GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 35, UL 35, UL 35, UL 35, UL 35, APRILIE 2009APRILIE 2009APRILIE 2009APRILIE 2009APRILIE 2009APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 5 - 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 3

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 8

- pag. 4

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 8

Þinut deluros, în ale cãrui vãi se succed localitãþi dominate debisericile fortificate sãseºti. La limita cu Podiºul Secaºelor se aflãªura Mare ºi Slimnic, cu ruinele unei impresionante cetãþi din secXV-XVI.

Pornind de la Sibiu drumul judeþean este însoþit de linia feratãîngustã (monument istoric, ce aºteaptã sã fie pus în valoare), iar înpartea stângã satele îºi etaleazã impresionantele cetãþi bisericifortificate alãturi de mici bijuterii pictate de cunoscuþi pictori fraþiiGrecu, dovada interculturalitãþii locuitorilor în aceasta zona

Podi`ul HârtibaciuluiPodi`ul HârtibaciuluiPodi`ul HârtibaciuluiPodi`ul HârtibaciuluiPodi`ul HârtibaciuluiPornind de la Sibiu pe DJ 106A se poate ajunge la Daia ºi Roºia,

care au pãstrat biserici construite peste bazilici romanice din secXIII. În casa parohialã din Roºia trãieºte scriitorul Eginald Schlattner,autorul romanului “Cocoºul decapitat”, care descrie cu un farmecdeosebit viaþa din sudul Transilvaniei în preajma celui de-al doilearãzboi mondial. În Vurpãr existã o bisericã sãseascã ºi mai veche,de la finalul sec XII, una din cele mai vechi construcþii romanice dinþarã, încadratã de porþiuni de fortificaþii ºi un bastion.

(continuare în pagina 2)

CURAJ @N AGRICULTUR{CURAJ @N AGRICULTUR{CURAJ @N AGRICULTUR{CURAJ @N AGRICULTUR{CURAJ @N AGRICULTUR{Marea bulversare a satelor, care

a început cu colectivizarea, cândstatul a distrus proprietatea privatã,în ideea ca toþi sã depindã de cazanulstatului ºi reluatã dupã revoluþie prindistrugerea proprietãþii comune, înideea cã cei care au fãcut-o au fostcomuniºti, nu s-a terminat încã. Ceicare ºi-au distrus la îndemnul noilorpoliticieni ceea ce de bine de rãu totei au construit ºi le aparþinea s-ausãturat sã mai spere la bine. ªirezultatele se vãd în imagineadezolantã a hotarelor.

Rãmaºi în sate foºtii colectiviºti,azi proprietari, trãiesc umilinþa unorpomeni (subvenþii) care nu leacoperã cheltuielile ºi nici truda. Înloc sã trãiascã demn din baniiobþinuþi pentru produsele lor, trãiescºi lucreazã ca moºii ºi strãmoºii lor.Muncesc mult ºi se bucurã puþin.

(continuare în pagina 3)

Ce-a de a-VI-a ediþie a Festivalului Hârtibãcenilor a umplutsatul Retiº de lume. Aproape 300 de participanþi au venit sã-ºi reprezinte zestrea folcloricã pe scena amenajatã în aer liber.Cam tot atâþia retiºeni au venit acasã cu ocazia acestuieveniment ºi foarte mulþi spectatori din localitãþileparticipante i-au însoþit pe artiºtii populari. În faþa scenei aufost prezenþi ºi invitaþi de seamã la acest festival: profesorul

FESTIVALUL H}RTIB{CENILORFESTIVALUL H}RTIB{CENILORFESTIVALUL H}RTIB{CENILORFESTIVALUL H}RTIB{CENILORFESTIVALUL H}RTIB{CENILORTOT MAI BOGATTOT MAI BOGATTOT MAI BOGATTOT MAI BOGATTOT MAI BOGAT

universitar Dr. Ilie Moise, senatorul Viorel Arcaº, deputatulIoan Cindrea, vicepreºedintele CJ Sibiu Ioan Banciu,consilierul judeþean Ioan Terea, Ioan Axente director la AJPPCSibiu, Stelian Iliu director la Direcþia Agricolã ºi MariusHalmaghi preºedintele asociaþiei Ecomuzeul Judeþean Sibiu,un îndrãgostit de satul tradiþional, împãtimit al conservãriiacestei veºnicii. (continuare în pagina 4)

Comuna Chirpãr este aºezatã la 12 km de oraºul Agnitaºi la 40 km de Sibiu. La originea înfiinþãrii comunei ar fifoarte greu de ajuns, dacã ar lipsi graiul din bãtrâni, cãcidocumentele scrise au rãmas îngropate în trecutulzbuciumat ºi întunecat.

Cãrturarii veacurilor al XIX-lea ºi al XX-lea din satulacesta (Iancu Dragota ºi alþii) spuneau cã pe locul de laViiºoara (hotar situat la vest de comunã, sub pãdurea cuacelaºi nume, la o distanþã de 3 km., numit “Piscul Popii”)ar fi fost pe vremuri – anii nu se pot preciza - urme de aºezãriomeneºti. Aici natura le-a hãrãzit de toate: liniºte, pãºunepentru vite, pãmânt bun de lucrat, pãduri cu lemne bune

BISERICA ORTODOX{ ROMÂN{“ÎN{L|AREA DOMNULUI” DIN CHIRP{R

pentru construirea gospodãriilor ºi chiar cele mai buneadãposturi în vreme de bejenie.

Faza a II-a a înfiinþãrii comunei se leagã de evenimentulvenirii saºilor în Ardeal în veacul al XII-lea, care aici la noiau venit din Moezela din þinutul Rinului între anii 1141-1161, din provincia Luxemburgul Germaniei ºi care s-auaºezat în acest loc pe malul drept al Vãii Veseudului, cânds-au format primele aºezãri omeneºti pe aceastã vale.Faptul cã romanii nu s-au aºezat în loc deschis se explicãprin nesiguranþa ºi neliniºtea provocatã de nãvãlitori, dardin momentul în care pe acest loc s-au aºezat coloniºtii

(continuare în pagina 6)

De la Poli\ie …

ÎN VIZIT{ LA CONSILIULÎN VIZIT{ LA CONSILIULÎN VIZIT{ LA CONSILIULÎN VIZIT{ LA CONSILIULÎN VIZIT{ LA CONSILIULJUDE|EAN SIBIUJUDE|EAN SIBIUJUDE|EAN SIBIUJUDE|EAN SIBIUJUDE|EAN SIBIU

Tinerii `i democra\ia vie!Tinerii `i democra\ia vie!Tinerii `i democra\ia vie!Tinerii `i democra\ia vie!Tinerii `i democra\ia vie!

BUGETUL ORA~ULUIAGNITA

EVENIMENT PREVAZUT

A IE~IT DIN NOU CIURDAA IE~IT DIN NOU CIURDAA IE~IT DIN NOU CIURDAA IE~IT DIN NOU CIURDAA IE~IT DIN NOU CIURDASATULUISATULUISATULUISATULUISATULUI

- pag. 3

FESTIVALULFESTIVALULFESTIVALULFESTIVALULFESTIVALULH}RTIB{CENILORH}RTIB{CENILORH}RTIB{CENILORH}RTIB{CENILORH}RTIB{CENILORTOT MAI BOGATTOT MAI BOGATTOT MAI BOGATTOT MAI BOGATTOT MAI BOGAT

VISUL UNEI NOI VIE|IVISUL UNEI NOI VIE|IVISUL UNEI NOI VIE|IVISUL UNEI NOI VIE|IVISUL UNEI NOI VIE|I

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

TODURUSALETODURUSALETODURUSALETODURUSALETODURUSALE

SPORTUL @N AGNITASPORTUL @N AGNITASPORTUL @N AGNITASPORTUL @N AGNITASPORTUL @N AGNITA

PUBLICITATE

PE VALEA HÂRTIBACIULUI@N C{UTAREA TRADI|IEI

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2009

De la Poli\ie …

… Mereu alãturi de dumneavoastrã …

ACTIVITATEA PARLAMENTARILORNota Redacþiei:Nici în aceastã luna nu avem informaþii despre activitateaparlamenarilor aleºi pe Valea Hârtibaciului.

Iatã cã suntem la mijlocul primãverii,dupã cum ne spune calendarul. Ne pregãtimde vreme mai caldã ºi, aºa cum ne spunpoliticienii, de vremuri de crizã.

Probabil cã unii sunt deja afectaþi de crizãºi ca sã se descurce au trecut la albinãrit. Darcu albinele altuia. Pentru cã în noaptea de 07spre 08.04.2009 de la o stupinã situatã pehotarul oraºului Agnita, sub poalele pãduriiLempeº, autori necunoscuþi au furat 22 defamilii de albine. În ciuda eforturilorpoliþiºtilor ºi a proprietarului de drept, carea oferit ºi o recompensã, stupii nu au fost încãgãsiþi. Cercetãrile continuã.

Tot de un animal este vorba ºi în incendiuldin noaptea de 11.04.2009 din satul Rãvãºel.Locatarul unui grajd, un cal, a murit datoritãincendiului ce a cuprins acoperiºul grajduluiºi al casei proprietarului. Incendiul s-a datoratunei instalaþii electrice artizanale pe careproprietarul a instalat-o în grajd. Paguba ede vreo 6.000 de lei. Dar viaþa calului cât acostat?

Cât costã o viaþã, în general? Nu conteazãcã eºti om sau animal, cã e vina ta sau a altuia,cã e voitã sau din accident. O viaþã pierdutãnu se mai aduce înapoi. Cum o înlocuieºti?Cum poþi plãti o viaþã pierdutã? Cât de mareeste vina celui ce ia o viaþã?

