Gimnastica Ritmica Curs de listat.doc

8/17/2019 Gimnastica Ritmica Curs de listat.doc

1/142

MORARU CRISTINA ELENA

GIMNASTICĂ RITMICĂ

CURS

1


2/142

Gimnastica ritmica

CUPRINS

Capitolul I INTRODUCERE

I.1 Evoluţia Gimnasticii Ritmice pe plan mondial şi naţional ............................3

I.2 Gimnastica Ritmică - disciplină estetico-corporală........................................6

I.3 Componentele antrenamentului sportiv în Gimnastica Ritmică...................11

Capitolul II ELEMENTE DE TEHNICĂ CORPORALĂ......................1

II.1 !eplasări ale centrului de "reutate pe ori#ontală şi verticală$............$..16

II.2 %işcări reali#ate prin acţiune condusă$................................................$22II.3 %işcări reali#ate din inerţie - &alansuri şi valuri.................................$$26

II.' Consolidări ale ec(ili&rului corpului în po#iţii di)erite$...................$$33

II. Rotaţii ale corpului în *urul a+ului vertical$$$.......................$$$..36

II.6 ,roiectări ale corpului în spaţiu - sărituri$$$..........................$$$..'2

II. Rotări ale corpului în a+e şi planuri di)erite$$$..........................$.....'

II. E+emple de com&inaţii cu acţiuni corporale$$$...........................$....'/

Capitolul III TEHNICA DE ACŢIONARE A OBIECTELOR $.$$.

III. 1 E+erciţii cu coarda$$$........................................................$$$$6

III. 2 E+erciţii cu min"ea$$$$............................................$...................3

III. 3 E+erciţii cu pan"lica$$$$$.............................................$$$..../2

III. ' E+erciţii cu cercul$$$$$$..........................................$$$$.106III. E+erciţii cu măciuci$$$$.$................................................$...$121

Bibliografi $.......................................................................................$$.13

2


3/142

Gimnastica ritmica

Capitolul I INTRODUCERE

I!" E#OLUŢIA GIMNASTICII RITMICE PE PLAN MONDIAL $I

NAŢIONAL

Ramură în marea )amilie a "imnasticii disciplin sportiv e+clusiv

)eminin cu un conţinut motric care o situea# la "raniţa între sport şi art.

Gimnastica Ritmică G.R.4 s-a conturat în arena competiţional mondial ca o

disciplin sportiv distinct la o dat relativ recent respectiv în a doua

*umtate a secolului 55.Ea cunoaşte îns o evoluţie spectaculoas şi se trans)orm rapid dintr-o

)orm de e+presie şi ritm adaptat şi adecvat educaţiei )eminine într-o

disciplin olimpic.

,rima nominali#are pe lista sporturilor olimpice are loc în 1/' cu oca#ia

7ocurilor 8limpice de la 9os :n"eles şi se concreti#ea# doar prin pro&a

individual.

;n 1//2 la :tlanta este admis şi cea de a doua pro& competiţional

speci)ic pro&a de ansam&lu eveniment care impulsionea# semni)icativ

activitatea din Gimnastica Ritmică. :st)el tot mai multe ţri devin interesate s

participe la competiţiile mondiale s-şi îm&untţeasc nivelul de pre"tire

naţional şi s aspire la selecţia şi )inala olimpic.

:cest conte+t istoric se a)irm pe )ondul unei activitţi competiţionale

variate des)şurat pe plan mondial continental şi naţional. 9a aceasta se

adau" iniţierea unui vast pro"ram de îm&untţire a între"ului evantai de

activitţi speci)ice domeniului promovat de Comitetul


4/142

Gimnastica ritmica

>copul principal al tuturor acestor e)orturi este sta&ilirea locului

Gimnasticii Ritmice în arena olimpic şi alinierea activitţilor ştiinţi)ice

practico metodice şi or"ani#atorice la ri"orile unei discipline olimpice.

,entru reali#area acestor de#iderate se urmreşte?

• îm&untţirea permanent a sistemelor de re"ulamente şi pro"rame

te(nice competiţionale@

• impulsionarea cercetrii ştiinţi)ice şi a sc(im&ului de opinii@

• întocmirea de materiale metodice@

• de)initivarea unor sisteme de apreciere şi evaluare a per)ormanţei

competiţionale cAt mai o&iective.

;n des)şurarea lui ultimul ciclu olimpic al secolului 55 "seşte G.R.

într-un vAr) de evoluţie caracteri#at prin dou aspecte?

• creştere )r precedent a numrului de ţri participante la C.%. şi

continentale du&lat de tendinţa unei permanente îm&untţiri a pre"tirii@

• a)irmarea unui spectacol sportiv în care mestria te(nic atAt cea

corporal cAt şi cea a o&iectului4 se îm&in tot mai mult cu arta

core"ra)ic mereu în cutare de ori"inal şi spectaculos.

,utem a)irma c niciodat pAn acum dinamica activitţii din G.R.

de)init prin triun"(iul interacţiunii dintre corp – muzicã – obiect nu a

cunoscut cerinţe şi rspunsuri la acestea atAt de per)ormante.


5/142

Gimnastica ritmica

Bn aspect deose&it care tre&uie menţionat se re)er la nivelul de

mani)estare al capacitţilor motrice. In)luenţele lor asupra per)ormanţei

sportive atin" atAt palierul te(nic cAt şi cel artistic. ;n acest sens specialiştii

domeniului G.R. mani)est un interes crescut pentru apro)undarea

cunoştinţelor ştiinţi)ice şi metodice le"ate de pre"tirea componentelor

capacitţii motrice ca premise ale miestriei sportive.

!e alt)el evoluţia ascendent a te(nicii se &a#ea# pe mani)estarea unor

capacitţi motrice de e+cepţie. :ceast tendinţ impune o reor"ani#are a

"Andirii metodice şi o diri*are a între"ii pre"tiri spre o&ţinerearandamentului sportiv în cel mai scurt timp dar prin respectarea varietţii şi

di)icultţii repertoriului te(nic. 9a aceasta se adau" di)icultatea unei

pre"tiri adresate unor copii şi adolescenţi care în paralel cu activitatea

sportiv tre&uie s-şi )inali#e#e pro"ramul de educaţie şcolar.

,e de alt parte cerinţele de ordin artistic impun o anumit educaţie

artistic şi cultural care se adresea# în e"al msur sportivelor

antrenoarelor şi ar&itrelor. ,entru specialiste pre"tirea cultural artistic

se altur ca o necesitate celei pro)esionale multidisciplinare.

>e consider c G.R. este un sport de elit care se adresea# unui pu&lic

asemntor. Componenţa artistic nu este unic ea e+ist şi la alte

discipline olimpice precum şi la toate sporturile te(nico com&inatorii.

9atura su&iectiv a ar&itra*ului urmea# a )i restrAns prin îm&untţirea

continu a sistemului de evaluare şi creşterea nivelului de pre"tire

pro)esional a ar&itrelor. ;n acest sens viitorul cod de puncta* care va intra în

vi"oare îşi propune s instaure#e o nou )ormul de evaluare &a#at pe o

nou mentalitate de ar&itra*.


6/142

Gimnastica ritmica

:ceasta îşi propune s uni)ice sistemele de apreciere la nivelul între"ii

)ederaţii internaţionale re)eririle privind toate disciplinele componente de

nivel olimpic sau nu.

;n consecinţ locul G.R. în nomenclatorul olimpic este &ine meritat şi

se vor )ace toate e)orturile pentru sta&ili#area lui de)initiv.

I!% GIMNASTICA RITMICĂ & DISCIPLINĂ ESTETICO &

CORPORALĂ

Gimnastica Ritmic posed un &a"a* de mişcri caracteristice. :tAtelementele speci)ice de sine stttoare cAt şi mişcrile le"ate de &a#a

acestora tre&uie s se deose&easc de mişcrile caracteristice ale altor

ramuri de sport. :ceste mişcri speci)ice precum şi modul aparte de

e+ecutare a lor devin mai evidente prin compararea mişcrilor înrudite.

> o asemnm mai întAi cu &aletul clasic. aletul porneşte de la o

ţinut )rumoas şi pe parcursul e+ecutrii mişcrilor continue se urmreşte

pstrarea cu stricteţe a acesteia. !eoarece &aletul are o vec(ime mare în

decursul timpului s-au cristali#at şi au devenit clasice re"ulile precum şi

"ama proprie de mişcare. :r )i &ine ca şi "imnastica ritmic s posede o

asemenea "am omo"en de mişcri şi o &a# te(nic proprie. !ar cine ştieD

,oate în acest )el ar pierde coloritul ei multipluEste &inecunoscut )aptul c re"ulile clasice asi"ur o &a# te(nic

precis pentru mişcrile )iecrui se"ment al corpului.

Re"ulamentul de concurs al "imnasticii ritmice consider ca )iind

"reşeli? activitatea i#olat a di)eritelor se"mente ale corpului şi po#iţiile

statice.

6


7/142

Gimnastica ritmica

;n "eneral se pleac de la mişcarea natural care rmAne şi scopul ei

)inal în )orm estetic în toate condiţiile.

;n "imnastica ritmic e+ist puţine mişcri diri*ate şi c(iar de la

începutul instruirii predomin &alansul elanul. ;n &alet se întAmpl e+act

invers. !eprinderea ţinutei )rumoase şi mişcarea diri*at tre&uie

trans)ormate mai tAr#iu în elan.

;n cadrul "imnasticii ritmice elanul e+erciţiilor este asi"urat de )aptul c

mişcarea tre&uie s porneasc din trunc(i. :st)el mişcarea trunc(iului

devine dominant şi lea" mişcrile mem&relor. !eci nu &raţul porneştemai întAi în &alans ci deplasarea centrului de "reutate şi a trunc(iului

tre&uie s conduc la mişcarea &raţului.

