Ghid pentru promovarea gândirii critice a tinerilor în raport cu politicienii

Schimbarea începe cu tine!

Autori: Iulian Groza Vlad Kulminski SimionCiochină

Acest ghid este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea unei societăți unite prin stimularea conștientizării, a dezvoltării gândirii critice și a culturii politice”, în parteneriat cu Fundația Hanns Seidel și finanțat de Ministerul Federal al Afacerilor Externe în baza unei decizii a Bundestagului. Opiniile reflectate în prezentul raport aparțin autorilor și nu reflectă opinia Fundației Hanns Seidel și a Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

2 ipre.md

CUPRINS:

Prefață .....................................................................................................................................................3

I. Republica Moldova – de la vectori geopolitici la un stat de drept! .......................................................4

1. Care sunt principiile și valorile fundamentale ale democrației? .............................................................4

2. Care este rolul celor trei puteri constituționale în Republica Moldova? ..................................................6

3. Cum se aplică valorile și principiile democratice în relația dintre puterile statului în Republica Moldova? 15

4. Care sunt efectele discursului public bazat pe vectori geopolitici? .......................................................16

5. Care sunt problemele principale pentru democrația și statul de drept în Republica Moldova? ...............18

6. Care este însemnătatea pentru Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană? ....19

II. Sistemul politic al Republicii Moldova .............................................................................................24

1. Cum se construiește propaganda?....................................................................................................26

2. Ce trebuie să știi pe scurt despre sistemul politic al Republicii Moldova? .............................................30

3. Stânga și dreapta politică în Republica Moldova – geopolitica vs valorile politice adevărate ..................32

4. Evoluția luptei politice în Republica Moldova ....................................................................................34

5. Сe promit principalele partide politice din Republica Moldova? ..........................................................38

6. Divizarea societății pe criterii de etnie, cum facem o societate unită? ..................................................50

III. Mass-media: de la o presă controlată politic la una liberă... ..............................................................52

1. Ce înseamnă presă liberă și presă controlată politic? .........................................................................54

2. De ce mass-media trebuie să fie independentă? ................................................................................56

3. Cum deosebim o informație veridică de una falsă? ............................................................................58

4. Cine și cum manipulează mass-media? .............................................................................................59

5. Unde putem găsi informații veridice? ...............................................................................................61

6. În ce condiții mass-media din Republica Moldova poate fi liberă și profesionistă? ................................63

3ipre.md

Prefață

Oameniisecredraționali,dardefaptnusunt.Cândunindividseaflăînsituațiasăiaodecizieîncondițiideincertitudine,încelemaimultecazurisefoloseștedeogândireintuitivă,care,deobicei,aredreptulsăfieșichiarsearatăaficorectă.Însă,dacăesăvorbimdesituațiimaicomplexe,cumarfipoliticulșitotcesereferălael,gândireaintuitivăducelajudecăricare,într-unfinal,daunaștereunordeciziigreșite.

Astfel,gândireacriticădevineuninstrumentcarearpermiteoevaluareclarăarealității,asigurareaunorraționamentecorecteînluareadeciziilor.Aceastadinurmăpresupuneformulăriclarealeideilorconformstandardelorraționale,implicândastfelunsistemlogicdegândire.Totuși,logicafacepartedintr-unprocescriticdegândireșinuîlconstituietotalmente,pentrucăgândireacriticăpresupunenudoarlogică,cișiadevărulsaufalsitateaafirmațiilor,evaluareacorectășiminuțioasăaargumentelorșiadoveziloroferiteprinfolosireaanalizeișiaspirituluidecercetare.Deci,gândireacriticădezvoltăunșirdecompetențecareneajutăsăluămdeciziicorecteșisăacționămrațional,șinuintuitiv.

Altfelspus,gândireacriticăesteoatitudinescepticăfațădeceeacecitim,ascultămsauprivim.Eanuînseamnădoarcăutareadegreșeli,incoerență,slăbiciuni,darînseamnăajudecaceeaceesteapreciabil(șidece)șiceeacenuesteapreciabilîntestelepecarelecitimșiîndiscursurilepecareleascultăm.

Oastfeldeabordarearpermiteexersareașidezvoltareaunorabilitățicumarfi:persuadarea,cunoaștereașicooperarea.Abilitățilelogicedeacceptareauneicredințepebazaargumentelorsolidesauaevidențeiconstrângătoare pot proteja indivizii umani de efectele laterale ale persuadării, cum ar fi: reclamecomerciale, manipularea prin mass-media, promisiuni politice, campanii electorale etc. Exersareaabilitățilorlogicepoateconduce,deasemenea,laextindereacunoașteriiprinraționare,ceeaceînseamnăinferareaunorinformațiinoidincunoștințeleloranterioare,șinuînsensuldependențeidegeneralizărivagisaudesloganuriobișnuiteșidestereotipuridegândire.

Deci,gândireacriticăreprezintăocapacitateintelectualăcetrebuiedezvoltată,întrucâtnuesteoatitudineceseobțineînmodereditar,nuesteocredință,ciunproces.Gândireacriticăconstăînatrecepestepropriileprejudecățicuscopuldeaînfruntaînmodobiectivdiferitepunctedevedere,pentruaajungelaipotezaoptimășilaosintezăechilibrată.

Prejudecățile, stereotipurile și iluziile continuă să acționeze asupra minții umane, în mod specialactualmente,însocietateaîncaretrăim.

Osocietate încareputereaguvernamentală își supunecetățeniiprinmanipulareșialtevulnerabilitățipentrugândireacritică,cumarfi:propagandașireclameledinmijloaceledecomunicareînmasă,care,îngoanalordupărealizărișicâștiguricomerciale,ignorănudoarnormelelogicii,cișipecelealebunului-simț;discursulpolitic,alcăruiprincipalscopesteconvingereaauditoriului,deseoricuignorareanormelorlogicii.

4 ipre.md

I. Republica Moldova – de la vectori geopolitici la un stat de drept

1. Caresuntprincipiileșivalorilefundamentalealedemocrației?

Pentruanereferilaaceastăîntrebarefundamentală,întâidetoatetrebuiesărăspundemlaîntrebarea„ceesteDemocrația?”.

Democrațiaesteacel regimpoliticși formădeguvernământcaresebazeazăpevoințapoporului,unde putereaaparținepoporuluișiseguverneazăîn interesul poporului.Întraducereliteralădinlimbagreacă(i.e.demokratia),democrațiaesteînțeleasăca„putereapoporului”(i.e.demos–„popor”,iarkratos–„putere”).Dinpunctdevedereistoric,democrațiaafostexercitatădirectsauprinreprezentanțiisăi.Primademocrație cunoscutăafostdenaturădirectă,undecetățeniiputeauparticipadirectlaluareahotărârilordeinterespublic.Acestmoddeorganizarepoliticăa fost introdus inițial înAtenaantică,cetatea respectivăfiindconsideratăprimademocrațiedinlume.Democrațiadirectăpoatefipracticatăîncadrulunorsocietățicuunnumărrestrânsdemembri.

În societatea contemporană, cu un număr mare de membri și organizare complexă, funcționeazădemocrațiilereprezentative.Înacestsistemdeguvernare,cetățeniiîșialegreprezentanțioficialicareiauhotărâri politice,elaborează legi și administrează resursele în interesulpoporului, conformopinieimajorității cetățenilor. În aceste democrații funcționează și consultarea directă a cetățenilor, pentruproblemede interes excepțional, aceasta exercitându-se prin intermediul referendumului.Democrațiamodernăs-aîntemeiatpetreimodeleistoricedinsecoleleXVII-XVIII,celenglez,americanșifrancez.Înziuadeastăzi,termenulestefolositdecelemaideseoricusensuldedemocrație liberală.

Democrația se bazează pe alegeri, prin vot universal, pentru desemnarea reprezentanților poporuluiîn organizarea puterii. Într-o democrație hotărârile se adoptă pe baza votului majorității. Democrațiareprezentativă s-a format în jurul Parlamentului. Parlamentul este cel care legitimează guvernareademocratică.Funcțiasaesențialăestedeafacelegișideacontrolaputereaexecutivă,adicăGuvernul.Justiția este independentă față de Parlament și de Guvern. Regimul democratic se caracterizeazăprin libertatea și recunoașterea opoziției.Astfel, pentru existența unei democrații este necesar să serecunoascălibertateadiferitoropinii,programepoliticeșiposibilitateaalternanței laputereapartidelorpolitice.Aceasta presupune libertatea de a critica politica de guvernare și de a propune un programalternativ.Deasemenea,democrațiașiregimuldemocraticpresupungarantareașirespectareadrepturilorșilibertățilorfundamentalealeomuluiconsfințiteînConstituție.

Toateacestecaracteristicitrebuieînțeleseînsensulcăstatulșiputereasuntpuseînserviciulcetățenilor.Statulșiorganelesale,caagențiaiputerii,sesubordonează intereselorcetățeanului.Democrațias-adezvoltatatâttimpcâtrelațiadintreguvernanțișicetățenis-aînclinatînfavoareacelordinurmă.Alterareaacesteibalanțeconduce laeșuareasistemuluidemocratic, iaralternativa lademocrațieestedictaturamanifestatăprinautocrațiesau,mainou,prinoligarhie.

Labazaevoluțieidemocrațieiseaflăvalorileșiprincipiileeifundamentale.

Valorile democraticesuntideișicredințeconsiderateimportantepentrumembriiuneicomunități,careseexprimăîncomportamentulcetățenilorșialautoritățilorpublice.Celemaiconsacratevalorialedemocrațieimodernesunt:libertatea,autoritatea,reprezentativitatea,demnitateaumană,egalitatea,statuldedrept,transparențașipluralismulpolitic.

Acestevaloriseregăsescșiînarticolul1alin.3)alConstituțieiRepubliciiMoldova1carestatueazăcă„Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.”

Principiile democratice sunt expresia valorilor fundamentale care stau la baza întregului sistemdedreptșideorganizarealeunuistatdemocratic.ÎntoatedemocrațiilemoderneprincipiilefundamentalesuntprevăzuteînConstituție,devenind,astfel,parteacadruluijuridicdebazăalstatului.AcestaesteșicazulRepubliciiMoldova.AnalizândConstituțiaRepubliciiMoldova,prinprismavalorilor fundamentale

1ConstituțiaRepubliciiMoldovadin29iulie1994,http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731

5ipre.md

aledemocrațieievidențiemurmătoareleprincipiifundamentale:

1. Suveranitatea – Suveranitatea poporului este un principiu fundamental al democrației careconstăîncapacitateapoporuluidea-șidecidesingurviitorul.Poporulestedeținătorulprincipalalautoritățiilegitime,căruiaîiaparținesuveranitateanațională.Astfel,suveranitateaconstăîndreptulpoporuluideahotărînecondiționatasupra intereselor luișidea lepromovași realiza înmodnestingherit.PotrivitArticolului2alConstituției,suveranitateanaționalăaparținepoporuluiRepubliciiMoldova,careoexercităînmod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite deConstituție. Nicio persoanăparticulară,niciopartedinpopor,niciungrupsocial,niciunpartidpoliticsauoaltăformațiuneobșteascănupoateexercitaputereadestatînnumepropriu.

2. Respectarea drepturilor și a libertăților omului–Articolul4alConstituțieiprevedecădispozițiileconstituționaleprivinddrepturileșilibertățileomuluiseinterpreteazășiseaplicăînconcordanțăcuDeclarațiaUniversalăaDrepturilorOmului,cupacteleinternaționaleșicucelelaltetratatelacareRepublicaMoldovaesteparte.Maimultdecâtatât,Constituțiaprevedeprimordialitateareglementărilorinternaționale,atuncicândseatestăneconcordanțeîntrelegilenaționaleșitratateleprivitoareladrepturilefundamentalealeomului la care RepublicaMoldova este parte.Adițional, articolul 15 al Constituției prevede principiuluniversalitățiidrepturiloromului,carepresupunecăcetățeniiRepubliciiMoldovabeneficiazădedrepturileșidelibertățileconsacrateprinConstituțieșiprinaltelegișiauobligațiileprevăzutedeacestea.Astfel,drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt garantate prinConstituție, iar autoritățile publicesuntobligatesălerespecte.TitlulIIalConstituțieiRepubliciiMoldovareglementeazătoatedrepturileșilibertățilecetățenilor,înspecialmenționăm:

• Egalitateatuturorînfațalegiișiaautoritățilorpublice(art.16);• Accesulliberlajustiție(art.20);• Libertateaconștiinței(art.31);• Libertateaopinieișiaexprimării(art.32);• Dreptullainformație(art.34);• Dreptuldevotșideafiales(art.38);• Libertateaîntrunirilor(art.40);• Libertateaasocierii(art.41).

3. Pluralismul politic–Articolul5alConstituțieiprevederecădemocrațiaînRepublicaMoldovase exercită în condițiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura și cu totalitarismul.Odemocrațiepresupuneexistențamaimultorgrupurisocial-politice,careparticipălaguvernareșiîntreținrelația cetățean – putere. Pluralismul asigură diversitatea de opinii și prin aceasta controlul asupracelorcareguverneazăpemoment.Diversitateapartidelorpoliticepromoveazăvaloriledemocraticeșipluralismulpolitic,contribuielaformareaopinieipublice.Partideleparticipălaalegeriprindesemnareașisusținereacandidaților,contribuielaconstituireaautoritățilorpublice,participând,prinreprezentanțiilor,laexercitareaînmodlegalaputeriiînstatșistimuleazăparticipareacetățenilorlaalegeri.

4. Separația puterilor în stat – principiul fundamental al democrațieimoderne, conform căruiaputereaestedistribuită între cele trei ramuri aleguvernării – puterea legislativă, putereaexecutivă șiputereajudecătorească.Fiecareputereestelocalizatăîntr-oinstituțieseparată,iarceicareoaplicăsuntselectațiprindiferiteproceduri,audiferitetermeneșisuntindependențiuniifațădealții.Separareanuînseamnă,însă,izolare.Fiecareramurăaputeriiparticipălafuncționareaceleilalteprintr-unsistemdecontrolșiechilibrarereciprocăaputerilorînstat.Astfel,potrivitConstituției,înRepublicaMoldovaputerealegislativă,executivășijudecătoreascăsuntseparateșicolaboreazăînexercitareaprerogativelorcelerevin,potrivitprevederilorConstituției(art.6alConstituției).

5. Supremația legii–Supremațialegiiînseamnăcănimeninuestemaipresusdelege,caretrebuieaplicatăînmodegalșicorectfațădeoricepersoană.Oricepersoană,indiferentdepozițiasaînsocietate,esteobligatăsărespectelegea.Aceastăobligațiesebazeazăpelegitimitateanormelorjuridiceadoptatedereprezentanțiipoporului.Supremațialegiiasigurăreguliclareșiprevizibilepentrutoțilocuitoriistatuluiși, respectiv,posibilitateadeaconviețui șideaceresauapedepsi,dupăcaz,pentrunerespectarearegulilorrespective.ConstituțiaRepubliciiMoldovaesteLegeaeiSupremă.Nicio legeșiniciunaltactjuridiccarecontravineprevederilorConstituțieinuareputerejuridică(art.7alConstituției).

6 ipre.md

2. CareesterolulcelortreiputericonstituționaleînRepublicaMoldova?

Funcțiiledebazăalestatului

Statul,încalitatedeentitatepolitico-juridicășidestructurăsocială,aredeîndeplinittreifuncțiidebază șianume:

• Funcțialegislativă–realizatăprinemiterearegulilorgeneral-obligatorii(alegilor);

• Funcțiaexecutivă–realizatăprinaplicareasauexecutareaactelorlegislative;

• Funcțiajurisdicțională–exprimatăprinrezolvarealitigiilorcareaparînprocesuldeaplicareșiderealizareaactelornormative.

PotrivitConstituțieiRepubliciiMoldova,fiecăreidintreceletreifuncțiialestatuluiîiestecaracteristicăoputereîncredințatăunorautoritățipubliceseparateșianume:

• Puterealegislativă–exercitatădeParlamentulRepubliciiMoldova,formatdinreprezentanțiialeșiaipoporului(organreprezentativsupremșilegislativ(art.60–art.76));

• Putereaexecutivă–realizatădepreședinteleRepubliciiMoldova,GuvernulRepubliciiMoldovașiadministrațiapublică(art.77–art.103;art.107–art.113);

• Putereajudecătorească–asiguratădesistemulinstanțelorjudecătorești,reprezentatedeCurteaSupremădeJustiție,curțiledeapelșijudecătoriilededreptcomunsauspecializate(art.114–art.121).

Întreputerilemenționate trebuiesăexisteoseparațieșiunechilibruclar,carereprezintăocondițieaarmonieisociale,ogaranțiealibertățiișiunimpedimentalcapturăriiputeriidestatșialabuzuluideea.Echilibrulse realizeazăprinstabilireaatribuțiilorfiecăreiputerișiseparația lorstrictă,prin înzestrareafiecăreiacumijloaceeficientedecontrolșidelimitareaabuzurilordinparteacelorlalte.Prinurmare,întreceletreiputericonstituționaletrebuiesăexisteointerdependență,astfelîncâtniciunasănuprevalezeasupra celeilalte.Totodată, separația rigidăaputerilor, fărăa seasigurao colaborare intensă, nu vaaveaniciunavantajșinuvafieficientă.Deșiseutilizeazănoțiuneade„puteri”,aceastanuînseamnăcăestevorbadespredivizareacomponentelorPuteriideStat,deoarece,așadupăcumdejaammenționatanterior,putereadestatderivădinsuveranitateanaționalășiaparțineexclusivunuisingurtitular,poporulRepubliciiMoldova.

Cândvorbimdespreputerealegislativă,putereaexecutivășiputereajudecătorească,spunemdefaptcăputereadestatesteexercitatăînnumelepoporuluideautoritățicompetente,care,dacăerauseparateîntotalitate,nuarfipututrealizanicimăcarprerogativelecelerevinnemijlocit,cuatâtmaipuțin,putereadestat.Cualtecuvinte,autoritățilorpubliceliseîncredințeazăanumiteîmputerniciriexpreseprevăzutedeConstituție,legeasupremăastatului,șinuputereadestatcaatare.

Republica Moldova este o republică parlamentară. Chiar dacă președintele Republicii Moldova esteales direct de către popor, șefulGuvernului este prim-ministrul, careestemandatat deParlament sărealizeze funcțiile executive ale statului. Justiția trebuie să fie independentă de celelalte două puteri.Chiar dacă numirea în funcție a judecătorilor și a procurorului general este realizată de președinteleRepubliciiMoldova,proceduradeselecție,numireșipromovareajudecătorilor,aprocurorilorseasigurădeorganelerespectivedeauto-administrare,adicăConsiliulSuperioralMagistraturiișicelalProcuratorii.TrebuiesămenționămaicicășiParlamentuldețineoseriedeîmputerniciriimportantelegatedemoduldeformarealCSM,numindtreimembridinmediulacademic,șidepunereaînfuncțieajudecătorilorlaCurteaSupremădeJustiție.

CurteaConstituționalăaRepubliciiMoldova,încalitatedeorgancerealizeazăjurisdicțiaconstituțională,esteindependentăfațădeputerealegislativă,executivășijudecătorească,easesupunedoarConstituției,garantândsupremațiaConstituției,asigurândrealizareaprincipiuluiseparațieiputerilorînstat,precumșiresponsabilitateastatuluifațădecetățeanșiacetățeanuluifațădestat.

CurteaConstituționalăreprezintăunorganconstituționalindependentalstatului,funcțiaprimarăaCurțiiConstituționale fiind controlul constituționalității actelor normative și anularea normelor juridice carecontravinConstituției,precumșiinterpretareaConstituției.Curteaactiveazăconformproprieijurisdicții,în

7ipre.md

bazaprincipiilorindependenței,inamovibilității,colegialității,legalitățiișipublicității.ÎnactivitateasaCurteadispunedeautonomiefinanciarășidebugetpropriu,acestafiinddistinctînbugetuldestat.Hotărârilepentru controlul constituționalității sunt executorii și definitive, atrăgând nulitatea actului normativ sauadispozițiilor acestuiadeclarateneconstituționale. În acest context,CurteaConstituționalădevineun„arbitru” suprem în materia „examinării în exclusivitate a chestiunilor de drept”.Încalitatedeunicăautoritatedejurisdicțieconstituțională,Curteaîșiexercităatribuțiilepotrivitprevederilorart.135dinConstituție,art.4alLegiicuprivirelaCurteaConstituționalășiart.4alCoduluijurisdicțieiconstituționaleșianume:

- exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor, a regulamentelor și a hotărârilorParlamentului, a decretelor președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și a dispozițiilorGuvernului,precumșiatratatelorinternaționalelacareRepublicaMoldovaesteparte;

- interpreteazăConstituția;

- sepronunțăasuprainițiativelorderevizuireaConstituției;

- confirmărezultatelereferendumurilorrepublicane;

- confirmă rezultatele alegerii Parlamentului și a președintelui Republicii Moldova, valideazămandateledeputațilorșialepreședinteluiRepubliciiMoldova;

- constatăcircumstanțelecarejustificădizolvareaParlamentului,demitereapreședinteluiRepubliciiMoldova,interimatulfuncțieidepreședinte,imposibilitateapreședinteluiRepubliciiMoldovadea-șiexercitaatribuțiilemaimultde60dezile;

- rezolvăexcepțiiledeneconstituționalitateaactelorjuridice,sesizatedeCurteaSupremădeJustiție;

- hotărășteasuprachestiunilorcareaucaobiectconstituționalitateaunuipartid.

Celetreiputericonstituționale

ÎncontinuarevomprezentaprincipalelefuncțiișiatribuțiialeautoritățilorcarereprezintăceletreiputerialestatuluiînconformitatecuprevederileConstituțieiRepubliciiMoldova.

Puterealegislativă

Parlamentul

ParlamentulRepubliciiMoldova2,formatdin101deputați,esteorganulreprezentativsupremalpoporuluiRepubliciiMoldovașiunicaautoritatelegislativăastatului(art.60alConstituției).Parlamentulestealesprinvotuniversal,egal,direct,secretșiliberexprimat(art.61alConstituției)peunmandatdepatruani(art.63alConstituției).ModuldefuncționarealParlamentului,precumșistatutuldeputațiloresteprevăzutdeRegulamentulParlamentuluiRepubliciiMoldova3.

PreședinteleParlamentuluiRepubliciiMoldovaesteAndrianCandu,vicepreședintelePartiduluiDemocrat.Parlamentul Republicii Moldova de legislatura XX-a a fost constituit în urma alegerilor parlamentareordinare din 30 noiembrie 2014. La aceste alegeri au participat 1,6 milioane de alegători, ceea ceconstituie55,57%dinnumărulcetățenilorcudreptdevot. ÎnurmaalegerilorcincipartideauaccesînParlamentulRepubliciiMoldova.Celemaimultevoturile-aacumulatPartidulSocialiștilordinRepublicaMoldova(PSRM)–25dedeputați.Acestaafosturmat,lamaipuțindeunprocent,dePartidulLiberalDemocratdinMoldova(PLDM–23dedeputați;PartidulComuniștilordinR.Moldova(PCRM)cu21dedeputați;PartidulDemocratdinMoldova(PDM)cu19deputațișiPartidulLiberal(PL)cu13deputați.

Cu toate acestea, din cauza fenomenului traseismului și al migrației politice, către luna iunie 2017configurațiapoliticăînParlamentulRepubliciiMoldovaasuferitschimbărișianume:

2www.parlament.md3RegulamentulParlamentuluiRepubliciiMoldova,adoptatprinLegeanr.797-XIIIdin02.04.1996,http://parlament.md/CadrulLegal/RegulamentulParlamentului/tabid/154/language/ro-RO/Default.aspx

8 ipre.md

- PartidulDemocrat–42dedeputați(înperioadaanilor2015-2017lafracțiuneaPDauaderat24dedeputațidelaPCRM,PLDMșiPSRM);

- PartidulSocialiștilor–24dedeputați(undeputatamigratlafracțiuneaPD); - PartidulLiberal–10deputați(3deputațis-audeclaratneafiliați); - PartidulPopularEuropean–10deputați(GrupulPPEMafostinstituitla12aprilie2017șiincludeex-deputațiPLDM);

- PartidulComuniștilor–7deputați(14deputațiauaderatlafracțiuneaPD); - PartidulLiberalDemocrat–5deputați(18deputațiaumigratlaaltefracțiuniparlamentarePDșiPPEM);

- Neafiliați–3deputați(ex-deputațiLiberali).

Potrivitarticolului66alConstituției,Parlamentulareurmătoareleatribuțiidebază:

• adoptălegi(organiceșiordinare),hotărârișimoțiuni;• declarăreferendumuri;• interpreteazălegileșiasigurăunitateareglementărilorlegislativepeîntregteritoriulțării;• aprobădirecțiileprincipalealepoliticiiinterneșiexternealestatului;• aprobădoctrinamilitarăastatului;• exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele și în limitele prevăzute de

Constituție;• ratifică,denunță,suspendășianuleazăacțiuneatratatelor internaționaleîncheiatedeRepublica

Moldova;• aprobăbugetulstatuluișiexercităcontrolulasupralui;• exercităcontrolulasupraacordării împrumuturilordestat,asupraajutoruluieconomicșidealtă

naturăacordatunorstatestrăine,asupraîncheieriiacordurilorprivindîmprumuturileșicrediteledestatdinsursestrăine;

• alegeșinumeștepersoaneoficialedestat,încazurileprevăzutedelege;• aprobăordineleșimedaliileRepubliciiMoldova;• declarămobilizareaparțialăsaugenerală;• declarăstareadeurgență,deasediușiderăzboi;• inițiazăcercetareașiaudiereaoricărorchestiunicesereferălaintereselesocietății;• suspendăactivitateaorganeloradministrațieipublicelocale,încazurileprevăzutedelege;• adoptăacteprivindamnistia.

Putereaexecutivă

Într-unstatdedreptesteimportantcaadministrațiacarereprezintăputereaexecutivăsăfieînacelașitimpaccesibilă,sensibilăprivinddrepturileomuluișisăpoatăfisupusăunuicontrol.GuvernulRepubliciiMoldovaesteautoritateapublicăexecutivăsupremăresponsabilăînfațaParlamentului.Guvernulesteîmputernicitsărezolvetoateproblemeleadministrăriipublicecețindecompetențalui,înconformitatecuConstituțiaRepubliciiMoldovașicuLegeacuprivirelaGuvern4.PreședinteleRepubliciiMoldovaesteșefulstatuluișiareatribuțiiexecutivelimitate,asigurândmaidegrabăunechilibruîntreceletreiputeriefectiveconstituționale:cealegislativă(Parlamentul),executivă(Guvernul)șijudecătorească(instanțelejudecătorești).

4LegeacuprivirelaGuvernnr.64din31.05.1990,http://lex.justice.md/md/312895/

9ipre.md

1. Președintele Republicii Moldova

Președintelereprezintăstatulșiestegarantulsuveranității,alindependențeinaționale,alunitățiișiintegritățiiteritorialeațării(art.77alConstituției).Înprezent,înconformitatecuHotărâreaCurțiiConstituționaledin4martie20165,președinteleestealesdecătrecetățeniiRepubliciiMoldovaprinvotuniversal,egal,direct,secretșiliberexprimatpentruunmandatdepatruani.

ÎnconformitatecuConstituțiaRepubliciiMoldova,președinteleareurmătoareleatribuții:

1. ConvoacăParlamentul–președinteleRepubliciiMoldovaconvoacăParlamentulîncelmult30deziledelaalegeri(articolul63alin.(2)alConstituției).

2. Drept la inițiativă legislativă – președintele Republicii Moldova are dreptul la inițiativălegislativă(articolul73alConstituției).

3. AdreseazămesajeParlamentului–președinteleRepubliciiMoldovapoateluapartelalucrărileParlamentului. Președintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire laprincipaleleproblemealenațiunii(articolul84alConstituției).

4. Promulgălegi–președinteleRepubliciiMoldovapromulgălegileșiesteîndrept,încazulîncareareobiecțiiasuprauneilegi,săotrimită,întermendecelmultdouăsăptămâni,sprereexaminareParlamentului.ÎncazulîncareParlamentulîșimenținehotărâreaadoptatăanterior,președintelepromulgălegea (articolul 93 al Constituției).

