Geografia fizica a Romaniei M. Ielenicz.pdf

Ministerul Educatiei Cercetarii

Proiectul pentru Invatamantul Rural

GEOGRAFIE

Geografia fizica a Romaniei

Mihai IELENICZ

2005

2005 Ministerul Educatiei i Cercetarii ProiectuI pentru Invatamantul Rural

Nici o parte a acestei lucrari nu poate fi reprodusa fara acordul scris al Ministerului Educatiei i Cercetarii

ISBN 973-0-04221-7

Cuprins

CUPRINS

INTRODUCERE III

1. ROMANIA - POZITIE GEOGRAFICA, COORDONATE DEFINATORII .... 1 9 ' Obiectivele unitatii de invatare nr.1 1 1.1. Pozitia geografica 1 1.2. Frontierele 4 1.3. Coordonate geografice definitorii 6 Comentarii i raspunsuri la teste 13 Lucrarea de verificare nr.1 14 Bibliografie minimala 14

2. ALCATUIRE GEOLOGICA I EVOLUTIE PALEOGEOGRAFICA 15 Obiectivele unitatii de invatare nr.2 15 2.1 Teritoriul Romaniei - mozaic petrografic i structural 15 2.2 Evolutia paleogeografica 18 2.3 Resursele de subsol 22 Comentarii i raspunsuri la teste 24 Lucrarea de verificare nr.2 25 Bibliografie minimala 25

3. RELIEFUL 26 Obiectivele unitatii de invatare nr.3 26 3.1. Caracteristici definitorii 26 3.2. Relieful i alcatuirea geologica 30 3.3. Tipuri de reliefuri create de agentii externi 33 3.4. Unitatile de relief 37 Comentarii i raspunsuri la teste 54 Lucrarea de verificare nr.3 58 Bibliografie minimala 58

4. CLIMA 59 Obiectivele unitatii de invatare nr.4 59 4.1. Factorii genetici ai climei 59 4.2. Elementele ce definesc clima Romaniei 62 4.3. Diferentieri climatice 68 Comentarii i raspunsuri la teste 78 Lucrarea de verificare nr.4 82 Bibliografie minimala 82

ii Proiectul pentru Invatamantul Rural

Cuprins

5. APELE 83 Obiectivele unitatii de invatare nr.5 83 5.1. Caracteristici generale 84 5.2. Apele subterane i izvoarele minerale 89 5.3. Apele de suprafata 89 5.4. Resursele de apa 113 5.5. Marea Neagra 114 Comentarii i raspunsuri la teste 118 Lucrarea de verificare nr.5 124 Bibliografie minimala 124

6. VEGETATIA I ANIMALELE 125 Obiectivele unitatii de invatare nr.6 125 6.1. Caracteristici generale 125 6.2. Zonele i etajele biogeografice 128 Comentarii i raspunsuri la teste 143 Lucrarea de verificare nr.6 146 Bibliografie minimala 146

7. SOLURILE 147 Obiectivele unitatii de invatare nr.7 147 7.1. Caracteristici generale 147 7.2. Clase i tipuri de soluri reprezentative 148 7.3. Diferentieri regionala 155 Comentarii i raspunsuri la teste 164 Lucrarea de verificare nr.7 168 Bibliografie minimala 168

8. MEDII GEOGRAFICE NATURALE 169 Obiectivele unitatii de invatare nr.8 169 8.1. Mediile geografice naturale. Caracteristici, evolutie 169 8.2. Riscuri i hazarde 172 8.3. Tipuri de medii geografice 176 8.4. Protectia i conservarea mediului natural 183 Comentarii i raspunsuri la teste 186 Lucrarea de verificare nr.8 187 Bibliografie minimala 187

BIBLIOGRAFIE 188

ii Proiectul pentru Invatamantul Rural

Introducere

INTRODUCERE

Spatiul romanesc prin pozitia geografica pe Glob i in cadrul continentului european, prin

intreaga evolutie a componentelor naturale i a relatiilor dintre acestea i activitatile

umane constituie un macrosistem fizic cu o mare complexitate care se reflecta intr-o

multitudine de tipuri de medii i peisaje caracteristice ce cunosc o dinamica tot mai

accentuata in ultimele decenii. Sistemul format din unitati montane, deluroase, de podi i

campie, cu geneza, alcatuire, structura i functionalitate variate s-a dobandit treptat pe

parcursul a sute de milioane de ani constituind unul din cele mai importante din spatiul

terestru european. In acelai timp fiecare component natural al mediului (relief, climat,

ape, vegetatie, fauna, sol cu substratul geologic) in afara trasaturilor distincte pe care le

are la nivelul fiecarei unitati, indiferent de rang ierarhic, incorporeaza numeroase

caracteristici care deriva fie din pozitia sa in ansamblul european fie din relatiile pe care i

le-a dobandit in timp cu celelalte elemente ale sistemului. Se adauga multitudinea de

aspecte pe care omul prin actiunile sale le-a creat i transmis direct sau indirect in sistem

provocand uneori dezastre i modificari in structura i infatiarea unitatilor de mediu.

Toate acestea conduc firesc la necesitatea unei abordari sistematice fn cunoaterea

fiecarui component dar avandu-se permanent fn vedere legaturile statornicite fn timp fn

cadrul fiecarui sistem.

Ca urmare, aceasta lucrare se inscrie in seria celor destinate pregatirii pentru predarea

geografiei in ciclul primar i gimnazial de catre cadre didactice instruite deja in alte

domenii didactice, are ca scop principal cunoaterea la nivelul Romaniei atat a mediului

fizic conceput ca un sistem unitar i fn fntrepatrunderea cu cel antropic dar i fntelegerea,

raportata la spatiu i timp, a unor notiuni, concepte, legitati care stau la baza.

Lucrarea a fost structurata in opt unitati de invatare ce pot fi grupate in trei sectiuni. In

prima sunt cunoscute global, dar intr-o inlantuire logica cateva probleme a caror

cunoatere este necesara pentru raportarea spatiala i in timp a celorlalte i intelegerea

caracteristicilor generale in context european. Urmeaza analiza celor cinci componenti

fizici (relief, climat, ape, vietuitoare, soluri) care este infaptuita atat la nivelul tarii cat i la

unitatile geografice de ordinul I i II. Ultimul capitol se dorete a fi o sinteza pe tipuri de

mediu dar i cu mai multe precizari referitoare la degradari, riscuri i hazarde.

Proiectul pentru Invatamantul Rural iii

Introducere

In tratarea problemelor s-a tinut cont atat de nivelul pregatirii generale a celor care le sunt

adresate dar i de cerintele disciplinei care in educatia i formarea elevilor are un rol

esential. In acest sens s-a cautat pe de-o parte a se infaptui echilibrul intre tipurile de

probleme, succesiunea lor, numarul de notiuni folosite iar pe de alta in elaborarea aproape

la finalul fiecarei probleme a 3-4 intrebari a caror raspunsuri pot fi elaborate pe baza

informatiilor din unitatea de invatare sau a unei sumare documentari. Studentul ii poate

realiza propria evaluare comparandu-i raspunsul cu rezolvarea prezentata la finele

fiecarei unitati de invatare.

Evaluarea nivelului de insuire de catre studenti a materialelor din fiecare unitate de

invatare, inclusiv aprecierea priceperii posibilitatilor de interpretare i de transmitere a

ideilor de baza continute in ea se va face printr-o lucrare de verificare a carei formulare,

cuprins i surse de documentare sunt indicate la finele unitatii.

Raspunsurile intocmite de studenti sunt transmise tutorelui pentru a fi verificate i notate

pana la o data stabilita cu acesta. In preambul fiecarei lucrari vor fi trecute mai multe

precizari - titlul disciplinei (Geografia fizica a Romaniei), numarul lucrarii care coincide cu

cel al unitatii de invatare, numele i prenumele studentului (se trece la baza fiecarei pagini

scrise), adresa, specializarea universitara dobandita anterior cu anul absolvirii, coala

unde activeaza i pozitia sa in cadrul corpului profesoral. Raspunsurile efective trebuie sa

fie concise i sa se refere strict la problemele indicate. Notarea se va face de la 1 la 10 (un

punct din oficiu). Evaluarea finala a pregatirii cursantului se va face prin examen scris.

Nota va rezulta din adunarea aprecierii generale de la lucrarile de verificare (40%) i a

celei de la examen (60%).

Pentru o cat mai buna pregatire recomandam studentilor sa foloseasca surse de informare

cat mai variate (lucrarea de fata, manuale colare, atlas geografic, dictionare geografice,

informatii geografice din mass-media etc.), dar pe care sa le inteleaga i sa le poata

transmite. Totodata este necesara confruntarea cu realitatile terenului din orizontul local

sau din alte regiuni pe care le cunoate.

iv Proiectul pentru Invatamantul Rural iii

Romania - pozitie geografica, coordonate definitorii

UNITATEA DE INVATARE Nr.1 i

ROMANIA - POZITIE GEOGRAFICA, COORDONATE DEFINITORII > *

Cuprins Obiectivele unitatii de invatare nr.1 1 1.1. Pozitia geografica 1 1.2. Frontierele 4 1.3. Caracteristici geografice definitorii 6 Comentarii i raspunsuri la teste 13 Lucrarea de verificare nr.1 14 Bibliografie minimala 14

Obiectivele unitatii de invatare nr.1 r r

Pe baza cunotintelor din acest capitol vei reui sa-ti clarifici urmatoarele probleme: de ce pozitia geografica a Romaniei a fost i este extrem de favorabila

dezvoltarii vietii, aezarilor umane i activitatilor economice; cunoaterea raportului situarii geografice cu diferitele elemente ale sistemului

natural ceea ce se reflecta in intelegerea caracteristicilor generale ale mediului;

formarea unor pareri clare, obiective despre rolul Carpatilor, Dunarii i Marii Negre i a pozitiei geopolitice pentru tara i poporul nostru.

1.1 Pozitia geografica

Romania, stat de marime mijlocie in Europa

Romania are o suprafata de 238.391 km2 ocupand locul 13 in Europa cu cca 4,8 % din marimea acestuia i al 80-lea pe Glob. Suprafata este mai mare daca se includ i apele teritoriale (Figura 1.1).

Prin tara noastra trece paralela de 45 latitudine nordica fiind la jumatatea distantei dintre extremele emisferei nordice in plina zona temperata. Aproximativ prin centrul tarii se desfaoara meridianul de 250 longitudine estica aflat la jumatatea spatiului european.

Romania, tara ' 9 central europeana i la jumatatea distantei dintre Polul Nord i Ecuator

Intre coordonatele punctelor geografice extreme (Horoditea i Zimnicea; Beba Veche i Sulina) tara noastra se desfaoara pe cca 525 km in latitudine i 740 km in longitudine (Figura 1.3).

Pe trei directii fata de extremitatile continentului se situeaza la distante relativ egale (SV - Capul Roca - 2950 km, E - Muntii Ural - 2600 km, N - Capul Nord - 2800 km) fiind mai apropiata in sud (Capul Matapan din peninsula Peloponez - 1050 km) (Figura 1.2).

