Ghid - Cum Se Obtin Finantarile Nerambursabile

7/17/2019 Ghid - Cum Se Obtin Finantarile Nerambursabile

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-cum-se-obtin-finantarile-nerambursabile 1/28

Ghid - Cum se obtin finantarile nerambursabile

Pentru informatii conexe, va recomandam „Ghidul privind finantarea"” si „Ghidul privind consultanta”.

I. Finantarile nerambursabile

I.1. De ce acorda finantari nerambursabile diferite institutii sau OG!uri

I.#. $um functionea%a sistemul finantarilor nerambursabile

I.&. $are sunt principalii finantatori

I.'. $e este un (rant

I.). $e doresc finantatorii

I.*. +m nevoie de parteneri

I.. $um arata un contract de parteneriat

I.-. $um pot construi un parteneriat viabilI.. $e pasi trebuie intreprinsi in vederea participarii la licitatii

I.1/. $e contine pachetul informativ

I.11. $um construiesc bu(etul unei activitati

I.1#. $e se intampla dupa casti(area unui (rant

I.1&. in ce conditii pot primi banii dupa casti(area unui proiect

I.1'. $e contine un contract de finantare

I.1). $e relatii trebuie sa am cu finantatorul

II. Realizarea unui proiect propus spre finantare nerambursabila

II.1. $um ale( un pro(ram de finantari

II.#. $e cuprinde un proiect de finantare

II.&. $um construiesc schema unui proiect

II.'. $um se construieste un proiect

II.). $um exprimam scopul proiectului

II.*. $e sunt obiectivele unui proiect

II.. $e cuprind activitatile unui proiect

II.-. $um construim un plan de evaluare

II.. $um pre(atim bu(etul unui proiect

II.1/. $um 0ustificam proiectul

II.11. $um demonstram durabilitatea proiectului

II.1#. $e contine o introducere intr!o pre%entare de proiect

II.1&. $um stabilim titlul unui proiect

$opri(ht 2c3 4apital 567 ! Finantare.ro ! contact8finantare.ro 9 /#&#.#)'.'*

1 : #-

http://www.finantare.ro/ghid-finantari.html

http://www.finantare.ro/ghid-consultanta.html

mailto:[email protected]

http://www.finantare.ro/

http://www.finantare.ro/ghid-finantari.html

http://www.finantare.ro/ghid-consultanta.html




II.1'. $e cuprinde un re%umat de proiect

II.1). $um pre%int obiectivele

II.1*. $um pre%int resursele

II.1. $um se evaluea%a proiectele participante la licitatii

II.1-. $are sunt caracteristicile unui proiect de succes

II.1. $um se implementea%a un proiect casti(ator

I. Finantarile nerambursabile

I.1. De ce acorda finantari nerambursabile diferite institutii sau ONG-uri?

;inantarile nerambursabile sunt destinate spri0inirii desfasurarii unor activitati ! importante pentru

anumite se(mente ale societatii sau pentru de%voltarea de ansamblu a or(anismului economic si social !

din domenii pentru care, din cau%a situatiei con0uncturale, nu exista resurse financiare suficiente

accesibile in mod curent 2de exemplu, reabilitarea infrastructurii in re(iuni sarace, recalificare

profesionala, spri0inirea de%voltarii sectorului OG in calitate de partener al autoritatilor publice3 sau

din domenii in care exista in mod traditional o nevoie de resurse financiare mai mare decat

disponibilitatile 2de exemplu, activitatile cu caracter social3.

$ele mai multe finantari de acest tip sunt acordate 6omaniei de alte state sau institutii internationale.

5istemul finantarilor nerambursabile publice externe este una din componentele mecanismelor mai

ample de colaborare dintre diverse state, el avand caracterul unui a0utor acordat pentru spri0inirea

re%olvarii unor situatii exceptionale in care statul beneficiar al acestui a0utor nu are experti%a sau

resursele umane si materiale necesare pentru a incerca o re%olvare eficienta pe cont propriu.

Din acest motiv, resursele financiare propriu!%ise sunt insotite de o intrea(a metodolo(ie specifica care

trebuie respectata in procesul de acordare a finantarilor si prin care se urmareste implementarea unor

elemente de filosofie sociala care si!au dovedit validitatea in situatii similare intalnite in alte state.

I.. Cum functioneaza sistemul finantarilor nerambursabile?

Pentru a putea intele(e cum demarea%a si se derulea%a un pro(ram de finantare nerambursabila va

pre%entam etapele de "viata" ale acestuia<

+. In prima etapa, finantatorul stabileste ! inclusiv prin colaborare cu autoritati ale statului care va

beneficia de respectivele finantari 2in ca%ul unor pro(rame masive de finantare, de exemplu cele

ale =niunii >uropene sau cele ale ?ancii @ondiale3 ! domeniul sau domeniile vi%ate si

obiectivele pe care intentionea%a sa le reali%e%e, activitatile si beneficiarii potentiali pe care este


: #-






dispus sa!i finante%e din resursele sale.

In aceasta etapa este elaborata metodolo(ia care va permite selectia prin licitatie publica de

proiecte si finantarea efectiva a activitatilor care asi(ura indeplinirea in conditii cat mai bune a

obiectivelor finantatorului.

?. >tapa a doua este repre%entata de licitatia de proiecte.

;inantatorul lansea%a in mod public pro(ramul de finantare respectiv, oferind tuturor celor

interesati un pachet informativ care contine un (hid al pro(ramului 2explicand mai detaliat ce

intentionea%a sa reali%e%e pro(ramul si ce conditii trebuie sa indeplineasca cei care vor sa

incerce sa obtina resurse financiare din aceasta sursa, in particular data limita pana la care pot fi

depuse proiecte in vederea participarii la licitatie, limitele minime si maxime ale sumelor care

pot fi solicitate printr!un sin(ur proiect, intervalul de timp pentru care se asi(ura finantarea

pentru proiectele casti(atoare 2de exemplu, durata activitatii trebuie sa nu depaseasca *, 1#, sau

1- luni sau:si activitatile pot fi finantate numai pana la o anumita data calendaristica3 si o cerere

de finantare 2de re(ula sub forma unui formular standardi%at3A in ca%ul anumitor pro(rame de

finantare, pachetul informativ include si alte documente 2modelul de plan de afaceri acceptat de

finantator, niveluri maxime acceptate pentru cheltuielile de natura diurnelor etc.3.

5olicitantii depun proiectele de activitati pentru care solicita finantari nerambursabile reali%ate

in conformitate cu conditiile pre%entate in (hidul pro(ramului.

$. Dupa expirarea perioadei de timp in care pot fi depuse proiectele, acestea sunt evaluate de catre

comisia de evaluare constituita in etapa intai, fiecarui proiect fiindu!i acordat un anumit puncta0,

functie de lista de criterii utili%ata de comisie 2criterii pre%entate solicitantilor, de re(ula, in

cadrul pachetului informativ3.

Proiectele sunt apoi ierarhi%ate descrescator in functie de puncta0ul obtinut, fiind declarate

casti(atoare proiectele care au obtinut puncta0ele cele mai mari si care solicita, in total, o suma

mai mica sau e(ala cu bu(etul total oferit de finantator pentru pro(ramul de finantare respectiv.

D. $ea de!a patra etapa este repre%entata de perioada de implementare a proiectelor pentru care a

fost obtinuta finantarea nerambursabila.

>. >tapa finala este cea de evaluare.

I.!. Care sunt principalii finantatori?

Pentru a vedea toate pro(ramele de finantare oferite de finantatorii din 6omania, accesati< Fonduri

structurale, "lte finantari nerambursabile, Credite pentru afaceri.

Principalele cate(orii de finantatori activi in 6omania sunt< =niunea >uropeana, Guvernul 6omaniei,

(uvernele sau ambasadele unor state straine, bancile si institutii financiare internationale 2de ex.<


! : #-

http://www.finantare.ro/fonduri_structurale.html


http://www.finantare.ro/programe.html


http://www.finantare.ro/credite.html











?>6D, ?anca @ondiala3, bancile active in 6omania, fundatii sau alte or(ani%atii internationale cu

statut asemanator 2de ex.< ;undatia "5oros"3, mari corporatii 2de ex.< @icrosoft, $oca!$ola3.

