8/16/2019 Gigi Men

1/5

roci compacte bazice (calcare, dolomite, conglomerate calcaroase, etc.) taluzuri funduri in sol în rocĦ în rocĦ , rocĦ afânatĦ, uneori ÅŸi depozite subÅ£iri _ 13 RSt16 RGo16 RFa16 RMo16

Unele caracteristici. ale depozitului

solului, rocii

diferite orizonturi de sau sol ajunse la suprafaţĦ

rocĦ afânatĦ, diferite orizonturi uneori ÅŸi de sol ajunse la depozite ' suprafaţĦ 50 ± stabil RS5 RSs5 RSt5 RGo5 RFa5 RMo5 21 - 40 stabil RSS6 RSt6 RGo6 RFa6 RMo6 RSa1 0-25 nestabil RSs7 RSt7 RGo7 RFa7 RMo7 RSa2

rocĦ diferite stâncĦrie ..rocĦ diferite stâncĦrie afânatĦ, orizonturi cu soluriuneori de sol sau rocĦ uneori ÅŸi de sol sau rocĦ ÅŸi ajunse la afânatĦ, depozite aite suprafaÅ£ în petice subÅ£iri suprafaÅ£ în petice subÅ£iri Ħ Ħ 10 - 40 6 - 50 ±10 RMo10 RSa5 16 - 30 26 - 50 ± stabil RSt11 RGo11 RFa11 RMo11 5 - 15 51 - 90 ± stabi RSt12 RGo12 RFa12 RMo12 10 - 30 26 - 75 ± stabil RSt13 RGo13 RFa13 RMo13 16 - 30 26 - 50 ± stabil RS6 RSs11 RSt14 RGo14 RFa14 RMo14 5 - 15 51 - 90 ± stabil RS7 RSs12 Rt15 RGo15 RFa15 RMo15

Grosimea predominantĦ a solului, rocii afânate sau depozitului, (cm) ConÅ£inutul de st Gradul de stabilitate a trenului S › staÅ£iuni, din stepĦ. (câmpie, coline) Ss â€stepĦ (câmpie, coline, podiÅŸ) St › staÅ£iuni din subzonele de cvercele (stejar, ceie ÅŸi dealuri t- etajele CF, FD1 ÅŸi FD2) Go › staÅ£iuni din subzona gorunului (deal3) Fa › staÅ£iuni din subzonele fagului ÅŸi amestecului de fag cu rĦşinoase (munÅ£iD4, FM1 ÅŸi FM3) Mo › staÅ£iuni din subzona molidului (munÅ£i mijlocii ÅŸi înalÅ£i âalpin (munÅ£i ÃŽnalÅ£i › etajul FSa)

21-50 stabil RS1 RSs1 RSt1 BGo1 RFa1 RMo1 6 - 25 nestabil RS2 RSs2 RSt2 RGo2 RFa2 RMo2 -

Serii de tipuri de staţiune

RSa64

8/16/2019 Gigi Men

2/5

17.1.3.Cartarea terenurilor cu eroziune în adâncime (Tabela 30). Factorii principali entru clasificarea ÅŸi caracterizarea staÅ£iunilor de terenuri cu eroziune în adâncimiv, a ravenelor ÅŸi ogaÅŸelor sunt (Tabela 30): - subzona sau etajul de vegetaÅ£ie ÅŸi care diferenÅ£iazĦ serii de tipuri de staÅ£iune); - forme de eroziune în adâncime(rai, râpe); - substratul litologic; - forma de relief(taluz sau fund de ravenĦ sau ogaÅ locul unde s-au dezvoltat predominant ravenele sau ogaÅŸele(în sol sau rocĦ); - unelacteristici ale solului sau stratului dezagregat de rocĦ de la suprafaţĦ,etc.; - gro solului sau a rocii dezagregate de la suprafaţĦ; - conÅ£inutul de schelet; - gradul abilitate ai terenului. Sunt constituite 7 serii de tipuri de staÅ£iuni ÅŸi 91 grupe detipuri de staÅ£iune de terenuri cu eroziune în adâncime. 17.1.4.Cartarea depozitelor uviuni torenÅ£iale (Tabela 31) Factorii principali pentru clasificarea ÅŸi caracterizar