Pozitia Romaniei in centrul Europei face ca aici sa se produca importante interferente ale elementelor factorilor geografici specifice sectoarelor din nordul, vestul, sudul i estul continentului care se reflecta regional in anumite particularitati de natura:

10 Proiectul pentru Invatamantul Rural


Figura 1.2 Romania - pozitia geografica in Europa



Figura 1.3 Romania - coordonate geografice

Principalele consecinte _ climatica (fata de centrul i vestul tarii cu un climat moderat de 9 e o 9 r a f i c e influenta oceanica, estul i sud-estul este mai arid, secetos, cu

geruri i viscole accentuate specifice ariei continentale; in sud-vest influentele dinspre Marea Mediterana determina ierni blande i temperaturi mai ridicate; in nordul tarii climatul este mai rece i mai umed fiind supus invaziilor de aer polar);

- biogeografica (pe teritoriul Romaniei intra in contact padurile de foioase vest europene cu stepa est-europeana la limita dintre ele dezvoltandu-se silvostepa; in Banat i Dobrogea sunt specii de plante i de animale sudice etc.);

- pedogeografica (aria larga a solurilor molice din Europa continentala se interfereaza cu cele ale argiluvisolurilor i cambisolurilor din vest i nord);

- hidrologica (in regimul scurgerii anuale a raurilor - in regiunile de est i sud-est se impun debitele mari primavara i cele foarte mici din vara i pana in iarna iar in cele din Transilvania i din vestul tarii ape mari primavara, viituri vara i uneori iarna ca urmare a influentelor climatice deosebite).



Test de autoevaluare 1.1 1. Identificati pe harta fizica a Romaniei (harta murala sau harta din atlas) punctele geografice extreme ale tarii noastre i calculati diferenta dintre acestea.

2. Intre extremitatile vestica i estica ale Romaniei exista o diferenta de longitudine de 9025'40''. Care va fi diferenta de timp intre cele doua puncte tiind ca unui grad de longitudine ii revin 4 minute. Care este ora locala la Sulina cand la Beba Veche este 12,00?

3. Un fus orar are 150. Primul fus orar se desfaoara intre 7030' longitudine vestica i 7030' longitudine estica. In ce fuse orare se desfaoara teritoriul Romaniei ?

4. Calculati pe o harta a Europei din Atlasul geografic distanta fata de alte puncte extreme ale continentului (ex. sudul Insulei Creta, vestul Islandei, nordul arhipelagului Spitzbergen.

Comparati realizarea acestor probleme cu ceea ce este dat la sfaritul unitatii de invatare.

1.2 Frontierele Romaniei

In prezent lungimea totala a frontierelor Romaniei cu cele cinci state europene (Bulgaria, Republica Moldova, Serbia i Muntenegru, Ucraina i Ungaria) i cu Marea Neagra este de 3149,9 km desfaurate pe uscat, pe Dunare i unele rauri (Tisa, Mure, Nera, Prut etc.) sau la trecerea in apele international in mare. Desfaurarea lor, stabilita initial prin acordurile Tratatului de la Versailles (1918) a suferit modificari prin Diktatul de la Viena 1940 i definitiv prin Tratatul de la Paris (1945). Schimbari profunde s-au inregistrat in nord-est, est i sud-est prin rapirea de catre U.R.S.S. a Bucovinei de nord i Basarabiei i cedarea Cadrilaterului la Bulgaria. 10

Proiectul pentru Invatamantul Rural


Granitele Romaniei, Granita cu Bulgaria (631,3 km) se realizeaza pe Dunare (Pristol-rezultat al unor Chiciu-Ostrov - 470 km) i prin Podiul Dobrogei (139 km). demersuri istorice

Granita cu Republica Moldova se face pe Prut (681,3 km intre Cuzlau i confluenta cu Dunarea) i apoi pe fluviu (cca 1 km)

Retineti!

Granita cu Serbia i Muntenegru (546,4 km) se desfaoara intre Beba Veche i Zlatita prin Campia Banatului i apoi in lungul Nerei i Dunarii pana la Pristol.

Granita cu Ucraina (649,4 km) are doua sectoare - in nord unde in principal strabate Carpatii i Podiul Moldovei (intre Halmeu i Cuzlau) i altul sudic in lungul Dunarii i al bratului nordic din delta (Chilia).

Granita cu Ungaria se afla intre Halmeu i Beba Veche (448 km).

Romania are frontiere cu cinci state europene la care fn sud-est se adauga Marea Neagra (193,5 - fn lungul apelor international i 225 km pe tarm); mai mult de jumatate (aproape 1800 km) sunt fn lungul raurilor, Dunarii i pe mare.

Exista numeroase puncte de frontiera prin care se asigura legaturi feroviare (Halmeu, Carei, Valea lui Mihai, Episcopia Bihorului, Salonta, Curtici, Jimbolia, Stamora Moravita, Giurgiu, Cristeti, Vicani, Valea Vieului, Campulung la Tisa etc.) i rutiere. Peste Dunare sunt treceri directe la Portile de Fier I i Giurgiu i cu ajutorul bacului la Calafat, Corabia, Turnu Magurele.

Prin intrarea fn Uniunea Europeana granitele acesteia se vor afla fn nordul, estul i sud-vestul Romaniei.

Test de autoevaluare 1.2 1. Descrieti desfaurarea frontierelor Romaniei folosind harta fizica dintr-un atlas geografic (pozitie geografica, sectoare conventionale i cele din lungul raurilor, unitatile de relief strabatute, vecinatatea unor orae importante, puncte de frontiera pentru legaturi rutiere i feroviare etc.).

2. Folosind o harta cu reteaua feroviara (vezi Mersul trenurilor) din Romania, stabiliti punctele de frontiera importante pentru legaturi rutiere i feroviare etc.).



3. Care sunt locurilor de traversare rutiera i feroviara a fluviului Dunarea intre Bazia i Braila; care au rang international ?

Rezolvati aceste probleme i comparati cu raspunsurile de la sfaritul unitatii de invatare.

1.3 Caracteristici geografice definitorii

Sensul notiunii conduce la delimitarea dintr-o multitudine de caracteristici ale unui sistem la cele care au avut i au rol semnificativ determinant in geneza i evolutia sa, mai ales progresiva. Cand ne referim la poporul i statul roman acestea trebuie raportate la patru caracteristici ce se raporteaza la insemnatatea Carpatilor, Dunarii, Marii Negre i a pozitiei strategice la rascrucea" marilor axe de legatura europene i nu numai.

Romania este o Carpatii care reprezinta cel mai lung lant muntos din Europa (1500 tara c a r p a t i c a km) formeaza pe teritoriul Romaniei un uria inel (28% din suprafata

tarii) din care lateral s-au dezvoltat dealuri, podiuri iar in exterior i campii intinse, toate strans legate intr-un sistem genetic i evolutiv.

Din Carpati pornesc cursurile marilor rauri care strabat regiunile vecine ajungand la Dunare. Cantitatile mari de precipitatii ce cad in Carpati asigura izvoare cu debite bogate i o scurgere cu debite ridicate primavara i vara.

Carpatii sunt o bariera pentru masele de aer ce vin din diferite parti ale emisferei nordice determinand pe de-o parte nuantari evidente ale climatului temperat (uscat in est, umed i racoros in vest, umed i mai cald in sud-vest), iar pe de alta frecventa ploilor orografice pe versantii i culmile aflate pe directia maselor de aer i a efectelor foehnale pe cei adapostiti; dezvoltarea in altitudine i fragmentarea accentuata impusa de depresiuni i culoarele de vai au facilitat impunerea de topoclimate specifice (alpin, subalpin, montan de altitudine medie, de depresiuni etc.) (Figura 1.4).

Inaltimile ridicate ale Carpatilor au permis in cuaternar, in conditiile raciri generale a climatului, dezvoltarea ghetarilor la altitudini mai mari de 1800 m de la care au ramas numeroase forme de relief caracteristice (circuri, vai, morene glaciare). Dezvoltarea in trepte a reliefului Romaniei impusa de ridicarea Carpatilor a conditionat o desfaurare etajata a tipurilor de sol i a



Figura 1.4 Romania - tara carpatica

formatiunilor vegetale (molisoluri i formatiuni de stepa i silvostepa, soluri argiloiluviale sub paduri de foioase in campii i dealuri, apoi cambisoluri i spodosoluri in dealurile inalte i munti).

Prin caracteristicile fizice (cca 70% au inaltimi sub 1700 m, fragmentare mare data de depresiuni numeroase, culoare de vai adanci, pasuri joase) Carpatii au fost favorabili locuirii i statornicirii populatiei inca din paleolitic i neolitic dar i accesul din orice directie. Cele mai insemnate fortificatii ale statului dac se afla in j J Carpati sau la marginea acestora.

Carpatii au constituit de-a lungul mileniilor nu numai spatiul necesar vietii i diverselor activitati economice dar au avut un rol strategic semnificativ atat pentru siguranta populatiei cat i pentru aparare.

Culmile i crestele muntilor au reprezentat spatiul unei traditionale activitati pastorale milenare.

Resursele de subsol i sol variate i in cantitati suficiente, bogatul potential hidroenergetic au contribuit la dezvoltarea unei vieti economice i a unei retele dense de aezari ce urca din culoarele vailor pana in culmi desfaurate la peste 1200 m.

Toate acestea impun Carpatii ca un spatiu care a favorizat dezvoltarea unui singur popor i a unui stat bine conturat.



Romania este o Pozitia tarii noastre in cadrul bazinului fluviului. J 9

tara d u n a r e a n a Cca. 38% din lungimea acestuia se afla la hotarele i rn interiorul Romaniei; aproape 98% din bazinele hidrografice din tara noastra apartin sistemului dunarean definitivat in cuaternar prin formarea sectoarelor de colectare din campii (Figura 1.5).

Dunarea a avut i are un rol semnificativ pentru poporul roman. In lungul ei sunt conditii de mediu (terenuri agricole, paduri, lacuri etc.), favorabile constituirii de aezari, desfaurarii unor activitati economice variate i realizarii de legaturi diverse. In istoria milenara fluviul a reprezentat nu numai o insemnata cale de navigatie folosita pentru schimburi economice dar uneori i pentru diverse strategii militare.

Rolul sau s-a amplificat in ultimile decenii prin realizarea canalelor Dunare-Marea Neagra i Rin-Main-Dunare prin care s-a definitivat o insemnata axa de legatura directa pe apa din estul in vestul Europei.

Conditiile naturale (poduri de terasa extinse, panze freatice bogate cu grad de potabilitate bun, soluri fertile, lemn din zavoaie, resurse piscicole insemnate etc.) au facilitate dezvoltarea unui numar mare de aezari (in spatiul romanesc cca 220 aezari din care mai multe orae (cele mai insemnate ca marime, numar de locuitori i activitati economice fiind Galati, Braila, Drobeta Turnu Severin, Calarai, Giurgiu, Tulcea), a unei retele importante de cai de comunicatie (in lungul fluviului pe terase i in lunca inalta; drumuri comerciale stravechi ce legau aezarile din tara de oraele porturi devenite azi insemnate axe rutiere i feroviare).

Retineti!

Se adauga debitul mare ce asigura mai intai un potential hidroenergetic distinct (valorificat partial prin hidrocentralele de la Portile de Fier) i in al doilea rand cantitatea de apa necesara pentru irigatii, unele activitati industriale, functionarii canalului de navigatie din Dobrogea etc.

Dunarea a avut un rol esential rn constituirea unor sisteme de mediu natural distinct (defileu, lunca, terase etc.), a influentat sistemele hidrografice limitrofe (de exemplu la raurile mici prin astuparea cu aluviuni a gurilor de varsare a dus la dezvoltarea de lacuri de tip liman), a asigurat conditii propice locuirii, dezvoltarii de aezari, cai de comunicatie i activitati economice.

Creterea impactului activitatilor umane a produs modificari in structura i functionarea sistemelor naturale care treptat au capatat grad diferit de antropizare cu reflectare imediata in peisaj.



