Ministerul Sănătății

al Republicii Moldova

GHID PRACTIC

Activitățile de imunizare în practica medicală

Centrul Naţional de Sănătate Publică

Chişinău, 2016

2

CZU 614.47

Colectivul de autori:

Victoria Bucov d. hab.șt.med., profesor cercetător, CNSP

Anatolie Melnic d.șt.med., CNSP

Laura Țurcan d.șt.med., CNSP

Nicolae Furtună Director adjunct CNSP

Recenzenți:

Constantin Spânu - d.hab. șt.med., profesor universitar

Ghenadie Curocichin – d.hab. șt.med., profesor universitar

Ghidul este destinat specialiștilor din sistemul sănătății, ocupați în prestarea

serviciilor de imunizare, și specialiștilor de profil (epidemiologie, boli infecțioase,

imunologie ș.a.)

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAȚIONALE A CĂRȚII

Ghid practic - Activitatea de imunizare în practica medicală, Chișinău, Tipărit de Tipografia Centrală,

2016, 70 pag.

ISBN ______________________

2000 ex.

ISBN __________________________

3

Introducere 5

I. Maladiile țintă ale Programului Național de Imunizări 6

1. Poliomielita 7

2. Difteria 8

3. Tusea convulsivă 8

4. Tetanosul 8

5. Rujeola 9

6. Rubeola 9

7. Oreionul (infecția urliană, parotidita epidemică) 9

8. Tuberculoza 10

9. Hepatita virală B (HVB) 10

10. Infecția cu Haemophilus influenzae tip b (Hib) 10

11. Infecția cu Streptococcus pneumoniae 11

12.

13.

14.

15.

16.

17.

Infecția cu rotavirusuri

Infecția cu Papilomavirusul uman

Riscuri legate de maladii transmisibile prevenibile prin vaccinări

Unele aspecte în supravegherea maladiilor țintă a PNI

Prevenirea prin vaccinări a altor boli infecțioase

Vaccinarea călătorilor

11

11

12

14

17

17

II Vaccinurile 18

1. Caracteristica generală a vaccinurilor 18

2. Calendarul vaccinărilor 19

3. Principii de bază în organizarea și administrarea vaccinurilor 21

4.

4.1.

4.2.

4.3.

4.4.

4.5.

4.6

Contraindicații la vaccinare

Contraindicaţiile adevărate la imunizare

Contraindicaţii false la vaccinare.

Vaccinarea copiilor cu maladii alergice

Precauţii şi profilaxia complicaţiilor neurologice la copii supuşi vaccinării

Vaccinarea în perioada sarcinii

Vaccinarea persoanelor cu infecţia HIV/SIDA

22

22

23

23

24

24

24

1. III Reacții postvaccinale

Caracteristica reacțiilor la vaccinuri

25

26

1.1.

1.2.

2

Reacții minore la vaccinuri

Reacții rare mai severe la vaccinuri

Prevenirea și tratamentul reacțiilor postvaccinale

26

28

29

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Reacții legate de încălcarea tehnicii de administrare a vaccinurilor

Reacțiile legate de frica imunizărilor

Diagnosticul și tratamentul anafilaxiei

Evenimente medicale coincidente

Reacțiile postvaccinale care trebuie de înregistrat și raportat

Măsuri de corijare

Care sunt obiectivele unei anchete de RAP?

IV. Lanțul frig la transportarea, păstrarea și utilizarea vaccinurilor

29

30

31

32

33

33

34

35

1. Lanțul frig 35

2. Temperatura și durata păstrării vaccinurilor în instituții medicale 36

3. Utilizarea flacoanelor de vaccin ”deschise” 38

V. Securitatea injecțiilor 39

1. Infecții transmise prin intermediul injecțiilor nesigure 39

4

2. Ce reprezintă injecțiile nesigure 39

3. Echipamentul pentru injecții 40

4. Verificarea vaccinurilor înainte de administrare 40

5. Reconstituirea (dizolvarea) vaccinului 41

6. Modul și locul administrării vaccinurilor 41

7. Colectarea inofensivă a seringilor și acelor folosite 42

8. Nimicirea resturilor de vaccinuri neutilizate 42

VI. Evidența populației și a vaccinărilor în instituția medicală 43

1. Evidența populației 43

2. Evidența vaccinărilor 43

VII. Planificarea și monitorizarea imunizărilor 45

1. Planificarea anuală a vaccinărilor 45

2. Monitoringul cuprinderii cu vaccinări până la vârsta țintă de 12/15 luni 49

VIII. Activitățile de bază ale instituțiilor de medicină primară privind

imunizarea populației

49

IX. Cum să comunicăm cu părinții despre vaccinuri și vaccinare 54

X. Unele sfaturi utile care pot fi oferite părinților la vaccinarea copiilor

55

Lista abrevierilor 58

Lista documentelor, ce reglementează efectuarea imunizărilor populației

Republicii Moldova

Bibliografie

Anexa 1. Fişă pentru îndreptarea în laborator a substratelor biologice de la

pacienți

Anexa 2. Fișa de investigare și evidență a reacțiilor adverse postvaccinale

(RAP)

Ordinul MS nr. 920 din 25.11.2016 ”Cu privire la realizarea Programului

Național de Imunizări pentru anii 2016-2020”

58

59

60

62

64

5

INTRODUCERE

Ghidul ”Activitățile de imunizare în practica medicală” este destinat pentru a oferi lucrătorilor

medicali care prestează servicii de imunizare cunoştinţe şi practici utile în realizarea Programului

Naţional de Imunizări (PNI).

Prevenirea bolilor infecțioase prin intermediul vaccinărilor reprezintă cea mai eficace investiţie

în sănătatea publică. Prin imunizarea sistematică a populaţiei poate fi obținută atât o diminuare

substanţială a morbidităţii, mortalităţii şi invalidităţii survenite în urma maladiilor, cât şi reducerea

pierderilor economice şi sociale cauzate de aceste boli.

În Republica Moldova, datorită vaccinărilor, a fost lichidată variola, eliminată poliomielita şi se

menţine statutul ţării ca liberă de poliomielită; stopate epidemiile de difterie, rujeolă, rubeolă cu

atingerea stadiului de eliminare a cazurilor indigene de aceste infecţii; menţinută la cazuri unice

morbiditatea prin tetanos şi forme generalizate de tuberculoză la copii; substanţial redusă

morbiditatea prin oreion, hepatita virală B, tusea convulsivă.

Programul Național de Imunizări (PNI) pentru anii 2016-2020 a fost aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr.1113 din 06 octombrie 2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 353-

354 din 11.10.2016) și este elaborat în conformitate cu prevederile Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411-

XIII din 28.03.1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 34 art. 373), Legii nr. 10-

XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2009, nr. 67, art. 183), Legii nr.263-XVI din 27 octombrie 2005 cu privire la

drepturile si responsabilităţile pacientului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 176-

181, art. 867), Politicii Naţionale de Sănătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 886 din 6

august 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 127-130, art. 931), Strategiei

Naţionale de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1032

din 20 decembrie 2013 şi documentelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS): Planul Global de

acțiuni privind Vaccinurile, aprobat prin rezoluția Asambleei Mondiale a Sănătății WHA65.17 din

26 mai 20121, Planul European de acțiuni privind Vaccinurile pentru anii 2015–2020, aprobat prin

Rezoluția Comitetului Regional European OMS EUR/RC64/R5 din 17.09.2014, rezoluției AMS

WHA65.5 din 26.05.2012 privind eradicarea Globală a poliomielitei către anul 20182, rezoluției

EUR/RC60/R12 privind eliminarea rujeolei și rubeolei indigene din regiunea Europeană OMS3,

axate întru realizarea obiectivelor 4-6 ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Scopul general al PNI 2016-2020 prevede eliminarea sau reducerea morbidităţii, invalidităţii şi

mortalităţii prin asigurarea populaţiei cu imunizări obligatorii, garantate de stat, conform

Calendarului de vaccinări pentru anii 2016-2020, precum şi prin imunizări la indicaţii epidemice în

situații de risc sporit privind îmbolnăvirea şi răspândirea infecţiilor. Programul include

următoarele obiective de bază:

1) sporirea gradului de conștientizare a fiecărei persoane și a comunității privind importanța

imunizării și promovării la toate nivelele a vaccinărilor drept unul din drepturile și

obligațiile omului;

2) asigurarea acoperirii vaccinale a cel puțin 95% din populaţie la vârstele - ţintă la nivel

naţional, prin accesul echitabil și universal la serviciile de imunizări garantate de stat pentru

toate persoanele, prin folosirea strategiilor inovaționale adaptate la condițiile locale;

3) fortificarea serviciilor de imunizări, supraveghere epidemiologică și control al bolilor

infecțioase prevenibile prin vaccinări, ca parte integrantă a sistemului de sănătate.

1 http://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/WHA65-REC1/A65_REC1-en.pdf#page=25 &

http://www.who.int/immunization/documents/general/ISBN_978_92_4_150498_0/en/ 2 http://www.polioeradication.org/portals/0/document/resources/strategywork/endgamestratplan_whaversion.pdf

3 http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0016/122236/RC60_eRes12.pdf?ua=1 &

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0009/247356/Eliminating-measles-and-rubella-Framework-for-the-

verification-process-in-the-WHO-European-Region.pdf?ua=1

6

I. MALADIILE ŢINTĂ ALE PNI

Maladiile prevenibile prin vaccinare, incluse în Programul Naţional de Imunizări, numite şi maladii

ţintă, sunt următoarele:

- Poliomielita

- Difteria

- Tusea convulsiva (pertusis)

- Tetanosul, inclusiv tetanosul neonatal

- Rujeola

- Rubeola

- Oreionul

- Tuberculoza

- Hepatita virală B

- Infecţia cu Haemophilus influenzae tip b (Hib)

- Infecția rotavirală

- Infecția pneumococică

În PNI 2016-2020 se prevede studierea fezabilității și inițierea imunizării fetițelor contra

Papilomavirusului uman, agent cauzal al circa 80% din cazuri de cancer de col uterin, în cadrul

unui program special susținut de Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizări (GAVI).

Pentru fiecare din maladiile țintă în PNI 2016-2020 sunt stabilite obiective specifice de

reducere sau eliminare a morbidităţii. Aceste obiective pot fi atinse doar prin imunizarea tuturor

persoanelor conform Calendarului de vaccinări, inclusiv prin atingerea și menţinerea unei acoperiri

vaccinale de peste 95% la vârstele ţintă. Aceste obiective reies din inițiativele organizațiilor

internaționale, trasate în documentele respective, aprobate de toate țările lumii în cadrul Asambleei

Mondiale a Sănătății.

Care sunt sarcinile medicului de familie în supravegherea maladiilor ţintă?

Medicul de familie, va fi contactat primul atunci când va apărea un caz de boală şi de el va

depinde, în mare măsură, evoluţia şi răspândirea în continuare a maladiei. Principalele sarcini în

supravegherea maladiilor ţintă ale medicului de familie sunt:

Depistarea precoce a bolnavilor utilizând definiţii standard de caz;

Izolarea bolnavului în scopul prevenirii transmiterii şi răspândirii maladiei. Se recomandă de

a izola bolnavul în secţii / spitale de boli infecţioase pentru a fi efectuată o investigare de laborator

mai aprofundată și tratament adecvat supravegheat;

Colectarea, înregistrarea şi păstrarea informaţiei despre bolnav care va include:

nr. de identificare;

date de identitate;

localitatea, colectivitatea de copii;

data naşterii;

data îmbolnăvirii;

data solicitării asistenţei medicale;

data spitalizării;

data informării serviciului teritorial de sănătate publică;

data investigării cazului;

data debutului tratamentului şi tratamentul aplicat;

data şi rezultatele investigaţiilor de laborator;

starea de vaccinare (nr. dozelor primite, data vaccinării, lotul vaccinului);

clasificare (caz confirmat / caz probabil/ caz posibil; indigen (local)/ de import; primar

/secundar);

finalul bolii (însănătoşire / sechele / deces);

Completarea şi transmiterea în timp de 24 ore a Fișei de notificare urgentă despre depistarea

cazului de boală infecțioasă, intoxicație, toxiinfecție alimentară, intoxicație și/sau profesională

7

acută, reacție adversă după administrarea preparatelor imunobiologice (F058e) serviciului teritorial

de sănătate publică;

Înregistrarea cazului în sistemul informațional de alerte epidemiologice SAE;

Organizarea recoltării probelor pentru confirmarea de laborator a diagnosticului în caz de

tratament ambulatoriu;

Instruirea personalului subordonat privind acţiunile necesare în cazul depistării unui bolnav

prin boli prevenibile prin vaccinări și depistării active a bolnavilor, inclusiv prin vizite active la

domiciliu, colectivități;

Informarea populaţiei privind necesitatea adresării la medic în cazul apariţiei primelor

simptome de boală, folosind în acest scop orice posibilitate existentă, inclusiv mass-media,

informarea elevilor, liderilor religioşi, autorităţilor locale etc.;

Verificarea stării de vaccinare a populaţiei deservite şi vaccinarea persoanelor neimunizate

din diferite motive.

Principalele întrebări la care se va căuta un răspuns în cadrul supravegherii maladiilor sunt:

Care este Maladia şi câte cazuri sunt depistate (aplicaţi definiţia standard de caz!)?

Când au apărut cazurile în Timp (concomitent, consecutiv, perioada)?

Cum sunt cazurile distribuite în Teritoriu (cazuri izolate sau au un loc comun)?

Care sunt particularităţile de Persoană a bolnavului (vârstă, sex, ocupaţie, stare de

vaccinare, rezident sau sosit în teritoriu, etc.)?

Expunerea la Factori de risc (contact cu alt bolnav, expunere la intervenţii parenterale,

apartenenţa la grupuri sociale vulnerabile – refugiaţi, migranţi etc.).

În prevenirea maladiilor țintă și organizarea măsurilor de supraveghere și control a lor este

necesar de luat în considerare unele caracteristici ale maladiei respective, cum ar fi sursa de infecție,

durata perioadei de incubație, de contagiozitate, care sunt prezentate în tabelul care urmează. 1. POLIOMIELITA

Este o infecţie virală acută care cauzează paralizii grave, irecuperabile. Maladia se poate

întâlni la persoane de diferite vârste, dar este mai frecventă la copii cu vârsta de până la cinci ani.

Poliomielita este cauzată de trei serotipuri de virus poliomielitic înalt contagios, cu

mecanism fecalo-oral de transmitere. Infectarea se realizează prin pătrunderea în organismul uman

al virusului cu apa și alimentele contaminate. Cazuri de paralizii similare celor provocate de virusul

poliomielitic sălbatic pot fi provocate și de virusul poliomielitic vaccino-derivat circulant, care și-a

recăpătat virulența în rezultatul mutațiilor genetice la circulația în populația ne vaccinată.

Un bolnav cu poliomielită paralitică se consideră ca o epidemie cu circa 200 persoane

infectate cu virusul poliomielitic, care nu dezvoltă semne specifice de boală, dar pot răspândi

infecţia.

Orice caz de poliomielită paralitică se manifestă prin paralizie acută flască (PAF), de aceea,

fiecare bolnav cu PAF urmează a fi raportat, izolat şi investigat (2 probe de fecale cu interval 24-48

ore) la poliomielită.

Nu există un tratament specific și eficient în caz de paralizie asociată cu poliomielita.

Unica metoda sigură de prevenire a maladiei este vaccinarea cu vaccinurile poliomielitice

viu atenuat oral (VPO) sau inactivat (VPI).

Datorită realizării Programului Global de Eradicare a Poliomielitei actualmente transmiterea

indigenă a virusului poliomielitic serotipul 1 are loc doar în 2 țări ale lumii (Afganistan și Pakistan).

Poliovirusul serotip II se consideră eradicat la nivel global (ultimul caz înregistrat în 1992), fapt

confirmat prin decizia Comisiei Globale de Certificare a Eradicării Poliomielitei din 20 septembrie

2015. Ultimul caz de poliomielită provocată de poliovirusul sălbatic serotipul III a fost diagnosticat

în anul 2012. Însă, virusul poliomielitic sălbatic, precum și cel vaccino-derivat, pot fi importate din

teritoriile unde ele circulă, în orice loc al lumii. Din această cauză toate țările lumii efectuează

vaccinarea antipoliomielitică și o vor continua până la eradicarea finală a virusului poliomielitic.

8

2. DIFTERIA

Difteria este provocată de o bacterie numită Corynebacterium diphtheriae toxigenă. Acest

germen produce o toxină care lezează sau distruge ţesuturile din organism. Un tip de difterie

afectează simultan faringele şi amigdalele. Alt tip, care se întâlneşte mai frecvent în regiunile

tropicale, provoacă ulcere cutanate.

Există două forme clinice mai răspândite de difterie: faringiană şi cutanată.

Difteria se transmite de la o persoană la alta pe cale aeriană prin picături şi la contactul cu

ulcerele cutanate. Toți oameni sunt receptivi la această infecţie.

Simptomele precoce ale bolii includ: durere în gât, pierderea apetitului şi febra uşoară.

Forma cutanată a bolii determină leziuni dureroase, congestionate şi edemaţiate.

Pacienţii dezvoltă complicaţii severe, care în 5-10% cazuri duc la deces.

Bolnavii suspecţi la difterie urmează a fi spitalizaţi de urgenţă, investigaţi corespunzător

(frotiu faringian şi ser sanguin pentru determinarea nivelului de anticorpi) și tratați adecvat.

Difteria se tratează prin administrarea serului specific antidifteric eterogen, care poate cauza

complicații alergice severe, și antibiotice.

Maladia poate fi prevenită doar prin vaccinare și menţinerea nivelului înalt de cuprindere cu

vaccinări a copiilor și adulților.

3. TUSEA CONVULSIVĂ

Tusea convulsivă este o maladie a tractului respirator, provocată de o bacterie care parazitează

pe mucoasele căilor respiratorii superioare, denumită Bordetella pertussis. Boala se manifestă prin

accese de tuse timp de 4-8 săptămâni. În ultimii ani se întâlnește cât la copii, atât și la adulți, dar

prezintă cel mai mare pericol pentru copiii mai mici de 12 luni.

Tusea convulsivă este o maladie a organelor respiratorii cu afectarea sistemului nervos

central.

Tusea convulsivă reprezintă o maladie infecţioasă bacteriană transmisă de la o persoană la

alta prin intermediul tusei sau strănutului.

Boala este extrem de contagioasă, în special în zonele suprapopulate şi cu o nutriţie precară.

Maladia evoluează în trei etape. La prima etapă şi la începutul etapei a doua tusea se

agravează treptat. Spre sfârşitul stadiului al doilea şi în stadiul trei tusea este mai puţin intensă.

Sugarii şi copiii mici sunt mai receptivi la infecţie, dezvoltă mai des complicaţii serioase şi

potenţialul de deces la ei este mai mare.

Modalitatea cea mai eficientă de a preveni tusea convulsivă este vaccinarea tuturor copiilor

conform calendarului de vaccinări, îndeosebi celor mai mici de 12 luni.

4. TETANOSUL

Tetanosul este o maladie infecţioasă provocată de bacteriile anaerobe Clostridium tetani.

Aceste bacterii se dezvoltă în ţesuturile moarte, de exemplu în plagă sau plaga ombilicală a nou-

născutului.

Tetanosul este cauzat de bacterii care sunt prezente permanent în mediul exterior (sol, praf,

noroi, ape reziduale, băligar etc.).

Infectarea se produce prin pătrunderea Clostridium tetani în diferite plăgi cu lezarea

tegumentelor, precum și în procesul naşterii, în cazul nerespectării regulilor de aseptică (tetanosul

maternal și tetanosul nou născutului).

Tetanosul se manifestă prin convulsii clonice și tonice, care în 50-70% cazuri se finalizează

cu deces.

Tetanosul se dezvoltă numai la persoane nevaccinate, condiții favorizante fiind plăgile

adânci, ne prelucrate antiseptic, în care se pot crea condiții anaerobe.

Tetanosul neonatal și maternal continuă să fie o problemă serioasă în ţările cu un nivel

nesatisfăcător de vaccinare şi respectare a regulilor de aseptică la naştere.

Tetanosul poate fi prevenit doar prin vaccinarea și revaccinarea întregii populații conform

Calendarului de vaccinări. Un rol important în profilaxia tetanosului aparține și prelucrării

9

minuțioase chirurgicale a plăgilor cu folosirea medicamentelor antiseptice, respectării condițiilor de

aseptică în timpul nașterii

5. RUJEOLA

Rujeola este o infecţie acută provocată de virusul Morbillivirus morbillorum din familia

Paramixoviridae, extrem de contagioasă, care se transmite pe calea aerului. Rujeola reprezintă, la

nivel global, una din cauzele principale de deces al copiilor. Boala decurge mai sever la copiii mici

şi persoanele cu vârsta de peste 20 ani.

Rujeola este o boală infecţioasă cu contagiozitate înaltă care poate determina complicații

grave și decese la bolnavi. Până la era antibioticelor decedau 1 din 100 bolnavi prin rujeolă,

actualmente – 1 din 1000.

Maladia se transmite de la o persoană la alta prin aer cu picături în urma strănutului, tusei şi

a contactului cu persoana infectată;

Primul semn al infecţiei este febra înaltă care se menține 1-7zile. Erupţiile generalizate apar

după 3-4 zile de la debutul febrei.

Pneumonia este cauza cea mai frecventă de deces în rujeolă. Complicaţiile severe pot fi

evitate prin conduita adecvată a cazului de boală, inclusiv suplimentarea cu vitamina A.

Rujeola poate fi prevenită numai prin vaccinare și revaccinări periodice.

La fiecare persoană cu febră, erupţii cutanate şi tuse sau conjunctivită se va suspecta rujeola

şi se va colecta o probă de sânge nu mai devreme de ziua 5 de la apariția erupțiilor pentru

confirmarea de laborator a diagnosticului.

BRE OMS a inițiat un program de eliminare a rujeolei în regiunea Europeană care este în

stadiu de realizare.

6. RUBEOLA

Rubeola reprezintă o maladie infecţioasă contagioasă provocată de virusul rubeolic din

familia Togaviridae.

Rubeola reprezintă, de regulă, o infecţie uşoară a copilăriei, dar atunci când femeile

însărcinate se îmbolnăvesc de rubeolă în perioada precoce a sarcinii, ele pot transmite virusul

fătului său. Astfel se dezvoltă sindromul rubeolei congenitale (SRC), care include mai multe

malformaţii congenitale. Cele mai frecvente anomalii în cazul rubeolei congenitale sunt surditatea,

cataracta oculară, viciile cardiace, afectarea creierului cu retard mintal.

Cel mai proeminent simptom al rubeolei îl constituie erupţiile cutanate, în special la copii.

Complicaţiile rubeolei sunt rare. Însă complicaţiile din SRC sunt foarte serioase și dificile în

tratament.

Vaccinurile contra rubeolei sunt eficiente şi inofensive. Vaccinul contra rubeolei este utilizat

în combinare cu vaccinurile contra rujeolei (RR) sau contra rujeolei şi oreionului (ROR);

La fiecare persoană cu febră şi erupţii cutanate se va colecta o probă de sânge nu mai

devreme de ziua 5 de la apariția erupțiilor pentru confirmarea de laborator a diagnosticului.

BRE OMS a inițiat un program de eliminarea a rubeolei de rând cu rujeola în regiunea

Europeană care este în stadiu de realizare.

7. OREIONUL (PAROTIDITĂ EPIDEMICĂ, INFECŢIA URLIANĂ)

Oreionul este o maladie infecţioasă cauzată de virusul urlian din familia Paramixoviridae.

Boala mai este denumită parotidita epidemică şi afectează primar glandele salivare. Oreionul

afectează mai ales copiii cu vârsta între 5 şi 15 ani, dar virusul oreionului poate afecta şi persoanele

adulte. În cazul afectării adulţilor, complicaţiile maladiei sunt mai serioase.

Oreionul este o boală infecţioasă cu o răspândire largă.

Oreionul se transmite pe cale aeriană prin picături rezultate din tusea, strănutul persoanelor

infectate, precum și obiectele contaminate cu saliva bolnavului.

Aproximativ o treime din cei infectaţi cu virusul oreionului nu prezintă simptome de boală.

În cazul apariţiei simptomelor, cel mai frecvent dintre acestea este tumefacţia glandei

salivare. De rând cu glandele salivare în oreion sunt afectate pancreasul, testiculele, ovarele.

10

Complicaţiile în oreion sunt rare, dar severe (sterilitate, meningoencefaltă);

În oreion nu există tratament specific etiologic.

Unica metodă de prevenire a oreionului este vaccinarea. Vaccinul contra oreionului este

administrat în combinare cu vaccinurile contra rujeolei şi rubeolei (ROR).

8. TUBERCULOZA

Tuberculoza (TB) este cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis. Bacteria afectează

de regulă plămânii, dar poate afecta şi alte organe, inclusiv oasele, articulaţiile, ochii, rinichii şi

creierul.

TB se transmite prioritar pe cale aeriană și este larg răspândită în lume, inclusiv și în

Republica Moldova.

Simptomele TB includ slăbiciune generală, pierdere în greutate, subfebrilitate, transpiraţii

nocturne, tuse îndelungată.

TB suprimă sistemul imun al organismului, sporind riscul de dezvoltare a altor boli.

Persoanele bolnave de TB trebuie să urmeze tratamentul indicat de medic. Tuberculoză ne

tratată duce la decesul bolnavului și infectarea altor persoane.

Tratamentul tuberculozei este de lungă durată, costisitor și ne eficient în multe cazuri.

Un risc major pentru viață, îndeosebi a copiilor, prezintă formele generalizate ale

tuberculozei, precum tuberculoza sistemului nervos, septicemia tuberculoasă.

Vaccinarea precoce cu vaccinul BCG la naștere, sau cât mai devreme după ea, sigur

protejează copii de formele generalizate ale tuberculozei.

9. HEPATITA VIRALĂ B (HVB)

Hepatita virală B, denumită uneori convenţional HVB, este provocată de virusul hepatic B

din familia Hepadnaviridae, care afectează ficatul.

HVB decurge în două forme: acută şi cronică. Forma cronică de asemenea se manifestă prin

2 forme - activă și persistentă. Formele cronice pot evolua în ciroze hepatice și cancer hepatic.

Virusul hepatitei B se transmite la contactul cu sângele sau alte fluide din organism.

Persoanele bolnave prin hepatita virală B cronică persistentă, așa numite purtătoare de

virusul hepatitei B, deseori nu prezintă simptome.