I.#. Ce este un $rant?

Grantul repre%inta suma de bani acordata drept finantare nerambursabila pentru indeplinire unui scop

anume.

I.%. Ce doresc finantatorii?

;inantatorii urmaresc atin(erea unor obiective (enerale 2economice, sociale, culturale3 prin spri0inirea

financiara a activitatilor unor or(ani%atii 2firme, OG, institutii publice etc.3 sau persoane.

Obiectivele si metodele acceptate de finantator pentru indeplinirea acestora trebuie foarte bine

cunoscute de catre solicitantul de finantare.

I.&. "m ne'oie de parteneri?

;oarte adesea, finantatorii doresc sa spri0ine intr!o masura mai mare activitati reali%ate in cadrul unor

parteneriate, or(ani%ate pe criterii de eficienta economica si sociala pornind de la complementaritatea

care exista sau poate fi de%voltata intre activitatea diversilor actori sociali.

$a un indiciu in acest sens, puteti observa printre criteriile de evaluare a proiectelor din cadrul multor

pro(rame de finantare existenta unui puncta0 acordat special pentru reali%area si modul de functionare a

eventualului parteneriat or(ani%at in cadrul proiectului, chiar daca nu se solicita in mod obli(atoriu

acest lucru.

in anumite ca%uri, or(ani%area unui parteneriat este solicitata in mod expres celor care doresc sa

acceada la finantarea nerambursabila oferita.

in toate situatiile insa, calitatea parteneriatului 2si nu doar simpla existenta a unei or(ani%atii partenere3

este determinanta in obtinerea unor puncta0e maxime.

Partenerii externi or(ani%atiei care se vor implica in proiect trebuie specificati clar, inclusiv cu

preci%area %onelor de activitate, a (radului de implicare si a modului de colaborare cu or(ani%atia care

reali%ea%a proiectul.

=n proiect este, de fapt, un sistem complex pe care numai cu dificultate o or(ani%atie il poate pune

sin(ura in miscare astfel incat sa!si atin(a scopul.

in situatia in care exista alti finantatori, acestia constituie nu numai o (arantie a posibilitatilor de


# : #-






functionare si extindere a proiectului, dar chiar a viabilitatii sale, deoarece interesea%a mai multe

cate(orii de persoane.

;inantatorii care sunt solicitati sa cofinante%e un proiect vor trebui selectati in asa fel incat politicile lor

sa coincida, pe cat posibil, cu cele ale finantatorului principal.

I.(. Cum arata un contract de parteneriat?

Ba pre%entam in continuare un model de declaratie de parteneriat intalnit in pro(ramele de finantare

derulate de =niunea >uropeana.

?ineinteles, daca pachetul informativ oferit de finantatorul care va interesea%a cuprinde un alt model,

este obli(atorie utili%area acestuia din urma.

@OD>7 ! Declaratie de Parteneriat

I.). Cum pot construi un parteneriat 'iabil?

Pentru a construi o relatie de parteneriat viabila ar trebui sa aveti in vedere urmatoarele aspecte<

+. +le(eti activitati care raspund cat mai bine obiectivelor pro(ramului de finantare asa cum sunt

ele pre%entate in cadrul (hidului pro(ramului.

?. +cordati timp suficient anali%ei activitatii:activitatilor pentru care doriti sa or(ani%ati un

parteneriat, pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe, avanta0ele si de%avanta0ele

pe care le inre(istrea%a or(ani%atia solicitanta in desfasurarea acestor activitati, tinand cont decontextul economic si social de ansamblu in care functionea%a ea.

Partenerul:partenerii trebuie sa compense%e punctele slabe si de%avanta0ele solicitantului, astfel

incat sa se raspunda si unor necesitati manifestate in mediul social in care va functiona

activitatea 2crearea de noi locuri de munca, atra(erea unor cate(orii sociale defavori%ate,

difu%area mai lar(a a informatiilor despre proiect etc. dupa ca%3.

$. 5electati cu atentie or(ani%atiile care pot indeplini aceste conditii si care raspund criteriilor de

eli(ibilitate din (hidul pro(ramului 2(hidul solicitantului etc.3 ale(and, in masura posibilului,

parteneri cu care ati avut colaborari anterioare cat mai reusite ! pe care va trebui sa le pre%entati

pe scurt in proiect ! si cu care sunteti cat mai si(uri ca puteti colabora si in activitatile pentru

care solicitati finantare.

Partenerii participanti in proiect trebuie sa participe inclusiv la reali%area proiectului care va

participa la licitatie.


% : #-

http://www.finantare.ro/model-declaratie-parteneriat.html



http://www.finantare.ro/model-declaratie-parteneriat.html




I.*. Ce pasi trebuie intreprinsi in 'ederea participarii la licitatii?

Dupa ce v!ati hotarat sa apelati la o finantare de acest (en, trebuie sa parcur(eti urmatoarele +,"+<

+. +le(eti pro(ramele de finantare cele mai potrivite pentru specificul activitatilor dorite de

dumneavoastra.?. Procurati!va pachetului informativ al pro(ramului de finantare.

Descrierea detaliata a pro(ramului trebuie studiata cu atentie, astfel incat sa puteti stabili cu

certitudine ca pro(ramul va poate fi de folos si ca indepliniti toate conditiile de eli(ibilitate

pentru a putea participa la licitatie.

$. $ompletati documentatia solicitata de finantator si colectati documentele necesare ca anexe

obli(atorii in cadrul proiectului.

O atentie speciala trebuie acordata informatiilor anexe suplimentare ! nesolicitate expres de

finantator ! care pot fi utili%ate ca ar(umente in favoarea proiectului dumneavoastra 2studii, date

statistice, scheme, strate(ii (uvernamentale in domeniile vi%ate de proiect etc.3.

>ste recomandat sa incheiati aceasta etapa cu cel putin cateva %ile inainte de data limita de

depunere a proiectelor, pentru a dispune de timpul necesar pentru verificarea finala.

D. Depuneti proiectul la adresa anuntata de finantator, inainte de data limita.

In (eneral, aceasta data limita se refera la %iua si ora la care proiectul este primit si inre(istrat in

evidentele finantatorului ca participant la licitatie si nu la data expedierii lui de la sediul

solicitantului catre finantator 2data postei3. +ceasta situatie trebuie avuta in vedere de la inceput

in planificarea reali%arii proiectului, tinand cont de faptul ca serviciile de curierat 2Posta

6omana sau firmele private3 au nevoie de cel putin #' de ore pentru transportul coletelor intrelocalitati aflate in 0udete diferite.

>. +nali%ati re%ultatul licitatiei, comunicat de finantator fiecarui solicitant in parte.

Pentru proiectele casti(atoare, urmea%a implementarea propriu!%isa a proiectului, prin semnarea

contractului de finantare intre finantator si solicitantul care a depus proiectul casti(ator.

Pentru proiectele necasti(atoare, este momentul anali%ei puncta0ului obtinut de proiect, etapa

esentiala in ca%ul in care intentionati sa depuneti un alt proiect. Intre anumite limite, aceste

conclu%ii sunt utile si atunci cand sunteti interesat ulterior de un alt pro(ram de finantare, chiar

oferit de alt finantator.

+ici mai pot fi adau(ate cateva F",/RI<

1. +cordati tot timpul necesar pentru reali%area proiectului de finantare .

De re(ula, in fa%a de inceput a proiectului este posibila aparitia unor situatii de subapreciere a

efortului necesar, inclusiv ca urmare a capacitatii reduse de identificare clara si completa a

tuturor informatiilor si documentelor necesare si utile pentru proiect.


& : #-






In plus, licitatiile de proiecte sunt lansate, uneori, cu putin timp inainte de termenul limita de

depunere a proiectelor, iar centrali%area informatiilor necesare poate solicita un volum de

munca suficient de mare pentru a 0ustifica acordarea unui interval important de timp pentru

reali%area proiectului.

#. Porniti de la o idee de activitate identificata in prealabil ca fiind necesara pentru dumneavoastra

2achi%itia unui echipament mai performant, de%voltarea unor activitati existente, initierea de noi

activitati etc.3 si care poate fi adaptata pentru cerintele specifice ale finantatorului, in loc de a

ima(ina o activitate pornind de la cerintele (hidului de finantare.