Sunt întrebãri pe care oricine a luat, cusau fãrã voie, o viaþã ºi le pune. Cu siguranþãºi le pune ºi ºoferul unei autoutilitareaparþinând unei firme din municipiul Mediaºcare, în data de 17.04.2009 ora 0730 , în satulPeliºor comuna Bîrghiº, a accidentat mortalun pieton. Numitul Z.N. de 69 de ani asolicitat, prin „gesturi insistente” conformmartorilor oculari, oprirea autoutilitarei aflatãîn deplasare pe celãlalt sens de mers. ªoferulacesteia a oprit ºi pentru cã a depãºit destulde mult locul unde se afla susnumitul, adeplasat maºina cu spatele. Z.N. a traversatcarosabilul prin spatele autoutilitarei, printr-o zonã nemarcatã pentru acces pietonal, ºi afost acroºat de autoutilitara af latã îndeplasare. A fost trântit la pãmânt ºi i-au fostcauzate traumatisme cranio-cerebrale acutecare i-au indus o stare de comã de gradul II,Z.N. decedând ulterior. Din cercetãrile la faþalocului s-a constatat cã ºoferul nu se afla subinfluenþa alcoolului iar carosabilul prezentacondiþii optime de rulare.

Cu dorinþa ca astfel de evenimente sã fiecât mai rare în viaþa dumneavoastrã ºi a celordin pejma dumneavoastrã, poliþiºtii de peValea Hârtibaciului sunt …

Simina Manea

Podi`ul HârtibaciuluiPodi`ul HârtibaciuluiPodi`ul HârtibaciuluiPodi`ul HârtibaciuluiPodi`ul HârtibaciuluiDrumul DJ 106A duce apoi spre Cornãþel,

prin care se poate ajunge la Nucet, de unde sedeschide o vedere foarte frumoasã asupraMunþilor Fãgãraºului. Urmeazã – lângã drum,satul Hosman cu o bisericã fortificatã. Aceastaare la bazã o bazilicã romanicã din sec XIII cãreiai s-au adãugat apoi în sec XVI o incintã dublã deziduri ºi ºase turnuri de apãrare. La Hosman existãºi o moarã veche, cu un motor istoric din sfârºitulsec. XIX, produs la „Langen & Wolf”/Budapesta,care aparþinã de primã licenþa pentru motori Ottodin imperiu austro-ungar. La Fofeldea, 5km spresud din DJ 106A, se aflã una din puþinele bisericipictate de fraþii Grecu ºi restauratã. Tot acolo estemonumentului August Treboniu-Laurian -publicist, scriitor ºi pedagog, nãscut în 1810 – ºi„Casa Cordianu”, sediul uneia din cele mai vechibãnci sãteºti din Ardeal. La Marpod se poate vedeabiserica sãseascã din sec XIII iar în apropiere

biserica de lemn (sec XVIII) din Ilimbav, pictatãde zugravii din familia Grecu. Urmeazã intersecþiaspre Þichindeal, unde se aflã o bisericã minunatpictatã de fraþii Grecu, care necesitã reparaþiiurgente. La intersecþie se gãseºte ºi o mãnãstirede cãlugãriþe. Apoi în Alþâna, Chirpãr ºi Veseudse pot vizita frumoase biserici fortificate iar înVeseud ºi Sãsãuº se gãsesc douã biserici ortodoxeconstruite în perioada 1790 – 1792.

În localitate Bârghiº se aflã bisericã reformatãîn stil renascentist, care a fost folositã atât decreºtini luterani (saºi) cât ºi de reformaþi(maghiari).

Agnita, oraº agro-industrial, atestat din 1280,oferã vizitatorului câteva atracþii: Muzeul VãiiHârtibaciului, cu exponate despre activitatea desecole a breslelor, Fântâna Romanã ºi o bisericãortodoxã pictatã în stil bizantin din 1797. Zona denord a oraºului este dominatã de parcul Steinburg.Casa parohialã a bisericii ortodoxe deþine un

Dupã ce au luat parte la o ºedinþã aConsiliului Local Agnita, tinerii înscriºi laprogramul „Tinerii ºi democraþia Vie”,program elaborat de colegul nostru EdKlaunig ºi finanþat de ambasada americanã,au participat ºi la o ºedinþã a ConsiliuluiJudeþean Sibiu.

Au avut norocul ca ambele ºedinþe sãaibã la ordinea de zi probleme interesante.La ºedinþa din Agnita a fost dezbãtut ºiaprobat Bugetul Local pe anul 2009, iar laºedinþa de la Sibiu au asistat la discuþiileprivind înlocuirea directorilor CorneliuBucur de la CNM „Astra” ºi a lui Lupu Corvin

ÎN VIZIT{ LA CONSILIUL JUDE|EAN SIBIUÎN VIZIT{ LA CONSILIUL JUDE|EAN SIBIUÎN VIZIT{ LA CONSILIUL JUDE|EAN SIBIUÎN VIZIT{ LA CONSILIUL JUDE|EAN SIBIUÎN VIZIT{ LA CONSILIUL JUDE|EAN SIBIUde la Centrul Cultural ineretnic „Transilvania”,pe motiv de încetare a contractului demanagement.

La Sibiu, dupã terminarea ºedinþei, tineriis-au bucurat de o discuþie cu preºedinteleConsiliului Judeþean Martin Bottesch, care le-a vorbit despre modul de lucru, ºi despreactivitãþile instituþiei pe care o conduce.

A urmat o întâlnire cu Mircea Biþudirectorul ziarului „Tribuna”, care le-a explicatmodul cum se fabricã un ziar, cum se procurãºtirile ºi politica editorialã a celui mai apreciateditorial judeþean.

Din pãcate tinerii n-au mai avut timp decât

pentru o vizitã rapidã prin ComplexulNaþional Muzeal „ASTRA” din DumbravaSibiului. I. B.

Vineri,27 martie, a avut loc cel de-altreilea workshop din cadrul programului„Tinerii ºi democraþia vie”. De aceastã datãs-a vorbit despre administraþia publicã.Fiecare dintre elevi a ocupat o funcþie dincadrul unei anumite „primãrii”, fie au fostconsilieri locali. S-au dat exemple concretedespre cum funcþioneazã primãria înanumite situaþii. Elevii au fost foarteîncântaþi ºi ºi-au manifestat interesul în acestdomeniu. Eleva Achim Adina a spus: „Mi s-apãrut foarte interactiv”. Tot despre acest

Tinerii `i democra\ia vie!Tinerii `i democra\ia vie!Tinerii `i democra\ia vie!Tinerii `i democra\ia vie!Tinerii `i democra\ia vie!subiect am vorbit ºi cu Floriþã Adina care aafirmat: „Îmi place foarte mult ºi mi se pareutil ceea ce ne învaþã”.

În 31 martie, o parte dintre elevii dincadrul programului „Tinerii ºi democraþia vie”au asistat la o ºedinþa a consiliului local. Dupãaceasta ºedinþã, elevii au început sã discuteºi sã îºi exprime pãrerile, unele de bine, altelede rãu. Paul Hîrþoagã spune: „La prima vedere,hotãrâriile luate de consiliu local par doar ojoacã de copil. Fiecare ar trebui sã aibã uncuvânt de spus la fiecare hotãrâre, nu doar sã

fie prezent cu o ridicare de mânã!”.Personal pot spune cã am trecut printr-o

experienþã nouã, frumoasã, dar se poateîntotdeauna mai bine ºi nu ar trebui sã uitede oamenii care i-au ales ca sã îi reprezinte.Cât despre workshop-urile „Tinerii ºidemocraþia vie” la care iau parte cu cel maimare drag, pot spune cã sunt foarte încântatãºi recunoscãtoare pentru aceasta ºansã caremi s-a oferit.

Maria Bonea

Localitatea Chirpãr este situatã pe parteadreaptã a Vãii Hârtibaciului, la 41 de kilometri demunicipiul Sibiu, într-o zonã deluroasã, strãbãtutãde Valea Veseudului ºi Valea Ilimbavului.

Populaþia numãrã aproximativ 850 delocuitori, dintre care ºapte familii sunt de etniegermanã.

Comuna este atestatã în documentelediplomatice ale vremii între anii 1332-1335, subdenumirea de Kychperch. În perioada 1760 – 1762este întâlnitã sub denumirea de Kirchberg (DealulBisericii), probabil datoritã faptului cã bisericaeste construitã pe un deal.

În anul 1500, în localitate au existat 44 degospodãrii, precum ºi o ºcoalã, iar din punct devedere administrativ ºi juridic, Chirpãrul fãceaparte din Scaunul Nocrich. Familii de români suntatestate în comunã în jurul anului 1760, când înurma Recensãmintelor, se indicã un numãr de55 de familii ortodoxe. Aceºtia au avut dreptul dea-ºi construi o bisericã abia dupã Edictul detoleranþã al împãrãtesei Maria Tereza.

Localnicii îºi amintesc din poveºtilestrãbunicilor cum „înainte erau epidemii de ciumãcare distrugeau satul ºi se aduceau oameni dinÞara Oltului ca sã-l populeze din nou”.

PE VALEA HÂRTIBACIULUI @N C{UTAREA TRADI|IEI CHIRP{R

valoros patrimoniu de cãrþi vechi, picturi religioasepe sticlã ºi pe lemn. Acestora li se adaugã bisericaevanghelicã ridicatã în stil gotic, în care seamestecã elemente arhitectonice din Renaºtereºi Baroc, întãritã cu o incintã fortificatã din careîncã se mai pãstreazã Turnul clopotniþã, TurnulCroitorilor, încorporat în clãdirea ºcolii, TurnulCizmarilor, Turnul Dogarilor ºi Turnul Slãninelor,folosit în trecut de comunitate pentru pãstrareaproviziilor.

De la Agnita spre Sighiºoara se ajunge laIacobeni, cu o frumoasã bisericã fortificatã, iar apoila Netuº cu cea mai veche bisericuþã din lemn depe Valea Hârtibaciului aflatã în funcþiune. DinNetuº, la 6 km, localitatea Movile („Hundrubechi”)cu cele 100 de movile, interesante formaþiunigeologice. Urmeazã eleºteuri de la Brãdeni, undeîn afarã de peºti, ºi-au gãsit adãpost numeroasãpãsãri acvatice. În centrul satului Brãdeni gãsimo bisericã din sec XIV, monument istoric.

