Ghid Prevenirea Riscurilor Profesionale in Constructii - Formare, Informare, Instruire

7/18/2019 Ghid Prevenirea Riscurilor Profesionale in Constructii - Formare, Informare, Instruire

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-prevenirea-riscurilor-profesionale-in-constructii-formare-informare 1/69

PREVENIREA RISCURILORPREVENIREA RISCURILOR

PROFESIONALE PROFESIONALE IN CONSTRUCTII IN CONSTRUCTII - FORMARE INFORMARE, INSTRUIRE- FORMARE INFORMARE, INSTRUIRE



PREVENIREA RISCURILORPROFESIONALEIN CONSTRUCTII

- FORMARE, INFORMARE, INSTRUIRE –

TEHNOREDACTARE: ADINA ROMASCANUMULTIPLICAREA ACESTUI GHID FARA AUTORIZAŢIE ESTE INTERZISĂ





PREFAŢĂ

Acest ghid a fost elaborat pentru a veni în sprijinul dvs, almanagerilor pentru a putea întreprinde o activitate eficientă cu privire laorganizarea formării, informării şi instruirii participanţilor la procesul demuncă din sectorul de construcţii, în materie de sănătate şi securitate în

muncă.

El reprezintă o culegere de sinteze ale acţiunilor la carelucrătorii, în special cei din construcţii, trebuie săşi aducă aportul !potrivit pregătirii, e"perienţei şi compatibilităţii fiecăruia ! la

îmbunătăţirea securităţii şi condiţiilor de muncă.

#ucrarea de faţă este concepută astfel înc$t lucrătorii să poatăfi obişnuiţi să aplice următoarele principii prin care fiecare să contribuie

la prevenirea riscurilor profesionale la care pot fi e"puşi%



1. mă angajez a-m! "m#$nă%ă&e' '(m)(*%amen%$+ e m$n'ă

. ă %ă)/ne' *!'$*!+e e +a +('$+ me$ e m$n'ă

0. ă mă !n(*mez 2! ă mă (*mez3. ă '$n(' ne4(!+e )e 'a*e +e )(% a4ea +a +('$+ e m$n'ă

5. a *e)e'% (*gan!za*ea )e 2an%!e*

6. a $%!+!zez "n '(n!&!! '(*e)$nză%(a*e m!j+(a'e+e e m$n'ă 2! ma%e*!a+e+e

7. a mă )*e('$)e ănă%a%ea mea, )*e'$m 2! a '(e'8!)!e*!+(* me! 2! a*e)e'% *eg$+!+e %a#!+!%e )en%*$ m(n!%(*!za*ea ănă%ă&!! )e 2an%!e*

9. a *e)e'% "n%('ma! !n%*$'&!$n!+e *ee*!%(a*e +a )*!m$+ aj$%(* a$ !%$a&!!e $*gen&ă

:. a *e)e'% *eg$+!+e !m)$e 2an%!e*$+$! )en%*$ )*(%e'&!a me!$+$! "n'(nj$*ă%(*

1;. a *e)e'% "n%('ma! !n%*$'&!$n!+e *ee*!%(a*e +a )*!m$+ aj$%(* a$ !%$a&!!e $*gen&ă.



E"perienţa în domeniu ne demonstrează că lucrătorii pot influenţa politica de prevenire aangajatorului, în măsura în care acesta îi va implica, astfel înc$t ei să fie motivaţi să

lucreze în locuri de muncă sigure şi sănătoase.

&mplicarea lucrătorilor creşte odată cu nivelul politicii de prevenire a angajatorului si apreocuparii sale de ai informa, de a se consulta cu aceştia şi de ai atrage în aceastăpolitică.

'n cazul în care un angajator comunică singur deciziile sale (informarea), lucrătorii se vor

simţi mai puţin consideraţi dec$t în cazul în care li se va cere punctul de vedere(consultarea) sau dacă se decide împreună cu ei (sfătuirea).

'n cazul în care decizia este c$teodată lăsată pe m$na lucrătorilor în limite definitive dcătre angajator, se vorbeşte atunci de delegare.



*otivaţia intrinsecă a colaboratorilor pentru a lucra în securitate

creşte treptat în măsura în care influenţa lor asupra politicii deprevenire va creşte, iar una din componentele de bază a acesteipolitici este chiar cea pe care o punem în discuţie%

FORMAREA, INFORMAREA, INSTRUIREA

PERSONALULUI

+e aceea, felul în care va fi primit acest ghid în cadrul sectoruluide construcţii depinde de modul în care formarea, informarea şi

instruirea personalului- îşi intră în drepturile lor, de a firecunoscute ca fiind resortul ce poate declanşa prevenirea

riscurilor şi integrarea acestora în gestiunea întreprinderii.

<an Ma*!$ An*ee'$



CUM ŞI CUM SE UTILIZEAZĂ E.I.P.?