+stfel, veti economisi din timpul si efortul uman necesar pentru documentarea activitatii vi%ate

care, fiind bine cunoscuta de dumneavoastra, poate fi pre%entata si ar(umentata complet si

convin(ator.

&. 5tabiliti o persoana care sa aiba in responsabilitate reali%area proiectului de finantare si un (rup

de colaboratori ! in particular o persoana pentru le(atura cu partenerul:partenerii din cadrul

proiectului 2de re(ula, este nevoie de mai multe persoane pentru a aduna in timp util toate

informatiile necesare3.

'. +cumulati din timp toate informatiile semnificative care pot ar(umenta avanta0ele proiectului

reali%at de dumneavoastra.

). $larificati in detaliu care sunt informatiile solicitate in cadrul cererii de finantare , inclusiv prin

reali%area unor contacte si discutii cu persoanele special desemnate in acest scop de catre

finantator.

I.10. Ce contine pachetul informati'?

Pachetul informativ contine, in (eneral<

+. Ghidul pro(ramului 2(hidul solicitantului3A

?. ;ormularul cererii de finantareA

$. ;ormularele documentelor anexe, care pot diferi functie de finantator si pro(ramul de finantare<

modelul de bu(et al proiectului 2uneori inclus in corpul cererii de finantare3, matricea lo(ica a

proiectului, modelul de plan de afaceri acceptat de finantator, modelul de $B acceptat pentru

membrii echipei proiectului, nivelurile maxime acceptabile ale cheltuielilor cu diurne, modelulcontractului care urmea%a sa fie incheiat intre finantator si or(ani%atiile casti(atoare ale licitatiei

de proiecte, anuntul de lansare a pro(ramului de finantare etc.


( : #-






I.11. Cum construiesc bu$etul unei acti'itati?

Pentru a reali%a un bu(et cat mai realist aveti in vedere urmatoarele aspecte<

+. Includeti toate cheltuielile absolut necesare.

?u(etul trebuie sa fie fe%abil ! trebuie sa asi(ure functionarea activitatii in economia reala, nudoar pe hartie ! deci trebuie stabilite si estimate cat mai precis posibil toate cate(oriile de

cheltuieli necesare pentru reali%area obiectivelor activitatilor respective, in conditiile de calitate

necesare in proiect.

Orice omisiune esentiala duce, in fa%a de implementare efectiva, fie la solicitarea de fonduri

suplimentare peste cele aprobate, de multe ori echivalenta cu anularea proiectului, fie la

solicitari de modificare a bu(etului, acceptate de finantatori in mod exceptional si doar intre

anumite limite.

?. u supradimensionati cheltuielile peste strictul necesar.

6e%ervele pentru situatii nepreva%ute, atunci cand pot fi incluse in bu(et, au limite maxime

acceptate de finantator.

In afara de cheltuielile strict necesare, finantatorii nu sunt dispusi sa finante%e decat cheltuieli

derivate sau le(ate de functionarea pro(ramului de finantare in ansamblu ! cheltuieli de

publicitate ale fiecarui proiect, cheltuieli de evaluare periodica a stadiului implementarii

fiecarui proiect casti(ator etc., iar finantatorul nu e%ita sa solicite modificarea bu(etului atunci

cand considera ne0ustificat de mari anumite cheltuieli 2un posibil efect secundar al acestor

modificari poate fi diminuarea contributiei proprii a solicitantului pana la un nivel la care

proiectul devine neeli(ibil3 sau decide sa acorde o suma mai mica decat cea solicitata initial prin proiect.

$. u va stabiliti ca obiectiv solicitarea sumei maxime pe care o ofera finantatorul unui proiect.

Pentru ca or(ani%atia dumneavoastra sa obtina sume mai mari sub forma de finantari

nerambursabile, depuneti mai multe proiecte, in cadrul aceluiasi pro(ram de finantare 2dar

pentru alte proiecte3 sau in cadrul altor pro(rame 2totusi, finantatorii nu acorda sume pentru

activitati care sunt finantate in paralel din sumele obtinute de la alt finantator sau din sursele

solicitantului3.

D. +si(urati co!finantarea 2contributia proprie3, dovedind cu documente ca dispuneti de bunurile

materiale si personalul 2asa!numita "contributie in natura"3 precum si de resursele financiare

care repre%inta, ca valoare totala in bu(etul proiectului, cel putin procentul minim solicitat de

finantator.

Incercati sa asi(urati un nivel al acestei co!finantari mai mare decat procentul minim solicitatA o

contributie proprie mai mare poate indica finantatorului interesul si serio%itatea cu care


) : #-








I.1!. In ce conditii pot primi banii dupa casti$area unui proiect?

Crebuie tinut cont de anumite aspecte<

1. 5uma obtinuta poate diferi de suma solicitata initial, in ca%ul in care finantatorul a solicitat

modificarea bu(etului.#. ;inantarea va fi obtinuta numai dupa semnarea contractului de finantare intre finantator si

beneficiar 2casti(ator al licitatiei3.

&. De obicei, finantarea se acorda in mai multe transe, a caror valoare este stabilita in contractul de

finantare.

Prima transa este obtinuta imediat dupa semnarea acestui contract 2desi uneori pot aparea

situatii cand proiectul incepe conform planificarii aprobate in proiect, dar finantatorul nu a

reusit sa acorde prima transa3A fiecare transa suplimentara se acorda numai dupa aprobarea de

catre finantator a unor rapoarte periodice reali%ate de catre beneficiar.

'. erespectarea prevederilor contractului de finantare poate duce la intreruperea platilor efectuate

de finantator, contributia acestuia poate fi diminuata, sau finantatorul poate solicita plata

partiala sau in totalitate a sumelor de0a platite.

I.1#. Ce contine un contract de finantare?

=n contract de finantare detalia%a relatiile dintre finantator si beneficiar 2solicitantul al carui proiect a

fost declarat casti(ator3.

Iata in continuare modelul unui asemenea contract de finantare. ?ineinteles, fiecare finantator

utili%ea%a un model propriu, care poate diferi ca forma, structura sau continut de aceste exempleA in

esenta insa, veti re(asi aproximativ aceleasi cate(orii de informatii.

@OD>7 ! $ontract de ;inantare

I.1%. Ce relatii trebuie sa am cu finantatorul?

In principiu, respectati un model de buna practica caracteri%at de<

1. transparentaA

#. schimb permanent de informatii cu finantatorulA

&. respectarea re(ulilor stabilite de finantator.


10 : #-

http://www.finantare.ro/contract-finantare-nerambursabila.html



http://www.finantare.ro/contract-finantare-nerambursabila.html




II. Realizarea unui proiect propus spre finantare nerambursabila

II.1. Cum ale$ un pro$ram de finantari?

Crebuie parcurse mai multe etape<

1. 5tabiliti o lista de idei (enerale de proiect le(ate de activitatea or(ani%atiei dumneavoastra

pentru care doriti sa solicitati finantare.

Puteti incepe sa discutati ideile cu oamenii politici, functionarii si alte personalitati!cheie din

%ona dumneavoastra. +semenea persoane vor fi in mod particular dispuse sa sustina un eventual

proiect daca obiectivele lui au o le(atura cu interesele acestor persoane si daca proiectul pare

bine conceput si susceptibil de reusita. $hiar daca aveti destule resurse financiare pentru a va

conduce proiectul spre reali%are, un spri0in local este binevenitA uneori se poate dovedi chiar

vital. Beti avea nevoie de bunavointa si influenta altor persoane daca lucrurile mer( rau sau

daca doriti sa lansati un alt proiect in aceeasi %ona.#. $onsultati sursele de informatii privitoare la pro(ramele de finantari nerambursabile aflate in

desfasurare sau in pre(atire pentru lansare.

&. +nali%ati obiectivele si prioritatile diferitelor pro(rame de finantare, criteriile de eli(ibilitate,

criteriile de evaluare a proiectelorA evitati sa interpretati ne0ustificat de favorabil aceste criterii,

pentru ca anali%a comisiei de evaluare ! sin(ura care contea%a, in cele din urma ! este neutra.

