Embed Size (px)
DESCRIPTION
a
Citation preview
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CAROL DAVILA”, TÂRGOVIŞTE
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
COORDONATOR: DIRECTOR:
Asistent: Avram Vasilica PROF. STOICA ANA
ABSOLVENT:
Şuţel Alexandra Elena
- 2013 –
2
Îngrijirea pacienţilor cu gastrită cronică
3
Motto:
„Înţelepciunea este pentru suflet
Ceea ce sănătatea este pentru corp”
Platon
Argument
Este foarte greu să facem o cracterizare justă a acestei boli. Din punct de
vedere morfologic distingem gastrite hipertrofice, atrofice şi mixte. Din punct de
vedere funcţional gastritele se împat în gastrite hiperacide şi anacide.
Exeperienţa clinică a arătat că, de cele mai multe ori, gastrita hipertrofică
este hiperacidă, iar cea atrofică este anacidă, fără a constitui o regulă. Cele două
varietăţi clinice, hipertrofică şi atrofică, sunt etape evolutive ale procesului
inflamator de gastrită cu dezordini secretorii şi motorii diferite.
După depistarea leziunii distingem gastrite antrale, fundice şi generalizate.
Profesiunea de asistent medical prezintă o mare responsabilitate, ce
implică calităţile sale sufleteşti care se referă la răbdare, altruism, devotament,
buna dispoziţie, amabilitate, prezenţă de spirit, constiinciozitate. De asemeni
acesta trebuie să întrunească calităţi morale şi umane, o deplină disponibilitate
afectivă ,o bună şi continuă pregătire profesională. Respectând şi iubind
oamenii, prin activitatea noastră, ne respectăm pe noi şi profesia nobilă pe care
ne-am aleso.
4
Cuprins
Capitolul I – Anatomia şi fiziologia aparatului digestiv Pag 5 1.1 Cavitatea bucală Pag 6 1.2 Limba Pag 7 1.3 Dinţii Pag 8 1.4 Glandele salivare Pag 9 1.5 Faringele Pag 9 1.6 Esofagul Pag 10 1.7 Stomacul Pag 10 1.8 Intestinul subţire Pag 13 1.9 Intestinul gros Pag 13 Capitolu II – Glandele anexe ale tubului digestiv Pag 15 2.1 Pancreasul Pag 15 2.2 Ficatul Pag 15 2.3 Căile biliare extrahepatice Pag 16 2.4 Peritoneul Pag 16 Capitolul III – Fiziologia digestiei si absortiei Pag 17 3.1 Digestia bucală Pag 17 3.2 Digestia gastrică Pag 19 3.3 Digestia intestinală Pag 20 3.4 Absorbţia intestinală Pag 21 Capitolul IV – Gastrita cronică Pag 23 Capitolul V – Prezentarea cazurilor Pag 37 Caz 1 Pag 37 Caz 2 Pag 43 Caz 3 Pag 49 Capitolul VI – Prezentarea tehnicilor Pag 55 6.1 Recoltarea vărsăturilor Pag 55 6.2 Explorarea secreţiei gastrice Pag 57 6.3 Gastroscopia Pag 59 Bibliografie Pag 62
5
CAPITOLUL I
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA
APARATULUI DIGESTIV
Definite :
Sistemul digestiv reprezintă ansamblul morfologic şi funcţional de organe
ce realizează digestia şi absorbţia alimentelor, precum şi evacuarea reziduurilor
neasimilabile.
Sistemul digestiv este alcătuit din :
I.Tubul digestiv care la rândul său este alcătuit din următoarele
componente:
1 Cavitatea bucală
2 Faringele
3 Esofagul
4 Stomacul
5 Intestinul subţire
6 Colonul şi rectul
II.Glande anexe care sunt următoarele:
1 Ficatul
2 Pancreasul
3 Căile biliare extrahepatice
6
TUBUL DIGESTIV
1.1 Cavitatea bucală reprezintă primul segment al tubului digestiv şi
posedă următoarele funcţii: digestivă, respiratorie, fonaţie, intervine în mimică şi
limbaj articulat.
Localizare : ocupă etajul inferior al craniului visceral. Este cuprinsă între:
fosele nazale situate superior;
regiunea superioară a gâtului, situat inferior;
7
orificul bucal sau gura, prin care comunică cu exteriorul;
faringele cu care comunică prin istmul faringian.
Când gura este închisă, cavitatea bucală este virtuală, ea devine reală când
gura este deschisă sau când limba este aplicată pe planşeul bucal. Este formată
din două compartimente separate prin arcadele alveolo-dentare:
a) Vestibulul bucal, care are un perete antero-lateral format din buze şi obraji
şi un perete postero-medial, reprezentat de arcadele alveolo-dentare.
b) Cavitatea bucală propriu-zisă este delimitată astfel:
superior→ bolta palatin, care o separa de fosele nazale;
inferior→ planşeul bucal , format în principal din muşchi; la acest nivel se
găsesc glandele salivare sublinguale;
antero-lateral → arcadele alveolo-dentare;
posterior→ este reprezentat superior, de valul palatin şi inferior, de istmul
faringian prin care continuă cu faringele.
Cavitatea bucală este ocupată în mare parte de limbă, care este un organ
musculo-membranos mobil situat pe planşeul bucal.
1.2 Limba are rol în :
Masticatie
Deglutiţie
Supt (la sugari)
Limbaj
Limba are două porţiuni:
verticală = rădăcina limbii, fixată pe mandibulă şi osul hioid prin
muşchi;
orizontală = corpul limbii care este mobil.
8
Faţa inferioară a corpului limbii se fixează pe planşeul bucal printr-o plică
mediană mucoasă = frâul limbii.
Pe faţa dorsală a limbii până la şanţul terminal, se găsesc papilele
gustative, cu rol în recepţionarea senzaţiilor gustative şi tactile:
vârful limbii→ gustul acid şi dulce;
marginile limbii→ gustul acid, dulce şi sărat;
baza limbii→ gustul amar.
1.3 Dinţii sunt organe dure, de culoare alb, fixaţi în alveole şi situaţi în
arcadele alveolo-dentare. Dinţii au rol mecanic în digestia bucală intervenind în
sfaramitarea trituarea alimentelor. Împreună cu muşchii masticatori şi articulaţia
temporomandibulara , alcătuiesc aparatul masticator. Au aspect şi forme diferite
în funcţie de rolul pe care îl au în procesul de masticaţie, astefl încât:
Incisivii, situaţi pe central pe arcada dentară, taie alimentele;
Caninii, situaţi lateral de incisivi, au rolul de a sfâşia alimentele;
Premolarii, situaţi lateral de canini, au rolul de a strivi alimentele;
Molarii , situaţi postero-lareral de premolari, au acelaşi rol că şi
premolarii.
Omul are două dentiţii:
Dentiţia temporară: dinţii sunt mai mici, iar la nstere sunt ascunşi în
aleveoli sub mucoasă. Dinţii temporari care erup după 6 luni de la
naştere sunt în număr de 20, câte 10 pe fiecare arcadă.
Dentiţia definitivă sau permanentă. Încă de la vârsta de 5 ani, dinţii
permanenţi apar sub dinţii de lapte şi se apropie de alveole. Dinţii
permanenţi care apar succesiv între 6 şi 13 ani sunt în număr de 32,
câte 16 pe fiecare arcadă
9
1.4 Glandele salivare
Glandele salivare sunt glande anexe ale cavităţii bucale ce intervin în
procesul digestiei prin produsul lor de secreţie care este saliva.
Saliva are acţiune mecanică de îmbibare a bolului alimentar şi acţiune
chimică , prin enzima pe care o conţine – amilaza salivară.
Glandele salivare sunt glande tubulo-acinoase, al căror canal excretor se
deschide la suprafaţa mucoasei bucale.
a) Glanda parotidă este o glandă voluminoasă situată retromandibular, ocupand
loja cu acelaşi nume. Secreţia acestei glande este de tip seros.
b) Glanda submandibulară ocupă lojă cu acelaşi nume, delimitată de muşchi şi
de faţa inferioară a mandibulei. Este o glandă cu secreţie de tip sero-
mucos(mixt).
c) Glanda sublinguală se găseşte în planşeul bucal, de o parte şi de altă a frâului
limbii. Este o glandă exocrină cu secreţie tot de tip sero-mucos mixt.
1.5 Faringele
Este un organ musculo-membranos la nivelul căruia se intersectează calea
respiratorie cu cea digestivă. Faringele este situat astfel:
anterior coloanei vertebrale;
posterior de: fosele nazale, cavitatea bucală şi laringe.
Limita superioară o formează baza craniului , iar cea inferioară
corespunde orificiului superior al esofagului cu care se continuă.
10
1.6 Esofagul
Este segmentul ubului digestiv cuprins între faringe şi stomac. Limita
superioară este reprezentată de planul care trece prin vertebră C6. limita
inferioară se găseşte la nivelul orificiului cardiei prin care comunică cu
stomacul.
În funcţie de regiunile prin care trece, esofagului, i se descriu 3 porţiuni:
a) esofagul cervical – până la orificiul superior al toracelui;
b) esofagul toracal – până la diafragmă
c) esofagul abdominal– până la cardia.
Lungimea esofagului este cuprinsă între 25-32 de cm şi are un calibru care
variază între 10 şi 22 mm.