Figura 1.5 Romania - tara dunareana

Romania este o Marea Neagra prin lungimea tarmului romanesc (225 km), cat i tara pontica prin caracteristicile sale fizice (favorabile aezarilor i desfaurarii

unor activitati bazate pe navigatie i in ultimele decenii i pe turism) au o importanta aparte pentru tara noastra (Figura 1.6).

Infatiarea actuala este rezultatul atat al proceselor impuse de valuri, curenti (au creat faleze in loess i plaje de nisip) cat i a multiplelor activitati antropice infaptuite milenar dar dominant in sec. XX.

Marea Neagra este responsabila" de medii individualizate pe faia de litoral (4-10 km latime in sudul i centrul Dobrogei i pe cea mai mare parte a Deltei). Intre acestea - producerea brizelor, temperaturi moderate, o umezeala mai mare a aerului, apoi desfaurarea arealelor unor specii de plante i animale sudice, balcanice, pontice; un relief cu multe sectoare de plaje cu nisip fin etc.

Ca urmare, conditiile naturale din sectorul de litoral au favorizat ' 5 dezvoltarea de aezari, activitati economice i culturale milenare (pe tarm sunt vestigii ale unor colonii i orae - Histria, Tomis, Callatis, etc. intemeiate de greci, romani, bizantini etc. - ce-au constituit puncte in care se realizau legaturi multiple intre populatia locala i navigatori ai statelor din Marea Mediterana.

Din sec. XX importanta strategica i pentru economie a ieini Romaniei la mare a avut un rol hotarator nu numai pentru sectorul litoral dar pentru intreaga tara. S-a reflectat in: dezvoltarea unor orae porturi (Constanta, Mangalia, Sulina, Navodari), creterea populatiei, diversificarea activitatilor economice (schimburi comerciale, industrie - orientata pentru constructii navale, dar i in prelucrarea produselor importate, activitati turistice, transporturi -mai ales naval, a unei agriculturi complexe in care produsele pentru alimentarea populatiei oraelor i turism au devenit primordiale).



Figura 1.6 Marea Neagra i bazinele hidrografice aferente

Dezvoltarea aezarilor, multiplicarea i amplificarea activitatilor economice au fost insotite de modificari profunde ale caracteristicilor mediului natural (s-au impus platforme industriale, portuare, cartiere rezidentiale, limitarea arealelor cu vegetatie spontana, amenajari turistice in lungul tarmului, retele de cai de comunicatie etc.).

Realizarea canalului Cernavoda-Agigea a amplificat sfera posibilitatilor unor legaturi directe i rapide intre statele din bazinul Marii Negre i cele din centrul i vestul continentului.

Retineti! Pozitia tarii noastre la Marea Neagra, de unde denumirea de stat pontic, s-a rasfrant in: - deschiderea de legaturi economice cu diverse orae i state de tot mapamondul situatie prezenta inca din antichitate dar amplificate din sec XX; - dezvoltarea de aezari intre care mai multe orae cu functii complexe unele avand un loc important intre marile porturi ale lumii (Constanta) sau statiunile turistice de la Marea Neagra (Mangalia, Eforie); - modificari insemnate ale mediului natural din lungul litoralului care a capatat tot mai mult amprenta antropica; - impunerea in sectorul litoral, prin influenta directa, a unor noi caracteristici geografice care au condus la diferentierea de medii specif ice reflectate de peisaje distincte (delta, cam pie lagunara, podi de loess, orae i statiuni balneo-turistice etc.).

Axa geostrategica este o directie de manifestare intr-o anumita etapa istorica a intereselor economice, politice, militare a unor state; depinde de potentialul i cerintele militare, politice i economice ale acestora.

1 0 Proiectul pentru Invatamantul Rural


Romania la intersectia unor

9

importante axe geostrategice.

Retineti!

Spatiul romanesc s-a aflat de-a lungul mileniilor fn sfera de interese a unor puteri europene i mondiale (Imperiile - roman in antichitate, apoi otoman, tarist i habsburgic in sec. XV-XIX; U.R.S.S., tarile europene occidentale, S.U.A in sec. XX).

Dupa 1990, in urma prabuirii sistemului comunist european, situatia geopolitica a Romaniei s-a modificat radical in contextul afirmarii unui ansamblu de interese ale tarii noastre in concordanta cu dorintele i solicitarile din mai multe regiuni ale lumii (Europa Centrala i de Vest, S.U.A., Asia Centrala, Orientul Apropiat, Balcani, Rusia etc.).

Ca urmare, s-au conturat i sunt in curs de dezvoltare mai multe directii geostrategice mondiale cu desfaurare i peste spatiul romanesc, tara noastra fiind direct sau indirect implicata: - axa vest-est intre tarile occidentale furnizoare de tehnologii avansate i Rusia, Ucraina, statele din Asia Centrala i Caucaz care dispun de materii prime (mai ales energetice); - axa maritima cu mai multe directii ce unesc interesele economice (indeosebi transferul de petrol i gaze) ale tarilor riverane Marii Caspice i Marii Negre cu cele din Marea Mediterana i Europa Centrala; - axa dunareana (fluviul i canalele derivate) pentru legaturi directe intre statele cuprinse in spatiul dintre Marea Nordului i Marea Neagra.

Elementele geopolitice definitorii pentru Romania sunt: - tara suverana situata la trecerea dintre Uniunea Europeana i Europa de Est; - are o suprafata, populatie, potential economic i militar semnificativ pentru corelarea cu programele geostrategice ale N.A.T.O. (membrii din 2002) i Uniunii Europene fn randurile careia vom intra fn 2007; - pozitie strategica fn rezolvarea de catre marile puteri a ariilor

conflictuale din Orient i bazinul Marii Negre; - rol activ fn sistemele institutional mondiale, europene, balcanice etc



Test de autoevaluare 1.3 1. Urmarind harta fizica a Romaniei din Atlasul geografic", enumerati cinci bazine hidrografice importante ale caror rauri principale au obarii in Carpati i punctele de varsare in Dunare pe teritoriul tarii noastre.

2. Folosind un atlas istoric, identificati cinci fortificatii daco-romane i cinci cetati medievale in Carpati; stabiliti rolul strategic al acestora.

3. Urmariti cursul Dunarii in aval de Bazia, identificati oraele din Romania i le stabiliti importanta in sistemul de comunicatii.

4. Prin intrarea in functiune a canalelor de legatura ale Dunarii cu Rinul i Marea Neagra deduceti cu cate tari Romania are posibilitati de comunicatie directa pe apa in Europa.

Raspunsurile la aceste probleme sunt inserate mai jos. Daca nu reuiti sa va apropiati de nivelul acestora recititi cu atentie intreaga unitate de invatare folosindu-va i de hartile din atlas.



RASPUNSURI I COMENTARII LA INTREBARILE DIN TESTELE DE AUTOEVALUARE

Testul de autoevaluare 1.1. 1. Punctele geografice extreme sunt: Horoditea 48015'6'' lat. N i Zimnicea 43037'7'' lat. N intre ele fiind o diferenta de 4038'59'' latitudine; Beba Veche 20015'44'' long. E i Sulina 29041'24'' long. E deci o diferenta de 9025'40''. 2. Diferenta ca timp este de 37'42''. Daca la Beba Veche este ora 12,00 la Sulina ora locala va fi de 12, 37'42''; la amandoua insa ora oficiala va fi ora fusului orar in care se afla oraul Bucureti, deci 12. 3. Romania se afla in fusele orare 2 i 3; capitala Bucureti este in fusul3, impreuna cu centrul i estul tarii; vestul tarii este in fusul orar 2. Trecerea de la un fus la celalalt se va face in lungul meridianului de 22030'. 4. Centrul Romaniei se afla la cca 2700 km fata de vestul Irlandei, 3750 km fata de nordul arhipelagului Spitzbergen, 3500 km fata de nord-vestul Islandei, 1150 km fata de sudul Insulei Creta, 1650 km fata de M. Caspica.

Testul de autoevaluare 1.2. 1. Se realizeaza un exemplu pe care il folositi in celelalte situatii. Frontiera cu Ungaria se desfaoara in vestul i nord-vestul Romaniei intre localitatile Beba Veche i Halmeu. Dominant granita are caracter conventional; la vest de Nadlac ea se inscrie pe cursul raului Mure. In totalitate strabate mai multe sectoare ale Campiei de Vest (Campia banato-someana) fiind in apropierea oraelor Arad, Oradea, Satu Mare. Punctele de frontiera principale sunt Halmeu (cale ferata), Episcopia Bihorului (rutier i feroviar), Curtici (feroviar i rutier), Nadlac (rutier), Valea lui Mihai (rutier i feroviar). 2. Legaturile pe calea ferata cu Ungaria se realizeaza din localitatile Halmeu, Carei, Valea lui Mihai, Episcopia Bihorului, Salonta, Curtici, iar cu republica Serbia i Muntenegru din Jimbolia, Stamora Moravita. 3. Dunarea este traversata in mai multe locuri peste urmatoarele constructii de tip pod sau baraj hidroenergetic - barajul de la Portile de Fier I (rutier; legatura in Serbia i Muntenegru), la Giurgiu-Ruse (pod cu cale ferata i osea; legatura cu Bulgaria), Feteti-Cernavoda (in Romania, sistem de poduri pentru osea i cale ferata), Giurgeni (pod rutier in Romania).

Testul de autoevaluare 1.3 1. Principalele bazine hidrografice cu izvoare in Carpati i varsare in Dunare pe teritoriul Romaniei sunt: Jiul, Oltul, Argeul, Ialomita, Siretul. 2. In spatiul carpatic sunt numeroase locurile unde exista urme de fortificatii i aezari dacice, daco-romane sau romane. Intre acestea importante sunt: complexul de cetati din Muntii Oratiei cu Sarmizegetusa Regia, Blidari, Pietrele Roii, apoi Porolissum din nordul M. Mese, Drobeta in estul Defileului Dunarii, Petrodava la vest de Piatra neamt, Sarmizegetusa Ulpia Traian (vestul Depresiunii Hateg) etc. La fel de insemnate sunt cetatile taraneti medievale de la Harman, Preymer, Ranov, cetatea Braovului, castelul Bran etc. 3. In aval de Bazia sunt in lungul Dunarii, pe teritoriul Romaniei urmatoarele orae: Moldova Noua (minier), Orova (centru industrial, port, turism), Drobeta Turnu Severin (important centru pentru transport pe apa, rutier i feroviar; inclusiv pentru legaturile cu Serbia; Calafat (legaturi rutiere, feroviare, trecerea cu feribot in Bulgaria; in viitor intre Calafat i Viadin se va realiza un pod pentru transport rutier i feroviar), Corabia (trecerea cu bacul in Bulgaria), Turnu Magurele (port, trecerea cu bacul in Bulgaria), Zimnicea, Giurgiu (legaturi international cu Bulgaria pe cale ferata i osea), Oltenita (port), Calarai (port, transport feroviar, rutier), Feteti (nod rutier, feroviar), Cernavoda (nod rutier, transport feroviar, port la Dunare i canalul ce traverseaza Dobrogea), Harova



(port, transport rutier), Braila (insemnat centru economic, port i nod feroviar, rutier, trecere cu bacul Dobrogea), Macin (port, nod rutier insemnat in nord-vestul Dobrogei), Galati (cel mai important centru economic dunarean, nod rutier, feroviar, port), Isaccea (port mic, transport rutier), Tulcea (centru industrial, nod rutier, transport feroviar, aeroport in vecinatate, poarta" de intrare in Delta Dunarii), Sulina (port fluvio-maritim). 4. In afara statelor din bazinul Dunarii (Ucraina, Moldova, Bulgaria, Serbia i Muntenegru, Croatia, Ungaria, Slovacia, Austria, Germania) se adauga Franta, Olanda i Belgia prin Meuse.

s f P LUCRAREA DE VERIFICARE Nr. 1 Lucrarea de verificare solicitata implica activitati care necesita cunoaterea capitolului introductiv al cursului de Geografie fizica. Raspunsurile la intrebari

vor fi transmise tutorelui pentru comentarii, corectare i evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele : -titulatura acestui curs -numarul lucrarii de verificare -numele i prenumele cursantului (acestea se vor mentiona pe fiecare pagina) -adresa cursantului Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat i sa nu depaeasca o jumatate de pagina. Pentru uurinta corectarii lasati o margine de circa 5 cm, precum i o distanta similara intre raspunsuri.