'. +nali%ati tipurile de proiecte finantate anterior in cadrul pro(ramelor de finantare 2atentie< de

multe ori, finantatorul modifica unele caracteristici ale licitatiei curente de proiecte fata de

licitatiile anterioare or(ani%ate in cadrul aceluiasi pro(ram de finantare3.

). +nali%ati conditiile financiare< suma minima si maxima care poate fi solicitata, nivelul si

structura contributiei cofinantarii care trebuie asi(urata de solicitant.

*. Identificati termenul limita de depunere a proiectelor de finantare.

Pentru o eficienta maxima a procesului de cautare de finantari, se recomanda de%voltarea unui dialo(

cu finantatorii inainte de a incepe reali%area propriu!%isa a proiectului de finantare.

=tili%ati adresele la care pot fi solicitate informatii suplimentare 2de obicei, prin intermediul email!ului

sau fax!ului3 pentru a clarifica nelamuririle care apar pe parcursul procesului de reali%are a proiectului

de finantare.

Puteti avea in vedere mai multi finantatori pentru acelasi proiect, modificand partial proiectul pentru a

raspunde solicitarilor specifice ale fiecaruia dintre ei.

In plus, unii finantatori doresc sa finante%e proiecte in colaborare cu alti finantatori.

+veti permanent in vedere data limita de depunere a proiectelor.

6eali%area unui proiect de calitate presupune o coordonare destul de complexaA in plus, de foarte multe


11 : #-






ori apar diverse situatii nepreva%ute care pot prelun(i foarte mult finali%area proiectului.

$alitatea proiectului depinde esential de calitatea persoanelor si resurselor utili%ate, iar identificarea si

atra(erea in proiect a persoanelor cele mai potrivite pentru atin(erea obiectivelor vi%ate poate necesita

un timp destul de mare.

In ale(erea pro(ramului de finantare trebuie sa tineti cont de planificarea interna a de%voltarii

or(ani%atiei, adica activitatile pentru care solicitati finantare, tinand cont de faptul ca procesul de

evaluare a proiectelor de finantare durea%a, de re(ula, cel putin 1 luna 2pentru unele pro(rame de

finantare acest interval de timp putand fi chiar de mai multe luni3.

In plus, in ca%ul casti(arii licitatiei de proiecte, formalitatile le(ate de semnarea contractelor specifice

necesare pentru inceperea efectiva a finantarii pot dura o perioada de cel putin inca 1 luna.

II.. Ce cuprinde un proiect de finantare?

$ea mai importanta sarcina este reali%area cererii de finantare.

$onceptul care sta la ba%a acestei abordari este acela ca prin fra(mentarea procesului in etape mici se

simplifica re%olvarea sarcinii.

+tentie< = pierdeti din vedere ima(inea de ansamblu

Ordinea in care este citita o propunere tipica nu este aceeasi cu cea in care ea trebuie elaborata.

Ordinea in care vi se cere sa va pre%entati proiectul va poate conduce adesea pe o pista falsa.

Ordinea u%uala a partilor unei propuneri este construita pentru a creste acuratetea si intele(erea sa

atunci cand este evaluata si este ineficienta daca este aplicata in procesul de scriere a propunerii.

Ordinea tipica a propunerii atunci cand este citita<

• scrisoarea de intentie 2separata de dosar3A

• pa(ina de titluA

• re%umatA

• introducereA

• problema vi%ata si scopul stabilitA

• 0ustificarea problemeiA

• obiectiveA

• activitatiA

• evaluare durabilitate : finantari ulterioareA

• bu(et


1 : #-






• anexe.

Ordinea in care sunt abordate elementele propunerii atunci cand aceasta este elaborata<

">lemente principale"

• problema vi%ata si scopul stabilitA

• obiectiveA

• activitatiA

• evaluareA

• bu(et.

">lemente suplimentare"

• 0ustificarea problemeiA

•durabilitate : finantari ulterioareA

• introducereA

• pa(ina de titluA

• re%umatA

• anexe.

;unctie de experienta anterioara a solicitantului, activitatea de stabilire si obtinere a anexelor poate fi

desfasurata in paralel cu activitatea de redactare a diferitelor componente ale proiectului.

In ca%ul finantarilor nerambursabile acordate prin pro(rame ale =niunii >uropene, un proiect de

finantare are, de re(ula, urmatoarele componente< cererea de finantare, bu(etul proiectului 2uneori

inclus in formularul cererii de finantare3, matricea lo(ica a proiectului 2uneori3, $B!uri ale persoanelor

care vor lucra in activitatile din proiect, documente doveditoare ale statutului 0uridic al solicitantului si

partenerilor, anexe facultative 2date statistice, (rafice, studii, elemente ale unor strate(ii aflate in

derulare sau in proiect, re%ultate ale altor activitati relevante pentru proiect ! in (eneral, informatii care

pot fi utili%ate ca ar(umente pentru proiect3.

II.!. Cum construiesc schema unui proiect?

5chema proiectului da atat o ima(ine clara a componentelor proiectului, cat si ba%a pentru constituirea

unui sistem de monitori%are.

Obiectivele proiectului sunt descrise intr!o coloana care pre%inta resursele consumate de proiect pentru

a fi transformate in re%ultate, resurse care contribuie la reali%area scopului proiectului si, in cele din


1! : #-






urma, la reali%area misiunii proiectului.

+ceasta coloana, numita re%umat, este le(ata de a doua coloana, care defineste principalele ipote%e pe

care se ba%ea%a conexiunile dintre resurse, re%ultate, scopuri si misiune.

+ treia coloana identifica indicatorii calitativi care masoara (radul de reali%are a obiectivelor

proiectului la diferite nivele.

In contextul re%umatului, principalele elemente ale proiectului sunt definite ca misiuni, scopuri,

re%ultate si resurse.

Crebuie mentionate, insa, si cateva dintre limitele utili%arii schemei proiectului.

>a nu poate inlocui procesele ri(uroase de formulare si apreciere a proiectului.

Proiectele sunt intreprinderi dinamice, iar schema proiectului descrie situatia la un moment dat.

Pericolul poate fi evitat, desi(ur, prin actuali%area schemei ori de cate ori situatia se schimba suficient

de mult.

II.#. Cum se construieste un proiect?

In ca%ul unora dintre finantatori, inainte de reali%area propriu!%isa a proiectului de finantare, este

necesara trimiterea unei scrisori de intentie, constand intr!o pre%entare (enerala a proiectului care

trebuie sa indice cu claritate relevanta problemei vi%ate si a solutiei propuse, perioada de desfasurare si

costul estimativ.

+ceasta scrisoare are rolul de evita situatiile in care solicitantii consuma resurse importante pentru

reali%area unor proiecte de finantare care insa au de la inceput sanse reduse de a fi aprobate 2lipsa de

interes a finantatorului pentru problema vi%ata prin proiect, credibilitate sau experienta insuficienta a

solicitantului etc.3.

=n raspuns po%itiv inseamna, practic, ca proiectul are sanse importante de succes, daca proiectul este

reali%at in conditii bune.

Pentru construirea proiectului se porneste de la informatiile cuprinse in pachetul informativ.

+ctivitatea trebuie concentrata in doua directii<

+. $ompletarea formularelor obli(atorii 2cerere de finantare, bu(et, matrice lo(ica, plan de afaceri

etc.3.

?. $olectarea informatiilor anexa necesare 2statut 0uridic al solicitantului si alte documente cu

caracter 0uridic, $B!uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utili%ate in ar(umentarea

proiectului3.

Ordinea in care sunt or(ani%ate informatiile intr!o cerere de finantare este ordinea optima pentru


1# : #-






evaluarea sa.

$ompletarea cererii, insa, trebuie reali%ata in alta ordine, foarte utila in acest sens fiind matricea lo(ica

a proiectului 2daca aceasta exista3.

O ordine de elaborare a elementelor proiectului de finantare ar putea fi urmatoarea<

a. Definirea problemei care trebuie re%olvata.