5. DizolvăParlamentul–președintelepoatedizolvaParlamentulRepubliciiMoldovaîndouăcazuriexpresstabilitedearticolul85alConstituțieișianume:(1)încazulimposibilitățiiformăriiGuvernuluisaualblocăriiproceduriideadoptarealegilortimpdetreiluniși(2)dacănuaacceptatvotuldeîncrederepentruformareaGuvernului,întermende45deziledelaprimasolicitareșinumaidupărespingereaacelpuțindouăsolicitărideinvestitură.Încursulunuian,Parlamentulpoatefidizolvatosingurădată.ParlamentulnupoatefidizolvatînultimeleșaselunialemandatuluipreședinteluiRepubliciiMoldova,șiniciîntimpulstăriideurgență,deasediusauderăzboi.

6. Desemnează candidatul la funcția de prim-ministru și numește Guvernul – președinteleRepubliciiMoldova,dupăconsultareafracțiunilorparlamentare,desemneazăuncandidatpentrufuncțiadeprim-ministru,iarînbazavotuluideîncrederealParlamentului,șefulstatuluinumeșteGuvernul.Încazderemaniereguvernamentalăsaudevacanțăafuncției,președinteleRepubliciiMoldovarevocășinumește,lapropunereaprim-ministrului,peuniimembriaiGuvernului(articolul98alConstituției).Înconformitatecuarticolul101alConstituției,președinteleRepubliciiMoldovadesemneazăunmembrualGuvernuluiîncalitatedeprim-ministruinterimar,încazulimposibilitățiiprim-ministruluidea-șiexercitaatribuțiilesauîncazuldecesuluiacestuia,pânălaformareanouluiGuvern.

7. Atribuțiiîndomeniulpoliticiiexterne–Articolul86alConstituțieiprevedetreiatribuțiiexpresealepreședinteluiîndomeniulpoliticiiexterneșianume:

- poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționale în numele RepubliciiMoldovașileprezintăspreratificareParlamentului,înmodulșiîntermenulstabilitprinlegeatratatelorinternaționalealeRepubliciiMoldova6;

- la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai RepubliciiMoldovașiaprobăînființarea,desființareasauschimbarearanguluimisiunilordiplomatice;

- primeștescrisoriledeacreditareșiderechemarealereprezentanțilordiplomaticiaialtorstateînRepublicaMoldova.

8. Atribuțiiîndomeniulapărării–Înconformitatecuarticolul87alConstituției,președinteleRepubliciiMoldovaestecomandantulsupremalforțelorarmate.Elpoatedeclara,cuaprobareaprealabilăaParlamentului,mobilizareaparțială saugenerală.Deasemenea, în cazdeagresiunearmatăîndreptatăîmpotrivațării,președinteleRepubliciiMoldovaiamăsuripentrurespingereaagresiunii,

5HotărâreaprivindcontrolulconstituționalitățiiunorprevederialeLegiinr.1115-XIVdin5iulie2000cuprivirelamodificareașicompletareaConstituțieiRepubliciiMoldova(moduldealegereapreședintelui)http://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=759&t=/Media/Noutati/Curtea-Constitutionala-a-restabilit-dreptul-cetatenilor-de-a-si-alege-Presedintele/6LegeatratatelorinternaționalealeRepubliciiMoldova,nr.595din24.09.1999,http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=311696

10 ipre.md

declarăstarederăzboișileaduce,neîntârziat,lacunoștințaParlamentului.DacăParlamentulnuseaflăînsesiune,elseconvoacădedreptîn24deoredeladeclanșareaagresiunii.PreședinteleRepublicii Moldova poate lua și alte măsuri pentru asigurarea securității naționale și a ordiniipublice,înlimiteleșiîncondițiilelegii.

9. Numește judecători și procurorul general al Republicii Moldova – președintele RepubliciiMoldovanumeșteînfuncțiejudecătoriiinstanțelorjudecătorești,lapropunereaConsiliuluiSuperioralMagistraturii(art.116). Deasemenea,președintelenumeștelapropunereaConsiliuluiSuperioralProcuratoriiprocurorulgeneralalRepubliciiMoldovapentruunmandatdeșapteani(art.125).

10. Alte atribuții ale președintelui (articolul 88 al Constituției) – președintele Republicii Moldovaîndeplineșteșialteatribuțiistabilitedearticolul88alConstituțieișianume:

- conferădecorațiișititlurideonoare;

- acordăgrademilitaresupremeprevăzutedelege;

- soluționeazăproblemelecetățenieiRepubliciiMoldovașiacordăazilpolitic;

- numeșteînfuncțiipublice,încondițiileprevăzutedelege;

- acordăgrațiereindividuală;

- poateinițiareferendumasupraproblemelordeinteresnațional;

- acordăranguridiplomatice;

- conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, din judecătorii și altorcategoriidefuncționari,încondițiilelegii;

- suspendăacteleGuvernului ce contravin legislației, până la adoptareahotărârii definitive aCurțiiConstituționale;

2. Guvernul Republicii Moldova7

Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală aadministrațieipubliceșiesteresponsabilînfațaParlamentului.Guvernulseconducedeprogramulsăudeactivitate,acceptatdeParlament(art.96alConstituției).

Guvernul actual al Republicii Moldova a fost investit la 20 ianuarie 2016, investit cu votulmajoritățiiparlamentare formatedin57dedeputați reprezentândPartidulDemocrat,PartidulLiberal, și ungrupdedeputațineafiliațicareaumigratdinfracțiunilePartiduluiComuniștilorșiPartiduluiLiberalDemocrat.GuvernulRepubliciiMoldovaestecondusdePrim-ministrulPavelFilip(membrualPartiduluiDemocrat)șiîșirealizeazăobiectiveleprinintermediulProgramuluideActivitatepentruanii2016-20188 aprobat de ParlamentulRepubliciiMoldovalainvestireaGuvernului.

Guvernul Republicii Moldova este format în prezent din 21 membri ai Cabinetului de Miniștri și seformeazăînurmătoareacomponență:prim-ministrul,prim-viceprim-ministrul,viceprim-miniștrii,miniștriișialțimembristabilițiprinlege(i.e.președinteleAcademieideȘtiințeșiguvernatorul(Bașcanul)UnitățiiTeritorial-AdministrativeGăgăuzia). ÎnconformitatecuStrategiaprivindReformaAdministrațieiPublicepentru anii 2016-20209, pe parcursul anului 2017 se implementează reforma Guvernului care seva transpuneprinadoptareauneinoi legi,aprobatădeGuvern ladatade8 iunie201710și transmisăParlamentuluipentruexaminareșiadoptare.

Guvernulîndeplineșteurmătoareleatribuții:

7www.gov.md8ProgramuldeactivitatealGuvernuluiRepubliciiMoldova2016-2018,http://gov.md/sites/default/files/document/attachments/guvernul_republicii_moldova_-_programul_de_activitate_al_guvernului_republicii_moldova_2016-2018.pdf9StrategiaprivindReformaAdministrațieiPublice,adoptatăprinHotărâreaGuvernuluinr.911din25.07.2016,http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=36620910ProiectulnoiilegiaGuvernuluiRepubliciiMoldova,http://gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr02_129.pdf

11ipre.md

a) exercităconducereageneralăaadministrațieipublice;

b) asigurărealizareapoliticiiinterneșiexterneastatului;

c) asigurăexecutareaactelorlegislativeșiadecretelorpreședinteluiRepubliciiMoldova,adoptateînconformitatecunormeleconstituționale,aprogramuluideactivitateaGuvernuluișiaprevederilortratatelorinternaționalelacareRepublicaMoldovaesteparte;

d) realizeazăprogramulsăudeactivitate;

e) înainteazăParlamentuluiinițiativelegislative;

f) aprobășiînainteazăpreședinteluiRepubliciiMoldovaproiectededecretîncondițiilelegii;

g) avizeazăinițiativelegislative;

h) aprobădocumentedepoliticișiactenormative;

i) elaborează, prezintă Parlamentului spre adoptare și asigură executarea bugetului de stat, abugetuluiasigurărilorsocialedestatșiafondurilordeasigurareobligatoriedeasistențămedicală;

j) asigurăaccesul,prestarea,verificarea,evaluareacalitățiișimodernizareaserviciilorpublice;

k) asigurăadministrareaeficientășitransparentăaproprietățiipublice;

l) monitorizeazășianalizeazăeficiențaimplementăriiactelornormative;

m) asigurărealizareacontroluluiadministrativalactivitățiiautoritățiloradministrațieipublicelocale;

n) îndeplinește alte atribuții prevăzute de cadrul normativ sau care decurg din rolul și funcțiileGuvernului.

Înscopulrealizării funcțieiexecutive,ministerelecaresuntîncomponențaGuvernuluisuntorgane de specialitatealeadministrațieipublicecentrale.Ele traduc înviațăpoliticaGuvernului,hotărârile șidispozițiile lui, conducdomeniile încredințateșisunt responsabiledeactivitatea lor.Deasemenea, înscopulconducerii,alcoordonăriișialexercităriicontroluluiîndomeniulorganizăriieconomieișiînaltedomenii,funcționeazăagențiișialteautoritățipublicedeadministrare.

Lanivellocal,funcțiileexecutivesuntrealizatedeadministrațiapublicălocalăcareesteîntemeiatăîncadrulautoritățiloradministrativ-teritorialedenivelulI(orașe,comuneșistate)șidenivelulII(raioane)careîșiexercităautonomialocalăprinintermediulconsiliilorlocaleșialprimariloraleși.

De asemenea, potrivit articolului 111 al Constituției, sunt stabilite principiile, modul de organizare șifuncționareaUnitățiiAdministrativ-TeritorialeAutonomecustatutspecialGăgăuzia.Activitateaautoritățilorpublicelocaleserealizeazăînbazaurmătoarelorprincipii:descentralizareaserviciilorpublice,eligibilitateaautoritățiloradministrațieipublicelocaleșiconsultareacetățenilorînproblemelelocaledeinteresdeosebit(articolul110alConstituției).

Distincțiadintreadministrațiapublicăcentralășicealocalăarelabazăutilizareamaimultorcriterii.Astfel,eleauînvederecompetențateritorialășimaterialăaorganelorcecompunadministrațiapublicășinaturainteresuluipecareîlpromovează.Administrațiapublicăcentralăîșiexercităcompetențateritorialălanivelulîntreguluiteritoriunațional, iarcealocală–doarlanivelulunitățiloradministrativteritorialeîncareau fostaleseautoritățile respective.Pedealtăparte, organele cecompunadministrațiapublicăcentralădispundecompetențămaterialăgenerală–Guvernul,pecândautoritățilelocaleauocompetențămaterialăcesecircumscrieînjurulrealizăriiinteresuluilocal.Administrațiacentralăpromoveazăinteresulgeneral–național,cealocalăpromoveazăinteresullocalitățiirespective.

Putereajudecătorească

Funcțiadebazăaputeriijudecătoreșticonstăînapărareadrepturilorșialibertățilorcetățenilor,aordiniidedrept,înrespectarealegalitățiișiaechitățiiîncadrulaplicăriilegilorșiaaltoractenormative.Astfel,putereajudecătoreascăcontribuielarespectareadreptuluigarantatalfiecăruiomlaviațășiintegritateafizică și psihică, la libertatea individuală și inviolabilitatea domiciliului, la secretul corespondenței, alconvorbirilortelefoniceșialaltormijloacelegaledecomunicareetc.

TitlulIIalConstituțieistabileșteprevedericuprivirelaautoritateajudecătoreascăînRepublicaMoldova.

12 ipre.md

Astfel,potrivitarticolului114,justițiaseînfăptuieșteînnumelelegiinumaideinstanțelejudecătorești șianumeprinCurteaSupremădeJustiție,celepatrucurțideapel(Chișinău,Bălți,CahulșiComrat),și15judecătoriidecircumscripție.Organizareainstanțelorjudecătorești,moduldefuncționareșicompetențaacestora sunt prevăzute de legea privind organizarea judecătorească11, legea cu privire la statutuljudecătorului12,legeacuprivirelaConsiliulSuperioralMagistraturii13,legeacuprivirelaCurteaSupremădeJustiție14.

Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția în scopul apărării și al realizării drepturilor și a libertățilorfundamentale ale cetățenilor și ale asociațiilor acestora, ale întreprinderilor, ale instituțiilor și aleorganizațiilor.Instanțelejudecătoreștijudecătoatecauzeleprivindraporturilejuridicecivile,decontenciosadministrativ,contravenționaleșipenale,precumșioricealtecauzepentrucare legeanustabileșteoaltăcompetență.Ședințeledejudecatăsuntpublice.Judecareaproceselorînședințăînchisăseadmitenumaiîncazurilestabiliteprinlege,curespectareatuturorregulilordeprocedură.

Împotrivahotărârilor judecătorești, părțile interesateși organeledestat competentepotexercita căiledeatac.Esteobligatorierespectareasentințelorșiaaltorhotărâridefinitivealeinstanțelorjudecătorești,precumșicolaborareasolicitatădeacesteaîntimpulprocesului,alexecutăriisentințelorșiaaltorhotărârijudecătoreștidefinitive.ÎnsistemuldedreptalRepubliciiMoldovaProcuraturaareunlocspecialplasatîntreputereaexecutivășiceajudecătorească.

Judecătorii instanțelor judecătoreștisenumesc în funcțiedecătrepreședinteleRepubliciiMoldova, lapropunereaConsiliuluiSuperioralMagistraturiipeun termendecinciani.Dupăexpirarea termenuluide cinci ani, judecătorii pot fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Președinții șivicepreședințiiinstanțelorjudecătoreștisuntnumițiînfuncțiedecătrepreședinteleRepubliciiMoldova,lapropunereaConsiliuluiSuperioralMagistraturii,peuntermendepatruani.

Președintele,vicepreședințiișijudecătoriiCurțiiSupremedeJustițiesuntnumițiînfuncțiedeParlamentlapropunereaConsiliuluiSuperioralMagistraturii.Eitrebuiesăaibăovechimeînfuncțiadejudecătordecelpuținzeceani.Promovareașitransferareajudecătorilorsefacnumaicuacordulacestora.Sancționareajudecătorilor se face în conformitate cu legea.Funcțiade judecătoreste incompatibilă cuexercitareaoricăreialteifuncțiiretribuite,cuexcepțiaactivitățiididacticeșiștiințifice.

În cadrul sistemului instanțelor judecătorești din Republica Moldova activează în prezent 447 de judecători15.

Consiliul Superior al Magistraturii16esteuniculorgandeautoadministrare judecătorească, format învederea organizării, a funcționării și a asigurării independenței sistemului judecătoresc în RepublicaMoldova. Întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul are competențe referitor la cariera judecătorilor,instruirea inițială și continuă a judecătorilor și a personalului secretariatului instanțelor judecătorești,respectarea disciplinei și a eticii magistraților, administrarea instanțelor judecătorești, alte atribuții încondițiile legii. Consiliul examinează hotărârile Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, aleColegiului deevaluareaperformanțelor judecătorilor și contestațiile împotrivaacestora. În relațiile cuautoritățilepublice,ConsiliulesteindependentșisesupuneînactivitateasadoarConstituțieișilegilor.Poate sesiza Parlamentul, președintele republicii și Guvernul asupra oricărei probleme care ține decompetențasa,potrivitlegislațieiînvigoare.

Institutul Național al Justiției17 este principala instituție publică ce realizează formarea inițială acandidaților la funcțiile de judecător și de procuror, formarea continuă a judecătorilor în funcție și aprocurorilorînfuncție,agrefierilor,aasistențilorjudiciari,așefilorsecretariatelorinstanțelorjudecătorești,a consultanților procurorului, a consilierilor de probațiune, a avocaților care acordă asistență juridică

11http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=34640312http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=34640413http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=34640614http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=34640515http://magistrat.md/ro/all-magistrat?page=3116http://csm.md/17https://www.inj.md/

13ipre.md

garantată de stat, precumși formarea inițială și continuăa altor persoane care activează în sectoruljustiției,încazurileprevăzutedelegislație.

Procuratura18

Procuraturaesteoinstituțiepublicăautonomăîncadrulautoritățiijudecătoreșticare,înprocedurilepenaleși în alte proceduri prevăzute de lege, contribuie la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiției,apărareadrepturilorșiaintereselorlegitimealepersoaneișialesocietății.Recent,la25februarie2016,ParlamentulRepubliciiMoldovaa adoptat o nouă lege a procuraturii19 care reglementeazămodul deorganizare,funcționareșiatribuțiileacestuiorgan.Înprezent,încadrulsistemuluiprocuraturiiactiveazăpeste700deprocurori20.

SistemulProcuraturiiesteunsistemuniccareincludeProcuraturaGenerală,procuraturilespecializateși procuraturile teritoriale. Procuratura NaționalăAnticorupție (PNA) este specializată în combatereainfracțiunilor de corupție de nivel înalt, dar și conduce urmărirea penală în cauzele instrumentate deCentrulNaționalAnticorupție (corupțiamică).ProcuraturapentruCombatereaCriminalitățiiOrganizateșiCauzeSpeciale(PCCOCS)estespecializatăîncombatereacriminalitățiiorganizate,aterorismuluișiatorturii.Spredeosebiredeprocuraturileteritoriale,încadrulprocuraturilorspecializateactiveazăofițerideurmărirepenală,ofițerideinvestigațiișispecialișticaresesubordoneazăfuncționalprocurorului-șefalprocuraturiispecializate.

Procurorul generalalRepubliciiMoldovaestenumitpeuntermendeșapteanidepreședinteleRepubliciiMoldovalapropunereaConsiliuluiSuperioralProcurorilor.

Consiliul Superior al Procuroriloresteunorganindependent,formatînvedereaparticipăriilaprocesuldeconstituire,funcționareșiasigurareaautoadministrăriisistemuluiProcuraturii.

Procuraturaîndeplineșteurmătoarelefuncții:

• conduceșiexercităurmărireapenalășireprezintăînvinuireaîninstanțadejudecată;

• organizează,conduceșicontroleazăactivitateaorganelordeurmărirepenalăîncadrulprocesuluipenal;

• efectuează,inclusivdinoficiu,controlulasuprarespectăriilegislațieiprivindactivitateaspecialădeinvestigații;

• efectuează,inclusivdinoficiu,controlulasuprarespectăriilegislațieiprivindînregistrareasesizărilordespresăvârșireasaupregătireasăvârșiriiunorinfracțiuni;

• pornește,examineazășiparticipălajudecareacauzelorcontravenționale;

• asigurăasistențajuridicăinternaționalăînmateriepenalășicolaborareainternaționalăîndomeniulsăudeactivitate;

• participălaimplementareaunitarăapoliticiinaționaleșiinternaționaleastatuluiînmateriepenală;

• prezintăpropuneriprivindperfecționarealegislațieișiparticipălaelaborareadeactenormativeîndomeniulsăudeactivitate;

• aplicămăsuriledeprotecțieamartorilor,avictimelorinfracțiuniișiaaltorparticipanți laprocesulpenal;

• încazulneînceperiisaualîncetăriiurmăririipenale,încondițiilelegii,intenteazăacțiuneacivilășiparticipălaexaminareaacesteia;

• exercită controlul privind respectarea legilor în aplicarea măsurilor de protecție a martorilor, avictimelorinfracțiuniișiaaltorparticipanțilaprocesulpenal;

• examineazăcererișipetițiiconformcompetenței.

18http://procuratura.md/19http://lex.justice.md/md/363882/20http://procuror.magistrat.md/

14 ipre.md

Avocatura

Avocaturanuesteparteaputeriijudecătorești,însăovommenționaaicideoarecereprezintăoinstituțiededreptindependentăasocietățiicivile,menităsăasigure,pebazăprofesională,acordareadeasistențăjuridicăcalificatăpersoanelorfiziceșijuridice,înscopulapărăriidrepturilor,alibertățilorșiaintereselorlor legitime,precumșialasigurăriiaccesului la înfăptuirea justiției.Activitatea,moduldeorganizareșifuncționareaavocaturiisuntreglementatedelegeacuprivirelaavocatură21.Toțiavocațiiactiveazăîncadrulunorbarouriregionale.UniuneaAvocațilordinRepublicaMoldova22esteorganuldeautoadministrarealavocaților,dincarefacpartetoțimembriibarourilordințară,șiaresediulînmunicipiulChișinău.

21 http://lex.justice.md/md/335889/22 http://uam.md/index.php?l=ro

15ipre.md

3. CumseaplicăvalorileșiprincipiiledemocraticeînrelațiadintreputerilestatuluiînRepublicaMoldova?

Maisusne-amreferitladouăaspectefundamentalecarețindefuncționareaunuistatdedrept,inclusivprinprismaprevederilorConstituțieiRepubliciiMoldova.Astfel,ampunctatprincipaleleprincipiifundamentalealedemocrației,darșiamdescrissistemulputerilorînțaranoastră.ÎnceleceurmeazăvomrăspundelaîntrebareaîncemăsurăvalorileșiprincipiiledemocraticesuntrespectateînrelațiadintreputerilestatuluiîncazulRepubliciiMoldova.

IatăunexemplucarevizeazărelațiaPreședinte–Guvern–Parlament.

PreședinteleRepubliciiMoldovaainițiatmaimulteproceseprincaremaidegrabăaconfruntatcelelaltedouăinstituții–ParlamentulșiGuvernul,decâtsăasigureunspiritdecolaborare.

De exemplu, utilizând dreptul său de inițiere a referendumului constituțional, a solicitat mai multeîmputerniciripentruinstituțiaprezidențialăînraportcucelelalteputeriînstat,inclusivapropusmaimultetemeiuridedizolvareaParlamentului.

Două aspecte importante trebuie menționate aici: (1) referendumul are un caracter consultativ, iarîntrebărileformulateîninițiativapropusăoferăfoartemulteopțiuniderăspuns,nudoardeDAsauNUși(2)toatemodificărileînConstituție,teoretic,arputeasăserefereînoricecazlaurmătorulpreședinteales,șinulacelactual.

Acestecerințesuntimpusedereglementăriledebazăprivindmoduldeaplicarealegiiîntimpșiimportanțaasigurăriidreptuluifundamentaldeaalegeșideafiales.Justificărilepecareleaducepreședinteleînacestcaznuțindecadrultemporalviitor,cideconstrângerileactualepretinseprivindineficiențaParlamentului,argumentecenupotfiaplicate încontextulpropuneriide inițiereareferendumului.Apropo, iatăcășiexperțiiComisieidelaVeneția,înavizulsăurecentauindicatasupracarențelorinițiativeipreședintelui.

Totodată,înrelațiacuParlamentul,deșipreședinteleaavutmaimulteintervențiipubliceprivindprocesullegislativ, acesta nu a utilizat suficient de activ dreptul său la inițiativa legislativă. Chiar modificărilepropusepentruCodulelectoralprivindpromovareaunuisistemmixtdevotaufostsusținutedepreședinte,acesteanuaufostînregistratedinnumelePreședinției,cidinparteadeputațilordinPSRM,încare,oficial,președintelețăriinumaiestenicipreședinte,nicimembru.

AlteaspectepecareleobservămînrelațiaPreședinție-Guvernținedepromovareauneipoliticiexternediferiteșiincoerente.Pedeopartepreședinteleemitedeclarațiișiîntreprindeacțiunicarearpresupunedenunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și apropierea de Uniunea EconomicăEurasiatică, iarGuvernul,decealaltăparte,opteazăpentru (1) îndeplinireaangajamentelorprevăzutedeAcordul deAsociere, care este parte din cadrul juridic al Republicii Moldova, (2) apropierea deUniuneaEuropeanăși (3)păstrareaunorrelațiibilateralebunecuFederațiaRusășialte țărimembreaUniuniiEurasiatice.Astfel,semnareadecătrepreședinteacereriipentrucalitateadestatasociatîncadrulUniuniiEconomiceEurasiaticenuafostprecedatădeavizeleGuvernuluiprivindcorespundereaacestorangajamentenoipecareșileasumăpreședinteleînnumeleîntregiițări,cualteangajamentedejapreluatedeRepublicaMoldova.Astfel,aufostvăditignoratedeinstituțiaprezidențialăprevederileLegiiprivindtratateleinternaționalealeRepubliciiMoldova(Legeanr.595din24.09.1999).

Înacestcontext,inițiativelepreședinteluiRepubliciiMoldovaprivindperspectivadeaderarelaUniuneaEurasiatică,promovareauneipoliticiexternedistinctedeceastabilităîndocumentelepublicenaționaleaprobatedeParlamentșiasumatedeRepublicaMoldovaprinAcorduldeAsocierecuUniuneaEuropeană,genereazăconflicteinter-instituționale,reduceficiențaînrealizareapoliticiiexterneșiinterneaRepubliciiMoldovașiafecteazăimagineaRepubliciiMoldovaînafarațării.

Observăm prin urmare, că funcția de președinte este utilizată mai degrabă în contextul actualuluipreședintemaimultînscopuridepromovareaagendeiunuipartidpoliticdecâtînscopuridevalorificareasarcinilorpecareleareunpreședinteînbazaConstituției.

16 ipre.md

RelațiiledintreParlamentșiputereajudecătorească

NuputemnegaimportanțaanumitorprocesecareaulocînprezentînMoldovacețindereformasectoruluijustiției.Astfel,Parlamentul, încalitatedeputere legislativă,examineazășiadoptă încazulmajoritățiivoturilorreglementărinoi,caresuntmenitesăasigureojustițiemaieficientășioindependențăveritabilăpentrujudecători.

Cutoateacestea,nutoatemodificărilesuntconsiderateoportune,deșipropunmaimareindependențăpentruConsiliulSuperioralMagistraturiișiunprocesdenumirea judecătorilorbazatpecerințeșipecriteriiobiectiveșibazatepemerit.23Astfel,modificărilepropusepentruConstituțiaRepubliciiMoldovacare stabilesc garanțiimaimari pentru puterea judecătorească nu au fost adoptate de Parlament întermendeunandelamomentulînregistrăriilor,ceeaceimplicănulitateaproiectului.AceastăomisiunedinparteaParlamentuluiindicăasupralipseideinteresdeapromovamodificăriconstituționalecaresăasigureindependențămaimareputeriijudecătorești.

După cumammenționatmai sus,Parlamentul continuă sănumească judecătorii laCurteaSupremădeJustiție, inclusivpreședinteleșivicepreședințiiCurțiiSupremedeJustiție, lapropunereaConsiliuluiSuperioralMagistraturii.

ÎntrucâtConsiliulSuperioralMagistraturiinureprezintădedreptbreasladejudecători,fiindprezențidinoficiu–președinteleCurțiiSupremedeJustiție,procurorulgeneralșiministrulJustiției,iaralțitreimembridintotalulde12suntnumițidinrândulprofesorilortitularidedreptdecătreParlament,acestanupoateasiguraobalanțăsuficientăînfavoareacandidațilorlafuncțiiledejudecătorlaCurteaSupremădeJustiție.

Astfel,Parlamentuldispunedesuficientcontrolpolitic lanivelulCSMșiCSJpentruaputea influențaînfăptuireajustiției,faptcarediminueazăeficiențaaltorreglementăridindomeniu,inclusiveficiențalupteicucorupția lanivel înalt, inclusivdinParlamentșieficiențaresurselorpublice investite înProcuratură,inclusivProcuraturaAnticorupție.Fiindexponenți ai partidelor politice, deputații dinParlament, avândsuficientcontrolpoliticasupraCurțiiSupremedeJustițieși,implicit,aCSM,multedintreeforturiledepuseînspecialîndomeniuljustițieipenale,cețindeabuzdeputere,corupție,încălcarearegulilordeachizițiipubliceșialteinfracțiunilegatedeexercițiulfuncțieipublicenuîșiaurostulșinusunteficiente.