1.7 Stomacul
Definitie :
Stomacul este un organ abdominal al ubului digestiv, situat între esofag şi
duoden. Este aşezat în etajul superior al cavităţii abdominale, între diafragm,
ficat, colon transvers şi peretele abdominal, ocupând lojă gastrică.
Configuraţia externă a stomacului
Zona de protecţie a peretelui abdominal ocupă:
o parte din epigastru;
cea mai mare parte a hipocondrului stâng.
În ortostatism, la examenul radiologic, stomacul are o formă de cârlig cu:
o porţiune lungă verticală;
11
o porţiune scurtă, orizontală orientată spre dreapta.
Stomacul are două fete, două margini şi două extremităţi:
Feţele stomacului sunt: una anterioară şi una superioară care sunt orientate
în plan frontal.
Marginile stomacului sunt :
- dreapta sau mică curbură cu concavitatea spre dreapta şi superior;
- stânga sau marea curbură cu concavitatea spre stânga şi inferior.
Extremităţile stomacului:
- superioară = orificiul cardia
- inferioară = orificiul piloric
Anatomo-funcţional stomacul are două porţiuni:
- verticală sau digestivă
- orizontală sau de evacuare.
Structura stomacului
Cuprinde cele patru tunici întâlnite la tubul digestiv:
1. Tunica seroasă reprezentată de peritoneul visceral
2. Tunica musculară care este formată din fibre musculare
3. Tunica submucoasa care conţine vasculo-nervoasă
4. Tunica mucoasă care căptuşeşte faţa internă a organului. Mucoasă formează
numeroasă cute sau plici mucoase, care sunt mai accentuate când stomacul este
gol sau se contractă. Mucoasă este formată dintr-un epiteliu de înveliş cilindric
simplu, un aparat glandular, un şi o musculatură a mucoasei.
Glandele gastrice se împart în:
1. Glande fundice – care secretă pepsinogenul , factorul Castle şi HCl
2. Glande cardiale – care secretă mucus
12
3. Glande pilorice – secretă to mucus
Vascularizaţia stomacului
1. Vascularizaţia arterială este dată de de ramurile trunchiului celiac din care
formează 2 arcade vasculare, una pt curbură mare şi alte pt curbură mică.
2. Vascularizaţia venoasă este tributară venei porte
Inervaţia stomacului
1. Parasimpatica pin nervul vag cu rol excitomotor şi secretor.
2. Simpatică prin plexul celiac cu rol inhibator.
13
1.8 Intestinul subţire
Este cel mai lung segment al tubului digestiv şi organul cel mai important
în procesul digestiei prin funcţia motorie, secretorie şi de absortie.
Localizare :
Se întinde de la sfincterul piloric până la valvulă ileocecala unde se
continuă cu intestinul gros. Intestinul subţire prezintă două porţiuni:
1. Duodenul care este fixat de peretele posterior al abdomenului. Este cuprins
între sfincterul piloric şi unghiul duodeno-jejunal. Are o lungime de 25-30 cm şi
are formă unei potcoave.
2. Jejuno-ileonul reprezintă porţiunea mobilă a intestinului subţire. Este cuprins
între flexură ileocecala şi are lungimea de 6-8 m, din care cauza este cudat,
formând ansele intestinale.
1.9 Intestinul gros
Este ultimul segment al tubului digesiv. Se întinde de la nivelul valvulei
ileo-cecale până la orificiul anal. Intestinului gros i se descriu mai mule
segmente:
1. Cecul sau apendicele cecal ce comunică cu ileonul.
2. Colonul ascendent se întinde până sub faţa inferioară a ficatului de
unde se cudeaza formând unghiul colic drept sau hepaic pt a se continuă cu
colonul transvers.
3. Colonul transvers este situat între unghiul colic drept şi unghiul colic
stâng de unde se continuă cu colonul descendent.
4. Colonul descendent coboară pe peretele abdominal stâng până la
nivelul crestei iliace stângi de unde se continuă cu sigmoidul.
14
5. Sigmoidul sau colonul ileo-pelvin este un segment mobil şi ocupă fosa
iliacă stânga şi o parte din bazin.
6. Rectul este segmentul terminal al intestinului gros şi al tubului digestiv.
Rectul se termină la nivelul orificiului anal.
Intestinul gros are o lungime de 1,60 cm. Se deosebeşte de intestinul subţire
prin:
- dimensiuni lungime şi calibru;
- fixaţie parţială la nivelul trunchiului;
- dispoziţia în cadru, în jurul anselor intestinale;
- configuraţia externă.
Structura internă a intestinului gros
Peretele colonului conţine aceleaşi patru tunici:
1. Tunica
2. Tunica musculară
3. Tunica submucoasa
4. Tunica mucoasă
15
CAPITOLUL II
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
2.1 Pancreasul este un organ retroperitoneal, dispus astfel:
- anterior coloanei lombare
- posterior stomacului
- între duoden şi splină
Pancreasul are formă alungită, cu axul mare orizontal. Este o glandă cu
secreţie mixtă exocrină şi endocrină.
Pancreasul exocrin este o glandă acinoasă , ai cărui produs de secreţie sunt
enzimele digestive (tripsină, chimotripsină etc).
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Largehans înconjurate de
o reţea capilară sinusoidală în care se vărsa produşii de secreţie, hormonii,
insulină şi glaucagonul care au rol în reglarea metabolismului glucidic.
2.2 Ficatul este o altă glandă anexă a tubului digestiv. Este aşezat în
etajul abdominal superior, ocupand loja hepatică. Este delimitat astfel:
- superior de diafragm;
- inferior de colonul drept şi stomac.
Configuraţia ficatului
Ficatul are două fete:
- inferioară
- superioară
Are două margini:
-anterioară ascuţită în raport cu marginea costală
-posterioară în raport cu diafragmul
16
Prezintă patru lobi:
- anterior
-posterior
-stâng
-drept
Structura ficatului :
Este alcătuit dintr-o stromă conjunctivă şi celule hepatice.
Vascularizaţia ficatului:
- nutritivă – asigurată de arteră hepatică;
- funcţională- dată de venă portă.
2.3 Căile biliare extrahepatice
Aparatul excretor al bilei este alcătuit din căile care transportă produsul de
secreţie al ficatului – bilă – de la fical la intestin.
2.4 Peritoneul
Este o membrană seroasă care acoperă pereţii cavităţii abdomino-pelvine
şi organele că se găsesc aici.
17
18
CAPITOLUL III
FIZIOLOGIA DIGESTIEI ŞI ABSOBTIEI
Digestia reprezintă totalitatea proceselor pe care alimentele le suportă în
trecerea prin tractul digestiv pt a fii absorbite.
3.1 Digestia bucală
Digestia începe în cavitatea bucală unde alimentele introduse suferă
procesul de fărâmiţare numit masticaţie, după care sunt îmbibate cu saliva şi
transformate în bol alimentar. Secreţia salivară este continuă, dar mai abundentă
în cursul alimentării când devine mai vâscoasă. Saliva este secretată în mod
reflex.
Masticaţia reprezintă procesul prin care alimentele introduse în cavitatea
bucală suferă procesul de fărâmiţare mecanică. La procesul de fărâmiţare
participă:
Dinţii :
-incisivii – cu rol de tăiere a alimentelor;
-caninii – cu rol în sfâşierea alimentelor;
- premolarii – care au rolul de sfărâmă;
- molarii – cu acelaşi rol că şi premolarii
Mişcările mandibulei , limbii, buzelor şi obrajilor
Deglutiţia constă în trecerea bolului alimentar din cavitatea bucală prin
faringe şi esofag, în stomac.
Deglutiţia cuprinde 3 timpi:
1. bucal
2. faringian
3. esofagian
19
Deglutiţia este reglată pe cale nervoasă. Primul timp este voluntar, iar
ceilalţi doi sunt reflexi.
3.2 Digestia gastrică
Stomacul este un organ cavitar în care alimentele sunt depozitate timp
îndelungat pt a putea fii amestecate cu sucul gastric şi transformae într-o formă
acceptabilă pt intestin adică în chim gastric. Prin mişcările stomacului, chimul
gastric este evacuat în duoden. Transformările pe care alimentele le suferă în
stomac sunt rezultatul acţiunii enzimelor din sucul gastric şi cel al mişcărilor
stomacului.
Sucul gastric este un lichid clar, incolor sau uşor opalescent cu puternică
reacţie acidă(ph= 1- 1,5). Este secretat de glandele gastrice în cantitate mare în
perioadele digestive (1- 2 l/zi) şi este absent sau foarte scăzut în perioadele
interdigestive.
Este format în mare parte de HCl , iar în afară de acesta, sucul gastric
conţine şi enzime:
- pepsină, care este cea mai importantă enzimă a sucului gastric. Ea
transforma proteinele în substanţe mai simple – polipeptide sau peptone;
- labfermentul – are importanţă la sugar, împiedicând trecerea rapidă a
laptelui din stomac în intestin;
- lipază gastrică este întâlnită numai în stomacul copilului;
- lipozomul
-factorul intrinsec Castle sau antianemic;
- mucină care are ro; protector nervos şi umeral.
Gastrina este o substanţă secretată de celulele parietale gastrice. Aceasta
stimulează formarea de HCl, pepsină şi în mică măsură motricitatea stomacului.
Controlul secreţie gastrice se face în trei faze:
20
1. faza cefalică : contactul alimentelor cu mucoasă bucală declanşează reflex
o creştere a cantităţii secreţie gasrice. De asemenea stimulii vizuali, olfactivi sau
auditivi pot determină o creştere a secreţiei gastrice.
