Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

GAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

NumÃRUL 81, FEBRUARIE 2013APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

ORTODOXIA Pe VAleAHârtibaciului

- pag. 5, 6

- pag. 7

- pag. 5

- pag. 5

- pag. 6

- pag. 2

- pag. 4

- pag. 2

- pag. 4

Sâmbãtã 2 februarie, în sala de ºedinþe aprimãriei a avut loc ºedinþa de constituire aFilialei de Cruce Roºie din Agnita.

În deschidere, Paul Hârþoagã directorulfilialei a fãcut o scurtã prezentare a istoriculuiCrucii Roºii, înfiinþatã în 1863 la Geneva ºi în1876 în România. A prezentat apoi principiilede funcþionare ale acestei instituþii, bazatã pevoluntariat, ºi proiectele filialei din Agnita.

Înfiinþarea acestei filiale este consecinþafireascã a activitãþilor desfãºurate de Serviciulde Voluntari Agnita ca ºi de celelalte grupuride voluntari, foarte activi mai ales în ceea cepriveºte ajutorul acordat persoanelor aflate îndificultate. Tot ceea ce au fãcut pânã acum vorface ºi în continuare într-un cadru mai organizat,în care vor putea beneficia de diverse forme depregãtire, atât în ceea ce priveºte activitãþilespecifice cât ºi în acþiunile de voluntariat.

O activitate cu caracter permanent va fi colectarea dealimente pentru persoanele cu probleme materiale, activitatepentru care urmeazã sã realizeze un parteneriat cu magazineledin oraº.

Implicarea în activitatea Filialei Crucii Roºii din Agnitapoate fi fãcutã în douã modalitãþi; devenind membru al CruciiRoºii ori participând la acþiunile de voluntariat. Calitatea demembru se câºtigã achitând o cotizaþie de 10 lei/an iar cea devoluntar prin înscriere ºi participare la activitãþile programate.

De acum Gazeta Hârtibaciului e la un click distanþã. Oriunde v-aþi afla, în þarã sau înstrãinãtate, accesaþi www.gazetahartibaciului.blogspot.ro pentru a citi ºi pentru acomenta articolele publicate în ziar.

Aºteptãm pãrerile ºi sugestiile voastre pe pagina noastrã de internet.

Redacþia Gazeta Hârtibaciului

Stimate Domnule Director Rãzvan C. POP,Am luat la cunoºtinþã de intenþia instituþiei dumneavoastrã

de a aduce în discuþie avizarea unor panouri fotovoltaiceamplasate în imediata vecinãtate a satului Hosman, satpremium pentru turismul sibian, ºi totodatã reprezentativpentru Microregiunea Hârtibaciu.

Considerãm ca amplasarea acestor panouri în zona deprotecþie a monumentului istoric Linia feratã îngustã Sibiu-Agnita-Brãdeni cu ramificaþie Cornãþel Vurpãr având codulSB-II-a-B-20923 în lista monumentelor istorice, dãuneazã grav,deopotrivã peisajului cultural cât ºi celui natural al zonei.

Menþionãm cã asociaþiile semnatare ale acestei scrisoris-au implicat activ în promovarea valorilor culturale ºi naturaleale Microregiunii Hârtibaciu ºi mai ales ale împrejurimilor

CRUCEA ROªIE ARE FILIALÃ LA AGNITA

Una din calitãþi nu o exclude pe cealaltã. Poþi fi ºi voluntar ºimembru cu carnet al Crucii Roºii.

Dupã aceastã primã întâlnire Filiala Crucii Roºii dinAgnita are 22 de membrii care ºi-au plãtit cotizaþia ºi 18voluntari care au completat fiºele. Credem cã e un începutbun ºi cã activitatea acestor tineri minunaþi va contribui larezolvarea unor probleme în cazuri extreme sau la alinareaunor suferinþe cotidiene pentru oamenii necãjiþi.

I. Bârsan

Cãtre DJC Sibiu,satului Hosman, implementând câteva proiecte specificedintre care amintim marcarea unui traseu cicloturistic Sibiu– Sighiºoara cu ramificaþiile Nucet - Hosman, Hosman -Marpod ce trece prin imediata apropiere a panourilor în cauzãºi punerea în funcþiune a unei drezine pe linia de cale ferataîngustã care trece prin dreptul panourilor în cauzã, montateilegal la 5 metrii faþã de calea ferata. Considerãm cã acestepanouri fotovoltaice pot fi amplasate în zone în care nuîmpieteazã asupra peisajului cultural ºi nu aduc prejudiciidezvoltãrii turistice zonei.

Ataºãm alãturat un material în format electronic caresusþine poziþia noastrã referitor la respingerea avizãrii acestorpanouri ºi solicitãm o scurtã intervenþie prin reprezentantulnostru arh. Eugen Vaida, în cadrul dezbaterii comisiei zonale

a monumentelor istorice care va avea loc luni24 februarie la sediul DJC, pentru a facilitaacesteia luarea unei decizii în cunoºtinþã decauzã.

Cu stimã,ASOCIAÞIA MONUMENTUM ºi

REÞEAUA COLECÞIILOR ªI MUZEELORETNOGRAFICE SÃTEªTI PARTICULAREDIN ROMÂNIA reprezentant EUGEN VAIDA,ASOCIAÞIA HOSMAN DURABILreprezentant JOCHEN COTARU, ASOCIAÞIAMIORITICS reprezentant MIHAI DRAGOMIR,GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIUreprezentant ILARION BÂRSAN, ASOCIAÞIAPRIETENII MOCÃNIÞEI, reprezentantMIHAI BLOTOR

Gazeta Hârtibaciului online

De la Poliþie ...

„Este important sã avem la Agnita o asociaþiecu renume naþional ºi internaþional”

Dãruieºte primãvarã - pag. 2

La Gherdeal, fiecãruilocuitor îi revin 12 case

- pag. 3

CUVÂNTAREA LUI WILY SCHUSTER DIN MOªNA,LA CONFERINÞA ÞÃRANILOR, ÎN BERLIN

Viziunea Bãncii Naþionale Române: Oþarã fãrã pãmânt ºi sate fãrã þãrani

ACTIVITATEA GALMICROREGIUNEA HÂRTIBACIU

- pag. 4

GENERAÞIA NEPÃSÃRII (I)

PROCLAMAREA ANULUI OMAGIAL ALSFINÞILOR ÎMPÃRAÞI CONSTANTIN ªI

ELENA ÎN BISERICA ORTODOXÃ ROMÂNÃ

ACTIVITÃÞI PREVÃZUTE CU OCAZIA ANULUIOMAGIAL AL SFINÞILOR ÎMPÃRAÞI CONSTANTIN

ªI ELENA ÎN PATRIARHIA ROMÂNÃ - pag. 5

Fiecare zi este un Miracol

Când în bisericã se cântã obositor - pag. 6

NEFABULÃ

GÂNDURI

UBUNTU

AªTEAPTÃ-MÃ

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 7

AU VENIT AMERICANII !!!!!!

STRIGÃTURI DE FICIOREASCÃ

- pag. 7

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2013

Aºa cum totul în lume se repetã dupã unanumit ciclu, se pare cã ºi „preferinþele”persoanelor certate cu legea au un ciclu dupãcare îºi aleg ce fapte antisociale sã facã. Se parecã perioada ce tocmai a trecut a fost propicepentru furturi la scarã mare ºi altercaþiiizbucnite din nimicuri.

Primele evenimente cu care au avut de aface poliþiºtii în luna ce a trecut au avut loc înAgnita. Respectiv o spargere la BisericaEvanghelicã ºi un furt pe strada ªcolii. Ambeleau avut un prejudiciu de micã valoare ºi înambele au fost implicate minori, respectiv peC.S.C. de 14 ani din Agnita care a fost implicatîn amândouã ºi T.D. de 16 ani care l-a „ajutat”pe C.S.C. la cel dea-l doilea.

Comuna Mihãileni, însã, a avut de a facecu persoane necunoscute care s-au hotãrât sã-i dezveþe pe locuitori de patima bãuturii, drepturmare au început sã-i lase fãrã cazanele derachiu. Pe unul l-au luat din Mihãileni iar pecelãlalt din ªalcãu din anexe gospodãreºtiizolate ºi rar vizitate. Cu gândul la bunãstareamaterialã a celor din Moard㺠ºi Rãvãºelnecunoscuþi „binevoitori” s-au gândit sã taie ºi200m de cablu telefonic din zonã, ca sã-i ajutepe locuitori sã facã economii la facturatelefonicã.

O perioadã agitatã au avut-o poliþiºtii dinNocrich care s-au confruntat cu furturi demateriale de construcþie, unelte sau scule ºiun cazan de rachiu, obiecte aflate în anexegospodãreºti izolate, slab sau deloc asigurateºi rar vizitate. Poliþiºtii au trebuit sã dea o fugãºi pânã la Slatina, sã dea de urma unor persoanecare au sustras din incinta parcului fotovoltaicde la Hosman materiale în valoare de 25.000euro persoane au fost identificate ca fiind V.N.de 30 de ani din Gura Râului jud. Sibiu ºi B.A.I.de 18 ani din Milcov jud. Olt. În aceeaºiperioadã au avut de fãcut ºi cercetãri cu privirela dispariþia a 24 de oi de rasã þurcanã dintr-oturmã pe care ciobanul o pãzea … în vis.

Tot de rasã þurcanã au fost ºi cele 67 de oisustrase de pe raza comunei Brãdeni. Dinverificãri s-a constatat cã acestea au fost scoasedin þarc, deplasate circa 4 kilometri ºi urcateîntr-un vehicul încã neidentificat. Cu aceastãocazie s-a constatat cã doar 36 din cele 67 deoi aveau aplicat cip-ul de identificare.

Probabil ca vremea schimbãtoare a agitatpe toatã lumea, pentru cã au fost înregistratealtercaþii pe toatã Valea Hîrtibaciului. La AgnitaP.J.P. de 33 de ani ºi R.I.P. de 25 ani l-au agresatpe S.F.N. acesta din urmã fiind diagnosticat custare comatoasã în urma unui traumatismcranio-cerebral acut deschis ºi urme de violenþãla faþã. Tot în Agnita N.D. a fost agresatã înpropria locuinþã de F.D. de 25 de ani, victimaavând traumatism cranio-cerebral acut închis,traumatism toracic ºi echimoze faciale. LaMarpod B.L.E. de 23 de ani ºi B.I. de 26 deani, din localitate, pe fondul consumului dealcool l-au agresat cu un lemn rupt dintr-un gardpe C.D. de 32 de ani tot din Marpod, în urmaunei altercaþii spontane provocate de acestadin urmã. Tot în Marpod, F.M.N. de 30 de aniîn calitate de gazdã, într-o altercaþie izbucnitãpe fondul consumului de alcool, l-a lovit cu unlemn de foc în zona capului pe B.A. de 18 ani,aflat în vizitã. La Alþâna V.I. de 24 de anidomiciliat în Alþîna s-a deplasat împreunã cunumitul S.P. de 34 de ani din Braºov la locuinþafratelui sãu V.C. unde a avut loc o altercaþie înurma cãreia V.C. l-a înþepat cu un cuþit pe S.P.în zona spatelui.

