GHID ELVETIA NOU.pdf

7/21/2019 GHID ELVETIA NOU.pdf

1/34

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCUDEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTARII DE ARHITECTURA

zonele vizitateSCHEMA CIRCUIT


2/34

Elvetia - ghid de arhitectura contemporanaexcursia de studii anul II - III - 2014 | P I


Carlo Baumschlager, Dietmar EberleRezidenta Eichgut

Cladires este situata in centrul orasului Win-terthur (suburbie a orasului Zurich), langa

statia principala de tren.Dubla fatada asigura privatete si protejeazaapartamentele de zgomote si emisii. Opiele externa este formata din panouri desticla translucida ce protejaza de soare sistralucire. In fata ferestrelor se gasesc logiice pot sa fie ajustate manual astfel incataspectul fatadei este intr-o continua schim-bare. Invelisul de sticla cu pozitii variabileinconjoara adevaratuol perete exterior, betonarmat cu tamplarie cu foi de sticla triple ceofera o protectie la supra-incalzire pestemedie.Cladirea atrage atentia datorita calitatii inalte,mai ales cand vine vorba de standardeleenergetice. Toate unitatile sunt Minergie.

an 2002 - 2005Eichgut-Konradstrasse, CH - 8400, Winterthur



Theo HolzRezidenta Eichrain

Proiectul este rezultatul unui concurscastigat in 1995.In loc sa inchida situl cu o cladire monovo-lum spre autostrada, arhitectul a propus treicladiri de cinci etaje, a caror configuratiecreaza o secventa de spatii publice si maiintime.

an 2000 - 2003Glattalstrasse, 102, CH - 8052, Zurich-Seebach

ZURICH


3/34



EM2NHousing Cooperative

Proietul este modelat pornind de la catevacuvinte cheie care incearca sa insumeze

principalele scopuri pe care ar vrea sa le at-inga: cooperativa de locuire, sustenabilitate,comunitate, adaptabilitate.Cooperativa de locuire: proiectul are cabeneficiar o o asociatie sociala cooperativace incearca sa integreze multiple realitatisociale si nevoi divergente.Sustenabilitate: In timp ce ideea de orasgradina este pe cale de disparitie, conotatiilesale sociale si de responsabilitate spatialasupravietuiesc in termeni de sustenabilitate.Comunitate: se refera la o perceptie de co-munitate mai mult ca o posibilitate decat cao limitare. In termeni de design al spatiului,aceasta implica un proiect cu secvente despatii publice si private conectate.

Adaptabilitate: intr-un moment in carestilurile de viata accelereaza si se diversi-fica, adaptabilitatea nu mai este un lux, cio cerinta indispensabila. Este nevoie de oarhitectura care sa fie deschisa la apropiere

individuala si la schimbari de program.

an 2002 - 2003Hegianwandweg, CH - 8045, Zurich



Stefan CamenzindSeewurfel

Proiectul se bazeaza pe un concept de pietece au fost create prin pozitionarea celor optcladiri. Aceste piete tratate in mod individualofera o varietate de ambiente exterioare,utilizate de locuitorii caselor si de vecinii lor.

Varietatea a fost obtinuta prin proiectareade cladiricu dimensiuni si forme diferite darasupra carora se aplica aceleasi principii aledetaliilor: ferestre, finisaje, intrari si scari.

an 2003 - 2005Seewurfel-Seefeldstrasse, 277, CH - 8008, Zurich

ZURICH


4/34



Anette Gigon, Mike GuyerApartamente pe Susenbergstrasse

In contrast cu casele solitare si cu vilele din

Zurich, volumele constructiilor reactioneazaunul la celalt prin proportiile si deschiderilelor. Divizarea in trei cladiri permite aparta-mentelor sa fie orientate pe toate cele patrudirectii si ofera ventilatie si lumina naturalabailor si bucatariilor. Aceasta orientare aapartamentelor este accentuata diferitdepinzand de pozitionarea logiilor ingusteproiectate cu rolul de camere in aer liber.Cladirile sunt realizate din beton aparent,

turnat in opera.

an 1999 - 2000Susenbergstrasse, CH - 8044, Zurich



Theo HotzRezidenta Kappeli

Proiectul isi propune sa redefineasca lo-

cuirea la marginea orasului. Conceptul saunu are nimic in comun cu tranzitia lenta dela rezidentialul suburban deoarece prezintao generare de un loc distinct increzatoare insine. Interiorul capata caracterul unui parc, ooaza pasnica ferita de traficul auto.Complexul cu caracter tipic urbam prin den-sitate si caracter, include 205 apartamentece variaza in functie de expunere, lumina, sipozitionarea pe sit.

an 1998 - 2000Flurstrasse, 30, CH - 8048, Zurich-Altstetten

ZURICH


5/34



Anette Gigon, Mike GuyerRezidenta Pflegiareal

Cladirile exstitente pe sit, apartinand unuivechi spital au favorizat o dispunere claraa unitatilor noi, rezidentiale si de birouri.

Apartamentele nou construite au un plangeneros, acoperind un etaj intreg. In plus,noua ateliere au fost construite la nivelulcurtii sau al strazii. Unele apartamente auterase exterioare ample. Ferestre amplepermit intrarea luminii si o buna ventilare aspatiului. Se intalnesc camere flexibile cautilizare vara-iarna. Acestea sunt incalzite petimp de iarna iar cand temperaturile permitse deschid pentru a forma spatii acoperite,

exterioare, adevarate camere exterioare.

an 1998 - 2002Carmenstrasse, CH - 8032, Zurich



Theo HoltzRezidenta Regina Kagi-Hof

Liniile-ghid date de amplasare urbanisticaau propus doua volume inguste si inalte.

Arhitectul totusi si-a propus sa nu respecteortogonalitatea si paralelismul volumelor peteren.

Accesul in apartamente se face direct dinparcul dintre ele si nu exista nivele subterane.