Recentelenumiri înfuncțiedeParlamentaleunormembriaiCurțiiSupremedeJustițieasupracăroraexistaucercetări inițiatedeaceeași inspecție judiciarăsaucares-aadeveritcădeclarăprintreavereadeținutăautomobiledeluxlaprețurimultsubmediadepiață,precumșinuindicăproprietateadeținutărealmente,ridicămarisemnedeîntrebarecuprivire laeficiențaconlucrăriiputerii legislativeșiaceleijudecătorești,precumșireglementareaclară,înbazădecriteriiobiective,amoduluiîncaresedesfășoarăpromovareașicarierajudecătorilor.

23Pentrumaimultedetalii,consultațiproiectuldelege:http://parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=181d8c1c-7ac6-4f60-9234-730762aefde0

17ipre.md

4. Caresuntefectelediscursuluipublicbazatpevectorigeopolitici?

RepublicaMoldovaesteoțarăeuropeanădinpunctdevederegeografic,istoricșicultural.ApartenențalaspațiuleuropeanreprezintăocomponentăaidentitățiiconstituționaleaRepubliciiMoldova.Cutoateacestea,țaranoastrăcontinuăsărămânălaintersecțiacivilizațiilordeVestșideEst.

Aceastăpoziționarecuplatăcureminiscențelesovietice,darșimișcareaunionistăde la independențăîncoace au alimentat discursuri politice axate pe vectori geopolitici. Clasa politică a preferat să îșifundamenteze programele politice pe opțiuni geopolitice. Astfel, unele partide și mișcări politice aupromovatrupereadetrecutulsovieticșiunireaRepubliciiMoldovacuRomânia,iaraltepartidepoliticeaupromovatrevenireațăriiînspațiulsovieticșiapropiereadeFederațiaRusă.Ulterior,agendapoliticienilora fost completată pe de o parte de obiectivul aderării la Alianța Nord-Atlantică (NATO) și UniuneaEuropeană,iarpedealtăparte,deaderareaRepubliciiMoldovalaUniuneaRusia-Belarus,maitârziutransformată înUniuneaVamală, iarmai târziu– înUniuneaEconomicăEurasiatică (Rusia,Belarus,Kazahstan,Kîrgîzstan,TadjikistanșiArmenia),proiectulRusieidereconstruireaUniuniiSovietice.

La data de 24martie 2005, în perioada guvernării Partidului Comuniștilor, care inițial a promovat înalegeriledin2001aderareaRepubliciiMoldovalaUniuneaRusia-Belarus,afostpromovatășiadoptatăîn unanimitateDeclarațiaParlamentară cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelorintegrării europene a Republicii Moldova.Aceasta stipula consensul larg politic al tuturor fracțiunilorparlamentare în ceea ce privește promovarea treptată și ireversibilă a cursului strategic al integrăriieuropene.Înaceeașiperioadă,RepublicaMoldovași-aconsolidatrelațiiledeparteneriatcuNATO,iarrelațiilecuFederațiaRusăaudevenitmaicomplicate.

DeșiintegrareaeuropeanăadevenitprioritateapoliticiiexterneșiaintegrăriieuropeneațăriicaretrebuiasăcontribuielaconsolidareademocrațieișiastatuluidedreptînRepublicaMoldova,acestprocesafostunulmaimultdeclarativ,deoarecenuafostsusținutdevoințapoliticănecesarăaguvernăriicomunistepentruaimplementareformeinternecheieconformstandardeloreuropene.

Astfel,drepturmareaevenimentelordin7aprilie2009,cetățeniiRepubliciiMoldovaaususținutvenirealaguvernareaforțelorpoliticededreaptacarepromiteauavansareațăriiînprocesuldeintegrareeuropeanănuprindeclarații,darprinfapteconcrete.ObiectivulguvernăriideatunciafostnegociereașisemnareaunuinouacordcuUniuneaEuropeanăcaresăridicerelațiilelaunnivelmaiînaltșisăcreezepremisepentruaderareaRepubliciiMoldovalaUniuneaEuropeană,prinasocierepolitică,integrareeconomică,darșiliberalizarearegimuluidevizepentrucetățeniimoldoveni.

Înanul2014,acesteobiectiveaufostrealizate.Astfel,RepublicaMoldovaadevenitașa-numita„povestede succes” aUniunii Europene în regiuneaParteneriatului Estic.Cu toate acestea, după cum se vaobservamaitârziu,înceeacepriveștecalitateareformelorinternecheie,succesulRepubliciiMoldovaafostîntr-adevărmaidegrabăopovestedecâtrealitate.Probabilunadintreerorileadmiseafostpolitizareaexcesivăaintegrăriieuropene,carenuafostsusținutădeschimbărisistemiceinternedurabile.

Chiar dacă titlulAlianței pentru Integrare Europeană (AIE) pentru primul guvern proeuropean care afostvotatîntoamnaanului2009afostodeciziefirească,titlurileulterioareAIE-2,AIE-3aleguvernelordecoalițienuaufostceamaiinspiratăalegere.Aceastaacontribuitlaoasocieredirectăaprocesuluideintegrareeuropeanăcupartidelepoliticeșicoalițiiledeguvernare,ceeaceafostodecizieriscantă,deoarecetoatesuccesele,darșieșecurileguvernăriiurmausăfieasociateînpercepțiacetățenilorcuprocesuldeintegrareeuropeană.Maimultdecâtatât,aceastaapermisopozițieiparlamentaredestânga(PartiduluiComuniștilor și ulteriorPartiduluiSocialiștilor), promotoareaaderăriiRepubliciiMoldova laUniuneaVamalășimaitârziu laUniuneaEconomicăEurasiatică,săspeculezepemargineaacțiunilorguvernului.Dincauzaaceasta, integrareaeuropeanăadevenitochestiuneesențialădedivizareîntreguvernareșiopoziție.

Maimultdecâtatât,fraudelebancarecareaudevalizatsistemulbancaralRepubliciiMoldovașiimplicareadecidențilorpoliticidinspateleguvernăriiaucontribuit lascădereaîncrederiicetățenilorînpartidelededreapta care au format guvernarea de atunci și, respectiv, la afectarea percepțiilor din societate cuprivirelaprocesuldeintegrareeuropeană.Aceastăsituațieascoslasuprafațăproblemesistemicecheienerezolvateînperioadarespectivă,cumarfiinstituțiilepolitizate,corupțiasistemică,întimpcejustițiaacontinuatsărămânănereformată.RepublicaMoldovaaînceputsăfiestigmatizatăpeinteriorșiînafară

18 ipre.md

princalificativulde„statcapturat”,atingândunnivelînaltdeinstabilitatepoliticășieconomică.

Înconsecință,inevitabileșecurileînregistratedepartideleproeuropene,aueclipsatrezultatelepozitiveînregistrate în procesul de apropiere de Uniunea Europeană, iar confruntarea între partidele de laguvernarepromotoarea integrării europeneși celedinopozițiadestângacareaupromovat vectorulproesticacontribuit laatomizareasocietățiidinRepublicaMoldovaîndouătabere,pedeoparteceasusținătoareavectoruluigeopoliticproeuropeanșipedealtăparteaceluipro-estic.

Astăzi,situațiainternăaRepubliciiMoldovacontinuăsăfieputernicmonopolizatădeagendelegeopoliticealepartidelorpolitice.AceastătendințăadevenitșimaievidentăcaurmareaînvestiriinouluipreședintealRepubliciiMoldova, care promovează legăturimai strânse cuFederațiaRusă, aderareaRepubliciiMoldovalaUniuneaEurasiaticășidenunțareaAcorduluideAsocierecuUniuneaEuropeană,întimpceactualulGuvernșiactualulParlamentcondusededecidențiaiPartiduluiDemocratapar încalitatedeapărătoriprincipaliaiparcursuluiproeuropeanalRepubliciiMoldova.Imagineaesteșimai interesantădacăamadmitefaptulcănoulpreședintealRepubliciiMoldovaacâștigatalegerile,inclusivdatorităunuisprijinnedeclaratîncampaniaelectoralăacordatdePartidulDemocratprinintermediulmass-medieisaleafiliateșialstructurilorlocaledepartid.

Astfel, devine totmai evident că agenda partidelor politice axată exclusiv pe vectori geopolitici, fărăpromovareaunorreformesistemicedetransformareațării,provoacăurmătoareleefecte-cheie:

1. polarizeazășimaimultsocietatea;

2. distrageatențiapublicădelaproblemeleadevăratecucareseconfruntăRepublicaMoldova;

3. scadeîncredereasocietățiiînpartidelepoliticeșiîninstituțiileprincipalealestatului;

4. consolidează influența grupurilor politice și economice din spatele partidelor care promoveazădiferițivectori.

Acesteconstatărisuntconfirmateșidemaimultesondajedeopinierealizateînultimaperioadă.Astfel,potrivit barometrului de opinie publică publicat de Institutul dePolitici Publice (IPP)24 înmartie 2017,sprijinul cetățenilor pentru aderareaRepubliciiMoldova este de aproximativ 45%, în timp ce sprijinulpentruaderarealaUniuneaEconomicăEurasiaticăestede49%.Înacelașitimp,sondajuldeopiniedinlunamartiepublicatdeInstitutulInternaționalRepublican(IRI)25constatăcă42%dintrecetățeniopteazăpentruaderarealaUniuneaEuropeană,iar43%dintrecetățeniardoriaderarealaUniuneaEurasiatică.Totodată,sondajuldeopinierealizatdeIRIaratăcă94%dintrecetățeniimoldoveniconsiderăcăceamaimareproblemăaRepubliciiMoldovaestecorupția.

Înconcluzie,relațiilecuUEșiprocesuldeintegrareeuropeanăalRepubliciiMoldovanutrebuieprivitesaufolositeîncontrapunerecurelațiiledintreRepublicaMoldovacuRusia.Trebuiesănuadmitemsăfimatrașiîncapcanaagendelorgeopolitice.Așadar,atențiapoliticienilorșialsocietățiiînansambluartrebuisăfieorientatăpeconsolidareaunității însocietateșipesoluții concretepentru înlăturareabarierelorsistemiceîndezvoltareațării.Modeluleuropeandedezvoltarecareși-ademonstrateficiențaînțăriledinEuropaCentralășideEstesteunulcareoferăexemplenecesarepentruRepublicaMoldovaînrealizareaobiectivuluidetransformareațării.

24 http://ipp.md/libview.php?l=ro&idc=156&id=820&parent=025 http://www.iri.org/sites/default/files/iri_moldova_poll_march_2017.pdf

19ipre.md

5. CaresuntproblemeleprincipalepentrudemocrațiașistatuldedreptînRepublicaMoldova?

Așacumamarătatmaisus,clasapoliticădinRepublicaMoldova,fiecăestededreapta,decentrusaudestânga,opteazămaidegrabăsăîșidezvolteagendapoliticăpunândaccentînmarepartepesubiectedenaturăgeopolitică,demulteoriacordândoatențiemaimicăsoluțiilorconcrete,bineargumentateșistructuratepentrurezolvareaproblemelorinterne.Înaintedeanereferilaacestea,văpropununpunctdevederelarececuprivirelacelemaidiscutatechestiunialeagendeiexterneprezenteastăziîndiscursulpoliticdinMoldova.

1. AderarealaUniuneaEurasiaticăNu există premise obiective economice sau politice care ar avantaja aderareaRepubliciiMoldova laUniuneaEurasiatică,maialesavând învederecăaceastăorganizațieesteșiouniunevamală,carelimitează dezvoltarea comerțului liber cu alte uniuni economice. În schimb, Republica Moldova estemembră aAcordului de comerț liber al țărilorComunității Statelor Independente (CSI), care ne oferăcadrulnecesarpentrudezvoltarearelațiilorcomercialecuțărileCSI,inclusivcuRusia.SpredeosebiredearanjamenteleUniuniiEurasiatice,AcorduldeAsocierecuUniuneaEuropeanănepermitesădezvoltămrelațiidecomerțliberșicuțărileCSI,inclusivcuRusia.

2. AderarealaUniuneaEuropeanăChiardacăRepublicaMoldovaesteoțarăeuropeană,UniuneaEuropeanănuestepregătitădenoivalurideextindereși,respectiv,nuaoferitdeocamdatăRepubliciiMoldovaoperspectivăclarădeaderare.

Astăzi,țaranoastrăesteasociatăpoliticșiangajatăîntr-unprocesdeintegrareeconomicăcuUniuneaEuropeană, prin intermediulAcordului deAsociere, care ne oferă cadrul și oportunitatea pentru a nemoderniza și a rezolvaproblemele sistemice cu carene confruntăm.Articolul 49alTratatuluiUniuniiEuropene oferă Republicii Moldova dreptul, ca și oricărui stat european care întrunește criteriile deaderare,săcearășisădevinămembrualUE.Însăautoritățilemoldoveștiartrebuisăfacăuzdeacestdrept,doardupăcețaranoastrăvaavansaputernicînimplementareaAcorduluideAsociereșivorexistapremiselenecesaredeopotrivăînUniuneaEuropeanășiînRepublicaMoldova.

3. Aderarea la NATOTrebuie să constatăm că țara noastră nu este pregătită astăzi pentru aderarea laNATO și cel puținatâttimpcâtmajoritateacetățenilormoldoveninuvoroptapentruaderarealaaceastăalianțămilitară,RepublicaMoldovaîșivapăstrastatutuldeneutralitatepermanentăconsfințitînarticolul11alConstituției.Cu toateacestea,RepublicaMoldovaareuncadruavansatdeparteneriatcuNATOcareneajută larealizareareformeideapărare,consolidareademocrațieișiastatuluidedrept.AstăziamaveanevoiedemaimultăcomunicarecuprivirelaacestsubiectînsocietateanoastrăpentruarupepercepțiilegreșiteșiacombatemiturilecuprivirelaNATOpromovateînperioadasovietică.

Șiacumhaidețisăneuitămlaproblemeleinternecucareseconfruntățaranoastrădela independențăîncoace,care,înpofidadiferitordeclarațiigeopolitice,rămânnerezolvateșiazi.

Corupțiaesteunadenaturăendemicășisistemică.Justițiacontinuăsăseconfruntecuproblemedeeficiențășideindependență.Instituțiilestatuluicontinuăsăfieslăbite,fiindinfluențateputernicdegrupurieconomiceșipoliticeînguste.RepublicaMoldovacontinuăsăseconfruntecuproblemedesecuritate,generateinclusivdelipsaunuiprogresrealînsoluționareaconflictuluitransnistrean.Climatuldeafacerișiinvestiționalcontinuăsăfieunulcarenupermitedezvoltareadurabilăaeconomiei.Niveluldetrairămâneunulscăzut,iarcetățeniiRepubliciiMoldovamigreazăînafarăpentrua-șigăsiunlocdemuncămaibineplătit.Toateacestea,pânălaurmă,reținRepublicaMoldovaîntr-unprocesdetranzițiepermanentășivulnerabilizeazățaraînfațapericolelorinterneșiexterne.

Iatădece,Moldovaaraveanevoieînprimulrânddeoclasăpoliticădetipnou,caresăfieînstare(1)sătratezelarecerealitățileșiprovocărilecurentecucareseconfruntățarașisocietatea,(2)săreușeascăsădepășeascăclivajelegeopolitice,(3)sădemonstrezeprinacțiunirespectareavalorilordemocratice,(4)săseconcentrezeperezolvareaproblemeloradevăratealeRepubliciiMoldovacarecontinuăsăfienerezolvate.

Încontinuare,nevomreferilauneledintrecelemaiimportanteastfeldeproblemecuunefectmultiplicator.

20 ipre.md

Corupțiasistemică

Corupția este un fenomen care afectează profund procesele de implementare în practică a voințeipoporuluiprinintermediulinstrumentelordeseparațieșidecooperareîntreputeriledinstat.Odatăceunreprezentantalputeriipublice,învestitcufuncțiideaprobare,implementaresausoluționareauneiîncălcăride legenurespectăprevederile legii,numaiputemvorbidespresupremațiaei. Încazul fenomenuluiredus al corupției și în prezența unor instrumente de luptă eficientă cu acest fenomen, efectele suntminime. Însă atunci când fenomenul este atât de profund încât implică diverse puteri în stat, atât lanivelcentral,câtșilanivellocal,iarinstrumenteledeluptăcontraacestuifenomensuntșieleviciatedecorupție,suntemînprezențauneistăricareafecteazăînsășiexistențaunuistatdedrept,societateafiindcapturatădecorupțieciclicășiendemică.

SondajeledeopinieprivindpercepțiacorupțieiaratăostaredelucrurifoartegravăînMoldova,cetățeniiconsiderândcorupțiadreptceamaimareproblemăcucareseconfruntămomentanțara.

Efecteleîntermenmediualeuneiastfeldestărisuntcatastrofalepentrusocietate.Datoritălipseiunuivolumminimdeservicii încomunități,mulțicetățeni, înspecialceicarecontribuiecu impoziteși taxela formareabugetului,preferăsăpărăseascățarașisăcauteoportunitățimaibune.Depopulareațăriireduceșimaimultcapacitățilesocietățiideasedezvolta,resurseleumanecalificatefiindînprimulrândpierdute.Corupțiaîneducațienuasigurăresurseumanecalificatenoi,iarcelecaresuntgeneratenusuntutilizateadecvatdincauzafenomenuluicorupțieidinaltedomenii,niciserviciulpublicșinicimediuldeafaceri.

Promovareaintegritățiișiluptaeficientăcontracorupției,înspecialacorupțieilanivelînalt,suntesențialepentru a putea readuce societatea în direcția dezvoltării și a prosperității.Multe dintre avantajele pecareMoldovaa reușit să le obțină prin intermediulAcordului deAsociere se află în pericolul iminentdenevalorificare,întrucâtautoritățilepubliceimplicateînstabilireacadruluinecesarpentruvalorificareaprevederilorAcorduluinulivreazăsuficientdebineanumedincauzacorupțieidininteriorulinstituțiilor.

Justițiaineficientășiselectivă

Ojustițieeficientăestegarantulrespectăriidrepturilorjustițiabililor,înspecialaantreprenorilornaționalișistrăinicarearputeaoferisuficienteinvestițiipentruacrealocuridemuncășiavalorificacapacitățilesocietății. Întrucât justiția ineficientă și selectivă este printre problemele majore pe care cetățenii lemenționeazăînsondajeledeopinie,acestfenomennecesităoabordaresistemică,combinatăcueforturiledeluptăcontracorupției.

Justiția ineficientă descurajează investițiile în țară, fapt ce conduce la un nivel de trai în continuarescăzutșilaposibilitateasporităcacetățenii,înspecialceiactivieconomic,săplecedințară.Aceastadinurmăreduceșimaimultpotențialulveniturilorpublicesubformădetaxeșiimpozite,atâtdinactivitateeconomică,câtșidinconsum.

Justițiaselectivăeste, larândulei,oformăspecificădejustiție ineficientă,careaparefiecaurmareainfluențeipolitice,fieacorupțieidinsistemuljustiției,fieaambelorfenomene.Pentruaputeaasiguraojustițieeficientă,aceastatrebuieîntâidetoatesăfieindependentă,atâtpentrujudecătorișiprocuroriînparte,câtșipentruîntregulsistemdeinstanțejudecătorești,organealeprocuraturiișipentruorganeledeautoadministrare–CSMșiCSP.Atâttimpcâtsistemulpromoveazăjudecătorișiprocuroriinfluențabili,coruptibilișiincompetenți,sistemulorganelorjustiției(instanțelejudecătoreștișialeprocuraturii)nuvorputeaoferijustițiabililorojustițieeficientășiobiectivă.

Controlulpoliticalinstituțiilorpubliceșidedrept

Controlulpoliticalinstituțiilorpublicenuoferăposibilitateultimelorsărealizezemandatulpentrucareaufostcreate.Astfel,prinabordareaabuzivăapartidelorpoliticeprecumcărezultatulbeneficalalegerilorgenerale presupune și ignorarea unor cerințe generale față de autoritățile publice precum eficiența,independența și specializarea, nu permite îndeplinirea mandatului și aduce la favoritism, inclusiv alantreprenorilor.

Deseori,controlulpoliticasuprainstituțiilorpublicepresupuneșiunmecanismdecolectarepeverticalăa „contribuțiilor financiare”, carenu sunt altcevadecât corupția ciclică stabilită în coteminimepentru

21ipre.md

conducătorulinstituțieinumitpoliticdepartidulcarel-anumitînfuncție.Douăefectecatastrofalepentrusectorulpublicpotfiaccentuateaici–exemplulprostoferitdeconducătorcarestabileșteastfelderegulinescriseșieficiențafoartescăzutăabanilorpublicipecareinstituțiapublicăleconsumădincontulbugetuluipublic.Astfel,sedescurajeazăoricefuncționarpublic integrudincadrul instituției,fiindunelement„derisc”pentrusistemulcreat,ceeacefortificăpozițiilefavoritismului,aleincompetențeișialecorupției.

Pe de altă parte, eficiența banului public, adică a contribuțiilor din partea contribuabililor, este foartescăzută, ceeaceduce ladescurajareacontinuăacontribuțiilor completeșioneste, întrucâtnupoatefisimțităoeficiențăaacestora.Evaziuneafiscală,carevinecaoconsecințășidincauza ineficiențeiinstituțiilorpublice,agraveazășimaimultstareabugetuluipublicșinuoferăposibilitățide„investiții”însistemulautorităților publicepentrua le fortifica capacitățiledeelaborare și implementareapoliticilorpublice.

Controlulpoliticînprivințaorganelordedreptesteuncazspecialalcontroluluipoliticalinstituțiilorpubliceșiareefectecelpuținlafeldenegativecașiîncazulgeneralalautoritățilorpublice.Controlulpoliticori,altfelspus,dependențafuncționarilordincadrulorganelordedreptafecteazădirectdrepturilecetățenilor,în special pe cele legate de un proces echitabil și de prezumția nevinovăției.Activitatea „la ordin” aorganelordedreptnuducelaaltcevadecâtlacreareaunuistatpolițienescînlocdestatdedrept,undeprevaleazăintereseleîngustedegrupșiundeseaplicăînmodselectivlegea.

Pentru a putea exclude influența politică asupra autorităților publice și asupra organelor de drept,conducătoriipropușidepartidelepolitice trebuiesă treacăunproces transparent,obiectivșibazatpemeritdeselecțieșiaccedereînfuncțiapublică,fiindstabilităosepararefoarteclarăîntrefuncțiapoliticădeconducătoralautoritățiipubliceșifuncțiadeadministrareaautoritățiipublice.Ultimanutrebuiesăsuferedepeurmaschimbărilorpolitice,caresuntdestuldefrecvente,cisă-șicontinueînmodfluentactivitatea.Stabilitateaînfuncțiapublică indiferentdeconjuncturăpoliticăestegarantulmemoriei instituționale,aldezvoltăriicontinueșialeficiențeiautoritățilorpublice,precumșiovalorificareeficientăabanuluipublic,formatdincontribuțiilecetățenilorșialeantreprenorilor.

Consolidareaunitățiinaționaleșiaidentitățiicivice

DupădestrămareaUniuniiSovietice,Moldovas-apomenitcudiferiteidentităținaționale.ȚăriledinEuropaCentralășiEuropadeEstauavutidentitateanaționalăneambiguășiși-audefinitscopulnaționalfoarteclar–intrareaînUniuneaEuropeană.ȚărileBalticeaufostmultmaiaproapedesituațianoastră.Eleauluatodeciziestrategică–aulăsatlaopartediscuțiileinutilesidezbinătoaredespreidentitateșiși-aupusunscopnaționalfoarteclar–creareauneițărifuncționaleșiapropiereadeUniuneaEuropeană.Astaadevenitideeanațională.Inițial,populațiadeoriginerusăs-aopusacesteiidei,daradevenitparteacomponentăaacesteiidentitățicomunedupăcestatuladevenitfuncțional.

Spre regret,Moldovanua reușit să-și punăunasemeneascop rațional carear fibeneficpentru toțilocuitorii. Înschimb,amînceputdezbateri în interiorulsocietățiidesprediferite identități,carecontinuăpânăînziuadeazi.Amvorbitdespreoagendăcareestemaipuținrelevantă–identitate–darproblemeledeinteresmajorpublic,cumarfireformareaprocuraturiișiajustiției,aujucatunrolsecundarîndiscursulpublic.

Carezultat,avemînMoldovalaetapaactualădouălumiparalele,cudouăviziuniistoriceparalele,douăseturidiferitedeidentitățicaredicteazădouăseturidiferitedepercepții.Estecașicumidentitățile,viziunileistoriceșiperspectivelemajoritățiișialepopulațiilorminoritareexistăîndouăuniversuriparalele.

Consecințeleacesteistăridelucrurisunt,dinpăcate,familiare–separareșineînțelegere,carereprezintăoamenințaregravălaadresastabilitățiisocialedincauza„antreprenorilordeidentitate”careutilizeazăaceastăseparareșidivizarepentrua-șipromovascopurile.Politicienii preferăsăexploatezeaceastădiviziunepentrua-șipromovascopurile.Diviziuneacrește,percepțiile–aproapeîntotdeaunaeronate–devinînrădăcinate,iaracestlucrusetransformăîntr-uncicluviciosdepercepțiigreșiteșineîncredere.

Studierealimbiiromânerămâneoprovocaremajoră.Unprogramlanivelnaționalpentrustudierealimbiiromâneesteunprogramcostisitor,darvitalpentruaasiguraoimplicaredeplinăaminoritățilorșiutilizareaenergieilorproductiveneexploatateînbeneficiulRepubliciiMoldova.Esteocomponentăcrucialăpentruconstruireaidentitățiicomunecarenecesitășimultătoleranțășiînțelegeredinparteamajorității.Trebuie

22 ipre.md

să ne obișnuim cu faptul cămulți oameni care au locuit în RepublicaMoldova, peste două sau treigenerații,nuvorvorbiromânafluent,dartotseconsiderămoldoveni,șiaudreptate,pentrucăautrăitaicidecâtevagenerații!

Trebuiecreatepoliticicaresăatragăminoritățileînlocuriledemuncădinsectorulguvernamentalșisăcreezestimulentepentrucapartidelepoliticesăincludăreprezentanțiaiminorităților.Minoritățiletrebuiesăfie incluse înviațasocială,economică,politicăși culturală. Integrareaminorităților trebuiesăfieoprioritatepentruoriceguverncarevinelaputere,deoareceesteunadintrecelepremiselefundamentalepentrudezvoltareapașnică,democraticășieuropeanăaRepubliciiMoldova.

Reintegrareațăriișirezolvareaconflictuluitransnistrean

Conflictul dinMoldovadeEstaapărut la începutul anilor ’90, cândUniuneaSovietică seapropiadecolaps.OparteateritoriuluiRepubliciiMoldova,cunoscutăsubnumelederegiuneatransnistreană,și-adeclaratsecesiuneadefactodinRepublicaMoldovaînseptembrie1990șiarămasînafaracontroluluiguvernuluicentralalMoldoveideatunci.Escaladareașiluptelegreleauavutloclamijloculanului1992.Armata14-aaRusiei,careeralaaceavremesituatăînregiuneatransnistreană,aintervenitșiconflictularămas„înghețat”depeste25deani.

În1992afostsemnatAcorduldintreFederațiaRusășiRepublicaMoldovaprivindsoluționareapașnicăa conflictului. În cadrul acestui acord, a fost înființată o forță demenținere a păcii „trilaterală” rusă /moldovenească/transnistreanăcaresăprotejeze„zonadesecuritate”careseparăMoldovașiașa-zisaTransnistria.Unalt contingent al trupelor rusești a rămas, ilegal, în regiunea transnistreană.Aceastaconsiderăprezențatrupelorruseșticaogaranțieasecuritățiisale,întimpceMoldovainsistăcaelesăfieretrase,deoareceMoldovaesteunstatneutruînbazaConstituției.

Regiuneanueste recunoscutădeniciunstat.Supraviețuireapoliticăși economicăa regiunii depindetotalmentedesprijinulRusiei,care,potrivitunorestimări,seridicăla300-500demilioanededolaripean,inclusivsubvențiipentrugaze.Regiuneaareocapacitateindustrialăconsiderabilă.Exporturiletotaleaufostde561,6milioaneUSDîn2016,dincare49,2%aufostalocateînMoldova(electricitate),32,7%înUE,8,2%înUcrainași8,1%înRusia26.