;n timpul mersului de e+emplu nu ne interesea# îndeose&i caracterul

estetic ci avansarea într-o direcţie anumit ceea ce înseamn deplasarea

"reutţii corpului de pe un picior pe cellalt pornind de la deplasarea

centrului de "reutate în timp util. ;naintarea cu elan este a*utat de

&alansarea natural a &raţelor în mod necesar şi instinctiv în direcţie opus

mişcrii picioarelor.

;n sriturile e+ecutate într-o )orm natural este esenţial înlţarea

centrului de "reutate şi nu întinderea per)ect a picioarelor care d o linie

)rumoas deoarece aceasta împiedic lucrul în #&or şi în loc de ridicare

duce numai la desc(idere. Gimnasta care poate respecta am&ele cerinţe

o&ţine o e+ecuţie mai valoroas.

;n "imnastica ritmic precum şi în celelalte mişcri înrudite talentul

iese în evidenţ dar cerinţele de &a# tre&uie s corespund pretenţiilor

"enerale.


8/142

Gimnastica ritmica

!up aceste consideraţii dac aruncm o privire asupra atletismului ca

o ramur de sport care cuprinde mişcrile naturale ale omului ne putem

între&a? de ce la aler"area din "imnastic atin"erea solului se )ace pe

vAr)urile picioarelor cAnd înaintarea este mai e)icient prin rularea pe talpD

!e ce nu se )oloseşte şi în "imnastic )orţa de &alans a &raţului îndoit în

timpul aler"riiD ;ntre&rile sunt îndreptţite dar numai atunci cAnd

urmrim e)icienţa mişcrii şi dac avem ca scop accelerarea vite#ei de

aler"are. ;n "imnastica ritmic îns scopul principal nu este accelerarea

ma+im. :ler"area nu este un scop în sine ci constituie un element dele"tur printre celelalte di)erite di)icultţi de e+emplu pre"tirea

sriturilor în vederea unor e+erciţii mai corecte.

;n atletism pentru a mri înţimea sriturii sportivul se spri*in pe

clcAiul piciorului de &taie pe cAnd în "imnastic acest lucru este

considerat "reşeal deoarece aici cerinţa de înlţare nu este atAt de

important pe cAnd la atletism este esenţial. !e e+emplu noul re"ulament

al "imnasticii ritmice sta&ileşte c la e+erciţiile cu o&iecte sritura

e+ecutat pe lAn" o&iectul rosto"olit sau aruncat nu este considerat ca

element )oarte "reu. Fumai sritura e+ecutat deasupra o&iectului are un

"rad mare de di)icultate. 9a diametrul cercurilor di)erenţa admis este de 10

cm 0 /0 cm4. 9a min"i di)erenţa de diametru este de 1 20 cm iar

"reutatea lor minim de '00 ". Este &inecunoscut )aptul c min"ile de

"reutţi mrimi şi materiale di)erite ricoşea# la înţimi varia&ile. ;nlţimea

ricoşrii depinde de )orţa de lovire deci putem a)irma c înlţimea sriturii

este în )uncţie de aceasta.


9/142

Gimnastica ritmica

;n toate aruncrile din atletism suliţ "reutate disc ciocan4 sportivul

este preocupat s arunce la o distanţ cAt mai mare. ;n "imnastica ritmic

distanţa la care sunt aruncate o&iectele este limitat.

,e de o parte pentru c o&iectul tre&uie prins pe de alt parte pentru ca

aruncarea este le"at de msurile mu#icale în care se încadrea# aceasta.

:runcarea în sine a o&iectului nu este prea di)icil îns solicit simţul

distanţei. ,rinderea o&iectului modul de e+ecutare a aruncrii prinderii

le"area acestora de alte mişcri de e+emplu sritur piruet în timpul

aruncrii prinderea cu sritur4 sunt considerate elemente de maredi)icultate. Bn rol (otrAtor în apreciere îl au modul de acţionare a

o&iectului şi te(nica. ;n oricare alt domeniu de mişcare în &alet la dansurile

populare )olosirea o&iectelor are un caracter decorativ sau sim&oli#ea#

ceva. ;n "imnastica ritmic sportiv se consider o "reşeal dac o&iectul

este numai decorativ şi mişcarea nu corespunde speci)icului o&iectului care

în toate ca#urile tre&uie s mreasc amplitudinea mişcrii.

;n "imnastica ritmic se întAmpl deseori mai ales în ca#ul e+erciţiilor

li&er alese pentru competiţiile internaţionale ca acompaniamentul mu#ical

s ai& ca &a# motive )olclorice sau prelucrri de melodii de dansuri

populare pentru a da un colorit speci)ic naţional e+erciţiului. ;n acest ca# ar

)i o mare "reşeal dac nu s-ar valori)ica in)luenţa reciproc dintre mişcare

şi mu#ic. ,relucrarea motivului mu#ical )olcloric atra"e dup sine automat

)olosirea elementelor de mişcare )olclorice. %enţionm îns c elementele

)olclorice nu pot )i pre#entate în cadrul e+erciţiilor deoarece re"ulamentul

trasea# "raniţa dintre "imnastic şi alte domenii înrudite respectiv dansul

popular.

/


10/142

Gimnastica ritmica

Cel mai apropiat de "imnastica ritmic este e+erciţiul la sol din

"imnastica sportiv care are o vec(ime mai mare. !up o concepţie mai

vec(e e+erciţiul la sol a constituit un mo#aic al elementelor acro&atice

)oarte "rele separate strict unele de altele. :cum pe &a#a in)luenţelor

"imnasticii ritmice la alctuirea e+erciţiilor la sol printre elementele

acro&atice sunt introduse aşa numitele elemente de le"tur. :st)el

e+erciţiul modern la sol se compune ast#i din elemente acro&atice şi

elemente de le"tur din "imnastica ritmic. Bn e+erciţiu este considerat

armonios şi plin de elan dac elementele artistice de le"tur pre"tesce+ecutarea elementelor acro&atice.

Re"ulamentul competiţional al "imnasticii ritmice e+clude )olosirea

elementelor acro&atice în locul lor pretin#And alte elemente "rele speci)ice

)r po#iţii de spri*in de e+emplu? di)erite srituri piruete srituri cu

întoarceri întoarceri cu srituri piruete cu aplecri etc.4.

!eci "imnastica ritmic este îm&inarea nou a mişcrilor înrudite

purttoarea şi e+presia preci#iei te(nicii de &alet a naturaleţii mişcrilor

atletice a elanului cura*os caracteristic e+erciţiilor de la sol a speci)icului

naţional o)erit cAteodat de elementele stili#ate decorative ale dansului

popular. ;n cadrul înrudirii lar"i îns "imnastica ritmic constituie un "en

de sine stttor.

10


11/142

Gimnastica ritmica

I!' COMPONENTELE ANTRENAMENTULUI SPORTI# (N

GIMNASTICA RITMICĂ

PREG)TIREA TEHNIC)

• ;nsuşirea te(nicii de &a# pentru )iecare tip de acţiuneH corporal

prin parcur"erea aşa numitelor “şcoli de mişcare”.

• ;nvţarea unui repertoriu motric minimal din )iecare "rup de

elemente corporale. >e va urmri învţarea modalitţilor "eneralede acţionare vala&ile pentru toate procedeele te(nice din conţinutul

)iecrei "rupe de elemente corporale.

• ;nsuşirea modalitţilor "enerale de acţionare a tuturor o&iectelor.

În prima etapã re)eririle privesc însuşirea celor trei sc(eme de

acţionare? pri#a şi ţinerea o&iectelor în di)erite pri#e@ acţionarea o&iectului

în condiţii de contact permanent cu acesta@ acţionarea o&iectului la distanţ

prin pierderea momentan a contactului )i#ic pe o perioad mai scurt sau

mai lun" de timp.

>e recomand ca în )iecare lecţie s se lucre#e cu cel puţin un o&iect

)olosindu-se *ocuri pentru însuşirea acţiunilor simple de &a#.

8&iectivele operaţionale urmresc antrenarea )actorilor sen#orial perceptivi şi )ormarea a&ilitţilor de a manipula )iecare o&iect prin

acomodare cu )orma şi "reutatea lui.

În a doua etapã pre"tirea te(nicii cu o&iectul se va a+a pe însuşirea

aspectelor de acţionare speci)ice o&iectelor prev#ute în pro"ramul te(nic al

primei cate"orii de clasi)icare sportiv.

11


12/142

Gimnastica ritmica


13/142

Gimnastica ritmica

• =orţă rapid şi detent@

• Re#istenţa muscular locali#at pe #one corporale@

• Re#istenţa "eneral la e)ort.

• !e#voltarea tuturor componentelor coordinative într-o mare

varietate de )orme?

• Coordonare se"mentar plurise"mentar şi "eneral@

• Coordonare şi ec(ili&ru@

• 8rientare spaţial şi temporal@

• Kineste#ie@

• Coordonare se"mentar plurise"mentar lateralitate

am&ide+trie şi )ormarea sc(emei corporale@

• Capacitatea de acţionare şi control asupra o&iectelor.

>e recomand )olosirea acelor mi*loace care urmresc atAt in)luenţarea

)iecarei componente coordinative separat cAt şi în relaţiile ei cu celelalte.

JArsta )ra"ed a "imnastelor o)er cea mai &un perioad pentru

in)luenţarea )actorilor de coordonare )iind considerat de ma+im

receptivitate.