DE CE AVEM NEVOIE DE E.I.P.?PROTEJAREA CAPULUIPROTEJAREA PICIOARELORPROTEJAREA MÂINILOR ŞI PIELII

PROTEJAREA OCHILORPROTECŢIA AUZULUIPROTECŢIA PIELII SIFEŢEI

PROTECŢIA CĂILORRESPIRATORII

Peri!"e "# "!$" %e &$'#Pericole mecanicePericole chimice

Căldura şi frigul Pericole de infecţieTipuri de accidente şi prevenire

ECHIPAMENTUL (MPOTRIVA CĂDERILOR DE LA (NĂLŢIMESEMNALIZAREA DE SECURITATE

refaţă

)* Echipamentul individual de protecţie



)+ Pericole de surpări, prăbuşiri, căderiCAUZELE ACCIDENTELORSURPĂRI C$& ,$-e& ,ree'i /$r,0ri"e?

I'/,e1i# e2e$1iei "$r0ri"!r C"0%iri"e #"0-$r#-eM#r3i'i"e e2##1iei

Ve4i$"eI'/-#"#1ii 5'3r!,#-e /#$ /$6-er#'eC#6"$ri"e e"e-rieA"-e /eriii $-i"i-#re

CĂDERILE C$& ,ree'i& 0%eri"e %e "# #e"#7i 'ie"?C$& ei-0& 0%eri"e %e "# 5'0"1i&e?8 ,#7i /i&,"i #re 0 ,!- /#"# i#1#

)9 Lucrări periculoaseLUCRĂRI DE MONTAJ ACOPERIŞURITIPURI DE ACOPERIŞURICONSTRUCŢII MONTAJ CU STRUCTURI METALICELUCRĂRI DEASUPRA APEILUCRĂRI DE DEMOLARE

); Pericole de ordin electricCARE SUNT PERICOLELE GENERATE DE ELECTRICITATE?CUM PROCEDĂM CU LINIILE ELECTRICE DE SUPRAFAŢĂ?



)< ScărileUTILIZAREA (N SIGURANŢĂ A SCĂRILOR

(NTREŢINEREA SCĂRILORSCĂRILE DU=LE

)8 SchelelePLANIFICARE PREALA=ILĂPERICOLESCHELE DE FAŢADĂ AUTOPORTANTEANCORĂRI DE SCHELEPLATFORME DE LUCRU SI CORIDOARE DE ACCES=ALUSTRADE ŞI =ORDURISCHELE (NCASTRATE

PICIOARE DE SCHELĂSCHELE PE CAPRESCHELE SUSPENDATE

)> Manipularea materialelor – manutanţa mecanicăINSTALATII DE RIDICAT MACARALEECHIPAMENTE DE RIDICARESEMNALIZAREASUPRA(NCĂRCAREAINSPECŢIA ŞI (NTREŢINEREATIPURI DE MACARALEPLATFORME DE RIDICARESCRIPEŢI



)@ Manipularea materialelor – manutanţa manuală

CUM SE POT PREVENI RISCURILE?PROCEDURI ADECVATE DE RIDICARERIDICARE ŞI CĂRAT MANUALACCIDENTE RĂNIRI LUAŢII ŞI (NTINDERI

)B Poziţii de lucru, unelte şi alte echipamente

*. ADAPTAREA MUNCII LA OM ERGONOMIA

+. UNELTE MANUALE

9. APARATELE PNEUMATICE;. APARATE CU COM=USTI=IL LICHID<. UNELTE HIDRAULICE: CRICURI8. UNELTE CU AER COMPRIMAT

>. UNELTE CU CARTUS@. ECHIPAMENTE ELECTRICE

P!i-ii %e "$r$L$r$" i' #6i'e"e $-i"#e"!r

A"e3ere !"!/ire i'-re-i'erePr#-ii !re-e %e &$'#Verii#re# -r#'/,!r-$" $'e"-e"!r A,#r#-!ri A,#r#-e $ %i/$ri #6r#ieU-i"i#re# !re-# # "e2$"$i

Peri!"e Ti,$ri %e #i%e'-ePre#$-ii ,rii'% #,#r#-e"e e"e-rieFier#/-r#$" ir$"#r Peri!"$" %e /! e"e-ri

Li'ii"e %e -e'/i$'eI'/-#"#-ii"e e"e-rieA"-e &#/$ri %e /i3$r#'-# ,e'-r$ $'e"-e /i e4i,#&e'-e e"e-rie



*) Transportul in şantierele de construcţiiPERICOLE ASOCIATE CONDUCERIICAUZELE ACCIDENTELORMĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

(NTOARCERI MARŞARIERSIGURANŢA AGENŢILOR DE TRAFICSIGURANŢA OPERATORILOR P!r'ire# $-i"#e"!r

Ur#re# /i !6!r#re# %i' $-i"#I'-re-i'ere# /i re,#r#re# $-i"#e"!r C$& /e ,!- ,r!-e# ei"#"-i &$'i-!riR#/-$r'#re# e4i$"e"!r