Controalele efectuate de Poliþia Rutierã înultima vreme au dus la depistarea în trafic aunor persoane care conduceau vehicule pedrumurile publice fãrã a poseda permis deconducere. Au fost depistaþi astfel G.I de 52de ani din Bruiu care conducea un cvadriciclu,B.S. de 37 de ani din Sibiu conducând untractor, M.S.A. din Agnita care conducea unFiat Punto ºi C.I. de 42 de ani din Iacobenicare conducea un moped. Cu aceastã ocazie afost depistat ºi I.E.C. de 21 de ani din Agnitacare conducea un autoturism marca Seat avândplãcuþele de înmatriculare expirate. Dinnefericire aceste controale nu au pututîmpiedica producerea unui accident în care afost implicat M.A. de 50 de ani. Acesta,conducând sub influenþa alcoolului, în preajmaintersecþiei Agnita-Coveº a pierdut controlulvolanului ºi a izbit un cap de pod. În urmaimpactului numitul s-a ales cu un traumatismmaxilo-facial ºi hemitoracic dar a refuzatinternarea.

Dupã cum se observã, a fost o perioadãplinã de evenimente nedorite. Poliþiºtii de peValea Hîrtibaciului au fost însã la post ºi au fãcuttot ce se poate ca sã vã daþi seama cã sunt …

… mereu alãturi de dumneavoastrã.

De la Poliþie ...„Este important sã avem la Agnita o asociaþiecu renume naþional ºi internaþional”

Paul Hîrþoagã, director Crucea Roºie Subfiliala Agnita

Voluntarii Crucii Roºii Subfiliala Agnitalucreazã de zor la confecþionarea a peste 200de mãrþiºoare care în final le vor aducebucurie unor persoane vârstnice defavorizatedin Agnita. Campania „Dãruieºte Primãvarã”a început pe data de 18 februarie ºi se vaîncheia la începutul lunii martie cândpachetele cu alimente vor ajunge pe lavârstnici.

Atmosfera primei etape de campanie esteuna de primãvarã... jovialã ºi plinã desperanþã. Voluntarii îºi pun toatã priceperea,dãruirea ºi speranþa cã mãrþiºoarele dediferite forme, mãrimi ºi culori confecþionatemanual de cãtre ei vor avea succes în rândulagniþenilor.

Aceste mãrþiºoare pot fi cumpãrateîncepând din 26 februarie ºi pânã în 1 martiede la bazarul caritabil organizat în centruloraºului. Bucuria pe care persoaneledefavorizate o vor simþi la finalul campanieieste nepreþuitã, de aceea nici mãrþiºoarele nuau un preþ fix. Fiecare cumpãrãtor plãteºteatât cât considerã cã este nevoie pentru asprijini campania caritabilã. Din fondurilestrânse în urma bazarului se vor cumpãraalimente care vor fi donate unor persoanevârstnice din Agnita. De aceea sunt aºteptaþicât mai mulþi cumpãrãtori care sã dãruiascãprimãvarã cât mai multor vârstnici.

Dãruieºteprimãvarã

Bogdan Albu

Crucea Roºie este prezentã oficial la Agnita începând cu acestan. Ce reprezintã existenþa acestei asociaþii în oraºul nostru ºi ce vaface în beneficiul agniþenilor ne-a explicat Paul Hîrþoagã, directorulCrucii Roºii Subfiliala Agnita.

Reporter: De ce Crucea Roºie la Agnita?Paul Hîrþoagã: Este important sã avem la Agnita o asociaþie cu

renume naþional ºi internaþional. Crucea Roºie oferã un plus deîncredere tinerilor care vor sã devinã voluntari, iar la Agnita avemfoarte puþine asociaþii cu profil strict umanitar. Celelalte asociaþii seocupã de tineri în special, de activitãþi mai distractive.

Rep.: Care este cel mai important element prin care CruceaRoºie se diferenþiazã de celelalte asociaþii din zonã?

P.H.: Voluntarii Crucii Roºii au o mai mare experienþã ºi suntspecializaþi pe diferite domenii, cum ar fi primul ajutor, identificareacazurilor sociale. Deasemenea, majoritatea voluntarilor Crucii Roºiisunt studenþi la medicinã ºi astfel pot sã-i instruiascã pe ceilalþivoluntari. Noi încercãm sã ne învãþãm pe noi ºi sã-i învãþãm pe alþii.Crucea Roºie are multe ramuri în care acþioneazã iar acþiunile noastresunt facilitate de faptul cã, fiind o asociaþie subordonatã statului, atuncicând solicitãm ajutor din partea instituþiilor acestea sunt oarecumobligate sã ne susþinã.

Rep.: Pânã acum au mai fost în Agnita acþiuni desfãºuratede Crucea Roºie?

P.H.: Da! În 2010 ºi 2011 Crucea Roºie a fost prezentã la Agnitacu acþiunea Banca de Alimente ºi atunci s-au împãrþit alimentebãtrânilor imobilizaþi la pat. Deasemenea, în 2009 cinci tineri dinAgnita au fost la tabãra Leaders for Tomorow desfãºuratã timp de osãptãmânã pe Valea ªtezii.

Rep.: Existã o bazã de date cu persoanele care vor beneficiaîn urma acþiunilor umanitare ale Crucii Roºii Subfiliala Agnita?

P.H.: Nu avem deocamdatã o astfel de bazã de date, dar vomsolicita în scurt timp de la Primãrie o listã cu persoane defavorizate,persoane cu handicap sau familii destrãmate. Pe baza acestor listevom face propriile anchete sociale pentru a stabili pentru fiecarecaz în parte de ce are nevoie.

Rep: Acþiunile umanitare nu se pot realiza fãrã donaþii.Cât de receptivi credeþi cã vor fi agniþenii în ceea ce priveºteacest lucru?

P.H.: Am început cu cei 2% din impozitul pe venit ºi pânã acumsunt semnale încurajatoare. În primele 4 zile am primit peste 20de cereri. Pentru fiecare proiect în parte urmeazã sã contactãmanumite firme pentru a-i informa asupra beneficiilor pe care le potavea sprijinind Crucea Roºie.

Rep.: E nevoie deasemenea de membri ºi voluntari! Decâte persoane ar fi nevoie pentru ca acþiunile sã se desfãºoareîn condiþii optime?

P.H.: Ideea este sã fie un numãr cât mai mare de voluntari. Unnumãr optim ar fi 40 dar conteazã în funcþie de acþiuni ºi vârstavoluntarilor. Ideal ar fi sã avem voluntari de toate vârstele.

Rep.: Ce proiecte de început va desfãºura Crucea RoºieSubfiliala Agnita?

P.H.: Luna aceasta vom derula o campanie stradalã de informareºi vom avea o acþiune de Mãrþiºor ºi 8 Martie. Avem deasemeneacampanii naþionale transmise de la Bucureºti ºi campanii iniþiatede noi.

Interviu de Bogdan Albu

GAZETA HÂRTIBACIULUI2013 3

“Poftiþi ºi la Gherdeal, o sã aveþi ce scrieºi aici!”. Aºa suna un îndemn lansat în urmãcu o sãptãmânã de unul dintre cititorii repor-tajului fãcut la Albi, satul uitat de lume, detimp ºi de rele. Auzisem câte ceva despresatul Gherdeal de lângã Bruiu, iar numele,sã recunoaºtem, are o rezonanþã îmbietoarepentru cineva care–a pornit în cãutareapoveºtilor înmormântate ale unor sate depoveste. Singurul lucru de care mã temeamera drumul. ªi asta, cu atât mai mult, cu câtse pusese pe nins. Cu corvoada drumuluipânã la Albi încã proaspãtã în minte, am por-nit cãtre Gherdeal. Fie ce–o fi: de la Bruiu,adicã de la asfalt, mai sunt vreo trei kilometriºi jumãtate. Pe care, la nevoie, îi putem par-curge ºi pe jos.

La Gherdeal, fiecãrui locuitorîi revin 12 case de Dragoº BAKO

Preluat din TRIBUNA

Nu e drum naþional, nu e asfaltat, dar epietruit, ºi, cel mai important, practicabil.Drumul de la Bruiu la Gherdeal e mãrginitde copaci cu forme bizare, de o pãdure cuarbori înalþi, drepþi, “chelitã” din loc în locde nemiloase drujbe puse - probabil - în slu-jba cãpãtuirii sau a confortului termic. E su-perb peisajul ºi mã gândesc cã e un fel decoridor ºerpuit cãtre o altã lume. Cãtre tãrâ-mul Gherdeal care începe sã se zãreascã prin-tre dealuri, cu turnul bisericii, cu acoperiºuricariate. “Ãsta a fost sat mare, în toatã regu-la!”, mã trezesc gândind cu voce tare.

Vreau un om! Unul singur!De când intri în Gherdeal te izbeºte o

imagine care îþi face vânt în braþelecontradicþiei: sunt multe case fãrã geamuri,cu porþile ºi gardurile rupte, cu pereþii cãzuþi,dar, în acelaºi timp, e o pustietate plinã defarmec. Singurele semne de viaþã care neîntâmpinã sunt niºte lãtrãturi de câini, încapul satului. Sper sã gãsesc mãcar un om,sã am de unde apuca firul poveºtii, ºi apoi mãdescurc. Mã uit în jur: casã fãrã geamuri, casãfãrã poartã, casã cu acoperiºul vraiºte. Hai,mãcar un om. Mã mulþumesc cu unul. Uite opoartã cu niºte afiºe pe ea. Ne apropiem ºinu-mi vine sã cred: sunt afiºe electorale de laultimele alegeri. Poarta e deschisã, intrãm ºine ia în primire un câine: el latrã, noi strigãm,întrebând dacã e cineva acasã? Într-un târziuiese o bãtrânã cu capul acoperit de un batic.Îi spunem cine suntem, cã vrem sã scriem opovestioarã despre satul ãsta pãrãsit. Ghin-ion: femeia nu ne poate spune prea multe,are o sorã bolnavã în casã, dar ne îndeamnãsã mai cãutãm: “Poate, totuºi, gãsiþi pe cine-va”. E amabilã, ne conduce pânã la poartã,nu pot s-o suspectez de vreo lipsã debunãvoinþã. Pur ºi simplu nu poate sta cu noila poveºti. Mergem mai departe. “Mai bãgãmo fisã”, vorba unui fost coleg de facultate. Neîndreptãm cãtre ceea ce pare ar fi kilometrulzero al satului: fosta ºcoalã sãseascã (desprecare aveam sã aflu cã fusese ºi cãmin cultur-al). E o clãdire destul de mare, ale cãrei gea-muri par sã fi fost þinta ambiþiei cuiva pus pespart tot ce-i ieºea în cale. În faþa ei, ca uncordon de jandarmi pus înaintea scenelor pecare se produc artiºti celebri, un rând debãlãrii uscate face înaintarea greoaie. Dupãcâteva strecurãri ajungem în dreptul ferestre-lor. Înãuntru, imaginea e ca dupã o bãtãlie peviaþã ºi pe moarte. Bârne cãzute, bucãþi delemn, de moloz. ªi când te gândeºti cã, înurmã cu o jumãtate de secol aici se cânta, se

dansau dansuri sãseºti, învârtite româneºti,în costume populare apretate, de duminicã...