Cu cât este mai tânără persoana, cu atât este mai mică probabilitatea apariţiei simptomelor,

dar mai mare probabilitate de a deveni purtător şi a dezvolta forme cronice.

Mulţi copii născuţi din mame purtătoare a virusului hepatitei B, de asemenea devin

purtători.

Printre copii infectaţi cu virusul hepatitei B 25% dezvoltă hepatita cronică severă sau

cancer hepatic.

Vaccinul este administrat nou-născuţilor, de regulă în primele 24 ore de la naștere, sau cât

mai curând posibil după naştere. Fiecare zi de întârziere a vaccinării nou născuților contra HVB

sporește riscul dezvoltării formelor clinice ale maladiei.

Vaccinarea este o metodă sigură de prevenire a hepatitei virale B la copii și adulți.

Actualmente în regiunea Europeană OMS se realizează un program de control a hepatitei virale B

scopul căruia este reducerea morbidității.

10. INFECȚIA CU HAEMOPHILUS INFLUENZAE TIP b (Hib )

Haemophilus influenzae tip b (Hib) reprezintă unul din cele şase tipuri ale bacteriei

Haemophilus influenzae, care poate provoca maladii la om. La copii Hib este responsabil de

dezvoltarea unor astfel de patologii periculoase pentru viaţă, cum ar fi meningita septică şi

pneumonia. Multitudinea formelor clinice ale infecţiei Hib se manifestă și prin septicemii, otite,

haimorite, epiglotite, celulite, artrite.

Victimele infecţiei cu Hib sunt preponderent copiii cu vârsta sub 5 ani.

Bacteria Hib este prezentă permanent în cavitatea nazală sau faringe.

11

Bacteria Hib se transmite prin picături în urma tusei, strănutului sau la contactul cu persoana

infectată (în timpul convorbirii);

Copiii infectaţi pot fi purtători ai bacteriei Hib fără a prezenta careva semne sau simptome

de boală.

Infecţia cu Hib poate cauza pneumonie sau meningită, care se pot solda cu deces în medie în

30% din cazuri. O mare parte din cei care au supravieţuit suportă sechele permanente de

invaliditate.

Vaccinarea contra infecției cu Hib prezintă o măsură efcace în prevenirea dezvoltării

formelor generalizate (septicemia, pneumonia, meningita) și locale (otite, haimorite, epiglotite,

celulite, artrite) ale infecției.

11. INFECȚIA CU STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE

Bacteria Streptococcus pneumoniae este o cauză majoră a unor boli, cum ar fi pneumonia,

meningita şi septicemia, deşi fiecare dintre aceste boli pot fi, de asemenea, cauzate și de alte

microorganisme. Maladii grave apar mai ales la copiii sub vârsta de doi ani şi la vârstnici.

Bacteria Streptococcus pneumoniae este prezentă permanent pe mucoasă în cavitatea bucală,

nazală, faringiană, nazofaringiană, prezentând flora obișnuită a tractului respirator superior: Se

transmite pe calea aerului prin picături exteriorizate de persoana infectată în timpul respirației, tusei,

strănutului.

Pneumonia şi meningita sunt cele mai importante boli determinate de bacteria Streptococcus

pneumoniae.

Infecţia cu Streptococcus pneumoniae trebuie suspectată în toate cazurile când un copil

prezintă semne şi simptome de meningită sau pneumonie.

Vaccinarea cu vaccinul contra infecției cu pneumococi prezintă o măsură eficientă în

prevenirea dezvoltării formelor generalizate (septicemia, pneumonia, meningita) și locale (otite,

haimorite) ale infecției.

12. INFECŢIA CU ROTAVIRUSURI

Rotavirusurile, răspândite pretutindeni în lume, sunt cauza principală a bolii diareice severe

şi deshidratării la sugari şi copii cu vârsta sub cinci ani, care provoacă 527 000 de decese în fiecare

an, mai frecvent la copiii sub vârsta de 2 ani.

Cele mai multe episoade simptomatice au loc la copiii cu vârsta între 3 luni şi 2 ani, cu o

incidenţă de vârf între 7 şi 15 luni.

Maladia se manifestă prin diaree apoasă ne sanguinolentă, vomă, febră, în cazuri severe –

deshidratare.

Copiii din stratul socio-economic scăzut şi sugarii cu greutate mică la naștere au un risc

crescut de infectare.

Atât pacienţii simptomatici, cât și acei asimptomatici elimină rotavirusuri în scaune lor timp

de 7-10 zile, în cazuri rare de câteva săptămâni.

Virusul este foarte rezistent în mediu şi poate supravieţui luni de zile în materii fecale la

temperatura camerei. Re-infecția este frecventă.

13. INFECȚIA CU PAPILOMAVIRUS UMAN

Papilomavirusul uman (PVU) este larg răspândit şi se transmite pe calea sexuală provocând

majoritatea cazurilor de cancer de col uterin. La nivel mondial, la fiecare 2 minute o femeie

decedează din cauza cancerului de col uterin.

Cele mai multe infecții se produc la tineri în primii câțiva ani de activitate sexuală, incidența

și prevalența scăzând ulterior.

De la momentul infectării până la apariţia cancerului de col uterin trece o perioadă de 10-15

ani.

12

La momentul actual sunt cunoscute circa 120 tipuri de PVU, 19 din care sunt cu un

potenţial de risc de a provoca la oameni diferite maladii, printre care PVU 6, 11, 16 şi 18, cele cu

potențial oncogen fiind tipurile 16 și 18.

Prevenire și control al cancerului de col uterin constă în: a) prevenirea primară prin

vaccinarea împotriva infecției cu HPV a fetelor la 9 - 13 ani, educația tinerilor privind modul

sănătos de viață, împotriva consumului de tutun, educația sexuală și promovarea utilizării

prezervativelor; b) prevenția secundară la femei cu vârsta cuprinsă între 30-49 de ani, cu un

screening și tratament în cazuri necesare și c) prevenirea terțiară prin tratarea cancerului invaziv la

orice vârstă.

MOMENTE CHEIE Există 13 maladii ţintă incluse în Programul Naţional de Imunizări;

Scopul final al imunizărilor este prevenirea maladiilor, deceselor și altor

consecințe cauzate de maladiile ţintă;

Medicul de familie joacă un rol cheie în supravegherea maladiilor, asigurând

depistarea cazurilor, informarea şi realizarea acţiunilor de control;

Pentru a utiliza o metodă unică a depistării şi confirmării cazurilor de boli

infecţioase, ceea ce ar permite detectarea tuturor cazurilor, sunt utilizate definiţii

standard de caz (Ordin MS RM nr. 385 din 12.10.2007)

14. RISCURI LEGATE DE MALADIILE TRANSMISIBILE PREVENIBILE PRIN

VACCINARE (conform datelor OMS, 2013)

Maladia Riscul maladiei

Difteria Difteria este o maladie acută provocată de Corynebacterium

diphtheriae, producătoare de exotoxină. Acțiunea toxinei provoacă

apariția pseudo – membranelor obstructive în căile respiratorii

superioare (crup), leziuni ale miocardului sau a altor țesuturi.

Epidemii mari de difterie, cu afectarea preponderentă a copiilor,

au fost înregistrate pretutindeni în lume în perioada prevaccinală.

Anatoxina difterică este una din primele vaccinuri care se

folosește și până în prezent.

Grație imunizărilor morbiditatea s-a redus brusc dar este observat

fenomenul de reemergență a difteriei

Complicații

Inima 10-25%

SNC 20%

Letalitate 2-10%

Infecția cu Haemophilus influenzae tip b (Hib) Infecția cu Haemophilus influenzae tip b este cauza principală a

meningitelor bacteriene, pneumoniilor și a septicemiei la copii.

Provoacă și alte maladii cum ar fi epiglotite, haimorite, artrite

septice, osteomielite etc. Aplicarea imunizării a redus important

morbiditatea prin aceasta maladie.

Riscul cel mai mare al maladiei este pentru copii începând cu

vârsta de două luni și concomitent se reduce către vârsta de cinci

ani.

Complicații

Dereglări neurologice 15-30%

Letalitate 5%

Hepatita virală B Una din cauzele principale a hepatitelor acute și cronice în lume

este virusul hepatitei B. Nivelul cronicizării hepatitei B este

condiționat de vârsta la infectare, și este egal cu 80-90% pentru cei

cu vârsta sub un an, 30-50% pentru cei cu vârsta de 1-4 ani și 5-

10% pentru adulți. Conform evaluărilor OMS circa 350 mln

oameni în lume suferă de hepatita virală B cronică.

Complicații

Ciroză 5%

Carcinoma hepatocelulară 5%

Letalitate Hepatita B acută <1%

Hepatita B cronică 2%

Rujeola Rujeola este o maladie infecțioasă transmisibilă, provocată de

virusul din familia de paramixovirusurilor. Complicațiile rujeolei

pot duce la deces. Complicațiile apar mai frecvent la copiii până

la vârsta de cinci ani. Rujeola este extrem de contagioasă și

prezintă un risc mare în condițiile situațiilor excepționale în lipsa

realizării măsurilor preventive.

Complicații

Otita medie 7-9%

Pneumonie 1-6%

Diaree 6%

Encefalită 0,05-1%

(din care 15%

decedează și 25%

13

Imunizarea s-a dovedit a fi eficace și a contribuit la reducerea

importantă a morbidității prin rujeolă. În regiunea Europeană a

OMS este pusă sarcina de eliminare a acestei infecții.

au afecțiuni la creier)

Panencefalita sclerozantă subacută 0,001%

Letalitate 0,01-0,1% Oreion

Oreionul este o infecție virală acută, cauzată de un virus ARN din

familia paramixoviruși, care se transmite pe calea aeriană. Este

mai frecvent răspândit printre copii cu vârstă preșcolară și școlară.

Complicații

Meningită aseptică 10%

Pancreatită 4%

Encefalită 0,06-0,3%

Surditate neurosenzorială

(unilaterală) 0,007%

Orhită la aproximativ 38% de bărbați cu vârsta

pubertară

Inflamarea ovarelor la femeile cu vârsta

pubertară

– 5%

Letalitate 0,02%

Tusea convulsivă

Tusea convulsivă, cauzată de Bordetella pertussis, este o problemă

importantă a sănătății publice, inclusiv în țările cu o acoperire

vaccinală înaltă. Tabloul clinic depinde de vârsta și antecedentele

vaccinale. Sunt caracteristice și forme atipice. Cazuri de maladie

la vârste mai mari servesc drept sursă de infecție la sugari. Cel mai

important scop al imunizării este prevenirea cazurilor de tuse

convulsivă la copii mici.

Complicații

Convulsii 1-3%

SNC 0,1-0,3%

Letalitate (<1 anual) 0,5%

Infecția pneumococică Infecția pneumococică este cauza majoră a letalității copiilor

pretutindeni în lume. Elaborarea și aplicarea vaccinului

pneumococic conjugat a influențat important epidemiologia

acestei infecții, inclusiv și a formelor invazive. Aceasta a redus și

morbiditatea printre copiii mai mari și persoanele adulte cu vârsta

mai mare de 65 de ani.

Complicații ( la forme invazive)

Dereglări ale auzului

Septicemie

Artrită septică

Osteomielită

Pneumonie

Meningită

Letalitate 1,4 mln anual (vârsta < 5ani) Poliomielita

Deși grație Programului global de lichidare a poliomielitei tot mai

multe țări devin libere de poliomielită, totuși riscul de apariție

repetată a cazurilor de maladie rămâne. Majoritatea cazurilor de

infecție sunt asimptomatice sau decurg cu febră ușoară.

Complicații Meningită aseptică ~1%

Paralizii 1%

Letalitate (la poliomielita paralitică crește

concomitent cu vârsta) 2-10% Rubeola

În general, este o maladie ușoară, în cazuri rare poate să decurgă

într-o formă mai severă, cum ar fi encefalita.

La infectarea în primele opt săptămâni de sarcină sunt înregistrate

până la 85% de cazuri maladii congenitale la nou născuți, inclusiv

surditate, cataractă oculară, leziuni ale creierului și a inimii.

Complicații Encefalită 0,02%

Letalitate

Neonatală 0,02%

Alte cazuri 0,0005%

Avort 0,005%

Sindromul rubeolei congenitale (SRC)

Surditate 0,06%

Surditate și orbire 0,03%

Retard mintal 0,014%

Total SRC 0,16% Tetanos

Tetanosul este o infecție bacteriană cauzată de Clostridium tetani.

În condiții favorabile anaerobe bacteriile pot produce

tetanospazmină, o neurotoxină extrem de puternice. Boala poate

afecta orice grup de vârstă; protecția împotriva tetanosului depinde

de prezența anticorpilor și poate fi realizată numai prin imunizarea

activă (anatoxină) sau pasivă (imunoglobuline specifice). De la

mama vaccinată anticorpii se transmit la făt transplacentar, ceea ce

asigură prevenirea tetanosului neonatal.

Letalitate

Tetanos 30 – 70%

Tetanosul neonatal

(fără tratament) 95%

Tetanosul neonatal

(cu tratament) 20-90%

Tuberculoză Tuberculoza - o boala cronică cauzată de Mycobacterium Morbiditate

14

tuberculosis. Infecția inițială trece deseori neevidențiată.

Sensibilitate la tuberculină se manifestă clinic peste câteva

săptămâni după infectare. Infecția poate fi sub formă de

tuberculoză pulmonară, tuberculoză miliară sau meningită.

Singurul vaccin disponibil pentru prevenirea tuberculozei este

BCG , care a fost elaborate în anii 1920.

Sugari, copii mici , persoanele în vârstă și persoanele cu un sistem

imunitar slăbit sunt mai predispuse la infecții severe generalizate

cu un pronostic nefavorabil.

8,8 cazuri la 1000 populație la nivel global

(anual 2010).

95% dintre persoanele infectate trec în faza

latentă, care reprezintă riscul de reactivare pe

durata vieții.

La 5% se produce tuberculoza pulmonară sau

în urma diseminării limfo - hematogene poate

apărea tuberculoza miliară, meningita sau altă

formă extra pulmonară. Manifestări extra

pulmonare sunt observate la 15% dintre adulți

și 25% din copii din numărul total de cazuri

Letalitate 1,45 mln anual la

nivel global (2010)

15. UNELE ASPECTE ÎN SUPRAVEGHEREA MALADIILOR ȚINTĂ A PNI

În prevenirea maladiilor țintă și organizarea măsurilor de supraveghere și control este

necesar de luat în considerare unele caracteristici ale maladiei respective, cum ar fi sursa de infecție,

durata perioadei de incubație, de contagiozitate, prezentate în tabelul care urmează.

Maladia Sursa de infecție Perioada de incubație Perioada de contagiozitate

Tuberculoză Persoanele care suferă

de forme active de

tuberculoză.

2 săptămâni-2 luni. De la debutul bolii până la

câteva săptămâni după inițierea

tratamentului. În forme cronice

progresive și provocate de

tulpini multedrog rezistente –

permanent.

Hepatita B Bolnav cu forma acută

și cronică (activă sau

persistentă).

Transmiterea perina-

tală de la mama la făt.

30-180 zile, în medie

60 – 90 zile.

Cu 8-2 săptămâni înainte de

debutul bolii, în starea de

prodrom (10-14 zile), toată

perioada de stare de boală și

toată viața în formele cronice.

Difteria Bolnavul, convalesce-

ntul și purtătorul de

corinebacterii difterice

toxigene.

2 – 10 zile, în medie

4-7 zile.

15-20 zile de la debutul clinic

al bolii, purtătorii de la 2- 3

săptămâni până la 4-6 luni.

Tetanos Solul și obiectele

contaminate.

1 – 30 zile, în medie

6 – 14 zile.

De la persoană la persoană nu

se transmite.

Tusea

convulsivă

Bolnavi cu forme

tipice și atipice.

4 - 21 zile, în medie

7 - 10 zile,

Perioada catarală (3-14 zile) și

încă 2-3 săptămâni de la

debutul tusei fără tratament, 8 -

10 zile – la tratament cu

antibiotice.

Poliomielita Bolnavi, inclusiv

forme atipice și

purtători.

4-35 zile, în medie 7-

10 zile.

Cu 4-5 zile înainte debutului

bolii și încă 1 - 6 săptămâni

după apariția simptomelor

clinice.

Rujeola Bolnavi cu forme

tipice și atipice.

8-28 zile în medie

până la 8 - 10 zile.

3-4 zile perioada catarală și

încă 4 zile de la debutul

exantemului

15

Rubeola Bolnavi cu forme

tipice și atipice.

Transmiterea verticală

de la mama la făt.

11-24 zile, în medie

16-21 zile.

Cu 2-7 zile până la apariția

erupțiilor și încă 5-7 zile după

apariția lor.

Oreion Bolnavi cu forme

tipice și atipice

11-28 zile, în medie

16-18 zile

Ultimele 2-3 zile a perioadei de

incubație și primele 9 zile de

boală

Infecția

rotavirală

Bolnavi cu forme

tipice și atipice

1-3 zile De la prima zi de îmbolnăvire,

până la 10 zile, în medie 7-8

zile

Pentru infecțiile cu Streptococcus pneumoniae și Haemophilus influenzae tip b, care au o

circulație vastă în populație și colonizează mucoasele căilor respiratorii superioare fără manifestări

clinice, perioadele de incubație și contagiozitate nu sunt stabilite. Aceeași situație se atestă pentru

infecția cu Papilomavirusul uman.

Supravegherea poliomielitei, rujeolei și rubeolei este realizată în baza prevederilor

Planurilor și inițiativelor globale, privind eradicarea poliomielitei, eliminarea rujeolei și rubeolei.

Ordinul MS nr. 278 din 15.04.2016 ”Cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni în

scopul menținerii statutului Republicii Moldova ca țară liberă de poliomielită pentru anii 2016-

2018” prevede următoarele:

- asigurarea cuprinderii cu trei doze de vaccin poliomielitic a copiilor până la vârsta de 12 luni şi cu

revaccinările ordinare către 3 și 7 ani la nivel naţional mai înaltă de 95% şi respectiv mai înaltă de

90% la toate nivelurile subnaţionale, atrăgându-se atenție deosebită cuprinderii cu vaccinări a

grupurilor de risc (persoanele strămutate, refugiați, migranți, de etnie romă, minorități naționale,

grupuri religioase etc.), care refuză sau ignorează vaccinarea;

- depistarea cazurilor de paralizie acută flască (PAF) la adresarea pacienților în instituțiile medicale,

solicitarea asistenței medicale la domiciliu, spitalizare;

- colectarea a 2 probe de mase fecale cu interval de 24-48 ore de la bolnavi, congelarea și

transportarea lor în stare congelată, însoțite de îndreptare conform modelului aprobat, în timp de 48

ore în Laboratorul infecții virale al CNSP acreditat de OMS (Chișinău, str. Cozmescu 3, tel. +373

22 72 96 11 poliolab@cnsp.md) pentru investigații virusologice;

- raportarea ”zero”, în lipsa depistării a cazurilor PAF de instituțiile medicale și spitalele prioritare,

în care potențial pot fi spitalizați bolnavi cu PAF sau suspecți la poliomielită, către CSP/CIE

teritorial;

- efectuarea vizitelor active de verificare a calității depistării cazurilor de PAF în instituțiile

medicale prioritare cu prezentarea rapoartelor către CNSP până la data de 10 a primei luni a

trimestrului curent pentru trimestrul precedent.

Indicator de supraveghere eficace a poliomielitei – raportarea 1 caz de PAF la 100 000

copii <15 ani. În total pentru Republica Moldova este depistarea, raportarea și investigarea

a minimum 7 cazuri de PAF anual.

Ordinul MS nr. 37 din 23.01.2006 ”Cu privire la strategiile de eliminare a rujeolei şi rubeolei şi

măsurile de supraveghere a acestor infecţii” și Dispoziția MS nr. 336-d din 04.06.2015 ”Cu privire

la intensificarea supravegherii și controlului rujeolei și rubeolei” prevăd:

- depistarea și examinarea cazurilor suspecte la rujeolă și rubeolă de către instituțiile de asistență

medicală primară și spitalicească în comun cu medicii infecționiști și epidemiologi;

- colectarea unei probe de sânge de la toți bolnavii cu febră și erupții în zilele 4-7 (în cazuri

excepţionale până în ziua 28-a) şi a unei probe de urină până în ziua a 7 de la debutul erupţiilor

cutanate şi transportarea lor în aceeaşi zi în CSP teritoriale;

16

- raportarea cazurilor în baza definițiilor stipulate în ordinele MS nr.37 din 23.01.06 și nr.385 din

12.10.2007.

Indicator de supraveghere eficace – 2 cazuri suspecte investigate la rujeolă și rubeolă la 100

mii populație în an. În total pentru Republica Moldova - 80 cazuri suspecte investigate prin

metode de laborator anual.

Un loc important în supravegherea și diagnosticul maladiilor transmisibile îl ocupă

examenul de laborator, inclusiv în confirmarea operativă sau retrospectivă a diagnosticului clinic.

Aceste examinări includ investigații bacteriologice, prin reacția de polimerază în lanț (RPL) și cele

serologice. Pentru obținerea rezultatelor veridice și utile este foarte important de respectat termenele

corecte de colectare a substratelor biologice de la bolnavi.

Material pentru examinarea bacteriologică și RPL, prin care este posibil de depistat

agentul cauzal al maladiilor transmisibile și antigenelor lui, este necesar de colectat în

primele ore, primele zile de la debutul maladiei.

Colectarea probei de sânge pentru investigații serologice în scopul depistării diferitor clase de

imunoglobuline va fi realizată în termenele conform apariției acestora în organism după infectare.

- IgM apar în sânge, ca regulă către ziua a 10-14-a după primul contact cu antigenul. Au, de

obicei, o viaţă scurtă şi, în următoarele 2-3 săptămâni, concentraţia lor scade treptat până la

dispariţie. Prezenţa IgM la o anumită infecţie mărturisește despre o infectare primară

recentă, şi are o importanţă înaltă în diagnosticul bolilor infecţioase.

- IgG apar în sânge, ca regulă până la o săptămână în urma IgM. Aceste imunoglobuline pot

persista în organism timp îndelungat, uneori toată viaţa. Prezenţa IgG la o anumită infecţie

vorbeşte despre prezenţa imunităţii, obţinute cu mai mult timp în urmă, în rezultatul

suportării infecţiei sau vaccinării.

- IgA se conţine în secretele mucoaselor tractului digestiv şi respirator, la fel şi în laptele

matern. În sânge apar concomitent cu imunoglobulinele de tip IgM.

Termenele de colectare probelor de sânge pentru investigații serologice

Maladia Termenele de colectare a probelor de la debutul maladiei

IgA IgM IgG

Difteria - Peste 2 săptămâni din

ziua îmbolnăvirii.

Începând cu săptămâna a treia o probă de

la cei nevaccinați. Începând cu

săptămâna a doua seruri pare cu un

interval de 10-14 zile de la cei vaccinați.

Tusea

convulsivă

Peste 2 săptămâni

din ziua

îmbolnăvirii.

Peste 2 săptămâni din

ziua îmbolnăvirii.

Începând cu săptămâna a treia o probă de

la cei nevaccinați. Începând cu

săptămâna a doua seruri pare cu un

interval de 10-14 zile de la cei vaccinați

sau cu anamneza necunoscută și adulți.

Rujeola și

rubeola

- În zilele 4-7 după

apariția erupțiilor (în

cazuri excepţionale –

până în ziua 28-a).

Începând cu săptămâna a treia o probă de

la cei nevaccinați. Începând cu

săptămâna a doua seruri pare cu un

interval de 10-14 zile de la cei vaccinați.

Oreion În zilele 8-14 după

debutul maladiei (în

cazuri excepţionale –

până în ziua 28-a).

Începând cu săptămâna a treia o probă de

la cei nevaccinați. Începând cu

săptămâna a doua seruri pare cu un

interval de 10-14 zile de la cei vaccinați

Pentru fiecare probă biologică va fi completată o Fișă separată după modelul prezentat în anexa 1.

17

16. PREVENIREA PRIN VACCINĂRI A ALTOR BOLI INFECȚIOASE

PNI prevede elaborarea la necesitate a recomandărilor pentru vaccinare a unor contingente de

populaţie cu risc sporit contra rabiei, gripei, hepatitei virale A, infecţiei meningococice, varicelei,

infecţiei cu Papilomavirusul uman, holerei, antraxului, leptospirozei, tularemiei, febrei tifoide şi

brucelozei, în funcţie de situaţia epidemică, recomandările OMS şi posibilităţile

financiare. Imunizarea împotriva febrei galbene, encefalitei acariene şi pestei va fi aplicată

persoanelor care pleacă în regiunile endemice în mod individual.

17.VACCINAREA CĂLĂTORILOR

La nivel global se înregistrează peste 1 miliard de calatori anual, din care majoritatea merg

în vacanță, la studii, muncă temporară etc. Călătoriile, indiferent de scop, expun omul la numeroase

riscuri, inclusiv riscul de infectare și transmitere a bolilor infecțioase.

Vaccinarea corectă pe parcursul vieții conform calendarului național de imunizări și la

necesitate cu 6-8 săptămâni înainte de o călătorie va reduce riscul îmbolnăvirii și de răspândire a

bolilor infecțioase. Ca atare, conform Regulamentului sanitar internațional este obligatorie doar

vaccinarea cu o doză de vaccin contra febrei galbene numai în țările cu răspândire endemică a

acestei infecții. Însă, unele state includ și alte vaccinări în lista celor obligatorii pentru țara sa.

Vaccinurile necesare pentru călători

REGIUNEA GEOGRAFICĂ VACCINAREA OBLIGATORIE

Africa: (Angola, Benin, Burkina Faso,

Burundi, Cameroon, Central African

Republic, Chad, Congo, Cote d’ Ivoire,

Democratic Republic of the Congo,

Equatorial Guinea, Ethiopia, Gabon, Gambia,

Ghana, Guinea, Guinea-Bissau, Kenya,

Liberia, Mali, Mauritania, Niger, Nigeria,

Rwanda, Senegal, Sierra Leone, Sudan, Togo

and Uganda),

America de Sud: (Argentina, Bolivia, Brazil,

Colombia, Ecuador, French Guiana, Guyana,

Panama, Paraguay, Peru, Suriname, Trinidad

and Tabago, Venezuela).

Febra galbenă

Armenia Infecția meningococică.

Gabon Difterie, tetanos, poliomielită.

Europa de Nord Hepatita virală B, tetanos şi difterie, encefalita

acariană.

Europa de Sud Hepatitele virale A şi B, tetanos şi difterie, febra

tifoidă, poliomielita, infecţia meningococică,

rabia, encefalita acariană.