2. faza gastrică: este declanşată de pătrunderea alimentelor în stomac.
Durează 3-4 ore , timp în care alimentele rămân în stomac şi are loc digestia
gastrică.
3. faza intestinală: este determinată de prezenţa chimului gastric în duoden.
La acest nivel volumul secreţiei gastrice este foarte scăzut şi sărac în acid.
3.3 Digestia intestinală
Digestia începută în cavitatea bucală este continuată în stomac şi
terminată, finisată în intestinul subţire. La gigestia intestinală paricipa:
1. Sucul pancreatic ( în cantitate de 1200-1500 ml pe zi)
2. Bilă ( în cantitate de 500-1000 ml pe zi)
3. Sucul intestinal propriu-zis ( în cantitate de 1800 ml pe zi)
Sucul pancreatic
Este produsul de secreţie al pancreasului exocrin. El se vărsă în duoden
prin canalul Santorini şi Winrsung. Sucul pancreatic are bogat conţinut
enzimatic dintre care cele mai importante sunt:
a) tripsină – desface polipeptidele în di- , tri- şi dite-trapeptide;
b) lipaza pancreatică – descompune glicerină în grăsimi şi acizi graşi;
c) amilaza pancreatică descompune şi amidonul crud până la maltoză.
21
Bila
Este produsul de secreţie hepatică. Nu este un suc digestiv propriu-zis pt
că nu conţine enzime. Singura enzimă biliară pe care o conţine este fosfataza
alcalină. Bila mai conine:
- săruri biliare
- pigmenţi biliari
- colesterol
Bila intervine în absorbţia grăsimilor şi vitaminelor liposolubile(A, D, K),
în eliminarea unor substanţe şi are efect laxativ.
Sucul inestinal propriu-zis
Sucul intestinal este secretat de celulele intestinale. În compoziţia să intră
mucus, electroliţi, apă şi enzime.
3.4 Absorbţia intestinală
Este procesul prin care produşii de degradare ai substanţelor nutritive trec
prin epiteliul intestinal în sânge sau limfă.
Glucidele sunt ingerate sub formă de polizaharide şi dizaharide. Ele sunt
absorbite ca monozaharide prin transport activ , cu consum de energie, direct în
sânge.
Proteinele se pot absorbi şi ca atare, cum este cazul absorbţiei unor
anticorpi conţinuţi în colostru. Cea mai mare parte a proteinelor sunt absorbite ca
aminoacizi prin transport activ direct în sânge.
Lipidele sunt ingerate sub formă de trigliceride, fosfolipide şi colesterol.
Aceste grăsimi sunt descompuse până la glicerolsi acizi graşi şi absorbite prin
22
celulă inestinala în circulaţia limfatică de unde trec în sânge.Apa se absoarbe
pasiv prin difuziune. În 24 de ore în intestin se absorb 10 litri de apă.
23
Capitolul IV
GASTRITA CRONICĂ
Gastrita cronica este o entitate histopatologica caracterizata prin
inflamatia cronica mucoasei gastrice. Gastritele pot fi clasificate dupa agentul
etiologic: Helicobacter pylori, reflux biliar, medicamente antiinflamatorii
nesteroidiene, autoimunitate, raspuns alergic si dupa mecanismul
histopatologic care poate sugera agentul etiologic si sursa clinica.
Alte clasificari sunt bazate pe aspectul endoscopic al mucoasei gastrice.
Gastrita chimica sau reactiva este cauzata de lezarea mucoasei gastrice
de catre refluxul bilei si a secretiilor pancreatice in stomac, dar poate fi
cauzata si de substantele exogene, incluzind antiinflamatoarele nesteroidiene,
acidul acetilsalicilis, agentii chimioterapeutici si alcoolul. Aceste chimicale
determina leziuni epiteliale, eroziuni si ulcere care sunt urmate de hiperplazie
regenerativa detectata ca hiperplazie foveolara si distructia capilarelor cu edem
mucos, hemoragie si cresterea muschilor netezi in lamina propria.
Nici o clasificare a gastritelor permite o descriere satisfacatoare pentru toate
tipurile acestei boli. Totusi calsificarea etiologica pune la dispozitie un model de
orientare spre o terapie adecvata. Frecvent gastrita este o manifestare relativ
minora a unei altei boli care predomina si se manifesta in alte organe sau
sistemic, cum ar fi gastrita persoanelor imunosupresive.
Aproximativ 35% dintre adulti sunt infectati cu Helicobacter pylori, dar
prevalenta infectiei in grupurile minoritare de imigranti din tarile subdezvoltate
este mult mai mare. Copii in virsta de 2-8 ani din tarile in dezvoltare cistiga
infectia la o rata de 10% pe an, in timp ce in Statele Unite rata de infectare la
copii este sub 1% pe an. Aceasta diferenta majora intre ratele de infectare la
24
copii este responsabila pentru diferenta in epidemiologia dintre tarile dezvoltate
si cele in dezvoltare.
Mortalitatea in gastrita cronica este strins legata de cauza determinanta.
Gastrita cronica ca boala primitiva, cum este gastrita cu Helicobacter pylori
poate progresa la boala asimptomatica la unii pacienti, in timp ce altii raporteaza
simptome dispeptice. Evolutia clinca poate fi agravata cind pacientii dezvolta
complicatiile infectii cu H. pylori cum sunt ulcerul peptic si neoplasmele
gastrice.
Factorii de mediu cum sunt dieta si standardul de viata sunt importante in
determinarea mecanismului patogenic prevalent in tara respectiva.
4.1 Patogenie.
Patofiziologia gastritei cronice complica o afectiune sistemica cum ar fi
ciroza hepatica, uremia sau o infefctie.
Patogeneza celor mai importante forme gastritice cuprinde:
Gastrita cronica asociata infectiei cu Helicobacter pylori.
Helicobacter pylori este o bacterie gram-negativa care are abilitatea de a
coloniza si infecta stomacul. Bacteria supravietuieste intre straturile mucoase
care acopera suprafata gastrica epiteliala si in portiunile superioare ale foveolelor
gastrice. Infectia este cistigata de obicei in timpul copilariei. O data ce oraganul
a fost contaminat iar bacteria devine stabila in stratul mucos gastric are lor un
raspuns inflamator intens a tesutului afectat.
Prezenta bacteriei este asociata cu distrugerea tisulara si prezenta
histologica a gastritei active si cronice. Raspunsul gazdei la infectie este format
din limfocite T si B care arata gastrita cronica, urmate de infiltratia laminei
propria si a epiteliului gastric de catre polimorfonucleare care vor fagocita
25
bacteria. Prezenta leucocitelor polimorfonucleare diagnostica gastrita activa.
Inflamatia antrala afeteaza interfata dintre secretia de gastrina si somatostatina,
afectind celulele G si D. In special secretia de gastrina este anormala la
persoanele care sunt infectate cu Helicobacter pylori, cu eliberarea exagerata a
gastrinei mediata de ingestia de alimente.
Infectia cu bacteria asociata gastritei cronice progreseaza cu urmatoarele
doua mecanisme principale care au consecinte clinice diferite:
-gastrita predominant antrala caracterizata prin inflamatie si limitata la antru,
persoanele cu ulcer peptic demonstreaza de obicei acest model de gastrita
-gastrita atrofica multifocala caracterizata prin implicarea corpului si antrului
gastric cu dezvoltarea progresiva de gastrita atrofica si reinlocuirea partiala a
glandelor gastrice cu epiteliu intestinal-metaplazia intestinala; persoanele care
dezvolta carcinom gastric si ulcer gastric demonstreaza de obicei acest model de
gastrita.
Afectarea fiziologiei gastrice de catre Helicobacter pylori.
Cresterea secretiei de acid gastric precipita si spala sarurile biliare, care
normal inhiba gresterea bacteriei. Alterarea progresiva a duodenului promoveaza
metaplazia intestinala rezultind focare de proliferare bacteriana si
suprainflamatie. Acest ciclu creste inabilitatea bulbului duodenal de a neutraliza
acidul din stomac pina la momentul cind se va modifica structura bulbului si
functia sa suficient pentru a se dezvolta un ulcer.
Complicatiile infectiei cu Helicobacter pylori cuprind:
-dezvoltarea de limfoame gastrice de tip MALT, mai ales la persoanele care au
metaplazie intestinala gastrica
26
-infectia bacteriana este precursoarea gastritei atrofice cronice
-metaplazia intestinala gastrica si duodenala permite dezvoltarea ulcerului
gastric
-persistenta in organism si inflamatia asociata bacteriei permite acumularea
mutatiilor in celulele epiteliale gastrice conducind la cresterea riscului de
transformare maligna si progresie spre adenocarcinom.
Gastrita infectioasa granulomatoasa.
Este o entitate rara. Tuberculoza poate afecta stomacul si determina
granuloame. Fungii pot de asemeni sa cauzeze granuloame si necroza, mai ale
sla pacientii care sunt imunosupresati.
Gastrita la pacientii care sunt imunosupresati.
Infectia cu citomegalovirus a stomacului este observata la pacientii cu
imunosupresie. Histologic incluziunile eozinofilice tipice infectiei si incluziuni
intracitoplasmatice mici sunt observate. Se detecteaza un mecanism inflamator
cu infiltrat in lamina propria. Incluziunile virale sunt prezente in celulele
epiteliale gastrice si in cele endoteliale si mezenchimale. Poate rezulta necroza
severa si ulcerarea. Infectia cu Herpes simplex determina incluziuni celulare
bazofilice in celulele epiteliale. Infectiile micobacteriene cu Mycobacterium
avium-intracellulare sunt caracterizate de infiltrate difuze in lamina propria care
formeaza rar granuloame.