In acest scop trebuie identificate problemele ma0ore existente, dintre care trebuie selectata o

sin(ura problema care va fi vi%ata de proiectul dumneavoastra.

b. 5tabilirea scopului proiectului< de re(ula, repre%inta re%olvarea problemei sau stadiul la care

dorim sa a0un(a ea in urma derularii proiectului.

5copul trebuie sa fie unic si sa aiba o formulare concisa.

c. 5tabilirea obiectivelor proiectului< repre%inta etape care trebuie atinse pentru atin(erea scopului

2+tentie Obiectivele repre%inta ceea ce doriti sa obtineti, nu ceea ce faceti pentru a obtine ceea

ce doriti3.

+stfel, daca exista numai un sin(ur mod de indeplinire a unui obiectiv pe care l!ati stabilit, este

probabil sa fi stabilit de fapt o activitate.

d. 5tabilirea activitatilor.

In aceasta etapa trebuie sa determinati ce anume trebuie facut pentru atin(erea fiecarui obiectiv

2stabilirea actiunilor3, sarcinile care trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni 2informatii

esentiale in evaluarea necesarului de resurse si planificarea in timp3, personalul necesar.

6esursele utili%ate in aceste activitati se vor re(asi in bu(et.

+veti in vedere necesitatea ar(umentarii avanta0elor si pre%entarii riscurilor acestor activitati,demonstrand ca ati studiat si alte solutii posibile 2eventual aplicate in alte situatii similare3

atunci cand ati ales solutiile propuse in proiectul dumneavoastra.

e. 5tabilirea planului de evaluare.

>valuarea este necesara pentru a putea stabili in fiecare moment in ce conditii de calitate

or(ani%atia face ceea ce si!a propus.

>valuarea se concentrea%a asupra a ' aspecte ma0ore< resurse investite in proiect, activitati

desfasurate, re%ultate obtinute, beneficii reali%ate.

Pentru a putea fi reali%ata, ea necesita, de re(ula, informatii sistematice, ceea ce face necesara

or(ani%area unei monitori%ari a proiectului.

$osturile monitori%arii si evaluarii trebuie incluse in bu(etul proiectului.

f. 6eali%area bu(etului.

$ate(oriile principale de cheltuieli se refera la resurse umane, echipamente si bunuri, transport,

cheltuieli administrative, alte costuri si servicii, costuri aferente cladirilor si terenurilor 2uneori3,


1% : #-






re%erve pentru situatii nepreva%ute 2uneori3, fiecare cate(orie de cheltuieli trebuind sa fie

detaliata in bu(et.

$heltuielile trebuie, de re(ula, (rupate si functie de sursa din care vor fi acoperite< contributia

solicitantului sau partenerilor, respectiv cofinantarea nerambursabila.

Observatie< reali%area bu(etului durea%a destul de mult timp, planificati!va corespun%ator

activitatea de reali%are a proiectului.

=neori finantatorul nu ofera intrea(a suma solicitata prin bu(etul proiectului dumneavoastra,

pentru ca nu a inteles ar(umentele privind necesitatea anumitor cheltuieli sau pentru ca a

considerat suma ne0ustificat de mare.

Daca acest lucru va afecta calitatea re%ultatelor proiectului, comunicati acest lucru

finantatorului.

(. Eustificarea proiectului< ar(umentati importanta si ur(enta problemei vi%ate in proiect,

avanta0ele pe care solutia de re%olvare propuse de proiect le care fata de alte alternative,

capacitatea solicitantului si partenerilor de a desfasura proiectul.

h. Durabilitatea proiectului 2modul in care vor fi finantate activitatile din proiect dupa incheierea

finantarii nerambursabile3.

;inantatorii sunt interesati, cel mai adesea, ca proiectele pe care le finantea%a sa traiasca cat mai

mult timp, vor sa faca investitii pe termen lun(.

$ontinuarea proiectului poate fi finantata din alt (rant al aceluiasi finantator sau acordat de alt

finantator, venituri aduse de activitatile proiectului, alte surse de finantare.

Daca intentionati sa solicitati pentru continuarea proiectului o alta transa de finantare, informati

de la inceput finantatorul si ar(umentati foarte bine aceasta solicitare.

i. 5tabilirea titlului proiectului< trebuie sa atra(a atentia, sa evidentie%e re%ultatele si avanta0ele

proiectului, sa fie clar si concis, dar evitand acronimele si termenii tehnici sau de 0ar(on.

0. 6eali%area re%umatului proiectului< trebuie sa cuprinda pre%entarea problemei vi%ate,

pre%entarea solicitantului si a credibilitatii sale, pre%entarea succinta a obiectivelor, a

activitatilor si a metodolo(iei de evaluare, costul total al proiectului, a contributiei solicitantului

si a cofinantarii solicitate, durabilitatea proiectului. 6e%umatul este ultima componenta

redactata.


1& : #-






II.%. Cum e3primam scopul proiectului?

5copul unui proiect repre%inta, de re(ula, re%olvarea problemei sau stadiul in care dorim sa a0un(a

problema in urma derularii proiectului.

6ecomandari<

• enuntul sa fie scurt si concisA

• nu trebuie sa apara necesitatea de a folosi con0unctia "si" pentru a desparti # propo%itiiA daca se

intampla acest lucru, s!ar putea sa fie vorba de # scopuriA

• folosirea cuvantului "prin" atra(e dupa el explicatii cu privire la modul in care va fi atins scopul

proiectuluiA nu este ca%ul a se face acest lucru in aceasta sectiune.

II.&. Ce sunt obiecti'ele unui proiect?

=n obiectiv este un re%ultat scontat ce trebuie obtinut in efortul de atin(ere a scopului proiectului si,

implicit, a re%olvarii problemei.

Pe masura ce or(ani%atia:institutia atin(e obiectivele proiectului, discrepanta dintre stadiul actual si

scop se in(ustea%a.

Obiectivele sunt pasi ce trebuie facuti pentru a ne apropia de scop.

Borbim despre "obiective" 2la plural3 pentru ca este (reu de presupus ca poate fi vorba despre unul

sin(ur. >le se vor stabili (radat, in concordanta cu intervalele de timp avute in vedere pentru reali%area

proiectului, fiind specifice unei anumite perioade.

In vederea formularii corecte a obiectivelor se va raspunde cu preci%ie la urmatoarele intrebari<

• $are sunt %onele cheie pe care dorim sa le schimbam prin acest proiect

• $are este se(mentul de populatie care va fi implicat in schimbare 2atentie, aici trebuie sa avem

in vedere nu numai (rupul!tinta, care de altfel va fi stabilit cu preci%ie, ci si cate(oriile de

populatie cu care acesta interactionea%a semnificativ3

• $are este directia schimbarii pe care o dorim 2crestere sau imbunatatire, descrestere sau

reducere3

•

$are este (radul sau proportia schimbarii• $are este termenul 2sau intervalul de timp3 preva%ut pentru atin(erea (radului de schimbare

Crebuie avuta mare atentie atunci cand se enunta obiectivele pentru a nu se confunda cu activitatile.

+cestea din urma descriu cum se indeplinesc obiectivele.

Obiectivele repre%inta "un sfarsit", in timp ce metodele repre%inta "un drum".


1( : #-






$ea mai buna re(ula de deosebire a lor este urmatoarea< daca exista un sin(ur mod de a indeplini

obiectivul pe care l!ati enuntat, probabil ca, de fapt, ati enuntat o actiune.

O alta metoda de a verifica daca ceea ce se enunta este un obiectiv sau nu, este folosirea initialelor unor

cuvinte care repre%inta caracteristicile pe care trebuie sa le intruneasca obiectivele, initiale care, una

lan(a alta, compun cuvantul en(le%esc "5@+6C" 2istet3<

• 5 ! "specific" ! este obiectivul clar< cine, ce, cand, unde, cum, (rup!tinta

• @ ! "masurabil" ! sunt masurabile re%ultatele

• + ! "abordabil" ! este un obiectiv care poate fi, in (eneral, atins

• 6 ! "realist" ! are or(ani%atia resursele necesare pentru atin(erea lui in timpul dat

• C ! "incadrare in timp" ! exista un termen limita

5copul si obiectivele unui proiect sunt diferite de scopul si obiectivele or(ani%atiei, desi in mod normal

exista o le(atura intre ele.