Mentionati totodata, specializarea universitara absolvita, anul absolvirii, coala unde activati i pozitia in cadrul corpului profesoral.

Problemele la care trebuie sa raspundeti pentru aceasta tema sunt urmatoarele: (raspunsurile sa nu depaeasca % pagini; punctele pentru notare sunt trecute in paranteza se adauga unul din oficiu). Raspunsurile dumneavoastra se pot da cu uurinta daca urmariti hartile i textul din sectiunile U.I. (mai ales cele de la rubrica Retineti"). Daca intampinati greutati apelati la hartile din atlas i la textele indicate in bibliografie. In eseu cautati sa scoateti in evidenta pe de-o parte insemnatatea celor trei caracteristici fundamentale prin raportarea la elementele geografice, iar pe de alta la insemnatatea geostrategica i existenta poporului roman in acest spatiu.

Lucrarea va fi transmisa tutorelui pentru verificare i notare (forma de trimitere i notarea se vor stabili de catre tutore). 1. Analizati hartile din figurile 1.1,1.2,1.3 i stabiliti importanta pozitiei geografice a Romaniei in functie de reperele existente. (3 p.) 2. Urmariti hartile climatice ale Romaniei dintr-un Atlas geografic" i stabiliti valorile de temperatura i precipitatii pentru regiunile din N, E, SE, S, SV, V, centrul tarii. Explicati diferentele care apar intre acestea facand apel la pozitia geografica. (2 p.) 3. Explicati rolul Carpatilor in diferentierea conditiilor de mediu de pe teritoriul Romaniei. (2 p.) 4. Realizati un eseu prin compararea datelor ce rezulta din analiza hartilor din figurile 1.4,1.5,1.6. (2 p.)

Bibliografie minimala: lelenicz M., Ileana Patru, (2005), Romania - Geografie fizica, vol. I, (pg. 5-22) Edit. Academica, Bucureti. *** (1983), Geografia Romaniei, vol. I, (pg. 21-32), Edit. Academiei, Bucureti.


Alcatuire geologica i evolutie paleogeografica

UNITATEA DE TNVATARE Nr.2 i

ALCATUIRE GEOLOGICA I EVOLUTIE PALEOGEOGRAFICA

Cuprins Obiectivele unitatii de invatare nr.2 15 2.1 Teritoriul Romaniei - mozaic petrografic i structural 15 2.2 Evolutia paleogeografica 18 2.3 Resursele de subsol 22 Comentarii i raspunsuri la teste 24 Lucrarea de verificare nr.2 25 Bibliografie minimala 25


Pe baza cunotintelor din acest capitol veti reui sa va clarificati urmatoarele probleme:

cunoaterea alcatuirii geologice a teritoriului Romaniei i a principalelor unitati structurale care s-au individualizat in acesta;

intelegerea rolului factorilor interni in realizarea configuratiei actuale a marilor forme de relief;

intuirea modului in care au luat natere componentele structurale i a pricepe felul in care acestea s-au integrat intr-un sistem.

2.1 Teritoriul Romaniei - mozaic petrografic i structural

Privind o harta i cateva profile geologice eti impresionat de multimea fragmentelor ce au dimensiuni i culori diferite dar care se asociaza creand imaginea unui mozaic ce urmeaza a fi inteles. Culorile i simbolurile aplicate pe ele releva varsta acestora (de la cele mai vechi realizate acum un miliard de ani iar cele mai noi dobandite in ultimele mii de ani) i principalele tipuri de roci (magmatice, metamorfice, sedimentare). Se adauga liniile ce reflecta modul de asociere al fragmentelor sau structura lor. Profilele redau alcatuirea de amanunt pe anumite directii dar i pana la mari adancimi.

Mozaic petrografic Atat la suprafata uscatului cat i in adancime rocile care il alcatuiesc sunt variate ca geneza, varsta, grosime etc.

La suprafata cea mai mare desfaurare o au rocile sedimentare (argile, marne, gresii, loessuri, calcare, conglomerate, nisipuri etc.) care intra in componenta regiunilor de campie, podiuri, dealuri i in unele unitati muntoase. Urmeaza rocile metamorfice (isturi cristaline de diferite tipuri prezente mai ales in Carpatii Meridionali, Muntii Bihorului, Muntii Banatului, Muntii Rodnei i Maramure dar i in centrul Dobrogei) i rocile eruptive (formeaza muntii din vestul Carpatilor Orientali i din sud-estul Muntilor Apuseni) i magmatice (in nord-vestul Dobrogei i in mai multe locuri din Carpati).

In adancime sub rocile aflate la suprafata urmeaza altele cu varsta tot mai veche, pretutindeni insa, baza lor situata la sute sau mii de metri este reprezentata de isturi cristaline, granite, bazalte etc. (Figura 2.1)

Proiectul pentru Invatamantul Rural 1 5


1.Munti din roci cristaline; 2.Munti din roci sedimentare vechi; 3.Munti din roci sedimentare noi; 4.Munti din roci magmatice vechi; 5.Munti din roci vulcanice noi; 6.Podiuri i munti foarte vechi din roci cristaline; 7.Dealuri i podiuri din roci sedimentare noi; 8.Maguri din roci cristaline i vulcanice; 9.Campii i depresiuni.

Complexitate structurala

Figura 2.1 Harta geologica

Teritoriul tarii noastre se desfaoara pe doua categorii de unitati geologice - orogenul carpatic i platformele aflate la exteriorul lui. Ele s-au format pe parcursul a cca un miliard de ani in sectorul sud vestic al placii Euroasiatice unde din ea s-au rupt mai multe bucati cu dimensiuni reduse (microplaci) care s-au ciocnit i presat reciproc (panonica in vest, transilvana in centru, moesica in sud, Marea Neagra in sud etc.).

Platformele, au desfaurare in Moldova, Campia Romana i Podiul Getic. Au un fundament foarte vechi peste care sunt strate groase de roci sedimentare.

Orogenul carpatic constituie un domeniu larg care a rezultat la intalnirea i ciocnirea microplacilor. Din rocile sedimentare, metamorfice i magmatice au rezultat munti ce-au fost inaltati treptat. Unele sectoare din acest domeniu au suferit scufundari creandu-se depresiuni tectonice ce au reprezentat bazine marine in care s-au acumulat sedimente (depresiunile Transilvaniei, Panonica). Ridicarea Carpatilor a determinat pe de-o parte i antrenarea lor in acest proces, regiunile devenind uscat iar pe de alta parte au generat structura lor (cutata, slab inclinata etc.).

1 6 Proiectul pentru Invatamantul Rural 15


Romania - tara cu 9

seismicitate deosebita

Ciocnirea microplacilor dar mai ales coborarea celei din sud-est (numita microplaca Marea Neagra) sub orogenul carpatic (sectorul Carpatilor i Subcarpatilor de Curbura) determina producerea de cutremure. Cele cu intensitate mare i de care sunt legate pagube insemnate in economie i chiar pierderi de vieti omeneti se inregistreaza la intervale de mai multi zeci de ani (in sec. XX importante au fost cutremurele din 1940, 1977, 1986). Seisme cu intensitate mai mica s-au produs i in Banat, Moldova, Transilvania.

Retineti! Alcatuirea petrografica a teritoriului Romaniei este complexa, in afara rocilor sedimentare (argile, marne, gresii, nisipuri, calcare, loess) sunt roci magmatice (bazalte, granite), eruptive (andezite), metamorfice (isturi cristaline) care au pondere diferita in componenta reliefului. Unitatile structurale sunt platformele (au un fundament foarte vechi peste care urmeaza strate sedimentare groase de varste deosebite) aflate in sudul i estul Romaniei i orogenul carpatic alcatuit din lantul de munti i mari depresiuni tectonice (in centrul i vestul Romaniei) in care s-au acumulat strate importante de roci sedimentare. Micarea microplacilor tectonice genereaza seisme din care cele ce au amploare deosebita in zona Vrancea.

Test de autoevaluare 2.1 Studiati din atlasul geografic harta geologica a Romaniei i stabiliti prin confruntarea explicatiilor din legenda acesteia cu continutul ei urmatoarele:

1. Ce roci intra in alcatuirea Campiei Romane i a Carpatilor Meridionali?

2. Ce unitati structurale alcatuiesc Carpatii Orientali?

3. Unde au cea mai mare desfaurare rocile cuaternare?

Comentarii la aceste probleme sunt inserate la sfaritul unitatii de studiu.

Proiectul pentru Invatamantul Rural 15


2.2 Evolutia paleogeografica

Orice regiune geografica s-a realizat intr-un interval de timp, de la cateva la mai multe sute de milioane de ani, cand s-au confruntat factori care actioneaza din interiorul Pamantului (micari tectonice, vulcanice etc.) cu cei care se manifesta din exterior. Daca primii creeaza marile forme de relief (munti, dealuri, campii, bazine tectonice acoperite de apa etc.) ceilalti mai intai le niveleaza pe acestea i concomitent creeaza alte reliefuri de dimensiuni mai reduse. Prezentarea caracteristicilor unei astfel de evolutii in care se urmarete rolul celor doua grupe de factori in cadrul unor etape, faze etc. raportate la erele, perioadele i etajele stabilite de geologi, se realizeaza in cadrul analizelor paleogeografice (Tabelul din figura 2.2). Cu cat regiunea este mai extinsa i mai variata ca alcatuire geologica cu atat evolutia paleogeografica va fi mai complexa i invers.

Figura 2.2 Scara geocronologica

Ere Perioade Epoci/Etaje Orogeneze CUATERNAR 1,8 mil.ani

Holocen Pleistocen

Faza attica

NEOGEN >27 mil.ani N

LU o

IO LI P

Romanian Dacian Potian Meotian

Faza stirica

Faza savica

Faza laramica

N LU

C IO MI

Sarmatian Badenian Helvetian Burdigalian Acvitanian

Alpina

Faza stirica

Faza savica

Faza laramica

PALEOGEN 47 mil.ani

Oligocen Eocen Paleocen Faza austrica

CRETACIC 65 mil.ani

Danian Senonian

Albian Aptian

JURASIC 45 mil.ani

Malm Dogger Liasic

Chimerica TRIASIC 40 mil. ani

PERMIAN 25 mil. ani CARBONIFER 55 mil. ani DEVONIAN 55 mil. ani

Hercinica

U c: O a N ^ O N LU O

^^ E O a N

O E N o m io

O N O E

< CL CO oo

18 Proiectul pentru Invatamantul Rural 15


Caledoniana

PR

EC

AM

BR

IAN

2

mil.

ani

Precambriana

Evolutia paleogeografica a spatiului romanesc este dependenta de deplasarea unor placi i microplaci de-a lungul mai multor ere i perioade geologice. Ele aveau dimensiuni variate, sectoare de uscat (supuse eroziunii) i marine (se acumulau sedimente).

Inceputui evoiutiei apartine paleozoicului (acum 650 mil. ani) cand in urma deplasarii placilor de atunci sub impulsul energiilor tectonice din adanc s-au produs - ciocnirea lor i comprimarea sedimentelor insotite de metamorfozari, vulcanism, cutarea i ridicarea unor lanturi de munti, crearea de bazine marine.