I'#r#re# e4i$"e"!r ** ME!"L E M"#$%

PRODUSE SU=STANŢE CHIMICE TOICE NOCIVE

SU=STANTE FOARTE INFLAMA=ILE

ALTI AGENTI PERICULOSI: Ci&e'- A6e/-ZGOMOTULVI=RAŢIILEILUMINATUL

I'#-#-i /# %e!%#-i /i&6!"$ri"eRi/$ri C#i %e ,#-r$'%ere i' !r3#'i/& M#/$ri %e,ree'ire

P"$&6 Si"ii$ A/#"- F$& G# ,e-r!"ier



*+ Politica de mediu

APAAERULGESTIONAREA DEŞEURILOR

*9 Lucrul &n aer liber

EPUNEREA LA CĂLDURĂ SAU LA FRIG

*; Lucrări la temperaturi &nalteSUDURA ŞI TĂIEREA S$%$r# $ #r e"e-ri /i $ 3# Pr#-ii %e /i3$r#'-#

*< Lucrul &n spaţii restr'nsePERICOLE GENERALEMĂSURI DE SIGURANŢĂECHIPAMENTUL DE SIGURANŢĂ ŞI SALVARE

*8 Prim ( a)utorURGENŢE

*> *ospodărireaPERICOLE ASOCIATE PROASTEI GOSPODARIRIPRACTICI SIGURE DE MUNCĂIDENTIFICAREA PERICOLELOR=LOCAREETICHETARE



)*



CUM SE ALE=E SI CUM SE UTILI>EA>A UNEC?IPAMENT IN<IVI<UAL <E PROTECTIE

Ca regulă generală, EIP este utilizat în cazul în care riscurile nupot f evitate sau sufcient limitate prin mijloace tehnice deprotecţie colectivă sau prin măsuri, metode sau procedee deorganizare a muncii.

n EIP ”este un echipament destinat sa fe purtat sţinut de lucrător, pentru a-l proteja impotriva unuia o

mai multor riscuri care ar putea sa ii puna în pericsecuritatea si sănătatea la locul de muncă,precum orice element suplimentar sau accesoriu proiectat acest scop” !cască, ochelari de protecţie, aparate protecţie respiratorie etc".

Necesitatea utilizării EIP rezultă din activitatea de evaluare a riscurilor,

care este o obligaţie de bază a angajatorului.#a achiziţionarea de EIP, angajatorul tre$uie să se asigure ca acestea sunt icon%ormitate cu cerintele esentiale de securitate si sanatate prevazute ireglementarile tehnice aplica$ile.



Echipamentele individuale de protecţie trebuie să aibă marcaje specifice ca pictograme,coduri etc . care dau indicaţii asupra tipului de protecţie şi a nivelului de performanţă.

Spre exemplu:

aceste indicaţii vor permite cumpărătorului să aleagă un EIP perfect adaptat la riscurile

înconjurătoare.

Cirele nivelului de perormanţă sunt în ordinea indicată în standardul specifc corespunză(aici EN !"#$ %emnul &'” indică aptul că mănuile nu au ost supuse la încerccorespunzătoare acestui risc$ )n &i” inclus în picto*ramă semnalează o+li*aţia de a consuinstrucţiunile a+ricantului$



<E CE AVEM NEVOIE <E E.I.P.@

Condiţiile de lucru din construcţii sunt, în majoritatea caurilor, de aşa natură înc!t, î

ciuda tuturor măsurilor de siguranţă prevăute în planificarea proiectului şi în organiarelucrărilor, mai este nevoie şi de echipamente de protecţie individuală "EIP# $ cum sunt cascmijloacele de protecţie a auzului şi a ochilor, încălţămintea şi mănuşile- pentru protecţlurătorilor.

Cu toate acestea, folosirea EIP are şi deavantaje%

&'nele EIP sunt incomode la purtat şi duc la încetinirea lucrului&EIP costă bani ( cumpărare, întreţinere, verificare.

(ri de c!te ori este posibil, este mai bine să se încerce eliminarea riscului dec!t să sasigure EIP care să apere lucrătorii de riscul respectiv.

'nele EIP, cum sunt căştile pentru cap sau încălţămintea de protecţie, trebuie purtate ptoate şantierele de construcţii.

)ecesitatea utiliării altor EIP se stabileşte în funcţie de tipul lucrărilor e*ecutate.