a staţiunilor de aluviuni torenţiale sunt: - subzona de vegetaţie şi relieful(care rii şi tipuri de staţiune); - felul aluviunilor(mâl,nisip,pietriş,pietre,bolovani] estora în compoziţie; - accesibilitateapentru plantele lemnoase a apei(din apa freatiau din cursul de apĦ); - unele condiţii de sol. Astfel sunt constituite 7 serii de tiuri de staţiune şi 47 grupe de tipuri de staţiune de aluviuni torenţiale. In descriilor se mai poate menţiona şi locul de depunere a aluviunilor(pe albii, funduri de raenĦ, în bieful amonte al lucrĦrilor transversale, în conurile de dejecţie ale tore

5

8/16/2019 Gigi Men

3/5

Tabel 31STAÅ¢IUNI DE TERENURI DEGRADATE PRIN ALUVIONARE (DEPOZITE DE ALUVIUNI TORENÅ¢IALE) (A) GRUPE DE. TIPURI DE STAÅ¢IUNE DE INTERES SILVOTEHNIC) Felul aluviunilor Caracteristicile depozitului aluvial Nisipuri sau mâluri depozite de nisip sau mâl, uneori cu puÅietriÅŸ> 50

Pi e t r i ş u r i depozite de pietriş şi nisip 25 › 5a accesibilĦ neaccesibilĦ

Bol o v Ħ n i ş u r i depozite de bolovani şi pietre cu puţin pietriş şi nisip . cesibilĦ

Caracteristici staţionale

Proporţia nisipului sau mâlului (%) Accesibilitatea pentru plantele lemnoase a apei featice sau a apei din cursul de apĦ'. Sol sau depozit nesolificat accesibilĦ

neaccesibllĦ

protosol aluvial stratificat

protosol aluvial stratificat

protosol aluvial stratificat

protosol aluvial stratificat

protosol aluvial stratificat

protosol aluvial stratificat

depozit aluvial recent

depozit aluvial recent

depozit aluvial recent

depozit aluvial recentCoada calului reprezintă un antifungic, adică aliat împotrivaciupercilor, dar și mare pieten cu sistemul imunitar pe care-l susine, în toate campaniile de distrugere a bolilor şi dăunătorilor. Mai are şi calitatea de a fi antimicrobian şi antiseptic. Infuzica în majoritatea cazurilor de folosire a plantelor, se pregăteşte astfel: 100 g plantăuscată sau 0,5 kg crudă, verde, la 1 l apă. Se lasă la dospit câteva ore, cel mai bine  după care se strecoară şi se aplică, în acest caz în proporie de 1:10 pentru stropit.ul se va păstra în recipiente închise la culoare, bine astupate, în loc răcoros.

Păpădia este minunată în lupta împotriva acarianului roşu, puricelui verde melifer. Lic se pregăteşte ca şi cea de coada calului sau pătlagină, gălbenele sau pelin, rută, calsalvie sau vetricea. Cu vetricea (tanacetum) treaba stă cam aşa: ca dietă pentru pomipregătim: pentru 10 l de apă cam 2,5 kg de plantă crudă, tocată sau 800 g de plantă usc

umbră. 2 zile o inem, ca mai apoi s-o punem la fiert nu mai mult de jumătate de oră. Rm, strecurăm, diluăm de 2 ori şi stropim prima oară imediat după înflorire, după care d ori la răstimp de 5 zile. Sau, tot la 10 l de apă, punem 1 kg de plantă crudă, culeasăreme ce stă înflorită și o inem la cald cam 1-2 ore, după care dăm zeama la foc molcom sfert de ceas, răcim, strecurăm. Se iau cam 100 ml din decoct, amestecăm în 10 l de apaldă cu ceva săpun de casă (40 g) sau, în lipsă, cu una-două linguri de detergent de vau săpun lichid. Pomii şi arbuştii fructiferi vor fi fericii nevoie mare. Praf de muştabun împotriva moliei coacăzului, agrişului, zmeurului, a viespii negre a coacăzului și işului. Aşadar ai nevoie de: 100 g praf/faină de muştar (de la farmacie) + 10 l apă. Sesă la cald cam două zile, apoi se strecoară prin 2 straturi de tifon, se diluează 1:1.