Gherdeal, satul descoperit cu maºina deteren

Nu am abandonat ideea de a gãsi pe cine-va care poate turna puþinã apã vie pesteamintirea acestui loc de o frumuseþecopleºitoare. Întorcându-mi privirea de la clã-direa ºcolii bombardate de timp, de pãrãsireºi purtãri barbare, zãresc, în dreptul uneiporþi, o maºinã de teren. “Ãsta-i clientulmeu!”, îmi spun ºi mã îndrept într-acolo, cupaºi repezi. Poarta e întredeschisã, iar dincurte se aud voci. Primii care ne întâmpinãsunt trei câini, care latrã mai degrabã priet-enos decât ameninþãtor. Apare ºi proprie-tarul, Raul, un tânãr care a descoperit Gher-dealul datoritã pasiunii pentru off road. Plãce-rea de a bate dealurile, pãdurile cu maºinade teren l-a purtat pe Raul pânã aici. S-a în-drãgostit imediat de aceste locuri ºi-acumpãrat o casã ºi s-a pus pe renovat. Reno-vare nu înseamnã însã nici spoturi, tavanefalse ori alte accesorii cu înfãþiºare modernã:“Am încercat sã pãstrez totul cât mai aproapede ceea ce a fost. Am recondiþionat vecheamobilã, pereþii, uºile, totul cu mare grijã, sãnu stric ceva din ceea ce era înainte. Am fãcuto casã pentru mine, unde sã vin cu prietenii,cu familia, sã respirãm aer curat, sã ne bu-curãm de liniºte”, povesteºte Raul. Într-adevãr, casa aratã foarte bine. E renovatã, darnu gãseºti nici mãcar o fãrâmã de kitsch. Rauls-a integrat repede în comunitatea care mainumãrã zece suflete ºi îmi spune cã, pe un-deva, se simte gherdelean. A ajuns aici înurmã cu vreo patru ani ºi de-atunci simte cão parte din el s-a abandonat acestui loc: “Eusunt din Victoria, dar vin sãptãmânal aici, staucâte douã, trei zile, mã simt foarte bine. Ealtceva. E un loc minunat”. “Fiul” adoptat alGherdealului ne face un scurt inventar al ce-lor care mai trãiesc în sat. Nu sunt mulþi, vreozece, la care se mai adaugã câþiva proprietaride case care vin rar pe aici. Dar, mai multedespre ce a fost Gher-dealul cu ani în urmã, nepoate spune GheorgheCostea, care locuieºtemai sus. Raul se oferã sãne fie ghid ºi “sã ne facãintrarea”.

“Ãsta era un satmare, cu mulþi saºi, unsat bogat...”

Urcãm pe o uliþãlargã, cu case de o parteºi de alta. Case sãseºti, frumoase, dinsprecare, oricât ar fi muºcat paragina din ele, rãz-bate acea grijã a celor ce locuiesc în ea, ogrijã, e drept, demult apusã. Doar scârþâitulzãpezii de sub talpa ghetelor rupe liniºtea demormânt. Ajungem în dreptul unui gard, dinspatele cãruia se aude un câine lãtrând. Raulintrã în curte sã ne anunþe vizita, iar dupãdouã minute iese victorios: “Haideþi! Vãaºteaptã!”. Intrãm într-o odaie micã, încãlz-itã cu lemne. În mijlocul odãii, pe o masã,stau împrãºtiate medicamente, reviste, o sti-clã cu apã, o oalã, o farfurie cu niºte murãtu-ri ºi un pachet de þigãri. Gheorghe Costeaare 63 de ani ºi locuieºte cu mama sa, caremai are doi ani pânã va împlini nouãzeci. Lacei 88 de ani, bãtrâna nu se lasã: “Ies în curte,fac una, alta, cã dacã stau în casã mã betejesc.Ce sã fac?”, ne spune tanti Ecaterina dintr-osuflare. Gheorghe stã în pat ºi se scuzã cã nune poate conduce prin sat. S-a nãscut, acopilãrit, a mers la ºcoalã în Gherdeal, apoiîn Bruiu. A lucrat la Braºov, la Fãgãraº, dar,pânã la urmã, s-a întors în satul natal: “Îmipare rãu cã nu pot merge cu dumneavoastrãprin sat, sã vã arãt niºte lucruri. Acum, îs oþârã beteag, dar îmi revin, nu-i problemã”. Nu-

i nimic, povestea Gherdealului poate fi spusãºi de aici, din odaia în care miroase a foc delemne ºi a amintiri ce încep sã sfârâie în pov-estirea lui Gheorghe. “Cum sã vã spun eu...?”îºi începe omul povestea, cu privirea trecândprin pereþii camerei ºi gândul azvârlit - cineºtie unde? - undeva departe: “ãsta era un satmare, cu mulþi saºi, un sat bogat...E constru-it de când or venit saºii în Transilvania. Euaici m-am nãscut ºi þin minte cã þineam cutoþii, saºi ºi români, sãrbãtorile împreunã. Erarânduialã: se cultiva pãmântul, iar ãla carefãcea numai o mie de litri de vin, era un omsãrac. Erau vii multe pe aici. Cel mai mult ºimai mult mi-o plãcut rânduiala în satul ãsta.Saºii erau cei mai mulþi, aveau rânduielile lor,românii pe ale lor ºi þiganii, cã erau ºi câþivaþigani, pe ale lor. Nu exista sã fure vreun þigan,sã vinã la fântâna vreunui român, sã ia apã”.Firul poveºtii îl prinde pe om, iar entuzias-mul se transformã într-o înºiruire de întâm-plãri povestite cu acea blândeþe pe care onaºte nostalgia: “Când eram copii, dacã eu

meream între saºi,ei vorbeau sãseºte,cã ºtiau cã euînþeleg. Dar, dacãvenea un româncare nu ºtiasãseºte între ei,vorbeau toþiromâneºte. Aºa re-spect era. Eraudouã ºcoli, una sã-seascã, una

româneascã, erau mulþi copii. Aia sãseascã eaia pe lângã care aþi trecut. Jos era cãmincultural, era bucãtãrie, tot ce trãbã ºi sus eraºcoala sãseascã. ªcoala româneascã era maiîncolo. Erau douã biserici: una a saºilor ºi unaa românilor. Vã spun: ãsta o fost un sat bogat,cu oameni mulþi ºi harnici, dar, cu timpul, o-nceput sã plece lumea: românii s-or dus pe lalucru la oraº, saºii or plecat puhoi în Germa-nia ºi uite cã acum, am mai rãmas zece oa-meni care stãm permanent aici: patru saºi,patru români ºi un bãrbat cu o femeie care îsciobani. Gândiþi-vã cã în satul ãsta erau 122de numere de clãdire...”.

Zece oameni la 120 de clãdiriZece oameni, 122 de clãdiri. La un cal-

cul matematic sec, rigid, tras de pãr, asta arînsemna cã fiecãrui locuitor stabil din Gher-deal i-ar reveni vreo 12 clãdiri. Ei, dar reali-tatea pustie nu e totuna cu matematica (deaia nu mi-a plãcut mie din cale afarã materiaasta). Teoretic, fiecare clãdire are un propri-etar. Unii dintre ei mai trec pe aici din cândîn când, alþii n-au mai dat de ani buni prinGherdeal. Cei care locuiesc permanent aiciabia se pot ocupa de casele lor. Pe restul, carele privesc cu ferestrele sparte, holbate, cu

porþile rupte, le mângâie cu câte-o amintire,pe care, din când în când, o scuturã de praf:“Acolo, la numãrul 78, o stat, cum l-o fi che-mat?... Doamne... cum trece timpul...”.Plecãm, conduºi de tanti Ecaterina, care neface prietenos din mânã în poartã. Suntemunii dintre puþinii musafiri care i-au bãtut lauºã. Urmãtorii vor fi - poate - nepoþii din Ger-mania, care vin s-o vadã în fiecare varã.

Parcurgem drumul înapoi, tot printrecasele cu porþile ferecate de lacãte ruginitesau date la o parte. În mijlocul uliþei vedemun container de gunoi, iar la câþiva paºi omaºinã parcatã în faþa porþii: aici locuiescceilalþi doi români din sat. Ajungem din noula cãminul cultural, îl ocolim, trecem pesteun pod ºi dãm într-o altã uliþã. Aici nu locuieºtenimeni. E tot latã, casele sunt tot mute, un-ele dãrãpãnate, altele drese pe ici, pe colo.Dacã vorbeºti în ºoaptã, ai impresia cã te-arputea auzi cineva din celãlalt capãt al satului.Parcã te dor urechile. Sã fie vântul? Sã fieliniºtea? Dac-ar avea gurã sã vorbeascã, celedouã biserici, ºcoala, casele ar putea spunepoveºti cu miros de cozonac de Paºti, de ier-ni geroase cu zãpadã pânã la genunchi, cuhãrmãlaie de copii pe uliþi, cu forfota zilelorde recoltã. Din pãcate, n-au. Hotãrâm sãmergem pe jos pânã la ieºirea din sat. Uite ocasã care aratã ca dupã bombardament: fãrãgeamuri, fãrã uºi. Alteia îi lipsesc câþivapereþi. ªi tot aºa. Ca unul venit dintre blocu-ri, dintre maºini, dintre clãdiri spoite, impunã-toare, ar trebui sã spun: “De ce nu face cine-va, ceva, pentru a resuscita locul ãsta?!”. N-am sã spun aºa ceva însã: La Gherdeal, para-gina nu e sfâºietoare, nu e deranjantã. Aº în-drãzni sã spun cã e fascinantã, oricât de ciu-dat li s-ar pãrea unora. Îmi vine sã strig:“Lãsaþi-l aºa!”. Nu deranjeazã pe nimeni, ceicare vin aici ºtiu sã se bucure de ceea ce of-erã locul, nu e nevoie sã-l radem, sã-l împânz-im de termopane. Gata! S-a terminat vizita lamuzeul Gherdeal. Înaintez imaginaþiei ocerere, prin care o rog sã-mi arate o imaginecu Gherdealul primãvara. Tabloul închipuitmã detrerminã sã fac o promisiune, tot îngând: voi reveni la Gherdeal, sã-i vãd verdele.Dacã Voroneþul are albastrul lui, Gherdealulde ce n-ar avea verdele sãu?

GAZETA HÂRTIBACIULUI4C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

2013

PAGINA GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU

Din luna iunie 2012 pânã în 18 martiea.c. peste 140 de persoane au trecut pragulsediului GAL Microregiunea Hârtibaciupentru a se informa ori a depune proiectepentru accesare de fonduri europene.

Începutul a fost mai greu dar odatã cuintensificarea activitãþii de informare,numãrul celor interesaþi sã-ºi dezvolte oafacere cu fonduri europene a crescutprogresiv. Dacã în prima sesiune, încheiatãîn decembrie, au fost depuse doar 4 proiecte,în cea de-a doua sesiune 29 de solicitanþi audepus dosare pentru a începe ori a-ºi dezvoltao afacere.