Reţineţi că şi îmbrăcămintea adecvată reprezintă o protecţie pentru piele



PERICOLE

DE SURPARI ,

PRABUSIRI,CADERI

)+



*ajoritatea lucrărilor de construcţii presupun e"cavaţii pentru fundaţii, canalizare şi alteinstalaţii subterane

E"cavaţiile sau săparea şanţurilor pot fi foarte periculoase. $nă şi unii dintre cei maie"perimentaţi muncitori sa înt$mplat să fie prinşi de surparea bruscă şi neaşteptată aperetelui nesusţinut al unui şanţ.

ng*()a% $# $n me%*$ '$# e (+, n$ 4e&! )$%ea *e)!*a !n 'a$za )*e!$n!! e )e )!e)% 2!, '8!a* 1ă'/n a#%*a'&!e e (*!'e a+%ă *ană 1!z!'ă, 4ă 4e&! $1('a *a)! 2! 4m$*! e(a*e'e '8!a* 2! a'ea%ă 'an%!%a%e *e+a%!4 m!'ă e (+ '/n%ă*e2%e )e%e ( %(nă

#ucrările de e"cavaţii presupun îndepărtarea solului sau a unui amestec de sol şi rocă. Ap

este aproape întotdeauna prezentă, fie şi numai ca umezeală în sol, iar ploile torenţiale suo cauză frecventă de alunecări de teren.



Posibilitatea inundaţiilor repreintă un pericol suplimentar care ar trebui întotdeauna să

fie luat în considerare. +e mai pot produce crăpături din caua diminuării presiuniiodată cu îndepartarea solului sau din caua uscării pe o vreme foarte călduroasă.

+olurile variaă ca şi consistenţă "de e*emplu nisip fin care curge uşor sau argilă tarecare este mai compactă#. Cu toate astea, nici un tip de sol nu preintă siguranţă însusţinerea propriei greutăţi şi trebuie luate întotdeauna măsuri pentru a preveni

prăbuşirea malurilor unei e*cavaţii de peste ,- m ad!ncime.

nainte de a se începe e*ecutarea săpării tranşeei, şeful echipei trebuie sa cunoascădacă pe traseul de săpare se pot găsi reţele subterane de electricitate sau dealimentare cu apă sau gae.



CAU>ELE ACCI<ENTELOR

Principalele cauze ale accidentelor rezultate în urma lucrărilor de e!cavaţii sunt"

/ muncitori prinşi şi îngropaţi într$o e*cavaţie, din caua prăbuşirii malurilor#

/ muncitori loviţi şi accidentaţi de materiale care cad în interiorul e!cavaţiei#

/ muncitori care cad în interiorul e!cavaţiei#

/ căi de acces nesigure şi mijloace de salvare insuficiente în ca de inundaţii0

/ vehicule căute în interiorul e*cavaţiei sau care au ajuns prea aproape de margineaacesteia, în special merg!nd în marşarier şi cau!nd prăbuşirea malului e!cavaţiei#

/ asfi*ierea sau otrăvirea, cauate de gazele mai grele dec$t aerul care staţioneazăîn partea de jos a unei e!cavaţii, de e*emplu gae de eşapament de la motoare

diesel sau pe benină.



SURPĂRILE %&' 9)))+.)9.+))8 partea (,secţiunea ), punctele *+-

Cum putem preveni surpările.

1ranşeele de .2 m sau mai ad!nci necesită sprijinire, cu e*cepţia

celor săpate în rocă, considerate de proiectant şi însuşite decoordonatorul de securitate ca fiind stabile.

T#"$#re 5' V: cu unghi p!nă la 32 grade, respectiv sub unghiul de cădere al rocii săpate0 sol înclinat pentru mărirea stabilităţii

Ter#/#re: trepte în pereţii tranşeei

S,rii'ire: sistem de sprijinire format din pari, traverse,

propte sprait, blindare, spraituire hidraulică0

S$- ,r!-e-!r:ramă sau cutie protectoare care îi protejeaă pe

muncitori în caul unei prăbuşiri0



)9

LUCRARI

PERICULOASE

Ă



LUCRĂRI DE MONTAJ ACOPERIŞURI

n absenţa unor măsuri de precauţie adecvate, lucrările de montaj acoperişuri sunt printre cmai periculoase lucrări de construcţii.

Cele mai frecvente accidente sunt"

căderea de pe marginea acoperişului0 căderea prin deschiături în acoperiş0

căderea prin acoperişuri confecţionate din materiale fragile.

4eşi majoritatea accidentelor se înt!mplă lucrătorilor specialiaţi în montarea de acoperişu

e*istă şi mulţi muncitori implicaţi doar în întreţinerea şi curăţarea acoperişurilor.

Pentru a lucra în siguranţă pe acoperiş este nevoie de cunoştinţe şi e*perienţă, ca şi echipament special. nainte de începerea lucrării, trebuie planificat un sistem de securitate a mun

1rebuie luate măsuri pentru a reduce riscul căderii muncitorilor şi, în caul în care o cădtotuşi se produce, pentru a împiedica rănirea gravă a persoanei respective. !ăsurile care tre"

luate depind de tipul de acoperiş c#t şi de natura lucrării care tre"uie efectuată.