Apartamentele sunt bazate pe tipologiavenetiana, insemnand ca zona de zi centrala

se desfacoara pe toata adancimea cladirii,mentinand o orientare est-vest. Un balconingust se afla pe fatada cu stradasi unul maiamplu spre parc.

an 1999 - 2001Regina Hagi-Hof, 1-12, CH - 8050, Zurich-Oerlikon

ZURICH


6/34



Le CorbusierPavilionul Heidi Weber maison de lhome

In 1961 Le Corbusier propune primul proiectal unei cladiri din beton, in aprilie 1962 insa,la sugestiile clientei sale Heidi Weber care s-aimplicat in mod direct in acest proiect, acestapropune o noua versiune de cladire din otelsi sticla. Intoarcerea la acest sistem construc-

tiv ii ofera lui Le Corbusier oportunitatea dea pune in practica inserarea modulului saude 2.26m pe fiecare parte, intreaga cladirefiind creata in cocncordanta cu dimensiunileModulor-ului.Muzeul Heidi Weber este singurul care estededicate exclusive lui Le Corbusier, cladireain sine si exponatele sintetizand geniul arhi-tectural si artistic al acestuia. Muzeul oferaposibilitatea de a urmari intreaga ide artistic

a acestuia in timp si spatiu, Le Corbusiercrezand ca totul este present in toate, dela cele mai variate valori pe care le respecta,pana la cele mai revolutionare idei.

an 1965Hschgasse, 8, CH-8008, Zrich



Tilla Theus & PartnersBirouri FIFA

Cladirea, construita in mijlocul unei oaze devegetatie peste care pare ca pluteste, de-tine o fatada ale carei panouri, in functie deunghiul de privire, reflecta mai mult sau maiputin imaginea din jur, lasand impresia uneifatade uneori opaca, alteori transparenta.

Aceasta reuneste functiuni complexe,legatede evenimentele sportive, de la Sali de

training, conferinte, auditorium, media,pana la cafenea, lounge, birouri si altele.

an: 2006FIFA-Strasse, 20, CH-8044, Zrich

ZURICH


7/34



Santiago CalatravaStatia de tren Stadelhofen

Sensul intregului proiect consta in conti-nuitatea conexiunilor pietonale si vizuale aleorasului, prin ascunderea functiunilor submultitudinea de alei si pasarele ce realizeazalegaturi libere si reconstruie topografia terenu-

lui cu o noua expresie esteticaProiectul are 4 mari registre: galeriile subter-ane, peroanele de acces la tren, pasarelelepietonale si galeria cu pergola metalica, gra-dina superioara. Spatiile subterane reprezintaorganele interne ale proiectului devenindimportante prin structura impresionanta simodul in care patrunde lumina zenitala.Zona peroanelor reprezinta circulatia fluidain interiorul proiectului. Necesitatea realizarii

unei linii suplimentare de tren este rezolvataprin excavarea in deal pentru functiune sireconstituirea cailor pietonale ce pastreazaconexinuile orasului, deasupra. Pasareleleasigura fluiditatea circulatiei atat in relatiacu orasul cat si in interiorul proiectului. Gra-dina superioara se continua prin vegetatie inproiect, iar dinamica structurii sustine conec-tivitatea vizuala dintre gradina si orasul depeste calea ferata.

an: 1990Stadelhoferstrasse, 6A, CH-8001, Zrich



Spillmann Echsle ArchitektenFREITAG Flagship Store

Compania Freitag realizeaza din 1993 gentidin prelate reciclate. In 2006 au decis savanda aceste genti intr-un magazin construitdin materiale reciclate. Cladirea este un sem-nal, cu trimitere mai ales la situatia actuala a

ecologiei si reciclarii. Caracterul de semnaleste realizat fizic sub forma unui turn, cel maievident model de semnal urban.Turnul respecta regulamentele de inaltime aleorasului dar este un semnal puternic atat fiziccat si simbolic.

an: 2006Geroldstrasse ,17, CH-8005, Zrich

ZURICH


8/34



Meili & Peter ArchitectsPark Hyatt Hotel

Vazut din exterior constructia apare caun mare paralelipiped suspendat in timpce primele doua nivele se retrag lent.Fara concesii pentru exces sau pentrugarantia vizibilitatii in peisajul urban subforma unui icon: totusi el devine vizibilprin simplitatea linei, prin liniile clare si amateriarelor transparente.

an: 2004Beethoven-Strasse, 21, CH-8002, Zrich



Andreas Fuhriman, Gabrielle HachleRestaurant KIOSK

Pavilionul face parte dintr-o serie de obiecterasfirate in parc. S-a cautat de la inceput re-alizarea unui obiect sculptural, care sa poatafi perceput armonios din toate directiile, dar

in acelasi timp sa para o interventie discretain peisaj. Astfel rezulta un volum de inaltimemica, desfasurat pe orizontala, multifatetatpentru a fi perceput din toate directiile, faraierarhia fatadelor. Volumul se orienteaza inmod diferentiat spre elementele prezente inparc, realizand o concavitate cu orientaredezirabila, spre lac.Proiectul nu este un exercitiu formal, ci oincercare de spatializare, de negociere intre

mediu natural si construit, intre program sicontext.

an: 2004Portul Riesbach, Seefeldquai, 51, CH-8008, Zrich

ZURICH


9/34



Burkhalter Sumi ArchitektenComplex residential Witikon

Un ansamblu de vile urbane cu o tipologiede inalta calitate arhitecturala, inspiratadin casele lui Alfred Roth si Marcel Breuerin Doldertal (1936) sau cele dezvoltate laRoma de catre Adalberto Livera si LuigiMoretti (mijlocul anilor 1930).Compozitiile volumetrice simple, cuunghiuri drepte, terase si fatade cu fere-stre mari sau cu grilaje din lemn vopsiterosu, fabricate industrial, orienteaza spatiileinterioare catre peisaj (lac), profitandu-seintotdeauna de panta terenului si gradinilespecifice locului.

an: 2002Wehrenbachhalde 6, 8 und 10, 8053 Zrich-Witikon



Andreas Fuhriman, Gabrielle HachleImobil apartamente

Sarcina acestui proiect a fost realizarea catmai optima a spatiilor si a comfortului.S-a

incercat o utilizare cat mai intensa a terenului,obtinandu-se o forma si o organizare internaneconventionala, s-au obtinut 4 apartamentecare sunt accesibile printr-un atriu inalt catdoua nivele. Constructia contine un mix demai multe materiale: beton, lemn, metal gal-vanizat. Fundatia, scara si peretii despartitoridintr apartamente sunt realizate din beton tur-nat in situ. Miezul de beton constituie schelet-ul structurii din lemn. Plafoanele si peretii sunt

realizati din panouri de lemnprefabricate, iarfatadele sunt placate cu metal galvanizat.

