Traian $iitan . Silvia 0lteanu n Camelia Afrim

luliana Tanur . Florina Miricel . Camelia Manea

Adriana Neagu . Maria Divoiu . Adriana Mihai

GH IDDEPREGATIREPENTRU PROFESORII

DE BIOLOGIEDEF I N ITIVAT @ TITU LARIZARE

e ExRnnENE NATIONALE

e OumPIADE

e COruCURSURI SCOLARE

AlPri-

wmrm[g4tm

't/

CUPRINS

A. TEMATTCA $Tt INTIF|CA

__ __ BJElUTgBlcgNJUNcTtvE

lYz: !1. !ltn!!. !9!:t"J'e9.

,lv.:2:1.3-:!!I:!'1ll,ai,s-o!!ull.-u-91t!!t{:1V.2.1.4. Desene

95

.::! ;,::,',:",':,:,,.:lVi:?.F[Flefl*Df1*fSPlRlTiE

1V.2.2.1. Respirafia aerobi la plante

1V.2.2.2. Sistemul respitator la veftebrate

1V.2.2.3. Respira!ia anerobi

1V.2.2.2. Desene

ft t2f;Fll$GllA,EE en€UU{TlE

IV.2,4. FUNCTIA DE EXCRETIE 23g

gE- q;t:r'',:i+-v.l'-:+;t:f ;;ei'+r:'ffi

?

;:,::,i:i,.;:UlR$I8[qA&!{'g.E{|qfi1Jl!!{ll"ll.5.i$TF${g*!gtU!4R (V!tusgR!'-v$-qE!,.11-S$li4luE$fi!!q!q!},-.r!:.:, ::;F}- _ B,9B A_rtrlABE4GE-lt9WLUtiNsllTElruLc_ELUl4B{tRgqqry9IEllEU!{Blo,T-El ?q4

*. IJ:I.FUTCTIAAUTOCAT4|=|I|gaA49N-!!U|=,REP!|CA-I|A , ., - ,- -- - ?4F

v.2a.luNc-Tt4 H.ETEgqcATAltTlGJ A-SeElLgB,NUG!.ElLF 5INIEZ4PEqIE!I!EL-qB- - ?67

_. __vr3r2,qABpTrP_U_LUM4ry-P4T,9L9.1C--,, _ -_--_- --- -- --?21

:.i,r': r,';ry4.,1;iReIUG$5ltARl4?lUIAi!AgBgANllIYl,B0$"Vl!:.,:,,,::,:' .:,;, :r:,, -* " - ..-, -*-* * '14

---v-.U.!,lEC4lllMELEJB4I!5UlIE-Rllc4BAqTELqLqFts-EqlT4RE

-- - ----- - - -- -- -- -?Zq

,. ,l

#F,

B. TEMATICA PENTRU DIDACTICA DISCIPLINEI

+.eF

hEg

"

*, li::j:.;.li:::.l,q,rytqrqp+4qqq*nq rcqurlr^aryta$lpr quatqrnr _, , q*

C. TESTE REZOLVATE 383

D. BIBLIOGRAFIE 435

A. TEMATICA STII NTIFICA

Caracterizare generald, clasificare, multiplicare. Viroze la plante, la animale

gi la om: gripa, rubeola, rujeola, oreionul, SIDA, herpesul, turbarea, cance-

rul de col uterin, mozaicul tutunului - caracteristici, cdi de transmitere 5i

mdsuride prevenire.