II.(. Ce cuprind acti'itatile unui proiect?

5ectiunea din proiect referitoare la activitati cuprinde descrierea detaliata a ceea ce

or(ani%atia:institutia urmea%a sa intreprinda pentru atin(erea obiectivelor.

+ctivitatea este un mi0loc de a atin(e un obiectiv. Crebuie retinut faptul ca, pentru atin(erea unui

obiectiv, este necesara punerea in practica a mai multor metode. Daca pentru obiectiv nu se poate defini

decat o metoda de a fi atins, inseamna ca obiectivul respectiv este de fapt o activitate.

+cest capitol trebuie sa cuprinda<

• enuntarea fiecarei +ctivitati in parteA

• specificarea 6esponsabilului activitatii respectiveA

• specificarea 6esurselor de care este nevoie 2personal, echipament, timp3A

• descrierea secventelor in Cimp si modul cum se interferea%a activitatile.

Pentru a elabora activitatile prin care se atin(e un obiectiv, raspundeti!va la urmatoarele intrebari<

•

ce anume aveti de facut pentru atin(erea obiectivelor 2raspunsul la aceasta intrebare il constituieactiunile ce trebuie intreprinse3A

• ce sarcini trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni 2raspunsul va a0uta sa evaluati resursele

de care aveti nevoie si planificarea in timp3A

• ce resurse sunt necesare pentru indeplinirea fiecarei sarciniA

• care sunt datele de incepere si terminare a sarcinilor 2raspunsul la aceasta intrebare va a0uta sa


1) : #-






determinati secventele in timp3A

• cum se vor selecta participantii 2raspunsul va a0uta sa va dati seama daca veti avea oamenii

necesari pentru ducerea activitatilor la bun sfarsit3.

6ecomandari<

• 6esursele specificate la sectiunea "activitati" trebuie sa corespunda cu resursele cerute in bu(et.

• ;iecare resursa mentionata 2personal, echipament etc.3 va trebui "tradusa" in bani si introdusa in

bu(et.

• >xplicati motivele care v!au facut sa ale(eti metodele pe care le!ati ales.

• ;aceti o scurta discutie despre riscul punerii in practica a metodelor respectiveA aratati de ce

metodele pe care le!ati ales implica o probabilitate mare de atin(ere a obiectivelor.

II.). Cum construim un plan de e'aluare?

+ceasta intrebare se refera la planul pe ba%a caruia membrii or(ani%atiei:institutiei urmea%a sa evalue%e

proiectul, atat la terminarea lui, dar si pe parcurs, la diferite momente intermediare.

>valuarea repre%inta emiterea de 0udecati privind pro(resul inre(istrat pe calea atin(erii obiectivelor

propuse.

@otivele pentru care o activitate a unei or(ani%atii ne(uvernamentale este evaluata sunt diverse. O

anali%a simpla a acestor motive va identifica factori interni 2care provin din interiorul or(ani%atiei !

membri, consiliu de conducere, an(a0ati, simpati%anti3 si factori externi 2beneficiari, finantatori,

sponsori, contractanti, alte OG, publicul (eneral3.

+stfel, la intrebarea "De ce evaluam" putem identifica cau%e interne si cau%e externe, cateva dintre

cele mai des intalnite fiind amintite in continuare.

@otivatii interne<

• Pentru a vedea daca facem ceea ce trebuie.

• Pentru a obtine informatii si reactii daca ceea ce facem e necesar in luarea deci%iilor.

• Pentru aprecierea performantelor or(ani%atiei in raport cu standardele de performanta interna in

scopul imbunatatirii performantelor.• Pentru ca ne a0uta sa invatam din (reseli si astfel sa pre(atim succesele viitoare.

@otivatii externe<

• Pentru ca finantatorii doresc sa se asi(ure or(ani%atia cheltuieste banii asa cum a preva%ut in

cererea de finantare.


1* : #-






• Pentru ca or(ani%atia doreste sa dovedeasca faptul ca derulea%a proiecte si asi(ura servicii de

care este nevoie, acopera nevoile beneficiarilor si este capabila sa faca ceea ce afirma ca poate

face.

• Pentru a arata ca suntem competitivi prin prisma raportului cost:beneficii.

• Pentru aprecierea performantelor or(ani%atiei in raport cu standardele de performanta externe.

• Pentru a compara activitatea cu ceea ce altor or(ani%atii similare.

>valuarea se concentrea%a asupra a ' aspecte principale<

• 6esurse investite.

• +ctivitati desfasurate.

• 6e%ultate obtinute.

• ?eneficii reali%ate.

Pentru a putea fi reali%ata, evaluarea necesita, in cele mai multe ca%uri, cule(erea de date pe toata

perioada derularii proiectului, adica monitori%area proiectului.

@onitori%area este procesul de colectare sistematica si anali%are a informatiilor cu privire la activitatile

or(ani%atiei.

@onitori%area ne a0uta sa efectuam o verificare re(ulata a ceea ce facem in mod curent< informatiile

pot repre%inta indicatori atat cantitativi, cat si calitativi.

Planul de evaluare trebuie sa cuprinda deci referiri la modul cum vor fi culese informatiile cu privire la

derularea proiectului 2cum se va face monitori%area3 si la felul in care se va aprecia masura in care au

fost atinse obiectivele si s!au obtinut re%ultatele preconi%ate.

Pentru a putea spune ca faceti o evaluare corecta a proiectului trebuie ca la sfarsitul procesului de

evaluare sa puteti raspunde la urmatoarele intrebari<

• In ce masura proiectul si!a atins obiectivele propuse

• In ce masura atin(erea acestor obiective poate fi atribuita in mod direct proiectului dvs.

• In ce masura proiectul s!a desfasurat conform planificarii propuse in cererea de finantare

+tat monitori%area, cat si evaluarea, nu au obiect si sunt imposibil de facut in mod efectiv atunci cand

or(ani%atia nu are foarte bine clarificate si formulate obiectivele.

+ctivitatea de monitori%are si evaluare trebuie incluse in planificare, iar costurile necesare efectuarii

lor trebuie cuprinse in bu(et.


0 : #-






II.*. Cum pre$atim bu$etul unui proiect?

In sens mai lar(, bu(etul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere

financiar.

Pre(atirea unui bu(et detaliat si realist permite o ima(ine mai clara a resurselor necesare atin(eriiobiectivelor proiectului.

+stfel, bu(etul atribuie valoare financiara activitatilor proiectului, planificarea (enerala a proiectului

"mer(and mana in mana" cu cea a bu(etului.

De asemenea, repre%inta si un important instrument de control al resurselor financiare ale proiectului,

orice abatere trebuie luata in considerare.

>tape in reali%area bu(etului<

• Planificarea activitatilor proiectului.

• >stimarea cheltuielilor in detaliu, pentru fiecare activitate si subactivitate.

• >stimarea potentialelor surse de venituri.

• 6econcilierea diferentelor dintre cheltuieli si venituri.

• ;luxul de numerar 2bani pentru efectuarea platilor ! sume, perioade3.

• +probarea bu(etului.

• 5tabilirea unor proceduri de suprave(here permanenta a costurilor comparativ cu bu(etul, dupa

inceperea proiectului.

• 6evi%uirea si actuali%area periodica a bu(etului.

6ecomandari privind intocmirea bu(etului<

• Intocmirea unui bu(et corect va dura destul de mult, deci incepeti din timp.

• $onsultati, la intocmirea bu(etului, toate persoanele implicate in acesta. Beti avea, astfel, mai

multe sanse sa fie realist, si, in plus, va asi(urati ca el va fi inteles si acceptat in mod flexibil si

nu privit ca o masura birocratica de control.

• ?u(etul trebuie sa corespunda cu contractul de finantare.

5e poate intampla ca finantatorul sa nu ofere suma totala pe care o consideram necesara atunci cand

scriem proiectul.+ceasta poate avea # motive< fie nu am explicat actiunea si costul ei asociat destul de clar, fie ca nu am

calculat corect fondurile necesare.

De mentionat ar fi estimarea contributiilor personaleA este bine sa atasam o prospectare a pietei ce ofera

produse sau servicii similare, pentru a putea sustine estimarile de pret facute.