Ceramica de „tip Chirpãr” se caracterizeazãprin forme de vãditã influenþã orientalã. Fiecarevas din aceastã grupã, în marea lor majoritate cãniºi ulcioare, poate fi denumit „o micã operã de artã”.Produsele de Chirpãr au apãrut între anii 1743-1790, fiind considerate cele mai frumoase vase,datoritã formei ºi decorului care se completeazãarmonios. Vasele au un „pântec” sferic, „gât” lungºi drept, toarte lungi, iar ornamentele constau pede o parte în brâie orizontale realizate în relief,vopsite cu galben, pe de altã parte pictate cualbastru reprezentând motive vegetale, în specialfrunze de palmier.

„Noi ne-am înþeles întotdeauna bine cu saºii,am participat alãturi de ei la evenimenteleimportante ale localitãþii. Am preluat de la ei,parþial, unele obiceiuri, aºa cum este cel al Lolelor,obicei pe care noi îl þinem astãzi în a patra zi dupãCrãciun, când bãieþii pun judele (adicãconducãtorul), paharnicul (cel cu bãutura) ºipârgaciul (cel cu banii)

Cei scãpaþi de armatã se îmbracã cu cojoacelungi, cãmãºi ºi cioareci, iar ceilalþi se îmbracã curochii roºii ºi ºurþe ºi se mascheazã. Aceºtia dinurmã se numesc „mãtãhãlii”. Apoi toþi pleacã cu

Ansamblul este înconjurat de ziduri cu bastioane,iar clãdirea bisericii este supraetajatã cu niveluride apãrare dotate rânduri de guri de tragere iar îninterior are o fântânã cu apã. La etajele de apãrarese gãseºte colecþia unicã formatã din 140 de lãzidecorate din sec XV, XVI ºi XVII, folosite lapãstrarea hainelor, bijuteriilor ºi alimentelor.

Monument istoric, biserica dateazã din secolulal XIII-lea, fiind construitã sub formã de bazilicãromanicã din piatrã cu cor pãtrat, absidã ºi treinave.

Turnul-clopotniþã, cu ceas, a fost înglobat înpartea vesticã a navei centrale, iar din secolul alXVI-lea a fost adaptat în scop de apãrare.

Altarul în stil baroc, cu elemente clasiciste,dateazã din anul 1795 ºi a fost executat de JohannFolbarth din Sighiºoara.

Din incinta cu ºapte bastioane nu s-au pãstratdecât ruini de ziduri ºi urmele a douã bastioane.

În decursul dezvoltãrii ceramicii sãseºti s-aucristalizat mai multe centre. În prezent,determinarea tipurilor ºi fixarea centrelor nu potfi fãcute decât parþial, datoritã influenþelor dintreaceste zone. Insuficienþa datelor certe desprecentrele de ceramicã din zona Sibiului – în cazulde faþã Chirpãr – ne determinã sã denumim aceastãceramicã de „tip Chirpãr”, necunoscând cu preciziedacã aceasta a fost produsã în centrul mai susamintit. Se ºtie cã la Chirpãr s-au fãcut sãpãturi înanul 1959, pe Obergase ºi pe Uliþa Bisericii, dar afost descoperitã doar ceramicã de uz ºi fragmentede vase.

alaiul pe la primar ºi preot, unde sunt cinstiþi cuvin ºi hencleº. La noi nu se dau gogoºi, acestea sefac doar la Boboteazã”, ne povesteºte Maria Stoia.

Ca în orice localitate populatã odinioarã desaºi se mai pãstreazã sistemul de organizare înVecinãtãþi. Este ºi cazul satului Chirpãr care astãziare douã Vecinãtãþi. La Boboteazã se adunãVecinãtãþile. Care lipseºte plãteºte o amendã... apoise distreazã ºi joacã toatã ziua”, ne povesteºteMaria Stoia. Vecinãtãþile (germ. Nachbarschaft)reprezenta forma ºi nivelul cel mai eficient alsistemului de relaþii sociale al aºezãrilor rurale,constituind un model colectiv care funcþiona cunorme bine definite în domeniile economic, moral,de apãrare, ritual ºi de drept. Toþi membriiVecinãtãþii aveau aceleaºi drepturi, iar conducereaera asiguratã pe rând de fiecare cap de familie.Viaþa comunitarã era reglementatã prin statutecare erau pãstrate în lãzi de vecinãtate.

Cei care beau apã din aceeaºi fântânã, caremãnâncã pâine din acelaºi cuptor, cei care îºiconstruiesc casele împreunã, cei care în finalodihneau pe aceeaºi bancã mortuarã... aceastãcomunitate frãþeascã se numea vecinãtate. (WeberGeorg)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2009 3

Deºi au fost 12 puncte pe ordinea de zi a ºedinþeiordinare a Consiliului Local Agnita, din care trei se refereala bugetul pe anul 2009, dezbaterile n-au durat mai multca de obicei.

Activitatea de elaborare a bugetului a început în 2martie ºi de atunci primarul Radu Curcean, contabilulVintilã Coman ºi comisiile de specialitate ale ConsiliuluiLocal au lucrat intens, aºa cã discuþiile în ºedinþã peaceastã temã n-au fost prea multe. Consiliera AuricaMuntean ºi-a exprimat dezamãgirea cã nu s-au gãsit fonduridestinate tichetelor pentru profesori iar consilierul NistorIlie ar fi dorit alocarea de fonduri pentru crearea de locuride muncã.

Comparativ cu anul trecut bugetul actual este mai marecu aproape 25%, respectiv !4 016 000 faþã de 11 259 000.

Prin repartizarea cheltuielilor au fost alocaþi mai puþinibani la cap. Autoritãþi Publice unde cheltuielile de personalsunt mai mici cu 144 000, iar cele de capital cu 311 000.

Pentru cheltuielile de personal la învãþãmânt s-aualocat cu 886000 mai mult decât în 2008, pentru sãnãtatecu 311000, din care pentru Unitatea Medico Socialã216000. Au fost prevãzute cheltuieli mai mari la Culturã,Recreere ºi Religie cu 102 000 lei ºi la Asistenþã Socialãcu 260 000 lei, iar datoria publicã este mai mare în acestan cu 468000 lei

Prin programul de investiþii se vor cheltui, din fonduriexterne 1112 mii lei iar din fonduri nerambursabile 380

BUGETUL ORA~ULUI AGNITAmii lei. Pentru Casa Seniorilor, aflatã deja în lucru, s-aualocat 389 mii lei, ºi 723 mii lei pentru 8 apartamente pestr. Bisericii. Fondurile nerambursabile obþinute de laMDLPL vor fi folosite pentru reamenajarea parculuiSteimburg 76 mii lei ºi pentru reabilitarea centrului istoric304 mii lei

De la bugetul local cele mai importante sume se vorcheltui pentru Planul Urbanistic General al oraºului 300mii lei ºi pentru construirea unei policlinici pentru mediciide familie 550 mii lei.

Pe strãzile Avram Iancu ºi Izvorului se va facetratament asfaltic dublu în valoare de 30 mii lei, respectiv24 mii lei iar pe Aurel Vlaicu se vor continua investiþiilefiind alocaþi 29 mii lei.

Pentru proiecte se vor cheltui 120 mii lei din care 50de mii pentru cabinetele medicilor de familie, 30 de miibaza sportivã, 20 de mii instalaþie de gaz la Staþia Eco ºi20 de mii pentru hala de gospodãrie comunalã.

Atât Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli cât ºi Programulde Investiþii pe anul 2009 au fost aprobate de consilieriioraºului , singura abþinere fiind a lui Nistor Ilie.

La aceastã ºedinþã a CL Agnita au fost prezenþi în salãfuncþionari ai primãriei, cadre didactice ºi tineri din oraº.Poate cã ºi prezenþa publicului în salã, pe lângã implicareaconsilierilor la elaborarea bugetului, a contribuit la discuþiiconcrete operative

I. Bârsan

CURAJ @NCURAJ @NCURAJ @NCURAJ @NCURAJ @NAGRICULTUR{AGRICULTUR{AGRICULTUR{AGRICULTUR{AGRICULTUR{

În ºedinþa ordinarã a Consiliului Local al oraºuluiAgnita din luna februarie, consilierul Velicia Nicolae apropus ca la ºedinþe sã participe ºi reprezentanþi aiPoliþiei, pentru a informa ºi a fi informaþi asupradiverselor aspecte infracþionale din oraº.

Consilierul atrãgea atenþia asupra faptului cã în oraºexistã un individ periculos care ºi-a constituit o gaºcã ºiceilalþi tineri trãiesc un permanent sentiment de teamãcã vor fi agresaþi. El cerea poliþiei agniþene sã ia mãsuripentru cã acþiunile acestor indivizi pot degenera înevenimente grave, periculoase.

Din pãcate previziunile consilierului s-au adeverit,ºi agniþenii de pe str. Mihai Viteazu au asistat înDuminica Floriilor la scene de groazã. Un grup de 5

EVENIMENT PREVAZUTindivizii au atacat cu bâte un alt grup de 4 inºi. Bãtaia afost cruntã, pe asfalt au rãmas bãlþi de sânge. Trei dincei agresaþi au ajuns la spitalul din Agnita, unul în comã,de unde au fost transportaþi cu o salvare ºi cu maºinaSMURD la Sibiu. Dintre cei cinci agresori, patru au fostarestaþi dar unul a reuºit sã scape, acesta fiind de faptliderul.

Se pare cã originile conflictului sunt în Spania, undeunii din conaþionalii noºtri ºi-au însuºit cu uºurinþã unmod agresiv de existenþã pe care vor sã-l implementezeºi în locurile natale. Este imperios necesar ca poliþia sãintervinã pentru a prevenii asemenea practici.

Tinerii cu bun simþ ºi civilizaþi, de care Agnita nuduce lipsã, n-au nevoie sã-ºi petreacã timpul liber cu

teama cã vor fi agresaþi de indivizi periculoºi, ºcoliþi înacest sens prin þãri strãine. Au dreptul sã se distrezefãrã teamã, ºi poliþia trebuie sã-i convingã cã le asigurãacest drept.

Consilierul Velicia a cerut, pe bunã dreptate acestlucru.

I. BârsanN. R. Întrucât deþinem puþine informaþii despre cele

întâmplate îi rugãm pe cei care cunosc detalii privid scandaluldin faþa restaurantului Perom, sã ni le comunice pe adresa –barsan.avh@yahoo.com.

