Embed Size (px)
Citation preview
MINISTRUL ECONOMIEI, COMERŢULUI
ŞI RELAŢILOR CU MEDIUL DE AFACERI
Biroul de Promovare Comercial – Economică Santiago de Chile
ghid de afaceri
1
MINISTRUL ECONOMIEI, COMERŢULUI
ŞI RELAŢILOR CU MEDIUL DE AFACERI
Biroul de Promovare Comercial – Economică Santiago de Chile
Adresa: Calle Benjamin 2955, Las Condes, Santiago de Chile
Telefon: +56 2 2886 7974
E-mail: [email protected]
Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri
Departamentul de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale
Portalul Românesc de Comerţ Exterior
Obiectivul Ghidului de Afaceri Chile este de a prezenta informaţii de interes pentru
operatorii economici români privind accesul pe piaţa Republicii Chile.
Informaţiile cuprinse în Ghidul de Afaceri Chile constituie obiectul unor permanente
revizuiri şi actualizări, fiind depuse toate eforturile pentru asigurarea unui conţinut
corect şi obiectiv. Cu toate acestea, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu
Mediul de Afaceri nu îşi asumă răspunderea pentru eventualele neconcordanţe sau erori
care pot apărea la un moment dat între conţinutul Ghidului şi informaţiile reale.
Ghidul de Afaceri Chile se publică pe Portalul Românesc de Comerţ Exterior şi este supus
Termenilor şi Condiţiilor de Utilizare al acestuia, care pot fi consultaţi la adresa:
http://www.portaldecomert.ro/AspecteLegale.htm
Logo-ul oficial Chile prezentat pe copertă este realizat de Fundación Imagen de Chile şi
licenţiat Creative Commons Attribution Share Alike 3.0 (CC BY-SA 3.0).
Noiembrie 2015.
2
Cuprins
Introducere 3 Scurt istoric
Date generale
Structura de stat
Economia chiliană 8 Evoluţii
Principalii indicatori economici
Raporturi financiare internaţionale
Comerţul exterior 13 Acorduri internaţionale
Regimul vamal
Politici comerciale
Valoarea şi structura schimburilor comerciale
Investiţiile străine 19 Cadrul general
Valoarea investiţiilor străine atrase şi realizate
Mediul de afaceri 21 Caracteristici
Proceduri pentru demararea unei afaceri în Chile
Principalele taxe şi impozite
Marcarea specială a unor produse alimentare
Reguli generale pentru evitarea conflictelor comerciale
Târguri internaţionale majore 24 FIDAE 2016
EXPOMIN 2016
Legături utile 25
3
Introducere
Scurt istoric
Înainte de sosirea spaniolilor în secolul al XVI-lea, incaşii stăpâneau partea de nord
a Chile, iar populaţia Mapuche locuia în zona centrală şi de sud a teritoriului.
Primul european care ajunge pe teritoriul Chile este navigatorul portughez
Magellan, în anul 1520. Prima expediţie spaniolă are loc în 1535, sub conducerea lui
Diego de Almagro, venind dinspre Peru în căutare de aur. În 1540, Pedro de Valdivia
supune populaţiile amerindiene din nordul teritoriului şi întemeiază actuala
capitală, Santiago de Chile.
În perioada 1541 – 1553, Pedro de Valdivia este primul guvernator al Căpităniei
Generale a Chile (depinzând de Viceregatul Peru-ului), numele colonial păstrându-
se până în 1609. În timpul rebeliunii Mapuche din perioada 1553 - 1558 (considerată
cea mai importantă revoltă a istoriei coloniale), Pedro de Valdivia este capturat,
torturat şi ucis. Ulterior,triburile Mapuche nu au mai ameninţat serios poziţiile
spaniole, dar au reuşit să îşi păstreze controlul asupra teritoriilor aflate la sud de
râul Bio-Bio (500 km sud de Santiago) încă 3 secole. Abia în 1880, triburile Mapuche
sunt aduse sub controlul guvernului central, fiind ultima populaţie supusă de către
spanioli în America.
Limitată la nord de deşertul Atacama, la sud de rezistenţa triburilor Mapuche, la
est de lanţul muntos al Anzilor iar la vest de Oceanul Pacific, Chile devine una
dintre cele mai centralizate şi omogene colonii spaniole. Postura de garnizoană de
frontieră, aflată în conflict permanent cu populaţia indigenă, face ca această ţară
să devină una dintre cele mai militarizate posesiuni spaniole din America.
Auto-guvernarea este luată în considerare la începutul secolului XIX, iar
independenţa se proclamă la 18 septembrie 1810. Primul Director Suprem al noii
republici este numit Bernardo O' Higgins, în 1817, după o perioadă de guvernare
prin Adunări Guvernamentale (Juntas de Gobierno).
În Războiul Pacificului (1879 - 1883), Chile învinge Peru şi Bolivia, câştigând astfel
zona de nord, Antofagasta, bogată în zăcăminte minerale, integrată definitiv în
teritoril chilian actual prin pacea din 1904.
În prima parte a secolului XX, scena politică chiliană se menţine puternic polarizată
între dreapta şi stânga, fără ca vreunul dintre guverne să dispună de sprijin
suficient pentru a institui reforme pe scară largă. În perioada 1925 – 1931 este
consemnată prima guvernare militară, a generalului Carlos Ibañez del Campo.
4
În 1960, creştin-democraţii reuşesc să adopte cu succes reforme în materie de
locuinţe, sănătate, educaţie şi servicii sociale.
După o serie de guverne alese, în perioada 1970 - 1973 preia puterea guvernul
marxist al lui Salvador Allende. Acesta este înlăturat printr-o lovitură de stat
militară condusă de generalul Augusto Pinochet,care dizolvă Congresul, exilează
partidele de stânga şi înlătură orice opoziţie.