14/142

Gimnastica ritmica

•


15/142

Gimnastica ritmica

Capitolul II ELEMENTE DE TEHNICĂ CORPORALĂ

Co,-i.ra/ii g,ral

Gimnastica Ritmică este considerată ca )iind unul din mi*loacele de &a#ă ce

pot asi"ura per)ecţionarea de#voltării )i#ice armonioase şi a capacităţii motrice.

Este ramura sportivă care )oloseşte e+erciţii impuse şi li&er ales cu

acţionarea o&iectelor portative şi în deplină concordanţă cu acompaniamentul

mu#ical.

!atorită le"ăturii cu mu#ica conţinutul mi*loacelor proprii GimnasticiiRitmice capătă un pronunţat caracter de dans mişcările necesitAnd uşurinţă în

e+ecuţie e+presivitate şi ele"anţă.

Elementele din Gimnastica Ritmică au o structură comple+ă &a#ată pe

menţinerea şi deplasarea se"mentelor corpului şi a acestuia în între"ime cu vite#e

şi ritmuri di)erite în po#iţii variate simultan cu acţionarea o&iectelor portative.

Continua alternare a contracţiei şi rela+ării musculare pre#enţa

acompaniamentului mu#ical e)ortul de mare intensitate dar de scurtă durată

sunt caracteristici de &a#ă ale Gimnasticii Ritmice.

%area varietate a mi*loacelor )olosite )ac din această ramură un mi*loc

important al educaţiei )i#ice şi sportive.

Conţinutul motric speci)ic Gimnasticii Ritmice cuprinde o mare varietate

de mişcări sistemati#ate pe două mari cate"orii de te(nică?

• te(nica corporală - repre#entantă de ansam&lul mişcărilor e+ecutate cu

corpul "imnastei@

• te(nica de acţionare a o&iectelor portative - repre#entată de totalitatea

posi&ilităţilor de acţionare a acestora.

1


16/142

Gimnastica ritmica

El0,tl . t1,i23 2orporal3 sunt sistemati#ate de specialişti pe

şapte "rupe?

I. !eplasări ale centrului de "reutate pe ori#ontală şi verticală.

II. %işcări reali#ate prin acţiune condusă.

III. %işcări reali#ate din inerţie.

IJ. Consolidări ale ec(ili&rului corpului în po#iţii di)erite.

J. Rotaţii ale corpului în *urul a+ului vertical.

JI. ,roiectări ale corpului în spaţiu.JII. Rotări ale corpului în a+e şi planuri di)erite.

:. 9uca 1///4

II! " Dpla-3ri al 2,trului . grutat p ori4o,tal3 5i 6rti2al3

!eplasările se reali#ea#ă prin variante de paşi şi aler"are. Elementele din

cadrul acestei "rupe se caracteri#ea#ă prin dinamism spaţio-temporal şi ritm.

E+ecuţia corectă a variantelor de paşi solicită o &ună coordonare neuro -

musculară ec(ili&ru orientare în spaţiu şi supleţe.

A! Pa5i rit0i2i -p2ifi2i . 0r- 5i alrgar

"! Pa-ul u5or

>e e+ecută pe vAr)uri cu "enunc(ii uşor îndoiţi cu &raţele susţinute lateralşi cu a&domenul &ine susţinut. !eplasarea înainte sau înapoi cu paşi mici

tre&uie reali#ată )ără încordare lin cu aspect de plutire de unde vine şi

denumirea de Lpas uşorL.

%! Pa-ul a-2u/it

16


17/142

Gimnastica ritmica

!in stAnd pe un picior celălalt spri*init înainte pe vAr) şi îndoit din

articulaţia "enunc(iului@ se trece "reutatea pe piciorul dinainte iar piciorul

dinapoi se duce înainte spri*init pe vAr) şi îndoit.

,asul ascuţit poate avea şi o a doua variantă în care am&ele picioare sunt

întinse.

;n timpul e+ecutării pasului ascuţit &raţele pot )i susţinute lateral sau pot

avea di)erite po#iţii de e+emplu un &raţ înainte celălalt lateral@ un &raţ înainte

celălalt înapoi@ am&ele &raţe sus@ etc.4.

,asul ascuţit poate )i e+ecutat pe anumite piese mu#icale scrise în măsurilede 2M' şi 'M'. Bn pas ascuţit corespunde unei note mu#icale cu valoare de

pătrime.

'! Pa- ar2uit

!in stAnd pe vAr)uri se e+ecută un pas înainte după care urmea#ă )le+ia

am&ilor "enunc(i odată cu trecerea "reutăţii pe piciorul dinainte acesta

co&orAnd pe toată talpa4 şi ridicarea piciorului dinapoi la nivelul "am&ei@ pasul

ascuţit se continuă cu întinderea simultană a "enunc(ilor şi revenire la po#iţia

iniţială în stAnd pe vAr)uri.

;ndoirea şi întinderea articulaţiilor adică arcuirea este condusă de piciorul

care păşeşte iar corpul îşi păstrea#ă verticalitatea.

raţele pot avea di)erite po#iţii? îndoite cu mAinile pe şolduri lateral sus@

un &raţ lateral celălalt *os@ un &raţ înainte celălalt sus sau lateral etc.

,entru redarea acestui pas se )olosesc piese mu#icale în măsurile 2M' şi

'M'. ,e o notă cu valoare de pătrime sau pe 2 note cu valoare de optime se

e+ecută îndoirea "enunc(ilor şi pe aceleaşi valori de note se e)ectuea#ă

întinderea acestora.

7! Pa- 8,alt

1


18/142

Gimnastica ritmica

!in stAnd pas înainte cu un picior &alansAnd celălalt picior dinapoi spre

înainte )inali#And cu po#iţia attitudN înainte piciorul îndoit la un"(i o&tu#4.

raţul opus piciorului ridicat se duce înainte celălalt lateral iar trunc(iul

este uşor înclinat înapoi.

>e e+ecută pe măsură de 2M' 'M' şi 3M' şi au valoare mu#icală de doime un

pas pe 2 timpi mu#icali4.

9! Pa- fa,.at

!in stAnd pas mare înainte cu un picior trecerea "reutăţii pe piciorul care a

e)ectuat păşirea odată cu îndoirea acestuia. ,iciorul dinapoi este spri*init pevAr) iar &raţele pot avea di)erite po#iţii@ lateral@ sus@ un &raţ înainte celălalt

lateral@ un &raţ sus celălalt lateral@ etc.

Bn pas )andat corespunde unei note mu#icale cu valoarea de doime 2 timpi4.

,asul )andat se poate e+ecuta şi lateral. !e e+emplu? din stAnd cu umărul

drept orientat pe direcţia de deplasare se e+ecută o )andare laterală pe piciorul

drept urmea#ă o întoarcere la 10O spre dreapta şi revenire în stAnd. >e

continuă cu )andare laterală pe piciorul stAn" şi întoarcere 10O spre stAn"a.

;n stadiul de învăţare &raţele pot )i îndoite cu mAinile pe şolduri iar pentru

consolidare sau per)ecţionare ele pot avea di)erite po#iţii.

B! Pa5i . alrgar:

•

aler"are uşoară@• aler"are ascuţită@

• aler"are arcuită@

• aler"are înaltă@

1


19/142

Gimnastica ritmica

• aler"are )andată se e+ecută cu oscilaţii crescute pe verticală datorită

)a#ei de #&or şi au aceeaşi structură cu cea a paşilor de mers descrişi mai

sus.

C! Pa5i . .a,-

"! Pa- -3ltat

!in stAnd? pas înainte cu un picior şi &alansul celuilalt îndoit înainte la un

un"(i de 'O cu o uşoară desprindere. ,asul săltat are caracter vesel *ucăuş şi

se e+ecută pe note cu valori de pătrime 1 pas - 1 pătrime4. ,iesele mu#icale

)olosite sunt cele scrise în măsurile 2M' şi 'M'.raţul opus piciorului ridicat este dus înainte iar celălalt poate avea

di)erite po#iţii@ lateral înapoi-*os înapoi-sus etc.

%! Pa- . galop

!in stAnd cu un picior spri*init înainte pe vAr)? se e+ecută o îndoire a

"enunc(ilor desprindere şi apropierea piciorului dinapoi de cel dinainte@ în

)a#a de #&or picioarele sunt apropiate şi întinse iar ateri#area se )ace pe

piciorul dinapoi.

,asul de "alop poate )i e+ecutat şi lateral sau înapoi.

,iesele mu#icale de L"alopL sunt ritmate şi sunt în măsura mu#icală de 2M'.

1/


20/142

Gimnastica ritmica

'! Pa- . pol23

!in stAnd cu un picior întins înainte@ se e+ecută o săltare cu ridicarea

piciorului de dinainte la 'O@ ateri#are pe piciorul dinapoi şi e)ectuarea unui pas

sc(im&at. >e e+ecută mişcarea în continuare cu celălalt picior.

,asul de polcă poate )i e+ecutat şi înapoi sau lateral.

,iesa mu#icală este scrisă în măsura 2M' - polcă - şi are caracter vioi. Bn

pas de polcă corespunde unei note mu#icale cu valoare de doime.

7! Pa- . 6al-

Este alcătuit din trei paşi. !in stAnd? se e+ecută un pas mare înainte cu o

uşoară îndoire a "enunc(iului şi trecerea treptată a "reutăţii pe el urmat de 2

paşi mici pe vAr)uri. Brmătorul pas de vals se e+ecută cu celălalt picior.

,asul de vals se e+ecută şi înapoi cu întoarcere de 10O sau lateral.

Bn pas de vals se e+ecută pe o măsură de 3M' )iecare din paşii componenţise e+ecută pe cAte o pătrime4.

;n stadiul de învăţare primul pas poate )i marcată printr-o &ătaie din palme

iar la următorii doi paşi &raţele se desc(id lateral.