an: 2003Hardturmstrasse, 66, CH-8005, Zrich

ZURICH


10/34



EM2N ArchitektenTeatru 11

In timpul proiectarii conversiei teatrului 11,arhitectii elvetieni au constatat ca o conver-sie blanda nu ar fi fost avantajoasa. Nouastrategie de proiectare face ca interventiasa fie radical, atat la nivel structural, cat sivolumetric. Noua structura, cu fatada din otelperforat si foi de aluminiu ce o acopera in to-talitate, impreuna cu volumul dinamic conferitde coltul elansat peste intersectia strazilorThurgauer si Wallisellen, ce devine vizibil de

peste tot, largind spatial interior alocat salii,fac din noua cladire o conversie cu atitudine,in strans dialog urban cu restul cladirilor dinvecinatate (Hallenstadion).

an: 2005 (competitie locul 1)Thurgauerstrasse, 7, CH-8050, Zrich



AGPS ArchitectureComplex locuinte

Implantate in zone exclusiviste cu terenurimici, caracteristice, volumele simple suntproiectate cu un mare grad de lux si cochet.Performanta o da insasi fatada multistrat, cupanouri de protective solara, in analogie cuo mantie sau straie de sarbatoare cu reflexeargintii, care protejeaza dar si reprezinta inacelasi timp. Interioarele luxoase ofera spatiide relaxare, intrevazute prin partiala trans-parenta colorata sau stralucitoare a fatadei.

Aspectul este inspirat dintr-un citat al lui AndyWahol the place to think silver.

an: 2004Hohenbhlstrasse, 2, CH-8032, Zrich

ZURICH


11/34



M.E. Haefeli, M.Moser, Werner, Gustav Ammanrenovare: Ueli Zbinden & Kienast VogtBad Allenmoos

Bad Allenmoos a fost construit in 1939 dearhitectii M. E. Haefeli si Werner M. Moserimpreuna cu arhitectul peisagist Gustav

Amman.Au construit una dintre operele lor cele maifrumoase, o combinatie de parc si piscina:un parc public - strand. Arhitectura svelta,combinata cu ochiurile de apa din apropierecreeaza o imagine fara precedent.

an: 1939 (renovare 1990)Ringstrasse, 79, CH-8057, Zrich



E2A Eckert Eckert ArchitektenBroelberg complex de locuinte

Situl neobisnuit al acestui complex delocuinte este una dintre ultimele zone de parcneatins de interventii din Zurich.Cladirile sunt asezate pe o baza scufundatace contine infrastructura necesara pentrustructuri si are o arie de 7500 m2.Proiectul ce pune accent pe betonul turnatin situ pigmentat include 15 apartamente cudeschideri orientate democratic astfel incat

fiecare apartament poate sa se bucure devederea ampla spre parc.

an: 2002-2003Broelberg Park - Im Broelberg, Kilchberg, Zrich

ZURICH


12/34



EM2N ArchitektenPavilion - Community Centre Aussersihl

Dupa competitia castigata anterior, bugetulde constructie a fost diminuat, provocareaarhitectilor devenind minimalism strategic.

Chiar daca este un centru comunitar, cladirease dezvolta pe vertical mai degraba decatorizontal, aceasta facand aluzie la copacii sinatura schimbatoare, de-a lungul anotimpuri-lor, din jur. Astfel, coaja exterioara cu perforatiiare o culoare inchisa, ca a trunchiurilor decopac, in timp ce interioarele, suprapuse, uti-lizeaza culori aprinse si luminoase, in tandemcu frunzisul peisajelor ce pot fi private prinsuprafetele vitrate. La parter, iarba verde de

afara patrunde la interior (unde se folosestetot verde), in contrast cu orange-ul scarilor sigalbenul sau rosul etajelor ce se integreazamai usor in peisajele de toamna.

an: 2003-2004 ;competitie locul 1 (1999)Hohlstrasse, 67, CH-8004, Zrich



Hauenstein La Roche Schedler hls ArchitektenLocuinta Individuala

An: 2003Hadlaubsteig, Oberstrass, CH-8006, Zrich

ZURICH


13/34



Graber Pulver ArchitektenImobil apartamente - Rondo

Blocul are 22 de apartamente cu camera in-

chise si spatii de zi libere, deschise catre ex-terior cu logii curbate si fatade translucide dintesatura moale de otel inoxidabil. Apartamen-tele sunt dispuse diagonal, in jurul unei scariinterioare extrem de atractiva, ce da identitatespatiala puternica in centrul volumetriei cugeometrie neregulata, ce urmareste formaparcelei, utilizand la maxim spatial disponibil.

an: 2005-2007Kirchenackerweg, Oerlikon, Zrich



A&E Roth, Marcel Breuer, Carl HubacherComplex Doldertal

La comanda istoricului si secretarului CIAMSigfried Giedion (1888-1968), casa multifa-miliala a fost construita in Doldertal in acelasian cu expozitia din 1936, aparand disputeintre arhitecti cand Marcel Breuer a fost omisdin lista arhitectilor carora li s-a atribuit acestproiect la Trienala de la Milano si intr-un arti-

col Das Werk.Constructia pe piloni de metal, cu placi debeton armat, zidarie de caramida tencuita,avand si niste penthouse-uri la nivelurilesuperioare inchise cu lemn si acoperite cuplacaj si panouri de azbociment, are apar-tamentele cu dimensiuni diferite asa incatfiecare sa aibe acces direct catre o terasa ex-terioara. Parterul are un hol de distributie vitratsi contine spatiile comune pentru spalatorie,

uscatorie, depozitari. Se pot observa zonelede living cu ferestre largi, orientate catre sud,in timp ce camerele dormitoarelor sunt feritede zona strazii.

an: 1935-36Doldertal, 17-19, CH-8032, Zrich

ZURICH


14/34



Santiago CalatravaBiblioteca RWI

Proiectul este in primul rand un exemplu deinterventie sensibila dar puternica asupraunor cladiri cu valoare istorica. Exista o para-doxala dualitate a interventiei intre integrarea

sensibila in context si contrastul puternic.Interventia ocupa vechea curte interioara auniversitatii, pastrand intacte fatadele ex-istente, dar adaugand un plus de spatiali-tate. Luminatorul este piesa generatoare despatialitate, care ofera si controlul solar prinpanouri mobile. Intregul atrium se supuneluminatorului, deschizandu-se dintr-o mis-care clara si ampla catre lumina. Structurasuplimentara necesara sustinerii etajelor este

aproape invizibila, folosindu-se de structurafatadelor vechi si adaugand doar 8 coloanediscrete. Astfel etajele dau senzatia de plutiresi pun in valoare vechile fatade, eliberandu-le.Materialul de finisaj, lemnul, imblanzeste siinmoaie formele curate dar taiate cu precizie.