In Europa au rezultat sistemele muntilor caledonici i hercinici (se aflau i pe teritoriul tarii noastre din ele ramanand la zi doar portiuni din Dobrogea) care au sudat temporar placile i au creat un continent extins (Figura 2.3).

La fnceputui mezozoicuiui prin formarea Oceanului Tethys i a riftului Atlanticului de Nord s-au detaat din marile regiuni de uscat din emisfera nordica placile euroasiatica, africana i americana iar la contactul dintre acestea mai multe fragmente mai mici (intre acestea microplacile panonica, moesica etc.). Sectoarele de imbinare a microplacilor corespundeau unor bazine marine cu fose in care se acumulau sedimente ce sufereau transformari, cutari i ridicari sub impulsul energiei tectonice din adanc. In a doua parte a mezozoicuiui i apoi neozoic extinderea bazinului Atlantic a facilitat deplasarea placilor mari (Euroasiatica spre est, Africana spre nord), ciocnirea celor mici (din tara noastra), disparitia treptata a Oceanului Tethys.

Cea mai mare parte a reliefului major s-a realizat in ultimii 250 mil.ani



Figura 2.3 Evolutia paleogeografica

Urmari ale evolutiei pliocen-cuaternare

- individualizarea unor depresiuni tectonice mari intre lanturile montane (Transilvania, Panonia) dar i la contactul acestora cu regiunile de platforma dezvoltate pe placile moesica i est europeana ce coborau spre orogenul carpatic; in ele se vor acumula depozite sedimentare groase;

Pentru spatiul tarii noastre consecintele paleogeografice principale au fost: - metamorfozarea i cutarea rocilor din bazinele tectonice desfaurate la contactul dintre microplaci insotita de crearea de lanturi de munti alcatuiti mai intai dominant din roci cristaline iar 7 } 5 apoi (la inceputul neozoicului) din flis (marne, gresii, conglomerate);



- eruptii vuicanice in lungul unor fracturi adanci (in a doua parte a erei neozoice) in urma carora s-a cladit treptat lantul muntos din vestul Carpatilor Orientali, dar i din sud-estul Muntilor Apuseni;

- reaiizarea unei unitati deluroase (Subcarpatii) la exteriorul Carpatilor Orientali i Meridionali in a doua parte a erei neozoice, in care exista sectoare cu strate de roci cutate sau doare denivelate;

- umpierea i exondarea bazinelor tectonice situate in interiorul i la exteriorul Carpatilor la finele erei neozoice;

- ridicarea intensa a Carpatiior (in pliocen i cuaternar) care a antrenat i unitatile vecine, formarea ca uscat a regiunilor de campie i din unele depresiuni intramontane, slabe manifestari magmatice ce-au creat maguri bazaltice;

- ciimatui rece din cuaternar (pleistocen) a perm is instalarea ghetarilor pe muntii cei mai inalti; ei au disparut odata cu incalzirea climei holocen;

- evoiutia din uitimii 10.000 ani (holocen) s-a concretizat in ridicarea uoara a celei mai mari parti din unitatile geografice (mai ales in munti), uoare coborari ale unor sectoare de campie (mai ales in campiile Siretului, Timiului, Criurilor, Someului etc.) i din unele depresiuni (Ciuc, Braov), formarea Deltei Dunarii i a campiei fluvio lacustre.

Test de autoevaluare 2.2 1. Urmarind harta geologica i cele ce redau cateva episoade din evolutia paleogeografica precizati care sunt unitatile formate in paleozoic i in cuaternar.

2. Cand s-au produs cele mai importante eruptii vulcanice i care au fost urmarile acestora.

3. Analizati hartile paleogeografice i stabiliti pentru o unitatea de platforma cand a fost uscat i cand au fost acoperite de apa.

Dupa ce ati rezolvat aceste probleme comparati raspunsurile cu cele aflate la sfaritul unitatii de invatare. Retineti ceea ce este redat prin scriere cursiva.



2.3 Resursele de subsol

Sunt legate se variatele structuri geologice in care s-au format in diferite perioade de timp. Unele au fost cunoscute inca din vechime (aur, argint, minereu de fier, sare etc.), altele de abia incep a fi folosite (substantele radioactive) unele sunt aproape epuizate, altele, pe cale de a se imputina, sunt exploatate in cadrul unor programe rationale (petrol, gaze etc.).

Dezvoltarea societatii omeneti, mai ales in ultimile secole (precumpanitor de la finele secolului al XIX-lea i in secolul al XX-lea), a fost in stransa dependenta cu accelerarea cunoaterii i extragerii resurselor. Astfel, s-au dezvoltat diverse ramuri extractive i prelucratoare. Astazi, in conditiile in care unele resurse sunt pe cale de a se epuiza sau exploatarea lor devine nerentabila datorita costurilor mari, accentul se pune tot mai mult pe o buna gospodarire a celor exploatabile i pe prospectiuni, in vederea identificarii de noi resurse.

Distributia resurselor de subsol este dependenta de unitatile geografice in care precumpanesc minereuri feroase i neferoase (in Carpati), substante minerale utile i diveri combustibili (in dealuri, campii), materiale de constructii (Carpati, Subcarpati etc.).

Carpatii, baza de resurse metalifere, carbuni superiori i materiale de constructie

2 2

In unitatile cristaline carpatice, unde alaturi de rocile cristaline predominant exista i roci magmatice i sedimentare vechi, resursele sunt variate, dar rezervele sunt reduse, exploatarea multora dintre acestea fiind nerentabila.

Exista inca exploatari de minereuri de aur, argint (Muntii Apuseni), cupru (Muntii Poiana Rusca, Muntele Toroiaga din Muntii Maramureului), mangan (Obcina Mestecani), fier (Muntii Poiana Rusca, Muntii Banatului), bauxita (Muntii Apuseni), mica (bazinul Lotrului). Carierele de bazalt andezit, marmura, calcar, travertin sunt numeroase, rezervele fiind foarte mari. In Muntii Banatului i in Muntii Valcan, in rocile sedimentare vechi exista i carbuni in rezerve mici (huila i antracit).

La acestea se adauga rezervele de minereuri radioactive (Muntii Bihor, Muntii Almaj, Muntii Bistritei etc.), molibden (Muntii Aninei, Muntii Bihor), crom (Muntii Almaj), nichel (Muntii ureanu), grafit (Muntii Parang).

In unitatea muntilor vulcanici i sedimentaro-vulcanici i vestul Carpatilor Orientali i din sudul Muntilor Apuseni exista sulfuri polimetalice, cu concentratii diferite de aur, argint, cupru, plumb, zinc etc. Rezervele cele mai mari i care se exploateaza se afla in muntii Igni-Gutai i Metaliferi.

Exista i rezerve de sulf in Muntii Calimani, a caror extractie s-a realizat inainte de 1990. De asemenea, exista multe cariere de andezite i de caolin (Muntii Harghita).



Resursele din unitatile alcatuite din roci sedimentare sunt mult mai variate, unele cu rezerve insemnate. Huila se afla in Depresiunea Petroani, carbunii bruni in depresiunile Comaneti i Almaj, iar lignitul, care are cea mai mare pondere intre resursele carbonifere, se gasete in strate cu grosimi nu prea mari, situate la adancimi diferite, in Subcarpatii de Curbura, Subcarpatii Getici, nordul Podiului Getic (de la Motru la Oltet), Muntii Baraolt.

Petrolul, gazele naturale, sarea i lignitul sunt resurse dominante in regiunile de deal

Zacamintele de petrol sunt concentrate cu rezerve mai mari in Subcarpati, Podiul Getic, Campia Romana, pe platforma Marii Negre i cu rezerve reduse in Campia de Vest (bazinele Timi-Arad), Depresiunea Braov, sudul Podiului Moldovei.

Asociate petrolului sunt gazele de sonda, exploatate in mai multe locuri din Subcarpati, Campia Romana i Podiul Getic. Gazul metan este concentrat in peste 60 de structuri bogate din Depresiunea colinara a Transilvaniei (Campia Transilvaniei i Podiul Tarnavelor), de unde, prin conducte, este dirijat catre marile centre economice din tara. Mici rezerve de gaz metan exista i in centrul Podiului Moldovei.

Sarea reprezinta o mare bogatie a tarii, masivele de sare, situate aproape de suprafata, fiind raspandite in Subcarpati i pe marginile Depresiunii colinare a Transilvaniei, precum i in Depresiunea Maramure. Cantitatile extrase asigura necesarul industriei, al consumului alimentar i acopera i ofera disponibilitati pentru export.



RASPUNSURI I COMENTARII LA INTREBARILE DIN TESTELE DE AUTOEVALUARE

Formulati intrebari apropiate ca sens i incercati rezolvari pe baza textului din aceasta unitate de invatare.

Comparati raspunsurile dumneavoastra cu cele de mai jos.

Testul de autoevaluare 2.1 1. In Campia Romana la suprafata sunt roci cuaternare reprezentate de loessuri, nisipuri, pietri marunt. Sub acestea sunt sedimente neozoice i mezozoice i un fundament alcatuit din roci cristaline i granite proterozoice. Carpatii Meridionaii sunt formati dominant din isturi cristaline i granite foarte vechi la care se adauga calcare i conglomerate mezozoice iar in unele depresiuni gresii, marne din neozoic. 2. Carpatii Orientaii sunt alcatuiti din mai multe unitati structurale care se ealoneaza de la vest la est (unitatea vulcanica neogena, irul depresiunilor tectonice - Maramure, Dornelor, Gheorgheni, Ciuc, Braov), unitatea masivelor cristaline, unitatilor montane din 3. Rociie cuaternare au o desfaurare larga in unitatile de campie, in unele depresiuni tectonice din munti i Subcarpati, in lungul vailor i in campia fluvio-lacustra litorala.

Testul de autoevaluare 2.2 1. In paieozoic micarile tectonice au creat mai multe regiuni de uscat din care s-au pastrat sectoare in unitatile structurale din Dobrogea de nord-vest i Podiul Casimcea. In cuaternar prin umplerea unor bazine lacustre cu sedimente au rezultat Campia Romana, Campia de Vest (Banato-Someana), Delta Dunarii, campia fluvio-lacustra litorala i probabil esul unor depresiuni intramontane (Braov). 2. Ceie mai importante eruptii vuicanice s-au realizat in neogen in lungul unor fracturi adanci din estul Depresiunii Transilvaniei i sud estul Muntilor Apuseni. Au dat natere la vulcani extini care in Carpatii Orientali au creat un lant de masive iar in Muntii Apuseni munti izolati sau grupati. 3. Unitatea de relief aleasa este Podiui Moidovei care se suprapune pe Platforma moldoveneasca. Este o unitate foarte veche (din precambrian) care fn paieozoicui inferior era aproape fn fntregime uscat fiind supusa modelarii subaeriene. Uscatui s-a extins (exceptie un sector redus in bazinul Barladului) spre sud fn paieozoicui superior i ia fnceputui mezozoicuiui cand fn urma micariior hercinice s-au adaugat o punte de legatura cu Platforma din Dobrogea. In neozoic fnsa regiunea coboara fiind acoperita de apeie marii. Se produc intense acumulari de depozite sedimentare. De ia fnceputui piiocenuiui apeie marii se retrag spre sud, astfel incat daca jumatatea nordica devine uscat in cea sudica (bazinul Barladului) continua procesele de sedimentare. Retragerea marii continua i fn piiocenui superior i se fncheie fn pieistocen cand intreg podiul a devenit uscat in care raurile se vor adanci pe traseele actuale.

fli.