În 1988 se organizează un referendum, în urma căruia guvernul militar este respins
cu o diferenţă de 7%.
La alegerile din 1989, candidatul militarilor, Herman Büchi, pierde în faţa democrat
- creştinului Patricio Aylwin, iniţiindu-se tranziţia paşnică spre democraţie.
Din martie 1990 până în decembrie 2009 s-a aflat la putere Coaliţia Partidelor
pentru Democraţie (Concertacion de Partidos por la Democracia, cunoscută sub
numele de „Concertacion”), de orientare centru - stânga. Principalele partide din
coaliţie au fost: Partidul Democrat Creştin, Partidul Democrat, Partidul Radical şi
Partidul Socialist.
Alegerile parlamentare şi prezidenţiale din decembrie 2009 au fost câştigate de
către partidele de dreapta, respectiv Uniunea Democrat Independentă şi Renovarea
Naţională, care au compus „Alianţa pentru Schimbare”. Preşedinte a fost ales
Sebastian Piñiera, din partea partidului Renovarea Naţională.
În decembrie 2013, alegerile parlamentare au fost câştigate de Coaliţia Nueva
Mayoria, compusă din partidele fostei „Concertation”, la care s-a alăturat Partidul
Comunist. Totodată, alegerile prezidenţiale au fost câştigate de către Michelle
Bachelet, din partea Partidului Socialist, aflată la al doi-lea mandat (primul fiind
în perioada 2005 – 2009).
Politicile economice solide, menţinute în mod constant începând din 1980, au
contribuit la creşterea constantă a economiei, reducerea substanţială a sărăciei şi
la angajamentul ferm al ţării pentru o guvernare democratică şi reprezentativă. În
ultimele decenii, Chile şi-a asumat roluri importante în plan regional şi
internaţional, potrivite cu statutul său de naţiune stabilă şi democratică, inclusiv
un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, în mandatul 2014 - 2015.
„This Is Chile”
5
Date generale
Poziţia geografică: Republica Chile se află pe coasta de sud-vest a Americii de Sud
şi are un teritoriu cu o lungime de 4.270 km şi o lăţime medie de 188 km. La acesta
se adaugă 5.919 insule (din care 2.180 cu o suprafaţă de până la 1 km²). Repubica
Chile se învecinează cu Republica Peru (nord), Republica Bolivia (nord est),
Republica Argentina (est) şi Oceanul Pacific (vest).
harta Republicii Chile
Suprafaţa: Republica Chile are o suprafaţă totală de 2.006.626 km², din care
756.252 km² în zona continentală şi 1.250.000 km² în teritoriul antarctic.
Suprafaţa insulară totală este de 374 km².
Capitala: Santiago de Chile, este capitala şi cel mai mare oraş din Republica Chile,
concentrând mai mult de o treime din populaţia ţării (cca. 5,8 milioane locuitori).
Este situat în zona centrală a ţării, la 543 m deasupra nivelului mării. Clima este
temperat mediteraneană, cu temperaturi medii de 19,5ºC vara (ianuarie -
februarie) şi 7,5ºC iarna (iunie - iulie). Precipitaţiile sunt neglijabile vara, ioar în
timpul iernii ating o medie de 70 mm.
site-ul oficial de turism al Republicii Chile
Populaţia: Republica Chile are 17,5 milioane locuitori (2012), din care 84%
populaţie urbană. Populaţia indigenă are o pondere de 5%, în majoritate Mapuche
(în sud) şi, în mai mică proporţie, Aymara (în nord) şi Rapa Nui (în Insula Paştelui).
Densitatea populaţiei este de 19 locuitori /km², rata de creştere de 1,7%, iar
speranţa de viaţă este de 75 ani. Rata alfabetizării este de 95%.
Limba oficială: spaniola; alte dialecte vorbite sunt Mapudungu (comunitatea
Mapuche), Aymara şi Rapa Nui.
Religia: romano-catolică (76,7% din populaţie), evanghelică (12,4%); există şi
minorităţi ortodoxe, evreieşti şi musulmane.
Moneda locală: „peso” chilian (plural „pesos”), abreviere CLP.
Banca Centrală a Republicii Chile
Taxa pe valoare adăugată: 19% ad-valorem (abreviată „IVA”);
Programul de lucru uzual: de luni până vineri, între orele 09:00 – 18:00, cu
excepţia programului bancar cu publicul care se încheie la ora 14:00.
Tensiunea în reţeaua electrică: 220V.
6
Regimul vizelor: Începând cu 15 februarie 2005 au fost desfiinţate vizele pentru
toate tipurile de paşapoarte pe baza Acordului semnat la 11 octombrie 2004 la
Bucureşti. Posesorii de paşapoarte româneşti şi chiliene pot intra şi rămâne pe
teritoriul celeilalte ţări, fără viză, pentro perioadă de maximum 90 zile.
Restricţii pe teritoriul chilian: Este strict interzisă introducerea în Chile de
produse agro-alimentare sub orice formă, inclusiv conservate sau în vid (de
exemplu alimente prelucrate, fructe, legume, seminţe, flori, bulbi de flori etc.).
Nedeclararea acestora atrage după sine confiscarea şi plata unei amenzi.
Aeroportul Internaţional Santiago
Riscuri naturale: Chile se află într-o zonă sesismică foarte activă, în care s-a
înregistrat cel mai puternic seism din istorie (Valdivia 1960 M 9,5) şi altele
semnificative (Valparaiso 1906 M 8,2; offshore Bio-Bio 2010 M 8,8). Din acest motiv,
construcţiile chiliene sunt proiectate şi realizate pentru a face faţă riscurilor
seisimce, conform unor standarde severe. Alte riscuri naturale includ incendiile de
pădure şi valurile tsunami.