Cele mai multe solicitãri sunt prinMãsura 141 (Sprijinirea fermelor agricole desemi-subzistenþã), unde au fost depuse 18proiecte din 23 estimate prin Planul deDezvoltare Localã. Majoritatea solicitanþilorvor sã-ºi achiziþionze animale ºi familii dealbine.

Prin Mãsura 112 (Instalarea tinerilorfermieri) au fost depuse 6 proiecte, din 8estimate; douã pentru apiculturã, douã pentru

România este astãzi o þarã fãrã o viziuneagricolã. Pe mãsurã ce þara ºi-a deschis pieþeleagricole pentru strãini, autoritãþilor dinRomânia pare sã le lipseascã orice direcþiecoerentã faþã de viitorul agriculturii în aceastãþarã.

Fiecare nou ministru al agriculturiirestructureazã ministerul ºi sunt elaboratenoi legi ºi regulamente, în permanenþã pentrupracticienii din agriculturã. Acest lucrucreeazã stres ºi un sentiment de nesiguranþãîn rândul agricultorilor ºi face imposibilpentru analiºtii politici sã respecte în modcorespunzãtor efectele vreunei politici.

În momentul de faþã, în jur de 9% dinterenurile agricole româneºti sunt deþinutede cãtre strãini. Oficialii continuã sãîncurajeze aceste investiþii strãine ca fiindcheia pentru viitorul agriculturii româneºti.Întrebarea noastrã este dacã aceºti investitoriconstruiesc o infrastructurã aici, care va ajutaRomânia pe termen lung, cu alimente cerãmân în România, sau dacã utilizeazãterenurile ieftine din România pentru atrimite materia primã în strãinãtate unde sãfie transformatã în produse finite ce vor fivândute în altã parte?

Mai degrabã decât sã încercãm sãtransformãm þara peste noapte sau chiar mairãu, sã sperãm ca strãinii sã dezvolte politiciºi sã investeascã în România, politicieniitrebuie sã dezvolte politici unice pentru a facefaþã situaþiei existente în România.

Din pãcate, ultimele declaraþii alereprezentaþilor Bãncii Naþionale Române(BNR) condamnã micii producãtori, þãrani ºigrãdinari din mediul rural, la o dispariþierapidã.

Într-un interviu recent acordat siteuluide informare recolta.eu, economistul ºef alBNR, Dl. Valentin Lazea a declarat: “Noiavem interesul sã-i scoatem din agriculturãpe agricultorii de subzistenþã, pe cei care suntmici. Sigur, lor nu le va conveni aceastãmãsurã. Aici vorbim de o mãsurã pe termenlung ºi de una cu efecte benefice.”

Benefice pentru cine? Þãranii dinRomânia sunt puterea ei cea mai mare, nu orãspundere care trage România în jos. O þarãpoate fi ºi o þarã de þãrani ºi un stat europeanmodern. Diferenþa este cã politicile trebuie

Vã mulþumesc! Vã mulþumesc cã aþivenit în numãr atât de mare / aproximativ25000 de persoane. Sunt atât deimpresionat. Am venit din România, dinTransilvania, pentru cã ne-am sãturat.

ªi noi ne-am sãturat sã vinã dinOccidentul bogat “landgrobber” (hoþii deterenuri agricole) care le furã la aproape 5milioane de mici fermieri de la noi, sursa devenit ºi de existenþã.

Ne-am sãturat cã pânã ºi impozitelenoastre, ale celor mici ajung la cei mari ºibogaþi, cã politicienii noºtri sã sprijine acestlucru, aºa cum sprijinã ºi multinaþionaleleagrochimice. Ne-am sãturat sã finanþãm aºaceva din banii noºtri!

Conform recensãmântului populaþieidin 2011, în România existau 4,7 milioanede gospodãrii þãrãneºti, 4,7 milioane într-unstat membru U.E.! majoritatea fiind fermede dimensiuni foarte mici. Gospodãriiminunate care lucreazã sustenabil!Împotriva acestora se pune în practicã unveritabil genocid, chiar acum când vãvorbesc vouã!

ªtiu, ºtiu unora dintre politicieni nu leplace acest cuvânt dar exact despre asta estevorba, deoarece în România ºi în þãrile esticeale UE mai existã un popor al þãranilor. Aicila voi, poporul þãranilor, care reînvie dinpropria cenuºã, ca pasãrea Phoenix.

Noi suntem viitorul! Noi venim dinviitor!

Sunt de trei zile în Berlin ºi am

CUVÂNTAREA LUI WILY SCHUSTER DIN MOªNA,LA CONFERINÞA ÞÃRANILOR, ÎN BERLIN

participat deja la câteva dezbateri desprelandgrabbing º.a.m.d.p.

ªi în acest rãstimp – nu v-am spus, daracasã am nevasta ºi cinci copii… ºi ºapte viteîn grajd. ªi în aceste trei zile de când suntla Berlin, la mine în grajd s-au nãscut doiviþei. ªi pentru cã ieri am fost la târgul deagriculturã “Gruene Woche”, le-am vãzutacolo ºi pe cele douã doamne puternice,care, la ora actualã conduc destineleagriculturii la voi, am hotãrât ca, odatãreintors acasã, îmi voi boteza cei doi viþei“Ilse” ºi “Angela” (Ilse Aigner ºi AngelaMarkel, ministrul agriculturii, respectivecancelarul Germaniei) Ilse cea puternicã ºiAngela cea puternicã.

Însã…nu vã bucuraþi prea devremeoameni buni! Aceºti doi viþei sunt în marepericol din cauza unei epidemii. ªi dacãaceºti nu vor învãþa cã viitorul le aparþinemicilor fermieri ºi nu multinaþionalelor,atunci Ilse ºi Angela vor crãpa rãpuse de oboalã numitã “sinucidere politicã”.

Aceastã tendinþã vine dinspre Est –sinuciderea politicã – ºi de ea vor muri toþipoliticienii care nu sprijinã agriculturaþãrãneascã, care ne exploateazã ºi caresprijinã cu banii noºtri multinaþionalele ºiindustria chimicã americanã. Aºadar vãmulþumesc mult cã aþi venit din viitor pentrua cuceri prezentul, pentru agriculturaþãrãneascã.!

Vã mulþumesc frumos!Vrem agriculturã þãrãneascã!

ACTIVITATEA GALMICROREGIUNEA HÂRTIBACIU

oi ºi douã pentru culturi vegetale.Doar 3 proiecte, din 12 estimate prin

PDL, au fost depuse prin Mãsura 312(Crearea ºi dezvoltarea demicrointreprinderi). Douã proiecte suntpentru procurare de utilaje iar unul pentruînfiinþarea unui atelier de sticlãrie.

Pentru dezvoltarea activitãþilor turisticeprin Mãsura 313 a fost depus un singurproiect de cãtre Ferma ªcoalã Cornãþel. Separe cã numãrul celor preocupaþi dedezvoltarea turismului pe Valea Hârtibaciuluieste destul de mic.

Renovarea ºi dezvoltarea satelor prinMãsura 322 i-a preocupat, pânã acum, doarpe cinci primari din totalul de 14 care suntparteneri în GAL. Doi au depus proiecte înprima sesiune ºi trei în cea de-a doua.

Angajaþii Grupului de Acþiune LocalãMicroregiunea Hârtibaciu sunt la dispoziþiatuturor celor ce doresc sã beneficieze de oparte din cei peste 2 milioane de europreconizaþi sã fie cheltuiþi pentru dezvoltarealocalitãþilor din acest spaþiu.

I. Bârsan

Viziunea Bãncii Naþionale Române:O þarã fãrã pãmânt ºi sate fãrã þãrani

sã se bazeze pe punerea þãranilor la baza unuilanþ de aprovizionare puternic într-oeconomie ruralã vibrantã.

Depãºindu-ºi atribuþiile, economistul ºefne oferã urmãtoarea “soluþie” pentru a plasaforþa de muncã degajatã prin mãsuriileipotetice de “dezrãdãcinare” a þãranilor:“Sunt atâtea industrii care nu necesitã cineºtie ce studii de specialitate sau, mã rog, forþãde muncã ºcolitã. Putem vorbi în acestcontext de industria materialelor deconstrucþii, cea a lemnului, serviciile de genulfrizerii lor sau spãlãtorilor auto orichioºcurilor de vânzãri de ziare.”

România are 4.5 milioane de þãrani, care,într-un climat politic ostil, încã hrãnesc 30%din þarã. Alimentele locale, încã, sunt maisãnãtoase, consumã mai puþinã energie pânãajung la consumator ºi joacã un rol importantîn sprijinirea comunitãþilor locale. Estealarmant ca o þara atât de bogatã în agriculturãca România importã mai mult de jumãtate dinalimentele consumate din strãinãtate.

“Nu sunt frizer, nici vânzãtor de ziare.Sunt þãran, ºi produc hranã pentru familiamea ºi pentru mulþi consumatori din jurulClujului. Nu accept aceasta condamnare ladispariþie ca sã fac loc marilor latifundiaristrãini sau români.” afirma Levente Hajdu,mic producãtor din Mociu, membru EcoRuralis.

Eco Ruralis – În sprijinul þãranilorecologici ºi tradiþionali, membrã a MiºcãriiInternaþionale Þãrãneºti La Via Campesina– condamnã declaraþiile nefondate ºi ofensiveal Dl. Lazea ºi cere conducerii BãnciiNaþionale Române sã ia mãsuri imediate,înlãturându-l pe dl. Valentin Lazea din cadrulBNR ºi prezentarea unei viziuni coerentebazate pe o economie localã stabilã, implicândrecunoaºterea ºi susþinerea micilorproducãtori.

Propunerile domnului Lazea suntincoerente, lipsite de orice simþ al realitãþiiºi ar contribui la insecuritatea alimentarã aRomâniei care este într-o continuã creºtere,þara bazându-se tot mai mult pe importuri/exporturi. Politicile care sunt destinate sãeludeze þãranii ºi sã-i facã depãºiþi trebuie sãfie înlocuite cu politici care îi plaseazã încentrul acþiunii.

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul VI, nr. 56, FEBRUARIE 2013

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

„...Existã un duh cãldicel, delocbãrbãtesc. Ne-am stricat cu desãvârºire! Cumne mai rabdã Dumnezeu! Demult, cebunãcuviinþã exista!...Nepãsarea faþã deDumnezeu aduce ºi nepãsarea faþã de toatecelelalte; aduce descompunerea. Credinþa înDumnezeu este mare lucru. Omul care Îladorã pe Dumnezeu, dupã aceea îºi iubeºteºi pãrinþii sãi ºi casa sa ºi rudele sale ºiserviciul sãu ºi satul sãu ºi judeþul sãu ºi statulsãu ºi patria sa. Unul care nu-L iubeºte nicipe Dumnezeu, nici familia sa, nu iubeºtenimic...E nevoie, pentru ca sã intri înînþelegere, sã simþi binele ca necesitate, altfeleste un lucru accidental...Omul nu segândeºte la celãlalt, nu iese din sine, ci seînvârte mereu împrejurul sãu. Iar atunci când

Dupã sãvârºirea Sfintei Liturghii ºi aslujbei de Te Deum, la 1 ianuarie 2013, înCatedrala Patriarhalã, Preafericitul PãrinteDaniel, Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomâne, a proclamat în mod oficial anul 2013ca An omagial al Sfinþilor Împãraþi Constantinºi Elena în Patriarhia Românã.