America de Nord Difterie, tetanos, hepatita virală B.

America Centrală (climă temperat-

continentală)

Hepatitele virale A şi B, tetanos şi difterie, febra

tifoidă.

America de Sud (climă tropicală) Febra galbenă, hepatitele virale A şi B, tetanos şi

difterie, febra tifoidă, infecţia meningococică.

America de Sud (climă moderată) Hepatitele virale A şi B, tetanos şi difterie, febra

tifoidă.

Africa de Sud Hepatitele virale A şi B, tetanos şi difterie, febra

tifoidă, poliomielita.

Africa de Nord Hepatitele virale A şi B, tetanos şi difterie, febra

tifoidă, poliomielita, rabia.

Africa de Sud - Sahara Febra galbenă, hepatitele virale A şi B, tetanos şi

difterie, febra tifoidă, poliomielita, rabia.

18

Asia de Est

Asia de Sud-Est

Asia de Sud-Vest

Europa Sud-Centrală

Hepatitele virale A şi B, tetanos şi difterie, febra

tifoidă, poliomielita, infecţia meningococica,

rabia.

Sursa de informație: World Health Organization, www.who.int/ith

Vaccinurile care nu sunt incluse în PNI se pot administra în centrele medicale private din

Republica Moldova, ce prestează servicii de imunizări contra plată.

Centre medicale private de vaccinare în Republica Moldova:

Mun. Chişinău: 1. ”Imuno+”, str. Alba-Iulia, 87, tel. (022) 60-52-20;

2. ”Imuno+”, str. Independenţei, 34/1, tel. (022) 66-49-09;

3. ”Imuno+”, bd. Moscovei, 5, tel. (022) 44-50-20;

4. ”MedExpert”, str. Gh. Asachi, 42, tel.(022) 81-11-81;

Mun. Bălţi: 1. str. Ştefan cel Mare, 26, tel. (0231) 6-06-49.

II. VACCINURILE

1. Caracteristica generală a vaccinurilor

În lume este folosită o varietate largă de vaccinuri:

- anatoxine;

- vaccinuri din bacterii omorâte, sau din componentele celulei bacteriene;

- vaccinuri din agenţii cauzali vii atenuaţi;

- vaccinuri obţinute prin metode genetice s.a.

Vaccinul împotriva difteriei şi cel împotriva tetanosului, sau anatoxine, reprezintă toxine de

origine proteică, care şi-au pierdut toxicitatea în urma unei proceduri de prelucrare cu aldehidă

formică. Anatoxinele native posedă o imunogenitate relativ redusă şi, de aceea, în practică ele sunt

utilizate în formă adsorbită prin adăugarea adjuvanţilor (substanţe care cresc considerabil forţa

imunogenă a antigenilor). În cazul anatoxinelor difteric şi tetanic, adjuvantul cel mai des utilizat

este o sare de aluminiu.

Cel mai răspândit vaccin împotriva tusei convulsive conţine bacterii integre de Bordetella

pertussis omorâte şi e utilizat în cadrul vaccinurilor combinate, de exemplu vaccinului pentavalent

(împotriva difteriei, tetanosului, pertusei, hepatitei virale B și infecției cu Hib), DTP etc.

Componentul pertussis în acest caz are şi un rol de adjuvant pentru anatoxinele difteric şi tetanic.

În prezent, în lume se produce şi un vaccin acelular împotriva tusei convulsive, care conține doar

părți componente ale celulei bacteriene și se caracterizează prin reactogenitate scăzută, dar în

același timp, este și mai puțin imunogen.

Un alt vaccin care conține antigene specifice este vaccinul pneumococic Prevenar, un vaccin

polizaharidic conjugat 13-valent, adsorbit.

Vaccinul inactivat împotriva hepatitei B este produs prin tehnologie recombinantă de ADN

(acizi dezoxiribonucleici).

La vaccinuri recombinante se referă și vaccinul contra Papilomavirusului uman (HPV)

tetravalent Gardasil și bivalent Cervarix.

Vaccinurile inactivate conţin un preservativ (conservant), de obicei mertiolatul, în concentraţie mai

mică de 0,1mg/ml.

Alte vaccinuri conţin germeni vii atenuaţi. Vaccinul contra tuberculozei (BCG) conţine

bacterii vii (Bacili Calmette-Guérin), o formă atenuată a Mycobacterium bovis. Vaccinul BCG nu

19

conţine preservativi şi după dizolvare poate fi uşor contaminat. De aceea este necesar de a-l utiliza

repede, doar pe parcursul unei sesiuni de imunizare (de obicei până la 6 ore după dizolvare).

Vaccinul împotriva rujeolei conţine virus viu rujeolic, provenit din una din următoarele

tulpini atenuate (Schwarz, Edmonston-Zagreb, Moraten, L-16, CAM-70, AIK-C). Aceste tulpini au

fost atenuate pe căi diferite, dar toate induc anticorpi antirujeolici similari. Vaccinul rujeolic

conţine, de obicei, în calitate de conservant o mică cantitate de antibiotice (neomicină, polimixină

sau kanamicină).

Vaccinul poliomielitic oral (VPO) reprezintă un vaccin monovalent sau un amestec a celor

două sau trei tipuri de virus poliomielitic atenuat (tipurile 1, 2 şi 3). Este importantă respectarea

unei anumite proporţii între aceste tipuri care se asigură de producător. De la 01.05.2016 vaccinul

poliomielitic viu atenuat trivalent nu se mai produce în lume și nu se utilizează datorită eradicării

globale a virusului poliomielitic de tipul 2. În calitate de stabilizator în VPO este utilizată clorura de

magneziu sau zaharoza.

Vaccinul poliomielitic inactivat (VPI) este administrat injectabil şi reprezintă un amestec a celor trei

tipuri de virus poliomielitic, dar în stare inactivată.

La vaccinuri vii atenuate se referă și vaccinurile contra infecției cu rotavirusuri.

O parte din vaccinuri sunt produse în formă lichidă şi pot fi utilizate imediat, altele - în

formă liofilizată şi, până la administrare, trebuiesc reconstituite (dizolvate). De obicei toate

vaccinurile liofilizate sunt vaccinuri vii și necesită a fi utilizate în timp de până la 6 ore după

reconstituire.

În scopul asigurării calităţii şi inofensivităţii vaccinurilor, OMS a instituit un sistem

internațional de precalificare a vaccinurilor. Funcția acestui instrument constă în verificarea

respectării de către producătorii de vaccinuri a normativelor OMS legate de componență și

producere, condițiilor de producere, investigarea de laborator a componentelor vaccinurilor și

produselor finale, supravegherea eficienței și inofensivității vaccinurilor la utilizarea lor. În

Republica Moldova în cadrul PNI sunt achiziționate și utilizate numai vaccinuri înregistrate în țară

și precalificate de OMS. Lista producătorilor şi produselor vaccinale care au susţinut procedura

OMS de precalificare pentru livrări internaţionale poate fi găsită la adresa Internet:

http://www.who.int/vaccines-access/quality/un_prequalified/prequalvaccinesproducers.html

2. Calendarul vaccinărilor

Fiecare țară are un calendar național de vaccinări. La alcătuirea acestui calendar se iau în

considerație mai mulți factori precum riscul infectării, disponibilitatea statului de a asigura țara cu

vaccinuri, compatibilitatea antigenelor într-un vaccin combinat etc. La determinarea vârstei

optimale pentru imunizarea copiilor au importanţă următorii factori:

- riscul infecţiei la o anumită vârstă;

- particularităţile de vârstă ale răspunsului imun la administrarea vaccinului;

- interferenţa posibilă a răspunsului imun la prezenţa anticorpilor materni pasivi;

- riscul complicaţiilor postvaccinale la anumite vârste;

- posibilităţile serviciului de imunizare.

Ca regulă, vaccinarea este recomandată la cea mai mică vârstă, când apare deja riscul

infectării şi îmbolnăvirii, dar în acelaşi timp, când este deja garantat răspunsul imun adecvat cu

riscul minim de dezvoltare a reacţiilor adverse în urma administrării vaccinului. Calendarul are și

scopul de a obţine către vârsta de risc a unui nivel înalt al cuprinderii cu vaccinări ca garanție a

prevenirii răspândirii epidemice a infecției.

20

Calendarul vaccinărilor obligatorii în Republica Moldova pentru anii 2016-2020

(Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1113 din a.2016)

Vârsta efectuării vaccinării

Hepati-tei

virale B

HepB

Tuber- culozei

BCG

Polio-mielitei

VPO/ VPI

Infecţiei cu

rotavirus

RV

Infecţiei Hib

Hib

Infecţiei cu

pneumo-coci PC

Difteriei, tetanosului,

tusei convulsive

DTP

Difteriei, tetanosului

DT/Td

Rujeolei, oreionului, rubeolei

ROR

Note

Până la 24 ore HepB-0 În maternitate

2-5 zile BCG 1 În maternitate

2 luni HepB-1 VPO-1 RV-1 Hib-1 PC-1 DTP-1 Concomitent în aceeaşi zi: injectabil intramuscular HepB+DTP+Hib în

componenţa vaccinului pentavalent, PC şi VPI separat cu diferite seringi şi în diferite locuri

anatomice; VPO şi RV picături în gură

4 luni HepB-2 VPO-2 RV-2 Hib-2

PC-2 DTP-2

6 luni HepB-3 VPO-3 VPI

Hib-3 DTP-3

12 luni PC-3 ROR-1 Separat cu diferite seringi şi în diferite locuri anatomice

22-24 luni VPO-4 DTP-4 Concomitent, peste 16-18 luni după vaccinare

6-7 ani

VPO-5 DT ROR-2 VPO-5 şi DT – concomitent primăvara, pînă la admiterea copiilor la şcoală; ROR-2 toamna

(în clasa I)

15 – 16 ani Td ROR-3** Concomitent (clasa 9), separat cu diferite seringi şi în diferite locuri anatomice

Adulţii: La 20, 30, 40, 50 şi 60 ani

Td Imunizarea este efectuată la atingerea vârstei indicate

Notă:1.Vaccinările opţionale recomandate în mod individual, inclusiv contra plată: contra Papilomavirusului uman – fetele de la vârsta de 12 ani 2 doze cu interval de 6 luni între ele; gripei – de la vârsta de 6 luni anual; hepatitei virale A - de la vârsta de 1 an 1 doză persoanele nevaccinate; infecţiei meningococice – vaccinuri mono- sau polivalente ne conjugate – de la vârsta de 2 ani, conjugate – de la vârsta de 2 luni; varicelei – de la vârsta de 9 luni pentru persoane care n-au suportat infecţia; tusei convulsive cu component pertusis acelular – membrii familiilor şi îngrijitorilor bebeluşilor. 2. Vaccinarea împotriva altor boli infecţioase (holera, tularemia, febra tifoidă, bruceloza etc.) va fi efectuată grupelor de populaţie cu risc sporit de infectare, în funcţie de situaţia epidemiologică şi în conformitate cu deciziile Ministerului Sănătăţii. 3. Imunizarea împotriva febrei galbene, encefalitei acariene, pestei va fi aplicată persoanelor care pleacă în regiunile endemice în mod individual, inclusiv contra plată.

21

3. Principii de bază în organizarea şi realizarea vaccinărilor

1. Vaccinarea populaţiei în Republica Moldova împotriva maladiilor incluse în Programul

Naţional de Imunizări este obligatorie pentru populaţie, purtând aspect legal și se află în

plină conformitate cu cerinţele internaţionale, inclusiv Convenţia internaţională cu privire

la drepturile copilului din 20.11.1989, art. 24, şi recomandările Organizaţiei Mondiale a

Sănătăţii. Articolul 52 al Legii privind supravegherea de stat a sănătăţii publice nr. 10-XVI

din 03.02.2009 de rând cu garantarea şi asigurarea de stat a realizării imunizărilor

profilactice prevede că „admiterea copiilor în colectivităţi şi instituţii educaţionale şi de

recreere este condiţionată de faptul vaccinării lor profilactice sistematice”, p.6.

Obligativitatea vaccinărilor este specificată și în Legea cu privire la drepturile şi

obligaţiunile pacientului nr. 263-XVI din 27.10.2005 (Monitorul oficial al Republicii

Moldova din 30.12.2005 nr. 176-181), Articolul 5, 7 p. a,b.; Strategia Naţională de

Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1032 din 20

decembrie 2013 etc. Programul Național de Imunizări pentru anii 2016-2020, aprobat prin

Hotărîrea de Guvern nr.1113 din.2016, reflectă politica statului în promovarea

imunoprofilaxiei ca mijloc prioritar de protecție a sănătății populației, îndeosebi a copiilor;

prevede asigurarea finanţării durabile a Programului, accesul universal al populaţiei la

serviciile de imunizare, calitatea şi inofensivitatea imunizărilor prin procurare şi utilizare

doar a vaccinurilor înregistrate în ţară, de la producători precalificaţi de către Organizaţia

Mondială a Sănătăţii pentru livrări internaţionale, produsele cărora prezintă un nivel

superior de imunogenitate şi un grad inferior de reactogenitate; securitatea injecţiilor,

efectuate în cadrul imunizărilor prin realizarea acestora în locuri amenajate cu respectarea

condiţiilor de prevenire a contaminării şi administrarea vaccinurilor injectabile doar cu

seringi de unică folosință autoblocante.

2. Vaccinările se efectuează fără plată, ca regulă, în cabinete de vaccinări din cadrul

instituţiilor de asistență medicală primară sau a maternităţilor. Este obligatorie prezența

setului de medicamente anti-șoc. Se admite, în cazuri aparte, efectuarea vaccinărilor în alte

circumstanţe (instituţii preşcolare, şcoli, întreprinderi) cu condiţia respectării regulilor de

transportare şi păstrare a vaccinurilor cât şi de acordare a ajutorului urgent în caz de reacţii

adverse postvaccinale.

3. Părinţii sunt informaţi din timp despre necesitatea imunizărilor, ziua în care vor fi

imunizaţi copiii, vaccinul utilizat, reacţiile postvaccinale posibile.

4. Copiii, supuşi imunizării, sunt examinaţi preventiv de către medicul de familie, cu

termometria corpului, precizarea datelor de anamneza (boli, suportarea vaccinărilor

anterioare, alergie la medicamente, produse alimentare etc.). Copiii sănătoși nu au

necesitate de o pregătire medicamentoasă înainte de vaccinare. Toţi copiii cu boli cronice,

stări alergice etc., înainte de imunizare sunt consultaţi de către medicii specialiști.

5. Vaccinările se aplică în termenele stabilite de calendar.

6. În cazuri necesare se iau în considerare numai contraindicațiile medicale indicate în

instrucțiunile care însoțesc vaccinul respectiv.

7. Copiii neimunizaţi la vârsta țintă din cauza contraindicaţiilor medicale temporale, sunt

vaccinaţi după scheme individuale în termenele posibile, cu administrarea separată sau

concomitentă a vaccinurilor. Prioritatea aplicării unui sau altui vaccin, se determină în

dependenţă de situaţia epidemiologică în teritoriul dat, vârsta şi starea sănătăţii copilului.

8. În scopul reducerii numărului vizitelor la medic, necesare pentru efectuarea imunizării

sistematice, la fiecare vizită trebuie de administrat mai multe vaccinuri, reieșind din

compatibilitatea lor conform instrucțiunilor de utilizare și prevederilor Calendarului

național.

9. Fiecare doză de vaccin va fi administrată cu seringă autoblocantă şi ac fix sterile, în

părţi diferite ale corpului. În timpul vaccinărilor concomitente se interzice categoric

combinarea în aceeaşi seringă a două sau mai multe vaccinuri. Nu se permite de utilizat

un vaccin lichid pentru dizolvarea unui alt vaccin liofilizat.

22

10. În caz în care două vaccinuri sau mai multe vaccinuri nu sunt administrare în aceeași

zi, intervalul minim între administrări este de 30 zile (4 săptămâni).

11. După hemotransfuzii, introducerea imunoglobulinelor nespecifice sau specifice,

profilaxia pasivo-activă a tetanosului şi rabiei, vaccinurile, cu excepţia celor împotriva

rujeolei, oreionului, rubeolei, vor fi administrate peste 1,5 luni. Vaccinul/rile împotriva

rujeolei, oreionului, rubeolei va fi administrat peste 3 luni.

12. Imunoglobulinele pot fi aplicate după introducerea vaccinurilor cu interval nu mai

mic de 2 săptămâni. Introducerea imunoglobulinelor la indicaţii clinice, imunoprofilaxia

specifică a rabiei şi tetanosului se efectuează indiferent de imunizările precedente.

13. Testarea tuberculinică se efectuează cu interval de o lună după aplicarea vaccinurilor

şi peste 2 săptămâni după introducerea imunoglobulinelor.

14. Vaccinurile pot fi administrate imediat după citirea rezultatului testului cu

tuberculină.

15. Fiecare persoană după vaccinare trebuie sa rămână sub supravegherea lucrătorului

medical timp de 30 minute pentru evidenţierea precoce a unor reacţii adverse posibile de

tip imediat.

16. Toate reacţiile adverse postvaccinale vor fi raportate la Centrele de Sănătate Publică.

17. Toate vaccinările efectuate vor fi înregistrate în documentele medicale de evidenţă în

ziua realizării imunizărilor.

4. Contraindicaţii la vaccinare

Există un număr redus de contraindicaţii absolute, care nu permit imunizarea cu vaccinuri,

incluse în PNI. În cazul amânării vaccinării din cauza îmbolnăvirii, există şanse că copilul

nu va fi din nou adus la instituţia medicală şi, astfel, posibilitatea de a vaccina copilul va fi

ratată. În multe ţări, refuzul sau amânarea vaccinării din cauza contraindicaţiilor false este

o cauză principală a acoperirii vaccinale joase sau a finalizării tardive a imunizărilor.

4.1 Contraindicaţiile adevărate la imunizare:

- Reacţii secundare grave (şocul anafilactic, reacție alergică generalizată, edem

Quinque colaps, encefalita sau encefalopatie, convulsii), observate după administrarea

dozei precedente a vaccinului. Aceste reacţii pot să apară rarisim după administrarea unui

vaccin combinat cu conținut de pertusis celular și necesită a fi confirmate de un consiliu

medical. În asemenea cazuri dozele următoare de vaccinuri cu conținut pertusis celular se

contramandează, iar imunizarea poate fi finalizată cu anatoxina diftero-tetanică (DT),

restul componentelor – cu monovaccinuri.

- Vaccinul cu component pertussis celular este contraindicat copiilor cu patologie

neurologică necompensată (copii bolnavi de epilepsie, la care tratamentul cu medicamente

nu previne dezvoltarea acceselor, sau copii cu encefalopatie progresivă).

- Pentru copii care prezintă reacții alergice la ouă de găină sau neomicină prin

apariţia simptomelor de hipersensibilitate (urticarie generalizată, respiraţie dificilă, edemul

laringelui, colaps, şoc) este interzisă administrarea vaccinurilor, la producerea cărora sunt

utilizate embrioane de găină sau care conţin neomicină (de exemplu, vaccinul rujeolic sau

trivaccinul contra rujeolei, oreionului, rubeolei ROR) .

- Vaccinurile vii nu sunt recomandate copiilor cu stare de imunodificienţă sau

copiilor la care sistemul imun este slăbit din cauza tumorilor, a tratamentului cu

imunodepresante sau după radioterapie. Totuşi, vaccinul rujeolic şi poliomielitic trebuie

neapărat să fie administrat bolnavilor de SIDA. Pentru copii cu simptome clinice de SIDA

este interzis vaccinul BCG şi vaccinul contra febrei galbene.

Se recomandă de folosit orice posibilitate pentru realizarea vaccinării; este necesar de

vaccinat toţi copii, care s-au prezentat la o instituţie medicală cu diferite probleme. În mai

multe ţări copiii spitalizaţi sunt vaccinaţi imediat după ameliorarea stării lor de sănătate,

până la externarea din spital. OMS recomandă ca vaccinul rujeolic să fie administrat la

momentul spitalizării copilului din cauza riscului major al răspândirii rujeolei în spitale.

23

Contraindicațiile la vaccinuri separate sunt listate în instrucțiunile care însoțesc

vaccinul respectiv.

4.2. Contraindicaţii false la vaccinare.

Este extrem de important de imunizat la timp copiii, care suferă de hipotrofie. Febra

moderată, formele uşoare ale unei infecţii respiratorii şi alte maladii care nu evoluează grav

nu sunt considerate drept contraindicaţii la vaccinare. Bolile diareice nu reprezintă o

contraindicaţie pentru efectuarea vaccinării împotriva poliomielitei.

Maladiile care nu sunt considerate de către OMS drept contraindicaţii la imunizare

- Maladii uşoare (de exemplu, o infecţie respiratorie sau diareică) cu temperatura

axilară nu mai mare de 38ºC.

- Alergie, astm bronșic sau alte maladii alergice, febră de fân sau rinita alergică.

- Prematuritate sau greutatea mică la naşterea copilului.

- Hipotrofie.

- Icterul nou-născuţilor.

- Encefalopatie.

- Anemie.

- Maladii convulsive la membrii familiei.

- Tratamentul cu antibiotice sau cu doze mici de corticosteroizi, cât şi utilizarea

locală a steroizilor.

- Dermatoze, eczema sau leziuni locale de origine infecţioasă ale pielii.

- Maladii cronice cardiace, pulmonare, renale, hepatita cronică.

- Maladii neurologice “stabile” (neprogresive), de exemplu, sindromul Dawn.

- Perioada de convalescență.

În caz de maladie acută cu febra mai înaltă de 38ºC sau fără febră vaccinarea va fi

amânată până la însănătoșirea copilului

4.3.Vaccinarea copiilor cu maladii alergice

La baza vaccinării copiilor cu maladii alergice se află conduita individuală către

fiecare copil. La vaccinarea acestor copii, este necesar de respectat următoarele criterii

generale:

- Copiii cu maladii alergice se vaccinează contra tuturor infecţiilor incluse în PNI.

Este dorită şi imunizarea contra gripei, mai ales a copiilor cu patologie bronhopulmonară

cronică;

- Vaccinarea copiilor cu maladii alergice se petrece numai în faza de remisiune a

acestora (completă sau incompletă) pe fundalul terapiei preventive, volumul şi

longitudinea căreia depinde de gravitatea acestor maladii și este prescrisă de medicul

alergolog.

- În perioada de vaccinare, copiii trebuie să respecte dieta cu excluderea alergenilor

cauzali (peşte, ouă, miere, ciocolată, nuci, cacao, citrice, căpşune, zmeură, etc.) şi să evite

folosirea produselor alimentare la care deja au avut loc reacţii alergice. În această perioadă

nu se introduc în alimentație produse noi. Dieta trebuie respectată nu mai puţin de 1

săptămână înainte şi 1 lună după vaccinare.

- Copii cu astm bronşic sever persistent se vaccinează în condiţii de staţionar.

24

4.4. Precauţii şi profilaxia complicaţiilor neurologice la copii supuşi vaccinării

Copiii de vârstă mică 0-3 ani, spre deosebire de copii mai mari şi maturi, posedă

particularităţi importante ale sistemului nervos central cum ar fi:

- pragul scăzut de excitabilitate, ceea ce uşor favorizează apariţia sindromului

epileptic;

- hidrofilie avansată care provoacă apariţia rapidă a edemului cerebral (encefalopatiei

toxicoinfecţiose);

- afectare difuză şi deseori lipsa semnelor de focar, ce duce la ştergerea semnelor de

diferenţiere între encefalopatie toxiinfecţioasă şi encefalită.

Copiii cu encefalopatii perinatale, traume cranio-cerebrale dobândite, neuroinfecţii,

encefalopatii metabolice, în deosebi cei cu convulsii în anamneză, intoxicaţii acute sau

cronice, copiii cu strigme, anomalii de dezvoltare sau boli genetice, copiii din grupul de

risc şi cei din familii vulnerabile, necesită o pregătire specială pentru vaccinare.

Această pregătire are scopul de a scădea reactivitatea SNC la copil şi a

preîntâmpina apariţia acceselor epileptice convulsive şi non convulsive (care mai greu sunt

observate de părinţi şi chiar de personalul medical) şi a edemului cerebral, care stă la baza

diferitor complicaţii grave postvaccinale din partea SNC la copii.

Copii sănătoși nu au nevoie de o pregătire medicală înainte de vaccinare!

Se iau în considerare numai contraindicațiile medicale înscrise în instrucțiuni care

însoțesc vaccinul respectiv!

4.5 Vaccinarea în perioada sarcinii

Pentru moment, nu există o evaluare concludentă a riscurilor în urma vaccinării în

perioada sarcinii. De aceea, cu excepţia unor cazuri specifice, vaccinarea va fi evitată în

perioada de sarcină, în deosebi pe parcursul primului trimestru. În unele circumstanţe riscul

în urma vaccinării trebuie cântărit faţă de beneficiile vaccinării pentru mamă şi făt.

Beneficiile vor depăşi riscurile în situaţii când:

- Riscul expunerii la infectare a mamei și/sau fătului este mare;

- Boala prezintă un risc special pentru mamă şi făt (ex. tetanosul, rabia).

Există o experienţă largă de vaccinare a gravidelor cu vaccinuri inactivate,

anatoxine şi polisaharide (ex. - anatoxina diftero-tetanică, vaccinul pertusic acelular, gripal

inactivat) fără urmări adverse pentru sarcină. Ca regulă, vaccinarea este amânată pentru

trimestrul trei al sarcinii pentru a minimiza riscurile pentru fătul în dezvoltare şi pentru a

nu provoca întreruperea sarcinii.

Majoritatea vaccinurilor vii (BCG, contra rujeolei, oreionului, rubeolei, varicelei)

nu sunt recomandate pe parcursul sarcinii în scopul prevenirii malformaţiilor congenitale

posibile. Din experienţa practică, însă, vaccinul rubeolic, administrat din neştiinţă femeilor

gravide, nu a condus la apariţia anomaliilor, dovedind că nu este motivată întreruperea

sarcinii în asemenea situaţii.

4.6 Vaccinarea persoanelor cu infecţia HIV/SIDA

Răspândirea epidemică a virusului imunodeficienţei umane (HIV) şi sindromului

imunodeficienței dobândite (SIDA) are anumite implicaţii asupra derulării programului de

imunizări. Cu unele excepţii, vaccinarea copiilor infectaţi cu HIV este sigură şi benefică.

De aceea nu este recomandată testarea la HIV în scopul selectării pentru vaccinarea

ulterioară.

25

Majoritatea copiilor infectaţi, pe parcursul primilor doi ani de viaţă, posedă

capacitatea de răspuns imun, atât celular cât şi umoral. În următorii doi ani se constată un

declin evident al acestui răspuns.