Oficiul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă
Codul telefonic: al ţării este 56 iar al capitalei Santiago este 2.
Numărul telefonic de urgenţă: 133 (poliţia – „Carabineros de Chile”)
Sărbători legale:
01 ianuarie - Anul Nou
03 aprilie (2015) - Vinerea Mare
01 mai - Ziua Internaţională a Muncii
21 mai - Ziua Marinei (bătălia de la Iquique)
29 iunie - Sfinţii Petru şi Pavel
16 iulie - Virgen del Carmen
15 august - Înălţarea Maicii Domnului
18 septembrie - Ziua Naţională
19 septembrie - Ziua Armatei
12 octombrie - Aniversarea descoperirii Americii
31 octombrie – Ziua Naţională a Bisericilor Evanghelice şi Protestante;
01 noiembrie - Ziua Tuturor Sfinţilor
08 decembrie - Ziua Fecioarei
25 decembrie - Crăciunul
7
Structura de stat
Potrivit Constituţiei, Chile este republică prezidenţială.
Şeful statului (preşedinte) şi al guvernului este E.S. Michelle Bachelet, din partea
Coaliţiei Nueva Mayoria; a început mandatul de 4 ani la 11 martie 2014.
Puterea legislativă este exercitată de Congresul Naţional, bicameral:
Senatul este compus din 38 de senatori, din care nouă desemnaţi, unul de
drept (fost şef al statului) iar ceilalţi aleşi pentru un mandat de 8 ani. Pentru
jumătate din locuri se organizează alegeri odată la 4 ani.
Camera Deputaţilor este formată din 120 deputaţi, cu un mandat de 4 ani.
Preşedintele Senatului (şi al Parlamentului) este doamna Isabel Allende Bussi,
senator din partea Partidului Socialist, aleasă în martie 2014.
Preşedintele Camerei Deputaţilor este domnul Aldo Cornejo Gonzales, deputat al
Partidului Democrat Creştin; a început mandatul în 2014.
Următoarele alegeri prezidenţiale şi parlamentare se vor organiza în anul 2018.
Puterea judiciară are ca maximă instanţă Curtea Supremă de Justiţie.
Guvernul Republicii Chile
8
Economia chiliană
Economia chiliană s-a dublat din anul 2004 până în prezent, fiind acum a cincea
mare economie şi având cel mai înalt nivel al PIB per capita din America de Sud.
Chile este clasată pe locul 7 în „Indexul Libertăţii Economice” şi pe locul 41 în
topul „Doing Business” al Băncii Mondiale.
Indexul Libertăţii Economice
Doing Business in Chile – Banca Mondială
Evoluţii
Chile are o economie orientată spre piaţă, fiind caracterizată de un nivel înalt al
comerţului exterior şi o reputaţie solidă la nivelul principalelor instituţii
financiare internaţionale, precum şi de coerenţă în plan politic, elemente care
au contribuit la obţinerea celui mai ridicat rating de ţară din America de Sud. În
anul 2010, Chile a fost prima ţară din America de Sud care a devenit membru al
Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Stabilitatea, transparenţa, competitivitatea şi oportunităţile de afaceri au
transformat Chile în cea mai bună destinaţie pentru investiţiile străine din
America Latină.
Începând cu anul 1990, Chile a înregistrat o rată medie de creştere economică de
5,3% anual. Din 2011, creşterea economică s-a diminuat uşor, până la nivelul de
1,3% în anul 2014, dar se preconizează continuarea creşterii cel puţin pe termen
mediu, pe fondul exploatării resurselor naturale, dezvoltării consumului intern şi a
perspectivelor solide de investiţii.
Republica Chile a încheiat 22 de acorduri comerţ liber (bilaterale şi multilaterale)
cu 60 de state ale lumii, care acoperă 63% din populaţia lumii. Datorită acestor
acorduri, Chile este o destinaţie atractivă atât ca piaţă de export, cât şi ca
platformă pentru expansiunea comercială în regiune.
Principalele resurse naturale de care dispune Chile sunt: cupru, lemn, minereu
de fier, nitraţi, metale preţioase, molibden, petrol. Cele mai dezvoltate sectoare
economice în Chile sunt: extracţia cuprului şi altor minereuri, industria alimentară,
piscicultura, siderurgia, industria lemnului şi a produselor din lemn, echipamente
de transport, ciment şi industria textilă.
9
Principalii indicatori economici
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Produsul intern brut1
(miliarde USD) 179,86 172,32 217,50 251,16 266,26 277,20 2262,99
Evoluţia PIB comparativ
cu anul precedent 3,30% -1,00% 5,80% 5,80% 5,40% 4,10% 11,30%
Indicele preţurilor
de consum 7,10% -1,40% 3,00% 4,40% 1,50% 3,00% 4,60%
Indicele preţurilor
de producător 2,40% 0,00% 20,20% 5,40% -7,40% -2,80% -3,3%
Rata şomajului
(% medie anuală) 7,80% 9,60% 8,20% 7,20% 6,50% 6,00% 6,30%
Balanţa comercială
(miliarde USD) 6,07 15,36 15,18 11,04 2,51 2,12 8,56
Rezerve internaţionale nete3
(miliarde USD) 23,16 25,37 27,86 41,98 41,65 41,09 440,09
Cursul de schimb
CLP / 1 USD 521,79 559,67 510,38 483,36 486,75 495 570,01
Surse: Ministerul Finanţelor, Banca Centrală, Institutul Naţional de Statistică
1 PIB în USD calculat prin conversia PIB nominal în CLP la cursul de schimb mediu al anului. 2 datele disponibile corespund ultimelor 12 luni precedente datei de 30 septembrie 2014. 3 rezerve ale Băncii Centrale, la sfârşitul perioadei raportate. 4 la 30 septembrie 2014.