Astfel intreaga structura pluteste catre luminace umple spatiul fara bariere de umbrire. Util-iazatorii se bucura astfel de lumina buna pen-tru studiu, reducand in acelasi timp nevoia de

iluminare artificiala..

an: 1989-2004Rmistrasse, 76, CH-8001, Zrich


15/34

Elvetia - ghid de arhitectura contemporanaexcursia de studii anul II - III - 2014 | P II


Vitra Campus

an 1981 - 2013Charles Eames Str. 2, D-79576 , Weil am Rhein

BA

SEL

In 1981 s-a cristalizat ideea realizarii unui

parc de arhitectura contemporana, dupa ce

un incendiu a distrus vechiul ansamblu de

fabrici Vitra, construite in anii 50. Unii dintrecei mai consacrati arhitecti din lume au fost

invitati sa proiecteze cladiri in acest

ansamblu, urmarind un principiu nobilcomun, integrarea cat mai armonioasa in

tesutul urban invecinat si in cadrul natural

incarcat cu importanta situarii la granita celor

trei tari: Elvetia, Germania si Franta.

Rue de la Chapelle 13, F-70250, Ronchamp



Le CorbusierCapela Notre Dame du Haut

an 1950 - 1955

BA

SEL

Conceptia generala, desi nu tocmai aliniata

principiilor curente ale lui Le Corbusier,

inglobeaza cateva elemente de modernitate

esentiale: prezenta puternica, contrastanta

ce domina peisajul, deschiderea catre

comunitate, austeritatea. Intreagul volum

este determinat de relatia cu terenul si de

conexiunile vizuale si culturale pe careacesta le are cu mediul inconjurator si

indepartat. Astfel, fatadele raspund prin

diferite atitudini, accentuand dinamica

perceptiei: primire calda, sarbatoarea,

austeritatea si simbolismul. Acoperisul este

elementul dramatic al ansamblului, tensionat

de dualitatea apasare - elevare. Odata

patruns in interior, omul este coplesit de

expresivitatea structurii si elementelor

componente. Perceput ca un intreg, in caretoate elementele proiectului participa viu la

definirea spatialitatii, dezvaluind intelesurile,

pana acum abstracte, ale operei.


16/34



Vitra Museum

an 1989Charles Eames Str. 2, D-79576 , Weil am Rhein

BA

SEL

Frank O. Gehry

Usor recognoscibila, arhitectura

deconstructivista a lui Frank Gehry se naste

din desfasurarea interioara a proiectului si

este expresia complexei istorii a obiectelorde design Vitra. Interiorul este compus dintr-

o diversitate de spatii, fiecare cu specificul

sau transpus in forma si in modul deiluminare, interconectate prin pasaje si

pasarele, complexitate ce se expune in

volumul general al cladirii.

Charles Eames Str. 2, D-79576 , Weil am Rhein



Herzog & de MeuronVitra Haus

an 2006 - 2009

BA

SEL

Tema de proiectare, expozitie pentru colectiaVitra Home, este prima sursa de inspiratie a

proiectului, materializata prin trimiterea

directa la forma arhetipala a locuintei

traditionale. Astfel obiectul propus este un

ansamblu de case suprapuse, ce

alcatuiesc un mic orasel pe verticala,

obtinand astfel o spatialitate spectaculoasa.

Referinta la traditie asigura integrarea in

contextul cultural, fiind sustinuta si de o

relatie puternica dintre interior si mediulinconjurator, prin intermediul vitrajelor mari

de capat. Cladirea negociaza dialogul dintre

calmul domestic si spatiul de expunere


17/34



Factory Building


BA

SEL

Sanaa

Tema initiala presupunea patru corpuri decladire pentru rezolvarea problemelor de

logistica. Sanaa au propus o singura cladire,

mult mai mare, care sa cuprinda toate cele 4

functiuni dar sa le puna intr-o relatie mult mai

libera si mai flexibila. Forma circulara permite

un trafic facil in interiorul cladirii, legand usor

diviziunile de logistica. Structura perimetrala

este independenta, o structura rigida cu

pereti dubli de beton, interiorul cladirii fiind

rezolvat in sistem ortogonal, cu stalpi sigrinzi. Invelisul exterior da senzatia de

imaterialitate, de diafan, dizolvand gabaritul

mare al cladirii.




Alvaro SizaFactory Building

an 1994

BA

SEL

Alvaro Siza lucreaza cu memoria locului,

realizand o cladire simpla cu trimitere lafabricile de secol 19, invelisul de caramida

facand referinta la vechea fabrica Vitra care

a ars in incendiul din 1981. Rafinamentul cu

care se aseaza in context se regaseste si in

modul de rezolvare a podului ce leaga cele

doua fabrici, acesta arcuindu-se pentru a

lasa libera vederea catre cladirea Fire

House.


18/34



Conference Pavilion


BA

SEL

Tadao Ando

Proiectul mizeaza pe o interventie cat mai

discreta in peisaj, astfel, necesitatile

functionale ale programului sunt grupate intr-

un volum sapat in teren, lasand doar o micaparte la suprafata. Acesta discretie merge

pana la senzatia de catifea pe care o da

betonul, preparat dupa o reteta specificaarhitectului.

Peretii puternici de beton cauta

sa defineasca mereu spatii senine, care sa ii

imblanzeasca. Anumite spatii interioare

comunica liber cu exteriorul, altele se ascund

in spatele zidurilor.




Zaha HadidVitra Fire House

an 1993

BA

SEL

Acesta este primul proiect realizat al

arhitectei. Tema principala a proiectului este

continuitatea, fluiditatea spatiului, intre

mediul natural si cel artificial, in cadrulansamblului sau intre exterior si interiorul

cladirii. Astfel, cladirea este alcatuita doardin plane diferite care se suprapun, succed,

interpun, fara alte bariere cum ar fi tocuri de

usi, compartimentari interioare, corpuri de

iluminat, finisaje de pardoseala. Forma este

purificata, prin eforturi mari de rezolvare a

detaliilor, de orice impuritati pentru ca ea

insasi sa produca emotie si spatialitate.