8/16/2019 Gigi Men

4/5

a fiecare 10 l de lichid se adaugă săpun lichid, cam 2 linguri, sau 40 de g de săpun de casă răzuit și topit. Reeta bombă, folosită în copilăria mea, mi-o aduc aminte atât  de parcă ar fi fost ieri. Asta pentru că mama a reinut-o şi a tot folosit-o în mica ntră livadă de 7-8 pomişori. La rândul meu, o pun în aplicare cu mare reuşită. Sună cam cu mahoarcă (tutun cât mai netratat, dacă există posibilitatea de a face rost de foi detutun este şi mai bine) + 1 pumn de foi de ceapă + 1 pumn de foi de usturoi + un pumn de ace de brad + 1 pumn de coji de citrice + un pumn de cenuşă. Toate ingredientele se pun într-un borcan de sticlă de 3 l, apoi se toarnă apă fierbinte pentru a le opărapoi se acoperă. Borcanul îl punem la loc întunecos şi răcoros cam o săptămână şi, din când ne mai aducem aminte, amestecăm. După ce a trecut vremea, strecurăm, stoarcem bin ¹pulpaº, după care completăm cu apă până se umple borcanul şi adăugăm săpun negru ± 40

, din cel de la plafar, cu care este bine să ne spălăm pe cap când avem mătrea

ă), sau, lui, săpun de casă sau detergent de vase biodegradabil, lichid (o lingură, hai două). e pot stropi cu poiunea asta pomii şi arbuştii fructiferi, dar şi legumele şi florile.buştii şi pomii fructiferi vor fi stropii din momentul în care au început mugurii să sle, până să se pornească a înflori. Larvele de goange rele cad ca secerate, iar recoltate curată. Salata o poi mânca direct de pe brazdă.

Curse și momeli

Cărăbușul de mai, zgomotos și lacom vizitator nocturn al livezilor. Pentru a lupta împova lui exista câteva variante. Uitai ce am găsit eu cotrobăind printr-o veche colecie reviste dedicate grădinii:

1. Cel mai simplu remediu este acela prin care afânăm cu sârg de jur-împrejurul pomilorarbuştilor fructiferi. În cazul acesta, pentru că nu săpăm la adâncime, nici n-ar fi ne putem culege larvele albicioase și grăsane, dar și cărăbușii (gândacii) maronii.

2. Mult mai folositor este să semănăm trifoi alb în jurul pomilor, sau prin preajma lor Se pun cam 100 g de sămână, sunt suficiente pentru un pom/arbust.

3. Este cunoscut că insecta este un bandit nocturn. Activitatea sa începe la lăsarea serii. Aşa că îi vom pregăti una sau mai multe curse:

 în preajma pomilor/arbuştilor, din loc în loc, dacă livada este mare, montăm surse denă (becuri de 40 W sau făclii). Sub acestea, câte un recipient cu apă sărată, în care aat nişte gaz lampant (cam 10 picături). Cărăbuşii vor dănui o vreme pe lângă sursa de

ea, răpuşi de osteneală, în recipientul cu lichid. Apoi nu ne rămâne decât să-i culegemrugem.

 bunicii noştri întindeau cearceafuri albe, în spatele cărora montau surse de lumină. prafaa luminată, se strâng mai ales exemplarele de masculi. Se culeg, şi se distrug. Fi femelele nu mai au cum depună ouăle. ± o altă capcană, de astă dată întinsă insecteloste aceea de a plasa din loc în loc grămezi de bălegar sau de compost. Femelele se vor grăbi să depună ouăle în aceste grămezi. Ce ne rămâne nouă de făcut este ca toamna să ganic și să culegem larvele dolofane cu care vom hrăni pasările cerului sau pe cele dinogradă. Unde mai pui că putem împuşca doi iepuri, pardon, dăunători, dintr-un foc, pentcoropişnielor le place mult să se cuibărească în astfel de grămezi. Dar cel mai potrivu este acela de a îmbia pe prietenii-sanitari înaripai în livezile și grădinile noastrnstruindu-le căsue de tot felul. În cazul momelilor, eficiena folosirii lor este în s