Virusurile sunt:Eentiteli infeclioase, de talie extrem de mic5, vizibile doar la microscopul electronic

(dimensiunei virusurilor este aproximativ de 20-300 nm - t hffl = 10-e m = 10 6 mm);

x parazite intracelulare obligatorii, se reproduc numai in interiorul celulelor vii pe care le

paraziteazd, produc6nd boli infeclioase numite viroze;

=sunt insensibile la acliunea antibioticelor, dar pot fi inactivate de radialiile ionizante,

cdldurd, pH-ul acid (sub 4) sau alcalin (peste 9), detergent, clor etc';

e sunt forme acelulare care se situeazd la limita dintre viu 9i neviu, fiind considerate:

o vii, deoarece: p au material genetic (genom viral) reprezentat fie de ADN, fie de

ARN;* NU se autoreproduc, fiind multiplicate doar in celula-gazdd

parazitatS;

o nevii, deoarece: F nu au organizare celulard;I sunt lipsite de metabolism propriu; folosesc echipamentul enzi-

matic al celulei parazitate; folosesc resursele energetice in vede-

rea realizdrii ciclului lor replicativ.

M$if$t$E:uiilitiidf l{$r:

GHID de PREGATIRE pentru PROFESORII de BIOLOGIE

&Ls-!#Sqry vjtssrrbr

ffiii ii't":ie*etfi6ltq :i.tr.:iii::.;:;ji,.i,:

ttf

d€ll,ts:E'

Et i:.

E

-q:

B=gFsg=

lr,

3=iE.

$prida e complex de structuri

proteice care imbraci

acidul nucleic viral;

re alcituiti din unitali

numite capsomere;

* are arhitecturi ;icompozitie specifice

fiecdruitip viral.

. protejeaz; genomul de acliunea factorilor externi, denucleazele celulare;

r asiguri forma virionului;

rfixeazl virionii nuzi de receptorii celulari specifici;

o subunitifile structurale ale capsidei sunt antigene care

induc formarea anticorpil0r ti reaclioneazi cu anticorpiineutralizan!i.

Geno-

nulvirals reprezentat de un singur

tip de acid nucleic viral:

o ADN, la adenovirusuri;

r ARN, la ribovirusuri.

. conline informalie genetici necesara replicdrii virale;o infecteazi celula viralS;

. poate suferi mutafii.

Anvelopa

{invelitulviral)

s de naturd lipoproteicd,

care derivd din sistemul

membranar al celulei

infectate.

. protejeaza nucleocapsida,

r intervine in inilierea ciclului infectant prin recunoasterea si

atatarea virusului de receptorii celulari;

o intervine in procesul de asamblare a noilor particule virale;o intervine in activitati specific virale (hemaglutinare,

hemolizi, fuziunea membranelor celulare).

Virusurile pot exista in naturd sub trei forme biologice distincte, fiecare repre-zentdnd cAte o etapa din circuitul lorin naturd:

o virion (virus infeclios matur) * este unitatea morfofunclionald a virusurilor, ca-pabil sa infecteze o celulS; este format din nucleocapsida (genom viral gi capsida pro_teicd), precum gi un constituent accesoriu - inveligul extern (-anvelopa sau peplos);

'

o virus vegetativ - virion decapsidat, multiplicat in cerula-gazdd;o provirus - virion decapsidat integrat in genomul .";u;s;-gazdd, unde se com_portd ca un fragment de material genetic propriu celulei; aceasti iormd de existentd avirusului este cunoscutd la bacteriofagi gi la virusurile oncogen., g"non1ut ;;;iil;t"

rimAne ancorat in cromozomul celulei gazdit un timp nedefi"nit, dai sub influenta unorfactori favorizanli, se poate transforma in virus vegetativ.

e Definitivat e Titularizare * Examene nafionale, olimpiade si concursuri qcolare *

,.ii,-'...rli:l;a',Gl;*S,l.FIleAREAVLRUSUR,tt$A

a) in funclie de tipul de acid nucleic ce formeazd genomul viral:adezoxiribovirusuri: au ca material genetic ADN; ex. virusul hepatitei B, virusul herpes

simplu, virusul varicelo-zosterian;m ribovirusuri: au ca material genetic ARN; ex. virusul hepatitei A, virusul HIV virusuri gripale.