În ºedinþa de lucru din 25 octombrie2011, Sfântul Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne a aprobat ca anul 2013 sã fie declaratAnul omagial al Sfinþilor Împãraþi Constantinºi Elena la împlinirea a 1700 de ani de laEdictul de toleranþã religioasã de la Milanodin anul 313.

„Proclamarea anului omagial al SfinþilorÎmpãraþi Constantin ºi Elena este în primulrând motivatã de împlinirea a 1700 de ani decând Sfântul Împãrat Constantin a emisedictul de libertate religioasã de la Mediolan.Aceastã libertate religioasã pentru toatereligiile a fãcut ca ºi creºtinii sã nu mai fiepersecutaþi. Anul 313 este o piatrã de hotar.Aproape 300 de ani creºtinii au fostpersecutaþi cã nu se închinau împãratului ºizeilor pãgâni greco-romani, de aceea mulþidintre ei au fost uciºi în chinuri deosebite,episcopii ºi preoþii au fost duºi în închisori,mutilaþi ºi uciºi, astfel calendarul nostru, dinprimele trei veacuri, este plin de sfinþi martirisau mucenici ca urmare a politicii mai multorîmpãraþi romani de a persecuta pe creºtini”.Vorbind despre Sfântul Constantin cel Mare,Patriarhul României a arãtat cã acesta a fostun om chemat de Dumnezeu pentru oschimbare deosebitã în istoria Europei ºi alumii întregi, deoarece, aºa cum spunetroparul, el nu a primit chemarea de laoameni, ci de la Dumnezeu. „În primul rândnoi cinstim pe Sfinþii Împãraþi Constantin ºiElena pentru cã au fost mãrturisitori ai luiHristos, Fiul lui Dumnezeu care S-a fãcut omdin iubire pentru oameni ºi pentru mântuirealor. De asemenea, î i cinstim ca fi indsusþinãtori ºi ajutãtori ai Bisericii. Nu numaicã a eliberat pe episcopi ºi preoþi dinînchisoare, ci i-a ºi chemat sã ajute la formareaºi educarea unei societãþi noi creºtine. De

Dragi creºtini ºi cititori de pe ValeaHârtibaciului, vã aducem la cunoºtinþã cãSfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,în ºedinþa sa de lucru din 25 octombrie 2011,a examinat referatul Cancelariei SfântuluiSinod în legãturã cu declararea de cãtrePatriarhia Românã a anului 2013 ca „Anulomagial al Sfinþilor împãraþi Constantin ºiElena” care a fost aprobat în ºedinþa de lucrudin 7 noiembrie 2011, dat fiind faptul cã seîmplinesc 1700 de ani de la Edictul detoleranþã de la Milano din anul 313. În acestcontext se vor organiza pe tot parcursul anului2013 o serie de manifestãri care vor constaîn:

Centrul de presã BASILICA alPatriarhiei Române (Radio TRINITAS,TRINITAS TV, ZIARUL LUMINA) va realizaprograme ºi emisiuni, filme documentare,materiale publicistice etc. pentrupromovarea, în anul 2013, a „Anului omagialal Sfinþilor împãraþi Constantin ºi Elena”. Înacest scop se va solicita colaborarea centreloreparhiale pentru identificarea în biserici ºimãnãstiri, precum ºi în biblioteci, a celor maifrumoase ºi reprezentative fresce, icoane,miniaturi, broderii ºi þesãturi, mozaicuri ºivitralii, reprezentând pe Sfinþii împãraþiConstantin ºi Elena. De asemenea pe totparcursul acestui an se vor realiza studii,comentarii ºi bibliografii cu conþinut patristic,istoric, dogmatic, liturgic, catehetic, pastoral,social-f i lantropic ºi ecumenic pentruprezentarea „Anului omagial al Sfinþilorîmpãraþi Constantin ºi Elena”. La nivelulPatriarhiei Române se va organiza un congresinternaþional, ale cãrui rezultate vor fipublicate într-un volum academic, iar la niveluleparhiilor ºi al instituþiilor de învãþãmântteologic, se vor organiza dezbateri, colocviiºi seminarii pe tema “Sfinþii împãraþiConstantin ºi Elena, promotori ai libertãþiireligioase ºi susþinãtori ai Bisericii”. Se vororganiza expoziþii de icoane, fresce, mozaicurireprezentând pe Sfinþii împãraþi Constantinºi Elena; pelerinaje la Roma, Milano,Constantinopol, Ierusalim, Niº, precum ºi înalte locuri unde se aflã vestigii ale ctitoriilorSfinþilor împãraþi Constantin ºi Elena; se vapublica un album omagial consacrat „Sfinþilorîmpãraþi Constantin ºi Elena în evlaviaortodoxã”. Patriarhia Românã va emite omedalie jubiliarã cu Sfinþi i împãraþiConstantin ºi Elena. Ca parte a programului-cadru naþional bisericesc, la Conferinþapastoral-misionarã semestrialã din primãvaraanului 2013 se va trata tema „Sfinþii împãraþiConstantin ºi Elena, promotori ai libertãþiireligioase ºi susþinãtori ai Bisericii”, cuposibilitatea aprofundãrii acesteia la una dinconferinþele preoþeºti administrative lunarepe care o va stabili fiecare eparhie. În lunaoctombrie la Palatul Patriarhiei se va organizao ºedinþã solemnã a Sfântului Sinod cu tema„2013 - Anul omagial al Sfinþilor împãraþiConstantin ºi Elena”, precum ºi o expoziþietematicã cuprinzând cele mai frumoase ºireprezentative fresce, icoane, miniaturi,

GENERAÞIA NEPÃSÃRII (I)se învârte împrejurul sãu, se are drept centrupe sine, nu-L are pe Hristos. Este în afarã deaxul care este Hristos. Ca sã ajungã sã segândeascã la celãlalt, trebuie mai întâi camintea lui sã fie la Hristos. Atunci se gândeºteºi la aproapele ºi dupã aceea se gândeºte ºila animale ºi la toatã natura. κi are staþiadeschisã ºi, de îndatã ce primeºte vestea,aleargã sã ajute. Iar dacã mintea lui nu estela Hristos, inima lui nu lucreazã ºi de aceeanu iubeºte nici pe Hristos ºi nici pe semenulsãu, cu atât mai puþin natura, animalele,copacii, plantele. ªi dacã cineva se gândeºteºi-l doare pentru creaþie, cu atât mai mult seva gândi la Creatorul sãu! Iar dacã omul nuse miºcã aºa, cum se va armoniza cu

Dumnezeu?...Cine este indiferentpentru sine, din dragoste faþã deceilalþi, Dumnezeu priveºte cãtre elcu mare interes ºi toþi oamenii seintereseazã de el. Dar generaþia deastãzi este generaþia nepãsãrii! Ceimai mulþi acþioneazã numai deparadã. Astãzi existã un duhrãzvrãtit...”

(fragmente din volumul PaisieAghioritul, Trezire duhovniceascã)

PROCLAMAREA ANULUI OMAGIAL ALSFINÞILOR ÎMPÃRAÞI CONSTANTIN ªI

ELENA ÎN BISERICA ORTODOXÃ ROMÂNÃaceea, episcopii ºi preoþii erau încurajaþi sãpropovãduiascã eliberarea sclavilor din robie;Sfinþii Împãraþi au dãruit unele imobilepublice împãrãteºti numite basilica care eraufolosite pentru judecatã publicã sau pentru aanunþa hotãrârile imperiale. El a oferit astfelde basilici creºtinilor pentru cã multe bisericiau fost dãrâmate de împãraþii prigonitoriromani ºi ca o compensaþie pentru bisericilepierdute au fost oferite aceste locaºuriimperiale publice pentru a servi ca biserici”.

„Sfinþii împãraþi au fost nu numaiapãrãtori ai libertãþii religioase, ci ºi bunicreºtini, apãrãtori ai demnitãþii umane,apãrãtori ai omului creat dupã chipul luiDumnezeu, de aceea Sfântul ÎmpãratConstantin a dat legi ºi decrete imperiale princare a modificat legislaþia romanã pãgânã.Astfel a interzis rãstignirea, zdrobireapicioarelor ºi arderea trupului cu fierul roºu.Deci, a interzis tortura care se practica foartedes în timpul împãraþilor pãgâni. A pedepsitadulterul, a interzis avortul, deci o mulþimedin legile creºtine de mai târziu au temelie înlegislaþia din timpul Sfinþilor Împãraþi. Deasemenea, au încurajat ajutorarea sãracilor,a vãduvelor, a bãtrânilor, a bolnavilor”. SfinþiiConstantin ºi Elena sunt modele de viaþãcreºtinã: „Deci, avem în Sfinþii Împãraþi unmodel de viaþã creºtinã, de ajutorare aBisericii, de respectarea libertãþii religioase,dar ºi a demnitãþii umane; în ei doi avem ºirugãtori în ceruri. Sfinþii Împãraþi suntrugãtori pentru noi ºi atunci când trebuie sãdãm o educaþie aleasã copiilor. Sfânta Elenaeste model de mamã care dãruieºte o educaþieluminatã de credinþa în Hristos care are catemelia iubirea faþã de Dumnezeu ºi faþã desemeni”.

Putem afirma faptul cã situaþiaortodocºilor din Ardeal a fost asemãnãtoarecu situaþia primilor creºtini care ºi-au pututexprima credinþa în mod liber dupã anul 313.Cu ajutorul lui Dumnezeu în prezent BisericaOrtodoxã se bucurã de privilegiile de altãdatã.

Pr. Marius Munteanu(Marpod)

ACTIVITÃÞI PREVÃZUTE CU OCAZIA ANULUIOMAGIAL AL SFINÞILOR ÎMPÃRAÞI CONSTANTIN

ªI ELENA ÎN PATRIARHIA ROMÂNÃ

broderii ºi þesãturi, mozaicuri, vitralii,fotograme, reprezentând pe Sfinþii împãraþiConstantin ºi Elena, precum ºi biserici ºimãnãstiri reprezentative cu hramul “Sfinþiiîmpãraþi Constantin ºi Elena”.

În acest context în paginile foii noastrereligioase veþi putea lectura ºidumneavoastrã, cititorii ziarului nostru,articole scrise de preoþii din protopopiatulAgnita ºi care vor conþine teme ca:Persecuþiile religioase pânã la Constantin celMare, Viaþa Sfântului Împãrat Constantin celMare, Postul cel Mare – calea spre Înviere,Edictul de la Mediolanum, Sfântul Constantincel Mare ºi sinodul I ecumenic - Niceea, 325,Impactul reformelor împãratului Constantincel Mare asupra imperiului ºi evoluþieicreºtinismului, Viaþa creºtinã în imperiulbizantin, Influenþa reformelor împãratuluiConstantin cel Mare asupra evoluþiei vieþiibisericeºti în Rãsãrit, Sfântul Constantin celMare ºi bisericile ortodoxe din Agnita. Deasemenea vom publica în numereleurmãtoare poze cu icoane ale SfinþilorÎmpãraþi din Bisericile de pe ValeaHârtibaciului ºi istoricul Bisericilor ce poartãacest hram. Pentru început aveþi alãturiicoana Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena,care apar de cele mai multe ori încadrândSfânta Cruce, icoanã aparþinând BisericiiOrtodoxe Sf. Nicolae din Movile. Ea estepicatã pe lemn în secolul XVIII, când încã sescria cu litere chirilice ºi aminteºte depelerinajul împãrãtesei Elena la Ierusalimpentru aflarea cinstitului lemn al Sfintei Cruciºi înãlþarea acesteia de cãtre EpiscopulMacarie (14 sept. 326). Aceastã frumoasãicoanã, dar ºi altele le puteþi vedea în Movile,în cadrul Colecþiei de icoane ºi obiectebisericeºti Sf. Nicolae.