;n stadiul de consolidare şi per)ecţionare &raţele pot e)ectua &alansuri în arc

de cerc în di)erite planuri? sa"ital ori#ontal )rontal.

20


21/142

Gimnastica ritmica

I,.i2a/ii 0to.i2

!eplasările se predau în lecţiile de "imnastică în paralel cu mişcările

conduse ridicări co&orAri duceri etc4 la nivelul trenului superior.,aşii de deplasare pot constitui teme de lecţii la început în stadiul de

învăţare iar pentru consolidare şi per)ecţionare se e+ersea#ă în veri"a a 2-a - de

pre"ătire a or"anismului pentru e)ort. Cu e+cepţia veri"ilor 1 şi paşii de

deplasare se pot )olosi şi pe parcursul celorlalte veri"i în )uncţie de o&iectivele

urmărite.

Metodica învăţării variaţiilor de paşi@

• teme ritmice şi *ocuri mu#icale pentru însuşirea măsurii mu#icale

ritmului şi valorilor notelor pe care se e+ecută pasul respectiv@

• însuşirea separată a unor po#iţii ale piciorului oscilant a &raţelor sau

trunc(iului caracteristice pasului@

• însuşirea deplasării prin paşii respectivi@

21


22/142

Gimnastica ritmica

• e+ecutarea pasului simultan cu mişcările de &raţe corespun#ătoare@

• repetarea paşilor însuşiţi în com&inaţii de paşi individual pe perec(i în

di)erite )ormaţii@

• e+ersarea unei structuri care să cuprindă paşii învăţaţi şi alte "rupe de

mişcări.

II! % Mi523ri rali4at pri, a2/iu, 2o,.u-3

;n această cate"orie intră di)erite acţiuni la nivelul trenului superior "At

&raţe trunc(i4 şi in)erior şi anume@ duceri ridicări co&orAri )le+ii e+tensiirăsuciri aplecări îndoiri etc.

:cţiunile pot )i e+ecutate simultan simetric sau asimetric succesiv sau

alternativ. %işcările conduse au o valoare deose&ită în )ormarea &a#elor

"enerale ale mişcării.

;n lecţia de educaţie )i#ică se )olosesc ca mi*loace pentru? prelucrarea

analitică a aparatului locomotor veri"a a III-a4 de#voltarea mo&ilităţii

articulare şi elasticităţii musculare şi în de#voltarea )i#ică armonioasă.

I,.i2a/ii 0to.i2

>uccesiunea predării mişcărilor conduse?

"embre superioare

• acţiunea i#olată a unui &raţ@

• acţiunea simultană simetrică a am&elor &raţe@

• acţiune alternativă@

• acţiune succesivă@

• acţiune asimetrică simultană@

• com&inaţii.

22


23/142

Gimnastica ritmica

"embre inferioare

• din aşe#at culcat? acţiuni i#olate la nivelul unui mem&ru@

• din aceleaşi po#iţii acţiuni alternative@

• aceleaşi acţiuni din po#iţii înalte.

Gra,. batt0,t .i, po4i/ia 2ul2at

Gra,. batt0,t .i, po4i/ia 2ul2at latral

23


24/142

Gimnastica ritmica

Gra,. batt0,t .i, po4i/ia 2ul2at fa2ial

#runc$i

• se începe cu aplecarea înainte îndoirea înainte lateral e+tensia şi apoi

răsucirea@

• mişcarea trunc(iului simultan cu mişcarea &raţelor.

>uccesiunea planurilor în care se învaţă mişcarea este?

• plan sa"ital@

• plan )rontal@

• plan ori#ontal@

2'


25/142

Gimnastica ritmica

%işcările pot )i?

• semicirculare - în arc@

• circulare - rotări@

• în )ormă de opt.

9a început mişcările se e+ecută lent în ' timpi apoi în 2 timpi şi 1 timp.

2


26/142

Gimnastica ritmica

II!' Mi523ri rali4at .i, i,r/i ; bala,-uri 5i 6aluri

alansurile sau pendulările sunt mişcări care necesită? mo&ilitate articulară

elasticitate musculară coordonare neuro-musculară şi capacitate de a menţine

ec(ili&rul corpului în di)erite po#iţii de spri*in.

Bn &alans corect e+ecutat din punct de vedere te(nic cuprinde? po#iţia

iniţială cu LîncordareaL "rupelor musculare implicate - pendularea se"mentelor

prin Lrela+are re)le+ăL şi po#iţia )inală - prin LcontracţiaL "rupelor musculare.

%işcările de &alans se e)ectuea#ă în di)erite planuri şi direcţii constituind

uneori mişcări de elan sau de creştere a comple+ităţii altor elemente te(nice.alansurile se pot e+ecuta?

• pe se"mente@

• &alans de &raţe@

• &alans de trunc(i@

•

&alans de picioare@

26


27/142

Gimnastica ritmica

• cu între" corpul?

• cu impuls transmis pe verticală@

• cu impuls transmis pe ori#ontală.

Bala,-ul . bra/ se e+ecută în plan?

• sa"ital@

• )rontal@

• ori#ontal.

su& )ormă de?

• arc@

• cerc@

• opt.

cu un &raţ sau am&ele &raţe?

• simultan@

• alternativ.

Bala,-ul 8, ar2 . 2r2 ; acest &alans are aspect de pendulare şi se e+ecută în

toate cele 3 planuri simultan sau alternativ simetric sau asimetric.

Bala,- 8, 2r2 - este o mişcare circulară ce se poate e+ecuta în toate planurile

simultan sau alternativ.

Bala,- 8, for03 . opt - descrie 2 cercuri le"ate de dimensiuni di)erite su&

)orma ci)rei în plan sa"ital şi )rontal cu un &raţ sau cu am&ele simultan

paralel sau în direcţie opusă.

2


28/142

Gimnastica ritmica

Bala,-ul . pi2ioar - sunt mişcări de pendulare ale piciorului li&er şi re#ultă

din contracţia scurtă şi puternică a coapsei. >e e+ecută cu "enunc(iul îndoit sau

întins@ în plan sa"ital sau )rontal@ su& )ormă de arc cerc şi opt.

Bala,-ul . tru,21i - este o mişcare comple+ă care cuprinde şi alte mişcări

complementare arcuiri e+tensii &alansuri de &raţe4. >e e+ecută în plan sa"ital

în )ormă de arc şi în planurile )rontal şi ori#ontal în )ormă de arc şi cerc.

Bala,- 2u 8,trgul 2orp - mişcarea are aspectul unui val de trunc(i e+ecutatrapid. :cest &alans începe cu un impuls de *os în sus printr-o îndoire şi

întindere din articulaţia "le#nelor şi "enunc(ilor care se transmite apoi

între"ului corp.

2


29/142

Gimnastica ritmica

I,.i2a/ii 0to.i2

alansurile )iind mişcări de mare amplitudine necesită de#voltarea

mo&ilităţii articulare mai ales co+o-)emurală şi a coloanei verte&rale în plan

posterior şi anterior.

alansurile de &raţe )iind uşoare vor preceda însuşirea celor de picioare şi

de trunc(i.

alansurile de trunc(i se e+ecută din po#iţii cu o &a#ă mare de susţinere

stAnd depărtat pe "enunc(i4.

alansurile de picioare necesită un ec(ili&ru mare. ;nsuşirea lor se va )acela început cu spri*in la &ara de perete sau cu partener după care se vor e+ecuta

cu amplitudine mărită dar în mod "radat.

#aluri

Jalurile sunt mişcări caracteristice "imnasticii ritmice. E+erciţiile în )ormă

de val con)eră mişcării un aspect lin cur"ător şi se caracteri#ea#ă prin?

amplitudine şi elasticitate. Jalul este un e+erciţiu comple+ care contri&uie la

de#voltarea )orţei musculare a ec(ili&rului a mo&ilităţii mai ales la nivelul

coloanei verte&rale4 şi de#voltă capacitatea de coordonare a mişcărilor

corpului.

%işcările su& )ormă de val se pot e+ecuta ast)el?• pe se"mente?

• val de &raţe@

• val de trunc(i@

• cu între"ul corp?

•

val înainte@

2/


30/142

Gimnastica ritmica

• val lateral@

• val înapoi.

#al . bra/ - stAnd cu &raţele lateral? ridicarea uşoară a &raţelor îndoite

rotun*ite4 apoi ante&raţele şi mAinile co&oară lin. ;n continuare &raţele

co&oară încet iar ante&raţele şi mAinile se ridică. %işcarea tre&uie să )ie

continuă şi succesivă.

Jalul de &raţe se poate e+ecuta cu un &raţ sau am&ele înainte şi lateral.

Jalul cu am&ele &raţe poate )i e+ecutat simultan sau succesiv în timp ce un

&raţ se ridică celălalt co&oară4.

#al . tru,21i - din stAnd cu spatele rotun*it capul aplecat înainte cu &ăr&ia

în piept &raţele înainte uşor rotun*ite şi în prelun"irea trunc(iului? se proiectea#ă

pieptul înainte cu e+tensie mare în re"iunea toracală simultan cu rotarea &raţelor

30


31/142

Gimnastica ritmica

dinainte-înapoi-sus. >e revine la po#iţia iniţială cu spatele rotun*it. Jalul de trunc(i

se poate e+ecuta şi înapoi sau de pe "enunc(i pe călcAie aşe#at.