^ LUCRAREA DE VERIFICARE Nr. 2 Lucrarea de verificare solicitata implica activitati care necesita cunoaterea capitolului introductiv al cursului de Geografie fizica. Raspunsurile la Tntrebari vorfi transmise tutorelui pentru comentarii, corectare i evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele : -titulatura acestui curs -numarul lucrarii de verificare -numele i prenumele cursantului (acestea se vor mentiona pe fiecare pagina) -adresa cursantului Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat i sa nu depaeasca o jumatate de pagina. Pentru uurinta corectarii lasati o margine de circa 5 cm, precum i o distanta similara intre raspunsuri.

Mentionati totodata, specializarea universitara absolvita, anul absolvirii, coala unde activati i pozitia in cadrul corpului profesoral.

Problema la care trebuie sa raspundeti pentru aceasta tema (raspunsurile sa nu depaeasca % pagini; punctele pentru notare sunt trecute in paranteza; se adauga un punct din oficiu) este urmatoarea: 1.Evolutia paleogeografica a teritoriului Romaniei. (6 p.) 2.Cateva caracteristici geologice ale unitatii geografice in care se afla localitatea dumneavoastra. (3 p.)

In stabilirea raspunsurilor trebuie sa aveti in vedere urmatoarele lucruri: - insuirea corecta a textului din unitatea de invatarea inclusiv urmarirea hartilor paleogeografice la primul punct; - fixarea aproximativa a pozitiei geografice a localitatii dumneavoastra pe fiecare harta geologica i extragerea de pe aceasta a informatiei necesare; corelarea informatiilor i realizarea unui text de 5-10 randuri in care sa se aprecieze: unitatea geologica mare in care se afla, tipurile de formatiuni geologice principale (dupa varsta i alcatuire), situatia paleogeografica in diferite etape de evolutie paleogeografica, unele resurse importante.

Lucrarea va fi transmisa tutorelui pentru verificare i notare (forma de trimitere i data vor fi stabilite de tutore).

Bibliografie minimala: lelenicz M., Ileana Patru , (2005), Romania-Geografie fizica (pg. 29-38), Edit. Universitara, Bucureti. Mutihac V., i colab., (2004), Geologia Romaniei (ultimul capitol), Edit. Universitara, Bucureti. ***(1983), Geografia Romaniei (pg. 76-83), vol. I, Edit. Academiei, Bucureti.


Relieful

UNITATEA DE INVATARE Nr.3 i

RELIEFUL

Cuprins Obiectivele unitatii de invatare nr.3 3.1. Caracteristici definitorii 3.2. Relieful i alcatuirea geologica 3.3. Tipuri de reliefuri create de agentii externi 3.4. Unitatile de relief Comentarii i raspunsuri la teste Lucrarea de verificare nr.3 Bibliografie minimala

26 26 30 33 37 54 58 58


Pe baza cunotintelor asimilate la aceasta tema veti reui: sa intelegeti ca relieful constituie baza sistemului oricarei unitati geografice; sa cunoateti relatiile care deriva din interferenta cu alcatuirea i structura

geologica; sa apreciati calitativ i cantitativ rolul agentilor externi (apa curgatoare, ghetari,

vant, vietuitoare etc.) dar i al gravitatiei in modelarea reliefului creat de tectonica i in dezvoltarea unor tipuri de relief specifice;

sa puteti diferentia pe teritoriul tarii noastre unitati de relief pe care le poti ierarhiza pe mai multe trepte.

3.1 Caracteristici definitorii

Sunt trasaturi cu caracter calitativ ce definesc infatiarea de ansamblu a reliefului i a fiecarui component.

Caracteristici Relieful Romaniei se caracterizeaza prin: morfografice

- Este un sistem fnchegat, in care se includ ca principale componente muntii, dealurile, podiurile, campiile.

- Sistemul alcatuiete un uria amfiteatru natural in care lantul carpatic se dezvolta ca o imensa coroana" incadrata la exterior i interior de celelalte unitati mai joase.

- Varietatea reliefului Romaniei deriva din complexitatea alcatuirii geologice i multilateralitatea evolutiei, indeosebi pe parcursul a aproape 650 milioane de ani. Exista munti, podiuri, dealuri, campii generate in sute de milioane de ani dupa cum sunt terase i lunci extinse, Delta Dunarii etc. formate in intervale scurte de timp.

- Proportionalitatea repartitiei marilor trepte de relief este evidenta (munti cca 28%, dealurile i podiurile 42%, campiile 30%) ea reflectandu-se nu numai in distributia tipurilor de peisaj ci i in modalitatile de folosinta a terenurilor.

2 6 Proiectul pentru Invatamantul Rural

Relieful

- Desfaurarea concentrica i relativ simetrica este exprimata de prezenta in centrul sistemului a Depresiunii colinare a Transilvaniei inconjurata de lantul muntilor Carpati, la exteriorul carora sunt dealuri, podiuri i apoi campii.

- Directionarea marilor sisteme de vai i depresiuni prin traversarea treptelor de relief principale a impus accesibilitatea pentru habitat i comunicatie a intregului spatiu.

Se adauga i alte caracteristici ce pot fi urmarite la nivelul fiecarei trepte i care pun in evidenta elemente de ordin cantitativ apreciate atat la nivelul intregului relief cat i pentru fiecare forma in parte.

Carpatii formati la finele mezozoicului i in neozoic sunt munti cu altitudini medii in raport cu alte sisteme de pe Glob, au un grad accentuat de fragmentare impus de multimea vailor mari i adanci dar i de frecventa depresiunilor i pasurilor. Imaginea generala este aceea de asociere de masive separate de numeroase vai longitudinale i transversale cu depresiuni cu origine diferita, defilee i chei etc. Interfluviile sunt variate ca infatiare i destul de mult ramificate spre exterior. La inaltimi mari sunt creste cu versanti abrupti impui de alcatuirea geologica, modelarea glaciara i periglaciara. Exista i platouri (vulcanice, pe calcare), dar cele mai multe interfluvii sunt rotunjite. Constituie un spatiu populat cu aezari ce urca frecvent pana la 1000-1100 m.

Dealurile i podiurile alcatuiesc o treapta intermediara ce incadreaza muntii pe toate laturile. Au rezultat dominant in neozoic, au inaltimi influentate de ridicarea Carpatilor i o infatiare generala variata impusa de alcatuirea lor din roci cu rezistenta mai mica la atacul agentilor externi dar i de fragmentarea determinata de o retea densa de vai proprii dar i de cele care coboara din munti. Versantii au o infatiare complexa fiind intens afectati de torentialitate i alunecari de teren. La podiuri predomina platourile i versantii cu pante mari pe care se produc alunecari, prabuiri, iroiri. Vaile sunt largi cu mai multe terase. Constituie spatiul cel mai intens populat.

Campiile se afla in sudul i vestul tarii; reprezinta asocieri de interfluvii plate, intinse (campuri) i vai cu lunci largi. Domina spectrul culturilor agricole dar i multimea aezarilor. Figura 3.1


Relieful

Figura 3.1 Harta fizica a Romaniei

Caracteristici Hipsometric relieful se dezvolta de la zero metri (linia de tarm a morfometrice Marii Negre) la varfurile ce depaesc 2500 m in Carpati. Se poate

adauga i spatiul submers din apele teritoriale. Cea mai mare parte a reliefului Romaniei se afla la altitudinea de sub 1000 m (42% intre 0 i 200 m - reprezentand campii i podiuri joase; 46% intre 200 i 1000 m specifice dealurilor, podi^urilor i catorva campii inalte), muntilor revenindu-le doar 12% (1% peste 2000 m); exista 11 varfuri cu inaltimi de la 2500 m in sus (vf. Moldoveanu 2544 m). (Tabelele din figurile 3.2 i 3.3)

Figura 3.2 Suprafata principalelor unitati de relief.

Unitati de relief Km2 % Din total

unitatea majora

Munti 66 720 28 Carpatii Orientali 35 900 15 53,82 Carpatii Meridionali 13 800 5,9 20,68 Carpatii Occidentali 17 020 7,1 25,50 Muntii Banatului 4 620 1,9 6,92 Muntii Apuseni 12 400 5,2 18,58 Dealuri podiuri 99 580 42 Subcarpati 15 100 6,35 Subcarpatii Moldovei 3 725 1,56 24,67 Subcarpatii de Curbura 6 950 2,92 46,02 Subcarpatii Getici 4 425 1,86 29,31


Relieful

Dealurile de Vest (Banato-Some$ene) 9 275 3,9 Podiul Moldovei 22 200 9,38 Podiul Sucevei 5 550 2,35 25 Campia Moldovei 6 725 2,85 30,3 Podiul Barladului 9 925 4,17 44,7 Depresiunea colinara a Transilvaniei (Dealurile Transilvaniei)

26 675 11,25

Podiul Somean 4 650 1,95 17,43 Campia Transilvaniei 4 550 1,91 17,06 Podiul Tarnavelor 10 975 4,62 41,14 Subcarpatii Transilvaniei 6 500 2,75 24,37 Podiul Getic 13 950 5,9 Podiul Mehedinti 760 0,32 Podiul Dobrogei 11 620 4,9 Campii 71 200 30 Campia Romana 49 975 21,07 Campia de Vest (Banato-Someana) 17 725 7,46 Campia fluvio-lacustra 3 500 1,47

Figura 3.3 Suprafata treptelor hipsometrice

Trepte hipsometrice Km2 % 0 - 100 m 49 780 21 100 - 200 m 49 970 21 200 - 500 m 73 625 31 500 - 1 000 m 35 625 15 1 000 - 1 500 m 19 000 8 1 500 - 2 000 m 7 125 3 2 000 - 2 500 m 2 292 0,96 > 2 500 m 83 0,04

Fragmentarea este intensa fiind generata de mai multe generatii de vai. Valorile cele mai mari sunt in munti i in dealurile inalte (peste 1 km/km2 i 200-800 m energie de relief) iar cele mai reduse in campii i podiuri (sub 0,8 km/km2, sub 200 m energie de relief).

Pantele reflecta situatiile cele mai complexe in Carpati i in dealurile inalte datorita varietatii alcatuirii petrografice, inaltimilor, evolutiei, fragmentarii accentuate. Dealurile cu altitudini mici frecvent se incadreaza in intervalul 15-250 cu dominarea valorilor ridicate la partea superioara a versantilor i pe faiile de roci dure i a celor mici la poale i pe terasele vailor. La unitatile de podi i de campii se impun doua categorii - cele sub 50 pe podurile interfluviale i peste 200 pe versanti (unde sunt loessuri ajung la peste 600).

Cum regiunile de campie i de dealuri joase (sub 500 m) depaesc 70% din teritoriul Romaniei rezulta ca pe ansamblu pantele mici care sunt dominante i fragmentarea redusa asigura favorabilitatea habitatului, culturilor agricole i desfaurarii retelei de comunicatie. Opus rn regiunile de munte i de dealuri Inalte, fragmentarea intensa, dinamica de versant accentuata, pantele in general ridicate ca valoare constituie factori de restrictionare pentru aezari, economia agricola i caile de comunicatie. Aici aezarile sunt pe vai i In vatra depresiunilor i mai rar urca pe platourile mai Inalte dar cu expuneri favorabile.


Relieful

Test de autoevaluare 3.1 1. Urmariti harta fizica a Romaniei (din atlas), profilele i textul din carte i stabiliti principalele caracteristici ale reliefului.