Regiuneatransnistreanăare475000delocuitori,conformrecensământuluirealizatîn2015,înscăderecu14% față deanii 2000. 34%din populația regiunii se considerămoldoveni, 30%sunt ruși și 28%sunt ucraineni27.CompozițiaetnicăaregiuniitransnistreneestesimilarăcomponențeietniceaRepubliciiMoldova,întimpceexodulpopulațieiactivedincauzalipseideoportunitățieconomiceesteocaracteristicăaambelormalurialerâuluiNistru.

Înacelași timp,conflictulnua lăsatanimozități ireparabileșinuauexistatcurățirietnicesauîncălcărigravealedrepturiloromului.Deasemenea,nuexistăoură istoricăadâncă–conflictul se referămaidegrabălainteresedecâtlaconvingeriprofundeși,prinurmare,estesusceptibildetransformareșideosoluțienegociată.

Intereselegeopoliticealeactorilor-cheiesuntfundamentale,înspecialintereseledesecuritate,șitrebuieabordate ca parte a efortului de soluționare a conflictului. Rusia caută să-și protejeze „perimetrul desecuritate” în spațiul post-sovietic, pe care îl consideră esențial pentru securitatea sa. În linii mari,Transnistria,cașiDonbassînUcraina,cașiAbhaziașiOsetiadeSud,sunt„repere”geopoliticecarenupermitacestorstatesăaibăopoliticămaiindependentă,proeuropeană,șilepăstreazăcapezonagridintreRusiașiUniuneaEuropeană.Rusiacredecăadacăpierdecontrolulasupraacestorstate(Georgia,Ucraina,RepublicaMoldova),astaarfioamenințarepentrueadinpunctdevedereasecurității.

StateleeuropenesprijinăaspirațiaRepubliciiMoldovadeaseapropiadeUE.UEconsiderăcăosoluționarereușităaconflictuluitransnistreanarputeacreaunmediudesecuritatemaibunînregiune.Totuși,toțiactorii externi consideră că soluționarea conflictului trebuie să fie în cadrul unui stat și independența

26Novosti:Transnistria’sexportsfallby17%andimportsby30%in2015,http://novostipmr.com/ru/news/15-12-17/pridnestrovskiy-eksport-v-2015-godu-upal-na-17-import-na-3027Regnum.ru:Transnistria’spopulationhasdeclinedby14.3%overthepast11years,https://regnum.ru/news/society/2132017.

html

23ipre.md

regiuniitransnistrenenuesteprobabilăînviitorulapropiat.Formainternăprecisășiperspectivageopoliticăaunuistatrămâncauzaunordezacorduri.PentruRepublicaMoldova,estecrucialcaaceststatsăfieviabilșifuncțional,încarearputeacontinuapoliticadeintegrareeuropeană,ceeacereprezintăinteresulmajornațional.

Nivelulinternalsoluționăriiconflictelorestedeoimportanțăfundamentală.MoldovadoreștesăaderelaUniuneaEuropeanăcalaunproiectdedezvoltarecarearasiguraafinitateafațădevalorileoccidentale,inclusivstatuldedrept,proprietateaprivată,răspundereaguvernuluișiartransformațaranoastrăîntr-unstatfuncțional.Cutoateacestea,pestejumătatedintrelocuitoriiMoldoveipreferăoalianțămaiputernicăcuRusia28.Ultimelealegeriprezidențialeauaduslaputereuncandidatprorus29.RegiuneatransnistreanădoreștesărămânăînorbitaRusiei,caogaranțieasecuritățiiacesteia,iarpopulațiaregiuniiseîndreaptăînmoddirect spreRusia.Conducerea regiunii insistă cănu vanegocia cuRepublicaMoldovanimicaltcevadecâtun„divorțcivilizat”30.

Pentrueliteledepeambelepărți,starea„înghețată”aconflictuluiesteprofitabilă;niciunadintrepărținuareunstimulentpentruafacecompromisuri.Înmodpublic,conflictulareoimportanțăredusăpemaluldreptalRepubliciiMoldovașinuaapărutoviziunecomunăîntrepublicșielităcuprivirelarezolvareaconflictului.Întretimp,ogenerațieacrescutpefiecareparteîncircumstanțediferite,fărăalăsaînmemorieexistențacomună.Compromisurilesuntgreudevândutpeplanintern.

Prin urmare, nici Moldova, nici regiunea transnistreană nu sunt pregătite pentru soluționare și estenecesarăoperioadădepregătire.OsoluțieîncareMoldovașiregiuneatransnistreanăarfifuzionatemecanicîntr-unstatcomun(„așacumeste”)artransformaMoldovaîntr-unstatdisfuncțional.Osoluțiedurabilănecesităpregătiriample.Trebuiecreatedouăpremisefundamentalepentruorezolvaredurabilă.Înprimulrând,mediulinterntrebuiesăfiepregătitatâtlanivelulelitelor,câtșialpublicului.Înaldoilearând,consensulinternaționalîntreactoriimajoridinMoldovatrebuiesăfiedirecționatșiconstruitpentruaidentificașiimplementaosoluțiedurabilădereintegrareațării,carearconsolidaRepublicaMoldovaîncalitatedestatsuveran,independentșiintegru.

28Ziarul de Iași:MoldovanspreferunionwithRussia.39.4%ofMoldovanswanttojoinRussian-ledCustomsUnionand35.7%wanttojointheEU,availableathttp://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/moldovenii-prefera-uniunea-cu-rusia--125098.html29Reuters:Pro-RussiancandidatetriumphsinMoldovapresidentialrace,Nov14,2016,http://www.reuters.com/article/us-moldova-election-idUSKBN1380TN30Newsmaker.md–VadimKrasnoselsky:IwantTransnistria’srecognitionverymuch,butnotthroughwar,http://newsmaker.md/rus/novosti/vadim-krasnoselskiy-ya-ochen-hochu-priznaniya-pridnestrovya-no-ne-cherez-voynu-28711

24 ipre.md

6. CareesteînsemnătateapentruRepublicaMoldovaaAcorduluideAsocierecuUniunea Europeană?

AcorduldeAsocieredintreUniuneaEuropeanășiRepublicaMoldovareglementeazărelațiaRepubliciiMoldovacuUniuneaEuropeană.Acordulafostsemnatla27iunie2014laBruxellesșipusînaplicareprovizoriu începândcu1septembrie2014, iar la1 iulie2016AcorduldeAsocierea intrat în vigoaredefinitiv.

Acordularepeste850depagini.StructuraAcorduluiincludeunpreambulcarereprezintăparteadeclarativăpolitică,setândscopulșiobiectiveleacestuia.Prevederiledebazăcuputerejuridicăsuntstructurateînșaptetitluri,care,larândullor,includ465dearticole.Deasemenea,parteaAcorduluisunt35deanexe,careprevădacquis-ulcomunitarceurmeazăafitranspusînlegislațianaționalăîntr-operioadădepânălazeceani,șipatruprotocoaledeimplementare.

Acordulstabileștecadrul juridicdecooperarealRepubliciiMoldovacuUEînmaimultedomenii,celemai importante fiind reforma internă, justiția, libertatea de circulație, cooperare sectorială și asistențafinanciară,cooperareaîndomeniulantifraudă.TitlulValAcorduluiprevedecreareaZoneideLiberSchimbAprofundatșiCuprinzător(ZLSAC).

UniuneaEuropeanăsebazeazăperespectareademocrațieișiastatuluidedrept,cuvalorileșistandardelelegalecaredauundăverdepentruțărileîncursdedezvoltare,cumarfițaranoastră.AcorduldeAsocierevapermiteracordareasistemelorpoliticșieconomicaleRepubliciiMoldovaînconformitatecuvalorileeuropene,standardeleșireglementărileUniuniiEuropene.

PentruaputeaasiguraimplementareaAcorduldeAsociere,UEoferăuncadrulargdeasistențăfinanciarăprin diverse instrumente, inclusiv suport bugetar direct, asistență tehnică și schimb de experiență cupersoanedinadministrațiastatelormembreUE,înspecialacelorstatecareautrecutrecent(ultimii10ani)prinprocesuldenegociereșiaderarelaUE.

Principalul instrument de implementare aAcordului convenit cuUniuneaEuropeană esteAgenda deAsociere31.Înprezent,RepublicaMoldovașiUniuneaEuropeanăsuntînprocesdenegociere32 a unei noiAgendedeAsocierecarevastabiliprioritățile-cheiederealizareaAApentruonouăperioadădetreianii.e.2017-2019.InstrumentulnaționalinternpentrucoordonareaimplementăriiAcorduluiestePlanulNaționaldeAcțiunipentruImplementareaAcorduluideAsociere(încontinuarePNAIAA)33.

LanivelulGuvernuluifuncționeazăComisiaGuvernamentalăpentruIntegrareEuropeană(CGIE),careurmăreștepermanentrealizareaangajamentelordinAcord,iarMinisterulAfacerilorExterneșiIntegrăriiEuropene (MAEIE) asigură coordonarea,monitorizarea și evaluarea generală a procesului. Există șipracticaȘedințelorComunealeParlamentuluișialeGuvernuluipentrucoordonareaprioritățilorlegislativecuprivirelaimplementareaAcorduluideAsociereRM-UE.Adițional,înlunaaprilie2016,ParlamentulacreatConsiliulpentruIntegrareEuropeană.

ImportanțaAcorduluideAsocierepentruRepublicaMoldova

Foartemulțicetățenidințaranoastră,deopotrivăceicaresprijinăsaunuparcursuleuropean,seîntreabătotușicareesteimportanțașivaloareaadăugatăaAcorduluideAsociere?

AcorduldeAsocierestabileștestandardedecalitate,independențășitransparențăînprocesuldeluareadeciziilor,careaufostpreluatedinexperiențadepeste60anideexistențăaUniuniiEuropene.IntegrareastateloreuropeneînUEaavutloctreptat,fiindmultiplelecțiiînvățateșiconfruntânddiferiteprovocări,carepânălaurmăaupromovatUniuneaEuropeanăsădevinăunuldintrecelemaiviabileproiectededezvoltareînlume.

Iatădeceastăzi,integrareaeuropeanătrebuieprivităînprimulrândprinprismatranspuneriiînpracticăamodeluluieuropeandemodernizare,realizatăprinimplementareaAcorduluideAsociere.Suntcelpuțin

31http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/DOC/?uri=CELEX:52014PC0359&from=EN32Următoarearundădenegocieriesteplanificatăpentru23-24martie2017.33http://gov.md/ro/content/planul-national-de-actiuni-pentru-implementarea-acordului-de-asociere-rm-ue-perioada-2017

25ipre.md

patruaspecte-cheiecaretrebuieremarcateînsensulimportanțeiacestuiacordpentruRepublicaMoldova:

Întâi de toate,AcordulneoferăsoluțiilenecesarepentrupromovareareformelorinterneesențialepentruMoldova,precumcelelegatedefuncționareaindependentăajustiției,saupentruluptacontracorupțieilanivelînalt.DeșiAcorduldeAsocierenupoatefiprivitdreptunpanaceupentrutoateproblemelepecareleareMoldova,acestastabileșteprioritățiledeintervenție,care,odatăpreluateșiimplementate,asigurăireversibilitateamodernizăriițăriișiauefectdeamplificarepentrualtedomenii.Astfel,luptaeficientăcucorupțiadenivelînalt,careimplicăpersoanepublice(persoanecufuncțiidedemnitatepublică,funcționaripublicidenivel superior),asigurăutilizareaeficientăa resurselorpublice formatedin impoziteși taxeplătitedecontribuabili.Înacelașitimp,asigurareauneijustițiieficiente,capabilesăexaminezecauzelecomplexedecorupție,săemitădeciziibazatepelege,facecareformeleinternedeluptăcontracorupțieimarisăfieaduselafinalitateadorită.

În al doilea rând,Moldovaobțineoseriedebeneficiideordineconomic,precumaccesul lapiațaUE,transpunereastandardelorșiacerințelordecalitate,darșicreștereasiguranțeiproduselor.Astfel,AcorduldeAsociereșiComerțulLibercuUEînspecialcreeazăpremisesolidepentrudiversificareapiețelordedesfacerepentruproducătoriișiexportatoriinoștri,darșicontribuielacreștereacalitățiiproduselorșiaviețiiîngeneralînRepublicaMoldova.ImplementareaînpracticăaprevederilorZLSACdepindefoartemultdeeficiențaadministrațieipublice,careareosarcinăfoartecomplexă,săpreiaînjurde70%dinlegislațiaUE în următorii zeceani.Aceasta, de fapt, este „o investiție pe termen lung”, care vaoferitreptatbeneficii, însă transformărilenaționalevorfidedurată, întrucâtasigurăoatractivitatecontinuăpentru a fi respectate – comerț cu un partener sigur (UE). În cele din urmă, aceste transformări vinînbeneficiulcetățenilor, încalitatea lordeconsumatorpediversesectoare,precumsănătatepublică,întrucât calitatea produselor este echivalată cu cea dinUE; protecția consumatorului, pentru că suntstabilitecerințesporitepentruantreprenoriînasigurareacalitățiiproduselorvândute;eficiențăenergetică,întrucâtstandardeleUEpromovează,princerințeobligatoriideinformarecuprivirelaniveluldeconsumalresurselorenergetice,celemaieficienteproduseindustrialedinpunctdevedereenergetic.

În al treilea rând, Acordul de Asociere oferă oportunități de investiții în infrastructură, contribuie laextindereaconexiunilorde transport, liberalizareaspațiuluiaerian,careoferăprețurimaiaccesibile labileteledeavion,conectareacupiațaenergeticăaUEși transpunereatehnologiilornoi îndomeniideeficiențăenergetică,carecreștesecuritateașiindependențaenergeticăațării.Toateacestetransformăriinternefundamenteazășimaimultbeneficiilecereiesdinactivitateadecomerțșidezvoltareadeindustriinaționale.

Nu în ultimul rând, Acordul de Asociere susține educația, știința și inovațiile, precum și contacteleinterpersonale,care,împreunăcucirculațialiberăfărăvize,creeazăoportunităținoidecălătorii,cercetare,studiișiafaceriînUniuneaEuropeanăpentrucetățeniiRepubliciiMoldova.

AcesteasuntprintreargumenteleprincipalecăAcorduldeAsocierenuesteuninstrumentdeinfluențăgeopolitică, ci un cadru clar de transformare internă pe careRepublicaMoldova trebuie să-l urmezepentruadevenioțarămodernă,dezvoltatăundeinstituțiilestatuluifuncționeazăîninteresulcetățeanului.CucâtmaimultRepublicaMoldovavaavansaînprocesuldeimplementareaAcorduluideAsociere,cuatâtmaiaproapevafipunctuldeireversibilitateîntransformareasocietățiimoldovenești,amediuluideafacerișiaclaseipoliticedințaranoastră.

26 ipre.md

II. Sistemul politic al Republicii Moldova

1. Cumseconstruieștepropaganda?

Uitați-vălaacesttabloufaimossemnatdeunpictorsuprarealist,RenéMagritte(1898-1967).Cevedeți?Opipă?Magrittevinecuunmesajaparent contradictoriu – desenul unei pipe șio inscripție – asta nu este o pipă. Este doaroreprezentareauneipipe.Suntempredispușisă confundăm reprezentarea unui obiect cuceeaceestereprezentat.

Propaganda în lumea modernă nu mai estecrasă,directă,esteunabazatăpesociologie,psihologie și studierea profundă a modelelorde percepție, care sunt specifice fiecăruipoporsaufiecăreinațiuni.Pentruafieficientăazi, propaganda trebuie să fie percepută carealitate sau adevăr, altfel va fi demascată.Nimicnumaiestenumitdirect,selucreazădoarprinmetodesubtile,invizibile,caresuntfoartegreudedepistatșidedemascat.Totulseînveleșteînhainaadevărului.

Așadar, ceea ce auziți la televizor, în emisiuni, înbuletineledeștiri,peblogurinuesterealitatea,esteinterpretareasaureprezentarearealității,careexistăindependentdeaceastărealitateșicare,deobicei,esteprelucratășipregătităpentruconsumpublicdecătre„intermediari”și,înceamaimaremajoritateacazurilor,înspecialîncondițiileRepubliciiMoldova,este intenționat distorsionată, cu scopul de a văconvinge să vedeți lucrurile exact așa cum estebeneficpentru„intermediar”.Imagineapoliticienilor–adicăacelorpentruconsumulpublic–esteconstruităpebazaprejudecățilorșiapreferințelornoastre,caresuntstudiateprinmetodecalitativeșicantitativeșinesuntproiectateînapoi,caoreflexieînoglindă.Sunt

imaginicapipadepetablouldemaisus.Uitați-vădoardecâteori îșischimbăpreferințelepoliticieniinoștri. De fapt, celmai bun candidat pentru un consultant politic ar fi un candidat fără principii, fărăconvingeri,pentrucăimaginealuisauaeipoatefimodelatăașacumestenecesarpentruacâștiga.Esteorealitatemaipuținplăcutăalumiimoderne.

Fițiconștiențideacest lucru–reprezentareaneutrăpurșisimplunuexistă în condițiile moderne. Reprezentarea poate fi distorsionatăprintr-o mulțime de metode. Mai mult decât atât, așa-numiți „polit-tehnologi”bineplătițicreează„realitatea”pentruconsumulpublicpentruacâștigaalegeripentrucandidațiilor.Unexemplufaimos:în1996,cutreiluniînaintedealegeri,ratingulluiBorisEltsinerade3-6%.Rusiaîivoiapecomuniști laputere(lafelcaMoldovacincianimaitârziu),darEltsinacâștigatacestealegeri (cuunratingcareaafostridicatpână la 35-40%, cu toate că sunt bănuieli rezonabile că candidatulcomunist Ghenadii Ziuganov a câștigat alegerile prezidențiale din1996)34.Credețicăafostbinesaurăucăalegeriledeatuncinuaufostnicilibere,nicicorecte?

34Unfilmartisticdestuldeinteresant–Spinning Boris –http://www.imdb.com/title/tt0324619/,sauunclasicindiscutabilcuRobertdeNiro–Wag the Dog,https://www.youtube.com/watch?v=CNo0BicRM8k

27ipre.md

Iatădoarcâtevamecanismedemanipulareșidistorsionare:

1) tendințanoastrădeasimplificașiconcretiza,ceeacearînsemnastereotipizareasauoreprezentaresimplistă, cumarfi „toți vorbitorii de limba rusăsunt loialiMoscovei”, cu toatecăesteungrupextremdedivers,cumulteviziuniprogresive.

2) distorsionareadirectă,cândarătămselectivsaunuarătămunevenimentsauoparteaacestuievenimentși,înacestmod,distorsionămrealitatea.Uitați-văcâtdediferitșiselectivesteprezentatorice eveniment de către autorități și opoziție.Ceea ce îi convine este reflectat, ceea ce nu îiconvineesteomis.

3) propagandatrebuiesăfiemasivășiconstantă,unușiacelașilucrutrebuiesăfierepetatdindiferitepunctedevederepână lanesfârșit, și atunci vafieficientă. Lumeapoate începesăcreadă înveracitateaacestorafirmații.Spreexemplu,„guvernarecoruptă”sau„fugariimafioți”.

4) propagandatrebuiesăapelezelaemoții.Dacăargumenteleraționalenumaisuntluateîncalcul,propagandași-aatinsscopul.

5) apelulspreautoritate–dacăvorbeștecinevacareareautoritatesauesteliderdeopinieînsocietate,chiardacănuestespecialistîndomeniusauchiardacăinformațiaestenutocmaiveridică,poatefiperceputăcaunacorectășipoateinfluențaopiniaoamenilor.Recenta„susținere”aschimbărilorînsistemulelectoraldecătreartiștișioamenideculturănotoriiesteunexempludeacestgen.Credețicăaufăcutacestlucrudinconvingere?

6) efectulprezenței.Filmăricurețineriesteuncazelocvent.Secreeazăimpresiacăstaipeloc.Estefăcutintenționatpentrudramatizare,pentruaîntăriefectulscontat.

7) blocadainformațională,cândevenimentelesuntacoperitedoardeunsingurpunctdevedere.Spreexemplu,oamenicarenucorespundunuitablounegativdespreMoldovasauUcrainaniciodatănuaparpelateleviziunirusești.Maimultde90%dintrematerialeledespreacestețărisuntprezentatefărăvreunpunctdevederelocalcredibil.

8) etichetarea.

Înlumeamodernă,PR-ulșicomunicareastrategicăînlocuiescpropaganda.Suntmultmaieficiente,pentrucăfactotulindirect,prinargumente,prin„voințaproprie”,careesteconstruită,șinuprinconstrângere.Darprincipiiledebazărămânaceleași.PRstudiazășiașa-numitul„subconștientcolectiv”,adicăpercepțiilenoastrecomune,paterneculturale,pentruagăsimitologia,sintagmeșiimaginipentruanedeterminasănecomportamîntr-unanumitmod,săvedemlumeadintr-unanumitpunctdevedere.Alegereadindouă-treivariantecreateînprealabil,publicareaunorarticolecarenuîlidentificădirectpecandidatulvostru,darseasociazăcuelsaucuea,opiniapozitivăsaunegativădinpartea„experților”,construirearealității,tainapecarev-oaducelacunoștințăsursaveridică–toateacesteasuntmetodemaimoderneșimaieficiente.

UnadintretrăsăturilenoastrestrașniceestecăsocietateaRepubliciiMoldovaesteintolerantă35.Unsondajrecentaarătatcă93%dintrenoivorsăextirpediversitateașiblameazădiversitateapentruproblemelenoastresociale,economiceșipolitice.

Săținețimintepipașinumaiconfundațireprezentareaobiectuluicuobiectulînsine!Suntdouălucruridiferite,pentrucăîntreeleîntotdeaunaexistăunintermediar,celcarecreeazăaceastăimagineînanumitescopuri.Rarsefaceastaechidistantșicorect.

Puținăistorie

Chiardacănuobservămacestlucruînviațanoastrădezicuzi,suntemînconjurațideinstituțiilesociale.Interacțiunilenoastreunulcualtul,interacțiunilenoastrecustatul,rezolvareadisputelorșiaconflictelor,exercitareadrepturilorșiîndeplinireaobligațiunilor–toateacesteasuntelementeleuneiconstrucții sociale.

ViațaînlipsaacestorconstrucțiisocialeafostdescrisădecătreThomasHobbes(1588-1679),unfilozofenglezcunoscutpentrutratatulsău„Leviatanul”(1651).Hobbesapostulatcăalternativaacestorregulisociale este „starea naturală” sau „războiul tuturor împotriva tuturor”.Pentruaevitaacestrăzboișipentruadeschidecaleaspredezvoltare,existăun„contractsocial”,princarenoitoțidelegămanumiteputeri

35http://newsmaker.md/rus/novosti/idushchie-s-bogom-kak-religiya-v-moldove-zamenyaet-nefunktsionalnoe-gosudarstvo-31751

28 ipre.md

cătreunsuveran(stat),careneasigurăprotecțieșicondițiipentrudezvoltare.Dacăsuveranulnuasigurăacestecondiții,ceicarei-audelegatputereapots-oiaînapoi,prinoricemetode.

Sarețineți,vărog,acestlucrufoarteimportant:statulșiinstituțiilelui,așacumlecunoaștem,sunto construcție relativ nouă, poate chiar un fel de „tehnologiemodernă”. Statul ca un sistem deorganizareinternășiexternăafostînființatîn 1648,încadrulPăciidelaWestfalia,careapuscapătRăzboiuluiReligiossauRăzboiuluideTreizecideAni.Niciopartebeligerantănuafostatunciînstaresăcâștigeconvingător.Pentruapreveniunasemenea„război al tuturor împotriva tuturor”,cuconsecințecatastrofale,afostconceputunsistemdestateîncarefiecarețarăaresuveranitate asupra teritoriului propriușialtestatenuaudreptulsăintervinăînafacerileluiinterne.Fiecarestatafostrecunoscutcaparteaegalăasistemuluiderelațiiinterstatale.Conceptuldebalanță a puterilor, în care niciun stat nu esteînstaresădominecoalițiaaltorstaterămânebazaconstrucțieistataleșiînzilelenoastre,atâtînpoliticaexternă,câtșiînceainternă.

Societatea modernă este bazată pe câteva principii-cheie menite să asigure dezvoltarea socială șieconomică.Caresuntele?Niciungrupnutrebuiesădeținămonopolulasupraadevărului(corespunzător,conformconcepțieidebalanță a puterilor,autoritateaînstatsăfiedespărțităîndiferiteramuri–legislativă,executivă, judecătorească), viziunile alternative trebuie să fie tolerate pentru a asigura dezvoltareaeconomică,trebuiesăexisteoportunitățiamplepentrua-șipromovaintereseleproprii.

Defapt,ceicareaucreatcelemaistabilestate(StateleUnitealeAmericii)auprevăzutcăoameniișilideriipoliticivorfimereughidațideinteresulpropriușidepropriabunăstare.Doarunsistemcuregulistricte,anumeaceastăbalanță sau separare a puterilor (legislativă,executivășijudecătorească)poateprevenidominareaabsolutăaunuigrup,respectareadrepturilor,administrarepublicăprofesionistăîninteresultuturorși,înconsecință,dezvoltarearapidăalstatului.

Partidelepoliticesuntunmecanism-cheiepentruîndeplinirea„contractuluisocial”dintrecetățenișistat.Înprimulrând,eleacumuleazăintereselemultorindivizișiluptapentruputereadealepromova.Înaldoilearând,partidelepoliticeșicompetițiapoliticăsuntunmecanismsigurpentruluptaîncadrulanumitorreguliși,înconsecință,pentrurotațiapașnicăaputeriișiaguvernelor.Dacăunpartidnumaiareîncredereadinparteaoamenilor,numaiîndeplineștecondițiileacestuicontractsocial,elnuestedatafarăprinrevoltesau revoluții. Vine un alt partid la putere, iar societateamerge înainte.Așadar, instituțiile și partidelepoliticesuntcoloanavertebralăastatuluimodern.

Lanoi,înRepublicaMoldova,problemanuestecăunpoliticiansaualtulareintențiimainobilesaumainocive.Problemaestecăinstituțiilestatuluisuntineficienteșipermitdelapidareafondurilorpublice,permitcorupția și sunt controlate de către un grup îngust de oameni. În consecință, împiedică dezvoltarea.Puterea este celmai puternic drog, iar natura omenească este imperfectă.Doar un sistem cu regulistricte,cuobalanțăaputerilorpoateîndreptaputereaspredezvoltareacomună.

Citițiatentmaijoscâtevaprincipiidebazăaleunuistatliberaldemocrat.Toateacestevalorinusuntdoarunfeldevisaloamenilorbinedispuși.Eleauconsecințefoartepractice,șianumeacesteprincipii,șinuresursenaturale,auadussocietățileeuropenelaunnivelînaltdedezvoltare,pentrucăaucontribuitlacreștereaeconomicășisocială.Acestevaloriaufoststabilitedupăveacuriderăzboișidistrugere,șiaucreatcivilizațiamodernă.

1. Toțioameniiauaceeașidemnitateșiimportantășisunt,prinurmare,egaliprinnaturalor,împărtășindaceleași drepturi și obligații. Valoarea fundamentală rezidă în angajamentul ireversibil pentrulibertateaumană,respectiv,pentrurespingereahotărâtăaoricăreiformedeguvernaretotalitarășiautoritară.

2. Omulestecreatliber,iardrepturileomuluisuntinalienabile.Libertateaînseamnăgândireșialegerefără constrângeri. Libertatea le oferă tuturor bărbaților și femeilor dreptul la o viață bazată peautodeterminare,pe independențadeadecidecumsăatingă fericireașicumsăsebucurederoadelemunciilor.Libertatealeoferăoamenilorposibilitateadeasedezvoltaînfuncțiedepropriilelortalenteşiabilități.

3. Libertateapoateprosperadoaratuncicândsuntsatisfăcutenevoiledebază,darşiatuncicândesterespectatălibertateatuturor.Libertateaunuiaseterminăacoloundeîncepelibertateaceluilalt.Libertatea trebuie să fie asigurată prin lege și protejată de un sistem judiciar independent şi

29ipre.md

imparțial.Realizarealibertățiiesteposibilădoarîncadrulstatuluidedrept.