Dorim de asemenea sã aflãm dacã asemenea indivizi auinstaurat o stare de teamã printre tinerii oraºului. Poatereuºim o dezbatere civicã pe aceastã temã la care sã participetoþi factorii responsabili. Aºteptãm!

Verdele crud al ierbiiproaspete a stârnit poftade mâncare aldãtãtoarelor de lapteieftin. Ieftin când eproaspãt, cã pânã lacumpãrãtor mai suferãîmbunãtãþiri, se maisubþiazã, mai scade îngrãsime ºi creºte mult înpreþ. Dar nu sunt vacile devinã pentru asta. ªi nicipentru nervii ºoferilorcare le claxoneazãzadarnic, sã se fereascãdin calea maºinilor. Elesunt convinse cã asta-icalea vacilor.

ªi uite aºa, în rãsãritde soare ºi în amurg,paºnicele producãtoarede lapte, bat drum lung peuliþele urbei noastre, spre mirarea ºi încântarea turiºtilorcare n-au mai vãzut aºa ceva, ºi spre inervareaagniþenilor care n-au vaci, pentru balega de pe ºoseacare le antifoneazã maºinile, ºi pentru indiferenþapatrupedelor care îi obligã sã meargã încet pe margineaºoselei.

Dar pe timp ce trece ciurda e tot mai micã, ceea cepentru mulþi agniþeni nu-i un motiv de bucurie.Majoritatea se bucurã încã de faptul cã pot consuma un

A IE~IT DIN NOU CIURDA SATULUIA IE~IT DIN NOU CIURDA SATULUIA IE~IT DIN NOU CIURDA SATULUIA IE~IT DIN NOU CIURDA SATULUIA IE~IT DIN NOU CIURDA SATULUI

Muncesc pãmântul „pentru cã e pãcat sã se strice” ºi-ºicresc animalele pentru cã le sunt dragi.

Mai sunt în sate ºi acei locuitori, ce trãiesc dinajutoare sociale ºi din alocaþia multor copii care, vorba luiCreangã „când au mãnâncã ºi beau ºi când nu, cântã ºijoacã”. Aceºtia se plâng de sãrãcie ºi pleacã sã-ºi caute delucru rugându-se în gând „dã doamne sã nu gãsesc”.

În afara foºtilor colectiviºti ºi a sãracilor cu mulþi copiiºi puþinã poftã de lucru mai apar pe ici pe colo niºte visãtoricurajoºi care încep câte o activitate cu speranþa cã vorrãzbate deasupra nevoilor. Au vãzut cum se faceagriculturã prin alte pãrþi, ºi-au luat inima în dinþi ºi s-auapucat de lucru.

Un caz concret este Pãcurar Ioan, care ºi-a înfiinþatîn satul Netuº, comuna Iacobeni o plantaþie de cãpºuni.Cu bani proprii, cu multã muncã ºi sudoare, acesta arealizat pe o suprafaþã de 40 de ari o plantaþie modernã.Pe biloane acoperite cu folie a rãsãdit 16 000 de plante,care primesc apã prin picurãtor la rãdãcinã. Acum, în aldoilea an de la înfiinþare, priveliºtea acestei culturi încântãprivirea ºi bucurã sufletul. 16000 de tufe verzi sub care omulþime de flori albe vestesc o recoltã bogatã.

Problema este, cui va vinde ºi cât va câºtiga dinaceastã splendidã culturã, ce trebuie protejatã împotrivaburuienilor, a bolilor ºi a hoþilor care nu-s puþini?

Cine îl ajutã sã-ºi valorifice repede recolta care estefoarte perisabilã?

În þãrile în care lucrurile merg normal asemeneaproducãtori sunt ajutaþi ºi nu-i doare capul ce-o sã facã curecolta. Ei se ocupã de ea pânã la recoltat. ªi le mergebine.

La noi în Ministerul Agriculturii sunt 35 de direcþii ºiservicii. La Direcþia Agricolã de Dezvoltare Ruralã Sibiun-am gãsit organigrama pentru a vedea câtecompartimente sunt, dar am gãsit pe internet la altejudeþe, 5 directori adjuncþi ºi 21 de compartimente.

Sunt o mare armatã de funcþionari, de careproducãtorul agricol nu ºtie la ce-i folosesc. Nu ºtie ce facei pentru ca el, care munceºte zi luminã, sã-ºi poatãvalorifica rezultatul muncii lui cinstite la valoarea ei. Nusã se strice ºi nici sã-i fie furatã din grãdinã sau în piaþã decãtre negustorii hrãpãreþi.

Nelucu Pãcurar sperã cã într-o lunã va gãsi o soluþie.Noi vom revenii cu informaþii despre cum i-a mers ºi

cu speranþa cã ºi alþii, vãzând cã se poate câºtiga bine dinmuncã cinstitã vor avea curajul sã facã la fel.

I. Bârsan

lapte proaspãt, curat, fãrã conservanþi, produs de vacã,nu fabricat de nu ºtiu ce firmã care-i majoreazã preþul ºiîi micºoreazã calitãþile.

Ceea ce au început comuniºtii sã desfiinþeze terminãcapitaliºtii. Numãrul micilor producãtori, iubitori deanimale scade pe zi ce trece. Nu mã refer la iubitorii decâini ºi pisici al cãror numãr este în continuã creºtere.Aceºtia organizeazã târguri ºi expoziþii, unde vedem cãhainele unei potãi sunt mai scumpe decât un viþel.

Pe la noi nimeni nu organizeazã expoziþii de animaleproducãtoare de lapte ºi carne la care exponatele ºiproprietarii lor sã primeascã premii.

Asociaþiile chinologice sunt mai puternice decât alecrescãtorilor de vaci ºi oi. Întrebarea este; cui foloseºteacest lucru? Românii nu mãnâncã deocamdatã produseprovenite de la câini sau pisici. ªi vaci sunt tot maipuþine.

Pânã una , alta ºoferii sã fereascã puþina balegã ce-o mai lasã ciurda dimineaþa ºi seara ºi sã nu maiclaxoneze, cã vacilor tot nu le pasã.

I.B.

(continuare din pagina 1)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2009

FESTIVALUL H}RTIB{CENILOR TOT MAI BOGATFESTIVALUL H}RTIB{CENILOR TOT MAI BOGATFESTIVALUL H}RTIB{CENILOR TOT MAI BOGATFESTIVALUL H}RTIB{CENILOR TOT MAI BOGATFESTIVALUL H}RTIB{CENILOR TOT MAI BOGATAºa cum a specificat preºedintele asociaþiei, iniþiativa

organizãrii acestui festival a fost de bun augur. Numãrul totmai mare de participanþi ca ºi calitatea spectacolului facdovada cã, prin festival hârtibãcenii redescoperã propriilevalori culturale de care pot sã fie mândri.

Pe scena din Retiº au urcat formaþii consacrate, care nuºi-au întrerupt deloc activitatea, dar cele mai multe au fostrealizate prin grija primarilor ºi a unor instructori sufletiºti,dupã lansarea festivalului.

La prima ediþie a festivalului, prin grija primaruluiGheorghe Mândreanu ºi a instructorului Ioan Sârbu, a fostreînfiinþatã echipa de dansuri a bârghiºenilor. La ediþia a II-a,din Chirpãr, festivalului i s-au alãturat ansamblul din Marpod,unde instructorul Ioan Tãrchilã, solicitat de primarulSebastian Dotcoº, a fãcut minuni, reuºind ca la Retiº sãprezinte o suitã de jocuri populare la un nivel foarte ridicat.

Ce-a de a III-a ediþie, din Marpod, s-a bucurat de prezenþaa încã trei formaþii; din Iacobeni, unde profesorul NicolaeSecere ºi colegii lui au realizat o echipã de dansuri binepregãtitã, din Roºia o echipã pregãtitã de instructoarea ElizaBorcea care este ºi solista formaþiei, ºi din Retiº unde IoanBaciu a reuºit sã pregãteascã un grup de copii, vrednici urmaºiai celor care au consacrat Rara Retiºanã pe Valea Hârtibaciului.

La Retiº, ediþia a IV-a a beneficiat în plus de prezenþaformaþiei artistice din Merghindeal. Instructorul Ioan Sârbu,solicitat de primarul Vasile Radu, a reuºit în mai puþin de olunã sã pregãteascã o formaþie de dansuri populare româneºtiºi una de dansuri þigãneºti care a surprins plãcut fiind puternicaplaudatã.

Reprezentativi pentru zona Hârtibaciului au rãmasalþânãrenii. Grupul lor vocal care nu ºi-a întrerupt niciodatãactivitatea, beneficiind de asistenþa lui Marcel Pãrãu, aprezentat ºi la Retiº ca ºi în alte pãrþi, o suitã de cântecepopulare hârtibãcene în frumoasele lor costume, obiecte deartã popularã ce pot sta cu cinste în orice expoziþie.

Chirpãrenii, o prezenþã continuã pe scenã la toate ediþiile,s-au prezentat la Retiº cu o trupã de tineri bine pregãtiþi deIoan Sârbu. Personal, mi-au plãcut mai mult când jucau sârbaºi învârtita din Chirpãr care ar fi pãcat sã se piardã.

Pentru festival retiºenii au trãit emoþia gazdelor. A trebuitsã-ºi etaleze atât calitãþile artistice prin prezentarea vechilorjocuri ºi cântece, cât ºi calitatea de gazde bucuroase sã-ºicinsteascã musafirii.

Solicitat de primar, Ioan Baciu a fãcut dovada calitãþilorsale de bun jucãtor dar mai ales de pedagog nativ, reuºind sã-i înveþe pe nepoþii foºtilor jucãtori, ficioreasca (Rara) retiºanã,sârba, învârtita ºi purtata. Meritã felicitãri ºi grupul de femeicare aflând cu întârziere cã în satul lor se organizeazã unfestival, s-au întâlnit în ultima sãptãmânã, ºi-au reamintitcântecele din vremea când mergeau în ºezãtoare, au repetatbrâul fetelor pe care nu l-au mai jucat de multã vreme , ºi auurcat pe scenã cântând ºi jucând.