Odată ce infecţia HIV deteriorează sistemul imun, au existat îngrijorări că utilizarea

vaccinurilor vii ar putea provoca, la aceste persoane, boli severe, asociate cu vaccinarea.

Actualmente se înregistrează doar cazuri rare de reacţii adverse la persoanele HIV infectate

vaccinate cu VPO şi vaccin rujeolic. Aplicarea vaccinurilor inactivate (DTP, HepB) nu a

fost însoţită de o creştere a frecvenţei reacţiilor adverse. La moment nu există, de asemeni,

date clinice şi de laborator care ar confirma că administrarea vaccinurilor accelerează

progresarea bolii.

Diminuarea în timp a ratei de seroconversie la copiii HIV-infectaţi, determină

recomandarea vaccinării la o vârstă cât mai precoce în cazul copiilor născuţi de mame HIV

pozitive.

Persoanele cu infecţie HIV asimptomatică pot primi toate vaccinurile cu excepţia

vaccinului BCG şi vaccinului împotriva febrei galbene.

Copiii cu infecţie HIV simptomatică, în stadiu sever de boală, ca şi în cazul altor boli

severe, nu vor fi supuşi vaccinării.

Recomandări pentru imunizarea copiilor şi adulţilor HIV infectaţi

Vaccinul Infecţia HIV

аsimptomatică

Infecţia HIV simptomatică

BCG Da* NU

DTP, anatoxina tetanică, Td,

DT

Da Da

VPO, IPV Da Da

Rujeolic (solitar sau în

combinaţie cu alte vaccinuri)

Da Da** dacă CD4 >200

(>15%)

Haemophilus influenzae tip B Da Da

HepB Da Da, 4 doze, doza dublă,

examinarea seroconversiei,

revaccinări

HepA Da Da, examinarea

seroconversiei, revaccinări

Vaccinul pneumococic Da NU

Vaccinul contra

Papilomavirusului uman

Da Da

Febra galbenă Da NU

Vaccinul inactivat antigripal Da Da

Vaccinul rotaviral Nu-s date destule Nu-s date destule

* Numai în zone cu risc înalt de răspândire a tuberculozei

** În stadiul de eliminare a rujeolei, când riscul contractării virusului rujeolei este extrem

de mic sau lipsește, în cazul când există posibilitatea monitorizării răspunsului imun al

fiecărui HIV infectat, se poate de abţinut de la vaccinarea persoanelor cu imunitatea sever

compromisă. Copiii cu imunosupresie moderată vor fi supuşi vaccinării împotriva rujeolei.

III. REACŢII POSTVACCINALE

Deşi vaccinurile existente sunt destul de inofensive, administrarea unora din ele

poate fi asociată cu apariţia unor reacţii adverse. Aceasta nu înseamnă nici de cum că

anume vaccinul reprezintă cauza reacţiei.

Asocierea reacţiei cu un vaccin concret poate fi suspectată în următoarele cazuri:

- se observă cazuri multiple de reacţii la persoanele imunizate, în timp scurt după

administrarea vaccinului;

26

- reacţiile în grupul persoanelor vaccinate sunt observate mult mai frecvent decât în

grupul de populaţie de aceeaşi vârstă care n-a fost supusă imunizării.

Incidente medicale postvaccinale sunt simptome nedorite, care apar după imunizare, dar

nu au neapărat o legătură cauzală cu vaccinul folosit, adică pot fi drept rezultat și al

acțiunii unui vaccin sau a procesului de imunizare, și un eveniment coincident, care nu

are legătură cu vaccinul sau procesul de imunizare, dar este asociat cu timpul imunizării.

În anul 2012, Consiliul Organizațiilor Științifice Medicale Internaționale (COȘMI) și OMS au

revizuit clasificarea existentă a reacțiilor postvaccinale și au introdus o clasificare nouă (vezi

tabelul ce urmează).

Clasificarea reacțiilor postvaccinale în baza de cauza-efect (COȘMI /OMS2012 г.)

Reacții postvaccinale Definiție

Reacția legată de vaccin

Reacție provocată sau accelerată de vaccin, legată de calitatea

componentelor vaccinului.

Reacția legată de defectul calității

vaccinului

Reacție provocată sau accelerată de defectul calității

vaccinului, inclusiv și utilajul pentru administrarea vaccinului

furnizat de producător.

Reacția legată de erori la

administrarea vaccinului

(precedente erorile de program)

Reacție legată de mânuirea incorectă a vaccinurilor, ceea ce

este posibil de înlăturat.

Reacția asociată cu frica de

imunizare

Reacția din partea pacientului care nu este legată de vaccin

sau administrarea lui.

Evenimente medicale coincidente Reacțiile care nu sunt legate de calitatea vaccinului sau de

erori la administrarea vaccinului.

1.Caracteristica reacțiilor la vaccinuri

Primul tip de reacții asociate cu vaccinul - este un răspuns individual al

organismului la proprietățile inerente ale vaccinului, chiar și în cazuri în care mânuirea și

administrarea vaccinului a fost corectă. Al doilea tip - răspuns asociat cu defectele

calității vaccinului apărut în procesul de producere, ceea ce poate afecta răspunsul

individual al organismului și crește astfel riscul de apariție a evenimentelor adverse după

imunizare.

Reacțiile postvaccinale pot fi clasificate ca reacții comune, minore sau rare, și

reacții mai grave. Majoritatea din reacțiile observate se referă la cele minore și dispar de la

sine. Reacții mai grave sunt rare și, în general, nu cauzează probleme de lungă durată.

1.1. Reacții minore la vaccinare Scopul imunizării este inducerea răspunsului imun prin stimularea sistemului

imunitar administrând vaccinurile. Reacțiile locale, febră și simptome sistemice pot să

apară ca rezultat al unui răspuns imun. În plus, unele componente ale vaccinului (de

exemplu, un adjuvant de aluminiu, stabilizatori sau conservanți) pot provoca reacții

individuale. Atunci când se utilizează vaccinuri sigure de înaltă calitate, aceste reacții sunt

reduse la minim, producând, în același timp, o imunitate înaltă. În tabelul care urmează

sunt prezentate date privind reacțiile postvaccinale la cele mai utilizate vaccinuri.

27

Reacții minore postvaccinale și tratamentul lor (http://www.cdc.gov/vaccines/pubs/ACIP-

list.htm)

Vaccin

Reacții locale

(durere, tumefacție,

eritem)

Febră (>38°С) Iritabilitate,

indispoziție, simptome

sistemice BCG

1 90-95%

- -

Hepatita В La adulți până la 15%

La copii până la 5%

1-6% -

Hib 5-15%

2-10% -

Gripal inactivat

10-64% 5-12%2

-

Gripal viu atenuat

- 16-31% 4-23%

Rujeola/RR/ROR

5-15% <1% (>39°С) 5% (erupții)

VPO

- < 1% < 1%3

Tuse convulsivă (vaccinul

celular) 4

până la 50% până la 50% până la 55%

Pneumococic conjugat

~10% ~20%

<1% (>39°С)

~20%

Tetanus/DT/DT-А

<10%5

<10% <25%

Varicela

7-30%

Tratament Un șervețel umed

rece la locul

injectării pentru 5-

10 minute.

Se oferă consum mărit

de apă.

Îmbrăcăminte ușoară.

Paracetamol*

1 Reactogenitate locală variază în dependență de vaccin și depinde de tulpina și cantitatea antigenului. 2 Printre copii cu vârsta 1-15 ani . 3 Diaree, cefalee și/sau mialgie. 4 La vaccinul acelular reacțiile sunt mai puțin frecvente. 5 Nivelul reacțiilor locale crește după revaccinare cu 50-85%.

* Doza de paracetamol: conform instrucțiunii de utilizare.

Reacțiile locale includ durere, tumefacție și / sau eritem la locul de injectare și sunt

observate la 10 % din persoanele vaccinate, cu excepția celor care au primit vaccinul

pertusic celular sau doza booster de anatoxină tetanică când reacțiile locale apar în

aproximativ 50% de cazuri. BCG determină o reacție locală specifică - peste 2-4

săptămâni, în locul injectării se dezvoltă o papulă, care evoluează în veziculă şi apoi

ulceraţie. Leziunea se menţine timp de 2-5 luni şi în final rezultă într-o cicatrice mică

aproximativ de 2-10 mm în diametru, în rare cazuri cheloide.

Reacția sistemică, de exemplu febra, este observată la aproximativ 10% sau mai

puțin persoane vaccinate, cu excepția vaccinului pertusic celular când apar reacții la circa

jumătate din cei imunizați. Pot fi observate și alte reacții sistemice, cum ar fi iritabilitate,

slăbiciune generală, paloare, inapetență etc. În cazul administrării vaccinurilor virale

atenuate (ROR, RR, gripal) reacții sistemice apar în urma infectării cu virusul vaccinal

peste 7-14 zile după vaccinare. Virusul rujeolic atenuat cauzează febră, erupții cutanate și /

sau conjunctivită, care sunt observate la 5-15% din persoanele vaccinate. Comparativ cu

rujeola "naturală", simptomele sunt foarte ușoare. Reacții la vaccin împotriva oreionului

(inflamarea glandelor salivare) și rubeolei (dureri articulare, inflamarea ganglionilor

limfatici), apar în mai puțin de 1% din copii vaccinați. Virusul atenuat rubeolic provoacă

28

reacții postvaccinale la adulți, la 15% dintre cei vaccinați sunt observate artralgii. Reacții

sistemice în cazul administrării VPO apar la cel puțin 1% din persoanele vaccinate (diaree,

cefalee și / sau mialgie).

1.2. Reacții rare mai severe la vaccinare

În tabelul de mai jos sunt prezentate date privind reacții rare postvaccinale.

Majoritatea acestor reacții (de exemplu, convulsii, trombocitopenie, plâns persistent) nu

durează mult. Anafilaxie, deși are potențialul fatal, poate fi tratată fără oarecare consecințe.

Encefalopatia este inclusă ca o reacție rară la vaccinul rujeolic și DTP, dar până în prezent

nu sunt argumente clare în chestiunea respectivă.

Frecvența reacțiilor rare postvaccinale şi termenele de apariţie după vaccinare

(sursa: http://www.cdc.gov/vaccines/pubs/ACIP-list.htm)

Vaccinul Reacție Intervalul de

apariţie după

vaccinare

Număr de

reacții / doze

administrate BCG Limfadenita supurată

Osteită

BCG-ită diseminată

2-6 luni

1-12 luni

1-12 luni

1-10/104

1-700/106

0,19-1,56/106

Hib Nu este observat

Hepatita В Anafilaxie

0-1 ore 1,1/106

Gripal (inactivat) Anafilaxie

Sindromul Guillain-Barre (SGB)

Sindromul oculorespirator

0,7/106

1-2/106

76/106

Gripal (viu atenuat) Anafilaxie

Respirație șuierătoare (copii cu

vârsta de 6-11 luni)

2/106

14/100

Rujeolic/ROR/RR* Convulsii febrile

Trombocitopenie

Anafilaxie

Encefalopatie

6-12 zile

15-35 zile

0-1 ore

6-12 zile

3/103

3/104

~1/106

<1/106

VPO Poliomielita vaccinasociată (PVA) 4-30 zile 2-4/106†

Pertusic celular (DTP) Plâns persistent,inconsolabil

(>3 ore

Convulsii††

Sindromul hipotonic

Anafilaxie

Encefalopatie

0-24 ore

0-3 zile

0-48 ore

0-1 ore

0-2 zile

<1/100

<1/100

1-2/103

20/106

0-1/106

Pneumococic Nu este observat

Rotaviral Nu este observat

Anatoxina tetanică, DTP Nevrită brahială

Anafilaxie

2-28 zile

0-1 ore

5-10/106

1-6/106

Varicelic Convulsii febrile

4-9/104††

Notă:

* Reacțiile nu se observă (exclusiv anafilaxie) în caz în care este imunitate (~90% din cei care primesc a doua doză

au imunitate): la copiii cu vârsta mai mare de 6 ani convulsii febrile, ca regulă, nu se observă.

† Riscul PVA este mai mare după prima doză (1 la 750 000 în comparație cu 1 la 5,1 mln la doze ulterioare), și

printre adulți sau la persoanele cu sistemul imun compromis. ††

Riscul apariției convulsiilor febrile depinde de vârstă și este mai redus la copiii cu vârsta până la 4 luni.

29

2. Prevenirea și tratamentul reacțiilor postvaccinale

Fiecare persoană vaccinată trebuie să se afle sub supravegherea lucrătorilor medicali

timp de cel puţin 30 minute după administrarea vaccinului sau pe o durata de timp

mai lungă în cazul în care se presupune o sensibilitate sporită a pacientului.

TOATE PUNCTELE DE VACCINARE TREBUIE SĂ FIE DOTATE CU SETUL

DE MEDICAMENTE ANTIȘOC!

Contraindicațiile către vaccinare sunt foarte rare. Cu toate acestea, este important să

se verifice prezența lor, în scopul de a evita reacțiile grave. De exemplu, imunizarea este

contraindicată în caz de posibilă apariție a reacțiilor alergice grave la componentele

vaccinului. Vaccinurile vii atenuate sunt contraindicate copiilor cu imunodeficiențe grave.

Este necesar de informat părinții privind posibilitatea apariției reacțiilor

postvaccinale și măsurilor necesare, inclusiv adresarea la medic în cazuri mai grave. La

apariția reacțiilor postvaccinale însoțite cu febra va fi folosită paracetamol în doza de 15

mg/kg peste 6-8 ore, maxim patru doze în 24 ore, ceea ce reduce durerea și febră. Este

periculoasă supradozarea acestui preparat. Se recomandă de îmbrăcat copilul într-o haină

ușoară, de folosit un șervețel umed rece la locul injectării, fricțiune umedă rece cu un

burete sau baie și consum mărit de apă.

Nu se recomandă categoric utilizarea metodelor netradiționale de tratament al

reacțiilor postvaccinale care prezintă un risc adevărat pentru sănătatea și viața copilului.

Asistența medicală oportună prestată de un personal calificat minimizează consecințele

nedorite și asigură recuperarea rapidă.

3. Reacțiile legate de încălcarea tehnicii de administrare a vaccinurilor

Există însă un grup de reacţii postvaccinale care pot fi prevenite şi chiar evitate.

Acestea sunt legate de erori tehnice, adică legate de încălcarea regulilor de stocare,

mânuire şi administrare a vaccinurilor. RAP cauzate de erori tehnice pot fi complet

excluse prin instruirea continuă a personalului care prestează servicii de imunizare,

utilizarea echipamentului care asigură securitatea injecţiilor şi prin supervizarea

permanentă.

Erorile de program pot condiţiona apariţia unui focar de RAP. De exemplu, în caz

de nerespectare a regulilor aseptice de către un lucrător medical, vaccinaţii sunt supuşi

riscului de apariţie a abceselor sau chiar şi a septicemiei, infecţiilor transmise prin sânge,

şocului toxic din cauza mânuirii incorecte a vaccinurilor reconstituite. Imunizarea a mai

multor copii cu vaccinul contaminat din aceeaşi fiolă poate să provoace complicaţii grave,

inclusiv şi cazuri de deces.

Reacţii secundare severe apar în urma administrării vaccinurilor la persoanele cu

contraindicaţii absolute la imunizare – de exemplu, vaccinul BCG poate provoca infecţie

diseminată la bolnavii cu imunitatea compromisă (imunodeficienţă).

Reacțiile legate de erori în procesul de imunizare

(sursa http://www.cdc.gov/vaccines/pubs/ACIP-list.htm)

Erori în procesul de imunizare Consecințe postvaccinale

Erori în mânuirea

vaccinurilor.

Influența asupra vaccinului (sau

diluantului) a temperaturii excesiv de

ridicate sau scăzute la transportarea,

depozitarea și mânuirea acestuia.

Administrarea vaccinului cu termenul de

Reacții locale și sistemice.

Producerea redusă de anticorpi.

30

valabilitate expirat.

Erori la indicația

vaccinului sau

nerespectarea

instrucțiunii pentru

vaccin.

Nerespectarea contraindicațiilor.

Nerespectarea indicațiilor la utilizarea

vaccinului (calendar, doza, locul

administrării).

Anafilaxie, infectarea diseminată în

cazul vaccinurilor vii atenuate.

Reacții locale și sistemice, reacții

neurologice, leziuni musculare,

vasculare sau osoase.

Erori la administrarea

vaccinului.

Utilizarea unui alt diluant sau unui alt

preparat în loc de vaccin.

Încălcarea tehnicii de administrare a

vaccinului, mânuirea incorectă a

flacoanelor multidoze.

Reacții locale și sistemice, inclusiv

șoc toxic.

Simptomele care apar ca urmare a unor erori în procesul de imunizare pot ajuta la

identificarea cauzei probabile a acestor erori. De exemplu, copiii vaccinați cu vaccin

contaminat (de obicei cu Staphylococcus aureus), devin bolnavi în primele ore după

vaccinare. Durere și infiltrație locale, vărsături, diaree, cianoză, si febra sunt cele mai

frecvente simptome. Examenul bacteriologic al vaccinului, în cazul în care flaconul

respectiv este disponibil, poate confirma sursa de infectare.

Abcese reci sunt rare ( ~ 1 la 100 000 de doze) reacții locale la administrarea

vaccinurilor care conțin aluminiu, mai frecvent DTP. Agitarea insuficientă a flaconului cu

vaccin până la utilizare, administrarea superficială și utilizarea vaccinului anterior

congelat crește riscul de abcese sterile și reacții locale. Contaminarea vaccinului sau

echipamentului injectabil poate provoca, de asemenea, abcese bacteriene. La utilizarea

vaccinului BCG administrarea lui subcutanată în loc de intradermică poate provoca apariția

abceselor reci.

Pentru a evita erori în procesul de imunizare:

Utilizarea seringii şi acului sterile separate pentru reconstituirea fiecărui flacon cu

vaccin.

Utilizarea seringii autoblocante cu ac fix sterile separate pentru fiecare injecţie.

Utilizarea pentru reconstituirea vaccinului numai a solventului de la producătorul

acestui vaccin.

Administrarea vaccinurilor în locul indicat al corpului conform instrucţiunii pentru

vaccinul respectiv.

Respectarea contraindicaţiilor la administrarea vaccinurilor.

Nimicirea vaccinurilor reconstituite (ROR, BCG etc.) la sfârşitul zilei de lucru,

maxim peste 6 ore după reconstituire.

Respectarea politicii “flacoanelor deschise” .

Păstrarea vaccinurilor şi solvenţilor în frigidere speciale, separat de medicamente şi

alte preparate.

Instruirea, atestarea şi supervizarea permanentă a lucrătorilor medicali incluşi în

prestarea serviciilor de imunizare.

Examinarea erorilor de program şi evitarea cauzelor care le-au provocat.

4. Reacțiile legate de frica imunizărilor

Unii indivizi și grupuri de indivizi pot reacționa în mod ne obișnuit în așteptarea

injecțiilor. Această reacție nu este legată de conținutul vaccinului. Leșinul se observă

destul de frecvent, apare la copii mai mari de cinci ani și nu necesită nici un tratament, dar

se poate de culcat pacientul într-o poziție orizontală. Cazuri de sincopă pot fi prevenite

prin reducerea stresului la copii în așteptarea injecțiilor, prin reducerea timpului de

așteptare, o temperatură confortabilă în sala de așteptare, pregătirea vaccinului pentru

administrare într-un loc izolat.

31

Hiperventilație, ca urmare a fricii de imunizare, duce la simptome specifice cum ar

fi dureri de cap ușoare, amețeli, senzație de furnicături în jurul gurii și în mâini. Frica de

injecții poate, în unele cazuri, provoca convulsii. Acești copii nu au nevoie de tratament,

dar este necesar de liniștit pacientul. Copiii mai mici au tendința de a reacționa într-un alt

mod - cu vărsături, care sunt un simptom comun de frică. Uneori se observă apnee, care

poate duce la o scurtă pierdere a cunoștinței, respirația se restabilește de sine. Copiii pot

striga pentru a evita injecțiile, sau încearcă să scape de ele prin rezistență și fugă.

Reacțiile respective sunt subiective și sunt legate numai de frica injecțiilor, mai ales

dacă într-un grup de copii a fost un caz de leșin sau alte simptome. Explicații clare privind

imunizarea și o prezentare calmă reduce frica de injecție și, astfel, reduce probabilitatea

diferitor reacții nedorite cauzate de frică.

5. Diagnosticul și tratamentul anafilaxiei

Anafilaxia este o situaţie rarisimă de natură alergică (hipersensibilitate imediată la

componentele vaccinului) cu debut în primele 15 minute după vaccinare. Trebuie să se

distingă de la sincopă (leșin vasomotor), frică și apnee, care sunt, de obicei, reacții ușoare .

În timpul sincopei omul brusc devine palid, își pierde cunoștința și poate să cadă. Leșinul

adesea este însoțit de convulsii clonice scurte (de exemplu, convulsii ritmice ale

membrelor), dar aceasta nu necesită un tratament sau investigații specifice.

Diagnosticul diferenţial al şocului anafilactic şi sincopei

Caracteristici specifice Sincopa Anafilaxia

Timpul apariției Până la, în timpul sau peste câteva

minute după injecție.

Peste câteva minute sau ore după

injecție.

Pielea Paloare generală, suprafața pielii

rece și umedă.

Prurit, hiperemie generală,

urticarie, edemul buzelor, al feței,

furnicături în jurul buzelor.

Sistemul respirator Respirație normală, respirație

superficială.

Respirație accelerată, dispnee,

respirație șuierătoare, răgușeală,

cianoză, contracția spațiilor

intercostale.

Sistemul cardio-vascular Bradicardie, pulsul slab, pulsul

poate fi palpat la artera carotidă,

poate să apară hipotensiune

arterială, care se normalizează în

poziția pacientului culcat pe spate.

Tahicardie, pulsul slab, abia se

palpează la artera carotidă,

hipotensiunea nu dispare în

poziția pacientului culcat pe spate.

Tractul digestiv Vărsături. Vărsături, diaree, crampe

abdominale.

SNC Leșin, amețeli, dispar în poziția

pacientului culcat pe spate.

Sentiment de teamă și stres,

pierderea cunoștinței, care nu

trece în poziția pacientului culcat

pe spate.

Atac de panică - lipsesc hipotensiunea arterială, paloarea, respirația șuierătoare, urticaria și edemul.

Uneori apar eritem și pete pe piele.

De menționat că cu cât este mai severă reacția cu atât este mai brusc debutul ei,

începând cu 10-15 minute după administrarea vaccinului. Este strict necesar de

supravegheat persoanele vaccinate timp de minim 30 minute după injectare.

32

Până la administrarea vaccinului este necesar de verificat prezența în anamneză a

reacțiilor alergice la doze precedente de vaccin. În cazuri suspecte este necesară

consultarea specialiștilor respectivi.

Set minim recomandat pentru cazuri de urgență

Pentru evaluarea stării de sănătate

Tensiometru

Manșete pentru măsurarea tensiunii pentru

copii și adulți

Stetoscop

Medicamente

Flacoane (fiole) cu:

Adrenalină (Epinephrine)

Hydrocortizonă

Clorfenamină

Oxigen

Utilaj curativ

Garou

Seringi de unică folosință

Tampoane sau șervețele îmbibate cu alcool

Soluții pentru injecții intravenoase (LR,

0,9% NaCl)

Utilaj pentru reanimare

Masca de buzunar cu supapă

Tuburi de intubație de diferite dimensiuni

Fixator de limbă

Tuburi endotraheale

Alte – formulare necesare, pix, lanternă etc.

Reacțiile apar fără avertizare. Utilajul necesar pentru prim ajutor va fi prezent în

toate locurile unde este realizată imunizarea. Toți vaccinatori trebuie să cunoască pașii

practici necesare pentru a salva viața pacientului în caz de anafilaxie.

Acțiuni primare

Aranjați pacientul inconștient în poziția necesară pentru restabilirea conștiinței,

asigurați fluxul liber de aer.

Evaluați respirația și pulsul (pulsul puternic la artera carotidă nu este caracteristic

pentru anafilaxie).

La necesitate inițiați acțiuni de reanimare cardiorespiratorie.

Administrați adrenalină (a se vedea dozele mai jos) intramuscular adânc.

Dacă pacientul a revenit în fire, amplasați-îl în poziția cu capul mai jos de picioare

și încălziți-îl.

La necesitate folosiți oxigenul.

Nu lăsați pacientul singur. Chemați salvarea, asistența medicală specializată.

Se permite de administrat maximal trei doze de adrenalină cu un interval minim de

5 minute în caz în care nu se observă îmbunătățirea stării de sănătate a pacientului.

Notă: Se poate suplimentar de utilizat hidrocortizonă și preparate antihistaminice.

Salbutamol în aerosoli poate ajuta la bronhospasm și adrenalina, sub formă de aerosol

poate ajuta la edemul laringian.

Asistența medicală în cazul șocului anafilactic se acordă conform Protocolului clinic

standardizat pentru medicii de familie „ȘOCUL ANAFILACTIC”

6. Evenimente medicale coincidente

Reacțiile postvaccinale coincidente nu sunt reacții provocate de vaccin sau erorile la

administrarea lui, adică incidentul medical ar fi apărut şi daca individul nu ar fi fost

vaccinat şi coincide după timp cu vaccinarea.

Vaccinările sunt de obicei planificate la primele luni și ani de viață a copilului,

când deseori apar diferite infecții și alte maladii, inclusiv manifestări ale patologiilor

congenitale sau neurologice, simptomele cărora sunt similare cu unele reacții postvaccinale

și pot fi interpretate greșit ca efectele în urma vaccinării.