TIPURI DE ACOPERIŞURI

/coperişuri plane

5coperişurile plane sunt acoperişurile cuo pantă de p#nă la $% &rade.

1oate marginile şi deschiderile, care permit o cădere de peste - m,tre"uie să fie protejate cu "alustrade şi "orduri construite după aceleaşistandarde ca şi cele descrise î n capitolul pentru schelărie.

n caul deschiăturilor, alternativa este de a le prevedea cu capacesuficient de solide, pentru a susţine greutatea unei persoane şi care să nu

fie uşor de înlăturat. +copul amplasării acestor capace trebuie marcat clar şviibil pe capacul respectiv.



4acă la marginea acoperişului e*istă un parapet suficient de solid, de

el se pot fi*a ţevi obişnuite de schelărie, care să susţină balustrade şiborduri.

( altă variantă este folosirea unui sistem simplu de contra&reutăţiturnate, pentru a susţine protecţia marginilor acoperişului sau o serie de

cadre de oţel tu"ulare triun&hiulare, situate la apro*imativ -,3 m distanţăunele de altele, îmbinate cu ţevi de schelărie obişnuite şi ancorate deacoperiş cu contragreutăţi din beton turnat.

Este necesară de asemenea, marcarea şi semnalizarea zonelor periculoase, iluminarea de protecţie şi de avertizare pe timp nefavora"illucrului "întuneric, ceaţă, ...#



);

PERICOLE DE ORDINELECTRIC



C!'-#-$" ,!#-e #$# e2,"!iii'e'%ii e"e-r!$-#ri.

CARE SUNT PERICOLELE =ENERATE <E ELECTRICITATE@

%cerinţe – &' 001)002, partea (, secţiunea ), punctual )-

Contactul utilajelor cu liniile electrice activepoate determina incendii, e*ploii sauelectrocutari.

Intre utilaje şi liniile electrice se poate forma

un arc electric. Curentul electric poate caua at!t arsurigrave c!t şi deces.



Instalaţiile electrice se vor folosi conforminstrucţiunilor

&ntreţinerea instalaţiilor electrice se va realiadoar de către electricieni autoriaţi.

6eneratoarele de curent vor avea centuri de î mpăm!ntare adecvate.

Cablurile folosite î n onele de lucru vor fiprotejate î mpotriva deteriorărilor.

&n toate onele care preintă pericol dee*ploie, se vor folosi instalaţii 5)1IE7.

Care sunt măsurile de protecţie pe care trebuie să le luăm.



)>

SCARILE



n fiecare an mulţi muncitori mor sau sunt răniţi grav în timpul utiliăriiscărilor de diferite tipuri.

4eoarece o scară este at!t de accesibilă şi de ieftină, deavatajele eisunt uşor trecute cu vederea.

4eci prima întrebare care trebuie pusă este%8 poate fi făcută aceeaşi lucrare folosind alt

echipament în locul scării3.

4e e*emplu, o platformă de lucru adecvată poate

deseori să asigure realiarea lucrării respective mairepede şi mai eficient.

SCARILE%&' 001)002 partea (, secţiunea ), punctele 4,2-



T*e#$!e ă 2%!&!B

5aca vă g$ndiţi să folosiţi o scară, amintiţi+vă că"

/ folosită în mod corect, permite unei sin&ure persoane să urce sau săco"oare la un anumit moment0

/ permite unei singure persoane să lucreze pe ea la un anumit moment'

/ dacă nu este legată în partea de sus, este nevoie de muncitori pentru a o folosi - unul pe scară, unul la "aza ei 0

/ lasă o singură m!nă liberă0

/ urcatul uneltelor sau al utilajelor pe scară este dificil şi periculos , iargreutatea care poate fi urcată pe scară este mult limitată0 e*istă şi risculde a scăpa obiecte care pot cădea pe trecători0

/ limiteaă mişcarea0/ tre"uie să fie poziţionată în si&uranţă şi le&ată0

/ poate fi folosită la o înălţime limitată.



SCHELELE

$ )8



Pericole asociate schelelor

Căderi de la înălţime datorate lipsei de protecţie împotriva căderii0

Prăbuşirea schelei cauată de instabilitate sausupraîncărcare0

9ovirea de unelte care cad, materiale de lucru saudeşeuri0

Electrocutare, în principal datorită pro*imităţii scheleifaţă de firele de înaltă tensiune0

5ccesul necorespunător : în situaţii de urgenţă.

SCHELELE()* +%%%% partea , secţiunea , punctual



P6/7898C/R: PR:/6/(86;

Planificarea prealabilă trebuie realiată de către o persoană calificată,care trebuie să asigure ridicarea adecvată a schelei%

determinarea tipului de schelă necesar pentru lucrare0

determinarea greutăţii ma*ime a schelei0

asigurarea unei fundaţii bune0

evitarea pericolelor electrice.