Ca la toate celelalte festivaluri, Casa de Culturã „IlarionCociºiu” din Agnita a dat valoare acestui spectacol prin nivelulridicat al prezentãrii jocurilor ºi cântecelor populare. De faptansamblul „Cununa” este o sintezã a folclorului hârtibãcean,atât prin componenþã, membrii lui fiind urmaºi ai celor careau plecat din sate la oraº, cât ºi prin repertoriu, coregrafulIoan Sârbu preluând ºi prelucrând tot ce-i mai valoros înaceastã zonã. Ansamblul agniþean a fost aplaudat atât pentrufrumuseþea jocurilor cât ºi pentru cea a cântecelorinterpretate de soliºtii vocali, Andreea Sebeºan, PetronelaSandu, Ionuþ Precup, Diana Nistor, Ioana Bogdan, AlianaVecerzan, Ana Maria Grãdinar.

Spectatorii s-au bucurat de prezenþa soliºtilor consacraþiºi i-au aplaudat pe Marcel Pãrãu, ªtefan Vaida, Ioan Hordobeþºi frumoasa lui urmaºã Andra ºi pe Radu Dragomir, aplaudatde retiºeni ºi mai ales de neamurile din sat.

Prezentatoarea spectacolului a fost tot o urmaºã aretiºenilor frumoasa Irina Dragomir.

Primarul comunei Brãdeni, Aurel Dobre i-a salutat pecei prezenþi la festival iar preºedintele asociaþiei ValeaHârtibaciului, ing Marius Radu Curcean ºi-a exprimatsatisfacþia faþã de amploarea pe care a luat-o aceastãmanifestare a hârtibãcinilor, realizatã cu scopul revitalizãriiculturii tradiþionale din aceastã zonã. Cei prezenþi au fostsalutaþi ºi felicitaþi ºi de personalitãþile care au rãspunsinvitaþiei de a participa la festival.

În ceea ce priveºte calitatea de gazdã bucuroasã deoaspeþi, primarul ºi consãtenii lui au onorat-o cu cinste.Mâncarea ºi bãutura i-au fãcut sã se bucure pe cei care au datcurs invitaþiei de a intra în Cãminul Cultural.

Urmãtoarea ediþie a „Festivalului Hârtibãcenilor”organizatã de asociaþia Valea Hârtibaciului” cu sprijinulConsiliului Judeþean Sibiu, a Centrului Cultural Cindrelul JuniiSibiului ºi a Casei de Culturã din Agnita, va avea loc în 11aprilie 2010 (Duminica Tomii) în comuna Merghindeal.

I Bârsan

(continuare din pagina 1)

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iI, nr. 12, AprilIE 2009Anul iI, nr. 12, AprilIE 2009Anul iI, nr. 12, AprilIE 2009Anul iI, nr. 12, AprilIE 2009Anul iI, nr. 12, AprilIE 2009

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Cu aceste cuvinte de invitaþie adresatede cãtre preot credincioºilor începe slujbaÎnvierii din noaptea Paºtilor. Cu toate cãritualul specif ic sãrbãtorii ÎnvieriiMântuitorului Iisus Hristos estebinecunoscut, atunci când aceste cuvinterãsunã în biserici, lumina care se rãspândeºteîn jur depãºeºte parcã graniþele materialuluiºi invadeazã sufletele credincioºilor, dublatãde profundã emoþie ºi trãire spiritualã. Anulacesta bucuria ºi emoþia generate de primirealuminii Învierii au fost ºi mai intense, iarexplicaþia stã în faptul cã lumina oferitãcredincioºilor în noaptea Învierii „a izvorât”cu adevãrat din mormântul lui Hristos.

Cu câteva zile înainte de Paºti,preacucernicii pãrinþi protopopi au fostanunþaþi cã în cursul serii de sâmbãtã fiecarecentru protopopesc va primi lumina sfântãcare se aprinde în mod miraculos ºisupranatural la mormântul Mântuitorului dinIerusalim în sâmbãta Învierii, urmând ca dela protopopiate sã fie oferitã ºi trimisã maideparte fiecãrei parohii.

Folosind mijloacele de transportmoderne ºi rapide, în seara zilei de sâmbãtãpe aeroportul din Sibiu a fost adusã lumina

VENI|I DE LUA|I LUMINÃ!de la Ierusalim. Prin grija Î.P.S. Dr. LaurenþiuStreza, lucrurile au fost în aºa fel organizateîncât lumina sã ajungã în toate parohiile depe cuprinsul eparhiei prin intermediulprotopopiatelor. ªi ea a ajuns ºi în parohiileprotopopiatului Agnita, fiind ajutaþi în acestscop de mai multe persoane, în condiþiile încare totul se desfãºura aproapecontracronometru. De la aeroport pânã laieºirea din Sibiu lumina a fost dusã de cãtrepr. Codruþ Pampu, care a fost preot în Vãrd,iar actualmente este preot în Bungard. Deaici a fost preluatã de cãtre pr. Aurel Avramdin Nocrich, iar în aceastã parohie a fostpreluatã de cãtre Jurca Dan, care a adus-opânã la Agnita, oferind în acelaºi timp luminaºi tuturor preoþilor din parohiile prin care atrecut. Mai era puþin pânã la momentul slujbeiÎnvierii, dar suficient pentru ca preoþii parohisã poatã duce lumina în comunitãþile lor ºisã-i invite pe credincioºi pentru a o lua sau ao primi. S-a simþit o bucurie ºi un freamãt deemoþie atunci când credincioºii au aflat cãsunt martori direcþi ai luminii care învãluiemormântul Învierii Mântuitorului IisusHristos ºi de aici pãtrunde întreaga existenþã.

Î.P.S. Dr. Laurenþiu a insistat ºi a dorit

foarte mult ca fiecare credincios al eparhieiprezent la slujba Învierii sã fie pãrtaº laaceastã bucurie ºi trãire deosebitã,asigurându-se pânã în ultimul moment cã

lumina de la Ierusalim a ajuns în fiecareprotopopiat ºi „a mãrturisit” astfel vizibil ºiindubitabil cã „Hristos a înviat!”

Pr. Ioan Jurca

Duminica Floriilor, ziua în careMântuitorul a fost întâmpinat cu flori laintrarea în Ierusalim a fost prilej de maresãrbãtoare în parohia din Merghindeal. Omulþime de credincioºi împreunã cu un soborde preoþi, în frunte cu Protopopul Ioan Jurcal-au întâmpinat cu f lori pe P.S. AndreiFãgãrãºanul la intrarea în biserica BunaVestire, venit pentru a hirotoni preot nou înaceastã parohie.

A fost un eveniment emoþionant pentruparticipanþi dar mai ales pentru tânãrulNicolae Cristian Sas, asupra cãruia P.S Andreia sãvârºit Sfâta Tainã a preoþiei.

Dupã ce întreg soborul de preoþi aumãrturisit cã „Vrednic este” preotul Nicolaea rostit jurãmântul preoþesc ºi a primit dinpartea P.S Andrei , Sfânta Cruce, SfântaEvanghelie ºi cheile bisericii, însemneleautoritãþii sale în aceastã parohie. Cu multãemoþie, acesta a mulþumit apoi P.S Andrei

S{RB{TOARE MARES{RB{TOARE MARES{RB{TOARE MARES{RB{TOARE MARES{RB{TOARE MARE@N MERGHINDEAL@N MERGHINDEAL@N MERGHINDEAL@N MERGHINDEAL@N MERGHINDEAL

Fãgãrãºanul pentru Hirotonire, ProtopopuluiIoan Jurca, preoþilor care i-au fost alãturi,pãrinþilor ºi soþiei sale, preoteasa Ioana Paula.

A fost felicitat de primarul comuneiMerghindeal Vasile Radu care a promis cã osumã de bani din bugetul primãriei va fialocatã pentru reparaþiile necesare bisericii.

Notabile au fost cuvântãrile P.S. AndreiFãgãrãºanul ºi Protopopului Ioan Jurca, princare aceºtia, dupã ce l-au felicitat pe noulpreot ºi l-au asigurat de sprijinul lor, au cerutconsiliului parohial sã-i stea alãturi, sã-lsprijine în lucrãrile sale. Pentru cã „preotulnu este sluga comunitãþii ci slujitorul bisericiiºi al credincioºilor” a spus P.S. Andreisubliniind faptul cã numai prin bunãînþelegere între consilieri ºi preot activitateacreºtineascã a parohiei va fi rodnicã.

Consilierii prezenþi au mulþumit ºi aupromis cã vor fi alãturi de noul lor preot, ºi-lvor ajuta în activitãþile sale.

I Bârsan

Luna trecutã, în paginile acestei foi religioase, fãceam un apel cãtre pãrinþi ºi bunicipentru a-i îndemna ºi susþine pe copiii ºi nepoþii lor sã participe la acþiunile pe care fiecareparohie le va organiza în cadrul programului „Hristos împãrtãºit copiilor” desfãºurat la nivelulîntregii Patriarhii Române. Am considerat cã este potrivit ºi util sã oferim ºi câteva principiilegate de educaþia ºi formarea copiilor în spiritul moralei creºtine, pe care sã le avem lacunoºtinþã ºi la îndemânã pentru a le aplica în cazuri concrete de viaþã. Întrucât ele au fostsintetizate foarte bine în diferite lucrãri tematice, în acest numãr de ziar ºi în cele urmãtoarevom oferi fragmente din aceste lucrãri, care sã ne ghideze în educarea ºi formarea copiilor ºinepoþilor noºtri.

•„Pentru noi, creºtinii, obiºnuiþi sã privim fiecare aspect al vieþii noastre în lumina

poruncilor lui Dumnezeu, educaþia creºtinã - dorinþa noastrã pentru copiii noºtri - înseamnãa-i ajuta pe copii sã câºtige ceea ce Sfântul Apostol Pavel numeºte „chipul/forma lui Dumnezeu”.Sfântul Pavel vorbeºte despre Hristos „Care fiind chipul lui Dumnezeu a socotit cã faptul dea fi El întocmai cu Dumnezeu nu e o prãdare, ºi S-a golit pe Sine luând chip de rob, devenindasemenea oamenilor ºi la înfaþiºare aflându-Se ca un om; ºi S-a smerit pe Sine fãcându-Seascultãtor pânã la moarte – ºi încã moartea pe cruce! Pentru aceea Dumnezeu L-apreaînãlþat”(Filipeni 2,6-9). În greceºte, cuvântul pentru educaþie este morphosis - „formare”,ºi tot Sfântul Apostol Pavel spune:„O, copiii mei, pentru care sufãr iarãºi durerile naºteriipânã ce Hristos va lua chip în voi!”(Galateni 4,19). Sau, aºa cum spun Sfinþii Pãrinþi:„DumnezeuS-a fãcut om pentru ca omul sã devinã dumnezeu”. Aici putem vedea legãtura dintre educaþiesi planul lui Dumnezeu pentru mântuirea noastrã. Tot ce vom vorbi mai departe se va referi

PENTRU O EDUCA|IEORTODOX{ A COPIILOR...