19/34



Central Signal Box

an 1994 - 1999Munchensteinerstrasse, CH-4053, Basel

BA

SEL

Herzog & de Meuron

Volumul este tensionat atat ca geometrie cat

si ca vibratia fatadei, simbol al vitezeicirculatiei pe caile ferate, dar si a tensiunii

electrice, turnul fiind punct de control cu

echipamente electronice. Evazarea

volumului la partea superioara mareste in

acelasi timp suprafata utila, puternic limitata

de situl dintre sine. Invelisul actioneaza astfel

ca o Cutie Faraday, care preia orice

eventuala tensiune electrica agresiva din

exterior, pastrand interiorul intact. Senzatia

detasarii acestui invelis fata de continutul pecare il protejeaza si a capacitatii sale de a

prelua agresiunile exterioare este sugerata

prin deformarea locala a lamelelor, noaptea

fiind si mai evidenta distantarea dintre coaja

si volumul interior.

Mattrain 1, D-79576 , Weil am Rhein



Zaha HadidLandscape Formation One

an 1996 - 1999

BA

SEL

-Construit pentru un festival al gradinilor,

proiectul respinge ideea de obiect izolat,

cautandu-si generatoarele in reteaua

organica de rute pietonale existente pe sit.

Astfel sunt preluate trei dintre aceste directii,care se inmanuncheaza si se tes pentru a da

nastere spatiilor interioare si exterioare

necesare pentru program: sala de expozitii,

cafenea, centru de mediu.


20/34

Schutzenmattstrasse 11, Basel



Herzog & de MeuronSchutzenmattstrasse

an 1984 - 1993

BA

SEL

Desi are de rezolvat o parcela dificila din

tesutul medieval al orasului, cu dimensiunile6.30x25m, proiectul utilizeaza la maximum

terenul, obtinand si o curte de lumina pe

toata inaltimea cladirii, deschisa spre curteavecina. Prin aceasta curte si prin gruparea

functiunilor in centrul planului, toate spatiile

interioare importante reusesc sa se deschida

catre lumina. Proiectul se raporteaza sensibil

la context, prin fatada ce preia o materialitate

si textura specifica zonei si prin deschiderea

parterului pentru public.

Ruchfeldstrasse 19, CH-4142 , Basel



Herzog & de MeuronSchaulager

an 2003

BA

SEL

Proiectul este un depozit, afectat insa de

natura obiectelor depozitate si de o relatie

speciala cu spatiul public, izvorata din

acesta natura nobila, arta. Astfel, scopul

cladirii este de a oferi un spatiu de

depozitare cat mai potrivit si cat mai usor

accesibil pentru public. Exteriorul este

riguros si cu planuri ample, o extrudare a

planimetriei interioare a depozitului, fiind insaamprentat cu straturile succesive de sol pe

care le-a dizlocat prin sapatura necesara

implantarii. Alterarea volumului sobru pune

zona de acces intr-o permanenta dualitate,

pe de o parte vorbind unei lumi exterioare

indepartate, evoluate, catre care se apropie

prin semnalizarea puternica si in acelasi timp

asezand omul ce s-a apropiat, la scara

domestica a locului.


21/34



Schwarzpark Appartments

an 2001 - 2004Gellertstrasse 135, CH-9500, Basel Hebelstrasse 11, Basel

BA

SEL



Herzog & de MeuronMiller & MarantaHebelstrasse Building

an 1984 - 1988

BA

SEL

Asezarea intr-un parc important al orasului a

oferit prilejul realizarii unei cladiri nobile, cu o

prezenta inspirata din clasicele villa,

locuinte nobile unifamiliale amplasate in

peisaje naturale idilice. Volumul masiv, cu ostructura riguroasa, expresiva, este modelat

pentru a capata zveltete. Aceasta senzatie

este necesara pentru ca interventia in cadrul

natural sa para cat mai usoara si este

dublata de ingustarea fundatiei ce lasacladirea sa pluteasca peste peisaj. Interiorul

se deschide total catre exterior prin vitrajele

pe intreaga inaltime a etajelor, in care se

reflecta vegetatia inalta a parcului.

Proiectul porneste de la un complex studiu al

amplasamentului, respectiv o curte interioara

cu fronturi si corpuri de cladiri la strada bine

definite, ce fac parte din tesutul traditional.

Studiul merge pana la preluarea modelului

clasic de incinta cu portic, ce oferaposibilitatea utilizarii unor elemente de

arhitectura de sine statatoare si expresive -

coloanele si o relatie mediata si domestica

dintre interior si exterior. Astfel planul rezolva

circulatia la calcan si grupeaza functiunile

economic, intreaga fatada ramanand libera

pentru ca relatia interior-exterior sa vietuiasca

autonom. Materialitatea provine tot din

studiul incintelor caselor traditionale,realizate predominant din lemn.


22/34



St. Jakob Stadium

an 1996 - 2002St. Jakobs Strasse 395, CH-4052, Basel Grenzacherstrasse 210, CH-4002, Basel

BA

SEL



Mario BottaHerzog & de MeuronMuseum Jean Tinguely

an 1993 - 1996

BA

SEL

Proiectul general era deja realizat sub forma

unui parc de divertisment complex. Arhitectii

au incercat sa redea complexitatea interioara

prin imaginea exterioara, realizand o fatada

pseudo-digitala, care reactioneaza la modulin care este utilizata cladirea. Lumina

colorata exprima intensitatile si activitatile din

interior, rosu pentru pulsatia activitatilor

diverselor functiuni, verde pentru gazonul

stadionului. Pe timpul zilei, aceasta

intensitate interioara este sugerata de

panourile mobile, ce dau vibratie fatadei si

sunt expresia tensiunilor interioare.

Proiectul construit pe un teren liber isi asuma

rolul de mediator intre oras si autostrada.

Mario Botta opereaza cu forme geometriceprimare, astfel ca intreaga cladire este un

dreptunghi, afectat insa diferit in functie de

orientare. Pe o parte formeaza un zid opac,

tampon fata de turbulenta autostrazii, pe alta

parte imbratiseaza parcul prin navele ample

care se deschid catre spatiul verde, iar spre

rau se produce o arcuire a spatiului interiorcatre apa. Accesul principal asigura o relatie

libera dintre exterior si interiorul ce urmeaza

a se desvalui in etape. Desi aparent masiv laexterior, interiorul ofera o flexibilitate mare

prin pereti mobili, intregul interior intrand

astfel in relatie cu mediul exterior. Este

esentiala in acest proiect relatia dintre

structura ca rezolvare a functiunii si

expresivitatea sa in raport cu dezideratele

arhitectului.


23/34



Novartis Campus

an 2001 - 2030Basel Fabrikstrasse 3, CH-4002, Basel

BA

SEL

Elvetia - ghid de arhitectura contemporanaexcursia de studii anul II - III - 2014 |P II


Diener & DienerForum 3

an 2001 - 2003

BA

SEL

O fosta platforma de productie chimica,

Novartis Campus, sediul companiei de

cercetare in chimie, este transformata intr-un

complex de cercetare la cel mai inalt nivel.