27
Gastrita autoimuna.
Acest tip de gastrita este asociat cu anticorpi serici antiparietali si anti-
factor intrinsec. Corpul gastric prezinta atrofie progresiva iar pacientii vor
dezvolta anemie pernicioasa. Gastrita autoimnua asociata cu anticorpi serici
determina deficienta factorului intrinsec. Gastrita atrofica este limitata la corpul
gastric.
Gastropatia chimica cronica reactiva.
Acest tip de gastrita este asociata cu consumul cronic prelungit de aspirina
sau antiinflamatorii nesteroidiene. Se dezvolta si cind continutul intestinal cu
bila reflueaza in stomac, cel mai adesea la pacientii cu gastrectomie la care
leziunile se dezvolta linga stoma chirurgicala. Mecanismul prin care este
implicat epiteliul gastric este datorat efectului unor constituienti ai bilei.
Lisolecitina si acizii biliari pot intrerupe bariera mucoasa gastrica permitind
difuzia ionilor de hidrogen si lezarea celulara. Sucul pancreatic agraveaza
lezarea celulara. In contrast cu alte gastropatii cronice, inflamatia minima a
mucoasei gastrice apare tipic in gastropatia chimica.
Gastritele cronice noninfectioase granulomatoase.
Afectiunile noninfectioase sunt cauza principala pentru granuloamele
gastrice si includ boala Crohn, sarcoidoza si gastrita granulomatoasa izolata.
Boala Crohn arata implicare gastrica la 33% din cazuri. Granuloamele au fost
descrise in asociere cu neoplasmele gastrice, incluzind carcinomul si limfomul
malign. Granuloamele similare sarcoidozei pot fi observate la persoanele care
consuma cocaina.
28
Gastrita limfocitica.
Este un tip de gastrita cronica cu infiltrat dens in suprafata si epiteliul
foveolar de catre limfocitele T. Datorita histopatologiei similare bolii celiace,
gastrita limfocitica a fost presupusa a se datora antigenelor intraluminale. La
pacientii cu gastrita limfocitica s-au descoperit titruri mari de anticorpi anti
Helicobacter pylori, iar in studii efectuate infectia apare dupa eradicarea
bacteriei. Unele cazuri se dezvolta dupa intoleranta la gluten si medicamente
cum este ticlopidina.
Gastrita eozinofilica.
Cantitati mari de eozinofile sunt observate in infectiile parazitare cum sunt
cele declansate de Eustoma rotundatum si anisakiaza. Gastrita eozinofilica poate
face parte din gastroenteritele eozinofilice. Desi antrul gastric este afectat,
aceasta conditie poate afecta orice segment al tractului gastrointestinal si poate fi
segmentala. Pacientii prezinta frecvent eozinofilie periferica sanguina. La copii
cazurile sunt datorate frecvent alergiei la soia sau lapte. Gastroenterita
eozinofilica poate fi intilnita la pacientii cu sclerodermie, polimiozita si
dermatomiozita.
Gastrita de iradiere.
Dozele mici de radiatie cauzeaza leziuni mucoase reversibile in timp ce
dozele mari determina leziuni ireversibile cu atrofie si ulcerare mediata
ischemic. Modificarile reversibile constau in manifestari degenerative in celulele
epiteliale si infiltrat inflamator cronic nespecific in lamina propria. Dozele mari
de radiatii determina leziuni ireversibile ale mucoasei gastrice cu atrofia
glandelor fundice, eroziuni mucoase si hemoragie capilara.
29
Gastrita ischemica.
Se considera a fi rezultatul formarii de trombi aterosclerotici in arterele
celiace si mezenterica superioara.
Semne si simptome
Infectia cu Helicobacter pylori.
Infectia acuta nu determina de obicei nici un simptom dar infectiile
experimentale determina un sindrom clinic caracterizat prin durere epigastrica,
senzatie de plenitudine, grata, varsaturi, flatulenta, stare de rau si uneori febra.
Simptomele se remit in o saptamina chiar daca organismul nu a eliminat
bacteria. Persistenta bacteriei determina gastrita cronica care este asimptomatica
dar se poate manifesta prin durere gastrica sau rar cu greata, varsaturi, anorexie
sau scadere in greutate semnificativa. Simptomele pot apare cu dezvoltarea
complicatiilor gastritei cronice care includ ulcerul peptic, adenocarcinomul
gastric si limfomul MALT.
Gastrita autoimuna.
Manifestarile clinice sunt initial legate de deficienta in cobalamina, care
nu este absrobita adecvat datorita deficientei de factor intrinsec ca rezultat al
lezarii celulelor parietale gastrice si atrofiei lor. Boala are un debut insidioa si
progreseaza lent. Deficienta de cobalamina afecteaza sistemele hematologic,
gastrointestinal si neurologic.
Manifestarile hematologice cuprind:
-anemia megaloblastica, purpura prin trombocitopenie
-slabiciune, cefalee usoara, vertigo si tinitus
30
-palpitatii, anigina, insuficienta cardiaca congestiva.
Manifestarile gastrointestinale cuprind:
-megaloblastoza epiteliului gastrointestinal
-ulcere ale limbii, anorexie cu scadere ponderala moderata
-diaree prin malabsorbtie.
Manifestarile neurologice cuprind:
-prin demielizare si degenerare axonala cu moarte neuronala
-zonele afectate sunt coloanele posterioare si laterale ale maduvei si cerebelul
-parestezii, trenuraturi in extremitati, slabiciune si ataxie
-tulburarile sfincteriene, alterari ale functiei mentale cu iritabilitate sau dementa
si psihoza.
Gastrita granulomatoasa.
In bolile multisistemice simptomele specifice ale imlicarii gastrice pot fi
minore. Granuloamele cazeoase secundare tuberculozei pot fi gasite in absenta
bolii pulmonare la pacientii malnutriti, imunosupresati sau alcoolici. Pacientii cu
boala Crohn si afectare gastrica raporteaza durere gastrica, greata si varsaturi.
Afectarea gastrica in boala Crohn este asociata invariabil cu cea intestinala.
Sarcoidoza stomacului este asociata cu inflamatia granulomatoasa a plaminilor,
nodulilor hilari sau glandelor salivare. Aproximativ 10% dintre pacientii cu
sarcoidoza sunt asimptomatici. Cei simptomatici prezinta ulcere gastrice,
hemoragie, strictura pilorica si obstructie gastrica.
Gastrita granulomatoasa idiopatica izolata.
Diagnosticul este stabilit cind sunt excluse entitatile clinice
granulomatoase cunoscute. Pacientii care sunt simptomatici au peste 40 de ani si
31
se prezinta cu durere epigastrica, scadere in greutate si varsaturi secundare
obstructiei pilorice.
Gastrita limfocitica.
Acest tip afecteaza mai ales pacientii in virsta. Poate fi asociata cu infectia
cronica cu Helicobacter pylori, enteropatia la gluten si boala Menetrier. A fost
descrisa complicind limfomul MALT si carcinomul gastric.
Gastroenterita eozinofilica.
Unii pacienti au boli ale tesutului conjunctiv. Cei cu implicare
predominant mucoasa raporteaza varsaturi, greata si durere abdominala
relationata cu ingestia unor anumite alimente. Pacientii care implica afectarea
muscularis propria prezinta rigiditatea si ingrosarea gastrica cu obstructie. Multi
pacienti au un istoric de alergii, eozinofilie periferica, astm. Eczema sau
sensibilitate la alimente.
Gastrita din boala grefa contra gazda.
Boala grefa contra gazda urmeaza transplantului de maduva osoasa sau
transfuziilor, mai ales daca pacientii sunt imunosupresati. Acesti pacienti
prezinta greata, varsaturi si durere abdominala suprioara fara diaree.
Examenul fizic.
Elementele descoperite asociate cu complicatiile infectiei cu Helicobacter
pylori si gastritei autoimune cuprind:
-sensibilitate gastrica, testul guaiac pozitiv din scaun daca sunt hemoragii oculte
-respiratie urit mirositoare-halitoza, cu balonare si sindrom de suprapopulare
bacteriana
32
-semnele neurologice ale anemiei pernicioase, tegumente icterice sau palide,
tahicardie, cardiomegalie, murmur sistolic.
Diagnostic
Studii de laborator:
-evaluarea nivelului de pepsinogen I fata de pepsinogen II este de ajutor in
gastrita atrofica
-nivelul pepsinogenului I este scazut in ser prin atrofia glandelor gastrice
-masurarea raportului dintre cele doua forme de pepsinoge ajuta la
diagnosticarea gastritei atrofice si a carcinomului gastric
-testul rapid la ureaza din biopsia tesutului gastric
-cultura bacteriana din biopsia gastrica, mai ales pentru sensibilitatea antibiotica
-detectarea anticorpilor antiparietali si anti-factor intrinsec in ser
-aclorhidria, bazala si stimulata, alaturi de hipergastrinemia in gastrita autoimuna
-cobalamina scazuta serica, testul Schilling.
Proceduri efectuate.