0
50
100
150
200
250
300
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Produsul intern brut (mld. USD)
10
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Indicele preţurilor de consum Indicele preţurilor de producător
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Rata şomajului (% medie anuală)
,0
5,0
10,0
15,0
20,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Balanţa comercială (mld. USD)
11
Produsul intern brut al Republicii Chile a înregistrat creşteri constante în ultimii ani
(cu o uşoară scădere în anul 2014), deşi climatul economic global a fost
devaforabil. Pentru anul 2015, Fondul Monetar Internaţional anticipează o creştere
de 2,7% a economiei chiliene. Pe termen mediu, creşterea va fi determinată de
creşterea investiţiilor şi a creşterii progresive a exporturilor ca urmare a firmelor
doritoare să beneficieze de oportunitaţiile create de acordurile de comerţ liber
existente şi viitoare.
Fondul Monetar Internaţional prognozează un nivel constant al ratei inflaţiei în
Chile de 3% în 2015 şi 2016 (în scădere faţă de 4,4% în 2014), dar şi majorarea ratei
şomajului la 7,2% în 2015, respectiv 7% în 2016 (faţă de 6,4% în 2014).
0
10
20
30
40
50
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Rezerve int. nete (mld. USD)
440,0
460,0
480,0
500,0
520,0
540,0
560,0
580,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Cursul de schimb CLP / 1 USD
12
Raporturi financiare internaţionale
În prezent, Chile nu are relaţii financiare cu Fondul Monetar Internaţional în sensul
contractării de împrumuturi. Din partea Băncii Mondiale, Chile primeşte sporadic
unele împrumuturi destinate în special unor programe de îmbunătăţire a educaţiei
superioare
În perioada 1994 - 1998, Chile a solicitat şi primit un singur împrumut din partea
Băncii Interamericane de Dezvoltare (BID), în valoare de 790 milioane USD. În luna
martie 2001, Chile a mai contractat de la BID un împrumut de 488 milioane USD,
destinat în principal unor programe de dezvoltare regionale (sociale, culturale,
învăţământ etc.).
În ultimii ani, guvernul Chile a recurs, ca mijloc predilect de finanţare, la
împrumuturi pe piaţa internaţională prin lansarea de bonuri de tezaur, destinate în
principal finanţării în condiţii din ce în ce mai avantajoase a datoriei existente.
13
Comerţul exterior
În baza Acordului de Asociere între Uniunea Europeană şi Chile, majoritatea
produselor exportate din România intră pe piaţa chiliană cu taxă vamală zero.
Acorduri internaţionale
Acorduri multilaterale:
Partner: Data semnării:
Membrii OMC 1 ianuarie 1995
(parte semnatară a GATT din 16 martie 1949)
Acorduri de comerţ liber:
Partneri: Data semnării: În vigoare din:
RAS Hong Kong 7 septembrie 2012 29 noiembrie 2014
Vietnam 12 noiembrie 2011 4 februarie 2014
Malaezia 13 noiembrie 2010 18 aprilie 2012
Turcia 14 iulie 2009 1 martie 2011
Australia 30 iulie 2008 6 martie 2009
Japonia 27 martie 2007 3 septembrie 2007
Colombia 27 noiembrie 2006 8 mai 2009
Peru 22 august 2006 1 martie 2009
Panama 27 iunie 2006 7 martie 2008
Republica Populară Chineză 18 noiembrie 2005 1 octombrie 2006
Noua Zeelandă, Singapore, Brunei 18 iulie 2005 8 noiembrie 2006
European Free Trade Association 26 iunie 2003 1 decembrie 2004
Statele Unite ale Americii 6 iunie 2003 1 ianuarie 2004
Republica Coreea 15 februarie 2003 1 aprilie 2004
Uniunea Europeană 18 noiembrie 2002 1 februarie 2003
America Centrală * 18 octombrie 1999 2002 - 2012
Mexic 17 aprilie 1998 1 august 1999
Canada 5 decembrie 1996 5 iulie 1997
MERCOSUR 25 iunie 1996 1 octombrie 1996
* Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras şi Nicaragua
14
Acorduri preferenţiale parţiale:
Partneri: Data semnării: În vigoare din:
Ecuador 10 martie 2008 5 ianuarie 2010
India 8 martie 2006 17 august 2007
Bolivia 6 aprilie 1993 6 aprilie 1993
Venezuela 2 aprilie 1993 2 aprilie 1993
Argentina 2 august 1991 2 august 1991
Acorduri semnate / finalizate, dar neintrate în vigoare:
Partneri: Data semnării:
Alianţa Pacificului 10 februarie 2014
Thailanda 4 octombrie 2013
Acordul de Parteneriat Trans-Pacific (TPP) 5 octombrie 2015
Relaţiile comerciale cu alte ţări cu care Chile nu are semnate acorduri de
complementaritate economică sau de liber schimb se bazează pe acorduri
comerciale şi / sau de cooperare economică, având la baza clauza naţiunii celei
mai favorizate.
Acordul de asociere UE – Chile este larg şi cuprinzător, acoperind toate aspectele
relaţiilor comerciale între UE şi Chile, mergând mai departe decât angajamentele
din cadrul OMC. Acest acord:
elimină barierele în calea comerţului;
stabileşte reguli clare, stabile şi transparente pentru exportatori, importatori şi
investitori;
creează o zonă de liber schimb pentru bunuri, servicii şi achiziţii publice;
liberalizează investiţiile şi fluxurile de capital;
consolidează protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.
textul Acordului de asociere UE - Chile
Un Comitet de Asociere şi Comitete Speciale a fost create în cadrul Acordului de
asociere UE - Chile. Comitetul se întruneşte o dată pe an pentru a rezolva
problemele apărute în relaţiilor economice bilaterale şi pentru a evalua alte
posibilităţi de extindere a schimburilor comerciale şi a investiţiilor între UE şi Chile.