33

7. Reacțiile postvaccinale care trebuie de înregistrat și raportat

Toate cazurile de RAP serioase care îngrijorează lucrătorii medicali și/sau publicul

vor fi înregistrate, cum urmează:

cazuri severe de RAP,

reacții în urma administrării unui vaccin nou,

reacții care vor putea apărea în urma erorilor la realizarea imunizărilor,

evenimentele medicale grave apărute timp de 30 zile după vaccinare cauza cărora

nu poate fi stabilită. Lista RAP recomandate pentru înregistrare și raportare

RАP pentru înregistrare și raportate Timpul apariției după

vaccinare*

Reacție anafilactoidă (reacție de hipersensibilitate acută)

Anafilaxie

Plâns persistent (mai mult de 3 ore)

Sindromul hipotensiv - hipodinamic

Sindromul șocului toxic (SȘT)

24-48 ore după vaccinare

Reacții locale grave

Sepsis

Abces la locul injectării (purulent/steril)

Pe parcursul a șapte zile

după vaccinare

Convulsii, inclusiv febrile (6-12 zile în cazul vaccinului rujeolic/ROR;

0-2 zile – DTP, DTP-HepB-Hib)

Encefalopatie (6-12 zile în cazul vaccinului rujeolic/ROR; 0-2 zile-DTP)

Pe parcursul a 14 zile

după vaccinare

Paralizie acută flască (4-30 zile pentru vaccinați cu VPO;

4-75 zile pentru contacți)

Nevrita brahială (2-28 zile după vaccinarea cu componentul tetanic)

Invaginație (de obicei în limita de 21 zile după administrarea vaccinului

rotaviral)

Trombocitopenie (15-35 zile după vaccinul rujeolic /ROR)

În limita de 3 luni după

vaccinare

Limfadenită

Forma diseminată de tuberculoză

Osteită/osteomielită

1-12 luni după

administrarea BCG

Deces

Spitalizare

Incapacitate

Alte evenimente grave sau neobișnuite care după părerea lucrătorului medical

sau publicului sunt consecințele vaccinării

* www.brightoncollaboration.org; http://www.who.int/vaccine_safety/initiative/tools/vaccinfosheets/en/index.html).

În cazul apariției unui număr mare de reacții locale acestea vor fi înregistrate și raportate.

8. Măsuri de corijare

Îngrijirea pacientului Dacă părinţii unui copil bolnav şi recent vaccinat prezintă copilul la consult,

lucrătorul medical trebuie să fie capabil să depisteze o eventuală reacţie adversă

postvaccinală şi să identifice dacă este cazul unui incident declanşator, ce necesită o

declaraţie şi luarea de măsuri, în primul rând realizarea tratamentului. Pentru aceasta el

trebuie să recunoască incidentul declanşator şi să aplice definiţiile standard corespondente.

Dacă este cazul unei reacţii postvaccinale locale sau generale benigne, lucrătorul

34

medical trebuie să liniştească părinţii, să le dea sfaturi şi să trateze copilul. Nu este

neapărat necesară declararea unei astfel de reacţii, dacă nu este vorba de o limfadenită

BCG sau un abces la locul vaccinării, sau temperatura corpului mai înaltă de 38º C etc.

Examinarea cazurilor Scopul anchetei este depistarea cauzei unei RAP sau unui cuib de RAP. În cazul în

care cauza depistată este o eroare programatică, acțiunile de remediere pot fi întreprinse

imediat. Chiar și în situația în care cauza nu poate fi identificată sau incidentul medical este

indus de vaccin, faptul că autoritățile medicale fac cercetări, va crește credibilitatea

publicului în imunizări.

9. Care sunt obiectivele unei anchete de RAP?

Obiectivele anchetei unei reacții postvaccinale sunt următoarele:

1. Să confirme diagnosticul raportat sau alte diagnostice propuse și să determine

consecințele incidentului medical respectiv.

2. Să determine caracteristica vaccinului utilizat pentru imunizarea pacientului sau

pacienților.

3 Să examineze aspectele operaționale ale Programului de Imunizări. Chiar dacă un

incident pare a fi indus de vaccin sau coincident, erorile de program pot sa-i

argumenteze severitatea.

4 Să determine dacă evenimentul raportat reprezintă un incident singular, sau face parte

dintr-un cuib de evenimente similare, unitatea/unitățile unde au fost administrate

imunizările suspecte și ce vaccinuri au fost utilizate.

5. Să determine dacă populația care nu a fost vaccinată are aceleași simptome.

Erori la realizarea

imunizărilor

Corectarea erorilor poate să includă:

- schimbări în logistică privind furnizarea,

- schimbări procedurale în instituții medicale,

- instruirea lucrătorilor medicali,

- perfecționarea supravegherii.

Indiferent de măsurile realizate, este important de a le

analiza pe parcurs, în scopul de a verifica dacă erorile au fost

eliminate.

Coincidența

Obiectivul principal este comunicarea, în scopul de a convinge

oamenii că a avut loc o coincidență și evenimentul medical nu

este legat de vaccinare. Acest lucru poate fi problematic dacă

există o credință larg răspândită că evenimentul medical a fost

cauzat de imunizare.

Oferiţi părinților sfaturi privind posibilele efecte postvaccinale până la vaccinare. Când

faceţi recomandări privind posibilele efecte postvaccinale ale oricărui vaccin:

- explicaţi care maladie sau maladii previne vaccinul;

- asiguraţi părinți că reacţiile sunt obişnuite şi nu prezintă un pericol pentru copil.

Ele denotă faptul că organismul copilul răspunde la vaccin;

- dacă copilul are febră, dureri sau tumefiere la locul injectării, sau este iritabil, îşi

pierde apetitul, spuneți părinților să ofere copilului mai multă atenție și mângâiere,

să-i propună alăptare sau apă mai frecvent, să-i administreze o doză de antipiretic

conform vârstei, să monitorizeze dinamica temperaturii corporale, iar dacă aceste

fenomene nu dispar peste 2 zile sau au tendință de agravare să se adreseze după

asistență medicală.

35

La depistarea unui caz suspect de reacție adversă postvaccinală se va completa Fișa de

raportare a reacțiilor adverse postvaccinale (RAP) care cât mai curând posibil va fi

transmisă la CSP teritorial (Anexa 2).

IV. LANŢUL FRIG LA TRANSPORTAREA, PĂSTRAREA ŞI UTILIZAREA

VACCINURILOR

1. Lanţul frig

“Lanţul frig” reprezintă un sistem ce asigură condiţii de temperatură necesare

pentru păstrarea vaccinurilor pe tot parcursul transportării şi stocării lor - de la

întreprinderea producătoare până la fiecare persoană supusă vaccinării.

Vaccinurile sunt substanţe biologice active foarte sensibile, care pot pierde uşor

capacităţile imunogene în urma expunerii la temperaturi neadecvate. Aceste capacităţi,

odată pierdute, nu mai pot fi restabilite.

Factorii fizici care cel mai des pot contribui la deteriorarea vaccinurilor sunt:

- temperatură înaltă (peste +10°C) – cauzează deteriorarea tuturor vaccinurilor;

- temperatura mai joasă de 0°C (congelarea) – cauzează deteriorarea vaccinurilor ce

conţin în calitate de adsorbent hidroxidul de aluminiu, sau săruri de aluminiu;

- razele directe solare (razele ultraviolete) – cauzează inactivarea vaccinurilor vii

atenuate.

Utilizarea vaccinurilor inactivate sau deteriorate, pe lângă faptul că nu asigură

formarea imunităţii, poate duce la complicaţii severe, inclusiv deces.

“Lanţul frig” include următoarele elemente principale indispensabile:

1. personalul responsabil de controlul şi mânuirea vaccinurilor;

2. echipamentul pentru păstrarea, transportarea vaccinului şi monitorizarea

condiţiilor de păstrare;

3. procedurile de monitorizare a temperaturii (înregistrarea temperaturii, urmărirea

indicatorilor de temperatură înaltă şi de congelare) și mânuire a vaccinurilor.

Funcţionarea corectă a “Lanţului frig” depinde în primul rând de activitatea personalului

medical deoarece nici un utilaj, cât de performant n-ar fi, nu va asigura calitatea vaccinului

dacă este folosit incorect de către personal.

Cele mai sensibile la temperaturi înalte sunt vaccinurile contra poliomielitei (oral) și

vaccinul ROR.

Congelarea este tolerată sau chiar favorabilă pentru păstrarea îndelungată a unor vaccinuri,

dar, în acelaşi timp poate contribui la deteriorarea imediată a altor vaccinuri.

Pot fi congelate vaccinurile: VPO; rujeolic, oreion, rubeolic, RR, ROR şi BCG (dar nu

solventul!). Vaccinurile, care pot fi congelate, vor fi păstrate la temperatura < 0°C numai la

depozitele centralizate la nivel naţional şi de raion. Aceste vaccinuri pot fi îngheţate şi

dezgheţate de mai multe ori fără a-şi pierde capacităţile imunogene, cu condiţia că, în

cadrul procesului de dezgheţare, temperatura vaccinului nu va depăşi +8°C.

Sunt deteriorate în urma congelării vaccinurile: Hep.B, DTP, DT, Td, anatoxinele

difterică şi tetanică, Hib, DTP-HepB, DTP-Hib, DTP-HepB+Hib, vaccinul rotaviral,

vaccinul pneumococic. În cazuri suspecte de congelare a unor loturi importante de

vaccinuri pentru verificarea calității lor se folosește testul de agitare. Acest test poate fi

efectuat numai la nivel național sau municipal/raional cu participarea specialiștilor de la

nivel național.

Sensibilitatea vaccinurilor, folosite pentru realizarea PNI, către temperatura înaltă este

diferită. Ele pot fi grupate în ordinea gradului de sensibilitate astfel:

36

Rubella

TyphoidPS

JElive Rotavirus

Rotavirus

HPV

PneumoPS-PCV

JEinactivated

Measles

OPV

BCG

Hib

HepB

DTwP

Penta-valent

T, DT, dT

Rabies

Yellowfever

MenAPS-PCV

Hib

Мai puțin sensibile Cele mai sensibile

Vaccinurile din stânga

liniei nu se deteriorează la

îngheț

Sensibile la îngheț

HepA

Influenzainactivated IPV

MMR

Varicella- zoster virus

DTaP Hexa-valent

MenCPS-PCV

Liofilizate

Lichide, fără adjuvant

Lichide, cu adjuvant

Tipul vaccinurilor

* Diluantul pentru MenA PS-

PCV conține hidroxid de

aluminiu și este sensibil la îngheț

Cholerainactivated

Sensibilitatea vaccinurilor către temperaturi

Sensibile la cald

Cele mai sensibile

Мai puțin sensibile

Sensibilitatea vaccinurilor la razele solare directe

Sunt supuse inactivării în urma expunerii la raze solare directe vaccinurile vii atenuate:

VPO, rujeolic, rubeolic, oreion şi BCG.

2. Temperatura şi durata păstrării vaccinurilor în instituţii medicale:

Nivelul Durata

păstrării*

Vaccinurile şi condiţiile de păstrare

Hep.B, DTP, DT, Td,

anatoxinele difterică şi

tetanică, Hib, DTP-HepB,

DTP-Hib, DTP-HepB+Hib

BCG VPO Rujeolic,

Rubeolic

ROR

1. Naţional

(CNSP)

6-12 luni

De la +2°C până la +8°C

De la -15°C până la –25°C

2. Raion

(CSP)

4-5 luni

De la +2°C până la +8°C

3. Local

(instituţie

medicală)

1 lună*

De la +2°C până la +8°C

* Termenul de păstrare va fi redus în cazul în care condiţiile de păstrare nu sunt sigure.

În scopul asigurării păstrării calităţilor imunogene şi inofensivităţii vaccinurilor,

intervalul de temperatură recomandat pentru transportarea şi păstrarea tuturor

vaccinurilor în instituţii medicale este de la +2 la +8°C.

Pentru verificarea expunerii vaccinurilor la temperaturi înalte servesc indicatorii de

flacon.

37

Aceşti indicatori se instalează pe fiecare flacon multidoză cu vaccin pe etichetă, cele

unidoză și liofilizate – pe capac. În

prezent cu astfel de indicatori sunt

dotate flacoanele de vaccin

poliomielitic, rujeolic, ROR, HepB,

pentavalent, pneumococic, rotaviral,

urmând ca apoi să fie aplicat şi pe alte

vaccinuri.

Indicatorul de flacon reprezintă un

cerculeţ de culoare întunecată cu

diametrul 7 mm în interiorul căruia se

află un pătrat de culoare deschisă. În

urma expunerii la temperatura mai

mare de +8°C cu timpul pătratul din

interiorul cercului începe a se

întuneca.

Vaccinul poate fi utilizat doar atât

timp cât culoarea pătratului e mai

deschisă (luminoasă) decât cea a cercului.

Atunci când culoarea pătratului din interior se contopeşte cu cea a cercului sau

devine mai întunecată, vaccinul nu mai poate fi utilizat.

Supravegherea temperaturii de păstrare a vaccinurilor în utilajul frigorific de obicei se

efectuează prin măsurarea ei cu un termometru și înregistrarea valorilor de două ori pe zi în

"Fişa de înregistrare a regimului de temperatură", (formular 399-3u). Este necesar

periodic (o dată în săptămână) de a verifica funcționalitatea termometrului prin plasarea lui

pe 10-15 minute în alte condiții de temperatură (în încăpere, pe diferite rafturi ale

frigiderului, dacă permite – în congelator). Devierile de temperatură în diferite condiții vor

fi un criteriu de funcționalitate a termometrului.

În scopul monitorizării condițiilor de păstrare a vaccinurilor se recomandă de folosit

utilajul electronic special pentru controlul permanent al temperaturii, Aceste dispozitive

permit înregistrarea temperaturii în afara orelor de lucru, în zilele de odihnă, sărbători cu

păstrarea permanentă a valorilor înregistrate timp de 30 zile:

FridgeTag2TM

cu USB LogTag, Vaxtag

38

3. Utilizarea flacoanelor „deschise"

În cadrul Programului Naţional de Imunizări sunt folosite adesea vaccinuri

ambalate în flacoane de mai multe doze (2, 5, 10, 20). Prin aceasta se obţin economii

importante la procurarea vaccinurilor (preţ redus per doză), transportarea și păstrarea lor

(costuri, spaţii, echipament). Utilizarea raţională şi eficientă a fiecărei doze permite

atingerea sarcinilor de acoperire vaccinală şi control a bolilor la un preţ mai redus. Dar, un

flacon de vaccin „deschis”, adică flaconul al cărui capac ermetic a fost deschis sau înţepat

cu acul seringii pentru extragerea dozei de vaccin, nu poate fi păstrat un timp nelimitat.

Durata păstrării este diferită pentru diferite vaccinuri şi este determinată de natura

vaccinului, forma de producere (lichidă sau liofilizată), prezenţa stabilizatorilor sau

conservanţilor.

De obicei, vaccinurile produse în formă lichidă, sunt rezistente la contaminare

datorită prezenţei conservanţilor şi pot fi utilizate pe parcursul mai multor sesiuni de

imunizare în cazul respectării „lanţului frig” şi regulilor de aseptică.

Vaccinurile produse sub formă liofilizată, care sunt supuse reconstituirii (dizolvării)

înainte de administrare, pot fi folosite numai pe parcursul nu mai mult de 6 ore de la

reconstituire, deoarece se inactivează repede şi sunt supuse riscului infectării

bacteriene, din cauza lipsei substanţelor conservante.

Flacoanele deschise cu vaccin poliomielitic oral, sau flacoanele cu dopul străpuns

cu vaccinuri DTP-HepB-Hib, DTP, DT, Td, anatoxinele difterică şi tetanică, vaccinul

contra HVB, pot fi folosite pentru imunizările ulterioare, timp de 30 zile în cazul

respectării următoarelor condiţii:

- nu a expirat termenul de valabilitate,

- vaccinurile se păstrează în conformitate cu cerinţele lanţului frig la t0 - +2

0 +8

0C sub

controlul permanent al termoindicatoarelor de flacon şi termometrelor în cadrul instituţiilor

medicale,

- dopul şi gâtul flaconului până la străpungere şi după ea se prelucrează cu alcool etilic

de 700,

- pentru extragerea fiecărei doze de vaccin sunt folosite ace sterile.

Categoric se interzice lăsarea unui ac în dop pentru extragerea dozelor ulterioare de vaccin.

Ultimele două puncte nu se referă la vaccinul poliomielitic și rotaviral.

Flacoanele străpunse (deschise) care au fost folosite pentru imunizări în afara

instituţiilor medicale, nu vor fi folosite pentru imunizările ulterioare şi vor fi nimicite la

sfârşitul zilei de lucru.

Flaconul cu vaccin va fi nimicit imediat dacă:

n-au fost respectate condiţiile lanţului frig la păstrare;

n-au fost strict respectate condiţiile aseptice;

există suspiciune, că flaconul străpuns (deschis) a fost contaminat;

sunt prezente schimbări vizuale caracteristice pentru contaminare (opalescenţă,

floculare);

a expirat termenul de valabilitate.

Flacoanele străpunse (deschise) cu vaccinurile împotriva rujeolei, rubeolei, oreionului

(monovalente şi combinate), BCG şi contra febrei galbene pot fi utilizate nu mai mult de 6

ore după reconstituire şi vor fi nimicite la sfârşitul intervalului indicat.

39

V. SECURITATEA INJECŢIILOR

1. Infecţii transmise prin intermediul injecţiilor nesigure

Cele mai răspândite şi severe boli infecţioase, care pot fi transmise prin intermediul

injecţiilor nesigure sunt hepatita virală B, hepatita virală C (HVC) şi infecţia HIV, sifilisul,

febrele hemoragice etc. Conform estimărilor OMS, anual în lume au loc de la 8 la 16

milioane cazuri de infectare cu hepatita virală B, 2,3 – 4,7 milioane cazuri de infectare cu

HVC şi 80 - 160 mii cazuri de infectare cu infecţia HIV. Injecţiile nesigure pot contribui,

de asemeni, la răspândirea unor boli parazitare (malaria), micoze, infecţii bacteriene etc.

Unele patologii infecţioase, cum ar fi abcesele, se manifestă destul de rapid, pe când alte

infecţii, cauza răspândirii cărora sunt injecţiile nesigure, pot să se manifeste peste mai

mulţi ani şi chiar decenii. Administrarea incorectă a unei injecţii poate cauza leziuni grave,

atunci când nu e corect selectat locul administrării, sau intoxicaţii, dacă nu a fost selectat

corect vaccinul, doza sau solventul.

O tradiţie veche a Programului Extins de Imunizări este ca “pentru fiecare injecţie

trebuie să fie folosit un ac steril şi o seringă sterilă”

2. Ce reprezintă injecţiile nesigure?

O injecţie este nesigură atunci, când poate expune la risc:

Pacientul.

Lucrătorul medical.

Publicul.

Mai jos sunt enumerate cele mai răspândite cazuri de administrare a injecţiilor, care

pot prejudicia sănătatea:

Procedurile care pot dăuna pacientului

- igiena incorectă a mâinilor;

- utilizarea repetată a seringii sau a acului;

- schimbarea acului la seringa utilizată;

- efectuarea injecţiei, atunci când există o alternativă mai sigură de administrare;

- păstrarea vaccinurilor liofilizate mai mult de 6 ore după reconstituire sau termenul

indicat în instrucțiunea la vaccin;

- utilizarea exclusivă a mijloacelor dezinfectante pentru prelucrarea seringilor şi acelor

folosite, în scopul utilizării lor repetate;

- colectarea în seringă a mai multor doze pentru administrarea vaccinului la câţiva

pacienţi;

- apăsarea cu degetul sau materiale utilizate peste locul injecţiei;

- introducerea vaccinului în regiunea fesei;

- păstrarea acului în dopul flaconului cu vaccin pentru extragerea dozei următoare;

- amestecarea în seringă a conţinutului a două flacoane, parţial utilizate;

- înfierbântarea la foc a acului;

- utilizarea unei cantităţi de solvent neechivalente numărului de doze de vaccin (d.e.

dizolvarea a 10 doze cu o doză de solvent);

- păstrarea medicamentelor şi vaccinurilor în acelaşi frigider;

- atingerea acului;

- colectarea în seringă a dozei de vaccin şi transportarea seringii în altă instituţie.

Procedurile care pot dăuna lucrătorului medical

- Igiena incorectă a mâinilor;

- îmbrăcarea capacului peste acul utilizat;

- amplasarea instrumentelor pe o suprafaţă, sau transportarea lor la distanţă înainte de a

fi utilizate;

40

- manopere legate de dezasamblarea, curăţarea sau prelucrarea seringilor şi acelor

utilizate;

- contactul cu seringi şi ace utilizate (în timpul dereticării sau sortării deşeurilor);

- ascuţirea acelor pentru utilizarea lor repetată.

Procedurile care pot dăuna populaţiei

- Când seringile şi acele utilizate sunt lăsate în locuri accesibile pentru copii;

- când seringile sau acele utilizate sunt transmise sau vândute vânzătorilor din stradă,

care ulterior le vând populaţiei;

- în cazul nimicirii seringilor utilizate în locuri, accesibile populaţiei.

3. Echipamentul pentru injecţii

Seringile autoblocante (AB) cu ac fix şi dispozitivele injectabile AB preumplute cu

vaccin reprezintă echipamentul recomandat pentru administrarea vaccinurilor, atât

în cadrul imunizărilor sistematice, cât şi celor efectuate în campanii.

Seringile AB reprezintă seringi care se blochează automat şi pot fi folosite numai o

singură dată. Există câteva tipuri de seringi AB. Unele au acul fixat, altele au acul

detaşabil, dar care se potriveşte doar la seringile pentru care sunt destinate. Toate seringile

AB sunt dotate cu capac de plastic care acoperă acul, iar unele mai au un capac de plastic

şi peste piston.

Dispozitive AB preumplute cu vaccin

Dispozitivele injectabile AB preumplute cu vaccin reprezintă nişte punguţe de plastic,

dotate cu ac fixat, care conţin o doză de vaccin. Aceste dispozitive pot fi utilizate o singură

dată.

În Republica Moldova este interzisă utilizarea seringilor şi acelor de uz multiplu

pentru imunizare.

Modalităţi simple de a îmbunătăţi securitatea injectărilor

Este necear:

- de spălat sau dezinfectat mâinile înainte de prepararea materialului pentru injectare,

- de acoperit orice tăieturi cât de mici de pe pielea mâinilor,

- de folosit numai seringi AB sau dispozitive AD preumplute cu vaccin pentru injectare,

- întotdeauna de folosit o seringă sterilă separată pentru a prepara fiecare vaccin,

- de preparat fiecare injecţie într-un spaţiu de lucru destinat pentru aceasta, unde este

puţin probabilă contaminarea cu sânge sau alte lichide biologice,

- de folosit tampoane separate cu alcool pentru a şterge dopul flaconului şi pielea în locul

injectării,

- dacă pielea unui pacient este foarte murdară, de spălat-o preventiv cu apă,

- întotdeauna de penetrat capacul flaconului cu un ac steril,

- niciodată de nu a lăsa acul în capacul flaconului,

- de urmat cu stricteţe recomandările specifice a producătorului privind folosirea,

păstrarea şi administrarea vaccinurilor,

- de aruncat în cutia de siguranţă orice ac care a atins orice suprafaţă nesterilă,

- de considerat că tot instrumentarul folosit este contaminat,

- de nu a practica aspiraţia înainte de injectarea dozei de vaccin.

4. Verificarea vaccinurilor înainte de administrare

Înainte de a administra orice vaccin, trebuie să verificat etichetele de pe flaconul cu

vaccin şi solvent. Dacă aceasta lipsește, flaconul trebuie aruncat. Trebuie de verificat:

41

- este vaccinul corect pentru copilul dat;

- este solventul corespunzător vaccinului, în cazul în care vaccinul necesită un solvent;

- vaccinul şi solventul nu au depăşit termenul de valabilitate, dacă termenul de

valabilitate a expirat, flaconul va fi aruncat.

- atunci când un flacon cu vaccin este dotat cu indicator de flacon, verificaţi-l pentru a

vedea dacă indicatorul şi-a schimbat culoarea. Dacă pătratul din interiorul cercului este

de aceeaşi culoare ca cercul sau mai întunecat decât cercul, atunci vaccinul a fost expus

la căldură excesivă şi trebuie aruncat.

Important! La distribuirea și folosirea vaccinurilor se va lua în considerare

principiul EPDP – expiră primul se distribuie / folosește primul

5. Reconstituirea (dizolvarea) vaccinului

Pentru a prepara soluţii injectabile din vaccinurile care sunt livrate sub formă de pulbere

trebuie de utilizat numai solventul livrat de același producător împreuna cu vaccinul.

Este important:

A se nu prepara soluţia până nu este necesar de o administra.

Toate vaccinurile reconstituite trebuie de aruncat după şase ore sau la sfârşitul

sesiunii de imunizare, oricare din acestea survine prima.

6. Modul şi locul administrării vaccinurilor

Există trei modalităţi de administrare parenterală a vaccinurilor:

Intramuscular.

Subcutanat.

Intracutant.

Tipuri de administrări a vaccinurilor

Per/oral Intramuscular

(I/M)

Subdermal

(S/D)Intradermal

(I/D)

VPO

Rotaviral

DTP, DT,

Td, АT

HepB

VPI

Hib

Pneumococic

Ruj, ROR

Febra

galbenă

BCG

I/M S/D

I/D

Dermul

Strat subcutanat

Mușchi

Vaccinurile, care conţin săruri de aluminiu în calitate de adjuvant (DTP, AD, AT,

Td, Hep B etc.) sunt administrate intramuscular. Locul preferabil pentru injecţii

intramusculare la copii mici este partea antero – laterală a coapsei, care prezintă cea mai

mare masă musculară. La copiii de o vârstă mai mare, muşchiul deltoid este deja bine

dezvoltat şi poate fi utilizat pentru injecţii intramusculare.

42

La persoane adulte, administrarea intramusculară a vaccinurilor se realizează în

muşchiul deltoid. Nu se recomandă injectarea vaccinurilor în M.gluteus atât la copii, cât şi

la adulţi, în legătură cu riscul de a trauma nervul ischiadic. Deoarece grosimea ţesutului

adipos subcutanat în regiunea fesei la adulţi, de obicei, este peste 3,5 cm, la injectarea

vaccinului în fesă poate să se formeze un depou de vaccin în stratul adânc care se absoarbe

cu greu şi cauzează reducerea răspunsului imun.

Vaccinurile rujeolic, rubeolic, oreion şi combinaţiile lor, ca regulă sunt introduse

subcutanat. Locul preferabil pentru injecţii subcutanate este partea superioară a braţului.

Vaccinul BCG se introduce strict intracutan, de regulă, în braţul stâng la limita dintre 2/3

inferioare şi 1/3 superioară.

7. Colectarea inofensivă a seringilor şi acelor folosite

A. Înainte de a începe vaccinarea, plasaţi la îndemână o cutie de siguranţă pentru ace şi

seringi folosite sau un container pentru instrumente ascuţite.

B. După fiecare injecţie, imediat plasaţi seringa şi acul în cutie .

NU puneţi căpăcelul pe ac!

Orice tip de seringă poate încăpea în cutia pentru ace şi

seringi folosite.

C. Umpleţi cutia pentru ace şi seringi folosite până la linia

care indică “plin” ( ¾ din volum).