#al . 2orp

!in aceeaşi po#iţie iniţială ca la valul de trunc(i se e+ecută o ridicare pe

vAr)uri odată cu mişcarea succesivă de ducere înainte a "enunc(ilor şi

coapselor şi redresarea uşoară a trunc(iului. ;n continuare &a#inul se duce

înainte simultan cu e+tensia mare a trunc(iului şi capului "enunc(ii îndoindu-

se treptat. Brmea#ă revenirea trunc(iului şi capului la verticală cu &raţele sus

în stAnd pe vAr)uri.

raţele pot e)ectua di)erite mişcări? &alans în arc cerc sau opt sa"ital cu un

&raţ înainte celălalt înapoi.

Jalul de corp se poate )inali#a în di)erite po#iţii de ec(ili&ru sau se poate

continua cu alte mişcări? &alans săritură piruetă di)eriţi paşi.

Jalul de corp se poate e+ecuta şi înapoi lateral cu întoarcere şi )ără

întoarcere.

31


32/142

Gimnastica ritmica

I,.i2a/ii 0to.i2

;n metodica învăţării valului de &raţe se va insista asupra de#voltării

mo&ilităţii mAinii a poi"nN-ului4?

• apăsarea reciprocă a palmelor lipite )aţă în )aţă cu ante&raţele la

ori#ontală şi coatele lateral@

• aceeaşi mişcare dar numai cu de"etele@

• înc(iderea şi desc(iderea pumnului prin întinderea pe rAnd a

articulaţiilor.

#alul . 2orp începe cu?

1 - învăţarea separată a părţilor componente ale valului@

32


33/142

Gimnastica ritmica

2 - e+ecutarea valului cu spri*in din po#iţii de plecare cu o &a#ă mare de

susţinere@

3 - e+ecutarea valului cu spri*in la &ara de perete pentru asi"urarea

menţinerii ec(ili&rului? cu am&ele mAini cu o mAnă şi apoi )ără spri*in.

II!7 Co,-oli.3ri al 21ilibrului 2orpului 8, po4i/ii .ifrit

E+erciţiile de ec(ili&ru impun o coordonare per)ectă a activităţi marilor

"rupe musculare o concentrare a atenţiei şi c(iar un e)ort volitiv intens

deoarece păstrarea sta&ilităţii corpului se reali#ea#ă în condiţii de spri*in redussau de sc(im&are a po#iţiei centrului de "reutate al corpului )aţă de spri*in.

E+erciţiile de ec(ili&ru se împart în 2 cate"orii?

"!


34/142

Gimnastica ritmica

• înainte

• lateral a la seconde4@

• înapoi ara&esPue4@

&4 cu piciorul de spri*in îndoit@

c4 cu piciorul li&er îndoit spri*init?

• cu vAr)ul pe partea internă a "enunc(iului piciorului de &a#ă "enunc(iul

orientat înainte passN înainte4 sau lateral passN lateral4@

• cu "am&a înapoi "enunc(ii apropiaţi@

• cu vAr)ul piciorului spri*init pe "le#na piciorului de &a#ă şi "enunc(iul

orientat înainte sau lateral sur le coup de piedH4@

d4 cu piciorul li&er îndoit la un"(i o&tu#?

• înainte - tir&ouc(on@

• înapoi - attitude înapoi@


35/142

Gimnastica ritmica

• cu picioarele îndoite ridicate de la sol cu un picior întins celălalt îndoit.

>e pot e+ecuta cu di)erite po#iţii şi mişcări de &raţe.

E


36/142

Gimnastica ritmica

6 - )olosirea o&iectelor portative.

9ocul e+erciţiilor de ec(ili&ru în cadrul lecţiei de educaţie )i#ică este în

veri"a a IJ-a - veri"ă destinată de#voltării calităţilor motrice îndemAnare sau

vite#ă.

Ec(ili&rul )iind o componentă a îndemAnării se poate de#volta în această

veri"ă prin parcursuri aplicative.

E+erciţiile de ec(ili&ru pot constitui şi teme de lecţii veri"a a J-a4. !e

e+emplu? ec(ili&ru attitude ara&esPue etc.

,iesele mu#icale )olosite pot )i scrise în orice măsură mu#icală dar tempoul tre&uie să )ie lent.

II! 9 Rota/ii al 2orpului 8, =urul a


37/142

Gimnastica ritmica

• capacitatea de a )olosi inerţia de rotare şi de a o păstra pAnă la

terminarea mişcării@

• capacitatea de a calcula vite#a de rotare în aşa )el încAt să se poată

e+ecuta o oprire corectă.

(,toar2ril - sunt rotaţii mai simple care nu necesită o preparaţie specială

în momentul plecării. %işcarea de rotaţie este de /0O 10O ma+im 360O în

*urul a+ei verticale.

Întoarceri pe loco (e ambele picioare

Întoarcere prin învăluire. >e e+ecută din po#iţia stAnd pe un picior celălalt

întins lateral spri*init pe vAr) &raţele lateral. >e trece piciorul din lateral cu pas

încrucişat simultan cu îndoirea uşoară a "enunc(ilor şi co&orArea &raţelor. >e

e+ecută apoi întoarcerea 10O sau 360O4 odată cu întinderea "enunc(ilor şi

ridicarea &raţelor prin încrucişare sus. 9a începutul întoarcerii capul rămAne în

urmă cu privirea peste umăr.

o Întoarceri de pe un picior pe cel*lalt

Întoarcere cu paşi succesivi?

• cu "enunc(ii întinşi@

• cu "enunc(ii îndoiţi.

,aşii se e+ecută pe vAr)uri mers uşor4 cu &raţele în diverse po#iţii.

Întoarcere cu pas arcuit. ;ntoarcerea spre dreapta începe cu piciorul drept

pe care se e+ecută pasul arcuit înainte prin îndoirea "enunc(iului. Brmea#ă

ridicarea pe vAr)ul piciorului stAn" "enunc(iul întins4 pe care se continuă

3


38/142

Gimnastica ritmica

întoarcerea. :ceste întoarceri se pot e)ectua cu o rotare de /0O 10O sau 360O.

raţele pot avea di)erite po#iţii sau pot e)ectua di)erite mişcări.

Întoarceri înlănţuite c(aines4. Repre#intă o )ormă avansată a întoarcerii cu

paşi succesivi alcătuită din mai multe rotaţii de cAte 10O )iecare4 e+ecutate în

acelaşi sens de pe un picior pe celălalt.

o Întoarceri pe un picior

Întoarcere fouetté. !in stAnd? pas cu un picior celălalt întins e+ecută &alans spre

înainte. ;n momentul ma+im al &alansului se e+ecută întoarcerea rapidă de 10O pe

vAr)ul piciorului de &a#ă. :cţiunea de întoarcere este imprimată în principal de &a#in. :tAt în timpul întoarcerii cAt şi la )inal piciorul li&er se menţine la aceeaşi

înălţime.

o Întoarceri pe genunc$i

Întoarcere pe ambii genunchi. !in po#iţia pe "enunc(i pe călcAie aşe#at cu

spatele rotun*it &raţele înainte? odată cu ridicarea de pe călcAie se e+ecută

întoarcerea pe "enunc(i 10O sau 360O4. raţele se ridică ener"ic sus şi în

timpul întoarcerii "am&ele se desprind de pe sol.

Întoarcere de pe un genunchi pe celălalt. ,e un "enunc(i celălalt îndoit şi

spri*init pe vAr) înainte? se e+ecută o întoarcere de 10O spre piciorul de &a#ă

trecAndu-se printr-o )a#ă intermediară pe am&ii "enunc(i. ;ntoarcerea se

)inali#ea#ă pe celălalt "enunc(i. ;n timpul întoarcerii &raţele pot )i sus sau potavea di)erite po#iţii.

3


39/142

Gimnastica ritmica

Întoarcerea pe acelaşi genunchi. ,iciorul li&er poate )i îndoit sau întins în

di)erite direcţii care împreună cu &raţele direcţionea#ă întoarcerea. Este o

întoarcere mai di)icilă şi de aceea se învaţă după însuşirea celorlalte întoarceri.

o Întoarcerea din aşezat

>e e+ecută cu ridicarea picioarelor îndoite sau întinse în ec(er. Impulsul se

reali#ea#ă de către &raţ )ie prin împin"ere în sol )ie printr-un &alans în direcţia

întoarcerii.

Pirut

,irueta este mişcarea de rotaţie în *urul a+ei verticale care se reali#ea#ă

printr-o învArtire continuă de cel puţin 360O.

,iruetele se împart ast)el?

• piruete pe un picior@

• piruete pe "enunc(i@

• piruete în aşe#at@

• piruete pe spate@

• piruete în aer tour-en lQair4.

,iruetele pe un picior pot )i e+ecutate?

• en de(ors în a)ară4 - rotaţia se )ace în sens opus piciorului de spri*in@

• en dedans înăuntru4 - sensul de rotaţie este spre piciorul de spri*in.

,iciorul li&er poate )i menţinut în di)erite po#iţii care dau însăşi denumirea

piruetei.

(irueta sur le coup+de+pied

3/


40/142

Gimnastica ritmica

!in stAnd în po#iţia a IJ-a avAnd &raţul opus piciorului dinainte celălalt

lateral? se e+ecută o îndoire uşoară a "enunc(ilor cu împin"ere în sol şi ridicare

pe vAr)ul piciorului dinainte celălalt se aşea#ă îndoit înainte pe "le#nă spri*init.

;ntoarcerea se e)ectuea#ă spre piciorul li&er terminAnd rotaţia cu piciorul de

&a#ă înainte pe toată talpa celălalt înc(i#And înapoi po#iţia a J-a. raţele pot )i

susţinute în po#iţia I de &raţe înainte4 sau în po#iţia a III-a sus4. :ceastă

piruetă poate )i e+ecutată şi en dedans.