1 : #-






>ste bine sa explicati finantatorului ca daca nu va ofera toata suma pe care ati cerut!o 2si care este bine

0ustificata3, proiectul nu va putea atin(e toate obiectivele pe care le!ati propus si ca ar trebui sa aiba in

vedere acest fapt, mai ales atunci cand va evalua re%ultatele proiectului dvs.

Cipuri de bu(et<

a. ?u(et pe $ate(orii de $heltuieli ! (rupea%a veniturile si cheltuielile pe cate(orii.

b. bu(et pe $ate(orii de $heltuieli si pe +ctivitati ! (rupea%a cheltuielile pe cate(orii si pe

activitati, in cadrul acelui proiect.

>ste tipul de bu(et cu care se operea%a atunci cand se elaborea%a bu(etul proiectului.

=tili%andu!l, ne putem asi(ura de faptul ca nu scapam din vedere nici o activitate si nici o

cheltuiala.

c. ?u(et pe 5urse ! (rupea%a cheltuielile pe cate(orii si pe surse de finantare care participa cu

fonduri.

+cest tip de bu(et repre%inta, de obicei, forma sub care bu(etul i se pre%inta finantatorului

caruia i se solicita fonduri, avand in vedere faptul ca orice finantator doreste sa stie cine mai

sustine din punct de vedere financiar proiectul respectiv si in ce masura.

Daca se doreste o detaliere privind modul in care s!a a0uns sa se prevada sumele aferente

fiecarui tip de cheltuiala, se poate atasa si bu(etul de tip b, pe activitati3.

II.10. Cum 4ustificam proiectul?

In cadrul fiecarui proiect trebuie sa convin(eti finantatorul de urmatoarele aspecte<

1. Problema abordata in cadrul proiectului este una reala, iar amanarea re%olvarii ei are

repercusiuni asupra unui (rup semnificativ de cetateniA trebuie sa explicati intr!un mod cat mai

convin(ator ce ar urma sa se intample daca problema respectiva ar fi lasata nere%olvata.

#. +tin(erea scopului si, implicit, re%olvarea problemei, va aduce o serie de avanta0e comunitatii,

societatii sau anumitor (rupuri sociale, avanta0e pe care trebuie sa le mentionati.

&. Or(ani%atia dvs. este in masura sa aborde%e problema respectiva si sa duca proiectul la bun

sfarsitA explicati cat mai clar ar(umentele care sustin aceasta afirmatie.

II.11. Cum demonstram durabilitatea proiectului?

$ei mai multi finantatori doresc ca finantarea lor sa contribuie capital la cresterea (radului de

cunoastere intr!un domeniu importantA cu alte cuvinte "le place sa!si cumpere un mic loc in posteritate"

prin contributia lor financiara.


: #-






Bor sa vada ca proiectul pe care!l finantea%a traieste mai departe de limita propusa in cererea de

finantare pentru ca ei 2pe lan(a celelalte (rupuri tinta3 sa se poata bucura de beneficii.

+dica vor sa vada ca investitia lor este pe termen lun(.

$ei mai multi cautatori de finantare insa, nu au forta sa (andeasca sau sa descrie proiectul pe care!l

propun decat pe durata derularii trecuta in cererea de finantare.

u faceti ca ei

+ratati finantatorului ca v!ati (andit la derularea in continuare a proiectului, ca aveti contractele

necesare pentru a sustine financiar proiectul respectiv, dupa ce s!a incheiat respectiva finantare.

Potentialele surse de finantare viitoare pot include<

• (ranturi ale altor finantatoriA

• taxe pe servicii prestate sau incasari din van%area produselor re%ultate din proiectul respectivA

• pro(rame de dotare 2sau autodotare3A

• (ranturi ale aceluiasi finantator 2la o finantare ulterioara3A

• alte surse de finantare.

Puteti include costul acestor activitati in proiectul dvs. si le puteti bu(eta in cadrul finantarii pe care o

solicitati.

u va faceti probleme ca ati putea fi considerat in(rat de catre finantator.

;aptul ca va (anditi si la alte surse de finantare decat ale lui va va creste valoarea de mana(er de

proiect.

>ste de dorit sa includeti in aceasta sectiune un bu(et prospectiv, detaliat, care sa scoata in evidenta

echilibrul financiar ulterior.

Daca aveti in vedere sa obtineti o alta transa de finantare, este bine sa!l instiintati pe finantator inca de

la inceput despre acest lucru si sa motivati temeinic nevoia de asistenta ulterioara.

@ulti cautatori de finantare sunt atat de concentrati pe pre%ent incat uita ca finantatorul acorda o mai

mare atentie proiectelor care ii solicita o "finantare sustinuta".

II.1. Ce contine o introducere intr-o prezentare de proiect?Introducerea este acea parte a propunerii in care il convin(em pe finantator ca or(ani%atia noastra este

cea mai potrivita pentru a aborda si re%olva problema de care se ocupa proiectul nostru.

5copul introducerii este acela de a spori interesul finantatorului pentru ceea ce face or(ani%atia noastra

si de a!l face interesat sa citeasca mai departe propunerea de finantare.


! : #-






Introducerea trebuie<

• sa descrie or(ani%atia noastra si actiunile pe care le intreprindeA

• sa pre%inte misiunea, scopul si obiectivele or(ani%atieiA

•

sa pre%inte corelarea dintre scopul si obiectivele proiectului si scopul si obiectivele pe termenlun( ale or(ani%atieiA

• sa scoata in evidenta pre(atirea profesionala si stiintifica a personalului ce se va ocupa de

proiect si ale responsabilului de proiectA

• sa pre%inte persoanele ce pot oferi recomandariA

• sa pre%inte sursele de venituri si alte tipuri de suport de care beneficia%a or(ani%atia in pre%entA

• sa pre%inte oricare alta informatie menita sa creasca credibilitatea or(ani%atiei.

II.1!. Cum stabilim titlul unui proiect?

Citlul proiectului este citit primul 2cateodata este tot ceea ce se citeste3 in cadrul unui proiect.

Ba trebui deci sa (asiti ceva care sa!l faca pe finantator sa mear(a mai departe.

5a includeti in titlu ceva care sa!i tre%easca curio%itatea.

De obicei, titlul trebuie<

• sa fie descriptivA

• sa scoata in evidenta re%ultatele proiectului si nu metodele folositeA

•sa descrie avanta0ele pe care le vor casti(a beneficiarii sau societatea de pe urma proiectuluiA

• sa fie clar, concis, si usor de tinut minte.

Daca vrei sa vedeti cateva exemple de titlu, este de a0uns sa deschideti un %iar de sen%atie 2cam asa

ceva trebuie folosit ca stil si desi(n3.

Citlul poate varia ca lun(imeA cel mai bine ar fi sa intrebati finantatorul caruia ii veti trimite proiectul

ce l!a frapat po%itiv la titlurile proiectelor admise la ultima etapa de finantare.

>xista finantatori care au re(uli stricte in privinta numarului de litere folosite intr!un titlu. 5e spune ca

"e bine sa folosesti 1/ sau 1& cuvinte in titlul proiectului tau".

6ecomandari<

• >ste bine sa nu folositi acronime atunci cand finantatorul nu mentionea%a explicit ca doreste

acest lucru.

• u faceti referinte la vasta dvs. cultura 2mitolo(ie, cultura (enerala, istorie, arta etc.3A s!ar putea


# : #-






ca finantatorul dvs. sa nu aiba aceleasi hobb!uri cu ale dvs.

• u incercati sa impresionati finantatorul cu termeni tehnici sau cu elemente de 0ar(onA daca

termenii finantarii nu prevad acest lucru, s!ar putea sa nu va faceti inteles pe deplin.

II.1#. Ce cuprinde un rezumat de proiect?

6e%umatul proiectului este o "condensare" clara si concisa a propunerii.