Planul urbanistic a fost creat de urbanistul

Vittorio Magnago Lampugnani, iar pentrudiferitele cladiri necesare au fost invitati cei

mai renumiti arhitecti din lume.

Principiul fundamental al dezvoltariicampusului este acela de a crea un mediu

de lucru modern axat pe comunicare intre

oameni.

Motto-ul proiectul este flexibilitate, diversitate

spatiala si varietatea perceptiei, acesteobiective fiind urmarite in dezvoltatea

intregului concept. Fiind prima cladire din

noua etapa de dezvoltare, aceasta

functioneaza ca poarta a campusului, astfelfatada are un invelis jucaus, care ofera

multiple posibilitati de perceptie, cu trimitere

la creativitatea artistica. Acest invelis trece

prin filtrul creativitatii relatia exterior-interior,

cladirea fiind altfel vitrata in totalitate. Planul

continua libertatea fatadei, oferind siposibilitatea formarii unor locuri cu grade

variabile de intimitate, iar majoritatea

echipamentelor sunt incorporate in mobilier.


24/34


Fabrikstrasse 6, CH-4002, Basel

BA

SEL



Peter MarkliVisitor Center

an 2002 - 2006

BA

SEL

Conceput ca un palat al cercetari, proiectul

are o rigoare clasica tradata insa prin

elemente subtile. Rigoarea structurii estecontrabalansata de libertatea planurilor si de

vibratia coloanelor in fatada, ca expresie a

activitatii interioare. Structura este exprimata

sincer la exterior, nu doar din motivedeclarativ-estetice, dar mai ales pentru a

elibera planul de orice alta structura, inclusiv

de prezenta grinzilor prin utilizarea dalei

groase de b.a. Spatiul curge astfel in tot

interiorul cladirii si inspre exterior, prin

vitrajele pe toata inaltimea etajului. Porticuleste un element important, cu trimitere clara

la arhitectura clasica, ce pune in evidenta

elementele structurale si mediaza intre

interior si exterior.

Cladirea pare la prima perceptie un ceas

elvetian, cu executie si finisaj auriu de mare

rafinament, specific traditiei manufacturiere

elvetiene. Ritumul structurii este exprimat laexterior, dar dublat si de nervurile vitrajului,

pentru mai mult rafinament al fatadei.

Interiorul se structureaza in jurul unui atrium,

prin care se dezvaluie intreaga spatialitate a

cladirii. Materialele utilizate sunt nobile,

marmura, furniruri fine, montanti elaborati

pentru balustrada, totul in numele

rafinamentului si ca expresie a diferitelor

functiuni in relatie cu materiale sugestive.


Laboratory Building

an 2005 - 2007Fabrikstrasse 22, CH-4002, Basel

David Chipperfield


25/34



BA

SEL



SanaaOffice Bulding

an 2002 - 2005

BA

SEL

Proiectul raspunde riguros si discret

programului specific de arhitectura,

principala functiune fiind laboratoarele.

Singura zona exceptionala este cea de la

strada principala, inchiderea parterului

retragandu-se pentru a oferi un largo strazii,

ferm definit si protejat de structura fermei

metalice. Acest largo necesita o alta

rezolvare a structurii la nivelul parterului,

astfel ca intreaga structura a fatadei

superioare este preluata de grinda cuzabrele si transmisa doar prin doua coloane

izolate, eliberand astfel spatiul public.

Fatada este vitrata pentru a lumina

circulatiile perimetrale, laboratoarele fiind

izolate de lumina naturala nepotrivita

specificului cercetarii. Astfel spatiul unificator

al intregii cladiri nu mai este un atrium, ca in

alte situatii si aceste circulatii ceimbratiseaza functiunea principala.

Proiectul izvoraste din relatia libera interior -

exterior. Amplasamentul beneficiaza de

vecinatatea unui spatiu verde amplu, pe care

il preia si il lasa sa patrunda in intreaga

cladire, trecand si mai departe spre contextulconstruit. In sensul acestei permeabilitati

vizuale, cladirea este filiforma, desfasurata

pe un perimetru extrem de ingust, ce lasa o

curte interioara ampla, ca replica a parcului

invecinat, astfel incat profunzimea

construitului sa afecteze cat mai putin

spatiul verde exterior.


Laboratory Building


Rafael Moneo


26/34



BA

SEL



Alvaro SizaLaboratory Bulding

an 2002 - 2005

BA

SEL

Proiectul este o exceptie in tesutul ortogonal

alcatuit de cladirile de vis-a-vis, profitand din

plin de amplasamentul amplu, autonom.

Libertatea amplasamentului este si trasatura

principala a intregii cladiri, interiorul

favorizand curgerea libera a spatiului in

intreaga cladire si catre exterior. Parterul se

deschide catre spatiul public, spatiul interiorcurge dealungul structurii anvelopantei

impresionante, dar si in miezul structurii-

suport din beton, prin atriumul central spre

care se deschid toate etajele si care

patrunde pana in subsol.

Invelisul exterior este de aceasta data inchis

cu sticla, programul necesitand o iluminare

naturala cat mai bogata si in spiritul

sustenabilitatii.

Proiectul opereaza cu dualitatea dintre

nobletea materialelor si complexitatea

tehnologica din spatele unei cladiri de

cercetare. Astfel Siza propune o fatadariguroasa, finisata rafinat cu marmura, cu

trimitere la arhitectura modernista elvetiana,dar un interior care desi este spatiu liber, isi

lasa la vedere toate organele interne,

instalatii si dotari tehnice, prin vitrajele de

mari dimensiuni. Astfel este necesara o

adoua piele a fatadei, care sa aduca un plus

de rafinament peste expozitia de organe

interne, sugerat si de delicatetea structurii

metalice care o sustine.


Office Building


Frank O. Gehry


27/34


Burgfelderhof 40, CH-4056, Basel

BA

SEL



Herzog & de MeuronRehab

an 1998 - 2002

BA

SEL

Constructia casei artistilor a inceput in

1869 impreuna cu alte doua cladiri

asemenatoare, Teatrul Municipal si Cazinoul,

cu rolul de a oferi identitate urbana. Inca de

la inaugurarea cladirii s-a stabilit viziunea

institutiei: Trebuie sa ofere un loc pentru

artele frumoase, cu rolul de a stimula,promova si raspandi interesul pentru arta incomunitatea orasului, dar si pentru a favoriza

relatii de prietenie intre artisti si iubitori de

arta.