Acordul de asociere UE - Chile prevede că ambele părţi vor liberaliza în continuare
comerţul cu bunuri şi servicii agricole, iar discuţiile privind protecţia indicaţiilor
geografice vor fi, de asemenea, o parte importantă în aprofundarea negocierilor
comerciale. Uniunea Europeană consideră Chile un aliat important pentru
liberalizarea comerţului mondial.
15
Revigorarea relaţiilor Republicii Chile cu statele Europei Centrale şi de Est este o
consecinţă a Tratatului de asociere încheiat cu Uniunea Europeană. Totodată, au
avut loc o serie de vizite şi întâlniri la nivel înalt, care au demarat cu turneul
preşedintelui chilian în Rusia, Ungaria şi Polonia (în octombrie 2002) şi cu vizita
acestuia în Croaţia (în ianuarie 2004). În octombrie 2004, preşedintele chilian a
vizitat România şi Turcia. În luna mai 2010, preşeditele Piñera a participat la al IV-
lea Summit UE – CELAC şi la al III –lea Summit al mediilor de afaceri, desfăşurate în
Spania. În luna octombrie 2010, preşedintele chilian a făcut un turneu în Germania,
Anglia şi Franţa. În anul 2013, Chile a gazduit Summit-ul UE – CELAC, la care a
participat şi preşedintele României, împreună cu ministrul afacerilor externe. În
anul 2015, Summit-ul UE – CELAC a avut loc la Bruxelles, cu participarea a numeroşi
şefi de stat din Uniunea Europeană şi America Latină, inclusiv preşedintele
României şi preşedintele Republicii Chile.
În prezent, Uniunea Europeană este a treia sursă principală de importuri pentru
Chile (după SUA şi China), respectiv a doua destinaţie de export pentru produsele
chiliene (la nivelul anului 2014).
Principalele importuri ale UE din Chile: produsele miniere (minereuri și metale
neferoase, mai ales cupru, care a reprezentat istoric peste jumătate din totalul
exporturilor chiliene în UE) şi produsele agroalimentare (în special vinuri, fructe și
legume, peşte) şi produse din lemn.
Principalele exporturi ale UE în Chile: maşini şi echipamente electrice, mijloace
de transport, produse chimice şi combustibili.
Regimul vamal
Începând cu anul 1977, Chile a adoptat o structură vamală omogenă, cu o taxă
unică ad-valorem de 10%. În anii 1983 şi 1984, taxa unică este majorată la 20% şi
respectiv 35%. În anul 1991, majorarea exporturilor chiliene şi a investiţiilor
străine determină guvernul chilian să fixeze taxa vamală unică ad-valorem la
11%, iar în anul 1999 guvernul chilian decide reducerea eşalonată a taxei vamale cu
1% anual pînă în 2003, atunci când a fost plafonată la 6%. Din anul 2004, având în
vedere acordurile semnate de Chile cu alte ţări, taxa vamală a fost redusa la 0%
pentru circa 99,9% din mărfuri.
În baza Acordului de Asociere între Uniunea Europeană şi Chile, intrat în
vigoare la 1 februarie 2003, majoritatea produselor importate din statele
membre UE beneficiază de taxe vamale zero.
16
Din punct de vedere al reglementărilor tehnice, politica generală a Republicii Chile
este de a se conforma standardelor generale. Astfel, liniile directoare se
conformează celor ale Comitetului pentru Bariere Tehnice a Organizaţiei Mondiale
a Comerţului (OMC). În situaţiile în care standardele necesare nu există, politica
generală chiliană este de a observa practicile principalilor parteneri comerciali
(inclusiv Uniunea Europeană şi Chile), pentru a stabili care sunt normele general
acceptate şi implementate la nivel mondial.
Institutul Naţional de Standardizare (Instituto Nacional de Normalización – INN)
este instituţia chiliană responsabilă pentru supravegherea şi dezvoltarea
reglementărilor tehnice în domeniul standardizării şi acreditării în Chile. INN
promovează şi dezvoltă utilizarea standardelor în Chile în trei domenii:
standardizare, acreditare şi metrologie. Toate cazurile importante sunt gestionate
prin INN şi oficiile sale guvernamentale, iar certificarea se face numai prin
intermediul instituțiilor acreditate. Instituţiile de acreditare fi private, publice,
naţionale şi chiar internaţionale.
Institutul Naţional de Standardizare
Politici comerciale
Conform deciziei adoptate în martie 2002 de către Banca Centrală a Chile,
licenţele cunoscute sub denumirea de „informe de exportación”, respectiv
„informe de importación” urmează a fi aprobate, anterior realizării operaţiunii,
numai de către serviciul naţional al vămilor la aşa numitul „ghişeu unic” (ventanilla
única), înfiinţat în acest scop pe lângă instituţia vamală. Anterior acestei decizii,
respectivele documente trebuiau aprobate şi de Banca Centrală a Chile.
Chile nu aplică măsuri de subvenţionare a exporturilor. Promovarea şi sprijinirea
exporturilor, ca politică de stat, se realizează prin PROCHILE, departament de
specialitate aflat în subordinea Direcţiei Generale de Relaţii Economice
Internaţionale (DIRECON) din cadrul Ministerului Relaţiilor Externe. În prezent,
PROCHILE are reprezentanţe proprii în toate regiunile din Chile şi în 35 de ţări ale
lumii (dar nu şi în România), precum şi un reprezentant în cadrul ambasadelor
Chile, însărcinat să gestioneze interesele economice ale Chile în ţara respectivă.
Ofertarea generală de produse, în special pentru achiziţiile publice, se realizează
prin intermediul platformei ChileCompra, serviciu aflat în subordinea Ministerului
Finanţelor. Acest instrument permite companiilor înscrise în Registrul furnizorilor
(ChileProveedores) să participe la licitaţiile publice pentru achiziţii organizate în
Chile.