@otivele pentru care o cerere de finantare trebuie sa cuprinda un re%umat sunt urmatoarele<

• de cele mai multe ori, re%umatul este solicitat de catre finantatorA

• re%umatul ofera o trecere in revista a capitolelor care urmea%a, facandu!le astfel pe acestea mai

usor de intelesA

• de multe ori, re%umatul este sin(ura parte a cererii de finantare care se citeste, servind astfel ca

unica ba%a de luare in considerare sau respin(ere a proiectuluiA

• fiind prima parte a propunerii care se citeste, solicitantul de finantare poate tre%i interesul

finantatorului pentru proiect.

>ste foarte important ca prima reactie a cititorului sa fie po%itiva.

=n re%umat trebuie sa cuprinda<

• o scurta pre%entare a solicitantuluiA

• scurta informatie privind credibilitatea solicitantuluiA

•

pre%entarea problemei ce urmea%a a fi abordataA• scurta pre%entare a obiectivelorA

• scurta pre%entare a modului de atin(ere a obiectivelorA

• scurta pre%entare a planului de evaluareA

• mentionarea costului total al proiectului, a fondurilor de0a primite, fondurilor solicitate de la

finantatorul caruia ii este adresata cererea si a fondurilor solicitate de la alti finantatoriA

• mentionarea modului de finantare in viitor 2durabilitatea proiectului3.

Ordinea in care sunt trecute aceste elemente in revista in cadrul re%umatului este putin diferita de cea

de mai sus.Primul lucru pe care finantatorul trebuie sa!l ia la cunostinta este problema. +sadar, problema trebuie

sa fie primul aspect mentionat, dupa care trebuie sa urme%e celelalte elemente in ordinea pre%entata

mai sus.

Desi re%umatul este prima componenta a cererii de finantare care se citeste, ea se redactea%a dupa ce

toate celelalte sunt redactate.


% : #-






II.1%. Cum prezint obiecti'ele?

6e%ultatele asteptate repre%inta finalitatea proiectului, 0ustificarea existentei sale.

De obicei ele sunt cantitative si calitative.

6e%ultatele trebuie sa fie masurabile, vi%ibile si specifice, repre%entand, de fapt, atin(erea obiectivelor

propuse.

Pentru a se asi(ura buna functionare a proiectului este bine ca fiecarui obiectiv stabilit initial sa!i

coincida un re%ultat, pentru validare.

II.1&. Cum prezint resursele?

Pentru a putea reali%a scopul propus, mana(erul de proiect va avea la dispo%itie anumite resurse.

Din punct de vedere calitativ si cantitativ, la conceperea proiectului s!a considerat ca, utili%ate eficient,

vor permite atin(erea scopului.

$ele mai importante resurse care stau la dispo%itia unui mana(er de proiect sunt< oamenii,

echipamentele, materialele, finantele, timpul, informatiile, spatiul, reputatia, ima(inea etc.

6esursele sunt atat o sursa de putere, cat si de constran(ere.

+desea, ele functionea%a alternativ< daca aveam timp, nu aveam nevoie de atatia oameniA daca aveam

informatii, nu era nevoie de atatia bani.

=n alt aspect important privind resursele este ca, exceptand pe cele financiare, valoarea lor pentru

proiect este in (eneral relativa si depinde de capacitatea mana(eriala a celor care le folosesc.

II.1(. Cum se e'alueaza proiectele participante la licitatii?

;inantatorul or(ani%ea%a o comisie de evaluare, putand face apel si la experti din afara propriei sale

or(ani%atii.

Dupa eliminarea proiectelor care au fost depuse dupa data limita, toate celelalte proiecte acceptate sunt

evaluate din punctul de vedere al conformitatii administrative 2proiectele contin toate formularele si

anexele obli(atorii ! etapa eliminatorie3, eli(ibilitatii 2solicitantii, partenerii acestora si activitatile

respecta criteriile stabilite la lansarea pro(ramului ! etapa eliminatorie3, calitatii propunerilor2proiectele raspund obiectivelor si prioritatilor pro(ramului de finantare, tin cont de specificul mediului

social, contin elemente de noutate care pot fi replicate sau extinse ! conform (rilei de puncta0 stabilite

inainte de lansarea publica a pro(ramului de finantare3, calitatii bu(etului 2cheltuielile si veniturile sunt

clar si detaliat pre%entate, cheltuielile sunt strict necesare pentru derularea proiectului, veniturile au o

probabilitate ridicata de reali%are la nivelul preva%ut in bu(et3.


& : #-






Proiectele care trec etapele eliminatorii de evaluare sunt ierarhi%ate descrescator functie de puncta0ul

total obtinut la evaluarea calitatii propunerii si a bu(etului.

5unt declarate casti(atoare ale licitatiei proiectele care au inre(istrat puncta0ele cele mai mari, numarul

lor fiind stabilit astfel incat suma totala acordata de finantator sa nu depaseasca bu(etul total al

pro(ramului de finantare stabilit initial si anuntat de finantator 2acest bu(et total putand creste doar in

situatii cu totul exceptionale, daca finantatorul dispune de resurse financiare suplimentare si considera

ca a primit proiecte de foarte buna calitate3.

II.1). Care sunt caracteristicile unui proiect de succes?

=n proiect de succes poate fi caracteri%at astfel<

• $ererea de finantare este clar si lo(ic elaborata si usor de studiat, chiar daca ideea proiectului nu

este neaparat extrem de novatoare.

• Incadrare foarte buna in obiectivele si prioritatile pro(ramului de finantare.

• Planificare atenta care poate fi respectata la implementare.

• Indicatori clar definiti, masurabili.

• Proiectul poate continua in conditii normale dupa terminarea finantarii nerambursabile.

• ?u(etul este clar si suficient de detaliat.

• $heltuielile sunt absolut necesare pentru functionarea proiectului.

• Beniturile au o probabilitate mare de a fi obtinute.

• Persoanele care vor lucra in cadrul proiectului au experienta necesara.

• 5olicitantul are experienta in mana(ementul de proiecte.

• >xista o comunicare foarte buna intre beneficiar si finantator, incepand din fa%a de elaborare a

proiectului si continuand pe parcursul implementarii sale.

II.1*. Cum se implementeaza un proiect casti$ator?

Implementarea proiectului inseamna or(ani%area si desfasurarea efectiva a activitatilor preva%ute in

proiect.

Din acest punct de vedere, se procedea%a ca in ca%ul or(ani%arii oricarei alte activitati, tinand cont de o

serie de observatii specifice<

1. Posibilitatile de modificare a planului de activitate sunt reduse si trebuie ar(umentate in fata

finantatorului, uneori fiind necesar un acord expres al acestuia inainte de a le efectua !


( : #-






activitatile trebuie planificate cat mai bine inca din fa%a elaborarii proiectului participant la

licitatie.

#. ?u(etul poate fi modificat numai intre anumite limite destul de reduse, orice modificare ma0ora

neaprobata in prealabil de finantator ducand la incheierea contractului de finantare.

&. 5e recomanda respectarea echipei proiectului care a fost pre%entata in cadrul cererii de finantare

si anexele sale ! modificarile 0ustificate trebuie ar(umentate.

'. Pentru achi%itii de bunuri de valori ridicate finantatorul poate solicita or(ani%area unor licitatii,

respectandu!se anumite conditii prestabilite.

). ;inantatorul solicita, de re(ula, or(ani%area in mod separat a evidentei financiar!contabile a

proiectului 2cont bancar separat, conturi analitice distincte etc.3.

*. >xista re(uli stricte privind or(ani%atia care poate efectua cheltuieli utili%and resursele

financiare nerambursabile primite 2deseori, solicitantul coordonator al proiectului este sin(ura

or(ani%atie care are dreptul sa dispuna utili%area banilor din contul bancar al proiectului,

acoperind inclusiv eventualele cheltuieli reali%ate de partenerii sai in cadrul proiectului3 si

documentele 0ustificative acceptate pentru decontarea cheltuielilor efectuate 2facturi, chitante

fiscale, bonuri fiscale, ordine de plata etc.3.

In unele ca%uri 2de exemplu, unele pro(rame ale ?ancii @ondiale3 beneficiarul nu primeste

direct suma casti(ata prin proiect, o alta or(ani%atie separata platind in numele beneficiarilor

toate cheltuielile acestora reali%ate in cadrul proiectului.


Documents

Ghid - Cum Se Obtin Finantarile Nerambursabile