4. Libertateaînseamnăresponsabilitateapentrusineşiresponsabilitateapentrusocietate.Libertateapoatefilimitatădoardenecesitateadeaprotejalibertateacelorlalţi.Libertateaşiresponsabilitateacer ca statul şi societatea să respecte principiul subsidiarității. Statul trebuie să îndeplineascănumaiacelesarcinicarenupotfirealizatemaibinedeînşişicetăţenii.Deciziileseiauîntr-unmodcâtmaiapropiatdecetățeni,astfelîncâtautoritățilecentralesădirijezedoarceeacenupoatefiadministratmaibinedecomunităţilelocale.

5. Respectulpentru individ,pentru talentele şi abilităţile lui esteovaloaresupremă.Omul trebuiesă-şipoatădezvoltaaptitudinileşitalentele.Scopulestesădistrugemcontrolulopresivalstatuluiasupraindividului,săfacemimposibilăutilizareainstituţiilorstatuluipentruasuprimainiţiativaşimanifestareasănătoasăînsocietate.

6. Justiţiaincludeşijustiţiasocială,potrivitcăreiasarcinilesuntdistribuiteechitabilîntr-osocietate.Celmaibunfundamentpentrusecuritateasocialăesterevitalizareaeconomiei,consolidareafamilieişiîmbunătățireaeducaţiei.

7. Solidaritateaesteresponsabilitateareciprocăşinecesităasigurareauneisecurităţisocialedebază.Pentrurealizareavieţiiumane,trebuieasiguratesolidaritateacualţii,solidaritateacuceislabişisolidaritateaîntregeneraţii.

30 ipre.md

2. CetrebuiesăștiipescurtdespresistemulpoliticalRepubliciiMoldova?

În Republica Moldova sunt înregistrate în prezent 44 de partide politice.[1] Tabelul de mai jos aratădistribuireaputeriiînRepublicaMoldovaîntreprincipalelepartidepolitice.

Principalele partide politice36

Denumireaformațiunii Lideri Mandateîn

Parlament

Mandateîn Consiliile raionale șimunicipale

Mandateîn Consiliile orășenești șisătești

Primari Președinții raionale

Principalelepartidededreaptașidecentru-dreapta

Partidul Liberal DemocratdinMoldova

ViorelCibotaru,TudorDeliu 5/101 185/1116 2746/10570 286/898 8/32

Partidul Liberal MihaiGhimpu,DorinChirtoacă 11/101 92/1116 756/10570 52/898 0/32

Partidul Popular EuropeandinMoldova

IurieLeancă,EugenCarpov 2/101 67/1116 512/10570 27/898 1 / 32

Principalelepartidedestângașidecentru-stânga

Partidul DemocratdinMoldova

MarianLupu,Vladimir Plahotniuc

39/101 258/1116 2808/10570 286/898 19/32

Partidul Socialiștilor dinRepublicaMoldova

IgorDodon,Zinaida Greceanîi 24/101 159/1116 1293/10570 52/898 3 / 32

Partidul Comuniștilor dinRepublicaMoldova

VladimirVoronin,InnaȘupac 7/101 138/1116 1191/10570 77/898 1 / 32

Partidele extraparlamentare

• PartidulAcţiuneşiSolidaritate,MaiaSandu

• Platforma„DemnitateşiAdevăr”,AndreiNăstase

• PartidulNostru,RenatoUsatîi

• PartidulSocialDemocrat,VictorŞelin

• PartidulŞor,lanŞor

• PartidulVerdeEcologist,AnatolieProhniţchi

• PartidulNaţionalLiberal,VitaliaPavlicenco

• Partidul„CasaNoastră–Moldova”,GrigorePetrenco

36PreluatdelaAdept,http://www.e-democracy.md/adept

31ipre.md

• PartidulPopulardinRepublicaMoldova,AlexandruOleinic

• PartidulLiberalReformator,IonHadârcă

• Partidul„Patria”,EmilianCiobu

• PartidulSocietăţiiProgresiste,OlegMatvei

• Partidul„Dreapta”,AnaGuţu

Restulpartidelorsuntinactive.Prin„istoriapolitică”aMoldoveiautrecutaproape80departide.Omareparte dintre ele au apărut și au dispărut în câțiva ani.Acest fapt denotă o problemă-cheie a politiciimoldovenești – partidele deservesc în special interesele propriilor lideri. Alte probleme-cheie suntcentralizareaexcesivă încadrulpartidului, lipsamecanismelorpentruapromovașiacreștealți lideripoliticiîncadrulpartidului,dependențaexcesivăabranșelorteritorialedecentralășidepersoanalideruluipartidului37.

Partidelepoliticeaufoartepuținădemocrațieinternă,suntdominatedelideriilorșinuauoideologieclară.Defapt,partidelepoliticefuncționeazămaimultcaocoalițiedepoliticieniautonomisaucaunmecanismpoliticpentruunsingurlider38.Deaicirezultăfaptulcăpartidelepoliticenuîndeplinescaceastasarcinăcrucialădeaacumulașipromovaintereselecomunealeunorgrupurimariînsocietateși,dinaceastăcauză,nupotjucaunroldemecanismdezvoltatpentrustabilizareașidezvoltareațării.

În realitate, majoritatea partidelor politice agravează diviziunea în societate, promovând o agendăemoțională,deseorifalsă,slăbindstatulșiinstituțiilelui.

37Partidelepoliticenuaudemocrațieinternășisuntfoartecentralizate,dominatedelideriilor,șinudispundeoideologieclararticulată.Aceastaarecarezultatunspectrupoliticfragmentatșipartideoportuniste.Partidelemoldoveneștiaufost,înmodtradițional,slabelanivelintern,funcționândcaocoalițiedepoliticienirelativautonomisaucaunsingurlider.P.19-20 http://democracyinternational.com/media/Moldova%20Democracy%20and%20Governance%20Assessment.pdf38http://democracyinternational.com/media/Moldova%20Democracy%20and%20Governance%20Assessment.pdf

32 ipre.md

3. StângașidreaptapoliticăînRepublicaMoldova–geopoliticavsvalorilepoliticeadevărate

Condițional,partidelepoliticeseîmpartînpartidedestânga,dedreaptașiînpartidedecentru.Înpoliticaceaclasică,partidelededreaptamiliteazăpentruun rol limitatpentrustat (înuneledomenii înguste,cumarfiapărarea,ordineapublică,asigurarea îndepliniriicontractelor). Îndomeniuleconomic,unrolpreponderent se alocă pentru piață și concurență liberă, fără imixtiunea statului. Partidele de stângamilitează pentru participareamai activă a statului în reglementarea economică, redistribuirea socialăaveniturilor,protecțiasocialăputernicăgarantată,unsectorpublicsolidcareasigurălocuridemuncă.Partideledecentruadoptăunamestecdinacestedouămodele.Sevede imediat căeste vorbamaimultdespremodeleșimetodededezvoltareeconomicășidecreștereabunăstării,adicăestedespreodiscuțierațională,bazatăpeevidențășifapte.

Dupăaceastăclasificare,aproape85%dinpopulațiaRepubliciiMoldovaestedeorientaredoctrinarădestânga.ÎnMoldovalumeavreaunstatputernic,protecțiesocialăgarantată,locuridemuncăîncompaniileadministratedestat.Culturadeinițiativăprivatăesteslabdezvoltată.

Problemaeste că acest sistemdoctrinar este irelevant pentruMoldova.Diferențele de interpretare aistoriei,problemaidentitară,situațiaeconomicădificilă,viziunidiferiteasupradezvoltăriiviitoareaudivizatsocietatea în două tabere aproape egale – pro-Est și pro-Vest.Așadar, după doctrinele geopolitice,partideleînRepublicaMoldovaseîmpartînpartideledestânga(40%),careseidentificădreptpro-Est,decentru(15%),careinclinăbalanțaputerii,șidedreapta(pro-Vest)(25%),șiunioniști(10%).Înlimiteleacestorcurente10%suntalegătoricareoscileazăîintreacestedoctrine,înfuncțiedecalitatealiderilorșiacampaniilorelectorale.

ÎnMoldovaoameniisuntînmodforțatdivizațidupăpreferințegeopoliticeșipoliticieniinoștriintenționatpromoveazăaceastădivizare,impunândînsocietateoagendăfalsă.Deceesteunafalsă?Pentrucănuvizeazădirectbunăstareaoamenilor,locuriledemuncăsaudezvoltareaeconomică.Estemaisimplusăjocipeaceastădivizare.Emultmaidificilsăfacilucruriconcrete,săasigurireformareainstituțiilorstatului,lupta împotrivacorupției,crearea locurilordemuncă,dezvoltareaeconomică.Așasecreeazăuncercvicios,când întreagasocietateuitădespreproblemeadevărateșidezbatenișteproblemesecundare,carenuaducniciunfolospentrubunăstareaeipersonală,darînschimbtrezescemoțiiputernice.Încelemaireletradiții,încercămsărealizămunitateaprinopozițiafațăde„ceilalți”(ceicareauviziunidiferite).

Dincauzaacestuifapt,înceiaproape25deanideladeclarareaindependenței,RepublicaMoldovanuareușitsăseafirmecaunstatfuncțional,caresăasigureșanseegalepentrutoțicetățeniişisăîncurajezedezvoltareainițiativeieconomiceprivate.Dimpotrivă,țaras-aîmpotmolitîncorupție,furtşiincompetență,adegradatconstant,trecândprinetapade„statcapturat”şiapropiindu-sedelimitapericuloasăaunui„stateșuat”.

Așacumdejaammenționatmaisus,principaleleprovocărisereferălapoliticainternă,șinulageopolitică.AdiționallaproblemeleadevăratecucareseconfruntăRepublicaMoldovaînmomentuldefață,menționateîncapitolulprecedent,scoatemînevidențăurmătoareleprovocări:

1. Crearea unui stat de drept ce încurajează inițiativa individuală, fără controale excesive șineargumentate din partea organelor de stat. Separarea reală a businessului de politică șiscoaterea companiilor de stat de sub controlul partidelor politice. Potrivit diverselor estimări,economia tenebrăconstituie,astăzi,circa50%.Problemaconstănu în lipsaderesurse interneșidebanipentrudezvoltare,ciînutilizarealorineficientăşiînfaptulcă,înmajoritateacazurilor,aceștibaniseducpelângăbuget.Dacăvomcontracaraeconomiatenebră,vomsporidecâtevaoricolectarea impozitelor. Înacestscop,vomreformasistemulfiscalșivomcreauncorpfiscalcompact,profesionistşiintegru,carevafuncționadupăprincipiulanalizeiderisc.

2. O justiție independentăcaregaranteazăconcurența liberăprotejeazădrepturileși libertățilefundamentalealeomuluișioferășanseegalepentrutoțicetățenii.Creareaşiîncurajareauneiatmosferede„toleranţăzero”faţădecorupţie.

3. Dezvoltareauneieconomiidepiaţăsocială,bazatăpereguliclarede joc,demonopolizatăşiscoasădesubcontrolulpolitic.RepublicaMoldovaartrebuisăcreeze,câtmaicurândposibil,unsistemeconomicfoartedeschis.Statultrebuiesăseretragădinmajoritateasectoarelor

33ipre.md

economiei(păstrându-şidoaractivestrategice)şisăscapedesistemuldesubvenţionareaindustriilor.Maiexact,trebuiecreatăopiaţăliberă,careestecaleaceamaisigurădeadistrugeoligarhiaşideacombatecorupţia.

4. Schimbarea sistemului de administrare publică corupt şi depășit de timp, moştenit dinperioadasovietică.Sistemmoderndemanagement,orientatspreperformanţăşisprerezultate,în rând cu pregătirea şi consolidarea corpului de funcţionari publici profesionişti. Crearea unuisistembirocraticcompactşiprofesionist,careseconcentreazănupeproces,ciperezultat,aşacum se întâmplă în lumeamodernă, care aplică practici moderne demanagement.Astfel, unministerplanificărezultatepetermenscurt,mediuşilung,conducându-sedepriorităţilegeneralealeGuvernuluişi totelesteresponsabilpentrurezultate.Esteunprocessimpluceşi-adovediteficacitateaşiapermiscreștereasemnificativăacalitățiiserviciilorprestatepopulației.AsigurareaunuiproceseficientdebugetareapriorităţilorGuvernuluişideresponsabilizareaconducătorilorautorităţilorpublicepentrubanulcheltuitsuntaltemăsuricevorsporieficienţaadministraţiei.

5. Eficientizareaprocesuluideplanificareşicoordonareapoliticilorpublice.Reformafinanţelorpublice

6. Descentralizarea7. Pensiileșisistemuldeprotecțiesocială,educația,sănătatea8. Dezvoltareasocietăţiicivileşiasigurareacontroluluipublicpermanentasupraguvernării

34 ipre.md

4. EvoluțialupteipoliticeînRepublicaMoldova

Moldovaa fost înființatăcaodemocrațieparlamentarăconstituționalăcu trei ramuriegaledeputere:executivul,legislativulșisistemuljudiciar.Dupăoperioadădetransformăridureroase,politicaMoldoveisedesfășoarăastăziîntr-uncadrualuneirepubliciparlamentare,undeprim-ministrulesteșefulexecutivuluișiguvernulexercităputereaexecutivă.Președinteleareanumitecompetențeîndomeniulpoliticiiexterne,darexercităoputeremaimultceremonială.PuterealegislativăesteînvestităînParlament,iarsistemuljudiciareste,înmodnominal,independentdeexecutivșidelegislativ.Moldovaare16ministereșifiecareministeradministreazăunnumărdeagențiiguvernamentalesubordonate.Autoritățileregionaleșilocaleinclud989demunicipalități,32deraioaneșidouăorașe.

În 1990, după declararea suveranității, existau trei grupuri parlamentare, fiecare având o treimedin numărul de deputați aleși: FrontulPopular dinMoldova (FPM), autointitulatmișcare de renaștere națională,„Interfront”,carepledapentruvalorilesovietice,șigrupulparlamentar„ViațaSatului”,careadevenitnucleulPartiduluiDemocratAgrardinMoldova(PDAM).

Viața Satului, inițial, a susținut FPM. Împreună au promovat în funcțiile-cheie niște figuri marcante(MirceaDrucșiAlexandruMoşanu).FPMapledatpentruretragereadepeteritoriulMoldoveiatrupelorrusești,pentruanulareahotărâriiSovietuluiSupremalURSSdin2august1940privindformareaRSS,pentruretrocedareateritoriilorromâneștitrecuteînmodarbitrarînjurisdicțiaUcrainei,pentrulichidareaconsecințeloractuluidin28iunie1940șipentrucreareaunuistatindependentșidemocratic—RepublicaRomânăMoldova,carearpromovaopoliticăexternăindependentă.Dupăadoptareaacestordocumentede FPM, a început apropierea mișcării „Viața satului” de mișcarea „Interfront”, care pleda pentrureconstituireaURSSpebazafederativășiașaauapăratdrepturilecetățenilorrusolingvi(1/3dinpopulațiedeatunci).Împreună,acestedouăgrupuril-audemisdinfuncțiadeprim-ministrupeMirceaDrucși,îniulie1992,peValeriuMuravschi.Așas-aterminatprimulvaldemișcareprovestică.

Liderul agrarienilor Andrei Sangheli a devenit prim-ministru. A început pendularea în direcția opusărenașteriinaționale.Alegerileparlamentaredin1994au fostcâștigatedePartidulDemocratAgrardinMoldova(PDAM),careaobținut56demandatedin104.Interfrontulaobținut28demandate.FPMacâștigat9mandateșiBloculȚăranilorşiIntelectualilor–11mandate.

PDAMpledapentruunstat independent și democratic, unprogramanticrizăpentru toți cetățenii țăriiindiferentdeetnialor,restabilirealegăturilorcuCSI,înțelegereacivică,naționalășisocială,respingereaintoleranței naționale și renașterea conceptului de „moldovenism”. Sub egida șefului statului MirceaSnegur,afostorganizatunsondajcuosingurăîntrebare:„SuntețipentrucaRepublicaMoldovasăsedezvolte caun stat independent şi unitar…săpromovezeopoliticădeneutralitate?”Din77%dintrecetățeniicareauparticipatlaacestsondaj,95%aurăspunsafirmativ.AcestrezultatșivictoriaPDAMaufostperceputecaoînfrângerepentruformațiunileunioniste,carepledaupentruunificarecuRomânia.

PDAM a adoptat în 1994 aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Statelor Independente (CSI),adoptândșiConstituția înacelașian.Articolul13(1)prevedeacă„LimbadestataRepubliciiMoldovaeste limbamoldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”. Prin această denumire, „agrarienii” şi„interfrontiştii”au„combătut”unionismulşiromânismul.

Alegerileparlamentaredin22martie1998aufostcâștigatedePartidulComuniștilordinRepublicaMoldova(PCRM),careaparticipatlaunscrutinparlamentardupăscoaterealuiînafaralegiiîn1991.PCRMacâștigat40demandatedin101.BloculelectoralConvențiaDemocratădinMoldova(BeCDM),condusdeex-președinteleMirceaSnegur încoalițiecuFrontulPopularCreștinDemocrat (FPCD),acâștigat26demandate.Partidul ForțelorDemocrate (PFD) – 11mandate.Blocul electoral pentru oMoldovaDemocraticăşiProsperă(BepMDP),asociatcupreședintelePetruLucinschi,aobținut24demandate.Afostcreatăocoalițiedeguvernareproeuropeanăşiproromânească(BepMDP,BeCDMşiPFD),subdenumireadeAlianțapentruDemocrațieşiReforme(ADR),careaînceputsăîmpingăpendululgeopoliticspre„integrareaeuropeană”.IntegrareaeuropeanăafostdeclaratăcaunscopstrategicpentruMoldova.Conflicteleinterneauprovocatocriză,demisiapremieruluiIonCiubuc,numirealuiIonSturzaşi,în1999,aluiDumitruBraghiş.Integrareaeuropeanăarămasunscopdeclaratpentrucoalițiadeguvernare.AurmatunconflictîntreADRşipreședinteleLucinschi,ceeaceaduslaalegeriparlamentareanticipate.

În alegerile anticipate din 2001, PCRM a obținut majoritatea parlamentară constituțională de 71 de

35ipre.md

mandatedin101.PCRMpledapentrureîntoarcereaMoldoveispreCSI,restabilirearelațiilorcuFR,șiaderarealaUniuneaStatalăRusia-Belarus.Vectoruls-aschimbatdinnou.Dupănesemnareaplanuluidereglementareaconflictuluitransnistrean,susținutdeFederațiaRusă,careartransformaMoldovaîntr-ozonăgridintreEstșiVest,pendulaaînceputsasemișteîncealaltădirecție,spreintegrareaeuropeană.În2005,înaintedealegerileparlamentare,afostsemnatPlanuldeAcțiuniRM–UE,careafostmenitsaaccelerezeimplementareaAcorduluideParteneriatşiCooperaredintreRepublicaMoldovaşiUniuneaEuropeană(intratînvigoareîn1998).

PCRMacâștigatalegeriledin2005,obținând56demandatedin101.Dedataaceasta,PCRMpledapentru integrarea europeană. PCRM a câștigat și alegerile parlamentare din 2009, obținând 60 demandateînParlament.ÎnsăPCRMafostblocatînexercitareaceluide-altreileamandatdeforțeledeopoziție.Auurmatalegerianticipatepe29iulie2009.PCRMaobținut48demandate.ÎnsămajoritateaafostconstruitădePartidulLiberalDemocratcu18mandate,dePartidulLiberalcu15mandate,dePartidulDemocratcu13mandateşideAlianța„MoldovaNoastră”cu7mandate.

Întrucâtintegrareaeuropeanăaancoratagendanouluiguvern,Moldovaavrutsădevinăopovestedesuccesareformelorșiaintegrăriieuropene.Moldovaaimplementatprimulplandeacțiunepetreianiîncadrulpoliticiieuropenedevecinătate,asemnatunacorddeasociereșiunacorddecomerț liberaprofundatșicuprinzătorșiaobținutcălătoriifărăvizăcuUEîn2014.

Promisiunile-cheiealeguvernuluiproeuropeanaufostcombatereacorupțieișitransformareasistemuluijudiciar,apolițieișiaprocuraturiiîninstituțiiprofesionale,bazatepereguli,carefuncționeazăcuintegritateșiîncrederepublică.Acestlucruareliberaenergiacreativăasectoruluiprivatdeageneralocuridemuncășidea începedezvoltareaeconomică.S-a întâmplatcontrariul.FărăcontrolulcentralizatalPartiduluiComunist, spectrul politic alMoldovei s-a împărțit de facto înmaimulte grupuri concurente. În ciudasprijinuluimasivoferit deUniuneaEuropeanăpentruoagendăde reformă,partidelede coaliție s-auluptatunulcualtulpentruacontrolaministerelederesort,instanțelejudecătorești,procuraturașiagențiileanticorupție.Corupțiașirentaaudevenitlucruriobișnuite.

Politicienii,oligarhii,judecătoriișiprocuroriiauformatorețeastrânsădetreigrupuriconcurente–PartidulDemocrat, Partidul Liberal Democrat și Partidul Liberal – care a preluat controlul asupra majoritățiiramurilorstatuluipentrua-șiprotejașiextindecontrolulasupraactivitățiieconomice.Procuratura,CentrulNaționalAnticorupție,ConsiliulSupremalMagistraturii,BancaNațională,MinisterulEconomiei,DezvoltăriiRegionaleșiConstrucțiilor,TehnologiilorInformaționaleaufostcontrolatedePartidulDemocrat.MinisterulAfacerilor Interne,MinisterulAfacerilorExterne și IntegrăriiEuropene,MinisterulFinanțelor,MinisterulAgriculturii,VamașiInspecțiaFiscalăaufostcontrolatedePartidulLiberalDemocrat.PartidulLiberalacontrolatServiciuldeInformațiișiSecuritate,MinistereledeTransport,Apărare,Mediușialtele(figura2).Moldovaaavutcinciprim-miniștriîncâțivaani.

36 ipre.md

Figura2:Controlulasupraagențiilorșiainstituțiilorguvernamentaledistribuitedepartideledecoaliție

Legenda:

Abilitateaguvernuluideafuncționaînmodeficientafostdiminuată,deoareceactivitateainterministerialăcooperantăaîncetinit,iarinstituțiiledeaplicarealegiiaufostutilizateînraidurilecorporativeșipreluăriledeproprietate.Corupțiaapătrunsîntoatesfereleviețiipubliceșiadevenitprofundîncorporatăîninstituțiilepublice, în special în domeniul aplicării legii, al sistemului judiciar, al serviciului public, al sistemuluieducațional și al legislativului. Serviciile de utilitate publică au devenit o sursă esențială de corupție,deoarecemarjadintreproducereaserviciilorșiprețuldelivrareapopulațieiafostdeobiceiintrodusăînbuzunardecompaniileintermediare.Colectareadetaxeafostineficientă,deoareceoficialiicorupțiauîmpiedicatveniturilestatului.Vamaconstituiapropriulsăuregat,permeabildecorupțieșicontrabandă,maialesprinsegmentulnecontrolattransnistreanalfrontiereimoldo-ucrainene.

Prim-ministru

MinisterulAfacerilor Interne

MinisterulFinanțelor

Ministerul AfacerilorExterne

șiIntegrăriiEuropene

Ministerul Educației

Ministerul Justiției

MinisterulAgriculturiișiIndustrieiAlimentare

Ministerul Sănătății Vama Fisc

MinisterulEconomiei

MinisterulMuncii,Familieiși

ProtecțieiSociale

MinisterulTehnologiilor

InformaționaleșiComunicațiilor

Ministerul Culturii Procuratura

Centrul Național

Anticorupție

Curtea

Judecătorii,Consiliul

Superior al Magistraturii

Banca Națională

Ministerul Apărării

MinisterulTransporturilorșiInfrastructuriiDrumurilor

Ministerul Muncii

MinisterulConstrucțiilorșiDezvoltăriiRegionale

Ministerul Mediului

MinisterulTineretuluiși

Sportului

ServiciuldeSecuritateșiInformare

PartidulLiberalDemocrat

PartidulDemocrat

Partidul Liberal

37ipre.md

Importurile de carne, pește și produse alimentare, exporturile de produse din cereale și multe altesegmentealeactivitățiieconomiceaufostdominatedeunnumărdecompaniicareaumonopolizatpiața,auîncorporatprofiturilenejustificateșiaufolositmăsuriadministrativeșilegislativedurepentruapreveniconcurența.

Instituțiiguvernamentale,inclusivautoritățidereglementare,cumarfiBancaNațională,aufostcompliceatuncicândaproximativ1miliardUSD(aproapede15%dinPIB)debanipubliciau fost furați într-unscandalmasivdecorupție,implicândtreidintrecelemaimaribăncidințară39.Sistemulbancaralțăriiafost,deasemenea,folositcavehiculpentruspălareabanilor,deoarecediferiterapoartespuncăaproapedouăzecidemiliardededolariaufostspălațidemaimultebăncidinMoldovaînultimiicinciani.Instanțelejudecătoreștișijudecătoriicorupțiaufostunlanțfundamentalîntr-ofraudăsponsorizatădestat.

În2013,avânddoar15locuriînParlament,PartidulDemocrats-aconfruntatcuoamenințareiminentă,întimpcePartidulLiberalDemocratșiPartidulComunist,careaveau74delocuriînParlamentși,prinurmare,majoritateaconstituțională,s-auînțelessăstrângăPartidulDemocratprinalegerileanticipate.Totuși,pânăîn2016,PDMadevenituncâștigătorclar.LiderulPLDM,fostulprim-ministruVladFilat,afostarestatîntr-unraidspectaculosîntimpuluneisesiuniaParlamentuluișimaitârziuafostînchistimpde9anipentruabuzdeputereșicorupție.Înacelașitimp,PartidulDemocratasupraviețuitunuivalmasivdeprotestepopulareșiadobânditcontrolulasupratuturorinstituțiilorguvernamentale.

NoulGuvernapromiso „curățare” rapidășimasivăaserviciilorguvernamentale și aelaborato listăprioritarăareformelor,careinclude69deacțiuniîntr-oseriededomenii,delastabilireastatuluidedreptșiabuneiguvernărilareformedinsectoruljustițieișicombatereacorupțieirăspândite.Succesele-cheieau fost adoptarea noii legi privind procuratura, o lege privind reorganizarea sistemului judiciar, legileintegritățiișiprogreseleînregistrateînreluareaprogramuluiFMI.Totuși,acesteschimbăris-auprodusînmarepartelanivelul legislației,avândînvederecăguvernularesuficientevoturipentruapromovalegi.Punereaînaplicareaacestorlegireprezintăoprovocareserioasă,șiîncănuîncepecuseriozitate.Celelaltedeficiențe-cheiedinagendadereformăsuntreformeleanticorupție,cercetarealentăafraudeibancare, lipsaprogreselor în reformeleagențiilor de reglementare, înprimul rândBancaNațională șireformelelentedinsectorulenergetic,careesteconsideratunuldintrecelemaicorupte.

Publiculare,deasemenea,puținăîncredereînangajamentulGuvernuluideaabordacorupțialanivelînaltșideaimplementareformeleesențiale.SondajuldeopiniepublicăGallupdin20octombrie2016aconstatatcămaipuținde10%dinpopulațieareîncredereînguvern.82%dinpopulațieconsiderăcățaramergeîndirecțiagreșită,întimpce89%considerăcorupția„oproblemăfoartemare”,iaralte8%considerăcăesteoproblemămare40.90%considerăcăMoldovaesteguvernatămaidegrabăîninteresulunuigrupmicdeoamenidecâtîninteresulmajorității.

Moldovaseaflă,prinurmare,într-ocrizămultidimensională–simultanpolitică,economică,financiarășisocială–carerezultădincaptareastatuluișipoliticaineficientă.Dintr-o„povestedesucces”aintegrăriiînUE,Moldovaaajunssăexemplificeeforturiledereformeeșuate41.