NU umpleţi cutiile pentru ace şi seringi folosite, sau

containerele pentru instrumente ascuţite mai sus de linia

de marcaj (3/4 din volum).

D. Nimicirea seringilor și acelor folosite împreună cu cutiile în

care au fost colectate va fi realizată prin autoclavare sau prin

incinerare la temperaturi înalte și eliminare cu deşeurile

medicale.

Autoclavare la aburi la t° +122°C, presiune 1.0 atm.,

expoziţie 40 minute.

Autoclavare la aburi la t° +132°C, presiune 2.0 atm., expoziţie 20 minute.

PĂSTRAŢI CUTIILE PÂNĂ A FI NIMICITE ÎNTR-UN LOC SIGUR, UNDE NU

AU ACCES PERSOANE ÎNTÂMPLĂTOARE!

8. Nimicirea resturilor de vaccinuri neutilizate

Flacoanele cu vaccinuri deteriorate, sau resturile de vaccin, urmează a fi inactivate

şi apoi eliminate ca deşeurile medicale.

Vaccinurile vor fi considerate deteriorate în următoarele cazuri:

a expirat termenul de valabilitate;

vaccinul a fost păstrat şi/sau transportat în condiţii care nu garantează respectarea

lanţului frig;

flacoanele deschise (în special cu vaccinuri reconstituite) nu au fost utilizate în

timpul stabilit;

defecţiuni mecanice ale flaconului şi dopului de cauciuc;

pierderea etichetei de pe flacon;

43

a fost stabilită acţiunea altor factori şi circumstanţe nocive.

Procedura de nimicire a vaccinurilor deteriorate va include:

înlăturarea capacului de cauciuc de pe flacon;

expunerea vaccinurilor vii la una din metodele de inactivare;

înlăturarea flacoanelor cu vaccin inactivat împreună cu deşeurile menajere.

Metodele de inactivare a vaccinurilor vii includ:

fierbere timp de 45 minute la t° +100°C

fierbere în soluţie de 2% bicarbonat de natriu timp de 15 minute la t° +100°C

expunere în soluţie de dezinfectanţi:

- soluţie de cloramină 3-5% timp de 60 minute, sau

- soluţie de apă oxigenată 6% timp de 60 minute

autoclavare la aburi la t° +122°C, presiune 1.0 atm., expoziţie 40 minute.

autoclavare la aburi la t° +132°C, presiune 2.0 atm., expoziţie 20 minute.

În cazul efectuării imunizărilor în deplasare sau în colectivităţi, se recomandă colectarea

flacoanelor deteriorate în cutiile de siguranţă pentru seringi şi ace utilizate cu autoclavarea

lor ulterioară.

VI. EVIDENŢA POPULAŢIEI ŞI A VACCINĂRILOR ÎN INSTITUŢIA MEDICALĂ

Pentru a cunoaşte acoperirea vaccinală este necesar de a avea o informaţie corectă

privind numărul de persoane cu vârsta ţintă care urmează să primească imunizarea

respectivă și numărul de persoane cu vârsta ţintă care au fost imunizate.

1. Evidenţa populaţiei

Lucrătorul medical are nevoie de date privind numărul de populaţie din teritoriul

deservit pentru a evalua corect mărimea contingentelor din vârsta ţintă care urmează a fi

imunizate conform calendarului de vaccinări. Aceste date sunt obţinute în urma completării

„Registrului de evidenţă a stării sănătăţii populaţiei (datele generale) F 166/е). Acest

registru este documentul medical de bază preconizat pentru evidenţa populaţiei în teritoriul

deservit de instituţia medicală dată sau a persoanelor care se află în instituţii specializate.

Pentru fiecare sector medical va fi completat un registru separat. Actualizarea datelor este

efectuată cel puţin o dată în an, de obicei toamna, în urma efectuării recensământului

populaţiei pe sector. Ulterior, datele vor fi actualizate sistematic pe parcursul anului, pe

măsura evidenţierii unor persoane noi.

2. Evidenţa vaccinărilor

Evidenţa de bază a vaccinărilor este realizată în fiecare instituţie medicală care

prestează servicii de imunizare a populaţiei.

Evidenţa vaccinărilor va include date privind:

data vaccinării,

vaccinul administrat - denumirea generică (BCG, DTP, VPO, HepB, DT, Td, ROR,

RV, PC etc),

mărimea dozei,

numărul lotului,

persoana care a efectuat vaccinarea.

Evidenţa vaccinărilor în maternităţi:

Evidenţa vaccinărilor BCG şi HepB este efectuată în următoarele documente:

Registrul secției (salonului) nou-născuţilor F102/e (se completează în maternitate).

Informație despre nou născut.

44

Certificat de vaccinare 063-3/е. Acest document va fi înmânat părinţilor.

În cazul în care copilul, din diferite motive, n-a primit în maternitate vaccinuri

BCG sau/şi Hep В0 (contraindicaţii medicale, refuzul mamei, lipsa vaccinului etc.), cauza

va fi indicată în Informația despre nou născut. Formularul dat, după externarea copilului

din maternitate, va fi transmis medicului de familie din instituţia medicală primară de la

domiciliu.

Evidenţa vaccinărilor în instituţii medicale primare:

Vaccinările efectuate în cadrul instituţiilor medicale primare vor fi înregistrate în:

Carnet de dezvoltare a copilului (112/e)

Registrul de evidenţă a vaccinărilor (063/e)

Registru lunar al activităților de imunizare

Certificat de vaccinare 063-3/е

Carnetul de dezvoltare a copilului (112/e) este folosit pentru evidenţa evoluţiei

dezvoltării copilului şi conţine informaţii privind toate serviciile medicale primite, inclusiv

şi date despre vaccinări. Este completat de medic pentru fiecare copil din sectorul de

deservire. În Carnet este necesar de înscris datele examenului medical, realizat înainte de

imunizare, permisiunea pentru administrarea vaccinurilor, date despre vaccinările

efectuate, reacţii postvaccinale, contraindicaţii medicale permanente şi temporare la

vaccinare. Părinții vor semna acordul informat privind vaccinarea copilului. Asistenta

medicală înscrie în ziua imunizării datele privind fiecare doză de vaccin primită de copil în

compartimentul respectiv. Totodată, datele indicate vor fi înscrise, de asemenea, în

registrul 063/е şi Certificatul de vaccinare 063-3/е .

Registrul de evidenţă a vaccinărilor 063-/e - este un registru în care se conțin

datele de vaccinare ale persoanelor şi care se păstrează în instituţia de asistenţă medicală

primară. Informaţia privind fiecare persoană este înscrisă pe două pagini ale registrului.

Fiecare persoană aflată la evidenţă în teritoriul deservit de instituţia medicală, trebuie să fie

inclusă în registrul 063-/e pentru monitorizarea şi planificarea vaccinărilor preventive.

Evaluarea cuprinderii cu vaccinări şi identificarea persoanelor eligibile pentru vaccinare

este efectuată, de regulă, în baza Registrului 063-/e, deoarece acest document se păstrează

permanent în instituţia medicală. De aceea este foarte important de a înregistra zilnic datele

de vaccinare.

Registrul lunar al activităților de imunizare - este destinat pentru planificarea,

evidenţa şi analiza activităţilor de imunizare la nivel de sector al medicului de familie şi

instituţie medicală. El unifică formele de lucru, permite o evidenţă clară a persoanelor ce

necesită a fi imunizate şi a cantităţilor necesare de vaccinuri, evidenţa lunară a imunizărilor

efectuate, alcătuirea rapoartelor statistice. Registru urmează a fi utilizat pe parcursul unui

an calendaristic şi va fi completat pentru fiecare sector al medicului de familie (instituţie).

În caz în care sectorul de deservire al medicului de familie include două sau mai multe

localităţi rurale, evidenţa activităţilor se va face în registre separate pentru fiecare

localitate. Registrul reflectă activitatea de imunizare a sectorului (instituţiei) dat(e), de

aceea în el nu vor fi incluse vaccinările efectuate în alte instituţii, care vor fi înscrise în

Carnetul de dezvoltare a copilului (112/e) și Registrul de evidenţă a vaccinărilor (063/e).

Instituţiile medicale de circumscripţie, care au în subordonarea sa mai multe

instituţii, sectoare medicale pot folosi un registru pentru totalizarea datelor.

Îndeplinirea registrului va începe cu completarea datelor despre populaţia deservită

şi planul de vaccinări.

O parte din registru este destinată pentru înregistrarea lunară a copiilor ce necesită

vaccinarea, evidenţa datei şi lotului vaccinurilor aplicate, totalizarea lunară a rezultatelor.

Se recomandă ca pentru fiecare lună, să fie utilizată o pagină nouă.

Paginile cu număr par sunt destinate vaccinărilor efectuate pe parcursul primului an

de viaţă. Paginile cu număr impar vor include celelalte imunizări. Suplimentar la acestea,

45

pentru evidenţa imunizărilor diftero-tetanice la populaţia adultă, vor fi utilizate ultimele

pagini ale registrului.

La finele lunii precedente, din Registrul de evidenţă a vaccinărilor (063-/e), vor fi

selectate persoanele care necesită vaccinarea pentru luna ce urmează şi datele acestora vor

fi incluse în paginile respective ale registrului (nume, prenume, data naşterii, la necesitate -

domiciliul şi sectorul). Data planificată pentru vaccinare va fi înscrisă cu un creion simplu

în coloana corespunzătoare dozei necesare de vaccin.

Persoanele care necesitau a fi vaccinate în luna precedentă, dar n-au fost vaccinate

din diferite motive, vor fi transferate în lista pentru luna curentă. Dacă pe parcursul lunii

curente, datorită migrării sau a altor cauze, au fost identificate persoane noi ce necesitau

imunizarea, ele vor fi incluse în listă pe parcursul lunii de lucru. Persoanele plecate pentru

o perioada mai mare de 6 luni nu vor fi incluse în lista lunară a celor ce necesită

imunizarea în perioada corespunzătoare.

După administrarea dozei necesare de vaccin, în coloana respectivă se va nota cu

un pix data vaccinării şi lotul vaccinului administrat. Pentru vaccinările primare, în coloana

„< 12 luni” sau „< 15 luni” vor fi notate cu „+” dozele administrate până la vârsta ţintă.

Lista persoanelor adulte, planificate la revaccinări diftero-tetanice poate fi pregătită

la început de an. Pe măsura efectuării imunizărilor va fi înregistrată data revaccinării, lotul

vaccinului şi se va face o notiţă „+” corespunzătoare lunii în care s-a administrat doza.

Lunar se va face totalizarea datelor privind numărul de persoane imunizate.

La sfârşitul lunii, se face totalizarea datelor din paginile respective ale registrului

conform rubricilor: „Necesitau imunizarea”, „Imunizaţi total” şi „Imunizaţi până la vârsta

ţintă”. Aceste date vor fi utilizate pentru completarea dării de seamă lunare privind

vaccinările preventive, formular nr. 5-săn.

Certificatul de vaccinare 063-3/e. În scopul informării mai bune a populaţiei

privind vaccinările administrate şi cele care urmează a fi efectuate, începând cu a.2001 a

fost implementat Certificatul de vaccinare 063-3/e, care urmează de a fi completat de către

maternitate sau instituţia medicală de la locul de evidență medicală şi eliberat părinților

(tutelei) cu înscrierea tuturor datelor despre vaccinare.

Certificatul de vaccinare este util în obţinerea datelor de vaccinare în cazul schimbării

locului de domiciliu al copiilor.

După efectuarea vaccinării, este important de a înregistra cu exactitate informaţia în

Certificatul de vaccinare. Apoi de indicat cu creionul data următoarei vaccinări cu fiecare

doză, şi de spus părinților (tutelei) când şi unde să revină pentru a primi următoarea

imunizare. După completare este necesar de întors Certificatul de vaccinare părinților

(tutelei) şi de spus să-l păstreze într-o stare bună și să-l aducă de fiecare dată când copilul

vine la instituția medicală. Este necesar de reamintit părinților (tutelei):

data şi ora următoarei sesiuni de vaccinare;

locul realizării următoarei sesiuni de vaccinare;

numărul restant al vizitelor necesare pentru vaccinare;

efectele adverse care pot surveni după vaccinare;

cum să procedeze în cazul acestor efecte adverse.

Faptul eliberării Certificatului de vaccinare va fi marcat în Informația despre nou născut şi

în Registrul 063/e (în ”Notă”). La fiecare vaccinare de rând, datele respective vor fi

înscrise în Certificat în plină conformitate cu Registrul 063/е.

VII. Planificarea şi monitorizarea imunizărilor

1. Planificarea anuală a vaccinărilor

Elaborarea planului anual de vaccinări reprezintă punctul de iniţiere a programului

de imunizare şi cuprinde două obiective majore:

46

Stabilirea ţintelor numerice de acoperire vaccinală (numărului de persoane ce necesită

vaccinarea) pentru fiecare antigen şi vârstă, conform calendarului de vaccinări. Acestea vor

fi utilizate ulterior pe parcursul anului pentru monitorizarea performanţei programului în

atingerea ţintelor de acoperire vaccinală;

Estimarea corectă a necesităţilor anuale şi trimestriale în vaccinuri, seringi, cutii de

siguranță şi alte consumabile pentru vaccinare la nivel de ţară, raion şi instituţie medicală,

în scopul aprovizionării lor la timp cu cantităţile necesare.

Procesul de planificare se desfăşoară la sfârşitul anului în curs, pentru anul viitor,

pentru a avea o informaţie clară privind realizările anului curent, sau a vaccinărilor ce nu s-

au reuşit de efectuat. Planificarea se efectuează de jos în sus, începând de la nivelul

sectorului de deservire a medicului de familie.

Planificarea vaccinărilor va fi realizată pentru fiecare doză de vaccin separat pentru

toate persoanele eligibile în baza Calendarul imunizărilor şi ordinelor respective ale MS

privind organizarea imunizărilor populaţiei. Completitudinea planificării va fi verificată în

baza raportului statistic nr. 6. şi Dării de seamă anuale privind vaccinările preventive

efectuate, Formular nr. 5-săn.

Planificarea anuală a vaccinărilor include următoarele activităţi:

Recensământul anual al populaţiei

Datele privind numărul de populaţie pe grupuri de vârstă sunt esenţiale pentru

planificarea anuală a vaccinărilor. Numărul de persoane în diferite grupuri de vârstă poate

varia mult în cadrul unei localităţi, în diferite sectoare ale medicului de familie, sau în

acelaşi grup de la un an la altul. Migrarea populaţiei la munci sezoniere, diferite cataclisme

sociale pot duce, în timp scurt, la reduceri sau creşteri importante al numărului de

populaţiei eligib imunizării. În scopul evidenţierii populaţiei deservite, fiecare medic de

familie (de sector) va organiza anual, la sfârşit de an, recensământul populaţiei deservite şi

actualizarea Registrului respectiv prin intermediul vizitei la domiciliu şi verificării datelor

de populaţie în organele administraţiei publice locale.

În baza recensământului va fi completat raportul "Date privind numărul de

populaţie" din Registru lunar al activităților de imunizare pentru anul ce urmează.

Datele privind numărul de copii născuţi în ultimii 3 ani sunt foarte importante pentru a

observa tendinţele demografice (creşterea sau scăderea natalităţii, natalitate stabilă), care

au un rol deosebit în estimarea numărului de copii ce se vor naşte în anul pentru care se

planifică vaccinările.

Estimarea numărului de nou-născuţi

Pentru a planifica corect numărul copiilor ce vor trebui vaccinaţi pe parcursul

primului an de viaţă este nevoie de a estima câţi copii se vor naşte pe parcursul anului ce

urmează. Atât subestimarea cât şi supraestimarea numărului de nou-născuţi va rezulta în

ţinte eronate de acoperire vaccinală care nu vor permite monitorizarea corectă a stării de

vaccinare a copiilor şi comanda din timp a cantităţilor necesare de vaccinuri şi seringi.

Numărul estimat de nou-născuţi pentru anul ce urmează se calculează, de obicei, în baza

numărului mediu de nou-născuţi din ultimii 3 ani. În cazul când se observă un declin sau o

creştere importantă a natalităţii, numărul estimat de nou-născuţi va fi ajustat, în funcţie de

tendinţa natalităţii. La planificare se va ține cont și de numărul gravidelor aflate la evidență

în timpul planificării.

Alcătuirea planului de vaccinări

Planul anual de vaccinări este alcătuit în baza tabelului cu acelaşi nume din

Registru lunar al activităților de imunizare şi include date privind numărul populaţiei ţintă

eligibilă vaccinării cu fiecare antigen pe parcursul anului, inclusiv pe luni şi în creştere pe

trimestre – pe parcursul a 3,6,9,12 luni.

47

Estimarea numărului lunar de nou-născuţi:

Cifra estimată de nou născuţi pentru anul ce urmează se împarte la 12 luni pentru a

şti câţi copii se vor naşte în fiecare lună. Cifrele estimate pentru primele şase luni pot fi

într-o anumită măsură verificate cu numărul de femei gravide, aflate la evidenţă şi

termenul lor de sarcină. Dar trebuie de luat în considerare că nu toate gravidele se

adresează la medic şi permanent trebuie să ne aşteptăm la mai mult decât cunoaştem. Se va

lua în considerare, de asemenea, ritmul de creştere sau scădere a natalităţii sau alte

fenomene sociale şi demografice.

Planificarea estimată a vaccinărilor pentru viitorii nou-născuţi:

Pentru fiecare copil se planifică în timp vaccinările primare care urmează să le

primească: de exemplu, dacă în ianuarie se vor naşte 2 copii, ei vor fi planificaţi pentru

luna martie (la vârsta de 2 luni) la prima doză de DTP-HepB-Hib, VPO, RV și PC; pentru

luna mai (la vârsta de 4 luni) la doza a doua DTP-HepB-Hib, VPO, RV și PC și pentru luna

iulie (la vârsta de 6 luni) la doza a treia de DTP-HepB-Hib, VPO și VPI. Vaccinările

împotriva tuberculozei şi doza 0 de vaccin împotriva hpatitei B vor fi planificate numai de

către maternităţi. Fiecare instituţie medicală va planifica vaccinările în cauză numai

copiilor care au sosit în zona de deservire fără a le primi în maternitate.

În acelaşi mod se va proceda şi cu copiii ce se vor naşte în celelalte luni.

Planificarea individuală a vaccinărilor pentru copiii aflaţi în evidenţă:

Planificarea se va efectua în baza datelor privind starea de imunizare a fiecărei

persoane, în conformitate cu datele de populaţie din Registrul de evidență a populației

166/е şi datele de vaccinare din Registrul de evidenţă a vaccinărilor - 063/е).

Vaccinarea primară va fi planificată şi pentru o bună parte din copiii născuţi în anul curent

(sau şi mai mari), care deja se află în evidenţă, dar nu au terminat vaccinarea primară din

cauză că încă n-au atins vârsta necesară, au avut contraindicaţii etc. Planificarea, în acest

caz se va face individual pentru fiecare copil, în dependenţă de vârstă şi vaccinările deja

primite. De exemplu, copilul ”N” s-a născut în octombrie curent şi a fost vaccinat cu BCG

şi HepB0 în maternitate, a primit doza unu de DTP-HepB-Hib, VPO, RV și PC în luna

decembrie în instituţia medicală de sector. Acest copil va fi planificat pentru luna februarie

la doza a doua de DTP-HepB-Hib, VPO, RV și PC; pentru luna aprilie la doza a treia de

DTP-HepB-Hib, VPO și VPI și pentru luna octombrie la doza a treia de PC și ROR1.

Vaccinările BCG1 şi Hep В0

Planificarea estimată – este efectuată de către maternităţi, în baza numărului mediu de

născuţi vii, ţinând cont de tendinţa de creştere sau reducere a natalităţii. Instituţiile de

asistenţă medicală primară vor planifica pentru vaccinare doar copiii aflaţi la evidenţă în

sectorul deservit, rămaşi nevaccinaţi din anul precedent.

Exemplu 1: În ultimii doi ani în maternitate s-au născut 165 si respectiv 180 copii, adică în

medie anual câte 345:2=174.5. Aşadar, la vaccinarea BCG şi HepB0 maternitatea va

planifica 175 copii.

Exemplu 2:În instituţia medicală ”X” au fost luaţi la evidenţă pe parcursul anului 18 nou-

născuţi. Din ei 17 au primit vaccinările BCG şi HepB0 în maternitate, iar 1 a avut

contraindicaţii medicale şi a fost vaccinat în afară maternităţii. Pentru anul viitor

instituţia medicală va planifica doar 1 copil la vaccinarea BCG şi HepB0.

48

Alte vaccinări primare până la vârsta de 1 an – DTP-HepB-Hib1, DTP-HepВ-Hib2,

DTP-HepВ-Hib3; VPO1, VPO2, VPO3+VPI; RV1, RV2, PC1, PC2:

Planificarea individuală: În primul rând vor fi planificate vaccinările pentru toţi copiii aflaţi

la evidenţă, născuţi în anul precedent, care vor împlini vârsta vaccinării pe parcursul

primelor 6 luni din anul curent.

Exemplu: Petru S, născut la 20 Noiembrie, va împlini 2 luni - la 20 ianuarie, 4 luni - la 20

martie şi 6 luni - la 20 mai. Deci, copilul va fi planificat la DTP-HepB-Hib1, VPO1, RV1

și PC1 pentru luna ianuarie, la DTP-HepB-Hib2, VPO2, RV2 și PC2 pentru luna martie şi

la DTP-HepB-Hib3, VPO3, VPI, pentru luna mai.

Apoi totalizăm vaccinările necesare copiilor, născuţi în lunile noiembrie şi

decembrie şi copiilor care necesită continuarea vaccinărilor. Plus la aceasta, pentru luna

ianuarie a anului ce vine, este necesar de planificat vaccinarea copiilor care, din diferite

motive, n-au primit vaccinările cuvenite.

De exemplu, în luna noiembrie:

- s-au născut 3 copii,

- au primit DTP-HepB-Hib1- 2 copii,

- au primit DTP-HepB-Hib2 –3 copii,

În luna decembrie:

- s-au născut 4 copii,

- au primit DTP-HepB-Hib1- 3 copii,

- au primit DTP-HepB-Hib2 – 3 copii,

- un copil născut în aprilie şi încă un copil născut în septembrie din cauza

contraindicaţiilor medicale temporare n-au fost vaccinaţi cu DTP-HepB-Hib1.

Doi copii care au început vaccinarea cu întârziere vor fi imunizaţi cu un interval minim

permis – DTP-HepB-Hib1 pentru luna ianuarie, DTP-HepB-Hib2 pentru luna februarie,

DTP-HepB-Hib3 pentru luna martie. Date totalizate ale planificării individuale la DTP-

HepB-Hib1, DTP-HepB-Hib2, DTP-HepB-Hib3 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Lunile

Vaccinarea

I II III 3 luni IV V VI 6 luni

DTP-HepB-Hib11 3+2 4 9 9

DTP-HepB-Hib2 2 3+2 3 10 4 14

DTP-HepB-Hib3 3 3 2+2 10 3 3 4 20

Revaccinări la copii cu vârsta de 6-7 ani (ROR2, DT, VPO5) şi adolescenţi cu vârsta de

15-16 ani (Td, ROR3)

Va fi efectuată planificarea individuală a imunizărilor, la împlinirea vârstei

(intervalului) de vaccinare pe parcursul anului de către fiecare copil aflat la evidenţă.

Vaccinările vor fi efectuate în micro-campanii în anumite luni ale anului cohortelor de

copii care vor împlini până la sfârşitul anului, vârstele ţintă de 7 şi 15 ani. Datorită

vaccinării în micro-campanii în anumite luni, nu toţi copiii vor avea la data vaccinării

vârsta ţintă împlinită. Se recomandă ca DT, VPO5 şi Td la 15-16 ani să fie efectuate în

lunile martie-aprilie, iar ROR2 și ROR3 - în septembrie-octombrie. În plan vor fi incluşi

toţi copiii rămaşi nevaccinaţi din anul precedent. Completitudinea planificării va fi

verificată în baza datelor de evidenţă a populaţiei, datelor de evidenţă a vaccinărilor şi

raportului statistic nr. 6.

49

Revaccinările adulţilor cu vaccinul Td

Va fi efectuată planificarea individuală a imunizărilor, cohortelor ce vor împlini

vârsta de vaccinare (20, 30, 40, 50, 60 ani). Vaccinarea va fi planificată preponderent sub

formă de micro-campanii, de obicei în trimestrele I, II şi IV.

IMPORTANT: TOŢI CEI ELEGIBILI, CARE AU FOST PLANIFICAŢI PENTRU

IMUNIZARE DAR DIN DIFERITE MOTIVE N-AU PRIMIT DOZELE

NECESARE DE VACCINURI PE PARCURSUL ANULUI TRECUT, VOR FI

PLANIFICAŢI ÎNCEPÂND CU LUNA IANUARIE A ANULUI CE URMEAZĂ ÎN

SCOPUL ADMINISTRĂRII DOZELOR NECESARE ÎN TIMP CÂT MAI SCURT.

2. Monitoringul cuprinderii cu vaccinări până la vârsta ţintă de 12/15 luni

Acest monitoring are scopul de bază de a evalua sistematic progresul în atingerea

ţintelor de acoperire vaccinală până la vârsta ţintă de 12 luni (15 luni pentru ROR PC3) cu

vaccinarea primară.

Monitorizarea acoperirii vaccinale până la vârsta ţintă de 12/15 luni poate fi

efectuată lunar, trimestrial și anual în baza Registrului lunar al activităților de imunizare.

VIII. Activităţile de bază ale instituţiilor de asistența medicală primară

privind imunizarea populaţiei

Procesul de organizare a activităţilor de imunizare în instituţiile de asistenţă medicală

primară include următoarele:

Recensământul populaţiei în teritoriul deservit (evidenţa populaţiei ce necesită

imunizarea);

Planificarea anuală a vaccinărilor;

Catagrafia (selectarea) şi calculul lunar a copiilor ce necesită imunizarea;

Evidenţa imunizărilor efectuate;

Raportarea imunizărilor efectuate;

Comanda, evidenţa, păstrarea vaccinurilor, seringilor etc.;

Monitoringul indicatorilor de acoperire vaccinală:

- numărul persoanelor vaccinate faţă de cele care necesitau vaccinarea,

- îndeplinirea planului de vaccinări,

- acoperirea vaccinală până la vârsta ţintă 12/15 luni,

- rata de abandon din programul de vaccinare,

- acoperirea vaccinală pe contingente de vârstă,

Monitoringul factorilor de pierderi la vaccinuri, seringi, cutii de siguranță;

Monitoringul „lanţului frig”;

Monitoringul reacţiilor adverse postvaccinale;

Monitoringul veridicităţii dărilor de seamă şi a oportunităţii prezentării lor.