Endoscopia superioara este esentiala pentru stabilirea diagnosticului de
gastrita. Elementele gastrice evidentiate in infectia bacteriana cronica includ
zone de metaplazie intestinala. Se vor preleva mostre de tesut din antrul gastric,
incizura si corp gastric pentru a stabili topografia gastritei si identificarea atrofiei
si metaplaziei intestinale.
In gastrita granulomatoasa elementele endoscopice includ nodularitatea mucoasa
cu ulcere multiple aftoase, ulceratii lineare sau serpinginoase, ingrosarea
pliurilor antrale, colabarea antrului, hipoperistaltica si stricturi duodenale.
Implicarea gastrica extensiva conduce la linita plastica.
33
Gastrita limfocitica la endoscopie arata pliuri largite cu eroziuni aftoide si aspect
de cratere de vulcani periferici cu un crater central. Elemente descrise in gastrita
varioliforma.
Elementele endoscopice descoperite in gastropatia chimica si de reflux arata o
mucoasa gastrica cu struri rosii si zone de hemoragie aparenta.
Diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylori. Metoda standard este
identificarea histologica a bacteriei. Se vor obtine cel putin doua biopsii din
antrul gastric, din corp si incizura. Biopsiile vor fi colorate cu Giemsa, Centa sau
Starry sau daca bacteria nu este observata se indica teste de imunohistochimie.
In stadiul cronic al gastritei numarul de bacterii este scazut deoarece metaplazia
intestinala determina un mediu nefavorabil pentru viabilitatea acestora. Acum se
vor folosi testul de ureaza si evidentierea hserologica a infectiei.
Examenul histologic. In gastrita cu Helicobacter pylori bacteriile sunt
descoperite in straturile mucoase in grupuri la polul apical al celulelor si in
foveolele gastrice. Bacteriile sunt mai numeroase in antrum. Se observa infiltrate
polimorfonucleare in lamina propria, glande, epiteliul de suprafata si cel
foveolar. In evolutia bolii se observa atrofia glandulara cu metaplazie intestinala
si aclorhidrie.
In gastritele granulomatoase este afectat mai ales antrumul. In stadiile
initiale se pot observa granuloame izolate in mucoasa si submucoasa. In stadiile
tardive inflamatia se extinde in muscularis propria iar fibroza este proeminenta.
Granuloamele asociate cu tuberculoza sunt cazeoase.
34
Gastritele noninfectioase prezinta granuloame noncazeoase. Boala Crohn
asociaza abcesul glandelor. Agregatele limfoide sunt frecvente. Cazurile severe
prezinta fisuri, ulcere, inflamatia transmurala si fibroza mucoasa si seroasa.
Infectiile gastrice virale prezinta incluziuni virale intracelulare. Poate
rezulta necroza si ulcerarea severa a mucoasei.
In gastritele limfocitice, bazofile si eozinofile se observa acumularea anormala a
respectivelor celule inflamatorii in straturile mucoasei si lamin apropria.
In gastropatia chimica modificarile sunt proeminente in regiunea
prepilorica dar tind sa se extinda si la cea oxintica. Modificarile includ edemul
mucos, congestia, hiperplazia fibromusculara, hiperplazia foveolara.
In gastrita de iradiere au loc modificari degenerative in celulele epiteliale
si infiltrat cronic nespecific inflamator in lamina propria. Aceste modificari sunt
reversibile in citeva luni. Radiatiile intensive determina distrugerea ireversibila a
mucoasei, cu atrofia glandelor gastrice, eroziuni mucoase si hemoragie capilara.
Gastrita ischemica prezinta eroziuni superficiale si rara ulcere profunde.
Modificarile inflamatorii sunt observate in contextul repararii ulcerelor. Ulcerele
ischemice sunt mai frecvent antrale si sunt de obicei inconjurate de eroziuni
multiple.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: boala Crohn,
gastrita atrofica, boala de reflux gastroesofagian.
Tratament
Daca un pacienti a fost tratat pentru infectia cu Helicobacter pylori trebuie
confirmata eradicarea. Aceasta este evaluata la 4 saptamini dupa inceperea
tratamentului. Eradicarea poate fi confirmata prin testul la ureaza si testul
antigenelor din scaun. Pacientii sunt urmariti prin endoscopie, de exemplu daca
35
este descoprita metaplazia acestia necesita supraveghere medicala atenta. Pentru
pacientii cu gastrita atrofica si/sau displazie endoscpia de supraveghere este
recomandata dupa 6 luni.
Prognostic.
Prognosticul este relationat in functie de cauza gastritei. Gastrita cronica
asociata cu Helicobacter pylori poate exista ca un proces asimptomatic pentru
intreaga viata a individului sau se poate manifesta prin simptome dispeptice
nespecifice sau prin complicatiile sale. Eradicarea determina vindecarea rapida a
infectiei cu disparitia infiltratului neutrofilic din mucoasa gastrica. Disparitia
componentei limfoide a gastritei poate necesita citeva luni dupa tratament.
Rezultatele studiilor de evaluare a evolutiei gastritei atrofice dupa
eradicarea bacteriei sunt variate. Studiile dupa ani de la eradicarea infectiei nu au
demonstrat reghresia atrofiei gastrice. Cursul clinic al bolii poate fi agravat cind
pacientii dezvolta complicatii cum sunt carcinomul gastric sau ulcerul peptic.
Gastrita cu Helicobacter pylori este cea mai frecventa cauza a limfomului
MALT. Pacientii cu gastrita atrofica cronica pot avea riscul de limfom 12-16 ori
fata de populatia generala de a dezvolta carcinomul gastric. Factorii de mediu
cum sunt dieta si standardul de viata sunt importante pentru a determina terapia
indicata.
Cauze si factori de risc
Gastrita infectioasa:
-inhectia Helicobacter pylori-cauza cea mai comuna a gastritei cronice
-infectia cu Helicobacter heilmannii
- micobaterioza, sifilis, histoplasmoza, mucormicoza, blastomicoza, anisakiaza,
anisakidoza
36
-infectiile parazitice-specii de strogyloides, schistosomiaza, Diphylobithrium
latum
-infectii virale cu citomegalovirus si herpes simplex virus.
Gastritele noninfectioase:
-gastrita autoimnua, gastropatia uremica
-gastrita ghimica prin reflux biliar cronic sau consum de antiinflamatorii
nesteroidiene
-gastritele granuloamtoase cronice asociate cu boala Crohn, sarcoidoza, corpurile
straine, consumul de cocaina, gastrita granulomatoasa izolata, boala
granulomatoasa cronica a copilariei, granuloamele eozinofilice, granulomatoza
alergica si vasculita, granuloamele plasmocitare, noduli reumatoizi, amiloidoza
tumorala si granuloamele asociate cu carcinomul gastric, limfomul gastric
-gastrita de iradiere, gastrita ischemica, gastrita secundara medicamentelo
37
Capitolul V
Prezentarea cazurilor
SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE SECŢIA:Boli interne
DOSAR DE ÎNGRIJIRE 1
DATE DE IDENTIFICARE NUMELE:S PRENUME:R VÂRSTĂ: 57 ani SEX: M DOMICILIU:Târgovişte LOCALITATEA:Târgovişte STRADA:Aleea Sinaia nr 12 JUDEŢUL:Dâmbociţa
DATE DESPRE SPITALIZARE 1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:10 ORA:10:44 2.DATA IEŞIRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:14 ORA:15:22 3.MOTIVELE INTERNĂRII: pirozis, insomnii, astenie, fatigabilitate, scădere ponderală, dureri colicative epigastrice, greaţa şi vărsături postprandiale tardive 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:Gastrită Cronică în observare
SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE SITUAŢIA FAMILIALĂ:casatorit NR. COPII:3 SITUAŢIA SOCIALĂ:buna PROFESIA:inginer CONDIŢII DE LOCUIT:bune
PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA NUME:S.A. ADRESA:Târgovişte TELEFON: NUME:R.A. ADRESA:Târgovişte TELEFON:
ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE:-neagă boli infecţioase PERSONALE:- FIZIOLOGICE: apendicectomie la 13 ani -PATOLOGICE FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:condiţii bune de viata
38
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Pacientul în vârstă de 57 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme: dureri colicative epigastrice, greaţa şi vărsături postprandiale tardive. Pe baza acestor probleme el este internat pe sectia boli interne TEGUMENTE ŞI MUCOASE- palide şi umede ŢESUT CELULAR SUBCUTANAT- normal reprezentat SISTEM LIMFOGANGLIONAR- nepalpabil, nedureros SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integru, mobil SISTEMUL MUSCULAR- tonus muscular scăzut APARATUL RESPIRATOR- torace normal conformat, ambele hemitorace prezintă mişcări simetrice de ridicare şi coborâre în timpul inspiraţiei şi expitaţiei APARATUL CARDIO-VASCULAR- cord în limitele vârstei, şocul apexian în spaţiul V intecostal, pe linia medio-claviculară stângă, aria matităţii cardiace în limite normale, zgomote cardiace ritmice APARATUL DIGESTIV- abdomen suplu, elastic , mobil cu mişcările respiratorii, dureros la palpare în epigastru şi hipocondrul drept. Ficat, căi biliare, splină în limite normale APARATUL UROGENITAL-micţiuni fiziologice, 4/zi S.N.C. şi organe de simţ-în limite normale
PRESCRIPŢII MEDICALE TRATAMENT: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Soluţie glucoză 5%, 500 ml,
perfuzabil, Agocalmin 2 ml în perfuzie, Metoclopramid 2 ml în perfuzie
Zantac 2ml i.m., Ranitidină cp.150 mg per os
EXAMINĂRI (examene de laborator) Recoltarea sângelui pentru examene de laborator Efectuare de ecografie abdominala Efectuare EKG REGIM: se vor evita alimentele excesiv condimentate cu efect iritant asupra mucoasei gastrice
39
OBSERVARE INIŢIALĂ SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME:1.65 m
GREUTATE: 65 kg T.A.:150/90 mm/Hg PULS:72 puls/min TEMPERATURĂ:36,5 °C RESPIRAŢIE:17 resp/min VĂZ:bun AUZ:bun
NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA:Dependent:dispnee 2.A MÂNCA: Dependent:varsaturi 3.A ELIMINA: Dependent:constipatie 4.A SE MIŞCA:Independent 5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent:nu poate dormi datorita durerilor 6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent 7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent 8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent 9.A EVITA PERICOLELE: Independent 10.A COMUNICA: Independent 11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent 12.A SE RECREEA: Independent 13.A FI UTIL: Independent 14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Independent ALERGIC LA: nu este alergic
ASPECTE PSIHOLOGICE 1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ:normală 2.COMPORTAMENT:normal 3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALŢII: 4.PARTICULARITĂŢI: nu are
ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE:X ALTUL: MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X OCUPAŢII, LOISIRURI:Inginer PARTICULARITĂŢI:nu are PROBLEME SOCIALE:nu are
40
INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFĂCUTE: de a mânca, de a elimina, de a respira, de a dormi
POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE 1.VINDECARE: 2.STABILIZARE, AMELIORARE:x 3.AGRAVARE: 4.DECES:
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE GLOBALE:Pacientul sa devina independet nevoilor fundamentale OBIECTIVE SPECIFICE: Pacientul să prezinte o diminuare a durerii în decurs de 2-3 zile Pacientul să fie echilibrat hidro- electrolitic, să prezinte o stare de bine, fără vărsături în următoarele ore. Pacientul să recâştige treptat apetitul, să aibe o alimentaţie corespunzătoare cantitativ şi calitativ. Pacientul trebuie să prezinte un somn cantitativ şi calitativ în limite fiziologice 7-8 ore pe noapte. Pacientul să prezinte tegumente şi mucoase uscate.Evaluare la 2 zile.
COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL Pe toata perioada internarii pacientul a prezentat un comportament normal
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII În urma tratamenului stare pacientului se amelioreaza
EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE Pacientul în vârstă de 57 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme: dureri colicative epigastrice, greaţa şi vărsături postprandiale tardive. Pe baza acestor probleme el este internat pe sectia boli interne.La indicatia medicului am adnimistrat urmatorul tratament: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Soluţie glucoză 5%, 500 ml, perfuzabil, Agocalmin 2 ml în perfuzie, Metoclopramid 2 ml în perfuzieZantac 2ml i.m., Ranitidină cp.150 mg.Pacientul este externat datorita aleliorarii durerilor
MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: X CU FAMILIA: ALTUL: MIJLOC DE TRANSPORT:Propriu SALVARE
41
Ziua de boală
Problema pacientului
Obiective Intervenţii autonone
Intervenţii delegate
Evaluare
10.02.2013 Disconfort, durere abdominală
Pacientul să prezinte o diminuare a durerii în decurs de 2-3 zile
Asigur condiţii de microclimat, cu salon curat, aerisit şi temperatură optimă evaluez caracteristicile durerii:debutul şi durata, localizare, iradiere, intensitate şi caracter, factori care o declanşează sau o agravează
- la indicaţia medicului pregătesc recoltez sânge pentr examenele de laborator. - administrez tratamentul recomandat de medic: ser fiziologic, Agocalmin, Ranitidină, Zantac, Papaverină.
În urma tratamentului corect insituit şi urmat durerile se diminuează treptat
11.02.2013 Greţuri,vărsături cu conţinut alimentar
Pacientul să fie echilibrat hidro- electrolitic, să prezinte o stare de bine, fără vărsături în următoarele ore.
Supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de observaţie. În următoarele zile menţin aceleaşi interveţii autonome.
Administrez la indicaţia medicului: Metoclopramid, 3cp/zi, vitamină C 3cp/zi, Glubifer 3 cp/zi
Pacientul nu mai prezintă vărsături,numai o uşoară greaţă
42
12.02.2013 Deficit de alimentaţie
Pacientul să recâştige treptat apetitul, să aibe o alimentaţie corespunzătoare cantitativ şi calitativ.
După încetarea vărsăturilor rehidratez pacientul cu cantităţi mici de lichide. Fac bilanţul zilnic ingesta excreta.
Administrez medicaţia prescrisă în raport cu orarul meselor: antiemetice înainte de mese, fermenţi digestivi în timpul meselor, restul medicaţiei postalimentar
Pacientul este alimentat per os cu alimentaţie hidrică, respectând regimul impus de boală
13.02.2013 Tulburări ale ritmului de somn
Pacientul trebuie să prezinte un somn cantitativ şi calitativ în limite fiziologice 7-8 ore pe noapte.
Îi asigur condiţiile optime de odihnă, înlăturând stimulii externi auditivi, vizuali ce ar putea perturba somnul.
La indicaţia medicului administrez intramuscular 1 fiolă Fenobarbital, observ efectul medicaţiei.
Pacientul a beneficiat de 7-8 ore de somn calitativ fără treziri nocturne
14.02.2013 dureri colicative în regiunea epigastrică
Pacientul să prezinte tegumente şi mucoase uscate.Evaluare la 2 zile
Planific un program de igienă adaptat la starea fizică.
administrez intramuscular 1 fiolă Fenobarbital,
În urma intervenţiilor efectuate, pacientul prezintă tegumente curate
43
SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE SECŢIA:Boli interne
DOSAR DE ÎNGRIJIRE 2
DATE DE IDENTIFICARE NUMELE:P. PRENUME:S VÂRSTĂ: 24 ani SEX:F DOMICILIU:Gorgota LOCALITATEA:Răzvad STRADA:Principală JUDEŢUL:Dâmboviţa
DATE DESPRE SPITALIZARE 1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:01 ORA:12:22 2.DATA IEŞIRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:05 ORA:15:36 3.MOTIVELE INTERNĂRII: durere epigastrica violenta, greata, varsatura 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:Gastrită cronica în observare
SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE SITUAŢIA FAMILIALĂ:Necasatorit NR. COPII:- SITUAŢIA SOCIALĂ:Buna PROFESIA:Studenta CONDIŢII DE LOCUIT:Buna
PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA NUME:P.A ADRESA:Gorgota TELEFON: NUME:P.C ADRESA: Gorgota TELEFON:
ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE:-neaga boli infectioase PERSONALE:- FIZIOLOGICE: neaga -PATOLOGICE FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:conditi bune de viata
44
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Pacienta P.S. în varta de 24 de ani se prezinta laspital cu urmatoarele probleme: durere epigastrica violenta, greata, varsatura, ameteli.Pe baza acestor pobleme este internata pe sectia Boli Interne pentru investigatii si tratament TEGUMENTE ŞI MUCOASE-palide ŢESUT CELULAR SUBCUTANAT-normal reprezentat SISTEM LIMFOGANGLIONAR-nepalpabil SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR-integru, mobil SISTEMUL MUSCULAR-normotrof APARATUL RESPIRATOR- cai respiratorii libere, respiratie normala, torace normal conformat APARATUL CARDIO-VASCULAR- in limite normale APARATUL DIGESTIV- durere epigastrica violenta , greturi, varsaturi, constipatie APARATUL UROGENITAL-in limite normale S.N.C. şi organe de simţ-in limite normale
PRESCRIPŢII MEDICALE TRATAMENT: Controloc, omeran, metoclopramid, no-spa,venter, ranitidina EXAMINĂRI (examene de laborator) Recoltarea probelor de laborator: sange si urina EKG Endoscopie Ecografie abdominala REGIM: fara conserve, fara condimente
OBSERVARE INIŢIALĂ SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME:1.56 m
GREUTATE:55 kg T.A.:120/70 mm/Hg PULS:70 puls/min TEMPERATURĂ:36,8°C RESPIRAŢIE:17 resp/min VĂZ:bun AUZ:bun
45
NEVOI FUNDAMENTALE 1.A RESPIRA:Independent 2.A MÂNCA:Dependent: varsaturi , greturi, dureri epigastrice 3.A ELIMINA: Dependent: varsaturi, constipatie 4.A SE MIŞCA: Independent 5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent: greata si varsaturile sunt factori ce perturba somnul 6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent 7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent 8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent 9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: lezarea mucoasei gastrice 10.A COMUNICA: Independent 11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent 12.A SE RECREEA: Independent 13.A FI UTIL: Independent 14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Independent ALERGIC LA: nu este alergica
ASPECTE PSIHOLOGICE 1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ:normala 2.COMPORTAMENT:normal 3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALŢII: 4.PARTICULARITĂŢI: studenta
ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL: MEDIUL (HABITAT):RURAL:X URBAN: OCUPAŢII, LOISIRURI:Studenta PARTICULARITĂŢI:Studentă PROBLEME SOCIALE:nu are
INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFĂCUTE: de a manca, de a elimina, de a evita pericolele
POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE 1.VINDECARE: 2.STABILIZARE, AMELIORARE:X 3.AGRAVARE: 4.DECES:
46
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE:Pacienta sa aibe toate nevoile indepenedente OBIECTIVE SPECIFICE: - diminuarea greturilor si varsaturilor - combaterea diareei -calmarea disconfortului abdominal - pacienta sa isi insuseasca educatia sanitara
COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL Pacienta a prezentat un comportament normal pana in ziua a V-a cand a fugit din spital
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII EKG, Ecografie abdominala
EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE Pacienta P.S. în varta de 24 de ani se prezinta laspital cu urmatoarele probleme: durere epigastrica violenta, greata, varsatura, ameteli.Pe baza acestor pobleme este internata pe sectia Boli Interne pentru investigatii si tratament.La indicatia medicului am adnimistrat urmatorul tratament: Controloc, omeran, metoclopramid, no-spa,venter, ranitidina. La 5 zile de la internare pacienta fuge din spital din motive necunoscute
MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR:X CU FAMILIA: ALTUL: MIJLOC DE TRANSPORT:Fugită SALVARE
47
Ziua de boală
Problema pacientului
Obiective Intervenţii autonone