ChileCompra, ChileProveedores
17
Valoarea şi structura schimburilor comerciale
Valoarea totală a exporturilor chiliene în anul 2014 a fost de 74,8 miliarde USD.
Principalele produse exportate de Chile în anul 2014:
28% cupru rafinat şi produse din cupru
26% minerale nemetalifere (în majoritate minerale concentrate de cupru)
7% fructe
7% peşte, crustacee şi produse din acestea
Principalele pieţe de desfacere pentru produsele chiliene în anul 2014:
24% Republica Populară Chineză
15% Uniunea Europeană (în special Olanda, Italia, Spania şi Franţa)
12% Statele Unite ale Americii
10% Japonia
5% Brazilia
Valoarea totală a importurilor chiliene în anul 2014 a fost de 65,7 miliarde USD.
Principalele produse importate de Chile în anul 2014:
22% combustibili şi uleiuri minerale
12% maşini şi aparate mecanice, părţi şi accesorii ale acestora
10% vehicule rutiere, părţi şi accesorii ale acestora
9% echipamente şi aparate electrice, părţi şi accesorii ale acestora
4% materiale plastice şi produse din acestea
Principalii furnizori ai pieţei chiliene în anul 2014:
21% Statele Unite ale Americii
20% Republica Populară Chineză
15% Uniunea Europeană (în special Germania, Spania, Italia şi Franţa)
9% Brazilia
5% Argentina
Sursa: Serviciul Naţional al Vămilor
18
Schimburile comerciale ale României cu Chile în anul 2014:
total: 34,89 milioane USD, creştere cu 124,95% *
exporturi în Chile: 22,66 milioane USD, creştere cu 111,67% *
importuri din Chile: 12,23 milioane USD, creştere cu 154,78% *
sold: 10,43 milioane USD, favorabil părţii române
Principalele produse exportate de România în Chile în anul 2014:
63% vehicule şi echipamente auxiliare de transport, accesorii
9% maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora
9% metale comune şi articole din metale comune
5% articole din piatră, produse ceramice, sticlă şi articole din acestea
4% lemn, cărbune de lemn şi articole de lemn
4% produse ale industriei chimice şi conexe
Schimburile comerciale ale României cu Chile în primele 9 luni 2015:
total: 22,97 milioane USD, creştere cu 13,63% **
exporturi în Chile: 19,31 milioane USD, creştere cu 28,46% **
importuri din Chile: 3,66 milioane USD, scădere cu 68,35% **
sold: 15,64 milioane USD, favorabil părţii române
Principalele produse exportate de România în Chile în primele 9 luni 2015:
63% Vehicule, aeronave, vase, echipamente de transport, accesorii
8% maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora
6% metale comune şi articole din metale comune
4% articole din piatră, produse ceramice, sticlă şi articole din acestea
7% lemn, cărbune de lemn şi articole de lemn
4% produse ale industriei chimice şi conexe
* evoluţie comparativ cu anul 2013
** evoluţie comparativ cu primele 9 luni ale anului 2014
19
Investiţiile străine
Chile este o piaţă atractivă pentru investitorii străini, care beneficiază de
tratament nediscriminiatoriu în raport cu operatorii economici locali.
Cadrul general
Acordul pentru Promovarea şi Protejarea Reciprocă a Investiţiilor între România şi
Chile a intrat în vigoare la 27 august 1997. Totodată, se află în negociere un Acord
bilateral de evitare a dublei impuneri. Pentru ambele acorduri, partea română a
prezentat propuneri de armonizarea lor cu acquis-ul comunitar, proiectele
prezentate de către partea română fiind în analiza factorilor de decizie chilieni.
În prezent, relaţiile economice ale România cu Republica Chile se înscriu în
prevederile Acordului de Asociere între Uninea Europeană şi Chile.
Comitetul de Investiţii Străine din Chile (Comité de Inversiones Extranjeras CIE)
este instituţia publică autorizată să acţioneze în numele statului chilian pentru
atragerea de fluxuri de investiţii străine, având ca obiective asigurarea
atractivităţii pentru investitorii străini şi administrarea eficientă a normelor legale
în materie. Strategia atragerii investiţiilor străine se bazează în principal pe
evidenţierea avantajelor comparative oferite de Chile şi care sunt intrinsec legate
de soliditatea indicatorilor macroeconomici, capitalul uman, stabilitatea politică şi
socială, infrastructura tehnologică, climatul de afaceri deschis şi dinamic.
Valoarea investiţiilor străine atrase şi realizate
Volumul investiţiilor străine directe atrase în Chile (miliarde USD):
Anul: 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Valoare: 4,3 7,2 7,1 7,4 12,5 15,5 12,9 15,4 22,9 28,5 20,3
Fluxul de investiţii străine directe atras în Chile a totalizat 100,8 miliarde USD în
perioada 2009 – 2013, principalii investitori fiind: Statele Unite ale Americii 16,7%,
Olanda 14,8%, Spania 10,4%, Canada 5,1%, Japonia 3,8%, Bermuda 2,9%, Brazilia
2,7%, Luxemburg 2,2%, Bahamas 1,8%, Columbia 1,7%, Belgia 1,3%, Germania 1,2%
(alte ţări 8,2% şi 23% neatribuite).
20
Principalele sectoare economice chiliene beneficiare ale ISD, în perioada 2009 –
2013, au fost: minerit 44,9%, servicii 17,6%, energie electrică, gaz şi apă 10,2%,
industrie 4,7%, transport şi comunicaţii 3,4%, comerţ 1,2%, construcţii 1,0%,
agricultură şi piscicultură 0,2%, nespecificate 16,9%.