2. Comparati valorile din tabelul 1 din carte i stabiliti ierarhizarea unitatilor din spatiul montan.

3. Precizati care sunt factorii care determina fragmentarea reliefului i unde aceasta este mai mare.

Verificati i comparati raspunsurile dumneavoastra cu rezolvarile inserate la sfaritul unitatii de invatare. Retineti ceea ce este redat cu scriere cursiva.

3.2 Relieful i alcatuirea geologica

Relieful ca sistem unitar este alcatuit dintr-un numar mare de unitati care se inscriu pe diferite trepte ierarhice fiecare cu anumite caracteristici determinate de alcatuirea geologica i evolutia data de factorii tectonici. Astfel, la fiecare din cele patru unitati majore de relief se pot separa subunitati cu trasaturi petrografice i structurale distincte.

In Romania in afara de Carpati - munti realizati prin cutari, eruptii vulcanice i ridicari in mezozoic i neozoic exista i un fragment din lantul hercinic (paleozoic) situat in Dobrogea. Pe ansamblu se pot separa mai ales in cadrul lantului carpatic mai multe tipuri.

Muntii - cea mai complexa i mai variata grupare de unitati ca alcatuire

9

Munti alcatuiti dominant din roci cristaline in care sunt incorporate i mase de roci magmatice (granite) i faii de roci sedimentare (indeosebi calcare); au cele mai mari inaltimi, vai adanci i inguste (uneori defilee taiate de marile rauri - Olt, Jiu, Dunarea etc.), creste alpine i subalpine (cu forme glaciare), masivitate pe rocile cristaline. Sunt tipici in Carpatii Meridionali, in Muntii Apuseni, nordul Carpatilor Orientali.

Munti alcatuiti din roci cristaline i mase de granite hercinice. Sunt in nord-vestul Dobrogei, au inaltime mica datorita indelungatei evolutii, sunt alcatuiti din creste pe cuartite, culmi rotunjite, greoaie, pe isturi cristaline i masive pe granite.


Relieful

Munti formati dominant din roci sedimentare (fli alcatuit din alternante de strate de gresii, marne, argile, conglomerate etc.); au altitudini mai mici de 2000 m; eroziunea diferentiala a impus culmile formate din roci dure i vai i depresiuni in sectoare cu predominarea celor uor de dislocat. Precumpanesc in Carpatii Orientali.

Munti alcatuiti din roci vulcanice care au altitudini de 500-2000 m; contin resturi din aparate vulcanice, conuri i fragmente de cratere, platouri vulcanice extinse, vai inguste; formeaza gruparile din estul Carpatilor Orientali.

Munti formati din roci sedimentare strapunse de materia vulcanica care s-au consolidat pe anumite aliniamente; pe rocile sedimentare sunt culmi netede, prelungi care sunt dominate de varfuri, creste, ziduri de magma consolidata (Muntii Metaliferi, Muntii Lapu-Bargau).

Dealuri i podiuri cu alcatuire predominant sedimentara i structuri simple

Depresiuni tectonice i de baraj vulcanic - au dimensiuni mari, fiind la origine bazine sedimentare (grabene) inconjurate de munti inaltati (horsturi, exemplu - Ciuc, Gheorgheni, Braov, Petroani, Brad, Almaj etc.).

Se afla la exteriorul (mai ales pe fundament de platforma) i interiorul Carpatilor, au inaltimi de cativa zeci de metri (Dobrogea) la 800-1000 m (Subcarpati), sunt formati din strate de roci sedimentare cutate sau inclinate pe o directie, sunt alcatuite din culmi i platouri cu versanti intens afectate de deplasari de teren i iroire separate de vai cu terase extinse.

Se separa: Podiuri i dealuri alcatuite din strate de roci sedimentare cu dispozitie tabulara (Dobrogea de Sud) sau inclinata (Podiul Moldovei, Podiul Getic); au inaltimi medii i versanti afectati de alunecari i torenti.

Podiuri dezvoltate pe structuri cutate nivelate (Dobrogea Centrala, Podiul Babadag, Podiul Mehedinti). Podi din roci eruptive (Podiul Niculitel), de tip bazaltic (de la inceputul mezozoicului).

Dealuri formate din strate de roci sedimentare cutate (Subcarpati, Depresiunea colinara a Transilvaniei etc.); au inaltimi mari i intense degradari pe versanti.

Dealuri alcatuite din roci cristaline i eruptive; au caracter izolat cu aspect de maguri sau creste care se ridica cu cativa zeci de metri deasupra culmilor formate din roci sedimentare (Culmea Codrului, Dealul Prisnel, Magura imleu etc.).


Relieful

Campiile, cele mai noi unitati de relief

9

caracterizate prin monotonie ca alcatuire geologica

Au fundamente la adancime i care sunt constituite din roci foarte vechi; peste ele urmeaza acumulari bogate de roci sedimentare din mezozoic i neozoic. La suprafata sunt roci cuaternare (pietriuri marunte, nisipuri, loess etc.). Pozitional sunt trei unitati - Campia de Vest (Banato-Someana) in vestul tarii, Campia Romana in sudul Romaniei i campia fluvio-lacustra dobrogeana (include Delta i spatiul jos de la sud de aceasta). In primele unitati se separa: - Campii fnalte, formate din imbinarea unor conuri de aluviuni imense depuse de raurile ce vin din munti i dealuri avand caracteristica unor prispe la marginea acestora. - Campii joase unde datorita lasarii (coborarii) lente a uscatului, raurile aluvioneaza, se despletesc iar terenurile sunt mlatinoase.

Retineti!

Factorii de natura geologica au un rol fnsemnat fn geneza i evolutia reliefului major dar i fn imprimarea diferitelor caracteristici ale formelor create de agentii externi. Acestea sunt bine conturate fn Carpati unde pot fi urmarite de la nivelul peisajului unitatilor mai mari (masive) pana la cel al caracteristicilor formelor secundare (varfuri, creste etc.) i din ce fn ce mai redus la podiuri, dealuri (aliniamente de trasaturi ale versantilor, vailor sau platourilor) i foarte putin la campii (la acestea rolul factorului geologic se deduce din unele aspecte cu caracter dinamic sau forme de relief singulare, exemplu: aliniamente de crovuri sau palnii de sufoziune).

Test de autoevaluare 3.2 1. Comparati datele de pe harta geologica cu cele de pe harta fizica (din Atlasul geografic) i stabiliti - alcatuirea i varsta geologica a fiecarei unitati de relief din Dobrogea.

2. Parcurgeti imaginar pe harta geologica un profil de la vest la est prin Carpatii Orientali intre localitatile Reghin i Piatra Neamt i precizati originea i alcatuirea geologica a principalelor unitati de relief.

3. Precizati unitatile de relief in alcatuirea carora rocile eruptive i magmatice se afla la suprafata i impun anumite caracteristici.


Relieful

Comentarii la aceste probleme sunt inserate la sfaritul unitatii de invatare. Retineti pentru comparatie cu raspunsurile dumneavoastra ceea ce este redat prin scrierea cursiva.

3.3 Tipuri de forme de relief create de agentii externi Din momentul exondarii i ridicarii unui relief major creat de factorii tectonici, acesta este supus actiunii agentilor externi care prin diverse procese tind pe ansamblu sa-l niveleze. In amanunt acestea creeaza diverse tipuri de forme de relief cu dimensiuni i infatiare variata ce apar ca detalii in cuprinsul marilor reliefuri. Fiecare tip insa reflecta o geneza, evolutie, varsta i grad de pastrare diferit.

Suprafetele de Reprezinta finalizarea unor etape de evolutie a unor regiuni nivelare, marturii montane, deluroase sau de podi, in zeci i sute de milioane de ani. ale unor evolutii

9

de durata Apar la nivelul interfluviilor ca poduri netede sau slab inclinate situate la altitudini diferite. Ridicarea tectonica a regiunii i deci i a suprafetei determina finalizarea etapei ce a creat-o i inceputul altei etape cand ea va fi fragmentata i transformata in marturii disparate. Deci, cu cat o regiune muntoasa trece prin mai multe etape de evolutie cu atat in cadrul ei se vor pastra la altitudini diferite marturii ale acestora.

In Carpati au fost descrise mai multe suprafete de nivelare formate din cretacicul superior i pana la finele neozoicului. Lor li s-au acordat diverse denumiri dupa locurile unde au o desfaurare clara. Spre exemplu Emm. de Martonne in Carpatii Meridionali a separat trei nivele de suprafete numite Borascu (eocena), Raul es (miocena), Gornovita (pliocena) pe care le-a regasit la alte inaltimi in Muntii Banatului i in Muntii Apuseni unde le-a dat alte denumiri. In Carpatii Orientali au fost identificate de alti geografi pana la cinci suprafete care sunt mai bine pastrate in masivele cristaline.

Intrucat masivele montane de-a lungul sutelor de milioane de ani au suferit ridicari cu intensitate diferita de la o etapa la alta i pozitia altimetrica a petecelor ramase de la fiecare suprafata de eroziune este deosebita.

Astfel suprafata superioara (Borascu prezenta in Muntii Semenic la 1400 m se afla la alta altitudine in celelalte masive - 1800 m in Retezat, 2000 m in Fagara, 1600 m in Muntii Bihorului, 1800 m in Rodnei).

In regiunile deluroase i de podi deoarece au fost exondate definitiv in a doua parte a neozoicului nu s-au format decat una-doua suprafete ce apar ca poduri interfluviale alungite sau rotunjite.

Terasele, dovezi ale evolutiei cuaternare

Reprezinta trepte create prin procese fluviatile in lungul vailor, in cuaternar in conditiile alternantei generale a climatului (faze reci cu faze temperate) i a producerii de micari tectonice de ridicare cu intensitati diferite in timp i de la o regiune la alta. In munti i Subcarpati exista in medie 6-8 terase, in restul dealurilor i podiurilor 3-6 terase iar in campii 1-3 terase. (Figura 3.4)


Relieful

Numarul lor este mai mare in regiunile afectate de ridicari repetate (Subcarpati) i mai mic in cele in care s-au produs i unele coborari locale. Cele mai extinse sunt in culoarele vailor - Dunarea, Siret, Moldova, Bistrita, Trotu, Prahova, Olt, Jiu, Mure, Tarnava, Some, Criuri etc. Terasele constituie (datorita netezirii podurilor) terenuri propice pentru aezari, cai de comunicatie, culturi.

Luncile, cele mai recente forme fluviatile

Au fost create de rauri in ultimii zece mii de ani (holocen) fiind foarte largi la marile rauri (Olt, Siret, Mure, Some, Dunare etc.) mai ales in regiunile deluroase, de campie sau in depresiunile din munti. Doar portiunile mai inalte din lunci sunt folosite pentru unele culturi i chiar pentru locuire.

Relieful glaciar, marturie a unor faze cu climat rece in cuaternar

In pleistocenul superior in fazele cu climat rece ce au afectat o mare parte din Europa, in Carpati la altitudini de peste 1800 m s-au dezvoltat ghetari de vale, circ i platou. Urmele modelarii exercitate de acetia, probabil in doua faze, au ramas sub forma de circuri, vai, praguri, morene i creste glaciare (in masivele Bucegi, Fagara, Parang, Retezat, Godeanu etc.); in multe din microdepresiunile create prin acumularea apei au rezultat ulterior lacuri.

Are frecventa mare pe calcare i sare in multe unitati din Carpati Relieful carstic, (muntii Aninei, Padurea Craiului, Bihor, Codru Moma, Piatra prezent pe roci Craiului, Capatanei, Oratiei etc.) i regiunile deluroase i de podi dizolvabile (Mehedinti, Dobrogea, Transilvania).