b)in funclie de gazda parazitati:evirusuri patogene pentru bacterii: bacteriofagi;nvirusuri patogene pentru organisme vegetale - virusurile plantelor: virusul mozaicului

tutunului, virusul conopidei;evirusuri patogene pentru nevertebrate - virusurile insectelor;*virusuri patogene pentru vertebrate; ex., arbovirusurile care infecteazd mamiferele gi

sunt transmise prin insecte (zoonoze).c) Clasificarea epidemiologici imparte virusurile in funclie de modalitatea de

transmitere a acestora:xvirusuri cu transmitere aeriana - virusuri respiratorii: virusurile gripale gi paragripale;n virusuri cu transmitere fecal-orald: poliovirusuri;rvirusuri cu transmitere hematogen6: virusul hepatitei B;

rvirusuri cu transmitere sexualS: virusul HIV;x vi rusu ri cu tra nsmitere materno-feta l5 : citomega lovi rusu l.

d) Clasificarea taxonomici:rfamilia - este desemnatd de sufixul VIRIDAE (de exemplu, familia Picornaviridae, care

cuprinde virusuri cum ar fi virusul hepatitei A, poliovirusurile);

=subfamilia - este desemnatd de sufixulVlRlNAE, de exemplu, subfamilia Lentivirinaecuprinde agenlii responsabili de producerea unor afecliuni degenerative ale SNC gi

virusul HlV. Aceasti subfamilie face parte din familia Retroviridae, alSturi de Oncoviri-nae (virusuri oncogene la pdsdri, bovine etc.) gi Spumavirinae (virusuri responsabile deinfec!ii asi mptomatice);

rgenul - este desemnat de sufixulVlRUS (de exemplu, Herpesvirus, Rhinovirus).

t. 1 .3.. Mu m pll cARt$IfrRu$u,RltoR

Virusurile se multiplicd doar in celula-gazdi, procesul fiind dependent de meta-bolismul acesteia.

Pdtrunderea in celula-gazdd se poate face in doui moduri:rvirionul intreg pdtrunde in celuld, apoi i5i pardsepte capsida, devenind virus vegetativ;rvirionul se decapsideazd, capsida va rdm6ne in afara celulei, de la inceput, in celuld

pdtru nde virusul vegetativ.Virusul vegetativ se poate integra in cromozomul celulei-gazdd, transformdndu-se

in provirus, care urmeazS:-ciclullizogen: rdmdne ca provirus gi se multiplicd odatd cu materialul genetic al celulei

gazd6;sciclullltic rdm6ne in citoplasmS, unde va determina modificdri ale biosintezelor din

celula-gazdd, in sensul multiplic5rii genomului gi capsidei virale, care se vor asamblaform6nd noi virioni care distrug celula-gazd5.

GHID de PREGATIRE pentru PROFESORII de BIOLOGIE

Ciclul replicativ viral cuprinde o serie de etape:

=adsorblia: ata5area virusului de membrana celulei gazdd;x internalizarea: pdtrunderea virusului in celula;e decapsidarea: separarea acidului nucleic viral de inveli5urile proteice;ssinteza macromoleculard sau faza de cre5tere liniard, care cuprinde la randulei:

o sinteza proteinelor timpurii (proteine - enzime);o sinteza ARNm;o replicarea genomului viral;o sinteza proteinelor tardive (proteine structurale);

x eliberarea virionilor progeni din celula gazda.

I.1.4. VIROZE LA PLANTE. ANIMALE SI OM

"i.ffiVirozele la plante produc diverse decolorordri qi patdri ale frunzelor si, in ansam-

blu, degenerarea intregii plante. Sunt des int6lnite mai ales in cazul citricelor gi a vilei-de-vie, dar qi la mir, prun, tomate, cartof, tutun, ceap5, lalele etc. Fiind afecliuni destulde agresive c6nd se instaleazd qi foarte greu tratabile (chiar netratabile), se recurge la

distrugerea prin ardere a plantei bolnave, pentru evitarea contamindrii.Exemple de viroze ale plantelor: mozaicul tutunului, mozaicul tomatelor, mo-

zaicul mdrului, mozaicul castravelilor, mozaicul porumbului, rdsucirea frunzelor de car-tof, bSgicarea frunzelor de piersic etc.