(irueta pass,

!in po#iţia a IJ-a )andare înainte pe un picior4 &raţele în po#iţia a JI-a

un &raţ înainte celălalt lateral4? se e+ecută un impuls cu trecerea "reutăţii pe

piciorul dinainte şi ridicare pe vAr) simultan cu ducerea piciorului li&er la

passN vAr)ul piciorului li&er spri*init pe "enunc(iul piciorului de &a#ă4 cu

ducerea &raţelor prin lateral sus. 8prirea se reali#ea#ă prin co&orArea călcAiului pe sol şi a &raţelor lateral. ,irueta se poate e+ecuta şi cu passN lateral.


41/142

Gimnastica ritmica

• piruetă passN înainte cu trunc(iul aplecat înainte@

• piruetă passN lateral cu trunc(iul îndoit lateral@

• piruetă cu piciorul li&er îndoit "am&a înapoi@

I,.i2a/ii 0to.i2

,redarea întoarcerilor şi piruetelor se )ace în veri"a a J-a - veri"ă destinată

reali#ării temelor lecţiei deoarece e)ectuarea acestora mai ales a piruetelor4

necesită o mare concentrare şi un e)ort )i#ic ridicat.

>e va pune accent pe de#voltarea ec(ili&rului a elasticităţii musculare şi a

mo&ilităţii articulare.

;n metodica de învăţare a piruetelor se începe cu studierea )a#elor

componente în ordinea succesiunii lor insistAndu-se în mod special asupra

impulsului cu o&ţinerea şi păstrarea verticalităţii corpului în timpul rotaţiei.

1. 9a &ara )i+ă - se vor e+ecuta treceri de "reutate ale corpului pe piciorul

de &a#ă plie-uri releve-uri menţinerea corpului în ec(ili&ru întoarceri de /0O10O 360O.

2. !upă această pre"ătire la &ara )i+ă se va trece la mi*locul sălii unde se

vor e+ecuta întoarcerile în ordinea di)icultăţilor pentru a o&ţine de#voltarea

orientării în spaţiu.

3. E+ersarea parţială pentru )iecare parte componentă a piruetei?

preparaţie@

• preparaţie şi trecerea în po#iţie de ec(ili&ru@

• piruete cu rotaţie "radată? /0O 10O 360O.

%işcările de rotaţie se e)ectuea#ă atAt pe piciorul drept cAt şi pe piciorul

stAn" iar întoarcerile în am&ele sensuri? en de(ors şi en dedans.

'1


42/142

Gimnastica ritmica

'. Bn rol important în e+ecutarea unei piruete îl are capul. El rămAne în

po#iţia de plecare înainte4 c(iar şi după pornirea corpului în mişcare apoi se

răsuceşte repede şi se termină întoarcerea înaintea corpului.

. 8prirea din rotaţie se va e)ectua la început prin co&orArea piciorului

li&er pe sol şi a &raţelor lateral@ mai tAr#iu oprirea se va e+ecuta în ec(ili&ru cu

piciorul de &a#ă îndoit iar piciorul li&er în di)erite po#iţii.

6. ,er)ecţionarea lor se reali#ea#ă prin repetarea lor în condiţii variate în

di)erite com&inaţii cu alte elemente corporale ca? &alansări valuri sărituri sau

cu acţionarea unor o&iecte portative.:companiamentul mu#ical poate )i? în măsura 2M' - pentru întoarceri şi în

măsura 3M' pentru piruete.

II!> Proi2t3ri al 2orpului 8, -pa/iu ; -3rituri

>ăriturile artistice constituie o "rupă de mişcări deose&it de importante. Ele

se caracteri#ea#ă prin? dinamism amplitudine şi impetuo#itate. >ăriturile

contri&uie la de#voltarea )orţei "rupelor musculare ale mem&relor in)erioare

vite#ei mo&ilităţii în special la nivelul articulaţiei co+o-)emurale4 ec(ili&rului

şi coordonării mişcărilor. >ăriturile au o deose&ită importanţă asupra sistemului

osteo-articular şi muscular.

8rice săritură artistică cuprinde ' )a#e? elanul impulsul #&orul şiateri#area.

Elanul este scurt şi se reali#ea#ă prin paşi speci)ici? pas sc(im&at pas

"alop înainte pas L"lissandeL pas de Lc(atL.

Bneori elanul poate )i redus şi la un sin"ur pas sau eliminat cu totul

lansarea reali#Andu-se numai din impuls sau din elanul unei sărituri anterioare.

'2


43/142

Gimnastica ritmica

-mpulsul ? constă din îndoirea articulaţiilor "le#nelor "enunc(ilor şi co+o-

)emurale şi se e)ectuea#ă printr-o întindere &ruscă a tuturor articulaţiilor. Este

momentul trans)ormării elanului în #&or.

borul ? ;nălţimea şi durata acestuia depinde de elan pre"ătire şi impuls.

Caracteristicile )a#ei de #&or sunt )orma precisă a corpului speci)ică )iecărei

sărituri şi timpul cAt mai îndelun"at - ceea ce con)eră săriturii e+presivitate.

)terizarea? corpul ia contact cu solul pe unul sau am&ele picioare.

:teri#area tre&uie să )ie elastică )ără duritate corpul păstrAndu-şi ec(ili&rul

sta&il simultan cu îndoirea articulaţiei "le#nei "enunc(iului şi co+o-)emurale.;n )uncţie de impuls şi ateri#are săriturile au )ost sistemati#ate în?

• sărituri pe am&ele picioare@

• de pe am&ele picioare pe un picior@

• de pe un picior pe am&ele picioare@

• de pe un picior pe celălalt picior.

S3rituri 2u o larg3 a22-ibilitat 8, 52oal3!

/. &*ritura dreapt*. !upă desprinderea pe verticală corpul se înalţă complet

întins. >e poate e+ecuta cu e+tensie cu "ruparea picioarelor cu întoarcere /0O

10O 360O@ cu îndoire laterală@ cu "enunc(ii îndoiţi şi "am&ele înapoi cu"enunc(ii îndoiţi şi picioarele depărtate cu piciorele întinse şi depărtate etc.

'3


44/142

Gimnastica ritmica

0. &*ritura înc$is* este asemănătoare cu pasul săltat cu deose&irea că în )a#a

de #&or trunc(iul este aplecat înainte cu spatele rotun*it capul în )le+ie.

raţele se duc rotun*ite înainte.

1. &*ritura desc$is*. !in stAnd? pas înainte pe un picior impuls pe acesta

urmat de &alansarea celuilalt picior întins înapoi ridicat la /0O trunc(iul în

e+tensie. raţele pot )i lateral sau un &raţ înainte şi celălalt lateral iar ateri#area

se reali#ea#ă pe piciorul de impuls.

2. &*ritur* cu îndoirea unui genunc$i . >e e)ectuea#ă cu impuls pe un piciorcelălalt şi ridică îndoit în di)erite direcţii avAnd ca variante?

• săritura cu "enunc(iul îndoit înainte la un"(i drept sau o&tu#@

• săritura passN înainte sau lateral@

• săritura cu îndoirea unui "enunc(i@ "am&a înapoi@

•

săritura cu vAr)ul la "le#na celuilalt picior sur le coup-de pied4@ 3. &*ritura fouett, . ,as înainte cu un picior impuls pe acesta şi &alansarea

celuilalt întins înainte@ în )a#a de #&or se e)ectuea#ă o întoarcere rapidă de 10O

spre partea piciorului de impuls. :teri#area se reali#ea#ă pe piciorul de impuls

şi cu uşoară îndoire a "enunc(iului celălalt picior )iind susţinut întins înapoi la

''


45/142

Gimnastica ritmica

/0O trunc(iul în e+tensie. raţele reali#ea#ă o rotare în plan )rontal din lateral

*os înainte sus lateral4

4. &*ritur* cu forfecarea picioarelor . ,as înainte cu un picior impuls pe acesta

şi &alansarea celuilalt întins înainte după care se &alansea#ă )oarte repede

piciorul de impuls în aşa )el încAt în )a#a de #&or să se e+ecute o )or)ecare a

picioarelor. :teri#area se reali#ea#ă pe piciorul care s-a &alansat primul.


46/142

Gimnastica ritmica

6. &*ritura semisfoar*. ,iciorul dinapoi este ridicat întins la ori#ontală cel

dinainte îndoit cu vAr)ul pe coapsa celuilalt picior. >e poate e+ecuta cu impuls

pe am&ele picioare sau pe un picior. raţele pot )i susţinute lateral sus sau un

&raţ înainte cel de partea piciorului întins4 şi celălalt lateral.

7. &*ritura pas! >e reali#ea#ă printr-un impuls puternic pe un picior celălalt

întins &alansea#ă înainte. Corpul se înalţă în timp ce piciorul de &ătaie

&alansea#ă întins înapoi.;n punctul ma+im al traiectoriei de #&or picioarele sunt depărtate în s)oară.

,entru a evita răsucirea umerilor cea mai indicată po#iţie este aceea cu &raţul

opus piciorului de ateri#are înainte iar celălalt lateral.

:teri#area se )ace cAt mai departe de locul de desprindere.

>ăritura se poate e+ecuta cu elan pre"ătitor c(assN4 cu un pas sau de pe

loc.

'6


47/142

Gimnastica ritmica

I,.i2a/ii 0to.i2

;n vederea însuşirii te(nicii corecte a săriturilor artistice se )oloseşte atAt

metoda "lo&ală cAt şi parţială )iind însuşită )iecare )a#ă a săriturii separat?

elan impuls #&or ateri#are.>e va acorda o atenţie deose&ită prelucrării musculaturii triplei e+tensii a

mem&relor in)erioare de#voltării )orţei de susţinere a se"mentelor corpului şi a

simţului de orientare în spaţiu.