Cele mai complexe forme de exo i endocarst sunt pe platourile situate intre 400 i 1600 m. Exista peste 4000 de peteri, chei, diverse tipuri de depresiuni carstice etc. Pe masivele de sare sunt forme de suprafata (lapiezuri, avene) dar i subterane in Subcarpati (Slanicul de Buzau, Slanic Prahova, Ocnele Mari etc.), Transilvania (Sovata, Praid, Ocna Sibiu etc.).


Relieful

Figura 3.4 Harta tipurilor de relief din Romania

Loessul i formele Aceasta roca are grosimi mari in sud-estul i estul Romaniei. Pe ea de t a s a r e i cele doua procese au creat microdepresiuni (crovuri, gavane), pe s u f o z i u n e platouri i palnii, hrube i desprinderi de faii in lungul malurilor

abrupte (cele mai insemnate sunt in Dobrogea, estul Campiei Romane i sudul Podiului Moldovei).

Re l ie fu l de d u n e Este creat in campiile Olteniei, Carei, Baragan, pe grindurile mari din Delta Dunarii (Letea, Caraorman etc.) dar i la Reci in Depresiunea Braov. Sunt dune cu inaltimi mici dezvoltate pe directia dominanta a vantului.

Relieful vulcanic Cuprinde forme rezultate in urma activitatii vulcanice din neogen i cuaternar (platouri, conuri, resturi din caldeire prezente in Muntii Gutai, Calimani, Harghita etc.), cat i diverse corpuri magmatice consolidate in interiorul scoartei sau al aparatelor vulcanice i care prin eroziune au ajuns la zi sub forma de ziduri, maguri, coloane, creste (Detunatele din Muntii Metaliferi, coloanele de la Raco, culmile din Muntii Macin etc.).

Prin adancirea raurilor in rocile vulcanice au rezultat defilee (in lungul Oltului, la Tunad i Raco-Augustin, al Mureului la Toplita-Deda sau in cateva locuri in aval de Deva; pe Criul Alb etc).


Relieful

Coloanele, babele, sfincii din masivele formate din conglomerate sau aglomerate vulcanice

Relieful litoral rezultat al evolutiei

9

din ultimile milenii

Retineti! 9 9

Sunt rezultatul eroziunii diferentiate in muntii Ceahlau (turnuri), Ciuca (Tigaile, Babele la sfat, Coltii Nitrii etc.), Bucegi (Babele, Sfinxul), unde mase de conglomerate au grosime mare. Sunt insa i in unele masive vulcanice individualizate in aglomerate vulcanice groase in Calimani (Apostolii, Moul), Gutai, Igni etc.

Dezvoltarea cordoanelor de nisip a determinat inchiderea golfurilor i formarea de lagune (Razim-Sinoe i Siutghiol), limane (Tatlageac, Techirghiol etc.), a Deltei Dunarii, a multor faii de plaja etc. Pe de alta parte eroziunea exercitata de valuri a impus faleze de cativa metri i platforme litorale de abraziune.

Actiunea agentilor externi a creat in timp o mare diversitate de forme de relief care au evolutie, dimensiuni i durata de existenta diferita. Unele sunt caracteristice agentului care le-a creat (vaile, terasele, luncile sunt rezultatul actiunii in timp a raurilor; dunele de nisip sunt produse de vant, relieful glaciar a fost creat de ghetari in pleistocen etc.), altele au rezultat prin asocierea in timp indelungat a proceselor generate de mai multi agenti (suprafetele de nivelare).

Sunt insa i forme de relief create de agentii externi pe anumite tipuri de roci acestea prin proprietatile lor influentand desfaurarea proceselor i caracteristicile formelor rezultate (relieful carstic, relieful de sufoziune i tasare etc.).

Se adauga formele de relief individualizate de catre agentii externi pe anumite structuri geologice. Sunt evidente pe structurile in care stratele de roci sunt dispuse orizontal (Dobrogea de Sud), inclinat (Podiul Moldovei, Podiul Somean, Podiul Getic etc.), cutat (in unele sectoare din Subcarpati din estul Depresiunii colinare a Transilvaniei etc.)

O grupa distincta de forme de relief a rezultat prin activitatile realizate de om. Ele alcatuiesc relieful antropic, tipice fiind carierele, canalele, rambleele, platourile nivelate pentru diverse constructii, terasele pe versanti etc.

Test de autoevaluare 3.3 1. Pe baza datelor din text i din bibliografie stabiliti masivele care au suferit o modelare glaciara. Exemplificari detaliate pentru Carpatii Meridionali.


Relieful

2. Dati exemple de regiuni cu relief carstic important; enumerati sectoare de chei i peteri renumite.

3. Definiti caracteristicile reliefului litoral romanesc.

Comentarii la aceste probleme sunt inserate la sfaritul unitatii de invatare. Comparati raspunsurile dumneavoastra cu ceea ce este redat cu scriere cursiva.

3.4 Unitatile de relief principale

Prin actiunea agentilor interni i externi au rezultat mai intai marile unitati de relief (munti, dealuri, campii) iar in cadrul acestora ulterior au fost detaate subunitati cu marime i caracteristici diferite (infatiare, inaltime, alcatuire petrografica etc.), toate insa alcatuind sistemul orografic al tarii noastre. Axul sistemului il constituie Carpatii care au influentat atat geneza i evolutia podiurilor, dealurilor i campiilor limitrofe dar le-a antrenat in inaltare de la finele neozoicului dandu-le, in mare, altitudinile actuale. Prin fragmentarea data de reteaua de rauri principala ce-i au obaria in Carpati dar care au inaintat treptat in dealuri i apoi campii, pe masura ridicarilor s-a ajuns la conturarea de subunitati de ordine diferite. De la aceasta regula se abate doar Podiul Dobrogei a carui evolutie a depins de raporturile dintre oscilatiile nivelului marii i ridicarile sau coborarile regiunii in neozoic. Ca urmare, cele patru unitati de relief majore se impart in subunitati de ordine diferite fiecare cu caracteristici distincte.

CARPATII 9

Caracteristici Formeaza un lant de cca 1500 km intre Bazinul Vienei i Timoc generale. avand in Romania peste 900 km. Subunitati

9

Altitudinea maxima in Romania este 2544 m (Vf. Moldoveanu), iar cea medie de cca 840 m.

Reprezinta un mozaic petrografic fiind alcatuit din toate tipurile de roci, imbinate diferit de la o unitate la alta.

Relieful este alcatuit din creste inguste (la peste 2000 m), culmi rotunjite i platouri, circuri i vai glaciare, forme carstice, conuri i platouri vulcanice, chei, defilee, depresiuni etc.

Desfaurarea In suprafata i dezvoltarea pe verticala au determinat diferentieri importante de natura climatica, in distributia vegetatiei, solurilor in conditionarea directiilor principale ale retelei de vai.


Relieful

Resursele naturale bogate, culoarele de vai largi (cu terase) i depresiunile au facilitat dezvoltarea aezarilor i cailor de comunicatie. Se divid in trei grupari mari fiecare cu numeroase subunitati.

Carpatii Orientali. Se desfaoara intre granita cu Ucraina i Valea Prahovei fiind cel mai lung lant muntos; domina regiunile limitrofe prin diferente de nivel de 400-1000 m.

Caracteristici Sunt alcatuip din masive separate de depresiuni mari i vai largi desfaurate in general in iruri paralele ce se succed de la vest la est.

Au altitudini de 800-1900 m (depaesc 2000 m in muntii Rodnei i Calimani).

Se divid in trei grupe fiecare cu mai multe subunitati: Subunitati a K

1) Grupa nordica (Carpatii Bucovinei i ai Maramureului). Tine de la granita cu Ucraina la culoarul depresionar Dorna-Moldova.

Diviziuni i caracteristici: - in vest sunt munti vulcanici (Oa, Igni, Gutai) sau munti

alcatuiti din roci sedimentare strapunse de corpuri vulcanice (Lapu, Tible, Bargau).

- fn centru se afla masive din roci cristaline cu inaltimi mari M. Maramure; M. Rodnei (au cele mai mari altitudini in vf. Pietrosu 2303 m i vf. Ineu 2279 m, relief glaciar bogat); M. Suhard i Obcina Mestecani.

- in est exista Obcina Feredeu i Obcina Mare (mai joase i alcatuite din gresii i marne).

Depresiunile Oa, Maramure, Dornelor, Campulung, cu vai largi cu terase i mai multe pasuri (Tihuta 1201 m, Mestecani 1096 m).

2) Grupa centrala (Carpatii Moldo-transilvaneni). Este cea mai intinsa ajungand in sud pana la Depresiunea Braov i pasurile Oituz i inca.

Diviziuni i caracteristici: - Munti vulcanici (Calimani, 2100 m, urme de relief glaciar;

Gurghiu i Harghita, inaltimi mai mici, conuri i platouri vulcanice).

- Masive cristaline cu petece de calcare (Giumalau i Rarau la nord de Bistrita, Giurgeu, Hama i Ciuc in sud).

- Masive i culmi aproape paralele alcatuite din fli cretacic i paleogen, cu inaltimi mici (M. Stanioarei pe stanga Bistritei; M. Ceahlau 1907m, cu platouri i abrupturi pe conglomerate; Tarcau, Gomanu, Nemira, Berzunt).

- Unitati montane joase la sub 1200 m dominant formate din roci sedimentare la care se adauga cateva varfuri vulcanice (Perani, Bodoc, Baraolt).


Relieful

Depresiuni tectonice (Gheorgheni, Ciuc, Comaneti - cele mai extinse cu esuri largi i terase), culoare de vai, defilee (cele mai importante apartin Mureului i Oltului), chei (Bistritei, Bicazului), pasuri etc.

3) Grupa sudica (Carpatii de Curbura). Formeaza legatura cu Carpatii Meridionali fiind alcatuiti din gresii, marne, conglomerate i local din calcare.

Diviziuni i caracteristici: - Depresiunea tectonica Braov (un es intins marginit la

contactul cu muntii de conuri piemontane). - La exterior intre vaile Oituz i Prahova, se desfaoara un lant

de munti cu altitudini in general sub 1900 m separate de vai adanci cu caracter transversal (M. Vrancei in est; M. Buzaului - Siriu, Podu Calului, Penteleu in bazinul raului omonim; M. Ciuca - dominant din conglomerate, inaltimea cea mai mare; M. Baiului in vest; M. Intorsurii - cei mai joi; M. Piatra Mare i M. Postavaru din conglomerate i calcare intre care se afla valea ingusta a Timiului).

Carpatii Orientali s-au format in ultimii 250 milioane de ani.

Sunt alcatuiti din toate tipurile de roci.

Exista suprafete i nivele de eroziune care sunt marturii ale unor modelari succesive.

Retineti!

Pe culmile ce depaesc 2000 m sunt urme ale modelarii glaciare. In Carpati ii au obaria cele mai importante rauri care au creat o retea de vai radial divergenta spre exterior i convergenta catre Transilvania.

In Carpatii Orientali se succed de la vest la est patru tipuri de unitati de relief cu geneza, evolutie i alcatuire deosebite - vulcanic, depresionar, cristalin, fli.

Pasul Prislop (1416 m) este cel mai inalt din Carpatii Orientali; varfurile Pietrosul (2303 m), Ineu (2279 m) i Pietrosul Calimani (2100 m) sunt singurele care depaesc 2000 m i in jurul lor sunt circuri glaciare.

Craterul vulcanic Ciomatu din M. Harghita este cel mai bine pastrat, in el aflandu-se singurul lac vulcanic din tara noastra.

Cea mai complexa zona carstica se afla in M. Hama (aici cheile Bicazului), cele mai importante reliefuri de t

Documents

Geografia fizica a Romaniei M. Ielenicz.pdf