legătură cu reeta și momentul ales. Astfel, când vorbim despre fluturele (viermele) meor (sămânoaselor), femela, care apare cam pe la începutul verii, va trebui să ştim că e noaptea ca moment prielnic de aciune. Aşadar, ne vom înarma cu cutii și recipiente uplute cu licori fermentate, plăcut aromitoare și tare ademenitoare, pe care le vom atârna de crengile pomilor sau le vom instala pe la poalele arbuştilor fructiferi. Recipientele se instalează doar pe timpul nopii. În zori de zi le vom îndepărta, ca în eu cadă insectele binefăcătoare. Apoi, până seara, le punem într-un loc răcoros. Recipieot fi doze de la bere, găletuşe de la diverse produse alimentare, cărora le confecionăn mâner, în caz că nu au. Apoi, turnăm în ele, cam pe trei sferturi, licoarea pregătită scop. Dintre reetele foarte eficiente vă amintesc câteva pe care, cu succes, le folo

8/16/2019 Gigi Men

5/5

sesc și eu și prietenii mei.

Reeta 1 ± împotriva fluturelui mărului (Carpocapsa/Laspeyresia pomonella), viermele cae este răspunzător de sfredelirea ramurilor, lăstarilor pomilor și arbuştilor fructiferPregătim din 500 g de căzătură de mere (mere căzute, stricate, lovite) sau din dulceaae de mere, acrită sau mucegăită și 2 l de apă un fel de fiertură (30 minute) în care, d adăugăm 0,5 l zer, 250 ml oet de mere (sau borş), 20 g de drojdie de bere și 200 g zaToate acestea se pun la dospit, la loc căldu. În momentul în care s-a pornit fermenta minunea este gata de atac. O porionăm în mai multe recipiente, pe care le agăăm din loc. Pentru peri, pruni, gutui, caişi etc., ¹bragaº se pregăteşte la fel, cu singura debire că Aşadar, necesitatea constituirii fondului de rezervă rezultă din nevoi tehnicorganizatorice

şi din necesităţi de ordin economic.Fondul de rezervă constituit din nevoi tehnico ± organizatorice are un caracter tehnic. În acest sens, amenajistul are obligaţia să identifice fenomenele şi acţiun negative care ar putea împiedica atingerea scopului urmărit (asigurarea pe cale organizatorică a continuităţii) şi să ia măsuri de anihilare a efectelor acestora. Dintre enele şi acţiunile negative care afectează conducerea fondului de producţie spre stareanormală, amintim în acest context pe cele legate de:

▪ exploatările peste posibilitate, determinate de nevoi economice excepţionale;▪ diminuarea mărimii fondului de producţie, ca urmare a unor doborâturi masive produse e vânt, atacuri de insecte, incendii, uscări în masă etc.;▪ fixarea unei posibilităţi mai mari decât cea corespunzătoare stării reale, ca urmare r greşeli în stabilirea volumului real al arboretelor şi în determinarea creşterii arbo

elor incluse în unitatea de gospodărire.Constituirea fondului de rezervă din aceste raţiuni trebuie să reprezinte o preocupare la elaborarea oricărui amenajament.Fondul de rezervă constituit din necesităţi de ordin economic are la bază preocuparea poprietarului de a-şi asigura un stoc de material lemnos de rezervă care să fie utilizat în:▪ valorificarea în cazul unor conjuncturi economice favorabile;▪ asigurarea independenţei economice referitoare la aprovizionarea cu lemn (ţări importtoare) în împrejurări nefavorabile importului;▪ distribuirea, în situaţia apariţiei unor nevoi suplimentare, a resurselor de lemn.

Prin simulare, s-a constatat că folosind probabilităţi condiţionate Bayes,se poate ajunge la o estimare mai riguroasă a structurii spre care tinde o pădure

de molid cu structură normală, dar afectată uneori de doborâturi de vânt, alcăror efect depinde de gradul de vulnerabilitate, exprimat şi el în funcţie depantă, suprafaţa considerată vulnerabilă la doborâturi de vânt, suprafaţa par-cursă cu rărituri în deceniul anterior şi, fireşte, distribuţia suprafeţelor pe clase