Printre cei multi alti artisti care au expus in

casa artelor este si Dan Perjovschi, cu

expozitia I am not exotic - I am exhausted

in perioada 2007-2008.

Cerinta de baza a fost ca noul centru dereabilitare sa nu arate, dupa modelele

exsitente, ca un spital, cu coridoare lungi

presarate cu usi de saloane si lifturi in

capete, model repetat pe toate etajele. Era

necesar ca acest centru sa fie domestic, sa

ofere o atmosfera serena si incurajatoare,

intr-o relatie cat mai deschisa cu natura si cuposibilitati de mobilitate si activitati cat mai

diverse interior.Arhitectii au creat o cladire multifunctionala,

un organism viu, asemeni unui orasel, care

sa contina toate spatiile necesare atat

recuperarii fizice cat si mentale, sa ofere

complexitate functionala si diversitate

spatiala, posibilitati de comunicare libera in

interiorul cladirii precum si o buna relatie cu

mediul natural.


Kunsthalle Basel

an 1869 - 1872Steinenberg 7, CH-4051, Basel

Johann Jacob Stehlin


28/34

Elvetia - ghid de arhitectura contemporanaexcursia de studii anul II - III - 2014 | P IIBA

SEL

Cladirea de apartamente este inteleasca ca

o structura ''tree-like'' in parc, printre arborii

batrani ce confera o impresie de stabilitate.

Aceasta perceptie este intarita de culoarea

maron ce se intalneste pe fatada, parter si

casa scarii. Partea exterioara a cladirii este

compusa atat si elemente prefabricate cat sidin parti turnate in opera ce formeaza ofatada autoportanta. Datorita ventilatiei

controlate, a panourilor solare folosite pentru

obtinerea apei calde si a fatadei compacte,

cladirea este construita conform cu

standardele Minergie.


Rezidenta Schwarzpark

an 2001 - 2004Gellerstrasse, 135-137, CH - 4052, Basel

Quintus Miller, Paola Maranta


29/34

Elvetia - ghid de arhitectura contemporana

excursia de studii anul II - III - 2014|P III


Franz FegPius Church

Exteriorul acestei cladiri cubice din Meggen

nu dezvaluie nimic despre continut. Turnul

clopotnitei si o mica cruce pe acoperisndau

un indiciu despre functiunea ei sacra.

Fatada, cu aparenta unei cladiri cu structura

metalica, este in realitate constituita din

felii foarte subtiri de marmura Penthelian

Dionysos, translucide, cu o grosime de

28 mm. La fel de translucida ca vitraliile din

alte biserici, marmura permite luminii sa

patrunda in tonuri calde de maron si galben,

pentru a creea o ambianta unica in biserica.

an 1964 - 1966Schlsslistrasse 2, CH 6045, Meggen




Livio VacchiniPiazza del Sole

Piazza del Sole, acoperis al unei parcari

subterane, are forma unui patrat cu latura

de 60 m cu laturile definite de varii elemente:

rampa de acces al vehiculelor in parcare,

cele patru blocuri ce contin iesirile, diferenta

de nivel fata de asfaltul aflat in exteriorul sau.

Pavajul e un desen de placi de granit de

dimensiunea 43 x 43 cm, dispuse in mod

aparent aleatoriu si care impreuna formeaz

un pavaj fara imbinari.

Pe cele patru laturi ale pietei se intalnesc

cele patru volume de ciment cu p forma

aparte, ascutita, ce semnaleaza prezenta

parcarii. Sunt patru piramide rasucite si sec-

tionate ce intra cu varful in sol.

In timpul noptii, Piazza del Sole e iluminatacu o lumina foarte puternica, albastra ce se

distinge de lumina galbena ce ilumineaza

cele trei castele din Bellinzona.

Suprafata interventiei 3 481 m.

an 1996 - 1999Piazza del Sole, CH-6500, Bellinzona

BELLINZONA


30/34




A. Galfetti, T. Bolliger, R. Lauppi, J. Ormazabal, V. MazzaExtensie Castelgrande

an 1981 - 1991Monte San Michele, CH-6500, Bellinzona

Castelgrande reprezinta o opera

complexa de reconstructie al peisajului ora-

sului Bellinzona. Castelul a fost locul unde

istoria orasului s-a stratificat din neolitic pana

in secolul al XIX lea. Castelgrande impreuna

cu castelul Montebellon si cu cel din Sasso

Corbaro reprezentau zidul de cetate ce

purta pana in Ticino.

Galfetti sustine ca trnsformarea e o trecere

necesara si indispensabila de-a lungul

vietii operei de arhitectura, in cadrul careia

restaurarea nu e o banala reconstructie a

trecutului ci o actualizare si o proiectare in

viitor. Scrie: Singura restaurare conservativa

posibila e aceea ce permite cladirii sa moara

in pace... Pentru mine, restaurarea inseamnaconservare si actualizare. Prin actualizare

eu inteleg in primul rand descoperirea si

sublinierea factorilor particulari de expresivi-

tate a unei cladiri... In acest mod, a restaura

inseamna stabilire conexiuni, construire

legaturi intre o forma existenta si istoria sa

de o parte si continutul necesar in ziua se

azi, in legatura cu noul uz, de alta parte.

Noul semnificat impus de proiect castelului

este acela de o mare structura de spatiipublice, un parc urban in centrul orasului.




Mario Botta, C. Herras, T. BambergImobil multi-functional

BELLINZONA

an 1988 - 1991via Nizzola, 1, CH-6500, Bellinzona

Interprearea regulamentului de urbanism

a dus la orientarea si organizarea cladirii

in lungul strazii Nizzola, in sectorul vestic

al lotului, prin aceasta distantandu-se de

dezordinea urbana aflata de-a lungul strazii

Cantonale.Diferentierea functionala in birouri si locuinte

este realizata prin prezenta unei articulatii a

volumelor.

Totusi cladirea are o structura compacta,

devenind de fapt ca o poarta pentru oras.


31/34




Aurelio Galfetti, Flora Ruchat, Ivo TrumpiStrand si terenuri de tenis

Facilitatile de recreere sunt situate intr-o

zona intre rau si oras. Aceasta pozitionare

realizeaza din complex un landmark urban

echilibrat care aduce vizitatorul in contact

vizual cu natura. Un viaduct aflat intr oras

si rau devine un pod pedestru. El asigura

accesul la strand. Tot el reprezinta si axa prin

care noile facilitati sportive sunt asezate in sit

si organizate.