Dezamăgireacetățenilor fațădepartidelecareaupromis integrareaeuropeanăapropulsat laputerePartidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care a câștigat 24 de mandate în alegerileparlamentaredin2014,promițândsăanulezeAcorduldeAsocierecuUEşisădemarezeproceduradeaderareaMoldoveilaUniuneaVamală.Liderulsocialiștilor,IgorDodon,acâștigatalegerileprezidențialedirecteîn2016,promițândcăpendulapoliticiiguvernamentalesevamișcaspreEst.

39TheEconomist:Who’sholdingupMoldova?,http://www.economist.com/blogs/freeexchange/2015/08/eastern-europe,lastaccessedonAugust8,201640SondajInternationalRepublicInstitute(IRI),1–23septembrie2016;http://www.iri.org/resource/moldova-poll-desire-change-drives-enthusiasm-presidential-election41HrantKostanyan,theCentreforEuropeanPolicyStudies(CEPS):WhyMoldova’sEuropeanintegrationisfailing,https://www.ceps.eu/publications/why-moldova%E2%80%99s-european-integration-failing

38 ipre.md

5.С

eprom

itprincipalelepartid

epo

liticedinRepub

licaMoldo

va?

Nereferim

lapromisiunilefăcutedepartidelepoliticeparlamentareînaintedealegeriledin2014

42.A

utrecutdoard

oianișiedevremesăjudecăm,daroricum

neîntrebămcaredintreacesteprom

isiuniaufostîndeplinite?Celeneîndeplinitesuntm

arcatecugalben.

extremastângăstângacentru-stângacentrucentru-dreaptadreaptaextremadreaptă

Dom

enii-cheie

PSRM

PCRM

PDM

PLDM

PL

Administrație

publică

Neadm

itereapersoanelor

cualtăcetățeniedecâtcea

moldoveneascăsădețină

funcțiipublice.

Oferireacetățenilor

posi

bilit

atea

de

rechem

areadeputaților

şiaaleșilordinautoritățile

administrațieipublice;

Alegereadirectăşi

rechem

areadecătre

cetăţeniajudecătorilor,

inclusivacelordelaCurtea

Constituțională;

OferirearaionuluiTaraclia

statutuluideraionnaţional-

cultural.

Consfințirealim

biirom

âne

calimbăoficială;

Organizareateritoriului

R.M

oldovasubaspect

administrativîncom

une,

orașe,regiuni,fiindincluse

șilocalitățiledinstânga

Nistrului,șiUnitatea

TeritorialăAutonom

ăGăgăuzia.

Com

bate

rea

corupției

Extindereaserviciilo

rel

ectro

nice

în p

roce

sul

achiziţiilorpublicelatoate

nivelurile;

Abrogarealegilorcare

protejeazăjudecătoriişialţi

funcţionaripublici;

Impl

emen

tare

a un

ui

programpentrupoliţie

care

incl

ude

mon

tare

a camerelorvideoportabile.

Participarealacoaliţiide

guvernare,lanivelcentral

şilocal,doarcupartidede

sorgintedem

ocratică,care

auaplicatlustraţiapropriilo

rcandidaţi;

Asigurareatransparenţei

şiaaccesuluiliberla

informaţiacuprivirela

proprietăţilemass-mediei.

42Preluatșicom

pilatdepesituldedicatmonitorizariiprom

isiunilorelectorale,http://www.prom

is.md/prom

isiuni/electorala-2014/

39ipre.md

Dom

enii-cheie

PSRM

PCRM

PDM

PLDM

PL

Com

unicaţiişi

infrastructură

Realizareaşoselelor

ocol

itoar

e pe

ntru

mun

icip

iul

Chişinăuşipentrucelpuţin

10oraşereşedinţeraionale

Modernizareaacelpuţin

500dekilometridedrumuri

naţionaleînurmătorii4ani;

2milio

anedepasageri

transportaţianualprin

AeroportulC

hişinău;

Electrificareacăiiferate;

Lans

area

unu

i tre

n de

marevitezăcaresălege

MoldovadeRom

âniaşi

Ucraina;

Creştereade4-5oria

volumuluidemărfuri

exportateşiimportateprin

portulG

iurgiuleşti;

Investireaacâte1milia

rd

de le

i anu

al p

entru

m

oder

niza

rea

drum

urilo

r locale;

Asigurareaa70%

dintre

gospodăriile

dinţarăcu

acceslaapăcurentă;

Asigurareaa50%

dintre

gospodăriicuaccesla

canalizare;

Asigurareaacelpuţin75%

dinpopulaţiecuaccesla

gazmetan;

Pânăîn2020,fiecarecasă

dinMoldovavaficonectată

laapăpotabilădecalitate

şilasistemedecanalizare

moderne.

40 ipre.md

Dom

enii-cheie

PSRM

PCRM

PDM

PLDM

PL

Com

unicaţiişi

infrastructură

Extindereagazoductului

Iaşi—

Unghenipânăla

Chişinău;

Reconstrucţiaanualăa

5000degospodăriidin

spaţiulrural,prinoferireaa

15000deleipentrufiecare

proprietarcaredoreştesă-

şireconstruiascăcasa;

Moldovavafiprintre

primele5ţărialelumiila

vitezainternetului;

Asigurareadisponibilităţii

Sistem

uluiunicdeurgenţă

„112”;

Înfiinţarea„parcurilorIT”,

carevorofericompaniilor

facilităţifiscaleşi

econom

iceşivoratrage

investitoriînMoldova.

Culturăşiartă

Elaborarealegii

ParteneriatuluiStat—

Biserică,princareStatul

sevaobligasăsprijin

efinanciarproiectelesociale

propusedeBiserică;

Dublareasumeloralocate

pent

ru re

abilit

area

bi

seric

ilor m

onum

ente

istorice;

Înscriereatehnicii

moldoveneştideţesut

covoarepeLista

PatrimoniuluiU

NES

CO.

41ipre.md

Dom

enii-cheie

PSRM

PCRM

PDM

PLDM

PL

Ecologie

Scut

irea

de im

pozi

te

pentruinvestiţiilefăcuteîn

reabilitareafertilităţiisolului,

cultivareapământurilor

nearabileşirestabilirealor

încircuitulagrar;

Scutireadeplată

impozituluifunciarpentru

suprafeţelerestabilite

alefâşiilorforestierede

protecţie;

ElaborareaLegiicuprivire

laresurselefunciare;

Extindereasuprafeţelor

împăduritecu50demiiha.

Econom

ieşi

finanţe

Reducerealajumătate

apreţuluiplătitpentru

gaze,lum

inăşialteservicii

comunale;

Introducereauneiscări

detreiniveluriprogresive

pentruim

pozitulpevenit;

Crearea,timpde4ani,a

112

noi î

ntre

prin

deri

de

produceremari;

Moldovavadeveni

participantălaBanca

Euroasiaticăpentru

Dezvoltare;

Intro

duce

rea

cote

i zer

o aimpozituluipeprofitul

reinvestit;

Creştereaveniturilor

populaţieideminimum

treiorimairepededecât

creştereapreţurilor;

Restabilireacoteizero

aimpozituluipevenitul

reinvestitşiextinderea

acesteim

ăsuripeo

perioadăde5ani;

Restituireaîntermen

scurtaTVA

înprocesul

realizăriiinvestiţieiînafara

municipiuluiC

hişinău;

Intro

duce

rea

„cot

ei

regionaleaTV

A”de15%;

Atragereaacâte1milia

rd

deeuroanualîninvestiţii

străine;

Scut

irea

de im

pozi

t a

pânăla12%

dinveniturile

firmelor,dacăinvestescîn

cercetareşidezvoltare;

Scutireatotalădeimpozit

peprofitpentruprim

ii3ani

defuncţionareaioricărei

întreprinderimicişim

ijlocii

nouînfiinţate;

Cre

dite

ban

care

de

maximum

10000deeuro

cudobândăsubvenţionată

de s

tat p

entru

oric

e întreprinderemicăsau

mijlo

cienoucreată;

Lichidareamonopolurilor;

Con

stru

irea

cent

relo

r de

distribuţieaproduselor

agroalimentare

moldoveneşti;

Triplareaasistenţei

financiaredinparteaUE

şiaaltorparteneripânăîn

2020;

Îmbunătăţireaclim

atului

deafaceriînRepublica

Moldovapentruatragerea

investiţiilordirecte.

Excludereamonopoluluiîn

toatedomeniile

şiram

urile

deactivitate;

Diminuareaponderii

„economieisubterane”;

Com

pletareaLegiicu

privireladezvoltarea

regionalăcustipulări

privindmăsuride

îmbunătăţireaatractivităţii

investiţionalearegiunilor

defavorizate;

Dezvoltareafondurilor

deinvestiţii,depensii

privateşiacom

paniilor

deasigurăriinvestiţionale,

caalternativăabăncilor

comerciale;

42 ipre.md

Dom

enii-cheie

PSRM

PCRM

PDM

PLDM

PL

Econom

ieşi

finanţe

Reducereanum

ăruluide

taxepentrubusinessdela

23la11;

Limitareasuprataxelor

laproduseledeprimă

necesitateşim

edicam

ente

launnivelde7%

-10%

;

Creareaa200000de

noilocuridemuncăbine

plătite;

Creareaşidezvoltareaa

celpuţin500deproiecte

busi

ness

ale

tine

rilor

antreprenori.

Intro

duce

rea

„cot

ei

sectorialeaTVA

”de

15%peuntermende

10ani,pentruprestarea

serviciilo

rdeirigareşide

postrecoltareaproducţiei

agricoledecătrestructuri

nou-createînlocalităţile

ruraleşiîncentrele

raionale;

Micşorareadedouăoria

coteiimpozituluifunciarpe

tere

nuril

e tra

nsm

ise

pent

ru

consolidare;

Reabilitareaprogram

elor

„40deoraşe”şi„Sa

tul

moldovenesc”.

Oferireagranturilor

nerambursabilede10000

deeuromigranţilorcare

investesccelpuţin10000

deeuroîntr-oafacere

acasă;

Eliminareataxelorvam

ale

pentruaducereaînţară

abunuriloragonisitede

migranţiimoldovenicât

timpaufostplecaţi;

Scut

irea

de im

pozi

tul p

e sa

lariu

tim

p de

1 a

n pe

ntru

moldoveniicarerevinîn

ţarăşimuncescîndom

eniul

IT;

Dublareafondurilorpentru

PARE1+1şimajorarea

număruluidebeneficiarila

3000înurmătorii4ani;

ReducereaTVA

pentru

agriculturăla8%;

Intro

duce

rea

impo

zitu

lui

unicînagricultură,

prin

com

asar

ea m

ai

multorimpoziteplătite

actualmente;

Oferireafondurilor

nerambursabiledepână

la10000deeurotinerilor

sub35anicarevorsă

investeascăînagricultură;

Scutireauneipărţidin

venitdeimpozitulpe

venitalpersoanelor

fizicedacăvenituldatnu

esteconsumatşieste

direcționatspreinstrumente

financiareşiinvestiţionale

(acţiuni,obligaţiuni,alte

hârtiidevaloare,depozite,

fonduridepensii);

Liberalizareapieţeifunciare

şistabilireaunuipreţ

normativrealalpăm

ântului;

Interconectareaasincronă

cusistemulenergetic

euro

pean

(prin

cel

din

Rom

ânia),pentruaprocura

energieelectricăatâtdin

Est,câtşidinVest;

Asigurareaposibilităţii

tehnicedefurnizarea

gazelornaturaleînvolum

ul

necesar(prinreţelele

existente),înregimde

revers,atâtdinUcraina,cât

şidinRom

ânia.

43ipre.md

Dom

enii-cheie

PSRM

PCRM

PDM

PLDM

PL

Econom

ieşi

finanţe

Oferireaacâte1000de

lei a

nual

pe

hect

ar d

at în

arendădecătrepersoanele

depeste65ani;

Garantareadecătrestata

cred

itelo

r ban

care

luat

e de

gospodăriile

ţărăneştim

ai

micide10hectare;

Înfiinţareaacelpuţin100

defermezootehnicede

vaci,oi,porcişicapre.

EducaţieşiTineret

AnulareaCoduluiEducaţiei

învariantadin2014;

Intro

duce

rea

curs

urilo

r „IstoriaMoldovei”şi

„Limbamoldovenească”în

programeleşcolare;

Introducereaexam

enului

debacalaureatopţionalşi

introducereaexam

enelor

deadm

itereîninstituţiile

superioaredeînvăţământ;

Dublareanumărului

locu

rilor

cu

inst

ruire

de

labugetşireducereacu

50%avaloriicontractelor

destudiiîninstituţiile

superioaredeînvăţământ;

Majorareaburselor

studenţilorpânălanivelul

minimuluideexistenţă,

precum

şim

ajorarea

număruluibeneficiarilorde

burse;

Restabilireaşcolilo

rînchise

deguvernareaactuală;

AbrogareaCodului

Educaţieiînvariantadin

2014;

Intro

duce

rea

curs

ului

de

„IstoriaMoldovei”înlocul

celuide„Istoriaromânilor”;

Studiisuperioarefinanţate

completdinbugetul

destatîninstituţiilede

învăţământdinsubordinea

structurilordeforţă,în

instituţiilesuperioare

de s

tat î

n do

men

iile

pedagogie,medicină(cu

excepţiastomatologieişia

farmaceuticii),zootehnie,

inginerie,culturăfizică,

sport,arte;

Înprim

ii3anidela

angajareatinerilor

specialişti,statulvaasigura

contribuţiile

cătrefondul

asigurărilorsocialepentru

fiecaretânărangajat;

Adoptareauneilegia

uceniciei,precum

şi

real

izar

ea d

e pa

rtene

riate

permanenteîntreşcolile

profesionaleşidiverse

companii,firmeşiateliere

particulare;

Intro

duce

rea

bacalaureatuluivocaţional;

Susţinereaaccesuluila

bacalaureatulinternaţional

şipromovarearecunoaşterii

luiînţară;

Prom

ovarealegilorpentru

catineriisăpoatăbeneficia

deburseprivatepentru

realizareastudiilor;

Creştereagradualăa

niveluluideremunerarea

învăţătorilorşiprofesorilorşi

orientareaînpermanenţă

spre

sta

ndar

de d

e salarizareeuropene;

Ridicareapragului

învăţămîntuluiobligatoriu

dela16la18ani;

Con

ecta

rea

cam

pusu

rilor

şicăm

inelorstudenţeştila

Internetpermanent;

Majorareasalariilo

rcadrelordidacticededouă

oripânăîn2020.

Suplimentareanumărului

delocurilabugetîn

instituţiiledeînvăţământ

superiordestat;

Elaborareaunuim

ecanism

decreştereanumărului

de b

urse

aco

rdat

e de

sta

t pentrustudiiuniversitare;

Acce

sul t

iner

etul

ui la

re

surs

e de

cre

dita

re

aînvăţământului,cu

rambursareadupă

absolvireîntr-untermenşi

laodobîndăavantajoasă;

Acordareareşedinţeiîn

localităţiledestudiupe

bazacarnetuluidestudent,

indiferentdacăstudenții

locuiescsaunuîncăm

ine.

44 ipre.md

Dom

enii-cheie

PSRM

PCRM

PDM

PLDM

PL

EducaţieşiTineret

Oferireastatutului

defuncţionarpublic

pedagogilor.

Salariiletinerilorspecialişti

dinsferabugetarăvor

depăşidepatruoriminimul

deexistenţă;

Oferireasalariilo

rdepline

pedagogilorcareauatins

vârstadepensionare,dar

continuăsăactivezeîn

şcoli;

Finanţareadom

eniului

ştiinţeişialinovăriicupână

la2%dinPIBanual.

Creştereanum

ăruluide

burselaspecialităţileITdin

învăţământuldestat;

Noicreşterisalarialepentru

profesorişipeparcursul

următorilorani;

Asigurareapedagogilor

cupensiicaresăajungă

lanivelulcoşuluiminimde

consum

.

Ordinepublicăşi

justiţie

Interzicereaprinlegea

unionism

ului.

Abrogarealegiicuprivirela

egalitateaşanselor.

Dublareapedepselor

pentruviolenţadomestică;

CreşterearoluluiC

onsiliului

pentruprevenireaşi

eliminareadiscriminăriişi

asigurareaegalităţii;

Înăsprireapedepselor

pentruinstigarealaură

rasialăsauetnică.

Extindereaprogramuluide

instalareacamerelorvideo

întoatăţara;

Creştereasalariilo

rpentru

angajaţiidininstituţiile

afacerilorinterne;

Dotareatuturorsectoarelor

depoliţiecuautom

obile

şiechipam

entemoderne

pentruprevenirea

criminalităţiişim

enţinerea

ordiniipublice;

Spor

irea

încr

eder

ii cetăţenilorînpoliţie.

Intro

duce

rea

drep

tulu

i lamoştenire,inclusiva

dreptuluilamoştenire

alrudelordeoricegrad,

excluzânddreptulde

moştenirealstatului;

Elaborareaşi

implem

entareastrategiei

securităţiirutiere,conform

cerinţelorC

omisiei

Europene.

45ipre.md

Dom

enii-cheie

PSRM

PCRM

PDM

PLDM

PL

Relaţiiexterne

Ader

area

la U

niun

ea

Vamală;

Anul

area

Aco

rdul

ui d

e AsocierecuUE.

Organizareaunui

referendum

naţionalpe

margineaproblemelor

integraţionisteale

RepubliciiMoldova.

ApropiereadeUEşi

integrareaînUE.

Depunereaîn2015a

cere

rii d

e ad

erar

e la

UniuneaEuropeană;

Obţinereastatutuluide

ţară-candidatpentru

aderarealaUEînanul

2017;

Implem

entareamajorităţii

prevederilorA

corduluide

AsocierecuUEpânăîn

2017;

IntegrareaînUEîn2020.

AderareaRepublicii

MoldovalaUniunea

EuropeanăşilaAlianţa

Nord-Atlantică;

Trecereadelaunregim

liberalizatdevizepentru

cetăţeniiR

epublicii

MoldovaînţărileUEla

unregimfărăvize,până

la s

emna

rea

Acor

dulu

i de

AderarecuUE;

Negociereaunorregimuri

facilitatedevizecuSUA,

Canada,ţărileAm

ericii

CentraleşiLatine.

Sănătate

Reducereacu30%a

costuluipoliţeideasigurare

medicalăobligatorie;

Oferireastatutuluide

funcţionarpublicmedicilor;

Introducerea,dinmijlo

ace

publice,aexamenului

medicalobligatoriuanual

pentrutoţicetăţeniiţării;

Finanţareintegralădin

parte

a st

atul

ui p

entru

tratareainfertilităţii.

Asigurareauneilongevităţi

sporitecetăţenilor

Moldovei;

Majorareafinanţării

bugetarepentrudom

eniul

sănătăţii;

Extindereaspectruluide

serviciimedicaleasigurate

şiamedicam

entelor

compensate;

Reducereapreţuluila

medicam

ente;

Majorareasalariilo

rangajaţilordindom

eniul

ocrotiriisănătăţiicuritmuri

depatruorimaimaridecât

înultimiicinciani;

Stopareaexodului

lucrătorilorm

edicalidin

sistem

.

Mărireasalariilorîn

medicinăîntr-unritm

accelerat;

Realizareaunuiprogram

deanalizegratuitelanivel

naţionalcaresăaibădrept

scopdeterminareastăriide

sănătateapopulaţie;

Modernizareaaminimum

uneisecţiidematernitateîn

fiecareraiondinrepublică;

Construcţiaa5000de

locuridejoacă,agrem

entşi

întremareasănătăţiipentru

copii.

Dublareasalariilor

medicilor;

Înăsprireasancţiunilor

pentruplăţileneformaleîn

medicină;

FiecarecopildinRepublica

Moldovavaprimiunpahar

delapteşiochiflăpezila

şcoală.

Creştereatreptatăa

resurselorfinanciare

aloc

ate

sist

emul

ui d

e sănătatepânăla8%din

PIB.

46 ipre.md

Dom

enii-cheie

PSRM

PCRM

PDM

PLDM

PL

Securitateşi

apărare

NeaderarealaNAT

O.

Consolidareasuplim

entară

aneutralităţiiconstituţionale

aRepubliciiMoldova

prinactelegislative

suplimentare.

Menţinereaneutralităţii

militareşineaderareala

NAT

Osaulaaltăalianţă

militară.

Excludereaneutralităţii,

prevăzutădeart.11al

Constituţiei,întrucât

prevedereaactuală

împiedicăaderarea

RepubliciiMoldovala

NAT

O.

Soci

alOferireaindemnizaţiilor

unic

e de

15

mii

de le

i la

naştereaprim

uluicopil,

pentrucelde-aldoilea–de

30demiideleişi,pentru

celde-altreileaşimai

departe–câte50demii

delei;

Achi

tare

a un

ui „s

alar

iu

familia

l”unuiadintresoţi,

ocupatdecreştereaşi

educareaatreişim

aimulţi

copii,învolum

,cearfiegal

cucelpuţinnivelulminim

detrai;

Asigurareafamiliilortinere

cucreditegarantate

destatfărădobândă

pent

ru p

rocu

rare

a de

apartamente;

Lanaştereaceluide-al

doileacopil—

anulareaa

15%dinsum

acreditului

pentruprocurarealocuinţei,

lanaştereaceluide-al

treileacopil—

35%

;

Majorareadecelpuţin

cincioriaalocaţiilo

rpentru

naştereaşiîngrijirea

copiilor;

Majorareaalocaţieila

naşterepentrucaaceasta

sădepăşeascădeoptori

minimuldeexistenţă;

Salariulm

ediulunarva

depăşicelpuţindepatruori

minimuldeexistenţă;

Pensiamedievadepăşi

dedouăorim

inimulde

existenţă;

Indexareapensiilo

rdedouă

oripean;

Indexareaanualăa

burselorstudenţeşti;

Lansareaprogram

ului

„Locuinţeaccesibilepentru

tânărafamilie

”.

Scut

irea

de p

lata

impozituluipevenita

persoanelorfiziceaflate

subminimuldeexistenţă;

Reducereaim

pozituluipe

locuinţăpentrufamiliile

careaucelpuţindoicopii

minori;

Prom

ovareaegalităţii

reprezentăriifemeilorşi

abărbaţilorînfuncţiile

publice;

Dublareapensieim

ediiîn

următoriiani;

Dublareasalariuluim

ediu

înurmătoriiani.

Ajustareasalariilor,

pensiilo

rşiaaltorretribuţii,

pent

ru a

cor

espu

nde

chel

tuie

lilor r

eale

ale

une

i familiiraportateinclusivla

minimuldeexistenţă.

47ipre.md

Dom

enii-cheie

PSRM

PCRM

PDM

PLDM

PL

Soci

alMajorareapânăîn2017a

venituluim

inimgarantatal

populaţieipânălanivelul

minimuluideexistenţă;

Majorareaindemnizaţiilor

socialepentrucopiiiinvalizi

decelpuţin5ori;

Majorareapensiilorcucel

puţin20lasută;

Pânăînanul2019,volum

ul

pensieivadepăşidedouă

orinivelulminimuluidetrai;

CetăţeniiMoldoveicare

muncescînFederaţia

Rusăvoraveadrepturi

egaleşigaranţiisociale

caşicetăţeniidinBe

larus,

KazahstanşiRusia.

Regiunea

transnistreană

Reglementareaconflictului

pe b

aza

plan

ului

de

federalizare.

Modificareaformatului

denegocieri,Tiraspolul

urmândsăfieexclusdin

proces,iarFederaţiaRusă

săfierecunoscutădrept

parteînconflict;

Schimbareaformatului

forţelordepacificareîntr-o

misiuneeuropeanăsau

internaţională(submandat

UE,ONU).

48 ipre.md

BILANȚULREALDUPĂ25DEANIDEINDEPENDENȚĂÎNCIFREȘIFAPTE

Careestebilanțul nostru real dupăcei 25deani de independență, în comparație cupromisiunile demaisus?După1991,Moldovaa înregistratundeclineconomicșisocialprelungit.Țaraa începutsăînregistrezeocreșterecumulatăaPIB-uluidin2007, însăeconomiaa revenit în recesiunedincauzascăderiiproducțieiagricole,aineficiențelorstructurale,acorupțieișiauneifraudebancaremasive43.PIB-ulMoldoveiafostde6,5miliardeUSDîn2015,înscăderedela7,98miliardeUSDîn201444.PIB-ulțăriirămâne,înprezent,celmaiscăzutînregiune(Figura1):

Figura1:PIB-ulMoldoveipecapdelocuitor,înparitateaputeriidecumpărare,încomparațiecualtețăridinregiune45:

Demografic,delaînceputulanilor1990pânăînprezent,populațiaRepubliciiMoldovaascăzutdela4,36milioanelacirca2,9milioane,pemăsurăceoportunitățileeconomices-auredusșioameniiaucăutatsăobținăveniturimaistabileînstrăinătate.Ratasărăcieiascăzutdela78%laînceputulanului2000la21,9%în2010șila11,4%în201446.Înciudascăderiiputerniceasărăciei,determinatăînmaremăsurădefluxulremitențelordinpartealucrătorilormigrați47,MoldovarămâneunadintrecelemaisăracețăriinEuropa.

Moldovanicinuaînregistratprogresesemnificativeînceeacepriveștecalitateaguvernăriiînsectorulpublicșieficacitateaguvernuluiînultimeledouădecenii.În2016Moldovaocupalocul117lanivelglobaldin178de țări, cu scorul de57,4 în Indexul LibertățiiEconomicealFundațieiHeritage48. În2016, înclasamentul„ușurinței”deafaceafaceri,Moldovas-asituatpelocul52înlume,din189dețări49.Potrivit

43 WorldBank’scountryprofile,http://www.worldbank.org/en/country/moldova/overview 44Ibid45 Datasource:theWorldBank46Ibid47Remittancesaccountedforalmost27%ofMoldova’sGDPin2011-2015comparedwithjust1.7%ofGDPinRomania,0.4%ofGDPinRussia,5%ofGDPinUkraineandless2%ofGDPinCentralandEasternEuropeanEUmembers.Source:theWorld

Bank:http://data.worldbank.org/indicator/BX.TRF.PWKR.DT.GD.ZS. 48http://www.heritage.org/index/country/moldova49http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/moldova/

49ipre.md

TransparencyInternational,corupțiarămâneprovocareamajorăaMoldoveișiseînrăutățește50.Înanul2015,Moldovaaocupatlocul103dincele168dețări,cuunscorde33din100(încare0estefoartecorupt,iar100estecompletcurat)51,comparativcuindicelealUEde64.Aceastaindicăocorupțiedinsectorulpubliclargrăspândită.IndiceleMoldoveipentruabsențacorupțieiînserviciileguvernamentaleeste0,28(0fiindcelmaiscăzutși1celmaiînalt)șisesitueazăpelocul13dincele13țăridinregiuneșipelocul93dincele102țăridinlume.PotrivitpartenerilordedezvoltareaiMoldoveiprevăzuțiîn„Carteadeinformaredinparteapartenerilordedezvoltare”,justițiaineficientășicoruptăinadministrațiapublicăesteprincipalulobstacolcucareRepublicaMoldovaseconfruntăîncaleadezvoltăriieconomice52.

50http://www.transparency.org/news/pressrelease/corruption_index_reflects_moldovas_disappointing_response_to_corruption51Ibid52BriefingBookforMoldovafromtheDevelopmentPartners,2010,pp.10-70,http://www.worldbank.org/en/country/moldova/publication/briefing-book

50 ipre.md

6. Divizareasocietățiipecriteriideetnie,cumfacemosocietateunită?

Divizareasocietățiipecriteriideetniepoatefidepășităprintr-unproiectdedezvoltarecomun,îninteresultuturorcetățenilor.Doaroagendăadevăratădeschimbărisocialeșieconomicepoatecreaacestsimțde„noi”însocietateanoastră,careardepășiliniiledediviziune.Fărăunstatfuncțional,acestediferențenuvorfidepășite.Exemplulțărilorbalticearatăcăoameniidediferiteetniidevinloialistatuluiloratuncicândstatulesteostructurăfuncțională,cuunnivelscăzutdecorupție.