Mozaicul (comun) al tutunuluiEste cea mai studiatd virozd la plante, fiind;i cea mai veche virozd cunoscutS,

semnalatd inci din anul 1 857, qi provocatd de VMT (Virusul MozaiculuiTutunului). Esterdsp6ndita in toate ldrile cultivatoare de tutun 9i poate ataca in rnod natural, pe ldngdtutun, gi alte numeroase plante de culturd ca: tomate, ardei, precum gi alte Solanaceae.

Simptomele variazd in funclie de soiul de tutun, faza de vegetalie a plantei inmomentul contamindrii qi de factorii de mediu, mai ales de condiliile climatice. Primelesimptome apar la c6teva zile dupa contaminare: o ugoard clorozi a vdrfului frunzelor,pete decolorate verzi-gdlbui cu porliuni de un verde maiinchis, frunza cdpdt6nd astfelun aspect mozaicat. Jesuturile frunzei din dreptul petelor de decolorare sunt mai subliridec6t lesuturile sdndtoase, deoarece in zonele atacate limbul frunzei are o cre$tere mailentd, in timp ce restul limbului cre5te normal. Frunzele mozaicate sunt adesea defor-materdsimetrice. in ansamblu, plantele afectate de aceastd virozd se dezvoltd anormal,rdm6n mici datoritd internodurilor care sunt mai scurte.

Efectele apariliei acestei boli la tutun determind mic5orarea recoltei 5i scddereacalitalii ei, afectAnd situalia economicd a cultivatorilor. De multe ori, se produce gi sterili-zarea plantelor (produciia de seminle este diminuati 5i seminlele sunt sterile).

C6nd virusul infecteazd o noui plantd, acesta se inmullegte gi se rasp6ndegte rapidin interiorul noii gazde, infectAnd inclusiv seminfele. Prin urmare, boala se va transmiteugor la noua generafie, conducdnd in final la compromiterea noii culturi.

e Definitivat c Titularizare * Examene nationale, olimpiade si concursuri Ecolare a

Mozaicul tomatelor este transmis gi prin seminle infectate mecanic (contactulintre plante, mdini, unelte 9i hainele oamenilor).

Simptome: frunzele plantei infectate stagneazd din cre;tere, sunt usor incretite,rdsucite, cu pete verzi-galbui difuze care alterneazd cu verdele specific. Boala provoacddeformarea frunzelor, tulpinilor, fructelor, iar mare parte din flori rdmdn sterile.

Mozaicul miruluiafecteazd numeroase soiuri de mdr, c6t gi portaltoii vegetativi,dar se poate intAlni gi la alte specii: piersic, prun etc.

Simptome: boala se manifestd in special pe frunze, semnele gi efectele ataculuivariind considerabil in funclie de soiul cultivat, de tulpina virusului gi de condiliile de me-diu. Pe frunzele infectate apar pete neregulate ca form5, de mSrimi diferite, rasp6nditeneuniform pe suprafala limbului. Petele pot avea culori diferite (verde deschis, galben,crem sau aproape alb). Simptomele sunt grave la temperaturi de 1B-22 oC

$i sunt mas-cate la peste 26 oC.

Transmiterea ;i rdspandirea virusului se realizeazd prin altoire, prin sdmAnld gi prinin m u l1i rea ;i comercia I izarea materia I u I u i vegeta I i nfectat.

Mozaicul Y al cartofuluiBoald gravi ce poate reduce produclia de tuberculi cu p6ni la 80o/o la plantele

atacate.Simptome: reaclia plantelor de cartof la infeclia cu virusulY este diferitd in funclie

de tulpina viralS, soiul de cartof cultivat, condiliile climatice gi prezenla altor virusuri.Boala se manifestd pe tulpini supraterane gi pe frunze. Pe organele atacate apar striuri,dungi gi pete necrotice. Frunzele se ofilesc, se usucd, incepdnd cu cele de la baza plan-tei gi cad de pe lujeri, astfel incAt plantele rdm6n cu un smoc de frunze verzi in vdrf.Ca urmare a atacului, plantele provenite din tuberculi infectaligicele cu infecliitimpuriinu dau recoltd, in timp ce plantele infectate mai tdrziu (la care boala se manifestd numaisub formd de mozaic), produc tuberculi purtdtori de virus.

Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin tuberculi infectali, iarrdsp6ndirea, in cursul vegetaliei, se face prin afide.

ut vrno2i l.A AruimALE $i orvt

Gripa este o infeclie respiratorie acutd viralS care afecteazd ciile respiratorii. Sin-dromul gripal clasic este provocat de virusul influenza, de douS tipuri, virus influenza detip A $i de tip B, fiecare cuprinz6nd mai multe subtipuri sau tulpini care, degi sunt diferitede virusul original, mai pdstreazd unele dintre caracteristicile sale.

Gripa este o infeclie care se rasp6nde5te pe cale aerianS, in principal, tusea gi strS-nuturile fiind responsabile pentru rdsp6ndirea acestei infeclii virale. Toamna inlesnesterdsp6ndirea gripeiin rAndul intregii populalii, ajungAndu-se la epidemii.

De obicei, simptomele apar brusc gi se dezvoltd extrem de rapid:febr5, frisoane,cefalee, dureri musculare qi de articulalii, dureri de gdt, lipsa apetitului, tuse seacd, staregeneralS alteratS. Gripa poate necesita spitalizare dacd cei afectali sunt copii, bdtrAni gi

persoane cu probleme medicale severe.

GHID de PREGATIRE pentru PROFESORII de BIOLOGIE

emisfer*eerebr*|fi

talar:nrc

hip+tclsrnu$

mceen+*fu1

bulb r*hidian

eespit*graAi

team de mielini

t**ea Sdqg*nn

?eac* lleale

*od Ranvis

*utsnitermlnd

arfoar*za$* terni*al*

' . ,' 'fig;2*P*uu*u*

774

Fig;,l -firul rer,*bm.;pirnal

* Definitivat e Titularizare * Examene nalionale, olimpiade qi concursuri gcolare a

Gir precentral Gir postcentral

Aria motorie primari Aria somestezicd primari

Aria premotorie Aria primari pentru gust

Aria Wernicke(aria senzoriali

a vorbirii)

Aria deAria

prefrontalS

Aria BrocaFia motorie

a vorbirii)

asociatiesomestezicd

Aria vizualSScizura laterali Sylvius

Aria auditivi de asocialie

Hipnfira

Pedunrulrerebral

Fir;midabulbari

0e*usalia piranidel*r

Aria auditivi primari

Trunchiul cerebral Cerebelul

Iig. 3 :,Fati latenl{ a emirfereler rerebnle gi arille corticalo

lbul olfartiu

Lobul frsntsl alemisferei cerebi

Lnbul temporal upiir {ll}

ma nplic$

Tractul optirIorpul m*mil*r

Funlea

Mfrduv* spinf;rii

Scizura centralS Rolando

Fig;4 -,ta!i lazali a,emisferelqr rerebnle tdlp,i fiarieh, 19.g9)

GHID de PREGATIRE pentru PROFESORII de BIOLOGIE

Parasimpatic cranial

Nerv cranian (lll) ganglionul ciliar

gandlibnfl----Nerv cranian (Vll pterigopalatin

Nerv cranian (lX)

Nerv cranian (X)

T1

T2

T3

T4

T5

T6

T7

T8

Tq

T,o

Trt

T,,

L1

L2

Q- lan! ganglionar simpatic

latero- sau paravertebral

O- ganglionul celiac

9- Marele nerv splanhnic

@- Micul nerv splanhnic

Q- ganglionul mezenteric superior

@- ganglionul mezenteric inferior

@- nervi pelvici

Mu5chiiimutchii

st

Glanda

IPG

F6

'r=Go-= ))c=-

G6\6

d

L76