Garderobele, cabinele si serviciile se afla la

un nivel intermadiar in timp ce bazinul este

experimentat prin diferita rampe si scari in

lungul itinerariului.

Langa tot acest comple, terenurile de tenis

publice realizate la inceputul anilor 80 duc

mai departe principiile de baza realizate prindesignul strandului.

an 1967 - 1970 (strand), 1983-1986(terenuri tenis)Via Mirasole, CH-6500, Bellinzona




Mario BottaCapela Santa Maria degli Angeli

Cladirea creeaza impresia ca se detaseaza

din munte pentru a forma un nou orizont,

punctul de plecare al unui viaduct ideal.

Pasarela incepe la intersectia cu panta natu-

rala a muntelui, si ofera doua cai de acces:

una in aer liber ce conduce spre o belvedere

ce priveste peste vale si a doua conducand

in interiorul zidurilor spre intrarea in biserica.

Acoperisul capelei este format din trepte de

tip amfiteatru, intoarse spre munte, in acest

mod negand ideea unui acoperis si trans-

formand gestul arhitectural intr-o pasarela

continua ce ofere noi puncte de unde poti sa

privesti muntele.

In interior, spatiul circular al bisericii are trei

nave; cea centrala este diferentiata la intrarede doua coloane masive si se ingusteaza in

profunzime.

an 1990 - 1997Monte Tamaro, CH-6802, Rivera

RIVERA


32/34




Carola Barchi, Ludovica Molo, Jachen KonzCasa dellAccademia

In campusul din Mendrisio, la doar zece

minute de facultate se gaseste complexul

de locuinte pentru studenti ce poate ospita

pana la 72 de persoane.

Structura este compusa din doua cladiri

rectangulare de beton armat dispuse pa-

ralel cu o gradina intre ele. Alcatuite din trei

etaje fiecare se compun din 18 apartamente

de circa 90 m, impartite la interior in patru

dormitoare, zona de zi si bucatarie.

La etajul inferior se gasesc spalatoria, de-

pozitarile si parcarea de biciclete.

an 1998 - 2006via Augostino Maspoli, CH-6850, Mendrisio




Amr Soliman, Patrik ZurkirchenAccademia de Arhitectura

an 1996 (inaugurare facultate)Largo Bernasconi, 2, CH-6850, Mendrisio

MENDRISIO


33/34




Peter ZumthorTermele din Vals

Munte, piatra, apa - construind in piatra,

construind cu piatra, in munte, construind in

afara muntelui, a te afla in munte - cum pot

sa fie interpretate intr-un mod arhitectural

implicatiile si senzualitatea acestor cuvinte

? Intregul concept a fost realizat urmarindaceste intrebari; prin urmare totul a prins

forma pas cu pas. (Peter Zumthor)

Ideile noastre constructive pentru baile ter-

male includeau blocuri de piatra gigantice,

golite pe interior (...). Oricum, cele mai mari

blocuri de piatra de vals, transportate si mai

ales asezare unul peste altul folosind munca

fizica erau destul de mici in comparatie

cu ideea ce necesita blocuri de intaltimeaunei camere din care vroiam sa ne definim

cladirea. Deci am decis sa ajungem la

efectul dorit de aparenta monolitica folosind

o textila de piatra si pentru aceasta am

creat un pattern de imbinari ce ne-a permis

sa alaturam pietrele pentru a avea un petrete

cu aspect omogen. Modalitatea de imbin-

are a fost intr-un final gasita dupa multi pasi

ai lucrului nostru si se bazeaza pe straturi

de elemente subtiri de piatra cu trei inaltimidiferite (...). Aceste trei straturi se intalnesc in

toata cladirea de sus in jos. Layer pe layer.

Fara exceptie. (Peter Zumthor)

an 1993 - 1996CH-7132, Vals




Valerio OlgiatiAtelier Bardill

an: 2007Sumvitg strasse, CH - 7412, Scharans

FLIMS-SCHARANS

Casa-atelier inlocuieste un vechi hambar din

centrul orasului. Permisul de construire a

fost acordat cu conditia ca noua cladire sa

aiba un volum identic cu cea demolata. Cli-

entul avea nevoie doar de un singur spatiu,

o camera in care sa lucreze. Acest spatiu

nu ocupa nici macar o treime din volumul

dedicat cladirii. Restul este o gradina cu odeschidere mare, rotunda spre cer. In acest

loc casa exprima curatenie volumetrica si

maretie in contrast cu geometria arbitrara a

fatadelor sale si cu scara redusa a satului.


34/34


Baumschlager EberlePort Office Rohner

Un accent de beton neterminat. Lumina,

aer, apa, vant si vreme. Si malul lacului:

aceasta este marginea unei zone protejate

natural; aici se gaseste un vechi port ce este

mai mult folosit ca port privat acum.(...)

O pasare care sta pe picioare subtiri in timp

ce cauta prada, evitand sa se ude. Aceasta

impresie a constituit pornirea procesului de

proiectare. (...)

Este un lucru de fier-beton, cu o aparenta

neterminata ce il face eficient din punct de

vedere al costului. Dar este un organism ca

o creatura vie: o cutie de lemn (se afla la in-

terior) ce respira si ofera un comfort aproape

rezidential

(idei extrase din prezentarea biroului dearhitectura)

It is a ferroconcrete thing, with an un-

finished quality of sorts, which therefore

makes it cost-efficient. But it has an inner

organism akin to that of a living creature: an

ensconced wooden box that breathes and

offers almost residential living comfort.

an 2000Fussach, Austria


Peter ZumthorMuzeu de arta

Ales in urma unei competitii de arhitectura la

sfarsitul anilor 80, proiectul a evoluat, de la

un simplu muzeu provincial catre o cladire

supraetajata dotata cu toate facilitatile unui

muzeu contemporan.Principiul specific acestui muzeu este modul

in care spatiile de expunere sunt luminate

zenital. Desi spatiile de expunere sunt

inchise, panourile de sticla mata introduc

lumina si, printr-un sistem de geamuri mate

orizontale, o aduc inauntru iluminand spatiile

de expunere. Astfel, se obtin conditii ideale:

lumina zenitala si spatiu inchis, maleabil si

controlabil.

an 1994 - 1997Karl-Tizian-Platz, 65, 6900, Bregenz, Austria

Documents

GHID ELVETIA NOU.pdf