Formularele necesare pentru supravegherea epidemiologică, evidenţa şi raportarea

vaccinărilor

Registru de evidenţă a bolilor infecţioase 060/e;

Fișa de notificare urgentă despre cazul de boală infecţioasă, intoxicație, toxicoinfecție

alimentară și/sau profesională acută, reacție adversă după administrarea preparatelor

imunobiologice 058/e;

Registru de evidenţă a populaţiei (date generale) 166/e;

50

Informație despre nou născut;

Carnet de dezvoltare a copilului 112/e;

Registrul de evidenţă a vaccinărilor 063/е;

Certificat de vaccinare 063-3/е;

Registru lunar al activităților de imunizare;

Fişa nr. 2 De evidenţă a stocului de vaccinuri, diluanți, seringi în instituţiile medicale;

Fişa nr. 3 De comandă lunară a stocului de vaccinuri, seringi pentru instituţii medicale;

Darea de seamă privind vaccinările preventive Forma 5-săn;

Raport statistic nr. 6 „Privind cuprinderea copiilor cu vaccinări împotriva bolilor

infecţioase”.

51

Documentaţia medicală şi activităţile de imunizare

Activităţi de

imunizare

Formulare Responsabil / executor Termene de completare

1. Recensământul

populaţiei în

teritoriul deservit.

1.Registru de evidenţă a populaţiei (datele

generale) 166/е.

2. Tabelul Date privind numărul de

populaţie la 01.01.20 , Registru lunar al

activităților de imunizare.

Conducătorul instituţiei

medicale, medicul de

familie (sector, instituţie),

asistenta medicală.

1. Contingentele de copii –

de 2 ori, adulţi – o dată pe

an, lunile martie şi

octombrie. La sosire, plecare,

naştere, deces a populaţiei.

2. La sfârşitul fiecărui an.

2. Planificarea

anuală a

vaccinărilor.

Tabelul Planul de vaccinări a populaţiei

din Registru lunar al activităților de

imunizare.

Conducătorul instituţiei

medicale, medicul de

familie (sector, instituţie),

asistenta medicală.

La sfârşitul fiecărui an pe

anul ce urmează, 01.12-10.01

3. Catagrafia

(selectarea) şi

calculul lunar al

copiilor ce necesită

imunizarea.

Registru lunar al activităților de imunizare. Medicul de familie (sector,

instituţie), asistenta

medicală.

La sfârşitul fiecărei luni pe

luna ce urmează

4. Evidenţa

imunizărilor

efectuate

1. Registru lunar al activităților de

imunizare.

2. Informație despre nou născut.

3. Carnet de dezvoltare a copilului 112/e.

4. Registru de evidenţă a vaccinărilor

063/е.

5. Certificat de vaccinare 063-3/е.

Medicul de familie (sector,

instituţie), asistenta

medicală.

Pe măsura efectuării

vaccinărilor, în ziua

imunizării.

5. Raportarea

imunizărilor

efectuate

1. Darea de seamă privind vaccinările

preventive Formular nr.5-săn.

2. Raportul statistic nr. 6 "Privind

cuprinderea copiilor cu vaccinări

împotriva bolilor infecţioase".

Conducătorul instituţiei

medicale, medicul de

familie (sector, instituţie),

asistenta medicală.

1. La sfârşitul lunii şi la

sfârşitul anului.

2. La sfârşitul anului

52

Activităţi de

imunizare

Formulare Responsabil / executor Termene de completare

6. Comanda,

evidenţa, păstrarea

vaccinurilor,

seringilor etc.

1. Fişa nr.2 de evidenţă a stocului de

vaccinuri în instituţiile medicale.

2. Fişa nr 3 de comandă lunară de

vaccinuri pentru instituţiile medicale şi

lista de înregistrare a regimului de

temperatură.

Conducătorul instituţiei

medicale, medicul de

familie (sector, instituţie),

asistenta medicală a

cabinetului de vaccinări.

1. La primirea vaccinurilor,

lunar, anual.

2. La sfârşitul fiecărei luni

pentru luna viitoare.

7. Monitoringul

indicatorilor de

acoperire vaccinală:

- Acoperire vaccinală

în raport cu

necesitatea lunară;

- Îndeplinirea planului

de vaccinări;

- Acoperirea vaccinală

până la 12/15 luni;

- Rata de abandon;

- Acoperirea vaccinală

pe contingente de

vârstă.

1 Registru lunar al activităților de

imunizare.

2. Darea de seamă privind vaccinările

preventive, Formular nr.5-săn.

3. Raportul statistic nr. 6 "Privind

cuprinderea copiilor cu vaccinări

împotriva bolilor infecţioase".

Conducătorul instituţiei

medicale, medicul de

familie (sector, instituţie),

persoana responsabilă

pentru imunoprofilaxie.

Lunar,

Trimestrial

Trimestrial

Trimestrial

Anual

8. Factorii de pierderi

la vaccinuri, seringi,

cutii de siguranță.

1. Fişa nr. 3 d comandă lunară de

vaccinuri pentru instituţiile medicale.

2. Darea de seamă privind vaccinările

preventive, Formular nr.5-săn (tabelul B).

Conducătorul instituţiei

medicale, medicul de

familie, persoana

responsabilă pentru

imunoprofilaxie.

Lunar,

Trimestrial în creştere

9. Monitoringul

„lanţului frig”.

Fişa nr. 3 d comandă lunară de vaccinuri

pentru instituţiile medicale şi lista de

înregistrare a regimului de temperatură.

Conducătorul instituţiei

medicale, medicul de

familie, asistenta medicală,

persoana responsabilă

pentru imunoprofilaxie.

Zilnic, de 2 ori pe zi,

Lunar

53

Activităţi de

imunizare

Formulare Responsabil / executor Termene de completare

10. Monitoringul

„lanţului frig”.

Fişa nr. 3 de comandă lunară de vaccinuri

pentru instituţiile medicale şi lista de

înregistrare a regimului de temperatură.

Conducătorul instituţiei

medicale, medicul de

familie, asistenta medicală,

persoana responsabilă

pentru imunoprofilaxie.

Zilnic, de 2 ori pe zi,

Lunar.

11.Reacţii adverse

postvaccinale.

1. Carnet de dezvoltare a copilului 112/e.

2. Registru de evidenţă a bolilor

infecţioase 060/e.

3. Fișa de notificare urgentă despre cazul

de boală infecţioasă, intoxicație,

toxicoinfecție alimentară și/sau

profesională acută, reacție adversă după

administrarea preparatelor imunobiologice

058/e.

4. Registru de evidenţă a vaccinărilor

063/е.

5. Certificat de vaccinare 063-3/е.

6. Fişa de examinare a cazului de RAP.

Conducătorul instituţiei

medicale, medicul de

familie, asistenta medicală,

persoana responsabilă

pentru imunoprofilaxie.

În ziua înregistrării

12. Monitoringul

veridicităţii dărilor de

seamă şi oportunităţii

prezentării a lor.

În formă liberă. Conducătorul instituţiei

medicale, persoana

responsabilă de

imunoprofilaxie.

Lunar

Trimestrial

Anual

54

IX. Cum să comunicăm cu părinţii despre vaccinuri şi vaccinare

O comunicare sinceră şi pasionată este extrem de importantă atunci când le vorbim

părinţilor despre vaccinuri şi vaccinări. Părinţii, sau persoanele care îngrijesc de copii, trebuie

să simtă şi să ştie că întrebările puse de ei sunt binevenite şi că ei vor găsi răspunsuri la

medicul de familie sau asistenta acestuia. La rândul lor, cadrele medicale trebuie să fie

pregătite să asculte şi să răspundă clar, efectiv pe înţelesul părinţilor.

Aptitudinile de comunicare ale cadrelor medicale reprezintă un factor extrem de important

al reuşitei activităţilor de vaccinare. Deseori, comportamentul şi modul în care cadrele

medicale comunica cu părinţii influenţează semnificativ decizia acestora de a vaccina sau nu

copilul. Pe lângă aceasta, unii părinţi pot cere informaţii adăugătoare şi mai detaliate despre

vaccinuri şi vaccinare.

Îndeplinirea următoarelor recomandări poate permite o comunicare efectivă cu părinţii sau

persoanele care îngrijesc de copii şi diminuarea riscului refuzurilor din diferite motive.

Înainte de vaccinare

- Prestaţi informaţie despre vaccinuri şi vaccinare în limbaj simplu şi pe înţelesul

părintelui astfel încât să-i liniştiţi, sau să-i ajutaţi să-şi corecteze părerile greşite privind

vaccinarea;

- Informaţi familiile despre reacţiile postvaccinale posibile şi riscurile pe care le prezintă

bolile, care pot fi prevenite prin vaccinare, asupra sănătăţii copilului, familiei şi societăţii;

- Acordați sprijinul personal vaccinării şi împărtăşiţi experienţa pozitivă pe care aţi avut-

o cu alte familii în relaţie cu vaccinările şi bolile care pot fi prevenite prin vaccinare.

În timpul vaccinării

- Adresaţi-vă mamei şi copilului cu voce calmă şi zâmbet.

- Rugaţi mama să ia copilul în braţe – el se va simţi mai sigur şi veţi evita mişcările lui

bruşte care să creeze dificultăţi.

- Rugaţi mama să păstreze calmul, altfel nervozitatea se va transmite copilului.

- Rugaţi mama, ca în timpul injecţiei, să vorbească copilului, să-i arate ceva, astfel încât

să fie relaxat.

După vaccinare

- Rugaţi părintele cu copilul să rămână în supravegherea Dvs. timp de 30 minute pentru a

vă asigura că copilul nu manifestă reacţii adverse serioase de tip imediat (șoc anafilactic).

- Descrieţi pe scurt reacţiile posibile în perioada postvaccinlă şi informaţi părinţii cum să

procedeze în cazul în care copilului ii apare o reacţie postvaccinală. Instruiţi-i să observe atent

apariţia semnelor mai grave (temperatură înaltă a corpului - 38°C şi mai mult, plâns

neîntrerupt, convulsii sau alte manifestări neobişnuite) şi să se adreseze imediat după asistenţă

medicală.

- Nu uitaţi să amintiţi părinţilor cum să pregătească copilul pentru următoarea vaccinare

(să nu includă produse noi în alimentaţia copilului în ziua precedentă vaccinării, înainte de a

pleca la vaccinare să se asigure că copilul nu e somnoros sau flămând, să i-a cu ei jucăria

preferată şi să pregătească copilul spunându-i că îl va durea un pic).

- Informaţi părinţii despre data următoarei vaccinări şi amintiţi-le să aducă Certificatul de

vaccinare al copilului (cartela galbenă) la vaccinare.

- Daca aveţi la dispoziţie, propuneţi materiale informative despre vaccinare sau

îndrumați părintele la o sursă credibilă de informaţie.

Dacă este un domeniu al sănătăţii publice în care controlul calităţii şi siguranţei este

extrem de riguros, acela este domeniul imunizării. Putem să nu ne îndoim de faptul că

55

vaccinurile sunt produse inofensive si de calitate înaltă, cărora li se aplică cele mai înalte

standarde de siguranţă.

Educaţi părinţii privind responsabilităţile

- Informaţi persoanele care îngrijesc de copii şi părinţii despre responsabilitatea de a

vaccina copilul pentru a asigura nu doar protecţia sa proprie ci şi a celor din jurul său: membrii

adulţi ai comunităţii, copii de la şcoala, grădiniţă, inclusiv si copii care din motive medicale

serioase nu pot fi vaccinaţi (cei bolnavi de SIDA, cancer, etc.).

- Părinţii trebuie să înţeleagă că, refuzând vaccinarea, lipsesc propriul lor copil de dreptul

de a fi protejat împotriva unor boli periculoase.

- Comunicaţi părinţilor faptul că conform legislației în vigoare copilul va fi admis la

grădiniţa sau şcoală doar dacă este vaccinat în conformitate cu Calendarul Naţional de

Vaccinări.

Părinţii care refuză sa-şi vaccineze copiii

- Preluaţi discuţia despre vaccinări la fiecare ocazie disponibilă.

- Aflaţi motivele din care părinţii sau persoanele care îngrijesc de copil refuză sau amână

vaccinarea (Au trecut printr-o experienţă negativă? Îi îngrijorează calitatea sau inofensivitatea

vaccinurilor? Refuză din motive religioase?).

- Dacă părinţii, sau persoanele care îngrijesc de copil, exprimă îngrijorări privind

inofensivitatea sau calitatea vaccinurilor sau opinii greşite despre acestea, rugaţii-i să vă indice

sursa acestor îngrijorări sau opinii.

- Ascultaţi cu multă atenţie, parafrazaţi (interpretaţi în cuvinte proprii) ce vi sa spus şi

întrebaţi-i dacă aţi interpretat corect ceea ce au spus ei.

- Dacă, totuşi, părinţii se împotrivesc vaccinării, preluaţi discuţia despre necesitatea

vaccinării la orice ocazie disponibilă sau daţi-le de ştire că sunteţi disponibil să preluaţi

discuţia la următoarele vizite.

- Periodic, evaluaţi dorinţa părintelui sau a persoanei care îngrijeşte de copil să vaccineze

micuţul, inclusiv, la fiecare vizită de evaluare. Documentaţi în cartela medicală a copilului

fiecare refuz de a-l vaccina.

Ca concluzie...

Deoarece în prezent bolile care pot fi prevenite prin vaccinare se întâlnesc rar şi,

practic, nu pot fi observate de public, părinţii pot pune la îndoială necesitatea vaccinărilor şi

chiar refuza vaccinarea copiilor. Comunicarea efectivă şi la timp, poate ajuta părinţii să

aprecieze beneficiile vaccinării în comparaţie cu riscul bolilor. Atunci, când oferiţi familiilor

informaţii despre vaccinuri şi vaccinare, îi ajutaţi să conştientizeze necesitatea acestora.

X. Unele sfaturi utile care pot fi oferite părinților la vaccinarea copiilor

În cazul în care copilul este sănătos, nu este necesară o pregătire specială pentru

vaccinare. Unica acțiune strict necesară este examenul lui de către medicul de familie înainte

de administrarea vaccinului.

Înainte de vaccinare:

În ziua precedentă și în ziua vaccinării nu includeți în alimentația copilului produse noi

pentru a nu provoca posibile reacții alergice la aceste produse.

Înainte de a ieși din casă, asigurați-vă ca copilul să fie hrănit, să nu fie somnoros, să fie

liniștit și bine dispus. Nu încotoșmănați copilul cu haine excesive înainte de a merge la

vaccinare și nu-l limitați în lichide.

Nu uitați să luați cu dumneavoastră Certificatul de vaccinare a copilului.

56

Pentru deplasare la instituția medicală și înapoi spre casă e mai bine a folosi un transport

individual, taxiul, pentru a nu supune copilul riscului de infectare în transportul public.

Cu 3—4 zile înainte de vaccinare limitați maximal contactele copilului cu alte persoane,

ca să nu fie infectat, de exemplu cu virusuri ce provoacă infecții respiratorii acute.

În instituția medicală, în așteptarea rândului la medic străduiți-va maximal a evita

contactul copilului cu pacienții bolnavi.

Înainte de vaccinare copilul trebuie să fie consultat de medic, care va face înscrierile

respective în cartela medicală de dezvoltare a copilului. Comunicați medicul dacă au

existat manifestări de alergie, alte boli ale copilului, concretizați data vizitei ulterioare

pentru vaccinare.

Dacă copilul e mai mare – niciodată să nu-l speriați cu injecția, chiar și în glumă. În nici

un caz nu prezentați acest lucru drept o pedeapsă („Las' că vine medicul să-ți facă

injecție!”). În acest mod puteți doar să-i formați copilului o atitudine negativă față de

medici și injecții, care vă va crea ulterior dificultăți și dumneavoastră și copilului. Mai

bine spuneți-i că injecțiile sunt necesare pentru ca să fie sănătos.

Nu mințiți copilul spunând că injecțiile sunt absolut nedureroase. Spuneți-i că ”o să simți

doar un pic, de parcă a înțepat un țânțar”.

Luați cu dumneavoastră jucăria preferată a copilului.

În timpul vaccinării:

Țineți copilul în brațe – el se va simți mai sigur și veți evita mișcările lui bruște care să

creeze dificultăți.

Nu vă neliniștiți, căci starea dumneavoastră se va transmite copilului. Fiți calm și copilul

va trece ușor prin această mică încercare.

În timpul injecției vorbiții copilului, arătați-i ceva, astfel încât să fie relaxat.

Arătați-i copilului dragostea dumneavoastră și el va suporta mai ușor vaccinul.

După vaccinare:

Întrebați medicul când trebuie să vă prezentați la vaccinarea următoare.

Nu vă grăbiți să mergeți acasă. Fiți cu copilul în apropierea cabinetului unde s-a

administrat vaccinul timp de 30 minute după vaccinare și nu plecați fără permisiunea

lucrătorului medical. Între timp copilul se va calma, iar dumneavoastră urmăriți dacă nu

apar reacții alergice și în caz de necesitate solicitați supraveghere și asistență medicală.

Nu prelucrați locul administrării vaccinului fără consultarea medicului, mai ales după

vaccinarea cu BCG.

Hrăniți copilul un pic mai puțin, comparativ cu rația obișnuită în ziua vaccinării și ziua

următoare.

Dați copilului mai multe lichide – apă, compot, diferite ceaiuri pentru copii.

Asigurații copilului aer curat, umed, răcoros în încăpere și plimbări la aer liber.

Limitați maximal contactele copilului cu alte persoane, ca să fie evitată infectarea lui

în timpul când se produce imunitatea postvaccinală.

În cazul în care la copil apare febra sau alte dereglări ale sănătății, adresați-vă după

asistență medicală.

Ce reacții pot să apară după vaccinare?

Reacții ușoare după vaccinare sunt reacții firești ale organismului copilului la vaccin și

nu trebuie să vă sperie. Dat fiind faptul că vaccinurile sunt preparate biologic active,

administrarea lor în organismul uman poate fi comparată cu o formă ușoară de boală, prin care

protejăm copilul de boala infecțioasă propriu-zisă.

Reacțiile postvaccinale posibile sunt diferite pentru diferite vaccinuri. Din reacțiile

obișnuite fac parte febra moderată (până la 38°C), roșeață și durerea ușoară în locul injectării

vaccinului, o stare ușoară de disconfort a copilului, manifestată prin capricii ș.a.

57

În primele zile după vaccinare:

Nu prelucrați locul administrării vaccinului cu nici un fel de soluții, unguente fără

consultarea medicului, mai ales în cazul vaccinării cu BCG.

Nu vă speriați de reacțiile ușoare ale organismului copilului la vaccin, ele sunt normale și

trebuie să apară.

Urmăriți starea copilului cu atenție și la apariția simptomelor mai grave: febră înaltă

(38,5°C și mai mult), plâns neîntrerupt, convulsii și alte manifestări neobișnuite, adresați-

vă imediat medicului.

Ce este febra la copil?

Febra este definită ca temperatura ce trece de limita normală, iar valoarea acesteia

depinde de modalitatea de măsurare. Temperatura este considerată febră dacă este mai

mare de 37,2 grade Celsius axial, 37,5 grade Celsius oral și 38 de grade Celsius măsurată

rectal.

Cum se tratează febra?

Asigurați-i copilului D-stă confortul, prin reducerea temperaturii sub 39°C grade, utilizând

medicație antipiretică adecvată vârstei, îmbrăcând copilul corespunzător stării termice (să

nu fie prea multe haine sau plapumă în pătuț), dându-i să bea mai multe lichide puțin răcite

și supraveghind permanent temperatura acestuia.

Administrați antipiretice pentru copii, după citirea cu atenție a prospectului produsului

respectiv. Părinții sunt sfătuiți să nu depășească doza maximă indicată de către producător

pe ambalaj și să administreze copilului doar medicamente speciale pentru uz pediatric. In

general, dozele maxime admise se calculează in funcție de greutatea copilului și nu în

funcție de vârsta.

De reținut! Nu administrați aspirină copiilor sub 16 ani (acesta are efecte adverse grave,

cum ar fi hemoragii gastro-intestinale, ulcere digestive și cel mai important, poate determina

apariția sindromului Reye, care poate favoriza instalarea insuficienței hepatice).

Copilul poate fi șters cu un burete sau un șervețel umezit în apă ușor răcită (apa ar trebui

sa fie doar ușor călduța, dar nu rece!), care va fi lăsată să se usuce fără ștergere, dar nici

odată nu va fi îmbăiat în apă rece, nici chiar ușor răcită.

Contactați medicul dacă apare febră mai mult de 390 C sau apar convulsii!!! Adresați-vă

imediat după ajutor medical specializat!

58

Lista abrevierilor

Lista documentelor, ce reglementează efectuarea imunizărilor populaţiei

Republicii Moldova

1. Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995 cu modificările și completările

ulterioare, cap II, art.20, p.2 a, art.28, p.1, cap. VI art. 47, p.2.

2. Legea „Privind supravegherea de stat a sănătăţii publice” Nr.10-XVI din 03.02.2010, cap.

VIII, art.51, 52.

3. Legea”Cu privire la drepturile şi obligaţiunile pacientului” Nr. 263-XVI din 27.10.2005, art.

5 a, d, art. 7 a, b.

4. Legea Republicii Moldova ”Cu privire la controlul și profilaxia tuberculozei” Nr. 153-XVI

din 04.07.2008, cap. III, art.8, p. 1, 6.

5. Cu privire la aprobarea Politicii Naţionale de Sănătate Hotărârea Guvernului nr. 886 din

06.08.2007, cap. VIII, p. 140, 147, 157, 159.

6. Programul Naţional de Imunizări 2016-2020 Hotărârea Guvernului nr. 1113 din 06

octombrie 2016

7. Programul Național de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020 aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1160 din 20.10.2016, obiectivul 5, 5.1, 5.1.1 a planul de acţiuni

privind implementarea Programului.

8. Ordinul MS Nr.286 din 27.11.1997 “Cu privire la perfecționarea sistemului de eliberare,

evidență și păstrare a vaccinurilor și altor preparate imunobiologice”.

9. Ordinul MS Nr.37 “Cu privire la strategiile de eliminare a rujeolei și rubeolei și măsurile

de supraveghere a acestor infecții” Nr. 37 din 23.01.2006.

10. Ordinul MS Nr. 418 din 21.11.2005 „Cu privire la prestarea unor servicii suplimentare de

imunizare populaţiei Republicii Moldova”.

11. Ordinul MS Nr. 487 din 17.12.2008 “Cu privire la implementarea vaccinării contra

infecției cu Haemophilus influenzae tip b”.

AD - autodestructiv

AT–Anatoxina tetanică, vaccin împotriva

tetanosului

BCG –Vaccin împotriva tuberculozei

CIE – Centrul de Igienă şi Epidemiologie

CNSP–Centrul naţional de sănătate publică

CSP – Centrul de sănătate publică

DT – Vaccin combinat împotriva difteriei

şi tetanosului pentru copii

DTP – Vaccin combinat împotriva difteriei,

tetanosului, tusei convulsive

DTP-Hib- Hep B (Pentavaccin) - Vaccin

combinat împotriva difteriei, tetanosului,

tusei convulsive, infecţiei cu Haemophilus

Influenzae tip B şi hepatitei virale B

(pentavaccin)

HepB –Vaccin împotriva hepatitei virale B

Hib–Haemophilus Influenzae tip B

HVB – Hepatita virală B

LCR – lichidul cefalorahidian

OMS- Organizaţia Mondiale a Sănătăţii

PAF – Paralizie acută flască

RV – Vaccin Rotaviral

PC - Vaccinul Pneumococic

PNI – Programul Naţional de Imunizare

RAP– Reacţia adversă postvaccinală

ROR –Vaccin combinat împotriva rujeolei,

oreionului, rubeolei RR –Vaccin combinat împotriva rujeolei şi

rubeolei RPL – Reacția de polimerizare în lanț

SRC – Sindromul rubeolei comgenitale

TB - Tuberculoză

Td –Vaccin combinat împotriva difteriei şi

tetanosului pentru adulţi

VPI – Vaccin poliomielitic inactivat

VPO –Vaccin poliomielitic oral

59

12. Hotărâre cu privire la aprobarea Nomenclatorului serviciilor de sănătate acordate copiilor,

elevilor și studenților în instituțiile de învățământ Hotărârea Guvernului nr. 934

din 04.08.2008.

13. Ordinul MS RM nr.555 din 04.07.2011 ”Cu privire la implementarea vaccinului

pentavalent DTP-HepB-Hib pentru imunizarea copiilor”.

14. Ordinul MS RM Nr.744/05.10.11”Cu privire la implementarea revaccinării contra rujeolei,

oreionului, rubeolei a copiilor cu vîrsta de 15 ani”.

15. Ordinul MS RM nr.662 din 28.06.2012 ”Cu privire la implementarea vaccinării contra

infecției rotavirale a copiilor în Republica Moldova”.

16. Ordinul MS RM nr. 1022 din 25.09.2013 ”Cu privire la implementarea vaccinării contra

infecției pneumococice a copiilor în Republica Moldova”.

17. Ordinul MS RM nr. 646 din 04.06.2013 ”Cu privire la realizarea procedurilor de verificare

a eliminării rujeolei şi rubeolei”.

18. Dispoziția MS RM nr. 336-d din 04.06.2015 ”Cu privire la intensificarea supravegherii și

controlului rujeolei și rubeolei”.

19. Ordinul MS RM nr. 278 din 15.04.2016 ”Cu privire la aprobarea Planului național de

acțiuni în scopul menținerii statutului Republicii Moldova ca țară liberă de poliomielită pentru

anii 2016-2018”.

20. Ordinul MS RM nr. 920 din 25.11.2016 “Cu privire la realizarea Programului Naţional

de Imunizări pe anii 2016-2020”.

Bibliografie

Tusea convulsivă Protocol clinic naţional PCN-158 Chişinău 2011б 43 p.

Rujeola la copil, Protocol clinic naţional PCN - 70 Chişinău 2012, 44 p.

Oreionul, Protocol clinic naţional, Chişinău 2008, 2008, 44 p.

Immunization in Practice, A practical guide for health staff, WHO, 2015,292 p.

Prisacari V. Epidemiologie generală, Bazele medicale prin dovezi. Man. Tipogr Reclama,

Chișinău, 2012 380 p.

Boli infecțioase la copii, man. red. Chișinău 2012Rusu G. Chișinău Tipografia centrală, 292 p.