Aºteptãm de adresa redacþieiortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºialte sugestii din partea cititorilor.

Pr. Toma Sebastian (Movile)

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI6 2013

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactor responsabil: Pr. Axente-Cosmin Coºorean (Coveº)Colectivul de redacþie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea

(Stejeriºu), Pr. Ion Popescu (Noiºtat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-DumitruTãtoiu (Fofeldea)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-

mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Când în bisericã se cânta obositor,credinciosul este ispitit ºi luptat în gândul sãu.De ce nu se cântã în toate bisericile odihnitor,canonic ºi duhovniceºte? Pentru cã preoþii nuau grija ºi dragostea necesarã faþã de cântare,pentru cã nu au curajul de a-i educa pe oameniºi pentru cã nu au puterea de a tãia ºi vindecarãnile oamenilor

De asemenea, în multe biserici se cântãobositor pentru cã nimeni nu mai vrea sãrãmânã psalt pe viaþã, ca misiune ecclesialã.Fiecare teolog, fie el bãrbat sau femeie, stã operioadã la stranã, apoi se îndreaptã sprealtceva. Nu se mai cultivã vocaþia de a cântala stranã, pe termen lung, a celor care suntdãruiþi de Domnul cu talantul glasului ºi alcântãrii frumoase.

Este firesc ca unii dintre creºtini sãrãmânã în aceste grade ale clerului inferior(psalþi ºi protopsalþi) ºi sã se dedice acestorslujiri pentru toatã viaþa.

Cântarea omofonã, împreunã cucredincioºii, este de mare folos comuniunii,însã numai o stranã bine pusã la punct poatesã-i îndrume pe credincioºi într-o cântareunitã, odihnitoare.

Corurile în Biserica Ortodoxã Românã auapãrut pe la sfârºitul veacului trecut,importate din Rusia, unde erau ºi sunt foarterãspândite. Când cântarea din bisericã estecoralã, credincioºii de rând sunt vãduviþideplin de posibilitatea de a cânta împreunãcu corul. Piesele sunt grele, complicate ºi pemulte voci, încurajând împrãºtierea ºidistragerea atenþiei de la cele importante alemomentului.

Când muzica este coralã, iar corul se aflãla etaj, ori retras într-un colþ bine delimitat ºietanº, creºtinul aflat în bisericã nu poate sãse uneascã “într-un glas” cu aceia din cor.Astfel, din evlavie faþã de cântare ºi dindragoste faþã de Dumnezeu, de multe orirãsar voci rãzleþe care cântã în bisericã, uneleplãcute ºi altele mai puþin plãcute.

Sfatul pentru aceºtia este unul simplu:dacã muzica este coralã, ea neputând ficântatã de toata lumea din bisericã, mergeþiîn stranã sau la balcon, unde se aflã corul ºirugaþi pe dirijor sã vã primeascã ºi sã vã înveþesã cântaþi împreunã cu corul; dacã nu, mergeþila altã bisericã, unde lumea cântã împreunã.

Iar pentru cei deranjaþi, sfatul esteacesta: duceþi neputinþele unii altora, iarduhovnicului mãrturisiþi toate slãbiciunilevoastre. Spuneþi simplu: “Pãrinte, nu mã potconcentra la slujbã, atunci când altcinevacântã lângã mine.” Iar pãrintele te va învãþace sã faci, iar pe acela îl va îndrepta.

Aceasta este de mare folos celorlalþi, carenu cântã, ei putând fi ispitiþi prea uºor, auzindîn ureche o voce izolatã, fie ea plãcutã saunu. Este foarte dificil a auzi o voce subþire ºiînaltã, de cele mai multe ori, care îþi cântã înureche ºi sã mai ºi reuºeºti sã te pãstrezi larugãciune.

Din pãcate, mare parte dintre cei carecântã tare, izolat de cor, oriunde s-ar afla înbisericã, sunt dintre aceia care au gândul maiîmprãºtiat ºi mai departe de cele sãvârºite înbisericã. Un singur sfat, ori rugãminte,adresatã acelora, spre a cânta mai încet, orialtceva asemãnãtor, ºi este de ajuns spre a leaprinde toata mânia, ori a primi un rãspunsscurt.

Nimeni nu are voie sã cânte obositor înbisericã, ci fiecare trebuie sã aibã grijã de ceidin jurul sãu ºi de modul în care cântarea seînalþã spre ceruri, adicã sã fie îngrijitã, linã ºiodihnitoare: “Strigarea cea fãrã orânduialã acelor ce cântã în bisericã nu se cade sã fieprimitã în cântarea bisericii. De asemenea ºicel care o cântã la bisericã nu trebuie sã fieprimit. Sã fie scos din dregãtoria sa ºi sã numai cânte în bisericã. Pentru cã se cuvine sãcântãm cu bunã cucernicie ºi frumoasãglãsuire ºi sã înãlþãm Slava Stãpânului tuturorºi Domnului ca ºi din gurile inimii sale. Iarcei ce nu ascultã acestea, muncii celei veºnicesunt vinovaþi, ca unii ce nu se supunînvãþãturilor Sfinþilor Pãrinþi ºi ale Pravilelor.”(Tipicul Sfântului Sava)

Da, FIECARE ZI ESTE UN MIRACOL!Pentru cã trãim, pentru cã suntem sãnãtoºisau bolnavi, fericiþi sau nefericiþi, triºti saubucuroºi, pentru cã iubim sau suntem iubiþi,pentru ceea ce oferim sau pãstrãm pentrunoi, pentru cã suntem indiferenþi, ignoranþisau nepãsãtori, pentru cã primim ceea cemeritãm sau nu meritãm, pentru cã murimºi înviem într-o singurã zi de sute de ori...

Da, FIECARE ZI ESTE UN MIRACOL!Pentru cã învãþãm sã trãim, sã iubim, sãoferim, sã cerem, sã rãbdãm, sã facem, sãdorim, sã credem, sã aºteptãm, sã fiinþãm...

Da, FIECARE ZI ESTE UN MIRACOL!Toþi cãutãm fericirea, confortul, stãpânirea desine, liniºtea, iubirea, sã avem cât mai multe,sã fim buni sau faini ºi cu cât cãutãm mai multacestea devenim tot mai nemultumiþi decondiþia noastrã ºi suferim, plângem, nerãzvrãtim, suntem nefericiþi, nu ne mai gãsimnici liniºtea, nici echilibrul, nici iubirea...

Toþi vrem sã o ducem bine, sã avem banicât mai mulþi, funcþii, sã ne aprecieze ceilalþi,sã le dovedim celor din preajma noastrã cãsuntem superiori, învãþaþi , cultivaþi ,manieraþi...

ªi aproape toþi sfârºim prin a fi mai rãi,aroganþi, mândri, insensibili, sfidãtori... ºi-ntr-

un f inal tot mainefericiþi deºi avempoate mai mult decâtne-am dorit vreodatã...

ªi cu toate acestea,FIECARE ZI ESTE UNMIRACOL! Pentru cãînvãþãm sã necontrolãm fiinþarea,iubirea, limitele,n o r m a l i t a t e a ,d e z a m ã g i r i l e ,suferinþele, pentru cãînvãþãm SÃMULÞUMIM!

Învãþãm cã viaþaeste grea deºigreutatea ei depindecel mai mult de proprianoastrã voinþã ºi decapacitatea de a lupta,învãþãm cã viaþa estedurã cu cei nepregãtiþi

s-o înfrunte, deºi aceºtia sunt mai înþelepþipentru cã nu acceptã lupta cu puteri nevãzute.

Învãþãm cã Fericirea nu existã iar Iubireapoate sã fie mai rea decât ura, deºi ele seascund deseori sub imaginea indiferenþei ºia nepãsãrii...

ªi cu toate acestea, FIECARE ZI ESTEUN MIRACOL! Descoperim în noi puterinebãnuite, unii ne întoarcem la Dumnezeu,alþii ne îndepãrtãm tot mai mult, convinºi cãEl ar fi pricina nefericirii noastre.

Avem revelaþia cã suntem buni ºi cãceilalþi au nevoie de ajutorul nostru dar netrezim cã de fapt noi nu putem trãi fãrãceilalþi, cã în ei se aflã dragostea noastrã, pecare am tot cãutat-o aiurea prin lume.

ªi ajungem ziua în care ne este teamãpânã ºi de noi înºine, ne este teamã sã nupierdem ceea ce am adunat cu atâta muncã,pasiune, sã nu pierdem agoniseala trudeinoastre, sã nu rãmânem în pagubã, sã nu nefure ceilalþi, sã nu-ºi batã joc de noi...

ªi ne este teamã sã înfruntãm adevãrul,sã rãmânem fãrã mediocritatea ºi rutina defiecare zi, care ne asigurã confortul ºi, credemnoi, bunãstarea...

ªi cu toate acestea, FIECARE ZI ESTE

Fiecare zi este un MiracolUN MIRACOL! Învãþãm sã trãim ºi fãrãoamenii pe care i-am iubit dar care

ne-au trãdat iubirea, fãrã agonisealanoastrã preþioasã, fãrã sã ne bucurãm deroadele muncii noastre...

Învãþãm cã Fericirea înseamnã sãdãruieºti, nu sã primeºti, cã Iubirea esteAbandon ºi Sacrificiu, cã suferinþa ºidurerea sunt stãrile obiºnuite aleexistenþei noastre chinuite iar stãrile deBucurie nu vin decât pentru a lecompensa ºi-a ne aduce aminte deDumnezeu, pentru cã SINGURDUMNEZEU ESTE IUBIRE!

Am ajuns la convingerea cã nimic nu estemai important decât propria noastrãmântuire, fiindcã într-o zi vom da socotealãpentru tot ceea ce spunem, facem saugândim.

Ceilalþi, chiar dacã îi iubim sau ne iubesc,sunt trecãtori prin viaþa noastrã ºi oricândpot sã plece sau sã revinã în noi ºi chiar dacãîi reprimim, totul este iterativ în viaþa omuluiiar o ceartã cere o alta, un gând rãu un altul,o palmã o alta si tot aºa, atâta timp câtpermitem acestea în existenþa noastrã.

Iar când ne dãm seama cã am toleratiubirea (nu cã a fost doar a noastrã!), cãrãsplata ei presupune sacrificii zadarnice,este prea târziu. Suntem îmbãtrâniþi în plinãtinereþe ºi ne resemnãm spunându-ne cã astaeste soarta omului, trebuie sã sufere ºi sãaccepte cã este un nefericit.