Sursa: Comitetul pentru Investitii Străine
Investiţiile chiliene realizate în străinătate au totalizat 93,9 miliarde USD în
perioada 1990 – 2013. Principalele ţări de destinaţie (însumând 94,2% din totalul
investiţiilor realizate) au fost: Brazilia, Columbia, Argentina, Peru, Statele Unite
ale Americii, Uruguay, Mexic, Belgia, Panama şi Australia.
Valoarea totală a investiţiilor realizate de Chile în ţări din Uniunea Europeană a
fost de 2,2 miliarde USD în perioada menţionată, reprezentând 2,3% din total.
Principalele sectoare spre care s-au orientat investiţiile chiliene în străinătate au
fost serviciile (43% din total) şi industria prelucrătoare (26% din total).
Sursa: Departamentul de Relaţii Economice Internaţionale
21
Mediul de afaceri
Avantaje ale pieţei chiliene:
Economie deschisă, dedicată comerţului liber.
Structură economică şi financiară bine dezvoltate.
Caracteristici
Deschidere economică - Numărul mare de acorduri comerciale încheiate cu
ţări şi blocuri economice situează Chile pe o poziţie privilegiată din punct de
vedere al comerţului exterior.
Economie de piaţă - fundaţia Heritage din SUA plasează Chile pe locul 1 în
America Latină şi 7 din 155 ţări evaluate din lume (topul 2015), având în vedere
factori precum: intervenţia statului în economie, dreptul la proprietatea
privată, comerţul exterior, politica monetară, investiţiile străine, salariile,
preţurile, piaţa neagră etc.
Competitivitate ridicată - Forul Economic Mondial a recunoscut ca Chile este
printre cele 20 de ţări cu cel mai bun mediu macroeconomic în Indicele de
Competitivitate Globală 2013 – 2014. În topul general, Chile ocupă poziţia 34 şi
se menţine ca economia cea mai competitivă din America Latină.
Indicatori macroeconomici solizi - economia ţării creşte relativ constant, are o
structură productivă diversificată, inflaţie redusă, rezerve internaţionale mari,
o gestiune macroeconomică bazată pe reguli prudente, o Bancă Centrală
autonomă şi independentă care garantează disciplina financiara şi monetară.
Aprecieri internaţionale favorabile din partea instituţiilor financiare şi
bancare internaţionale precum Moodys, Standard & Poors, Euromoney,
Transparencia Internacional, Forumul Economic Mondial etc.
Investiţii semnificative realizate de mari grupuri multinaţionale, precum
Nestle, ABN Amro, Alcatel, Placer Dome, AT&T, BHP, Mondavi, JP Morgan
Chase, Hydro-Quebec, Repsol, Tractebel, Telefonica De España, Dresdner Bank,
Komatsu America, Mitsubishi, Thames Water, Methanex, Endesa España.
Principalele 10 bănci comerciale chiliene sunt: Banco Santander de Chile,
Banco Consorcio, Banco BICE, Banco de Credito e Inversiones, Banco
Sudamericano, BBVA, Banco del Dasarrollo, Banco Edwards, Scotiabank, Banco
de Chile.
Alte bănci prezente în Chile: Bank Boston, Deutsche Bank, ABN AMRO Bank,
HSBC Banc USA, Dresdner Bank.
22
Proceduri pentru demararea unei afaceri în Chile
1. Redactarea statutului firmei şi obţinerea unui număr de autentificarea, poate fi
realizată online pe site-ul www.tuempresaenundia.cl/default.aspx.
2. Certificarea statutului, care se poate realiza online pe site-ul sus-menţionat,
dacă toţi partenerii dispun de semnătură electronică, sau printr-un notariat.
3. Notificarea Serviciului de Taxe şi Impozite (Servicio de Impuestos Interno – IIS)
şi obţinerea unui număr de identificarea fiscală (numit RUT).
4. Obţinerea facturilor / bonurilor fiscale, ce pot fi imprimate de către orice
companie specializată, conform formatului stabilit de IIS.
5. Marcarea documentelor fiscale (registre, facturi etc.) de către IIS, care trebuie
să aibă înscrise numărul de identificare fiscală (RUT) obţinut anterior.
6. Obţinerea licenţei pentru desfălurarea activităţii („patente municipal”) de la
autoritatea locală.
7. Înregistrarea la un organism de asigurare a accidentelor de muncă, la Instituto
de Seguridad Laboral – ISL (instituţie publică) sau la Asociación Chilena de
Seguridad, Mutual de Seguridad de la Cámara Chilena de Construcción sau
Instituto de Seguridad del Trabajo (instituţii private).
Detalii suplimentare: Serviciul Impozite şi Taxe (SII)
World Bank - Starting a Business in Chile
Principalele taxe şi impozite
20% impozit pe profit.
între 0 şi 40% taxa pe venitul individual.
19% taxa pe valoare adăugată.
Alte taxe cuprind: activităţi miniere (variabilă), produse de lux (15%), băuturi alcoolice (între 15 şi 27%), tutun (variabilă), combustibil (variabilă).
Detalii suplimentare: Serviciul Impozite şi Taxe (SII)
23
Marcarea specială a unor produse alimentare În Monitorul Oficial al Republicii Chile nr. 41.193/26 iunie 2015 a fost publicat Decretulul nr. 13/2015, ce cuprinde noi reglementări privind etichetarea produselor alimentare, cu intrare în vigoare la data de 26 iunie 2016. Actul normativ are scopul descurajării consumului excesiv de alimente ce depăşesc un anumit nivel de energie, sare, zahăr şi grăsimi saturate, prin aplicarea unor marcaje speciale de avertizare. Totodată, se prevăd şi anumite restricţii privind activităţile de promovare pe piaţă a acestor alimente. Marcajele evocă semnul „stop” şi au următorul aspect:
Pentru detalii privind nivelurile de conţinut de energie, sare, zahăr şi grăsimi a căror depăşire impune aplicarea marcajelor speciale, perioada tranzitorie şi alte aspecte tehnice, vă recomandăm să studiaţi Decretulul nr. 13/2015, disponibil în Monitorul Oficial la adresa:
www.diariooficial.interior.gob.cl/media/2015/06/26/do-20150626.pdf
Reguli generale pentru evitarea conflictelor comerciale
Derulaţi orice operaţiuni comerciale în baza unor contracte ferme care să prevadă clauze asiguratorii referitoare la livrare, plată şi încasarea facturilor.