)>



)>

Manipularea materialelor manutanta mecanica



INSTALAŢII DE RIDICAT

()* +%%%% partea , secţiunea , punctul /

MACARALE

nainte de a se folosi o macara pe un şantier, conducerea acestuiatrebuie să ia în considerare toţi factorii care ar putea influenţa siguranţautiliării acesteia, ca de e*emplu%

/ greutatea şi dimensiunile încărcăturii precum şi timpul în care vatrebui să o ridice0

/raa ma*imă de acţiune pe care va trebui să acţionee0

/restricţiile, cum ar fi cabluri aeriene de tensiune, starea şantierului şi

tipul de teren0/nevoia de macaragii şi semnalişti calificaţi.



8nstalarea unei macarale

5t!t instalarea c!t şi demontarea macaralelor trebuie făcută de personalspecialiat, sub conducerea directă a unui supraveghetor competent şicu e*perienţă. Instrucţiunile fabricantului trebuie respectate cu stricteţe.

/mplasarea macaralei nainte de a vă deplasa cu o macara, parcurgeţi ruta stabilită la solpentru a vă asigura că nu sunt obstacole.

C!nd vă deplasaţi cu o macara într$o onă congestionată, cereţi unui

administrator de trafic să vă escortee pe jos şi să$i avertiee pe ceilalţi.



)@

Manipulareamaterialelor

-manutanta manuala-



MANIPULAREA MATERIALELOR MANUTANTA MANUALA

Cerinţe minime de <<= la manipularea manuală a sarcinilor (0irectiva 12 3%3. )* $%4$%%, modificată /$+%%

A/-0i 5'-re,ri'%eri"e #re '$ /e !$,0 %e &#'$-#'10 ,ier% 6#'i;anevrarea materialelor şi a

componentelor unei construcţii este parte

integrantă din procesul de muncă4upă căderile de la înălţime, manevrarea

manuală este cea mai r!sp!ndită cauă aaccidentelor de muncă din sectorul de

construcţii.

Ea e%e, e 1a)%, )*!n'!)a+a 'a$ză a a)a*!&!e! ma+a!e! +$m#ag( ,deoarece ridicarea unei greutăţi prin încovoiere poate antrena odereglare la nivelul coloanei vertebrale.



<ăspunsul la această întrebare comportă o analiă aprofundată şidiversă pentru a răspunde la următoarele chestiuni%

Ce activităţi comportă manutanţa=

Pentru ce şi cum este organiată ea=

Ce riscuri comportă " greutate, frecvenţă, amplasament# =

Ce risc poate fi eliminat=

Care sunt acţiunile prioritare=

CUM SE POT PREVENI RISCURILE?



)B POITII DE LUCRU,

UNELTE

SI

ECHIPAMENTE



58R:CT8>/ C/5R? @A1A*1CC:, 6egea *A 1 )002

*. ADAPTAREA MUNCII LA OM: ERGONOMIA

4evoltarea tehnică a sectorului construcţiilor a determinat folosireautilajelor şi a echipamentelor pentru multe dintre muncile grele, care

înainte erau efectuate manual.

4eşi pe şantier e*istă încă multe sarcini pentru care se foloseştemunca manuală, este dificil să ne imaginăm construirea unor clădiri înaltefără macarale, e*cavatoare, betoniere sau ciocane pneumatice. Cu toateastea, mecaniarea a pus probleme noi la locul de muncă.



1ehnologia se schimbă mai rapid dec!t oamenii, iar evoluţiatehnologică depăşeşte uneori capacitatea omului de a se adapta

Ca muncitor în construcţii, cunoaşteţi diferenţa dintre o unealtă potrivităşi una nepotrivită pentru dumneavoastră şi pentru lucrarea pe care oaveţi de efectuat. n plus, în scurt timp, deveniţi conştient de diferenţadintre o poiţie de lucru comodă şi una incomodă.

E*g(n(m!a a$ !ng!ne*!a $mană e%e $n m(!n%e*!'!)+!na* e a )*!4! !n%e*a'&!$n!+e !n%*e m$n'!%(*,

+('$+ e m$n'ă 2! me!$+ e m$n'ă.

E*g(n(m!a j(a'ă $n *(+ '8e!e ! n $man!za*ea m$n'!!, ! n

'*e2%e*ea )*($'%!4!%ă&!! )*e'$m 2! ! n ame+!(*a*eaănă%ă&!! 2! a e'$*!%ă&!! m$n'!!.