Intervenţii delegate
Evaluare
01.03.2013 - greata - varsaturi - dureri epigastrice violente - crampe abdominale
- diminuarea greturilor si varsaturilor - evitarea dezhidratarii
- asigur conditii de confort fizic(salon aeisit, lenjerie curata, temperatura optima) - asigur repaus fizic si psihic
ale pacientei si le notez in foaia de observatie: TA 130/70mmHg Puls 69 p / min TEMPERATURA: 36,9 Respiratie 16 r/min - la indicatia medicului administrez intravenos solutie glucozata in care adaug papaverina, scobutil si metoclopramid
- dupa administrarea analgezicului, pacienta manifesta dureri usor diminuate, insa tranzitul intestinal nu a revenit la normal
02.03.2013 - somn perturbat - oboseala - greata
- asigurarea unui somn suficient - disparitia greturilor
- aigur alimentatia si hidratarea pacientei conform regimului indicat de medic
- administrez tratamentul prescris de medic respectand medicamentele, doza, calea si ora de administrare indicate de acesta
- pacienta manifesta durere ameliorata
48
03.03.2013 -disconfort abdominal - calmarea disconfortului abdominal
- comunic cu pacienta despre durerile pe care le mai resimte - evaluez durerea: durata , intensitate
tratamentul prescris - observ mimica si tegumentele pacientei pe parcursul tehnicilor
- dupa tratament nu mai prezinta dureri - si-a insusit corespunzator cunostintele
04.03.2013 -pacienta prezinta stare de sanatate in limite normale
- pacienta sa isi insuseasca educatia sanitara
- fac educatia sanitara atat a pacientei cat si a familiei
- monitorizez functiile vitale si le notez in foaia de observatie
- si-a insusit educatia sanitara corect
05.03.2013 Fugită din spital Fugită din spital
Fugită din spital
Fugită din spital Fugită din spital
49
SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE SECŢIA: Boli Interne
DOSAR DE ÎNGRIJIRE 3
DATE DE IDENTIFICARE NUMELE:R. PRENUME:A VÂRSTĂ:43 SEX:M DOMICILIU:Pucioasa LOCALITATEA:Pucioasa STRADA:Principală JUDEŢUL:Dâmboviţa
DATE DESPRE SPITALIZARE 1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:01 ORA:08:56 2.DATA IEŞIRII: ANUL:2013 LUNA:03 ZIUA:05 ORA:15:34 3.MOTIVELE INTERNĂRII: greţuri, vărsături acide, eructaţii, scădere ponderală, astenie fizică, ameţeli, cefalee, insomnii 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:Suspiciune de gastrita cronica
SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE SITUAŢIA FAMILIALĂ:Casatorit NR. COPII:2 SITUAŢIA SOCIALĂ:buna PROFESIA:profesor CONDIŢII DE LOCUIT:bune
PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA NUME:R.E ADRESA: Pucioasa TELEFON: NUME:S.A ADRESA: Pucioasa TELEFON:
ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE:-neaga boli infectioase in familie PERSONALE:- FIZIOLOGICE: neaga -PATOLOGICE :neaga FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:conditii bune de viata
50
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE Pacientul R.A in varsta de 43 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme greţuri, vărsături acide, eructaţii, scădere ponderală, astenie fizică, ameţeli, cefalee, insomnii.Pe baza acestor probleme este internat pe sectia de boli interne pentru investigatii si tratament TEGUMENTE ŞI MUCOASE-palide ŢESUT CELULAR SUBCUTANAT-slab reprezentat SISTEM LIMFOGANGLIONAR-nepalpabil SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR-integru, mobil SISTEMUL MUSCULAR-in limite normale APARATUL RESPIRATOR- torace normal conformat, ambele hemitorace prezintă mişcări simetrice de ridicare şi coborâre în timpul inspiraţiei şi expitaţiei APARATUL CARDIO-VASCULAR- cord în limitele normale, şocul apexian în spaţiul V intecostal, pe linia medio-claviculară stângă APARATUL DIGESTIV- abdomen suplu, elastic , mobil cu mişcările respiratorii, dureros la palpare în epigastru şi hipocondrul stâng APARATUL UROGENITAL-in limite normale S.N.C. şi organe de simţ-in limite normale
PRESCRIPŢII MEDICALE
TRATAMENT: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Algocalmin 2 ml în perfuzie Metoclopramid 2 ml în perfuzie, Zantac 2ml i.m., Ranitidină cp.150 mg per os EXAMINĂRI (examene de laborator) Recoltare de sange si urina pentru examenele de laborator EKG Ecografie abdominala Rx pulmonar REGIM fara prajeli, condimente
OBSERVARE INIŢIALĂ SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME:1.43 m
GREUTATE:56 kg T.A.:130/70 mm/Hg PULS:78 puls/min TEMPERATURĂ:36.7°C RESPIRAŢIE:22 resp/min VĂZ:bun AUZ:bun
51
NEVOI FUNDAMENTALE 1.A RESPIRA:Dependent:dispnee 2.A MÂNCA: Dependent: senzaţia de greaţă şi vomă 3.A ELIMINA:Dependent: varsatura 4.A SE MIŞCA: Dependent: postură neadecvată datorată durerii 5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent:somn insuficient 6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA:Independent 7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent 8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent 9.A EVITA PERICOLELE: Independent 10.A COMUNICA: Independent 11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent 12.A SE RECREEA: Independent 13.A FI UTIL: Independent 14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Independent ALERGIC LA: nu este alergic
ASPECTE PSIHOLOGICE 1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ:normala 2.COMPORTAMENT:normal 3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALŢII: 4.PARTICULARITĂŢI” nu are
ASPECTE SOCIOLOGICE MOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL: MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X OCUPAŢII, LOISIRURI:Profesor PARTICULARITĂŢI:Nu are PROBLEME SOCIALE:Nu are
INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFĂCUTE:de a manca, de a elimina, de a se misca, de a respira
POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE 1.VINDECARE: 2.STABILIZARE, AMELIORARE:X 3.AGRAVARE: 4.DECES:
52
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE GLOBALE:Pacienta sa fie independanta fata de cele 14 nevoi OBIECTIVE SPECIFICE: Pacientul să prezinte o diminuare a durerii în decurs de 2-3 zile Pacientul să fie echilibrat hidro- electrolitic, să prezinte o stare de bine, fără vărsături în următoarele ore Pacientul să recâştige treptat apetitul, să aibe o alimentaţie corespunzătoare cantitativ şi calitativ. Pacientul trebuie să prezinte un somn cantitativ şi calitativ în limite fiziologice 7-8 ore pe noapte. Pacientul să prezinte tegumente şi mucoase uscate.Evaluare la 2 zile.
COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL Pacientul prezinta un comportament normal
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII EKG, Ecografie abdominala, Rx pulmonar
EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE Pacientul R.A in varsta de 43 de ani se prezinta la spital cu urmatoarele probleme greţuri, vărsături acide, eructaţii, scădere ponderală, astenie fizică, ameţeli, cefalee, insomnii.Pe baza acestor probleme este internat pe sectia de boli interne pentru investigatii si tratament.La indicatia medicului am administrat tratamentul: Ser fiziologic, 500 ml, perfuzabil, Algocalmin 2 ml în perfuzie Metoclopramid 2 ml în perfuzie, Zantac 2ml i.m., Ranitidină .În urma tratamentului si investigatiilor pacientul este esxternat pentru amelioarea problemelor
MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA:X ALTUL: MIJLOC DE TRANSPORT:Propriu SALVARE
Ziua de boală
Problema pacientului Obiective Intervenţii autonone
Intervenţii delegate
Evaluare
01.03.2013 Dureri colicative în epigastru neperiodice ce apar la 1-2ore postprandial şi noaptea
Pacientul să prezinte o diminuare a durerii în decurs de 2-3 zile
Asigur pacientului confort psihic şi fizic în perioada dureroasă şi postprandial
Administrez tratamentul recomandat de medic: ser fiziologic, Agocalmin, Ranitidină,
În urma tratamentului corect insituit şi urmat durerile se diminuează treptat.
02.03.2013 Greţuri,vărsături cu conţinut alimentar
Pacientul să fie echilibrat hidro- electrolitic, să prezinte o stare de bine, fără vărsături în următoarele ore
Supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de obsrvaţie.
Administrez la indicaţia medicului: Metoclopramid, 3cp/zi, vitamină C 3cp/zi, Glubifer 3 cp/zi.