,entru de#voltarea detentei se recomandă e+ecuţii repetate de pliN-uri pe

am&ele picioare apoi pe un picior. E+ersarea săriturilor se )ace la început cu

spri*in la &ara )i+ă apoi la centru cu şi )ără acţionarea o&iectelor portative.

'


48/142

Gimnastica ritmica

Rolul -3riturilor arti-ti2 8, l2/ia . .u2a/i fi4i23!

>ăriturile mici de tipul săriturilor cu min"ea şi paşi săriţi prin in)luenţa lor

multilaterală contri&uie la încăl#irea "enerală a or"anismului pre"ătindu-l

pentru e)ortul ce urmea#ă. >ăriturile mari pot constitui teme de lecţii şi ele se

învaţă şi se per)ecţionea#ă în veri"a a J-a.

II!? Rot3ri al 2orpului 8, a


49/142

Gimnastica ritmica

•

roată laterală pe am&ele mAini sau pe o mAnă@• răsturnare lentă înainte sau înapoi pe am&ele mAini sau pe o mAnă@

• s)oara pe sol antero-posterior sau lateral4 cu spri*in pe una sau am&ele

mAini cu întoarcere în *urul a+ului vertical@

• cilindru@

•

spri*in plutitor pe una sau am&ele mAini cu desc(iderea picioarelor îns)oară antero-posterior sau lateral4

:ceste mişcări se întAlnesc în cadrul lecţiilor de educaţie )i#ică veri"a a J-

a după metodica prevă#ută de "imnastica acro&atică.

;n conţinutul e+erciţiilor de "imnastică ritmică ele tre&uie să )ie )olosite în

strAnsă le"ătură cu o&iectul care nu poate )i ţinut ca decor şi nici acţionat

separat de mişcarea corporală.

'/


50/142

Gimnastica ritmica

:ceste elemente pot )i e+ecutate separat sau în torent însă nu se pot )olosi

mai mult de trei elemente în cadrul unui e+erciţiu. !epăşirea acestui număr de

elemente precum şi ine+istenţa lor se penali#ea#ă.

II!@ E


51/142

Gimnastica ritmica

tructura se reia identic pe partea opusă începAnd cu piciorul drept.

E%emplul 0? Com&inaţie comple+ă cu variante de paşi săltări întoarceri şi

mişcări conduse.

oziţie iniţială! stAnd &raţele *os.

"ormaţii - coloană cAte unul Măsura muzicală - 2M' tempou moderat

#$ecuţie!

1.


52/142

Gimnastica ritmica

E%emplul 1 Com&inaţie de săltări pe loc şi mişcări conduse la nivelul trenului

superior.

oziţie iniţială! stAnd &raţele *os.

"ormaţii - coloană de "imnastică.

Măsura muzicală - 2M'.

#$ecuţie!

1.


53/142

Gimnastica ritmica

E%emplul 2! Com&inaţie comple+ă cu paşi de vals întoarceri po#iţii de

ec(ili&ru şi &alansări de &raţe.

oziţie iniţială! stAnd &raţele lateral.

"ormaţii - coloană cAte patru.

Măsura muzicală - 3M' ritm de vals

#$ecuţie

1.


54/142

Gimnastica ritmica

E%emplul 3: Com&inaţie comple+ă cu paşi de "alop întoarceri săltări şi

mişcări conduse.

oziţie iniţială! stAnd &raţele lateral.

"ormaţii - cerc cu lanţ de &raţe )aţa spre interior

Măsura muzicală - 2M' ritm de "alop

#$ecuţie!

1.


55/142

Gimnastica ritmica

>tructura se reia identic pe partea opusă începAnd cu pas de "alop spre

stAn"a.

Capitolul III TEHNICA DE ACŢIONARE A OBIECTELOR

E+erciţiile cu o&iecte portative sunt caracteristice Gimnasticii Ritmice şi

repre#intă structuri comple+e de mişcări care necesită o mare preci#ie îne+ecuţie o deose&ită îndemAnare şi coordonare aceasta )iind considerată de

unii autori componentă a îndemAnării4.

Coordonarea este impusă de speci)icul e+erciţiilor cu o&iecte în care

acţionarea acestora tre&uie sincroni#ată şi armoni#ată cu elementele de te(nică

corporală paşi sărituri valuri piruete ec(ili&ru4 în concordanţă cu mu#ica.


56/142

Gimnastica ritmica

8&iectele se "rupea#ă pe două cate"orii?

• 8&iecte competiţionale - sta&ilite şi standardi#ate de către =ederaţia

Internaţională de Gimnastică Ritmică. :ceste sunt? coarda cercul

min"ea măciucile şi pan"lica.

• 8&iecte demonstrative - repre#entate printr-o varietate de alte o&iecte?

eşar)e stea"uri pan"lici late &astoane ş.a..

E+erciţiile cu o&iecte portative pot )i )olosite în cadrul lecţiei de

educaţie )i#ică din şcoală în partea pre"ătitoare a lecţiei în veri"ile?

or"ani#area colectivului pre"ătirea or"anismului pentru e)ort înin)luenţarea selectivă a aparatului locomotor.

9a colectivele de începători o&iectele vor )i )olosite pentru

e)ectuarea di)eritelor *ocuri mu#icale în scopul )ormării celor mai

elementare deprinderi de mAnuire@ în partea )undamentală a lecţiei în

veri"a de reali#are a temelor lecţiei unde se va pune accent pe însuşireate(nicii de acţionare a o&iectelor.


57/142


58/142

Gimnastica ritmica

E+erciţiile cu coarda se caracteri#ea#ă prin vioiciune şi )oarte mult ritm. >e

recomandă )olosirea pieselor mu#icale scrise în măsura 2M' polcă "alop

melodii populare4.

>ăriturile peste coardă repre#intă o )oarte vec(e activitate. Cărţi de sport

en"le#e editate în *urul anilor 100 le menţionea#ă ca *ocuri )avorite ale

copiilor. i în #ilele noastre copiii iu&esc acest *ocH pe care îl învaţă cu

uşurinţă unii de la alţii.

>ăriturile peste coardă au in)luenţă &ene)ică asupra sistemului cardio-

vascular contri&uie la educarea )orţei ritmului motric a coordonării şi acontrolului asupra între"ului corp în mişcare. =iind recunoscute ca mi*loace cu

in)luenţă comple+ă asupra or"anismului sunt )olosite pe scară lar"ă atAt în

educaţia )i#ică a şcolarilor cAt şi în antrenamentul sportiv.

>ăriturile peste coardă sunt di)erite în Gimnastica Ritmică )aţă de cele

pre#entate. ;n această )ormă şi-au )ăcut de&utul la al treilea Campionat de

Gimnastică Ritmică care s-au ţinut în !anemarca la Copen(a"a ca e+erciţii

impuse în care săriturile peste coardă4 sunt com&inate cu elemente de te(nică

corporală din toate "rupele.

Nor0l obi2tului

Coarda omolo"ată de =.I.G. pentru concursurile o)iciale poate )i

con)ecţionată din cAnepă sau material sintetic care să posede calitatea de

le*eritate supleţe ca şi cAnepa. Coarda poate )i în"roşată în treimea de mi*loc

cu acelaşi material din care este con)ecţionată.

Coarda poate )i de culoarea naturală a materialului din care este )ăcută

vopsită parţial sau total e+clu#And culorile auriu ar"intiu &ron#. 9un"imea

cor#ii este proporţională cu talia "imnastei.

Pri4a


59/142

Gimnastica ritmica

Coarda tre&uie ţinută le*er )olosindu-i mo&ilitatea pentru a e)ectua

mişcările cu si"uranţă preci#ie şi multă uşurinţă.

,oate )i ţinută cu două mAini de )iecare e+tremitate cu &raţele în di)erite

direcţii şi po#iţii cu o mAnă de am&ele e+tremităţi de mi*loc sau com&inat.

Coarda poate )i desc(isă sau pliată în două în trei sau în patru.

Tipuri . a2/iu,i 2u 2oar.aCoarda este un o&iect care se caracteri#ea#ă prin varietate şi comple+itate

de acţionare. Elementele te(nice pot )i reali#ate în toate direcţiile şi planurile

cu amplitudine şi ritm variat acţionAnd coarda cu o mAnă cu am&ele mAini sau

cu alte se"mente ale corpului în deplină concordanţă cu elementele de te(nică

corporală şi cu mu#ica de acompaniament.

/


60/142

Gimnastica ritmica

Tipuril . a2/iu,i 2u 2oar.a -u,t:

• &alansări

• rotări

• săltări şi sărituri

• în)ăşurări şi des)ăşurări

• desprinderi cu reapucare

• lansări şi preluări

Pro2.l . a2/io,ar al 2or4ii -u,t:

"! Bala,-uril 8, for03 . ar2 2r2 -au opt:

• în plan sa"ital )rontal ori#ontal@

• mici mi*locii mari@

• cu am&ele capete într-o mAnă@

• cu cAte un capăt în )iecare mAnă.

%.a. &alansurile în formă de arc de cerc pot )i mici şi mari?

Cele mici sunt mişcări de pendulare ale cor#ii e+ecutate din poi"nN

articulaţia pumnilor4 cu &raţele întinse sau îndoite în plan )rontal sau sa"ital.

alansurile mici însoţesc di)erite mişcări ale corpului pe loc sau în deplasare şi

la trecerea cor#ii dintr-o mAnă în alta.