*)



*)

TRANSPORTULIN SANTIERELE

DE CONSTRUCTII



( &' 001)002 partea (, secţiunea ), punctul @-

PERICOLE ASOCIATE CONDUCERII

condiţiile rele de drum

viibilitatea scăută

animalele ajunse intempestiv pe drum

obiectele staţionare

defecţiunile mecanice

PE<+(5)5 de la volan



MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

8nstruirea şi formarea

conducătorilor de vehicule

Pentru transport se pot utilia camioane,

basculante, tractoare cu remorci ca şi micivagonete basculante./ Ca şofer trebuie să fiţi bine instruit, iar dacă

scoateţi un vehicul pe un drum public, deobicei este necesar să aveţi un permis deconducere naţional.

/ Este o practică bună aceea ca toţi şoferii săaibă permise de conducere in orice situaţie.



**

MEDIUL DE MUNCA

"#Su$%tante c&imice, to'ice, noci(e

in)ama$ile %i alti a*enti periculo%i+#*omot i$ratii - Iluminat

(58R:CT8>/ A@1)B C:: &' A)1)00 =D5898C/T;**@1)00-



PRODUSE SU=STANTE CHIMICE TOICE NOCIVE

n diverse activităţi "lucrări pe şantier, în ateliere, alte lucrări# suntlucrători care e*ecută munci ce necesită utiliarea de produse chimice.

5v!nd in vedere că aceste produse sunt periculoase, prin potentialullor de a provoca accidente, precum si afectari grave ale sanatatii $pana la deces, dar totusi indispensabile pentru unele activităţi, se

impune ca ele să fie "ine cunoscute şi mai ales să se ştie modul încare acestea pun în pericol securitatea şi sănătatea oamenilor.

( 58R:CT8>/ A@1)B C::, &' A)1)00 =D5898C/T;**@1)00-

PRODUSE SU=STANTE CHIMICE TOICE NOCIVE INFLAMA=ILE ALTI AGENTI PERICULOSI



%!a&! 'ăB

/ stropirea cu un produs chimic ce conţine sodă poateduce la pierderea vederii// vaporii din anumiţi solvenţi pot provoca grave afecţiuni

ale sistemului nervos// sănătatea voastră este în pericol, dacă un produs to"ic

pătrunde în corpul omenesc% prin inhalare (c$nd inspiraţi aer puluat) prin ingestie prin contact direct cu pielea

/ odată pătrunse in organism, produsele chimice pătrund

în s$nge, apoi se fi"ează în organe// efectul contactului cu unele substanţe apare după oanumită perioadă/



*;

POLITICA DE MEDIU



Prevenirea accidentelor'îm$olnăvirilor (i susţinereastandardelor înalte de respectare a mediului reprezintă o

preocupare majoră in cadrul proiectului de construcţii. Proiectul se angajează să utilizeze practici de îm$unătăţire

continuă pentru a atinge Per%ormanţa )*ero +ccidente, (i săe-ecute servicii tehnice de organizare pentru clienţi întromanieră responsa$ilă %aţă de mediu.

POLITICA DE MEDIU

5stfel, proiectul adoptă un +istem de



p p;anagement al ;ediului în conformitate cuI+( 3>>, pe baa căruia încercăm sădiminuăm impactul activităţilor noastre asupramediului, prin%

Controlul sedimentării şi eroiunilor.

Protejarea apelor de suprafaţa.

Controlul calitaţii aerului şi prafului.

Controlul gomotului şi vibraţiilor.

Protejarea pădurilor, mlaştinilor, pisciculturii,regnului sălbatic.

Protejarea resurselor culturale.

4irijarea traficului.



*9

LUCRUL IN AER LIBER

%&' 001)002 partea / punctul E-



CALDURA EESIVA

/ ;uncitorii de pe şantierele de construcţii sunt adesea e*puşicondiţiilor climatice e*treme.

/ n ţările tropicale, căldura şi umiditatea e*cesive accentueazăsenzaţia de oboseală datorată muncii intense şi duce la disconforttermic, care, ulterior poate duce la epuizare termică şi apoi la şoctermic, acesta repreintand o urgenţă medicală.

/Efectele căldurii şi ale muncii intense sunt cumulative.

/E*istenţa pe şantier a unor facilităţi bine dotate este esenţială înonele cu climă caldă, ca şi stabilirea unui program de lucru adecvat.

%&' 001)002, partea /, punctul E-

EPUNEREA LA LA CĂLDURĂ SAU LA FRIG

Cum se menţine o temperatură scăzută a corpului.



Este folositor să învăţaţi cum să vă menţineţi corpul la o temperatură scăută.

evitaţi să staţi în soare0

evitaţi mişcările rapide care nu vă sunt absolut necesare0

asiguraţi$vă că e*istă o circulaţie a aerului în cabinele operatorilor de utilaje0

evitaţi să purtaţi haine str!mte sau haine care împiedică evaporareatranspiraţiei, cum este caul cu unele materiale sintetice0

protejaţi$vă capul0

beţi regulat băuturi reci, pentru a înlocui apa pierdută prin transpiraţie0 puneţi sare în m!ncare sau m!ncaţi alimente care conţin în mod natural sare0

găsiţi un loc umbrit în care să vă petreceţi pauele de odihnă.