Pacientul nu mai prezintă vărsături,numai o uşoară greaţă
03.03.2013 Astenie progresivă,paloarea tegumentelor.
Pacientul să recâştige treptat apetitul, să aibe o alimentaţie corespunzătoare cantitativ şi calitativ
Aerisesc salonul înaintea fiecărei mese.
Administrez medicaţia prescrisă în raport cu orarul meselor: antiemetice înainte de mese, fermenţi digestivi în timpul meselor
Pacientul primeşte un regim hidro-lacto-zaharos
04.03.2013 Nelinişte, cefalee, dureri epigastrice
Pacientul trebuie să prezinte un
Îi asigur condiţiile optime
administrez intramuscular 1
Datorită medicaţiei
54
somn cantitativ şi calitativ în limite fiziologice 7-8 ore pe noapte.
de odihnă, înlăturând stimulii externi auditivi, vizuali ce ar putea perturba somnul
fiolă Fenobarbital, observ efectul medicaţiei. Menţin intervenţiile cu rol delegat şi propriu
administrate somnul a fost liniştit
05.03.2013 Dureri colicative în regiunea epigastrică
Pacientul să prezinte tegumente şi mucoase uscate
Planific un program de igienă adaptat la starea fizică
Menţin intervenţiile delegate
În urma intervenţiilor efectuate, pacientul prezintă tegumente şi mucoase curate. Obiectiv realizat.
Capitolul VI
Prezentarea tehnicilor
6.1 Recoltarea vărsăturilor
Definiţie:
Vărsătura – conţinut gastric care se elimină spontan, de obicei în afecţiuni
digestive, dar întâlnit şi că un simptom în alte afecţiuni sau în sarcină.
Scop: explorator
Se fac examinări macroscopice, bacteriologice şi chimice pentru stabilirea
diagnosticului.
Materiale necesare:
- două tăviţe renale curate şi uscate;
- pahar cu soluţie aromată;
- muşama,traversă, prosop.
Pregătirea psihică a pacientului:
- va fii încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii
Pregătirea fizica:
- se aseaza şezând sau în decubit dorsal cu capul întors lateral
- se aseaza sub cap un prosop sau în jurul gâtului
Se protejează lenjeria de pat şi de corp cu o muşama sau traversa
Execuţie:
- se îndepărtează proteza dentară(dacă este cazul)
- i se oferă tăviţa renală sau este susţinută de asistenta medicală
- sprijină fruntea bolnavului
- i se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura
56
Îngrijirea ulterioară a pacientului :
- se şterge gura pacientului
- se îndepărtează materialele folosite
- se aseaza pacientul în poziţie comodă şi se acoperă
- se aeriseşte salonul
- se supraveghează pacientul în continuare
Pregătirea produsului pentru examenul de laborator:
- se completează buletinul de recolare
- se trimite produsul la laborator
Notarea în F.O.
- se notează aspectul macroscopic, cantitatea
- unele semne însoţitoare sau premergătoare ( cefalee, vertij, transpiraţii etc)
57
6.2 Explorarea secreţie gastrice
În prezent secreţia gastrică a acidului clorhidric se explorează prin teste de
stimulare de o valoare superioară ca: teste cu analogi ai histaminei ( histalog), cu
pentagastrina sau cu insulină. În practică se utilizează cel mai frecvent testul cu
histamină.
Tubajul gastric cu histalog
Material necesar:
- acelaşi material că şi la tubajul gastric
- hisamina, romergan sau feniramin
- seringă de 20 ml
- acesterile pt injectarea excitantului şi antihistaminicului de sinteză
- 8-10 eprubete
Pregătirea psihică a pacientului :
-se anunţă pacientul că i se suspendă terapia medicamentoasă cu 24- 48 de
ore înainte de investigaţie
- bolnavul nu trebuie să mănânce şi să nu bea lichide, să nu fumeze cu 12
ore înainte şi nici în dimineaţa tehnicii
- se linişteşte bolnavul
- se pregăteşte în vederea cooperării lui în cursul tubajului
Pregătirea fizică a pacientului :
- este aceeasi ca şi la sondajul gastric
Executarea tehnicii:
- este la fel ca şi la sondajul gastric
58
- asistenta are grijă ca sonda să ajungă în partea cea mai delicva a
stomacului ( este bine să fie controlată radiologic )
- după introducerea sondei , bolnavul este aşezat în decubit lateral stâng
- la capătul sondei se ataşează o seringă de 20 ml
- se extrage tot sucul gastric existent în momentul respectiv în stomac.
Acesta se colectează separat şi se notează volumul
- se continuă apoi extragerea secreţiei gastrice timp de o oră
- la terminarea extragerii bazale se injectează subcutan 0,5 mg histamină ,
după care se continuă aspiraţia sucului gastric
- timp de încă o oră se colectează secreţie gastrică în 4 probe separate , la
15 minute interval, obţinând încă patru eşantioane de suc gastric
- extragerea sondei se face după tehnica cunoscută
- toate probele obţinute se trimit la laborator etichetate.
59
6.3 Gastroscopie
Gastroscopia – vizualizarea directă a mucoasei gastrice cu ajutorul unui
instrument numit gastrofibroscop. Azi se utilizează eso-gastro-duodeno-scopul.
Totodată există posibilitatea adaptării acestuia la camera video, cu urmărirea
imaginii obţinute pe un ecran tv.
Scop:
- diagnostic
- terapeutic
Materiale necesare :
- măşti sterile
- şorţuri de cauciuc
- comprese şi mănuşi sterile
- tăviţă renală
- pipe Guedel
- soluţii anestezice
- recipiente cu substanţe dezinfectante
- ochelari de protecţie
- medicamente : atropină, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalină
- seringă de 2 ml
- glicerină sterilă sau silicon pt lubrefierea gastroscopului
- periuţe citologice
- pensă pt prelevat biopsie şi pensă anatomică
- recipient cu formol pt ţesutul prelevat
- recipient şi soluţie pt testul ureazei,în vederea determinari prezentei
Helicobacterului pylori .
60
Pregătirea psihică a pacientului :
- calmarea pacientului prin încurajare, prin comunicare
- asigara un climă calm de căldura umană
- îi explica efectele dezagreabile ale tehnicii rugandu-l , că printr-un efort
de voinţă să le depăşească, pt a putea cooperă în timpul examinării
Pregătirea fizica a pacientului :
- se anunţă pacientul să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţă zilei de
examinare şi în seara precedentă investigaţiei
- în seara zilei precedente se efctueaza o spălătură gastrică la pacientul la
care evacuarea stomacului este deficitară
- se administrează medicaţia recomandată de medic pt sedarea pacientului
sau pt prevenirea unor incidente
Participarea asisentei medicale la tehnică
- sedarea pacientului se face prin administrarea a câte o tabletă de
diazepam în seara precedentă şi dacă e nevoie şi în dimineaţă examinării
- înainte de începerea investigaţiei asistenta medicală face anestezia locală
cu spray sau se face badijoanrea locală cu soluţii de Novocaină 1%
- se aseaza pacientul pe masă de examinare în decubit lateral stâng , pe o
perniţă tare
-o asistenta vorbeşte cu pacientul , îl linişteşte, îi menţine capul în extensie
forţată, comunică cu acesta, îi susţine tăviţa renală, îl şterge la gura cu comprese
sterile
- o altă asistenta ajuta medicul la introducerea apăratului ungând
gastroscopul, prezentandu-i instrumentele.
Îngrijirea ulterioară a pacientului
-este supravegheat încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat
- este transportat în salon
61
- este supravegheat încă două ore urmarindu-se să nu mănânce să nu bea
- pacientul căruia i s-a recoltat biopsie, i se recomandă să nu consume
alimente fierbinţi
- dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac, acuză
dureri , la indicaţia medicului se întroduce sonda gastrică şi se elimină aerul şi
mucozităţile
- se efctueaza pacientului inhalaţii cu mentol , pt evitarea senzaţiilor
neplăcute în gât
Pregătirea produsului pt laborator
- se pregătesc fragmentele de ţesut şi mucoasă stomacală
- produsele prelevate , în vederea examinărilor histologice, se etichetează
şi se trimit urgent la laborator
- la serviciul endoscopie asistenta medicală analizează fragmentele de
ţesut în vederea determinării prezenţei Helicobacterului pylori
Reorganizarea locului de munca
- se aspiră soluţie Glutaralheida 2% sau CIDEX până când este curat
gastroscopul
- se spală bine interiorul şi exteriorul apăratului cu apă şi săpun apoi se
clăteşte bine
- interiorul fibrogastroscopului se spălă cu o perie care trebuie introdusă în
toate canalele , astfel încât acestea să fie irigate cu produs dezinfectant
- se periaza extremităţile endoscopului
- se şterge aparatul cu soluţie Glutaralheida sau CIDEX apoi se şterge cu
alcool sanitar 90 de grade
- se usucă bine
-fibrogastroscopul şi pensele bioptice se ung cu silicon pt a fii protejate
- se stochează tot materialul curat într-un dulap dezinfectat zilnic.
62
Bibliografie
1. Borundel Corneliu - Manual de medicină internă pentru cadre medii – Ed.
ALL, Bucureşti 1995
2 Titircă Lucreţia - Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii
medicali, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2003
3 Titircă Lucreţia - Urgenţele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medicală,
Bucureşti 1998
4 Titirca Lucreţia -Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate
bolnavului,Breviar Ed.Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008