Includeţi în contract clauze clare privind durata şi acoperirea garanţiei pentru produsele care fac obiectul contractului.
Includeţi în contract plata unui avans înainte de livrarea sau introducerea în producţie a mărfurilor pe care dumneavoastră le exportaţi.
Dacă este cazul, includeţi în contract clauze de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală şi, eventual, aveţi în vedere semnarea unui contract de confidenţialitate.
Stabiliţi în contract jurisdicţia care guvernează eventualele litigii, precum şi curtea de arbitraj care va reglementa disputele comerciale ce nu pot fi soluţionate pe cale amiabilă.
24
Târguri internaţionale majore
Târgul internaţional în domeniul aeronautic şi
militar FIDAE / 29 martie – 3 aprilie 2016
FIDAE este un eveniment internaţional cu o tradiţie de 35 ani, devenit una dintre
principalele manifestări expoziţionale de pe continentul american în domeniul
aeronautic şi al industriei de apărare, care se desfăşoară o dată la doi ani, la
Santiago. Târgul acoperă următoarele domenii: aviaţie civilă, echipamente şi
servicii aeroportuare, servicii de întreţinere în domeniul aeronautic, tehnică de
apărare şi securitate naţională, tehnologie spaţială.
La ediţia din anul 2014 au participat 604 expozanţi din 43 de ţări şi a fost
înregistrat un număr de 45.000 vizitatori din industrie şi 105.000 vizitatori din
publicul larg. Spaţiul de expunere a fost de 11.325 m2 în interior şi 2.906 m2 pe
platforme exterioare, în cadrul aeroportului internaţional Arturo Merino Benítez
din Santiago.
Detalii suplimentare: www.fidae.cl
Expoziţia şi congresul latino – american în
domeniul minier EXPOMIN / 25 - 29 aprilie 2016
EXPOMIN este cel mai mare târg internaţional în domeniul minier şi industrial din
America Latină, cu o tradiţie de 25 de ani. Se desfăşoară o dată la doi ani, la
Santiago. Evenimentul se adresează cu precădere industriei miniere dar şi altor
domenii de activitate conexe, precum chimia, producţia şi distribuţia energiei
electrice, telecomunicaţiile şi protecţia mediului. Chile este principalul
producător de cupru la nivel mondial şi una dintre principalele destinaţii ale
investitorilor în sectorul minier. În următorii 10 ani se preconizează realizarea în
Chile a unui număr mare de investiţii în domeniu, fapt ce sporeşte cererea de
maşini şi echipamente specifice.
La ediţia din anul 2014 au participat 1.700 de expozanţi din 36 de ţări şi a fost
înregistrat un număr de 80.000 de vizitatori din Chile şi din străinătate. Spaţiul
de expunere a fost de 125.000 m2, în cadul centrului expoziţional Espacio Riesco
din Santiago.
Detalii suplimentare: www.expomin.cl
25
Legături utile
Guvernul Republicii Chile
www.gobiernodechile.cl
Direcţia Generală de Relaţii Economice Internaţionale (DIRECON), din cadrul de
Ministerului Relaţiilor Externe
www.direcon.cl
Direcţia de Promovare a Exporturilor (PROCHILE)
www.prochile.cl
Portal realizat de PROCHILE şi Camera de Comerţ Santiago, conţinând informaţii
privind regimul vamal al ţărilor cu care Chile derulează schimburi comerciale
www.aranceles.cl
Comitetul de Investiţii Străine
www.foreigninvestment.cl
Camera Naţională de Comerţ, Servicii şi Turism, formată din camere locale de
comerţ, camere binaţionale şi asociaţii specializate
www.cnc.cl
Camera de Comerţ Santiago şi Centrul de Promovare de Afaceri, având peste
1.300 membri, întreprinderi mici, mijlocii şi mari.
www.ccs.cl
Corporaţia de Dezvoltare şi Reconstrucţie (CORFO), instituţie dedicată
promovării dezvoltării economice
www.corfo.cl
Zona Liberă Iquique, Zofri. În zonă se pot importa şi exporta mărfuri scutite de
plata taxelor vamale şi TVA
www.zofri.cl
Societatea de Dezvoltare Industrială (SOFOFA), asociaţie profesională ce
reprezintă interesele sectorului productiv chilian
www.sofofa.cl
Asociaţia Exportatorilor de Produse Manufacturate Netradiţionale (ASEXMA)
www.asexma.cl
26
Fundaţia Europa - Chile (EUROCHILE), organizaţie non-profit care promovează
schimburile economice între Chile şi UE
www.eurochile.cl
ChileCompra, website de prezentare de oferte, de informare şi de cunoaştere a
evoluţiei proceselor de licitaţie de produse
www.chilecompra.cl
ExportMall, website al exportatorilor chilieni. Include baze de date cu peste
60.000 asociaţii de afaceri şi companii exportatoare
www.exportmall.cl
Quien Es Quien, website conţinând informaţii despre companii chiliene
www.quienesquien.cl
Monitorul oficial al guvernului chilian
www.diariooficial.cl
eStrategia, publicaţie specializată în afaceri şi finanţe
www.estrategia.cl
Capital, Revistă lunară conţinând date despre întreprinderi şi afaceri
www.capital.cl