Cumesteposibilacestlucru?NoilestateindependentedinAsiaCentrală,cumarfiKîrgîzstan,Uzbekistan,Tadjikistan,aucreatstateputernicecentralizate,condusedeputerniceelitelocale.Altestateși-aualesunmodeldemocraticliberal,cuvalorifundamentalecumarfialegeridemocratice,societatecivilă,economiedepiață.Pentruunele țăriaflatepeflanculdevestal fosteiUniuniSovietice,cumarfistatelebaltice(Lituania,Estonia,Letonia),acestprocesdeconstruireasocietățilordemocraticeșiaeconomiilordepiațălibereavenitînmodnatural,dupăexempluldesuccesalstatelorcentralșisud-esteuropene,cumarfiPolonia,Ungaria,RepublicaCehă,Slovaciașialtele.Bazându-sepeistorialoranterioarăaadministrațieipubliceșiastatalității,aureușitsăpunăbazeleunuistatmodern,cubirocrațiefuncțională,unmediudeafacerifuncționalșiserviciipentrucetățeni.

Pentrualții,inclusivpentruRepublicaMoldovașiUcraina,acestprocesafostmultmaidificil,dincauzadivergențeloristorice,naționale,politiceșisociale,careauinfluențatnegativarenapoliticășiprocesuldeconstruireainstituțiilor.Instituțiileaufostprofundînglobateînsistemelesociale,iarțărilecarenuaveaunicio istoriedestatalitatepecaresăsebazeze,nicio tradițieaadministrației publicenuau reușit sădeschidăspațiuldecreștereșidezvoltareeconomică.Acestețăris-auconfruntatcuogravăturbulențăpoliticășieconomicădininteriorșidinafară,iarcalealordedezvoltareulterioarăeste,încelmaibuncaz,incertă.

Din perspectiva economiei politice, există câteva secvențe posibile de schimbare a societății. Primuleste„statuldedezvoltare”,modeluldominantcareastatlabazadezvoltăriidinAsiadeEstșiAmericaLatinăpânăînanii1980.Acestaesteuncazalunuistatîncareguvernulnufuncționează,undecorupțiaestemareșiinstituțiilesuntineficiente,undeinvestitoriisuntprecauțisăintrepepiațalocalădincauzainfrastructuriieșuate,abirocrațieidisfuncționale.Înacestecondiții,statulîșicautăoconducerehotărâtășiesențială (uneorisemiautoritară),carearaveagrijăde interesulpublicșinudoarde intereselepurprivate,pentruastabiliunprocesdeelaborareapoliticiimaieficiente,areparabirocrația,ainvesticuînțelepciunebaniipublicișiaatrageinvestiții.Principalulmotoralacestuimodelesteclasapoliticăcareîșifoloseșteputereapentruaconstruiconștientcapacitateastatuluideafuncționabineșideadeschidecăidecreștereeconomică.Unstatmaiputernicșimaicapabilconduceapoi lacreștereaeconomică,unclimatinvestiționalmaibunșimaicredibilpentruinvestitori,care,larândulsău,transformăinstituțiilepoliticealețării.Actualulguvernpromoveazăputernicacestmodel,însăangajamentulsăudearealizareformeesteîndoielnicîncelmaibuncaz.

Aldoileamodelestecelal„guvernăriitransformatoare”,încadrulcăruiafactorul-cheiealreformelorestetransformareademocraticăprofundăainstituțiilorpoliticedințară,ceeaceconducelainstaurareastatuluide drept și a unor proceduri democratice puternice, precum și la responsabilizarea guvernului.Noileinstituțiipoliticesebucurădeolegitimitatepopularășideunmandatdeaurmăripoliticiorientatespredezvoltare,deaconstruicapacitateastatului,deacreașideaîmputerniciobirocrațiefuncționalășideastabili statuldedrept,precumși reguli clareale joculuipentru întreprinderi.Aceasta, la rândulsău,duce ladezvoltareaeconomică.Exempleleacesteicăide transformaresunt fostele țări sovieticeprinsatelitdinEuropadeEst.Acestaafostmodelulpecarel-aîncercatșiMoldova,darmandatullegitimitățiipopularecareafostdatpartidelorpoliticeîn2009,cândPartidulComunistafostrăsturnat,aconduslacapturareainstituțiilordestat,arenteieconomiceșiacorupției,ceeaceaîncetinitactivitateaeconomicășiapropulsatunnumărmaredecetățenidințaranoastrăpentrua-șicăutaunlocdemuncăînstrăinătate.

Modelulfinalesteacelaalunei„schimbărifundamentale”,ocalededezvoltaredejosînsus,încareoameniișisocietateacivilăschimbăradicalstructurainstituționalăineficientășicoruptă,revizuiescadministrațiapublicășiorecreeazăaproapedelazero,construindatâtinstituțiilepolitice,câtșicapacitateastatuluideafurnizaserviciidestatdebază.AcestaafostexemplulGeorgieiîn2003.

51ipre.md

Reformele reușite, înMoldova,necesităovoințăpoliticăputernicășioechipădepersoaneangajate,hotărâtesăschimbefațaserviciuluipublicautohton.Aceastănouăechipăartrebuisăcâștigecredibilitatearapid,prindenaturareaputeriioficialilorcorupțișiprinlansareaunuiatacdirectșirapidîmpotrivacorupțieiprintr-unspectrulargdeserviciipublice,înlocsăseocupedecombatereacorupțieiîninstituțiiseparate.Persoanelenoiar trebuisă intre însistemuladministrațieipublicepentruacreacoloanavertebralăaserviciuluipublic,pentrua restabilicredibilitateastatuluișia lansaschimbareamasivășiverosimilăaserviciilorfiscaleșivamale,aîntreprinderilorguvernamentale,areglementărilorcomerciale,avamei,apolițieirutiere,auniversităților,asectoruluisănătățiișiaautoritățilorpublicelocale.

52 ipre.md

III.Mass-media:delaopresăcontrolatăpoliticlaunaliberă

1. Ceînseamnăpresăliberășipresăcontrolatăpolitic?

CeinăscuțiînUniuneaSovieticăîșimaiamintesc,probabil,cumdelatoateposturiledeteleviziuneșideradio,întoateziarelerepublicanesauraionale,înrevistelepentruagricultorisaupentrucopiiauzeauaceleașiștiri,aceleașimesaje,acelașipunctdevedere,aceleașipersonaje.Înaceletimpurieramultăpresă,mulțijurnaliști,daroricumn-oputemnumiliberă.Dece?Pentrucăeraconstrânsăprincenzurăsăreflecterealitateaexclusivprinprismaideologieicomuniste,astatuluisovietic.Fiinduninstrumentdepropagandă,presaconstruiaoimagineasocietățiidincarelipseaadevărul,încareoameniierauprezentațiunilateral.Înaceaperioadăerarestricționatșiinterzisaccesullainformațiiistoricesaudearhivă,laopereliterareromâneștișiinternaționale,lacărțireligioase,seimplementaoculturăfalsă,secreaunnoutipdepersonalitateumană–homo sovieticus.PânăladeclarareaindependențeiRepubliciiMoldova,aproapeînfiecare raionseeditacelpuținunziar localdestat.Până la începutulanilor `90,publicațiile localeerau„organedepresă”alecomitetelorraionaledepartid,iarredactorii-șefierauconfirmațiînfuncțielaplenarelepartiduluicomunist.

Acestaesteunexempludepresăcontrolatăpolitic,pecarel-amvăzutcutoții,însăprincipiilerămânîncontinuareaceleașiindiferentderegimulpolitic.

Vorbinddespre libertateamass-mediei, trebuiesăamintimcăaceastaesteunuldintrecelemaivechidrepturiconstituționalealecetățenilor,careastat labazaconsolidărilorsocietățilordezvoltate.Pentruprimadată,acesttermenseregăseșteîn„Declarațiafrancezăadrepturiloromuluișialecetățeanului”din1789,careprevedeadreptuldeafondalibermijloacemass-media,deapublicaarticole,precumșiinterziceacenzura.Astfel,peparcursulamaimultorani, termenulde„libertateapresei”adevenitunelementobligatoriualdemocrației,asigurândobunăinformareacetățenilor,darșiexistențapluralismuluipoliticșiadiversitățiiculturale,atribuindu-i-setermenuldeceade-a„patraputereînstat”.

Înstatelecuodemocrațiedezvoltată,mass-mediarezolvămaimulteprobleme.Aceastamonitorizeazăactuldeguvernare,scoatelasuprafațăgreșelileșiinsucceseleclaseipolitice,aratăprogreseleprivindrealizarea angajamentelor asumate sau lipsa acestora. Astfel, mass-media liberă este o oglindă asocietății,carereflectărealitatea,oferăoportunitateadediscuțiipubliceșideschimbări.

Deși legislația țăriinoastregarantează libertateapresei,peparcursulcelor25deani,politicieniide laChișinăuauîncercatmereusăseimpliceînactivitateamass-mediei.Laînceputulanilor’90,înMoldovaaparprimeleziareșiposturiTVprivate,iarpartidelepoliticeauînceputsăfondezeinstituțiimediaticedepartid.

Situațias-aagravat la începutulanilor2000,cândPartidulComuniștiloracâștigatdetașatalegerileșiainstauratcontrolulasuprapostuluipublicdeteleviziuneșiradio.Înpofidaacesteia,totușimaiexistauinstituțiimediaticeprivate,careeraumereusubpresiuneaautorităților.Dupărevolteledin2009,situațiadinmass-mediadinRepublicaMoldovaseschimbă, laChișinăusedeschidmaimulteziareși revistenoi,darșiposturideteleviziune.Însă,deaceastădată,pestepresanoastrădăoaltămolimă–controlulneoficial,economic,dinumbră.

Întimp,ceuneleposturiTVîncercausăîșicâștigeexistențasinguri,alteleprimeaubanifărăa-șideclaraapartenențapentruunpoliticiansaualtul.AceastaaduslafaptulcăRepublicaMoldovanuaavansatpecalealibertățiipresei, iar laînceputulanului2017,clasamentul libertățiipresei53realizatdeorganizația„Reporterifărăfrontiere”aratăcățaranoastrăseaflăpelocul80din180laacestcapitol,alăturideașastateprecumArmenia(79),Benin(78)șiTanzania(83).

Această situație se explică prin faptul că mai mulți politicieni din țară au început să investească șisăcumpere totmaimulte instituțiidemedia.Problemaa ieșit la ivealăodatăcu intrarea învigoareamodificărilorCoduluiaudiovizualuluiîn2015,princareradiodifuzoriiprivaţiaufostobligaţisădeclarecinesuntadevărațiiproprietariaiposturilor.Atuncis-aconstatatcăactualullideralPartiduluiDemocrat,VladPlahotniuc,erafondatoruladouăfirmenoi:GeneralMediaGroupCorp.şiRadioMediaGroupInc.Încadrul

53https://www.reporter-ohne-grenzen.de/uploads/tx_lfnews/media/Rangliste_der_Pressefreiheit_2017_-_Reporter_ohne_Grenzen.pdf

53ipre.md

celordouăîntreprinderiaufosttrecutepatruteleviziunişitreiposturideradio,faptpecarecontroversatulomdeafacerile-aascunsde-alungulanilorprinintermediulunorcompaniioff-shore.Deasemenea,s-aconfirmatcăși„JurnalTrustMedia”arefinanțatoridubioși,care,dincauzaconflictuluideschisculiderulPD,locuiescînGermania.Deasemenea,posturileTVcareîlsusținpeactualulpreședintealR.Moldova,IgorDodon,precumșiPartidulSocialiștilorsuntînregistratepenumelepersoanelorafiliatepartidului.

Luând înconsiderare rezultateleultimelorsondajedeopinie, carearatăcămoldovenii se informeazăpreponderentdinștirileTV,acestepartidepoliticeaufolositmediapentrupromovareaimaginii,trecânddeladiscursuripoliticeînteritoriilaunadevăratrăzboiinformațional.Acestas-afăcutvizibilînceamairecentăcampanieelectorală,din2016,cândștirilefalse(lacarevomreveniîncapitoleleceurmează)audevenitunmijlocdedezinformare,iarsocietateamoldoveneascăadevenitunapolarizatăatâtpolitic,câtșietnic.

Totuși, în țaranoastrăexistămass-media independentă,care,datorităproiectelorșigranturilorvenitedelaparteneriiexterni,încearcăsărealizezeprodusedecalitateșisăpunăpresiunepeclasapolitică,scoțândlaivealăactedecorupțieșifărădelegi.Aceastăpuținăpresăliberăînsăcugreusupraviețuieșteeconomic,deoarecepiațadepublicitateestemonopolizatășicontrolatădeforțelepolitice.

Așadar,săfacemuneleconstatărișirecomandări:

- Presăliberăexistăînsocietățicudemocrațieînaltdezvoltată,careaulabazăstatuldedreptșinupermitpoliticienilorsăfoloseascămass-mediaînscopuridepromovareșidebeneficiipolitice.

- Presaliberăesteînserviciulcetățeanului.Eacriticășinusetemesăscriedespreoriceproblemă.

- Presaliberătrăieștedinpublicitateșivânzări.

- Politicienii utilizează mass-media în scopuri de manipulare și de sustragere a atenției de laadevărateleproblemealesocietății.

- Legislațianaționalăesteunabună,însănuesterespectatădeclasapolitică,careoîncalcăavândîncredereacănuvorfipedepsiți.

- Presacontrolatăpoliticfaceștirișiemisiunidoarpentruasusțineunpoliticiansaualtul.

- Presacontrolatăpoliticesteplătitădinbaniadeseoriprovenițidinsurseascunse,iarjurnaliștiisuntnevoițisălustruiascăimagineaceluicareplătește.

- Presacontrolatăpoliticdenatureazălucrurileșiducelacreareapercepțiilorfalsedespreoanumităsituație,iarunconsumaccentuatdeasemeneainformațiiduceladezbinareasocietățiipediferitecriterii.

54 ipre.md

2. Decemass-mediatrebuiesăfieindependentă?

Imaginați-văcăvecinulpecareîlrespectațianidezilepentrucăesteomdetreabă,pentrucămunceștecafuncționarlaprimăriepentrubinelelocalitățiifurădinbaniipubliciprinintermediuluneifirmeafinuluisău.Toți știu cădin salariul săunu și-ar fi putut permiteașa casă,mașină, vacanțe, dar nimeni nu-loprește.Toțiștiușitac,iarsuperioriiluinuiaumăsuri.Maitreceunan-doișiunaltvecinîșicumpărăcasă,vilă,mașinășitotdinsalariuldeangajatpublic.Șiiarășiparcătotulenormal.Darîntr-obunăziaflămcă30decopiidelașcoalăajungînstaregravălaspitaldupăces-auintoxicatcuprânzuldelacantină,iarproduseleaufostlivratedefinulfuncționarului…saucăs-asurpatocasăcu14etajepentrucăproiectulafostaprobatcuerorigravedenimenialtuldecâtcelălaltvecin.Situațiaarfifostaltadacăpresascriadespresuspiciuniledeconflictede interesesaudecorupțieprivindacești funcționari,membriaiunuipartidcecontrolează75%dinmass-media.Altfelspus,tăcereapreseicontrolatepoliticfacevictime.

Pentruaînțelegemaibinedeceavemnevoiedeopresăindependentă,trebuiesăînțelegemcaresuntfuncțiilemass-mediei.PotrivitcercetătoruluiromânMihaiComan54,presaareurmătoarelefuncții:

- funcția de informare, care are la bază nevoia indivizilor și a grupurilor de a controlamediul.Aceastăfuncțierăspundenevoiicetățenilordeasupraveghealumeaînconjurătoare,iarinformațianutrebuiesăaibăoutilitateimediată.Mesajelepreseinuprezintănumaices-aîntâmplat,cișiceeaces-arputeaîntâmpla.

- funcția de interpretare, care se referă la sintetizarea informațiilor apărute într-o știre și asemnificațiiloratribuitelor.„Oameniisimtnevoiacalumeaceîiînconjoarăsăfieprezentatăînchipordonatșicoerent,încărcatăcuunanumesensșiordonatădupăoanumeierarhie,astfelîncât,porninddelaacesteclasificărișiinterpretări,săpoatăluamaiușordeciziileinerenteexistențteidezicuzi”,susțineComan.

- funcțiadelegătură,caresusținecăprinconsumareaproduselormediaticemilioanedeoameniseregăsesclegațiprinnenumăratefirenevăzute.Datorităpreseioameniidescoperăcăîmpărtășescaceleașivalori,căsepotmobilizapentruaceleașiscopuri,maiexact,căfacpartesaucăpotfacepartedintr-ocomunitateumanădedimensiuniinfinitmaicomplexedecâtaceleaalecomunitățiiîncareîșitrăiescviațadezicuzi.

- funcțiadeculturalizareareînvederecăodatăcuaparițiașicreștereaponderiimass-mediei,omareparteaactivitățilordetransmitereavalorilorșiamodelelorculturale,deformareagândiriișiacomportamentuluiaufostpreluatedemesajelepresei.

- funcțiadedivertismentconstituieproduselecucaremass-mediarăspundenevoiioamenilorderelaxare,deodihnă,deevadaredingrijilecotidiene.Înultimiiani,odatăcudezvoltareamass-medieion-lineșia rețelelordesocializare,această funcțieadevenitunadince încemaiaccentuată,deoarecetotmaimulteinstituțiimediaticevânddivertisment.

Desigur,ațispunecătoateacestefuncțiisuntîndeplinitedemass-media.Însărealitatea,deseori,estealta.Anumedin cauza ingerințelor clasei politice și a controlului financiarasupramass-mediei, presaindependentăsedistruge.

Unul dintre factorii care afectează dur și care reduce independența mass-mediei este cel financiar.Politicienii, dar și unii businessmeni care vor să acceadă la putere finanțează direct sau din umbrăinstituțiiledemedia,creânddeseoriconcernemediaticecaresufocăpresamaimică.JurnalistulamericanA.GeorgeLieblingsusținecă„libertateapreseiestegarantatănumaicelorcareaudeținutcontrolulasupramass-mediei”.Astfel,înciudafaptuluicălegeaprotejeazămass-media,aceastanuacoperăcheltuieliledinindustriamediatică,iarpentruarămâneindependentă,presaarenevoiedebani.

Înmod ideal, această problemă ar trebui să fie rezolvată pe piața de publicitate. Dar, în ultimii ani,instituțiilordemediamici leestetotmaigreusăfacăfațăconcernelordepresămari,caredeseoriseaflăînposesiaoligarhilorsauapoliticienilorbogați.Astfel,proprietariiimperiilormass-medieifolosescîncontinuareputereafinanciarăasupramijloacelordecomunicareînmasăpentruaobținefuncțiipublice.Deexemplu,încadruluneicampaniielectoralelafuncțiadeprim-ministrualItalieiîn2001,bine-cunoscutulSilvioBerlusconiconduceauncelebruconcerndemass-media,compusdin treidincelepatrucanale

54MihaiComan,Introducereînsistemulmass-media,ed.Polirom,Iași,1999,pag.70

55ipre.md

de televiziunenaționaleale țării.Acestecanaledețineau40%dinnumărul totaldeaudiență în rândulcetățenilor italieni. Totodată, potrivit unor studii independente, Berlusconi a câștigat alegerile datorităfaptuluicăaapărutlaacestecanalemaidesdecâtadversarulsău.

Osituațieasemănătoares-aatestatîncadrulalegerilordintoamnaanului2016,lafuncțiadepreședintealR.Moldova,când,potrivitmaimultoranaliști,concernulGeneralMediaGroup,caredeținepatruposturiTV(PublikaTV,PrimeTV,Canal2șiCanal3),adifuzatinformațiidenigratoareîndefavoareaunuicandidat,ceeacei-adatșansemaimarialtuia,iarștiriledelaacesteposturiserepetauîntoatebuletinele.Aceastăsituațienus-aschimbatnicidupăalegeri,accenteledejafiindpusepepromovareaactorilorpoliticicareseaflă laguvernareșicaresuntafiliațiunuisingurpartid.Lapolulopusseaflă„JurnalTrustMedia”,darșiinstituțiiledepresăcondusedePartidulSocialiștilordinR.Moldova(PSRM),carecriticăactualaguvernareșipromoveazăanumițilideripolitici.

Acesteexempledemonstreazăîncăodatăcă independențamass-mediei,atât lanoi înțară,câtși înaltelecuodemocrațieprecară,estepusăînpericolșifolositădeanumiteforțepentruaaccedelaputere.Cutoateacestea,societateaarenevoiedeomass-mediaindependentă,pentrucăinformațiaveridicășiechidistantăducelaconsolidareauneisocietățiputerniceșiprogresive.Lipsaindependențeimass-medieicreeazășidezvoltăașaunfenomencumestemanipularea.

Pentruaînțelegemaibinecelerelatatemaisus,săfacemunrezumat:

- Avem nevoie de o mass-media independentă, care să relateze veridic, inteligent și coerentevenimentelecurente.

- O mass-media independentă este baza unui forum pentru comentarii și discuții critice, careformeazăogândireprogresistă.

- -Mass-mediaindependentătrebuiesărelatezeproporționalpozițiiletuturoractorilorpolitici,darșialediverselorgrupuricareformeazăsocietatea.

- Mass-media independentă trebuie să prezinte și să explice cerințele și valorile pe care le aresocietatea.

- Omass-mediaindependentănuestecontrolatădenimeni.

56 ipre.md

3. Cumdeosebimoinformațieveridicădeunafalsă?

Imaginați-văcăîntr-obunăziconectațitelevizorul,iaracolovisespunecăcelmaibunprietende-aldvs.arfifăcutocrimă.Maimultdecâtatât,înștiresearatănumaidespreceafăcutel,fărăasedaopiniaprietenuluidumneavoastră.Totodată,mirareavăesteșimaimare,deoareceștițicăînsearacândacestaarficomis fapta,elseaflacudumneavoastră laobere.Cumveți reacționa?Văveți revolta.Așaseîntâmplăatuncicândunelesursedemass-mediadauștirifalse.

Pentruadeosebioștireadevăratădeunafalsă, trebuiesăînțelegemprincipiiledeconstrucțieauneiștiricorecteșiobiective.Potrivitcercetătorului francezPierredeNoye,„informațiadepresătrebuiesăfie: importantă, interesantă,nouăşiadevărată”.Astfel,știrea, lafelcașioricealtgenalmass-mediei,trebuiesăneprezinterealitateaîntr-unmodimparțial,iarjurnaliștiisuntceicareaumenireasăinformezesocietatea, fără a denatura lucrurile.Majoritatea instituțiilormediatice care produc știri se conduc deprincipiuldescriereaștiriinumit„piramidainversată”,careconstăînprezentareacelormaiimportanteinformațiiînchiarintroducereaştirii,dupăcareurmeazădateexplicative,complementare,decontextşialtedetalii.Acestmodelpresupunecăștireatrebuiesăofererăspunsurilelacâtevaîntrebări:Cine?Ce?Când?Unde?Dece?Cum?Fărăacesterăspunsuri,nuputemvorbidespreoștirecompletă.

Unaltelementimportantalștiriiveridiceestecitareaacelpuțindouăsurse.Astfel,dacăjurnalistuldăoștireîncaresespunecăprietenulnostruestevinovat,atuncieltrebuiesăobținășipărereaacestuia.Jurnalismul informativ presupune implicarea minimă a reporterului în relatarea știrii. Nu trebuie săscriemcăsimbolurile „YinșiYang”sunt reprezentatedoarde negru.Jurnalistul trebuiesăscriecăoparteaacestorsimbolurifilosoficeesteșialb.Altfel, informațianupoateficonsideratăunacorectă,citendențioasă,carepoateinfluențarealitateașipărerilecetățenilor.

Oaltămodalitatedeaprezentacorectinformațiileconstăînoferireapubliculuiaunormaterialejurnalisticeîntr-unmodponderat,prezentândinformațiilenuselectiv,cidintoatedomeniilecaresuntdeinterescivicșipublic.Selecția informațiilorse face reieșinddinpolitica redacțională,daraceastanu trebuiesăfiecompusădinmaterialecareprezintădoarunsingurpunctdevedere. Încazcontrar, instituțiilemass-mediasetransformăînarmealedezinformăriișialepropagandei,iarinformația–înceademanipulareaopinieipublice.

Dupăcumammenționatmaisus,peparcursulistoriei,claselepoliticeauprofitatdeputereapoliticășieconomicăpecareoaveau,folosindinstituțiiledemass-mediaînscopuriproprii.Unadintremetodelefolositedeaceștiaeracreareadeștiri false,carenucorespundeaurealitățiișinevoilorcetățenilor.Deobicei,asemeneaprocedeesuntfolositedesistemelepoliticedictatoriale,încareaccentulsepunepecultulpersonalitățiiconducătorului,iarcorupția,sărăciasaudeclinuleconomicsuntmascatesublozincioptimiste.Chiarșiactualmente,existăstateîncaresituațiamass-medieiseaflălaacestnivel,încarecetățeniisuntcaptiviidezinformării.

Dacălaînceputulanilor2000,omenireauitaseparțialdeefectelepropagandeidintimpulRăzboiuluiRece,odatăcuevenimenteledinUcrainaseconstatăoreactivareametodelordemanipulareprinintermediulmass-mediei.Înultimiiani,Moscovași-aschimbataproapetoatămetodologiadescriereaștirilor,creândmaimulteinstituțiicăpușe,cumarfi„Sputnik”sau„RussiaToday”.Laoprimăanaliză,acesteaprezintăinformațiicarearvenisăluptecontraașa-numitei„expansiuniamericane”înEuropa,darșisăsusținăacțiunileRusiei.Știrileacestorinstituțiisuntscriseîntr-unmodprofesionist,astfelcacetățeniisimplisănuînțeleagălaprimavederecaresuntscopurilelor.

DacăînOccident,acestesursedemass-mediaseconfruntăcuunjurnalismdecalitate,atunciînfostelerepublicisovieticeele,datorităinvestițiilordinexterior,începsăobținăpopularitateînrândulpopulației.Deexemplu,pedatade18aprilie2017,portalul„Sputnik”prezentaunreportajdinBerlincutitlul:„Defrică,moldoveniipleacădinEuropașicumpărătotmaimulteapartamentelaChișinău”55.Acestaprezentaistoria unor moldoveni care declară că din cauza acțiunilor teroriste din UE, aceștia se gândesc sărevinăacasă.Cee fals înaceastă informație,ațizice?Falsestecă jurnalistulnuprezintăniciocifrăprivindnumărulmigranțilorrevenițiacasă,darnicidacăînultimulanacrescutnumăruldevânzărideapartamenteînMoldova.Deasemenea,reporterulinsistăpefaptulcăUEestecevarău,instabilșinupoateținesituațiasubcontrol.

55https://ru.sputnik.md/columnists/20170418/12117067/moldavane-evropa-panika-kvartira-begstvo.html

57ipre.md

Pelângăamenințareaexternă,accentuatădeștirilefalseprodusedemaimultesursefiloruse,oproblemămajorăconstășiînpreluareaacestorpracticidecătreuneleinstituțiimediaticedințară,controlatepoliticdirectsaudinumbră.Vomaduce,deasemenea,nișteexempledinultimacampanieelectoralădin2016,când,dincauzainformațiilorfalse,imagineacandidațiloraavutmultdesuferit.Astfel,înoctombrie2016,maimultesursedinmass-mediadințarăaudatștireapotrivitcăreiaMaiaSanduarfifăcutpromisiuniprivindvenireaînRepublicaMoldovaa30000derefugiațidinzonaafectatădeconflictdinSiria.Maimultdecâtatât,uneleposturiTVdin țarăarfi tirajatunalt reportaj încareungrupdestudențisirienidelaChișinăuîșiîndeamnăconaționaliisăvinăînMoldova.Larealizareaacestorștiriaufostfolositeoseriedetehnicidemanipulare,cuscopulderăspândireainformațiilorneverificate,darșideinterpretaretendențioasășiintenționateronatăafaptelor56.

Pedealtăparte,carăspunslauneleacțiuni,deatacurilapersoanăaavutparteșiIgorDodon.Atacuricareauvenitatât în timpulcampanieielectorale,câtșidupăaceasta.Majoritateaacestormesajeaufostpromovatepeunelesite-urișiperețeleledesocializare,fărăafiluateînconsiderarecarevarigorideontologice.Astfel,IgorDodonafostcomparatcuun„purcel”57,iaralții,făcândunjocdecuvinte,l-aunumit „gandon” (prezervativ)58.Asemenea falsurilor, atacurile la persoană de asemenea reprezintă omodalitatedemanipulareșinupotficonsideratedreptinformațiiveridice,indiferentdescopurileacestorinformații.Defăimareașipromovareaunorasemeneamesajepotduceșilacreareaunorstereotipuri,ladivizareasocietățiișilapolarizareaacesteia.