Global Manual on Surveillance 7 of Adverse Events Following Immunization, WHO, 2014,

136 p.

http://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/WHA65-REC1/A65_REC1-en.pdf#page=25 &

http://www.who.int/immunization/documents/general/ISBN_978_92_4_150498_0/en/

http://www.polioeradication.org/portals/0/document/resources/strategywork/endgamestratplan

_whaversion.pdf

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0016/122236/RC60_eRes12.pdf?ua=1 &

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0009/247356/Eliminating-measles-and-rubella-

Framework-for-the-verification-process-in-the-WHO-European-Region.pdf?ua=1

60

Anexă 1

Fişă pentru îndreptarea în laborator a substratelor biologice de la pacienți Направление на лабораторное исследование биологических субстратов от пациентов

Raion, municipiu____________________________________________________________ Район, город

Nr. Epidemiologic_________________________________ Эпидемиологический №

Denumirea instituţiei medicale în care s-a recoltat proba:

___________________________________________ Название медучреждения, где произведен забор пробы: _________________________________ Adresa _____________________ Telefon______________ Адрес Телефон

Nume, prenume bolnav Фамилия, имя больного

Sex: Пол:

M М

F Ж

Născut: Ziua ___, Luna ____, Anul________. Nr. de identificare _________________________ Дата рождения: день месяц год идентификационный №

Domiciliul: Домашний адрес:

Suspect la: difterie ; tuse convulsivă ; rujeolă ; rubeolă ; oreion ; alte (specificați)__________ Подозрение на: дифтерия коклюш корь краснуха эпидпаротит другие (укажите)

Nr. dozelor de vaccin primite: Количество полученных доз вакцины:

DTP-HepB-Hib, DTP, DT, Td (specificați) ______ АКДС-ГепБ-Хиб, АКДС, АДС, АДСм (укажите)

ROR, RR (specificați) ______ КПК, КК (укажите)

Alte (specificați) ______ Другие (укажите)

Data administrării ultimei doze de vaccin: Дата введения последней дозы вакцины:

_____/______ /___________

_____/______ /___________

_____/______ /___________

Data: îmbolnăvirii___/___/________ Дата: начало заболевания

- debutului febrei: ____/___/________ появления температуры:

- apariţiei erupţiilor: _____/___/_________ появления сыпи:

- tusei___/___/________ кашля

- altor semne (specificați) ___/___/________ другие признаки (укажите)

Diagnosticul clinic preventiv Предварительный клинический диагноз

Denumirea biosubstratului colectat Наименование материала для исследования

Nr. probei № пробы

Data recoltării Дата забора

Sânge / Кровь 1 2 3

Urină / Моча

Mase fecale / Фекалии

Frotiu din_________ Мазок из

Alte_______________ Другое

Numele şi funcţia lucrătorului medical care îndreaptă proba în laborator Фамилия и должность медработника, направляющего материал для исследования в лабораторию ________________________________________________ Semnătura _________________ Подпись

Date privind primirea probei în laborator Данные о приеме пробы лабораторией

Denumirea laboratorului Название лаборатории

Starea probei: adecvată DA / NU Состояние пробы: адекватна ДA / НЕТ

Calitatea şi cantitatea sunt adecvate: DA / NU Количество и качество адекватны: ДA / НЕТ

Primirea probei acceptată DA / NU Проба принята ДA / НЕТ

Dată: ___/___/_________ şi ora _____ primirii Дата: и время получения

Numele, prenumele lucrătorului din laborator, care a primit proba Фамилия и должность лица, принявшего пробу в лаборатории

Semnătura Подпись

61

Rezultatele examinării probei: Результаты исследования пробы:

Data examinării___/___/_________ Nr. de înregistrare în laborator _____ Дата исследования № регистрации в лаборатории

Infecția și denumirea

examinării Инфекция и название исследования

Rezultat Результат

Examinări

bacteriologice/virusologice Бактериологические/Вирусологические

исследования

PCR ПЦР

Examinări serologice,

anticorpi

Claselor Серологические исследования,

антител класса

IgA _________

IgM ________

IgG ________

Concluzie: Выводы

Numele, funcţia şi semnătura medicului Фамилия, должность и подпись специалиста

Data expedierii rezultatului: Дата отправления результатов:

Notă: la biosubstrate diferite colectate de la un bolnav se completează o fișă separată

pentru fiecare substrat. Примечание: на различные биосубстраты, собранные от пациента, заполняется отдельный лист для каждой пробы

62

Anexa 2

Fișa de investigare și evidență a reacțiilor adverse postvaccinale (RAP) Карта расследования и учета о неблагоприятном побочном проявление после иммунизации (НППИ)

Nr. de înregistrare______ Data ________ Регистрационный номер Дата

Numele, prenumele pacientului: _______________

Ф.И.О. больного:

________________________________________________

Domiciliul pacientului: _______________________

Адрес:

________________________________________________

Telefonul de contact: ________________________

Телефон:

Sexul: M F

Пол: М Ж

Data nașterii: (ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __

Дата рождения: (ДД/ММ/ГГГГ)

Vârsta la debut: __ __ ani __ __ luni __ __ __ zile Возраст: лет месяцы дни

Numele, prenumele raportorului: _________

Ф.И.О. известителя:

___________________________________________

Instituția/departamentul & adresa: Название медицинского учреждения & адрес:

___________________________________________

___________________________________________

Telefonul & e-mail: Телефон & эл. почта:

Anamneza vieții: Анамнез жизни:

Instituția medicală unde a fost realizată vaccinarea: Медицинское учреждение в котором проведена вакцинация:

Denumirea

vaccinurilor

administrate Название полученных

вакцин

Data vaccinării Дата вакцинации

Timpul vaccinării Время вакцинации

Doza

(ex. 1,2 etc.)

Доза (пр. 1,2

и т.д.)

Numărul

lotului Номер партии

Data expirării Срок годности

*Efectele adverse: * Побочные эффекты:

Reacții locale adverse

Местные реакции → >3 zile cele mai comune >3 дня общие

Convulsii → febrile afebrile Судороги фебрильные афебрильные

Abcese Абсцессы

Septicemie Сепсис

Encefalopatii Энцефалопатии

Sindromul de șoc toxic Синдром токсического шока

Trombocitopenii Тромбоцитопении

Șoc anafilactic Анафилактический шок

Febră ≥ 38 0C

Температура ≥ 38 0C

Plâns persistent Непрерывный плач

*Descrie-ți RAP (semne și simptome): *Опишите НППИ (признаки и симптомы):

63

Altele (specificați)…………………………… Другие (укажите)

Data & Timpul de apariție a RAP: (ZZ/LL/AAAA) Дата & Время появления НППИ:(ДД/ММ/ГГГГ)

__ __ / __ __ / __ __ __ __ h__ __ min. __ __. Ч мин.

A fost pacientul spitalizat? Da Nu Больной был госпитализирован? Да Нет

Introducerea tuturor efectelor adverse în sistemul de

supraveghere:( ZZ/LL/AAAA): __ __ /__ __ /__ __ __ __ Ввод всех побочных эффектов в системе надзора: (ДД/ММ/ГГГГ)

*Finalizarea cazului *Исход случая

În proces de recuperare Recuperat Recuperat cu sechele Nerecuperat Nu se cunoaște В процессе восстановления Восстановлен Восстановлен с с последствиями Не восстановлен Неизвестно

Decedat data decesului (ZZ/LL/AAAA): __ / __ / __ __ . Autopsie Da Nu Nu se cunoaște

Умер дата смерти (ДД/ММ/ГГГГ): Вскрытие Да Нет Неизвестно

Istoricul medical (include istoria reacțiilor similare sau alergii), medicație concomitentă sau alte informații relevante

(ex. alte cazuri). Utilizați foaie suplimentară dacă este nevoie: Анамнез (включая историю подобных реакций или аллергии), сопутствующих препаратов и другой соответствующей информации (пр.

другие случаи). Используйте дополнительные листы, если это необходимо:

Sunt necesare investigații: Da Nu Необходимы исследования: Да Нет

În caz că da, data investigațiilor planificată: (ZZ/LL/AAAA)

__ __ / __ __ / __ __ __ __ Если да, то планируемая дата исследования: (ДД/ММ/ГГГГ)

Numele, prenumele, funcția și semnătura specialiștilor care au efectuat investigarea cazului

Фамилия, имя, должность и подпись специалистов проводивших расследование случая

1. ____________________________________________________ _______________

2. ____________________________________________________ _______________

3. ____________________________________________________ _______________

Clasificarea cazului la nivel național: Классификация случая на национальном уровне:

Raportul datelor primite la nivel național:

(ZZ/LL/AAAA): __ __ / __ __ / __ __ __ __ Данные отчета, полученные на национальном уровне:

(ДД/ММ/ГГГГ)

ID unic al RAP: РН НППИ:

Comentarii: Комментарии:

64

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

O R D I N

mun. Chişinău

„ 25 „ 11 2016 nr. 920

Cu privire la realizarea Programului Naţional

de Imunizări pentru anii 2016-2020

Întru îndeplinirea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1113 din 06.10.2016

„Cu privire la aprobarea Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2016-2020” (Monitorul

Oficial, nr. 353-354, art. 1205 din 11.10.2016), în temeiul Regulamentului privind organizarea

și funcționarea Ministerului Sănătății, structurii și efectivului – limită a aparatului central,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 397 din 31 mai 2011,

ORDON:

1. Conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice republicane, Direcţiei Sănătăţii a

Consiliului Municipal Chişinău, Secţiei Sănătate a Primăriei municipiului Bălţi, Direcţiei

Protecţiei Sociale și Familiei UTA Găgăuzia, IMSP Spitalele Raionale, IMSP de asistență

medicală primară, Centrelor de Sănătate Publică teritoriale, instituțiilor medico-sanitare și

Centrelor de Igienă și Epidemiologie din mun. Tiraspol și Bender, raioanele Camenca,

Dubăsari, Grigoriopol, Râbnița și Slobozia:

1) vor lua drept călăuză în activitate şi directivă spre executare Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 1113 din 06.10.2016 „Cu privire la aprobarea Programului

Naţional de Imunizări pentru anii 2016-2020”;

2) vor elabora şi vor prezenta pentru aprobare autorităților administrației publice locale în

termen de o lună programe teritoriale de imunizare pentru anii 2016-2020, identificând

activităţile prioritare, sursele de finanţare, termenii de realizare, executorii, mecanismele de

monitorizare şi evaluare;

3) vor conlucra cu autorităţile administrative publice locale privind organizarea implementării

Programului Național și teritoriale de imunizări, monitorizarea şi evaluarea îndeplinirii lor

şi vor examina anual realizarea programelor teritoriale de imunizări cu întreprinderea

măsurilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute de PNI;

4) vor asigura, cu suportul administraţiei publice locale, crearea condiţiilor necesare pentru

efectuarea imunizărilor, inclusiv întreţinerea localului, asigurarea cu echipament pentru

păstrarea vaccinurilor, asigurarea legăturii telefonice, înlăturarea inofensivă a deşeurilor

periculoase, provenite în rezultatul procesului de vaccinare, precum şi susţinerea mesajelor

de comunicare şi mobilizare socială, adresate populaţiei;

5) vor organiza și asigura planificarea vaccinărilor, imunizarea populației în conformitate cu

Calendarul de vaccinări, aprobat în cadrul PNI (Anexa 1) cu atingerea anuală a obiectivului

de cuprindere cu vaccinări nu mai jos de 95% la vârstele țintă;

6) vor realiza prestarea serviciilor de vaccinare gratuită pentru populaţie în cadrul pachetului

unic de servicii de asistenţă medicală, la adresarea pacientului în orice instituţie de asistenţă

medicală primară din ţară în cadrul cabinetelor şi punctelor de vaccinări, iar în caz necesar,

de regulă, săptămânal, dar cel puţin o dată în lună – prin intermediul echipelor mobile;

65

vaccinarea zilnică a nou-născuților în maternităţi contra hepatitei virale B şi de cel puţin 2

ori pe săptămână vaccinarea cu vaccinul BCG;

7) vor colabora cu instituţiile subordonate organelor administraţiei publice locale,

Ministerului Educaţiei în scopul obţinerii suportului în organizarea imunizării preşcolarilor,

elevilor şi studenţilor, admiterea în instituţii doar a persoanelor vaccinate, conform

prevederilor legislației și PNI, excepţie fiind doar unele stări medicale rare, care urmează a

fi constatate de un consiliu de specialişti cu participarea obligatorie a medicului de familie

şi medicului epidemiolog;

8) vor organiza funcţionarea sistemului de evidenţă și raportare a vaccinărilor efectuate,

precum şi de triere lunară a persoanelor ce urmează a fi vaccinate;

9) vor monitoriza sistematic acoperirea vaccinală în conformitate cu Calendarul de vaccinări

aprobat, inclusiv prin investigații serologice selective;

10) vor stabili necesitățile în vaccinuri și materiale pentru injectare, asigurând recepționarea lor

de la CSP/CIE teritoriale, respectarea „lanţului frig” la transportarea și păstrarea

vaccinurilor, administrarea lor corectă și monitorizarea utilizării stocurilor de vaccinuri și

consumabile;

11) vor nominaliza prin ordin în fiecare instituţie medicală o persoană responsabilă de

primirea, transportarea, păstrarea, evidența și raportarea despre stocul de vaccinuri,

consumabilele și persoanele imunizate;

12) vor asigura cabinetele şi punctele de vaccinări cu medicamente şi instrucţiuni pentru

conduita adecvată a cazurilor de reacţii adverse postvaccinale;

13) vor asigura instituţiile de asistență medicală primară cu personal instruit pentru a garanta

accesul populaţiei la servicii calitative de imunizare;

14) vor organiza și realiza instruirea continuă a personalului medical privind practicile de

imunizare, evaluarea cunoştinţelor şi practicilor lucrătorilor medicali care prestează servicii

de imunizări, cu atestarea personalului o dată în 3 ani şi la necesitate;

15) vor efectua supervizarea și evaluarea calităţii serviciilor de imunizări acordate de

instituţiile medicale şi vor acorda ajutorul metodic şi practic necesar;

16) vor asigura depistarea precoce, izolarea, investigarea clinică și de laborator, tratamentul

bolnavilor de boli, prevenibile prin vaccinări, efectuarea masurilor antiepidemice în

focarele epidemice în comun cu serviciul de supraveghere de stat a sănătății publice;

17) vor organiza și asigura evidența, investigarea clinică și de laborator, tratamentul, și

raportarea instituțiilor abilitate despre cazurile de evenimente medicale observate în

perioada postvaccinală;

18) vor asigura înregistrarea și notificarea cazurilor de boli prevenibile prin vaccinări și reacții

postvaccinale adverse în sistemul național de supraveghere epidemiologică și control al

bolilor transmisibila și evenimentelor de sănătate publică

19) vor evalua anual necesitatea şi vor asigura instituțiile subordonate cu formulare statistice de

evidenţă şi raportare a vaccinărilor;

20) vor efectua acțiuni de comunicare cu populaţia despre beneficiile vaccinării şi importanţa

lor pentru sănătate, atrăgând atenție deosebită grupurilor social vulnerabile, familiilor care

refuză vaccinarea;

2. Conducătorii Centrelor de Sănătate Publică, Centrelor de Igienă și Epidemiologie vor

organiza și asigura:

1) elaborarea programelor teritoriale de imunizare şi monitorizarea implementării lor în

colaborare cu instituţiile medico-sanitare publice și autoritățile administrației publice

locale;

2) organizarea elaborării planurilor de vaccinare de către instituțiile medico-sanitare din

teritoriul deservit, elaborarea planurilor teritoriale de vaccinări și monitorizarea realizării

lor;

3) monitorizarea atingerii obiectivelor PNI şi a altor indicatori de performanţă la nivel de

teritoriu administrativ şi instituţie medicală, evaluarea situațiilor de risc;

66

4) evaluarea periodică a nivelului cuprinderii cu vaccinări, inclusiv prin investigații

populaționale și serologice cu întreprinderea măsurilor ce se impun în situații de risc;

5) supervizarea instituțiilor medico-sanitare din teritoriul deservit, acordarea ajutorului

metodic și practic necesar;

6) recepționarea trimestrială planică și suplimentară la necesitate a vaccinurilor și materialelor

pentru injectare de la depozitul național;

7) transportarea, stocarea, păstrarea vaccinurilor și materialelor pentru injectare în condiţii

adecvate şi distribuirea lor lunară instituţiilor medico-sanitare publice, precum şi

monitorizarea sistematică a utilizării lor;

8) realizarea controlului periodic selectiv al respectării condiţiilor de păstrare şi administrare a

vaccinurilor, respectarea calendarului de vaccinări, veridicității efectuării vaccinărilor şi

cuprinderii cu vaccinări în instituţiile medico-sanitare publice şi instituţii medicale private;

9) exercitarea supravegherii epidemiologice a bolilor prevenibile prin vaccinări, evaluarea

situațiilor de risc, organizarea și realizarea măsurilor antiepidemice la înregistrarea

cazurilor de îmbolnăvire şi de reacţii adverse postvaccinale;

10) investigarea de laborator a bolnavilor suspecți la boli infecțioase prevenibile prin vaccinări

și contacților din focare în comun cu IMSP;

11) instruirea personalului medical privind practicele de imunizare;

12) atestarea cunoștințelor personalului medical în domeniul imunizărilor, autorizarea

instituțiilor care prestează servicii de imunizare;

13) organizarea activităţilor de comunicare şi promovare a cunoştinţelor populaţiei privind

beneficiile imunizărilor;

14) conlucrarea cu autoritățile administrației publice locale privind organizarea și controlul

implementării Programului;

15) informarea CNSP privind realizarea PNI şi problemele existente în realizarea lui către 20

februarie anual.

3. Centrul Naţional de Sănătate Publică:

1) va asigura dezvoltarea și argumentarea propunerilor de politici în domeniul imunizărilor cu

promovarea lor în colaborare cu instituțiile naționale și internaționale cointeresate prin

intermediul Ministerului Sănătății;

2) va elaborarea şi înainta Ministerului Sănătății propuneri în scopul perfecţionării cadrului

normativ şi instructiv în domeniul imunizărilor şi supravegherii bolilor prevenibile prin

vaccinări;

3) va asigura coordonarea problemelor imunizării cu instituțiile naționale și internaționale

cointeresate în scopul realizării prevederilor actualului PNI;

4) va asigura acordarea ajutorului metodic şi practic CSP şi IMSP teritoriale în elaborarea şi

realizarea activităţilor de profilaxie şi control a bolilor prevenibile prin vaccinare, incluse

în Program;

5) va efectua supravegherea, monitoriza și evaluarea realizării Programului, situațiilor de risc,

informând Ministerul Sănătății şi Guvernul anual către data de 15 martie;

6) va coordona elaborarea anuală a planului naţional de vaccinare, estimarea necesităților în

vaccinuri și consumabile pentru efectuarea vaccinărilor;

7) va stabili necesitățile în vaccinuri și consumabile pentru administrarea lor și va asigura

aprovizionarea țării cu vaccinuri eficiente, care să corespundă standardelor mondiale de

calitate şi inofensivitate, asigurând controlul calității și corespunderii prevederilor

contractelor, păstrarea lor în condiții conform recomandărilor Organizației Mondiale a

Sănătății și cerințelor documentelor normative;

8) va repartiza și distribui vaccinurile și consumabilele (însoțite de documentația necesară)

tuturor CSP teritoriale cu ajutorul auto-refrigeratorului, trimestrial și la necesitate, în toate

teritoriile administrative, conform repartițiilor aprobate de Ministerul Sănătății;

9) va asigura cu vaccinuri şi dispozitive medicale Centrele de Igienă și Epidemiologie Bender,

Tiraspol, Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnița, Slobozia, în baza contractelor bilaterale

cu Centrul de Igienă și Epidemiologie Tiraspol, contra plăţii integrale a costurilor

67

mărfurilor achiziţionate, precum şi achitării cheltuielilor de regie în volum de 5% din costul

mărfurilor, indiferent de provenienţa lor, cu excepția celor din asistență umanitară în

situații de urgențe epidemice. Mijloacele obţinute se vor acumula pe contul Centrului

Naţional de Sănătate Publică şi vor fi folosite exclusiv în scopul asigurării condiţiilor

adecvate de păstrare a vaccinurilor, fortificării serviciilor de imunizări şi supravegherii

epidemiologice a maladiilor infecțioase. Vaccinurile și consumabilele recepționate de

Guvernul Republicii Moldova în calitate de asistență umanitară se vor elibera gratuit;

10) va asigura monitorizarea şi va întreprinde măsuri organizatorice în asigurarea funcţionării

„lanţului frig”, conform cerinţelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Uniunii Europene;

11) va organiza și asigura investigarea cazurilor de reacții adverse postvaccinale în comun cu

specialiștii instituțiilor naționale, delegați de Ministerul Sănătății, Agenția Medicamentului

și Dispozitivelor Medicale;

12) va asigura exercitarea supravegherii epidemiologice şi diagnosticul specific de laborator al

bolilor contagioase, prevenibile prin vaccinări, conform prevederilor Programului;

13) va organiza şi efectua măsuri antiepidemice la înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire prin

boli prevenibile prin vaccinare, depistarea şi redresarea situaţiilor de risc;

14) în conformitate cu direcţiile prioritare ale cercetării-dezvoltării va desfăşura cercetări şi

studii ştiinţifico-practice cu implementarea rezultatelor în practică;

15) va coordona şi dirijarea procesului de instruire şi atestare a personalului medical privind

practicile de imunizare, cu elaborarea şi aprobarea programelor de instruire şi materialelor

didactice corespunzătoare;

16) va organiza și asigura comunicarea cu populația, grupurile țintă, mass-media în scopul

promovării imunizărilor.

4. Centrul Naţional de Management în Sănătate va asigura:

1) participarea la monitorizarea Programului;

2) aprobarea anuală a formularelor statistice de evidenţă şi raportare a vaccinărilor;

3) publicarea în anuarele statistice a indicatorilor de acoperire vaccinală şi morbiditate prin

bolile prevenibile prin vaccinări;

4) pregătirea anuală a informaţiei privind distribuţia teritorială şi de vârstă a cazurilor de

deces prin infecţiile incluse în Program.

5. Direcția Management personal medical al Ministerului Sănătății, Universitatea de Stat de

Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, colegiile de medicină, Institutul Mamei şi

Copilului, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc", Spitalul Clinic de Boli

Infecţioase „Toma Ciorba” vor asigura:

1) pregătirea universitară şi postuniversitară a cadrelor medicale în domeniul

imunoprofilaxiei, diagnosticului şi tratamentului bolilor prevenibile prin vaccinări;

2) ajustarea programelor de studii prevederilor prezentului Program şi cadrului normativ

aprobat de Ministerul Sănătăţii pentru implementarea Programului;

3) participarea în cadrul grupurilor de experţi pentru pregătirea cadrului normativ de

implementare a Programului şi evaluarea subiectelor specifice de importanţă

epidemiologică;

4) includerea în programele de cercetare – dezvoltare a problemelor în domeniul

imunoprofilaxiei, diagnosticului şi tratamentului bolilor infecțioase, prevenibile prin

vaccinare;

5) comunicarea cu populația, grupurile țintă, mass-media în scopul promovării imunizărilor.

6. Agenţia Medicamentului și Dispozitivelor Medicale va asigura:

1) înregistrarea vaccinurilor şi controlul conformităţii lor cerințelor OMS;

2) înregistrarea și monitorizarea reacțiilor adverse postvaccinale în comun cu Centrul Național

de Sănătate Publică.

7. Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate:

68

va asigura organizarea și realizarea licitaţiilor publice de procurare a vaccinurilor la

comanda Ministerului Sănătăţii, perfectarea contractelor de achiziții a vaccinurilor,

monitorizarea îndeplinirii contractelor si achitarea lor din sursele centralizate ale

Ministerului Sănătății.

8. Direcţiile relevante ale Ministrului Sănătății în limita atribuțiilor sale vor organiza și

asigura:

1) promovarea politicii în domeniul imunizărilor, elaborarea și înaintarea spre aprobare a

cadrul normativ şi recomandărilor privind implementarea Programului;

2) elaborarea și înaintarea la necesitate a proiectelor de decizii privind modificarea

Calendarului de vaccinări, efectuarea vaccinării unor contingente suplimentare de populație

cu risc sporit de infectare, realizare a campaniilor naționale sau teritoriale de imunizări în

masă, reieșind din situația epidemiologică;

3) pregătirea și înaintarea spre aprobare a directivelor anuale de planificare a vaccinărilor şi

de aprobare a planurile anuale de vaccinare pe ţară;

4) monitorizarea implementării Programului;

5) planificarea anuală, în limita mijloacelor totale destinate ocrotirii sănătăţii, alocaţii pentru

finanţarea Programului Național de Imunizări, inclusiv pentru finanţarea procurărilor de

vaccinuri, seringi, echipament de nimicire inofensivă a deşeurilor în urma imunizării, altor

echipamente şi consumabile necesare pentru implementarea Programului în conformitate

cu calculele argumentate de Centrul Național de Sănătate Publică

6) finanţarea centralizată a procurărilor de vaccinuri şi materiale necesare pentru

administrarea lor, dispozitive pentru colectarea şi nimicirea sigură a deșeurilor medicale

create în rezultatul vaccinărilor;

7) coordonarea îndeplinirii Programului cu concursul Consiliului de coordonare și

implementare a Programului, Comitetului Național de Experți în domeniul Imunizărilor,

Centrului Naţional de Sănătate Publică, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină,

Agenţiei Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Centrului Naţional de Management

în Sănătate, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, IMSP Institutul de Ftiziopneumologie

„Chiril Draganiuc”, IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”, Universităţii

de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”;

8) evaluarea periodică selectivă a îndeplinirii funcţiilor sale în realizarea Programului de către

instituţiile subordonate;

9) negocierea cu Campania Naţională de Asigurări Obligatorii în Medicină condiţiile şi

volumul alocărilor de mijloace financiare pentru imunizarea populaţiei asigurate din

contingentele de risc epidemiologic contra unor boli contagioase;

10) susţinerea şi promovarea activităţilor de colaborare în domeniul imunizărilor cu

organismele internaţionale şi donatorii potenţiali

11) susţinerea şi promovarea activităţilor de familiarizare largă a publicului privind avantajele

şi eficienţa medicală, economică şi socială a imunoprofilaxiei maladiilor infecțioase,

inclusiv prin companiile de televiziune şi radiodifuziune, agenţiile de presă.

9. Controlul executării ordinului dat se atribuie dnei Aliona Serbulenco și dnei Liliana Iașan,

viceminiștri.

Ministru Ruxanda GLAVAN