Ar trebui sã vorbesc lumii despreDragoste, despre Fericire, despre Suferinþãsau despre Tristeþe...

Ar trebui sã povestesc tuturor trãirilemele spirituale, visele ºi idealurile mele, casã ºtie ºi ceilalþi cât de mare este PreþulFericirii unui om care înþelege cã Iubirea estecea mai preþioasã comoarã a inimii omului,cã viaþa este prea scurtã ca sã gândim laceilalþi altfel decât cu Iubire, fi indcãDUMNEZEU ESTE IUBIRE.

Dacã ar fi sã scriu acum un roman, l-aº intitula TIMPUL IUBIRII. Eu cred cãfiecare vârstã, copilãria, adolescenþa,tinereþea, maturitatea, are o mare Iubireºi numai oamenii de calitate ºi de valoareºtiu sã treacã de la una la alta, sã nutrãiascã niciodatã nici în trecut, nici înviitor, ci doar în prezent. Fiindcã iubireaeste precum un abur, acum este, mâinenu mai este. ªi-apoi, în zadar sunt toatesforþãrile noastre.

Viaþa trece, oamenii vin ºi pleacã iarnoi rãmânem cu amintirile din care numai putem sã ieºim ca sã retrãim Iubirea.Noroc cã Timpul Iubirii este veºnic, cãniciodatã nu este prea târziu pentru oIubire ºi mai mare, cã sper în Iubire,fiindcã Iubirea mea trebuie sã fie tot maimultã, pânã în clipa când voi pleca dinaceastã viaþã!

De aceea, cred cu sinceritate cãFIECARE ZI ESTE UN MIRACOL!

Fiecare Zi, fiecare Bucurie, fiecareTristeþe, fiecare Suferinþã, fiecare Boalã,fiecare Necaz, fiecare Durere, fiecare Doreste UN MIRACOL al fiinþãrii fiecãrui omcare îºi cautã în aceastã viaþã Iubirea,Împlinirea, Mulþumirea, Fericirea!

FIECARE OM ESTE UN MIRACOL prinfelul cum înþelege sã iubeascã, sã ocroteascã,sã existe, sã dãruiascã!

Întreaga existenþã sã ne f ie UNMIRACOL!

Daniela PANAZAN LORINCZI

“Voim, ca cei ce se aflã în bisericã spre acânta, sã nu se foloseascã de strigãtenetocmite (fãrã de rânduialã, vaiete), ºi sãsileascã firea spre rãcnire, nici sã adauge cevaîn afarã de cele ce sunt rânduite de Bisericãºi care nu-i sunt nici potrivite, nicicuviincioase, ci cu multã luare aminte ºismerenie, sã aducã cântãri lui Dumnezeu, Celcare vegheazã asupra celor ascunse, cãcisfântul cuvânt (al psalmistului David) a învãþatpe fiii lui Israel sã fie cucernici” (Canonul 75al Sinodului Trulan (din anul 692) sau SinodulV-VI Ecumenic de la Constantinopol).

Spre deosebire de apuseni, la noi a rãmasîn putere cântarea omofonã, adicã pe osingurã voce, cântãrile fiind interpretate dela stranã de mai mulþi cântãreþi, conduºi deun protopsalt (dascãl). Cântarea omofonã estefoarte uºor de urmãrit ºi de imitat de cãtrecredincioºi.

Cred cã Domnul preferã de o mie de oricântarea comunã a credincioºilor, în carefiecare participã dupã puterea ºi dupã osârdialui, decât glasurile armonioase ale unei elitecare cântã dupã rigori tehnice lipsite decãldurã ºi smerenie.

Prin anul 1950, din cauza lipsei profundede cântãreþiprofesioniºti dinstranele noastre, s-adat binecuvântaretuturor credincioºilorsã cânte în comun, celpuþin la SfântaLiturghie. A fost unlucru bun, ºtiut fiindcã rugãciunea cântatãare mai multã puteredecât cea rostitã ºipãtrunde mai uºor îninimile credincioºilor.

Regula a rãmasaceasta: la stranã sãcânte cei ce sunt îndrept sã o facã, iarceilalþi credincioºi dinbisericã sã-i susþinã, înfuncþie de calitãþi, fãrãa-i deranja sau a-i acoperi cu vocile lor.

În bisericã, viaþa duhovniceascãpersonalã are nevoie de multã intimitate ºidiscreþie.

Chiar ºi atunci când se aflã câte unulsupãrat de faptul cã în bisericã nu se cântã încor, ori nu cântã toatã lumea, el trebuie sã nutreacã niciodatã cu vederea peste cei din jurulsãu, care de care mai luptat de diavol, maisupãrat, mai îngândurat sau mai cuprins derugãciune. Când nu ai loc sã îngenunchezi,nu o faci, iar când nimeni de lângã tine nucântã, încerci sã te abþii, spre a nu contrastacu tãcerea din jur ºi a nu deranja pe nimeni.Creºtinului nu-i trebuie ispite suplimentareîn bisericã, cãci ºi aºa sunt destule atunci cândel se adunã la rugãciune.

Niciodatã nu va fi în bisericã o atmosferãperfectã pentru rugãciune, cãci unul va tuºi,altul se va foi, altul va strãnuta, altuia îi vasuna telefonul, un copil va plânge, iar altul seva juca. Aceasta este însã tipicul rugãciuniiîn comun, la ea participând ºi cei cuvioºi, ºicei agitaþi, ºi cei talentaþi în cântare, ºi ceirãguºiþi, etc.

Trebuie sã participãm cu toþii la slujbã.În bisericã este de folos a cânta cât mai mulþi,însã numai cu ajutorul stranei. Atunci cândcântarea se aflã în gura cât mai multora, ceipuþini dintre ei, care fie nu au voce, fie nupot cânta odihnitor, se vor pierde în mulþime,vocile lor nemaideranjând pe alþii, precumatunci când se aud singuri, din loc în loc.

Atâta timp cât nu devine motiv desmintealã, obosealã ºi dezordine, oricecredincios ar trebui sã cânte în bisericã, dacãºtie versurile sau mai ales dacã se pricepe.Dumnezeu sã ne dea rãbdare ºi putere sãtransformãm ceea ce ne deranjeazã înBisericã, in jertfã ºi iubire, astfel încât se nefolosim ºi noi ºi aceia.

Teodor Danalache

Când în bisericã se cântã obositor

EI S-AU NÃSCUT ÎNMARTIE

GAZETA HÂRTIBACIULUI2013 7

AªTEAPTÃ-MÃAºteaptã-mã într-o searã cu lunã

plinã la fereastrã, când stelele se voraprinde pe bolta cereascã voi veni ºi tevoi rãpi. Te voi duce pe un covor deluminã tivit cu steluþe aurii. Vom plutideasupra tuturor ºi ne vom opri într-omisterioasã poianã...o poianã adormitã.

Nu vom tulbura liniºtea ce neînconjoarã, vom vorbi...tãcând. N-am sã-þi ofer un tron precum meriþi, dar te voiînvãþa sã simþi firele de iarbã cum crescla picioarele noastre, te voi învãþa sãasculþi glasul tãcerii...al tãcerii ce neînconjoarã. Singurul care ne va tulburava fi un mic greieraº care va cânta unimn de bun venit în aceastã împãrãþie.El va trezi toate vieþuitoarele ºi plantele,care îþi vor face aceeaºi urare. Pentruun timp vei uita supãrãrile ºi tristeþilecare au fost în sufletul tãu. Eu voi fiacelaºi pescãruº capricios ºi plin decuriozitãþi...

Ce este mai frumos decât sã fiistãpânul acestui loc atât de fermecãtor,iar eu pajul unei fiinþe atât de dragi!?

Când zorii îºi vor face apariþia,vestindu-ne prin geana de aur ºi depurpurã a soarelui, eu îmi voi lua zborulºi mã voi întoarce în universul meu. Lunaºi stelele care înnotau în negrele ºiîndepãrtatele adâncuri ale nemãrginiriise vor retrage în împãrãþia lor. Þie îþi vafi somn ºi vei adormi. Într-un târziu tevei trezi ºi te vei întreba :

- Ce-a fost oare?O noapte de vis...sau un vis de-o

noapte?Nu vei ºti niciodatã...

Cãtã ªulumberchian

AU VENIT AMERICANII !!!!!!Vasile Dumitriu

În oraº forfotã mare ºi se dau borduri cu var,Pe ºosea maºini blindate, învârtind din girofar.Babele frumos gãtite, vrând sã îºi ascundã anii,Pe la porþi dau din batistã, c-au venit americanii!!!

Dup-atât amar de vreme, Doamne cât i-am aºteptat!S-a fãcut ºi voia noastrã ºi-un miracol s-a întâmplat.Poate astrele-s motivul, ori suntem noi mai de soi,Dar s-a petrecut minunea ºi-au ajuns ºi pe la noi.

Hai fanfarele sã cânte, lucrul toþi sã îl opreascã!Toþi românii iasã-n stradã, ca sã se sãrbãtoreascã!Luaþi toþi în mânã steaguri, ºi ieºiþi cu toþi în drum,Savuraþi momentul unic, ce se-întâmplã chiar acum.

Ani întregi ne-au cãlcat ruºii cu bocancul pegrumaz,N-a sãrit atuncea nimeni sã ne scoatã din necaz.Am rãbdat atâta timp ºi-am sperat atâþia ani,Ca sã vinã sã ne-ajute, ”fraþii” noºtri americani.

Iatã azi c-a venit vremea, rugãmintea s-a-mplinit,A dat Domnul ºi yankeii ,în þara noastrã au venit.Preºedinþi, prefecþi ,primari, au ieºit ca sã-iprimeascã,Le oferã tot ce vor, numai ca sã-i mulþumeascã.

E sãrbãtoare mare-n þarã ºi guvernu-i fericit,C-au venit americanii ºi au bani de investit.Deja cumpãrã în neºtire, aruncând banii în vânt,Prin judeþele sãrace, multe loturi de pãmânt.

Au cumpãrat câþiva profesori, ca pe cãþeluºi în lesã,Sã ne mintã-n locul lor, la conferinþele de presã.Cumpãrã oameni politici, parc-ar fi niºte copii,Cã-ºi aruncã banii aiurea pe tot felul de prostii.

De când au venit pe-aici, strãbat þara-n lung ºi lat,Prin oraºe ºi prin sate, cu primarii stau la sfat.Le plac ºesurile-ntinse dar ºi apele albastre,Dar cicã-s înnebuniþi dupã ºisturile noastre.

Ei spun cã ºisturile-acestea, ne sunt toatã bogãþiaªi cu gazul scos din ele, va-nflori iar România.Vor aprobare sã le scoatã, iar guvernul îi ajutã!Cã din toatã treaba asta, ne dau nouã trei la sutã!!!

Ne adunã la dezbateri, dar nu ºtiu cum sã vã zic,Chiar dacã vorbesc întruna, parcã nu ne spun nimic.Sunt amabili la discuþii ºi par foarte implicaþi,ªi ne mulþumesc din suflet cã suntem îngrijoraþi.