Unaltexempludemanipulareesteluptamediaticăîntrediferitesursedemass-mediacontrolatepolitic,careducladistorsionarearealităților. Înacestsens,ammenționaluptadinultimiiani întreconcernele„GeneralMediaGroup”,careapărăintereselePDM,și„JurnalTrustMedia”(JTM),carecriticăduracțiunileguvernăriișiapără intereselePartidului „DemnitateșiAdevăr”.Astfel,dacăesă facemunexperimentseara,atuncicândsuntdifuzateprincipalelebuletinedeștirilaacestecanale,putemușorsăobservămaceastă luptămediatică.Pedeoparte, trustulGMGproduceștiri încareîlprezintăpe liderulPDAînacțiunile acestuia negativ59, iar pedealtă parte difuzează știri doar despre succesele pe care le areGuvernulcondusdePavelFilip60saualelideruluiPDM,VladPlahotniuc61.Pedealtăparte,Jurnal TV aratăștiridoarîncarecriticăguvernarea62,darșiacțiunilelideruluiPDM63șiprezintăștiripozitivedespreAndrei Năstase64. Unde e totuși falsul? Spre exemplu, GMG prezintă cetățenilor doar lucrurile bunedespreGuvernșiuitădespregreșelilefăcutedeaceștia,iar,pedealtăparte,JTMnuproduceștiriîncareararătaaspectelepozitiveșirealizărileactualeiguvernări.Acestexemplunedemonstreazăcumarelocmanipulareaopinieipubliceprinintermediulmass-mediei,aspectepecareosăleanalizămmaidetaliatîncapitolulurmător.

Încontinuare,văpropunemoseriederecomandăricarevăvorajutasădeosebițioinformațieadevăratădeunafalsă:

- Filtrați întotdeauna informația.Analizațimodalitățile de prezentare a informației de cătremass-media.

- Informați-văcelpuțindindouăsurse.Urmărițifelulîncareaceeașiștireesteprezentatădediferite

56http://protv.md/stiri/actualitate/a-aparut-un-zvon-precum-ca-moldova-ar-urma-sa-primeasca-30-de---1665811.html57http://moldovesti.info/studiu-de-necrezut-99-la-suta-din-moldoveni-nu-si-mai-numesc-porcii-vasilica-ci-dodon-din-respect-pentru-domnul-igari/58https://vasilegrozavu.wordpress.com/2016/12/15/gandon-vrea-ca-presa-sa-bea-ceai-si-sa-nu-mai-creada-in-baba-vanga-alias-usatai/59http://www.publika.md/disensiuni-in-randul-opozitiei-dupa-ce-nastase-a-calcat-in-picioare-toate-intelegerile-cu-maia-sandu_2971382.html60http://www.publika.md/pavel-filip-si-donald-tusk-au-discutat-despre-reformele-europene-vom-fi-mai-ambitiosi-in-atingerea-obiectivelor_2972253.html61http://www.publika.md/mesaje-incurajatoare-de-la-bruxelles-vlad-plahotniuc-a-discutat-despre-relatia-moldovei-cu-ue_2972286.html62http://jurnaltv.md/ro/news/2017/5/24/pre-edin-ia-daruita-lui-dodon-10285206/#1463http://jurnaltv.md/ro/news/2017/6/18/exper-i-ini-iativa-pd-dubioasa-10288835/#864http://jurnaltv.md/ro/news/2017/6/19/felicitari-de-ziua-medicilor-10289184/

58 ipre.md

sursedinmass-media.

- Oștireprofesionistă trebuie săconținăminimumdouăpăreri. În cazul în careni seprezintăoinformațieacuzatoare,trebuiesăexisteșipărereapărțiiînvinuite.

- Verificațiinformația.Actualmente,internetulesteplindeinformații,iaroriceștirepoatefiverificată,consultândșialtesite-uri.

- Dacăîncadrulunuibuletindeștirisuntprezentatedoarștiripozitiveșilipsitedecriticădespreunpoliticiansaudespreunpartid,aceastaarfiunsemnalcămediapoateficontrolatăpolitic.

- Discutațidespreștireapecareațivăzut-ocualții.Binearfisăvorbițicucinevabineinformat,carevăvaajutasădeosebițiadevăruldefalsitate.

- Fițiatenți,deoareceinformareadoardinștirifalsevăpoateafectagravpercepțiadesprerealitateaobiectivășichiargândirea.

- Informațiile falsesuntcaracteristicestatelorcuun înaltgradaldictaturii șialcontroluluiasupracetățenilor.

- Nucredețiinformațiilecareeticheteazăsauporeclescnumelesauidentitateacuiva.

59ipre.md

4. Cineșicummanipuleazămass-media?

Imaginați-văcămâinetoateposturileTVdințarăarspunecălocalitateavoastrăadevenitunaprosperă,salariileaufostmajorate,iarpensiilebătrânilorauajunssăcreascăcu50%.Vețicrede?Celpuținacum,nu,deoareceștițicăvecinuldealături,careesteprofesordefizică,estenevoitsăpredeașieducațiafizică.Moșuldepestedrumareopensieceabia îiajungesă-șicumperestrictulnecesar, iarcumseînserează,stingeluminapentrucafacturadelasfârșitulluniisăfiecâtmaimică.

Încapitoleleanterioareamspuscămass-mediaesteuninstrumenteficientatâtdeinformareacetățenilor,câtșiuninstrumentdecarepoateprofitaclasapoliticăcasădezinformezecetățenii.Aceastăinfluențănefireascăapoliticienilorgenereazăunprocesnesănătosnumitmanipulare.Fenomenulmanipulăriiafostpelargcercetatpeparcursulmaimultorani,iarexperțiiauajunslaconcluziacăacestapoategravafectapercepțiaumanăasuprarealității,ducândlaaparițiastereotipurilorșiadisonanțelorcognitive(n.a.–Disonanțacognitivăreprezintăostaredetensiunecareapareoridecâteoriopersoanăareînacelașitimpdouăopiniicarenunumaicănusesusținunapealta,darseexclud).

Totodată,dacăîntimpulRăzboiuluiRecemanipulareaprin intermediulmass-medieinueracamuflată,atunciodatăcudezvoltareanoilortehnologiiinformaționaleaceastaatrecutlaunnounivel,acelprincarespecialiștii îndomeniu îlnumesc „Manipularea2.0”.Aceastănouăerăadezinformăriipresupunemaimulteprocedeeascunse,prinintermediulcărorapoliticieniiinducoameniiîneroare,creândștirifalsesausustrăgândatențiacetățenilordelaproblemeleșigreșelilepecareeilefac.

Cercetătorulnord-americanNoamChomskyastabilitolistăacelor„Zecestrategiidemanipulare”prinintermediulmass-mediei,susținândcă„libertateadeexprimareestemaiimportantădecâtoriceversiunea faptelor susținută deordinea stabilită, oricarear fi raportul pe careaceasta îl întreține cuadevărulfaptelor însine”.Astfel,Chomskyadescrisdiferitele tehnicidemanipularebazate, înprimul rând,pestrategiadiversiunii,careconsistădindeturnareaatențieipubliculuidelaproblemeleimportanteşidelaschimbărilehotărâtedeelitelepoliticeşieconomice,printr-unfluxcontinuudedistracțiişideinformațiineînsemnate.Darsăvedempescurtcaresuntacestestrategii; înțelegându-le,vomdistingefalsuldeadevăr:

1. Adeviaînpermanențăatențiapublicului,careestedepartedeadevărateleproblemesociale,prin captareaatenției cu subiecte fără importanță reală. „A ținemereupublicul ocupat, ocupat,ocupat,fărăniciuntimppentrugândire”,scrieChomsky.Vomdaunexemplu.Majoritateasondajelordeopiniearatăcăunpartidseaflăsubpragulde5%,iarteleviziunilecondusedeacestpartidnespuncăreformeleloraducstabilitatepoliticășieconomică.ÎnR.Moldovaexempledeacestgenavemmulteșireprezintăcelmaiutilizatprocedeualclaseipoliticeaflatelaguvernare,indiferentdecoloraturapolitică.

2. Acauzaproblemeșiapoiaoferisoluții.Aceastămetodăsemainumeșteşi„problemă–reacție–soluție”.Astfel,laînceputsecreeazăoproblemăsausituațiecarearemenireadeaaprindespiriteleînsocietate, tocmaipentrucacetățenii săcearăsinguri și „nesiliți denimeni”măsurile stabiliteanteriorpentruafiadoptate.Deexemplu,unpoliticianvreasăpromovezeolegecaresăvinăsăîiajutepartidulînviitor,darcarenuesteprivităbinedecetățeni.Astfel,elcreeazăoproblemă,omediatizeazăintensînpresacontrolatăpolitic,iarînsocietateîncepdiscuții.Launmomentdat,elieselatribunaParlamentuluișizicecăareosoluție,pecarecetățeniiarsusține-odeja.

3. Strategia„îndegradeu”.Aceastaesteaplicatănuîntr-operioadăscurtă,pentrucăastfelarduceladezordiniînmasă,ciîntr-unmodprecautșisistemicpeparcursulmaimultorani.Deexemplu,același politician, care nu este susținut de oameni, lanseazămaimulte campanii de informarepozitivedespreel,caredureazăcircazeceani.Ceseîntâmplă?Oameniiajungsăzicălaurmă:„maibinerăulcelmicdecâtrăulcelmare”.Opercepțiefalsădefapt.

4. Strategiaacțiuniicudatediferite.Oaltămanierădeaobligapublicul săaccepteohotărârenepopulară este de a o prezenta ca „dureroasă, dar necesară”, obținând acordul publicului înprezent, pentru aplicarea în viitor. Aceasta este bazată pe acceptarea mai ușoară din parteacetățeniloraunuisacrificiu înviitordecâtaunuiaapropiat.Deexemplu,dincauzafurturilordinsistemulbancaraudispărutsumeenormedebani.Sigurcăpoliticieniinuvorvreasăleîntoarcășiatuncieipromoveazălegidesprecaredeclarăcăînviitorvorrezolvaproblemasistemuluibancar,iarînrealitatefacașacacetățeniisăcontribuielaîntoarcereabanilorfurați.

60 ipre.md

5. A se adresa publicului ca unor copii mici.Credcădeseoriațiobservatcumuniipoliticienifolosesccuvinte,fraze,discursuri,argumenteșiuntonabsolutcopilăresc,aproapedeidiotism,cașicumcetățeniiarficopiimicisaucuhandicapmintal.Decefacasta?„Dacăneadresămuneipersoanecașicumaravea12ani,atunciaceasta,prinsugestibilitateșicuooarecareprobabilitate,vaaveaunrăspunssauoreacțietotatâtdelipsitădesimțcriticcaaunuicopilde12ani”,susțineChomsky.Exempleînacestsensavemosumedenie,iaruniipoliticieniprofitădemesajelepopulistepentrua-șicucericâtmaimulțiadmiratori.

6. A face apelmaimult la partea emoțională decât la gândire. Este o tehnică clasică pentruaoprianalizaraționalăși,deci,sentimentulcriticaloamenilor.Totodată, folosireaemoționaluluideschide accesul la subconștient, pentru implantarea unor anumite idei, dorințe, spaime etc.Esteunuldintreprocedeelepreferatededictatori,deuniipoliticienidestânga,darșidealțiicarepromoveazămesajepopuliste,care,jucându-secuemoțiileoamenilorșicreândniște„dușmani”invizibili,manipuleazăemoțiilecetățenilor,aceștiauitândcădefaptnuoponentulesteproblema,cicorupția,sărăcia,migrațiaetc.Efecteleacestuitipdemanipularepotaveaconsecințegrave,cumarfipolarizareasocietății,înrădăcinareastereotipurilorșiaparițiaconflictelorinteretnice.

7. Menținerea poporului în neștiință și prostie. Este un procedeu nou, care are la baza sacamuflareaprindiversemetodeaproceselordemanipulare,înașafelcacetățeniisăpoatăfiușordecontrolat.Unexempluarfisistemuleducațional,care intenționatnuestedezvoltat,astfelcatânăragenerațiesănuposedeogândirecritică.Deasemenea,crearea intenționatăaseparăriiîntreclaseledejosșiceledesus,princreareapercepțiilordesupremație.

8. Aîncurajapubliculsăsecomplacăînmediocritate.Deci,aeducașiapromovaînrândurilecetățenilorpercepțiacă,deexemplu,afiprost,vulgarșiincultestebine.Totodată,pentruaatingeacestobiectiv,politicieniicreeazășipromoveazăemisiuni,talk-show-uri,știrietc.,princaresuntpromovatenonvalorile.

9. Aînlocuirevoltacuînvinovățirea.Esteunprocedeupreferatdeclasapolitică,princarefaccaomulsăcreadăcănumaielsingurestevinovatdepropria-inenorocire,darnusistemulșipoliticieniicorupți.Deexemplu,apromovaprinintermediulmass-medieicănațiuneaesteașa,iaroameniisuntvinovațicădaumită,cinufuncționariicareoiau.Efectulacesteiacțiuniîldeterminăpeindividsăseîndoiascădecalitățileproprii,ceeace-icreeazăostaredepresivășiîlfaceneîncrezătorînforțeleproprii,iînfaptulcăpoateschimbasistemulșicăsepoaterevolta.

10. Acunoașteoameniimaibinedecâtsecunosceiînșiși.Aceastasebazeazăpecunoștințeleși pe controlul clasei politiceasupramaselor.Astfel, peparcursul evoluției sale,manipulareaafostdezvoltatădecercetătoricarestudiazăcomportamentele,acțiunileșislăbiciunileoamenilor.Aplicând aceste cunoștințe, sunt dezvoltate alte și alte metode de control și de manipulare aindivizilor,iardatorităslabeiinformări,oameniinupotsesizacândsuntmanipulați.

Toateacestestrategiidemanipularenepermitnouăsă înțelegemcineșicummanipuleazăcetățenii,astfelcasăputemprevenișisăevitămcapcaneleimpusedepoliticieni.Încontinuare,văpropunemunelesoluțiișirecomandăriînaceastăordinedeidei:

- Nuvăinformațidoardintr-osingurăsursă.Adică,nuprivițidoarunsingurpostTV,nucitițidoarunziarsauunsite,darîncercațisăvădiversificațisurseledeinformare.

- Analizațibineinformațiacareviseprezintă.Încercațisăpătrundețiînesențalucrurilorși,dacăvăaparuneleîntrebări,încercațisăgăsițiinformațiesuplimentară.

- Consultați-văsaudiscutațicualțiidespreo informațiepecareațiauzit-osaucarevăprovoacădubii.Deseori,adevărulapareatuncicândnoivorbimcualtcineva.

- Internetulesteosursăaccesibilădeinformații.Dar,deasemenea,fițiatenți,deoareceemaigreudegăsitdeosebireîntreadevărșifalsitatepeinternet.

- Rețeleledesocializare,deasemenea,audevenitosursăalternativădeinformare.Dinfericire,nuexistăuncontroldeocamdatătotalasupraacestora.

- Filtrațimesajelepecarepoliticieniilepromoveazăprinintermediulmass-mediei. - Ascultațianalizeleșipărerilevenitedinparteasocietățiicivilesauaaltorexperțiîndomeniu.Darfițiatențicemesajeîncearcășieisăpromoveze.

61ipre.md

5. Undeputemgăsiinformațiiveridice?

Dezvoltareatehnologiilordeinformareînmasăaatinsînultimii50deaniunnivelcugreudeimaginat.Actualmente, trăim într-un secol în care ritmul vieții îl depășește cumult pe cel al strămoșilor noștri,iardiversificareasurselormediaticeaduslaunbuminformațional.Astăziavemomultitudinedeziare,posturiTVșisite-uricareneinformeazănon-stop,iarnoiamdevenitaproapedependențideacestfluxinformațional.

Situațiamass-medieidinR.Moldovas-aschimbatșieasimțitor.Înafarădenumărulmaredeinstituțiidemediapeteritoriulțării,astăziavemacceslaomultitudinedesursedeinformareînexterior.Unadintreacestea,dupăcumammaimenționat,s-adezvoltatdupăizbucnireaconflictuluidinestulUcrainei,atuncicândclasapoliticădelaMoscovaaînceputunnourăzboimediatic.Darsăleluămperând.

Factorul extern.Potrivitmaimultoranalize,datorităprezențeimasiveamass-mediei ruseștipepiațadinR.Moldova,circa80%dintrecetățeniseinformeazădinștirileproduselaMoscova,iarmijloaceledepropagandășidezinformareauduslaopolarizareasocietății,concentrateînjurullupteiîntreVestșiEst.Acestesursedemedia,străinenouă,promoveazădinceîncemaimultinformațiifalse,cuovăditătentăgeopolitică.

Ceputemfacenoiînaceastăsituație?Înprimulrând,estenecesarsădiversificămsurselestrăinedeinformare,săneinformămșidinmass-mediaoccidentală,careareșiștiriînlimbilevorbiteînțaranoastră.Astfel, putem recomanda așa instituțiimediatice cum suntBBC,Europa Liberă,Deutsche Welle sau Euronews,caresuntprezenteatâtînformatTV,câtșiradioșion-line.OnouăalternativăsuntpuținelesursedemediaindependentedinRusia,careîncearcăsăofereinformațiiveridicedespreevenimente(ex.postulTV„Dojdi”).Deasemenea,totmaimultiaamploareașa-numituljurnalismcivic,cândmaimulțicetățeniactividiscutășianalizeazăfenomeneleșiproceselepolitice.Înacestcaz,evorbademaimulțibloggerișijurnaliștiliberi,carepublicăinformațiipesite-urilelorșiperețeleledesocializare(ex.https://navalny.com/).

Factorul intern.Chiarînprimulcapitolamvorbitdesprecontrolulpoliticalmass-medieiînR.Moldova,atuncicânddejauniipoliticienideclarădeschiscădeținînproprietatemaimulteinstituțiidemedia.Astfel,nuegreusănedămseamacăaceștipoliticienifolosescmass-mediaînscopuridepromovare,darșidemanipulare a opiniei publice, iar, luând în considerare că celemai importante surse au acoperirenaționalășisuntcontrolatedeactualiilideri,aflareaadevăruluidevinemultmaicomplicată.Totodată,maimultesondajedeopiniearatăcăcetățeniicontinuăsăaibăîncrederemareînmass-media,iarînaceastăsituațiecontrolulpoliticmediaticdevinemultmaipericulos.

Totuși,nuputemvorbideodependențătotalăamass-mediadeclasapolitică,deoareceînR.Moldovamaimulteinstituții,înpofidaproblemelorfinanciaregravecucareseconfruntă,rămânindependente.Acesteacontinuăsăinformezecetățeniiechidistant,criticândacțiunileguvernăriișipunândpresiunepepoliticieni,astfelcreândunpolderezistențăînfațamanipulării.Încontinuarevomvenicumaimulterecomandăridesursealternativedeinformare,deundevăputețiinformaevitândriscurilededezinformare.

TV.Televiziuneaesteprincipalulmijlocde informarea cetățenilor dinR.Moldova, iar tot din aceastăcauzăaceastaadevenit,înultimiiani,totmaipoluatăpolitic.Totuși,potrivitexperților,aurămasteleviziunicareîncearcăsăfacăjurnalismindependentșidecalitate.Printreacesteasunt:Moldova 1(chiardacăeinstituțiepublicășiproduceemisiunicuocriticămoderatăaguvernării);PRO TV(buletineledeștirișiemisiunileanalitice);TVR Moldova;Realitatea TV MoldovașiTV8(buletineledeștiri).

Presascrisășiradio.Dinpăcate,presascrisășiradioulaudevenitdestuldenepopulareînrândurilecetățenilor.Aceastanus-aîntâmplatdincauzaclaseipoliticedelanoi,cieoconsecințăadezvoltăriitehnologiilorșianevoilorcetățenilor.Esteunfenomennunumainațional,darșiglobal.Totuși,dacăesătrecemlaexemple,atuncivărecomandămpostulpublic„Radio Moldova”,darșiemisiunilepostului„Radio Europa Liberă Moldova”,iardinpresascrisă–„Ziarul de Gardă”și„Timpul”(n.a.–dacăexcludemarticolelecuoprofundăconotațieunionistă).

On-line.Peacestsegmentavemomultitudinedeposibilitățideinformare,atâtpentruceicarecitescînromână,câtșipentruvorbitoriidelimbărusă.Unlucruîmbucurătorestecăatâtteleviziunile,câtșipresascrisășiradiourileauversiunicarepotfiaccesateon-line.Darvăatenționămcădincauzagoaneidupă

62 ipre.md

știrișisenzațional,unelesursedemediaon-linedauinformațiieronate,iareletrebuieverificateaccesândmaimulteportaluri.Iatăcaresuntrecomandărilenoastre:site-urileagențiilordeștiriipn.mdșiinfotag.md (cititoridelimbărusă);realitatea.md,agora.md,mold-street.com,diez.md,europalibera.org,newsmaker.md (cititoride limbărusă);site-urilede investigație– rise.md,anticoruptie.md,darșizdg.md;privesc.eu–unsitecaretransmiteîndirectvideodelacelemaiimportanteevenimentedințară,fărăacomentasubiectul.

De asemenea, o importanță tot mai accentuată o au și rețelele de socializare, care devin o sursăalternativădeinformare.Peacestea,totmaimulțiutilizatorifacjurnalismcivic,încercândsăinformezesausăcomentezeanumiteevenimenteșisituații.Totuși,vărecomandămsăfițiprudenți,deoarecemulțidintreaceștiasunt,deasemenea,plătițidepoliticienicasăscriecomentariisaupăreri,înliteraturadespecialitateeifiindnumiți„trolleri”.

Înfinal,menționămcăacesteasuntdoarnișterecomandări,iardeciziadecuprivirelasurseledincaresăvăinformațivăaparține.Văîndemnămtotușisăvăinformațidincelpuțindouăsursediferiteșisăfiltrațiinformațiile.

63ipre.md

6. Încecondițiimass-mediadinRepublicaMoldovapoatefiliberășiprofesionistă?

Încapitoleleprecedenteam încercatsăaducemmaimulteargumentedeceosocietatedemocraticăarenevoiedeomass-media liberăși independentă,darșidesprecelemaiactualeprovocăricucareseconfruntă jurnaliștiișicetățenii.Cusiguranță,situațiamass-medieidinR.Moldovarămâneafiunadestuldecomplicată,iarintervențiileclaseipoliticeînactivitateajurnaliștilorpoziționeazățaralamijloculclasamentuluilibertățiipresei.Maisusamstabilitcăactualmenteoprovocaremareoreprezintăfactorulextern, propaganda prin intermediul presei ruse. Studierea acestor strategii demanipulare devine șimai importantă, deoarece războiul informațional cu care se confruntăChișinăul este greu de oprit șiinfluențeazădirectasupramentalitățiișiavalorilorcetățenilor.Unstatmic,precumestețaranoastră,nuaredeocamdatăposibilitățidearipostaîmpotrivaacestuirăzboifărăarme,darcarepoateconducelauncontroltotalasuprațării,iarignoranțaclaseipoliticemoldoveneștipoateducelapierdereaacesteilupte.

Unprimpasînacestsensarfimodificarealegislației,înașafelcaproduselemediaticedepropagandăsăaibămaipuținaccespepiațamediaticădințară.Majoritateasondajeloraratăcăpostuldeteleviziune„Prime”, care retransmite postul rus „Pervîi Canal” și care umple spațiul mediatic cu produse depropagandă,seaflăîntopulpreferințelorcetățenilor.Cupărerederău,clasapoliticănuaînțelescăacestpostși-aschimbatradicalgriladeemisieînultimiidoiani,înloculemisiunilordistractiveînoreledevârfsunttransmisetalk-show-uricuconținutpolitic.Dincauzaunorasemeneaemisiuni,înultimiianiacrescutșinumărulpopulațieicaredejasimpatizeazăacțiunileKremlinuluișicriticăvalorileeuropene.

Aldoileafactor,darunulșimaiimportantestecelintern.Aicisituațiaestemultmaicomplicată,deoarececontrolulpoliticasupramass-medieidințarădevinedinceîncemaivizibil.Înpofidafaptuluicăuneleprevederidinlegislațiene-aupermissăaflămcaresuntadevărațiiproprietariaiposturilorTV,aceastanuadusșilaschimbări.Mass-mediacontrolatăpoliticcontinuăsăpromovezeideileșipropunerilepartiduluișisustrageatențiacetățenilordelaadevărateleproblemealesocietății.Problemarămâneacutădeoarecemaimulțipoliticieninudeținosingură instituțiedemass-media,ciaucreatadevărateholdinguri,caremultiplicăștirileproduse.Astfel,esteimperativcaurmătoareleschimbăriînlegislațiesălimitezedrepturileclaseipoliticedeadeținemaimulteinstituțiidemass-mediașideamonopolizapiața.

Oaltăproblemăoconstituieîngrădireaaccesuluijurnaliștilorlainformație.Totmaimulteinstituțiidestat,darșiprivatenuoferăinformațiișinurăspundlasolicitărilemass-mediei.Maimulțijurnaliștideclarăcăpoliticieniiorganizeazădinceîncemaipuțineconferințedepresă,răspundlainterpelărisaulasolicităride interviuri.Astfel, se creează un pol de rezistență, iar informația importantă este ascunsă de ochiipresei.Totodată,maimulțipoliticieniapardoar laposturilecondusedeei,underăspundlaîntrebărilejurnaliștilor loiali. În acest sens, este necesar să se pună omaimare presiune pe clasa politică, iarsocietateacivilălocalăalăturideceainternaționalăsăcearărespectareaacestordrepturi.Unaltaspectcarear trebuiurgentmodificatestedemonopolizareapiețeidepublicitatedin țară.Nueunsecretcămajoritateapublicitățiiestedeținutădeungruprestrânsdeagențiidereclamă,careesteloialăputerii.Înasemeneasituație,existențauneimass-medialibereestepusăsubpericol,deoareceinstituțiiledemediaaunevoiedebanipentrucheltuielielementarecumarfichirie,salariisauserviciicomunale.

În concluzie, putem spune că problemele cu care se confruntă mass-media din R. Moldova rămânneschimbate pe parcursul amaimultor ani, iar din această cauză presa liberă din țară nu se poatedezvolta,darexistămaimultdinentuziasm.Iatăcâtevarecomandăripecareautoritățileartrebuisăleasigurecasăschimbămstareadelucruri:

• Autoritățileartrebuisănuadmităacțiuniagresive,deintimidareşihărțuireajurnaliștilor,apreseiindependenteşiaONG-urilordindomeniulmass-mediei.

• Autoritățile ar trebui să reacționezemai dur şi să sancționeze cazurile de agresiune împotrivajurnaliștilor,deîncălcareadreptuluilaexprimare,deîngrădireaaccesuluilainformațiedeinterespublic.

• Trebuieasigurată transparențaproprietățiimass-medieişisăfiedemonopolizatămass-mediașipiațadepublicitatedeanumiteforțepoliticeșigrupurideinterese.

• Săfieîntreprinseacțiuniconcretepentruastopapropagandașimanipulareaînmass-media,atâtlanivellocal,câtșiinternațional.

• Săfiesancționatecazurilededifuzareaștirilorfalseșicuovăditătentădiscriminatorie.

64 ipre.md

InstitutulpentruPoliticișiReformeEuropene(IPRE)

Adresapoștală:str.București90,et.3,of.20MD-2000ChișinăuRepublicaMoldova

Tel:(+373)22788989Email:info@ipre.mdWeb:www.ipre.md

FundațiaHannsSeidelînRepublicaMoldova

Adresapoștală:Blvd.GrigoreVieru22/1,et.2,of.40MD-2000ChișinăuRepublicaMoldova

Telefon:(+373)22243561Email:moldau@hss.deWeb:www.hss.de