*;



*;

LUCRARI LA TEMPERATURI

INALTE



+udura şi tăierea metalului, folosind at!t arcul electric c!t şimetodele pe baă de o*iacetilenă, repreintă procese folosite pe

scară largă în construcţii.S$%$r# $ #r e"e-ri

n caul sudurii, pericolul nu afecteaă numai sudorul care e*ecutălucrarea, ci şi pe muncitorii care lucreaă în jurul lui.

SUDURA ŞI

TĂIEREA



<e *e&!n$% B

/ n$ e%e $!'!en%ă )*(%e'&!a $(*$+$! – %*e#$!e ă 4ă g/n!&! 2!

+a 'e! 'a*e +$'*ează "n j$* 2! )(% 4eea a*'$+ e+e'%*!'

/ "n%(%ea$na "n%*e*$)e&! '$*en%$+ "n )(*%-e+e'%*( a%$n'! '/n "+)$ne&! j(

/ '(a%e&!-4ă !n #$z$na* '8!#*!%$*!+e 2! #*!'8e%a.

S$%$r# $ 3#

5cetilena şi o*igenul sunt folosite de obicei ca gae de sudură.

?uteliile trebuie depoitate separate, pentru că orice amestec al celordouă gae poate produce e*ploii.

Ele trebuie ţinute departe de surse de căldură şi protejate de luminadirectă a soarelui.



*>

LUCRUL INSPATII

RESTRANSE

5irectiva C:: @A124B ane!a *, punctul2, ane!a ), punctual 2



?n spaţiu restr$ns este un spaţiu care"

este suficient de larg şi configurat în aşa fel înc!t un angajat să poatăefectua diferite lucrări în interior0

poate conţine materiale periculoase, este posibil să nu e*iste o*igen,atmosfera poate să fie inflamabilă0

nu este proiectat să fie ocupat timp îndelungat de către oameni0

are mijloace limitate de intrare şi ieşire0

, p , , p

9'C<'9 I) +P51II <E+1<5)+E

:!emple de spaţii închise"



reervoare guri de viitare

ţevi puţuri tunele conducte canale tranşee

P:R8CD6: ':7:R/6:

a- atmosferă periculoasă" nivele de gae inflamabile gae otrăvitoare contaminatori aeropurtaţi to*ici care depăşesc limita permisă dee*punere



*8

PRIM - AUTOR



Care sunt cele mai frecvente urgenţe. Căderea de la înălţime.

+urparea tranşeelor.

4eversări to*ico$chimice.

Contactul cu linii de ga sau electricitate.

1raficul care interfereaă cu ona de lucru.

URGENŢE

Cum ne pregătim pentru urgenţe.



+istemul de avertiare şi semnalul de alertare şi evacuare amuncitorilor.

1ot personalul să cunoască locurile de afişaj a numerelor de telefonpentru spital, pompieri, companii de utilităţi publice etc.

ntreg personalul trebuie să ştie cine este coordonatorul de urgenţe şicare sunt persoanele instruite în acordarea primului ajutor@masajcardiac.

1oată lumea trebuie să fie instruita în legătură cu planul de urgenţă şisă participe la simulări regulate de urgenţe.

Cum ne pregătim pentru urgenţe.

T*e#$!e ă '$n(a2%em )+an$+ e $*gen&ă.



*>

.OSPODARIREA

&' 001)002 partea / şi (, secţiunea * şi )



/ 5lunecări @ împiedicări : datorate mediilor de lucru deordonate0

/ Căderi : în deschiături în pardoseală0

/ 9oviri de obiecte fi*e : datorate spaţiului de lucru insuficient0

/ 9oviri de materiale care cad : datorate stivuirilor necorespunătoare0

/ mpunsături@Perforări : cauate de obiecte ascuţite, cuie, fier forjat0

Peri!"e #/!i#-e ,r!#/-ei 3!/,!%0riri:

PRACTICI SIGURE DE MUNCĂ



P"#'ii#1i

5u vă &ră"iţi 6 opriţi-vă, &#ndiţi şi luaţi în considerare toate opţiunile. Pre30-i1i 7le&eţi echipamentul, uneltele, materiale, oamenii potriviţi. ="!#1ie-i4e-#1i 8zolaţi1ontrolaţi sursele de ener&ie aplica"ile.

M!6i"i#1i 1#nd sunteţi &ata, începeţi munca, aplicaţi planul. E#"$#1i 9riviţi în jur pentru a vedea dacă activitatea dv. îi afectează pe alţii sau

dacă s-au schim"at condiţiile.

De&!6i"i#1i nlăturaţi toate uneltele, echipamentul şi surplusul de materile.



Documents

Ghid Prevenirea Riscurilor Profesionale in Constructii - Formare, Informare, Instruire