Noi îi respectãm desigur, c-au bãtut atâta drum,Dar parcã nici nu este cazul sã le scoatem chiaracum.Sã mai stea gazul în ºisturi, cum a stat atâþia aniªi mai ducã-se acasã, ”fraþii” noºtri americani!

Cãci în veci nimeni nu vine, sã te ajute cu ceva,ªi sã nu vrea sã profite de naivitatea ta.Ducã-se la ei acasã ºi sã facã tot ce vor,Fractureze-ºi toatã þara, cã doar e pãmântul lor!

STRIGÃTURI DE FICIOREASCÃCulese de Mircea Drãgan Noiºteþeanu

Haideþi, ficiori, haideþi toþi,Haideþi toþi sã tragem sorþi.Haideþi patru câte patruCa sã nu ne râdã satu’.Cã satu’ fãr’ de ficiori,Ca grãdina fãr’ de flori.Cã ºi satu’ fãr’ de fete,Ca grãdina fãrã cepe!

Cine e voinic ºi lotru,Sã vie cu mine-n codru;Sã-i dau cal de cãlãritªi mândruþã de iubit.Sã-i dau cal sã cãlãreascãªi mândruþã sã iubeascã.

Numa’ rar, dorule, rar,Pânã sunt pe loc amar.Când oi fi la locu’ meu,Hai, dorule, tot mereu.Când oi fi la loc de-aºa,Hai, dorule, cât îi vrea.

Sub potcoava cizmii meleJoacã dracu’ º-o muiereªi mã-nvaþã-a face releDa eu rele nu ºtiu face,Fãr’ iubesc pe cine-mi place.Da io rele n-am fãcut,Am iubit ce mi-o plãcut.

Mã duceam vinerea-n târgSã vãd boii cum se vând;Vacile cum se plãtesc,Mândrele cum se iubesc.Vacile se plãtesc rãu,Mândrele se iubesc greu.

Staþi, ficiori, cu jocu-n locSã culegem busuioc.Busuioace, nu te-ai coace.Cã n-are cin’ te culege,Cã ficiorii-s duºi la legeªi fetele-s tot betege.

Culese de la Baciu Ioan, 39 de ani, BarbNicolae, 34 de ani, Bratu Sonea, 36 de ani,

Retiº, aprilie 1978

NEFABULÃNicu Ganea

Treptat – treptat scara se rupseIar suiºul se abrupseLa modul râpos ºi gravAl pãmântului concav.

Cum-necum o vom suiCapra ursului mofluzUnde vântu-i va vuiSus de tot; pe-autobuz

Neputând varza sã roadã- Între lup ºi caprã, râulUrsul sta pe reaua-i noadãMormãind din holdã, grâul.

Dintr-o datã vântul stete,Gurii mele-i era seteOchiului înlãcrimareÎi porni ca din-tâmplare.

ªi din verde ce fuseseIarba cu muºtele deseSe albi, râzând la fulger:Calea laptelui prin uger.

Armenciu Simion 01 martie 85 de ani NocrichBoroghinã Gheorghe 01 martie 84 de ani Ghijasa de SusFrãþilã Acsente 01 martie 80 de ani VecerdNeamþu Maria 03 martie 84 de ani AlþînaMoard㺠Ioan 04 martie 95 de ani MoardãºMorar Teodor 04 martie 87 de ani NocrichBorza Filip 06 martie 81 de ani ZlagnaStãnilã Augustin 07 martie 80 de ani MihãileniOliu Iovu 09 martie 92 de ani BîrghiºRãduþ Maria 09 martie 83 de ani AlþînaVîºtea Maria 09 martie 81 de ani BîrghiºLonghin Gheorghe 10 martie 80 de ani RetiºOneamoise Emil 11 martie 87 de ani RetiºOprea Paraschiva 12 martie 88 de ani MoardãºDobre Emilia 12 martie 85 de ani RetiºRogoz Octavian 12 martie 84 de ani RetiºLaptea Lucreþia 13 martie 89 de ani ªomartinMihuleþ Paraschiva 13 martie 83 de ani Þichindealªtefãnel Maria 13 martie 82 de ani Ighiºu VechiDroc Doina 16 martie 84 de ani RetiºHartman Ioana-Rozi 16 martie 82 de ani MetiºCriºcã Lucreþia 17 martie 81 de ani ªalcãuRogozan Simion 18 martie 87 de ani Ighiºu VechiDuma Maria 19 martie 86 de ani ÞichindealOros Ana 20 martie 87 de ani Ighiºu VechiComºa Victoria 20 martie 81 de ani Ghijasa de SusMuºoaie Petru 20 martie 81 de ani MarpodBorghinã Livia 21 martie 80 de ani Ghijasa de JosVlad Ioan 22 martie 89 de ani MihãileniDuca Ana 24 martie 82 de ani PeliºorRusu Lucreþia 26 martie 87 de ani ªomartinLungu Matei 28 martie 88 de ani AlþînaIfteni Mitra 28 martie 87 de ani NocrichMihai Maria 31 martie 82 de ani RetiºBrezae Nicolae 31 martie 89 de ani Alþîna

Noi le dorim sănătate, bătrâneţe liniştită şi bucurii din partea urmaşilor.NR: Nu avem informaţii din Chirpăr, Iacobeni şi Merghindeal. Aşteptăm.

UBUNTUUn antropolog a propus un joc unor

copii dintr-un trib sud-african. A pus uncoº de fructe lângã un copac ºi le-a spuscopiilor cã toate fructele aparþinprimului copil care ajunge la copac.

La semnal, toþi copii au fugit înacelaºi timp ... þinându-se de mânã !

Apoi s-au aºezat împreunã pentru aprofita de recompensã.

Când antropologul i-a întrebat de ceau reacþionat astfel atunci când unuldintre ei ar fi putut sã aibã toate fructele,ei au rãspuns „Ubuntu”.

„Cum poate fi unul dintre noi fericitdacã toþi ceilalþi sunt triºti ?”

UBUNTU în cultura Xhosa (Africade Sud) înseamnã : „Eu sunt pentru cãNoi suntem” ...

GÂNDURI“Un om îmbunãtãþit, un om cu sufletul bun

purificã spaþiul prin care trece. El este ca o ploaiepe timp de secetã, aduce viaþã fãrã sã ºtie,lumineazã ºi despovãreazã fãrã sã facã nimic. Înjurul unui om bun timpul curge altfel. În jurul unuiom bun se respirã mai uºor, se gândeºte maiprofund, se iubeºte mai intens. În preajma omuluibun poþi sã devii om bun.

Omul bun nu e neapãrat celebru. Adeseorineºtiut trece printre noi ºi la fel ca ºi aerul carenu se vede, el este cel care ne menþine în viaþãtoate pãrþile bune ale sufletului. Omul bun e sursa“oxigenului” cu care se hrãneºte sufletul. Dacãmai existã bunãtate în oameni, cu siguranþã peundeva încã mai existã surse ale bunãtãþii. Fie cabunãtatea din noi sã creascã ºi sã devinã izvor deviaþã pentru toþi cei din preajma noastrã.”

Maria Magda Ignat

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga,

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

GAZETA HÂRTIBACIULUI8

2013C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Grup informal SERVICIUL DE VOLUNTARI AGNITA Str. Av. Iancunr. 66, 555100, jud. Sibiu tel. +4 0766 478 825 | fax: +4 0369 819 716 e-mail:voluntariat@agnita.info| web: www.agnita.info

Ca parte a Grupului de Acþiune Local, voluntarii sunt parte esenþialã îndezvoltarea regionalã. Încã din 2006 Asociaþia GAL Microregiunea Hârtibaciua crescut ºi a extins implicarea sa în sprijinirea proiectelor locale. Sprijinul ºipromovarea tinerilor a devenit importantã ºi una din principalele direcþii înregiunea Vãii Hârtibaciului.

24 Februarie 2013Anunþ de vacantareServiciul de Voluntari Agnita anunþã cã selecteazã 2 participanþi (de

preferinþã fete) pentru un schimb de tineri care urmeazã sã aibã loc în Slovenia,din 11 mai 2013. Tema proiectului este legatã de diversitate, miºcare ºi sport.

Titlul proiectului: DISCOVERY DIVERSITY AND EXCITEMENTTHROUGH SPORT.

Schimbul urmeazã sã aducã la un loc tineri din 5 þãri europene, fiecareurmând a trimite câte cinci participanþi ºi o sã aibã loc în Capitala Europeanãa Tineretului 2013, Maribor.

Profilul participanþilor la selecþie:- Vârsta: 16-25 ani (se poate face însã ºi derogare, însã nu mai mult de 30

ani)- Limba englezã la nivel conversaþional.Pentru orice fel de nelãmurire sau întrebãri legate de proiect, înscrieri la

selecþie sau procesul de selecþie vã rugãm nu ezitaþi sã ne contactaþi.Cu stimã,Echipa Serviciului de VoluntariDate de contact:Cosmin DuºleagTel. 0748 082 095e-mail: cosmin@agnita.info

Existã un loc în care educaþia, distracþia ºi aventura se întâlnesc în cel mai fericit mod: FERMA-ªCOALÃ CORNÃÞEL.

EDUCAÞIE: Aici, copiii pot vedea în realitate animale domestice ºi pãsãri de curte pe care pânãacum le-au vãzut doar în cãrþile cu poze: cai, ponei, mãgãruºi, capre, vãcuþe, porci, gãini, rãþuºte, puide gãinã, insuºindu-ºi în mod practic noþiuni despre acestea. Mai mult decât atât, pot interacþiona cuanimalele sub supravegherea monitorilor de fermã – le pot hrãni, mângâia, mulge sau cãlãri. Noi,pãrinþii, ºtim cât de important este pentru copiii noºtri sã înveþe într-un mod practic ºi atractiv,dincolo de pereþii rigizi ai unei sãli de clasã, dincolo de sistemul standard de învãþãmânt - petrecândo zi în aer liber, la iarbã verde. Ferma noastrã este pregãtitã sã-ºi întâmpine oaspeþii – fie copiiînsoþiþi de pãrinþi, fie grupuri organizate (ºcoli sau grãdiniþe).

DISTRACÞIE: Pe cei mici îi aºteaptã un loc generos de joacã în aer liber, în care se pot cãþãra ºi-ºi pot perfecþiona echilibrul, leagãne, o groapã de nisip ºi douã ateliere în care pot fi organizateactivitãþi creative. De asemenea, avem un spaþiu interior de joacã amenajat în stil rustic. Educatoriiºi însoþitorii grupurilor îºi pot organiza activitãþile în aer liber cum cred de cuviinþã, beneficiind de

toatã infrastructura fermei,precum ºi de ajutorulpersonalului fermei.

AVENTURA: Circuitulnostru de multiaventurã proiectatspecial pentru copii este atracþianr. 1 pentru micii temerari.Înarmaþi cu echipament deprotecþie (cascã ºi centurã desiguranþã), cei mici vor învãþa sãse caþere pe rocodrom (panou decãþãrare) ºi sã parcurgã traseelecu diferite grade de complexitate.Aici este locul ideal în care se potorganiza competiþii individualesau pe echipe.

Vã aºteptãm cu drag!

O ALTERNATIVÃ PERFECTÃ PENTRU PROGRAMUL:“Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!”

ANUNÞ