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITAOrtodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

cãsãtoriei. Cuplul trebuie sã trãiascã cucunoºtinþa faptului cã au primitbinecuvântarea de a deveni împreunã-lucrãtori cu Dumnezeu în lucrarea de crearea unei noi persoane...Când transmitem viaþãunei alte generaþii, sarcina noastrã este de atransmite nu numai viaþa trupului, ci ºi viaþãduhovniceascã. Este important desigur sãmuncim din greu ca sã hrãnim ºi sã îmbrãcamcopilul, dar este mult mai important sã-iasigurãm o dezvoltare mentalã ºi afectivãsãnãtoasã; dar încã ºi mai important e sãsusþinem creºterea duhovniceascã a unuicopil. Viaþa duhovniceascã este moºtenireacea mai de preþ pe care o putem lãsa copilului

PENTRU O EDUCA|IE ORTODOX{ A COPIILOR...

veniþi din Moezela cãrora stãpânirea de atuncile-a asigurat liniºtea din partea nãvãlitorilor,au început ºi ei sã-ºi clãdeascã casele însiguranþã, lângã casele acestora.

Date precise despre existenþa localitãþiiChirpãr desprindem din documentele vremiiaflate la Muzeul din Agnita, care ne spun cãaceastã comunã dateazã din anul 1332 cudenumirea de Kirchberg, iar din anul 1373poartã denumirea de Kirchpert. De asemeneape hotarul acestei localitãþi s-au gãsit obiectecare dovedesc existenta unei aºezãriomeneºti încã din epoca fierului sculptat, câtºi din epoca metalelor neferoase. Tot dinaceste documente arheologice se atestãexistenþa unei aºezãri de daci liberi încã dinprima perioadã a fierului, fapt care atestãsusþinerea noastrã ca comunã Chirpãr ºilocurile acestea au fost locuite la început deromâni.

În ceea ce priveºte numele comunei, eleste tot de origine româneascã, cãcitraducerea cuvântului Kirchberg înseamnã“Dealul bisericii”, nume pe care saºii aucãutat sã-l adapteze la graiul lor zicându-i apoimai târziu Kirchpert si apoi sãseºte Kirprich,iar românii noºtri i-au zis apoi Chirpãr aºacum se aflã ºi-n graiul popular ºi în cel oficial.

În cele de mai înainte menþionate amarãtat cum au vieþuit românii din cele maivechi timpuri pe aceste meleaguri moºtenitedin moºi strãmoºi. Din acestea deducem ºi ede la sine înþeles cã românii, care de laformare s-au nãscut creºtini, trebuie sã fi avuto cât mai micã organizaþie bisericeascã ºichiar o micuþã ºi modestã bisericuþã. Aceastãafirmaþie o bazãm pe realitatea menþionatãîn Cronica parohiei Chirpãr – ipoteza multverosimilã care existã ºi în minþile câtorvaoameni, cã pe locul numit “Piscul popii” (oridicãturã de pãmânt naturalã) ºi-au alesînaintaºii noºtri ca cel mai nimerit loc pe careau clãdit modestul lãcaº sfânt - din piatrã,lemn ºi stuf sau ºindrilã – material pe care l-au avut la îndemânã. Mai bazãm aceastãsusþinere pe faptul cã proprietarii care aufolosit acest teren – în lucrãrile lor – audescoperit cãrãmizi ºi piatrã din care sededuce cã cel puþin fundamentul bisericii afost din material solid pe care l-a înghiþitpãmântul, fie dintr-un nesãbuit ordin terezian,fie chiar din tunurile generalului Bucov, carea hãrãzit acea soartã ºi altor biserici ºimãnãstiri de pe teritoriul Transilvaniei,pentru motivul cã nu au vrut sã treacã la

BISERICA ORTODOX{ ROMÂN{ “ÎN{L|AREA DOMNULUI” DIN CHIRP{RUniaþie. Date precise despre existenþa uneibiserici ne oferã clopotul cel mic al bisericiicare dateazã din anul 1795, clopot care astrigat ºi a chemat la rugãciune pe fiii luiDumnezeu. Unde a fost a doua bisericã nuputem preciza, cãci de atunci s-au scurs altegeneraþii de vieþuitori; dar bãtrânii spun cãºtiu acest clopot într-o clopotniþã departe delocul unde este astãzi biserica, lucru caredenotã cã tot acolo trebuie sã fi existat o adoua bisericã, poate din bârne dupã cum erauposibilitãþile credincioºilor de atunci. Dupãun rãstimp de 50 de ani a ajutat bunulDumnezeu credincioºilor de aici sã clãdeascãcasa Domnului la marginea satului din parteade apus.

Construirea lãcaºului s-a fãcut custãruinþa preotului Simion Tintea, în anul1844 ºi cu contribuþia în muncã acredincioºilor, din material solid, care cu toatecutremurele de pãmânt n-a suferit nici ostricãciune pronunþatã. În aceastã stare a statbiserica pânã în anul 1898 când parohulAmbrozie Marcovici împreunã cu credincioºiiparohiei au hotãrât sã mãreascã biserica cuîncã trei metri ºi sã clãdeascã turnul. Lucrarease terminã în 1899, iar în iulie acelaºi an sesfinþeºte, se cumpãrã ºi douã clopote maricare au fost luate ca peste tot de cãtre nemþiîn primul rãzboi mondial. Executarea lucrãrii

s-a fãcut de cãtre maestrul Ioan Guip dinMerghindeal împreunã cu alþi lucrãtori ºi cubraþele ºi contribuþia bãneascã acredincioºilor. Abia prin lucrãrile arãtate maisus biserica a cãpãtat o altã înfãþiºare, cãcipânã atunci avea o înfãþiºare de casãobiºnuitã, dacã în interior ar fi lipsit altarulºi icoanele de pe pereþi.

Aºa cum se prezintã astãzi, biserica esteconstruitã în formã de navã cu ferestrele înpartea de sus în formã de semicerc – stilobiºnuit în general în Ardeal – cu pereþii dinpiatrã ºi cãrãmidã, cu acoperiºul din lemnºi þiglã, iar duºumeaua din scândurã de brad.Din punct de vedere geografic este aºezatãîn partea de vest a satului pe strada Bisericii,

în mijlocul cimitirului, pe un deal care teîmbie la meditaþie ºi la trãire religioasã.

Ca obiecte de valoare artisticã bisericaposedã 13 icoane pictate pe lemn în ulei, dediferite dimensiuni, care dateazã de pe lasfârºitul secolului XVIII ºi începutulsecolului XIX care au fost luate în evidenþãde cãtre comisia judeþeanã a monumenteloristorice. Biserica are trei clopote: cel maredateazã de la anul 1923, cel mijlociu dateazãtot din 1923 ºi returnat în 1957, iar cel micdateazã de la anul 1795 ºi are gravatãinscripþia: “Cu cheltuiala lui Dum. Dima P.Ion Baumg Nicolaie Eis din Fãgãraºi 1795”.

Reparaþii la bisericã, de la clãdirea eiîncoace, i s-au mai fãcut în anul 1942. S-aureparat sumar tencuielile în exterior,acoperiºul, iar în interior pentru prima datãse zugrãveºte cu motive populare subpãstorirea preotului Aurel Strãuþ. În anul1954 se face aceeaºi reparaþie sub pãstorireapreotului Alexandru Borcea, ambele reparaþiiau fost de naturã sumarã. În anul 1969 serecurge la o reparaþie capitalã compusã din:reînnoirea tencuielilor interioare ºi exterioareîn proporþie de 2/3, subzidirea fundamentuluidin partea de nord pe o distanþã de 9 m.turnatã în beton, introducerea curentuluielectric, zugrãvirea artisticã interioarã,acoperirea turnului cu tablã din nou ºirepararea acoperiºului Bisericii cu þiglã, toateacestea sub pãstorirea preotului IonaºNicolae.

În anul 1990, prin grija preotului IonaºNicolae, s-au început lucrãrile de picturã abisericii în tehnica fresco, ºi care au fostfinalizate in 1996 când la 29 iunie a fostsfinþitã de I.P.S. Antonie Plãmãdealã –mitropolitul Ardealului. În anul 2002 s-auefectuat lucrãri de reparaþie la acoperiºulbisericii sub pãstorirea preotului Socaci Ioan.

În biserica din Chirpãr, potrivit matricoleitom. I cu litere cirile, cum se foloseau atunci,au ostenit la altarul bisericii între anii 1812-1825 ca administratori temporari urmãtoriipreoþi: ªtefan Popovici, Ioan Popovici, PopaMihai ºi Popa Nicolaie, toþi din parohiaSãsãuºi. Au urmat apoi ca preoþi stabili:Simion Tintea, de la 1825-1853, originar dinChirpãr; Simion Tintea, fiul antecesorului1853-1870; între 1870-1875 parohia a fostadministratã de Ioan Popovici din Sãsãuºi;Borzea Gheorghe, originar din ViºteaFãgãraºului, 1876-1893; preotul AmbrozieMarcovici (1894-1903), originar din Iliciu;Holerga Ioan, 1904-1920, originar din Peliºor;între anii 1920-1931 parohia a fostadministratã de cãtre preoþii: Valeriu Boneadin Fofeldea, Cornel Stãnuleþ din Sãsãuºi ºiIoan Alexandru din Ilimbav; ConstantinTipurita, originar din Vale Sãliºte, 1931-1941;Aurel Strãuþ, 1941-1947; Hurdubeþ Gheorghe,originar din Merghindeal, 1947-1949;Alexandru Borcea, 1951-1957; din 1decembrie 1958 pânã în 31 decembrie 1999,pãrintele Ionaº Nicolae, originar din Chirpãr,care s-a stins din viaþã în august 2006; SocaciIoan, originar din Avrig, aprilie 2000-2008;18. Ioan Rus, 2008-prezent.

Pr. Ioan Rus (Chirpãr)

exact la acest lucru: ce fel de formã deexistenþã dorim copiilor noºtri?

Dacã scopul vieþii noastre estedobândirea vieþii dumnezeieºti, înseamnã cãfiecare moment al ei capãtã o importanþãdeosebitã ºi fiecare aspect al ei trebuie tratatcu înþelepciune. Înþelepciunea omeneascã nueste însã suficientã pentru vieþuirea înporuncile lui Hristos, cãci fãrã Hristos nuputem împlini nimic dumnezeiesc. Dumnezeune oferã însãºi viaþa Sa, dar suntem pentruvecie fãpturile Sale. Aceasta înseamnã,concret , ca problema care se pune – tuturor,ºi nu numai pãrinþilor noºtri duhovniceºti –este sã-I cerem lui Dumnezeu sã ne arate cesã facem, ce sã spunem ºi cum sã exprimãmmai bine ceea ce vrem sã spunem. Încreºterea copiilor, pentru a-i putea forma înviaþa cea adevãratã în Hristos, cunoaºtereapsihologiei copilului sau chiar ºi o intuiþie finãprivitoare la proprii copii nu e de ajuns, dacãnu „chemãm” neîncetat harul lui Dumnezeuprin rugãciune. Trebuie sã ne rugam atâtdimineaþa, cât ºi seara, în orice momentatunci când avem nevoie sã cunoaºtem voiaDomnului, ºi sã învãþãm astfel sã deosebimgândul lui Dumnezeu. Prin practica rugãciuniirealizãm þelul cel mai înalt: acela de a fi încomunicare cu Dumnezeu pentru a ne mântuiºi a-i ajuta pe copiii noºtri sã dobândeascãviaþa veºnicã...

Într-o casã creºtinã copiii sunt educaþi în

(continuare din pagina 5) contextul cãsãtoriei, al familiei. A vorbidespre cãsãtorie atunci când ne-am propussã vorbim despre copii poate pãrea odigresiune, dar, înainte de a porni la zidireaunei construcþii, trebuie sã aºezãm o temelietrainicã. Pe de o parte, dacã înþelegereapãrinþilor cu privire la cãsãtorie estedeformatã sau dacã atenþia lor nu esteîndreptatã cãtre viaþa de familie, copiii voravea de suferit în mod direct. Pe de altã parte,copiii trebuie sã vadã în pãrinþii lor unexemplu pentru cãsãtoria lor de maitârziu...Copiii suferã atunci când pãrinþii nuîmbrãþiºeazã cu toatã inima cãsãtoria ºi viaþade familie. De aceea, aº dori sã accentuez unfapt: cãsãtoria este o cale de mântuire...Unom cãsãtorit – ºi din punct de vedere teologicacesta este singurul mod corect de vieþuire –poate spune: „Soþia (sau soþul) ºi copiii meisunt viaþa mea. Sunt conþinutul vieþii mele”.Calitatea vieþii de familie este mãsura princare se poate aprecia progresul duhovnicescal celor ce trãiesc în lume...

În lumea noastrã se vorbeºte din ce înce mai rar despre cãsãtorie ºi, atunci când sevorbeºte, cel mai adeseori se vorbeºte doardespre dragostea dintre soþ ºi soþie. Aceastãdragoste poate fi într-adevãr o binecuvântareºi un dar de la Dumnezeu, dar þelul principalal cãsãtoriei este creºterea de copii creºtini,de noi fii si fiice a lui Dumnezeu. Aceastãlucrare sfântã ar trebui avutã în vedere cumaximã seriozitate încã de la începutul

nostru.Viaþa nimãnui nu este predeterminatã,

fie cã ne aflãm sau nu încã de la începutulexistenþei noastre aproape de Dumnezeu;Dumnezeu ne poate chema la El în orice clipãtransformându-ne cu harul Sãu ºi prin cãinþanoastrã. Fãrã doar ºi poate pãrinþii potcontribui direct la bunãstarea spiritualã acopiilor lor, înconjurându-i cu dragoste ºirugãciune încã de la zãmislirea lor”.

(fragmente din volumul MAICAMAGDALENA, Sfaturi pentru o educaþieortodoxã a copiilor de azi, Editura Deisis,Sibiu, 2000)

(continuare din pagina 1)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2009 7

EI S-AU N{SCUT @NMAI

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilorN.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor

Tefeleu Maria 1 mai 81 de ani RetiºIrod Ioan 2 mai 83 de ani Ghijasa de SusOprean Naftanail 2 mai 82 de ani Ghijasa de SusTolea Maria 4 mai 84 de ani FofeldeaÞiþeiu Victoria 4 mai 83 de ani RujaGavrea Traian 4 mai 80 de ani BeneºtiTobiaº Maria 5 mai 82 de ani HosmanNistor Ioan 6 mai 98 de ani BeneºtiÞerbea Traian 6 mai 83 de ani CoveºAntinie Victor 8 mai 88 de ani MarpodCoºorean Marioara 9 mai 85 de ani CoveºPreda Maria 10 mai 82 de ani AlþânaSuciu Gliceria Sofia 12 mai 87 de ani Dealu FrumosHerciu Ana 13 mai 82 de ani Ghijasa de SusIaru Elisaveta 14 mai 84 de ani ªomartinCioca Gheorghe 16 mai 85 de ani CoveºGhijasa de Sus 18 mai 84 de ani Ghijasa de SusBurcea Gheorghe 20 mai 85 de ani MerghindealIusan Ana 21 mai 85 de ani BruiuMarcu Nicolae 23 mai 81 de ani AlþânaSchneider Sofia 26 mai 92 de ani MerghindealPupãzã Maria 28 mai 80 de ani RetiºChirtop Ioan 30 mai 83 de ani FofeldeaPaºcalãu Rusalim 31 mai 88 de ani MarpodBârsan Genica 31 mai 83 de ani Ghijasa de SusGhiuri Ana 31 mai 82 de ani MerghindealNistor Ana 31 mai 80 de ani Alþâna

Priveam fereastra camerei mele ºi mã minunam…Era mai mare ºimai impunãtoare ca oricând. Parca era o poartã spre infinit. Perdelelelungi ºi albe zburau descoperind fereastra, astfel cã privirea mea cuprindeaîntreg orizontul.

Pentru o fracþiune de secundã imaginea acestei noi lumi îmi rãmaseîntipãritã în minte, fiindcã privirea mea era deja îndreptatã spre mãsuþadin colþ. Mã aºteptam la o imagine moartã. Dar nu era aºa. Un sentimentde mirare, bucurie, dar ºi de teamã încolþise în inima mea. Buchetul veºtejitde trandafiri fusese înlocuit cu unul proaspãt de ghiocei, care îmi zâmbeaucu candoare.

Poate ca am fost prea ocupatã sã vãd lumea din spatele acestei altelumi, care tocmai renãºtea. Nu vãzusem cum lumina pãtrundea în firelede iarba, care se înãlþau într-o poveste, iar florile dansau cu frunzele, careacum prindeau contur pe crengile tinere. Nu vãzusem nici cum flutureleîºi etala graþios aripile superb pictate, iar soarele zâmbitor fura toatediamantele de pe degetele ierbii. Iar acestea se miºcau gâdilate de unvânticel suav, fãrã sã scoatã nicio vorbã. Dar nu trebuiau sã spunã nimic.Fiindcã toate vorbeau de la sine: VENISE PRIMÃVARA!

ªi natura, magica naturã! κi îmbrãcase hainele de sãrbãtoare ºi eragata sã danseze pe oglinda cerului pentru totdeauna .ªi toate fiinþele seminunau de frumuseþea pe care o emana ºi nici mãcar muscuþele abiatrezite din somn nu scoteau niciun zgomot, când aceasta spunea povesteavieþii ºi renaºterii. ªi mereu când pleca lãsa în urma ei un amalgam deparfumuri ºi culori…

Iar fericirea invada inimile tuturor. Eu eram captivatã de toatã aceamagie ºi o savuram, fãrã sã scot un cuvânt, cu capul sprijinit în mâini, lafereastrã …Auzeam doar respiraþia tremurândã ºi bãtãile inimii ….

VISUL UNEI NOI VIE|IVISUL UNEI NOI VIE|IVISUL UNEI NOI VIE|IVISUL UNEI NOI VIE|IVISUL UNEI NOI VIE|IUn soare nou rãsareastãzi pentru mine; în jurulmeu toate prind viaþã ,toate semiºcã si pare cã-mi vorbesc depasiunea mea si mã îmbiesã le mângâi…

Motto:

O SOCOTEAL{ BUN{O SOCOTEAL{ BUN{O SOCOTEAL{ BUN{O SOCOTEAL{ BUN{O SOCOTEAL{ BUN{Aceastã întâmplare din zilele noastre se petrece într-un azil

psihiatric. S-a hotãrât sã li se dea drumul câtorva pacienþi. Directorulîi supune mai întâi unui test foarte uºor. Pacienþii sunt trei la numãr.

Directorul îl întreabã pe primul:- Cât fac doi ori doi?- ªaptezeci ºi patru, rãspunde omul.Descumpãnit, directorul se gândeºte cã pacientul nu este încã

vindecat. Nu-i poate da drumul. Îl întreabã pe cel de-al doilea:- Cât fac doi ori doi?- Marþi, rãspunde omul.Auzind rãspunsul, directorul ia hotãrârea care se impune: îl va

mai þine o vreme în azil.Îl întreabã ºi pe ultimul:- Cât fac doi ori doi?- Patru.Directorul este încântat. Hotãrãºte sã-i dea drumul, deoarece

este vindecat. Totuºi, înainte ca pacientul sã iasã pe uºã, îl întreabã:- Cum ai socotit?- Foarte simplu. Am scãzut marþi din ºaptezeci ºi patru.

GANDIREA POZITIV{GANDIREA POZITIV{GANDIREA POZITIV{GANDIREA POZITIV{GANDIREA POZITIV{Un tânãr englez beat turtã l-a cãutat într-o zi pe Norman Vincent

Peale, autorul unei cãrþi celebre. Tânãrul l-a întrebat care era, dupãpãrerea lui, deosebirea dintre gândirea pozitivã ºi gândirea negativã.

Observând imediat starea tânãrului vizitator, Peale i-a spus:- Veniþi altã datã, când veþi fi treaz ºi voi fi încântat sã vã rãspund.- Vã mulþumesc, a rãspuns tânãrul, dar când sunt treaz, puþin

îmi pasã.

Am o mândrã ca o floare:Se culcã sara cu soareªi se scoalã-n prânzu’ mare.Când se scoalã, cautã-n oalã:De gãseºte-n oalã, mâncã,ªi de nu, iarã se culcã.

Am o mândrã ca o floare:Doarme-n rãsãrit de soare.O avut noroc cu cucuC-o cântat de s-o sculat,C-o mâncau muºtile-n pat.

Mândrele cele frumoaseNu se þin cu prune grase;Tot cu vin ºi cu pãlincãªi cu carne de junincã.Tot cu vin din vinãrieªi carne din fleºãrie.

Mândruliþã, te spun ochiiCã-þi plac dascãlii ºi pochii.ªterge-te, mândro, la gurã,Cã pochii-s la-nvãþãturã.ªterge-te ºi pe la nas,Cã de dascãli ai rãmas.

Mãrita-m-aº mãrita,Cu suveica nu ºtiu da.Pita n-o ºtiu frãmânta,De joc nu m-aº sãtura..

Lelea naltã ºi voinicãDoarme lângã mãmãligã.Mãmãliga fierbe-n oalã,Ea doarme de se omoarã.

Folc

lor

cule

s de

Mir

cea

Dr[

gan

Folc

lor

cule

s de

Mir

cea

Dr[

gan

Folc

lor

cule

s de

Mir

cea

Dr[

gan

Folc

lor

cule

s de

Mir

cea

Dr[

gan

Folc

lor

cule

s de

Mir

cea

Dr[

gan

D-auzit-am din bãtrâniCã nu-i bun gardu’ de spiniªi mândruþa din vecini.Gardu-i bun de scânduri lateªi copila de pe sate.

Mândra care-mi place mieN-are curte, nici moºie,Numa’ puiºori pe ie.Puiºori cusuþi cu acu’,S-o iubeºti pân’ te ia dracu’!

•

•

•

•

•

Sãrbãtoarea aceasta cade la 24 zile de la Paºti, adicã exact lamijlocul timpului dintre Paºti ºi Rusalii. Se mai numesc ºi Todurosele,Înjumãtãþirea Praznicului, Rãpotinul, ori Strat de Rusalii. Todurusalelesunt semãnãtura Rusaliilor, aruncatã cu 24 de zile înainte, ca sã ºtieoamenii cã vin Rusaliile ºi sã se fereascã de ele. Rusaliile sunt 7 surori,fete curate ºi nevinovate, pe care Dumnezeu le-a prefãcut în zâne.Aceste zâne n-au murit ºi nu vor muri în vecii vecilor. Oamenii nu lepot vedea, cã sunt rãi ºi n-au sufletul curat.

În lume, printre oameni, nu stau decât 5 sãptãmâni, adicã de laTodurusale ºi pânã la Rusitori. Prima zi când coboarã printre oameni,fiind aceastã zi, ele îºi petrec de Sân Toaderii, care sunt niºte flãcãifrumoºi ºi tineri , cu care joacã hore mândre ºi horesc cântecefrumoase. Todurusalele adunã vârfuri de dumbravnic ºi fac din elechite frumoase, cu care împodobesc pãrul Sân Toaderilor. Todurusalelesunt zâne zâne bune ºi-þi dau pace, dacã nu încerci sã le strici jocurile.(Dacã cumva le tulburi,) atuncea se supãrã rãu de tot ºi pocesc peacei oameni rãi. E bine sã se þie ziua lor, ca sã le ai de partea ta,poate-þi prind bine cândva. De aceea, femeile ºi fetele nu lucreazã. Ebine totuºi ca în aceastã zi sã se semene cânepa ºi sã se culeagãdumbravnic. Se culeg buruienile de leac, cãci sunt binecuvântate deele. Se pune prin casã peste tot pelin, usturoi ºi leuºtean pe la porþilecurþii, pe la ferestrele caselor. Toatã ziua se þine în mânã ºi prin sânnumai pelin ca sã piarã purecii ºi sã fie feriþi contra ielelor.

În aceastã zi, femeile, adunându-se vecinã cu vecinã, fac din pãmântfrãmântat cu baligã ºi paie „þeºte”, unde coc în timpul anului pâine,mãlai ºi chiar fripturã. Dupã ce le-au terminat, pun toate, mânã de lamânã, ºi cumpãrã vin ºi le stropesc ca sã fie norocoase ºi sã poatãcoace bine în ele. Cu restul vinului petrec.

În aceastã zi au dreptul femeile sã se poarte aspru cu bãrbaþii lor,drept rãzbunare pentru orice le-au fãcut în timpul anului.

Unele chiar îi bat ºi bãrbaþii n-au dreptul sã zicã nimica.Marcel Olinescu

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

FERICIREA UNUI ZEROFericirea e un sentiment niciodatã precisCum ar fi durerea pierderii sale; mai mult,Cu regretul mereu al trezirii din visFericirea e bucuria la timpul trecut.Dintotdeauna doar aducere-aminteE momentul frumos de mai înainte,Fericirea e clipa care nu te-a durut.Doar speranþa e-o fericire mai mareA sentimentului de neîmplinireCând nimicul ce-l închipuie fiecareNãzuind doar un strop de iubire,Viseazã la un alt nimic, dar nu mai prejosUn alt zero mai pur ºi mult mai frumosCare sã-i dea un infinit fericireªi-atunci viitorul e mai puþin dureros.

TODURUSALETODURUSALETODURUSALETODURUSALETODURUSALE

POVESTE SCURTA

Încremenit la hotarul dintre viaþã ºi moarteSufletul sãu îºi lingea rãnile.Urmau atât de crâncene, vãmileªi mãcinat cu totul de cele deºarteκi înghiþea în tãcere sudãlmile.La hotarul dintre moarte ºi viuHaitã turbatã, amintirileÎl urlau din toate iubirileªi ecoul rotund rãsuna a pustiuReverberând, prelungi, amãgirile,Ce-l þinuserã-n viaþã atât de târziu

Nicu GaneaNicu Ganea

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

SPORTUL @N AGNITASPORTUL @N AGNITASPORTUL @N AGNITASPORTUL @N AGNITASPORTUL @N AGNITA

FOTBALFOTBALFOTBALFOTBALFOTBAL

KORFBALLKORFBALLKORFBALLKORFBALLKORFBALL

Dupã 18 meciuri jucate, C.SAgnita se claseazã pe locul cinci dincele 15 echipe cu care se aflã în grupã.De remarcat cã în cele patru meciuridin retur agniþenii au realizat 9puncte, au marcat de 6 ori ºi au primit2 goluri. Au câºtigat la Copºa Micã cu2-0, la Agnita din nou 2-0 cu UnireaOcna Sibiului, la Sibiu cu Juventus 1-0, dar au pierdut acasã cu 1-2 în faþaechipei sibiene Progresul

LOTUL SENIORILORRândul de sus: Oliu Cornel

(antrenor juniori), Drãgan Emil

Nu, nu este nici o greºealã. Elevii de laColegiul Tehnic A. T. Laurian au învãþat de laprietenii lor din Olanda un sport nou, korfball.Profesorul Stelian Sârbu îl apreciazã ca unsport bazat pe spiritul de echipã, 100%nonviolent. O echipã este formatã din patrufete ºi patru bãieþi care trebuie sã aruncemingea într-un inel aflat la înãlþimea de 3 m.Este asemãnãtor cu baschetul dar mingea, detipul uneia de volei, nu se bate la pãmânt, seavanseazã doar fãcând pase la alt coechipier,ºi nu-i voie sã se atingã adversarul.

Korfballul a fost inventat de un profesordin Olanda în anul 1903, ºi în þara lalelelorpopularitatea lui îl plaseazã pe locul trei dupãfotbal ºi patinaj.

În România mai sunt echipe de korfballla Târgu Mureº ºi la Liceul Octavian Gogadin Sibiu, înfiinþate în anul 2008.De altfel ºiechipa agniþeanã are mai puþin de un an de laînfiinþare.

În perioda 9-12 aprilie a.c., în Olanda aavut loc campionatul mondial de juniori dekorfball. Echipa naþionalã de juniori aRomâniei a fost formatã din 12 jucãtori dincare 7 de la A. T. Laurian ºi 5 de la OctavianGoga.

Au fãcut parte din prima grupã alãturide echipele din Belgia, China, Germania,Catalania, Rusia ºi Polonia. În cealaltã grupãau fost echipele din Olanda, Anglia Cehia,Ungaria, Africa de Sud, Portugalia ºi India.Primele trei locuri au fost câºtigate de Olanda,Belgia ºi China.

Intimidaþi de experienþa ºi performanþelecelorlalte echipe, reprezentativa României afost timoratã la început dar pe parcurs ºi-arevenit ºi le-a creat emoþii echipelor dinGermania, Rusia ºi Polonia. Olandezii careºtiau de cât timp au învãþat ai noºtri jocul dekorfball, au fost uimiþi ºi i-au felicitat pentruprogresele pe care le-au fãcut.

(preºedintele CS), Bârsan Viorel,Þerbea Florin, Blaga Daniel, ZedlerClaudiu, Belciu Alexandru, AvramEugen, Rãduþ Marian, Vasiu Mircea(antrenor seniori)

Rândul de jos: Mãrginean Silviu,Cioca Gheorghe, Lupºa Ovidiu, TaruºCiprian, Lungu Mircea, Avram Costel,filip Claudiu, Polei Ionuþ, CioncaMihai.

Din fotografie lipsesc: Jecan Dan,Avram Alin, Filip Cristian ºi IoneleAdrian, fiind accidentaþi.