Cele mari sunt mişcări ample ale cor#ii e+ecutate din articulaţia scapulo-(umerală cu &raţele întinse. Ele se pot e+ecuta în plan )rontal şi sa"ital ca# în

care mişcarea cor#ii este însoţită de o rotun*ire a trunc(iului ori este &alansată

peste cap înapoi sau înainte.

alansurile în arc de cerc pe *os cu săltări peste coardă sunt )olosite în

diverse com&inaţii cu sărituri întoarceri sau paşi de dans.

60


61/142

Gimnastica ritmica

%.b. &alansurile circulare se pot e+ecuta cu &raţele întinse sau îndoite iar

coarda descrie un cerc complet. >e e+ecută în plan )rontal ori#ontal deasupra

capului sau su& săritură4 şi sa"ital.

61


62/142

Gimnastica ritmica

%.c. &alansurile în opt se pot e+ecuta su& )ormă de spirală şi opt )rAnt în toate

planurile. %a*oritatea acestor &alansuri se reali#ea#ă )ie cu capetele cor#ii

ţinute într-o sin"ură mAnă sau cu apucare apropiată mai rar cu apucare

depărtată4.

%! (,f35ur3ri 5i .-f35ur3ri

:cestea repre#intă mişcări circulare ale cor#ii e+ecutate în *urultrunc(iului taliei &raţului sau c(iar în *urul piciorului.

'.a. Înfăşurări în (urul braţului - se reali#ea#ă prin mişcări de rotaţie mici a

&raţului în articulaţia scapulo-(umerală în)ăşurAnd coarda uni)orm. Celălalt

capăt va )i ţinut cu mAna uşor îndoită.

62


63/142

Gimnastica ritmica

'.b. Înfăşurări în (urul taliei - se e+ecută ţinAnd coarda de am&ele capete într-o

mAnă din articulaţia pumnului printr-un &alans ori#ontal în apropierea

corpului )i+And capetele cor#ii la nivelul taliei.

• Coarda pliată în două

• Coarda întinsă ţinută de un capăt

'.c. Înfăşurări în (urul trunchiului. ;ncep de la nivelul taliei prin )i+area unui

capăt al cor#ii celălalt &raţ ridicat sus va e+ecuta mişcări circulare ori#ontale

deasupra capului succesive şi uni)orme.

63


64/142

Gimnastica ritmica

'.d. Înfăşurări în (urul picioarelor .


65/142

Gimnastica ritmica

7! La,-3ri 5i prlu3ri

Impulsul dat cor#ii în timpul desprinderii tre&uie să imprime acesteia o

vite#ă de deplasare raportată la mişcarea corpului în timpul )a#ei de #&or. Este

o&li"atoriu reali#area unui desen clar în aer.

9a coardă se )olosesc lansări directe şi din &alans.

6


66/142

Gimnastica ritmica

).a. *ansările directe - se e+ecută pe direcţii principale şi intermediare cu

coarda întinsă ţinută într-o mAnă sau în am&ele mAini@ se reali#ea#ă prin

îndoirea şi întinderea &raţelor. ,reluarea prinderea4 cor#ii se )ace cu o mAnă

apucAnd am&ele capete de mi*loc sau cu un capăt în )iecare mAnă.

).b. *ansările din balans - se e+ecută prin )olosirea unui &alans în timpul

pre"ătirii lansării. Impulsul dat din articulaţia poi"nN-ului va avea ca e)ectînvArtirea cor#ii în aer şi menţinerea ei întinsă.

9ansările din &alans în arc de cerc sau opt se pot e+ecuta?

• în plan sa"ital sau )rontal@

• cu am&ele capete într-o mAnă@

•

cu un capăt în )iecare mAnă.,reluarea poate )i continuată cu &alans în )ormă de arc de cerc opt sau se

poate reali#a prin în)ăşurare pe un picior pe un &raţ sau în *urul taliei.

9ansările se pot e+ecuta cu )a#ă mare de #&or sau cu )a#ă redusă.

66


67/142

Gimnastica ritmica

6


68/142

Gimnastica ritmica

• lansare cu partener

9! S3lt3ri 5i -3rituri p-t 2oar.3

+.a. ,ăltările se pot e+ecuta peste coarda ţinută într-o mAnă sau pliată cu

&raţele lateral sau încrucişate înainte cu săltări succesive sau intermediare peste coardă.

>ensul de rotaţie poate )i înainte înapoi dreapta stAn"a diri*at din

articulaţia poi"nN-ului prin rotări mici.

>ăltări pe loc?

• cu impuls şi ateri#are pe am&ele picioare@

• cu impuls pe am&ele picioare şi ateri#are pe un picior@

• de pe un picior pe celălalt@

• impuls pe un picior ateri#are pe acelaşi picior.

6


69/142

Gimnastica ritmica

6/


70/142

Gimnastica ritmica

>ăltări cu deplasare?

• pot )i e+ecutate deplasări di)erite cu săltările enumerate mai sus@

• săltări peste coardă cu paşi de "alop pas sc(im&at pas de polcă aler"are

ascuţită înaltă etc.

0


71/142

Gimnastica ritmica

1


72/142

Gimnastica ritmica

cu trecerea du&lă a cor#ii4

+.b. ,ăriturile - se e)ectuea#ă peste coarda acţionată din articulaţia scapulo-

(umerală ţinută cu am&ele mAini depărtate cu sens de rotaţie înainte sau

înapoi. >e pot e+ecuta toate săriturile artistice de e+emplu? săritura dreaptă

săritura pisicii săritură cu )or)ecarea picioarelor înainte sau înapoi săritura pas

etc. ;nvArtirea cor#ii poate )i simplă sau du&lă.

• >ăritură ca&riole

2


73/142

Gimnastica ritmica

• >ăritură pas succesivă

I,.i2a/ii 0to.i2

,entru însuşirea te(nicii de acţionare a cor#ii se recomandă următoareasuccesiune?

• *ocuri şi e+erciţii variate pentru o&işnuirea cu o&iectul şi însuşirea pri#ei

speci)ice şi a acţiunii poi"nN-ului pumnului4@

• mişcări conduse de &alans şi în)ăşurări@

• rotări cu coarda pliată simplu sau du&lu@

3


74/142

Gimnastica ritmica

• săltări peste coardă e+ecutate pe loc@

• structuri simple care să cuprindă două sau trei din acţiunile enunţate mai

sus@

• săltări e+ecutate în deplasare cu treceri peste coarda învArtită înainte

înapoi sau lateral@

• sărituri artistice peste coardă@

• structuri de două trei acţiuni descrise mai sus@

• însuşirea desprinderilor cu reapucare@

• însuşirea lansărilor prin predarea celor mai simple procedee la început şi

apoi se învaţă cele comple+e cu preluări îna)ara cAmpului vi#ual sau cu

în)ăşurări pe di)erite se"mente4.

!ispunerea elevilor se va )ace în )ormaţii de lucru lar"i care să permită o

evoluţie normală a o&iectelor şi evitarea accidentărilor.

'


75/142

Gimnastica ritmica

III! % MINGE

E+erciţiile cu min"ea contri&uie la de#voltarea unor calităţi artistico-

motrice deose&ite coordonare ritmicitate amplitudine şi e+presivitate artistică.

!iametrul min"ilor poate alterna în )uncţie de nivelul de pre"ătire te(nică

a colectivului cu care se lucrea#ă şi de scopul procesului de instruire.

;n concursurile o)iciale de Gimnastică Ritmică min"ea tre&uie să ai&ă

diametrul cuprins între 1-20 cm "reutatea de minim '00 "rame con)ecţionată

din material sintetic sau cauciuc iar culoarea la ale"ere.

:companiamentul mu#ical )olosit în e+erciţiile cu min"ea constă în piesescrise în măsura 2M' 3M' 6M de pre)erat tempo-urile moderate sau lente4.

E+erciţiile cu min"ea au devenit populare în mai multe ţări min"ea

repre#entAnd unul dintre cele accesi&ile şi îndră"ite o&iecte care )avori#ea#ă

mişcări naturale individuale şi colective şi care stimulea#ă interesul

e+ecutanţilor de toate vArstele.

;n e+erciţiile din concursuri min"ea tre&uie să )ie permanent în mişcare

totdeauna într-o per)ectă coordonare cu mişcările corpului.

Pri4a

%in"ea este ţinută supluH pe palmă sau pe palme care tre&uie să se

rotun*ească după )orma min"ii cu de"etele uşor depărtate sau apropiate )ără a

apuca sau spri*ini min"ii pe ante&raţ.

%in"ea părăseşte palma avAnd ca ultime puncte de contact vAr)ul

de"etelor.


76/142

Gimnastica ritmica

- ,o#iţie corectă a mAinilor pentru ricoşări

- ,o#iţie corectă a mAinii pentru e)ectuarea rulării min"ii pe sol

Tipuri . a2/iu,i 2u 0i,ga:

•

purtări şi treceri• &alansări

• lansări şi preluări

• rulări

• ricoşări

• rotări,rocedee de acţionare ale min"ii

"! Purt3ri 5i tr2ri

:cest procedeu constă dintr-o acţiune de ducere a min"ii pe direcţii şi

planuri di)erite şi de trecere a ei dintr-o po#iţie în alta în linie dreaptă sau în arc

de cerc.

6


77/142

Gimnastica ritmica

:cţiunile de purtare şi trecere tre&uie e+ecutate cu continuitate )ără a opri

sau &rusca e+ecuţia însoţite de di)erite mişcări ale corpului? arcuiri răsuciri

îndoiri etc.

,urtările min"ii se pot e+ecuta?

a.cu o mAnă?

• în plan sa"ital@

• în plan )rontal@

• în plan ori#ontal.


78/142


79/142

Gimnastica ritmica

c. &alansurile în opt se e+ecută în di)erite planuri cu min"ea ţinută într-o mAnă

sau în am&ele@

• opt vertical )rontal@

• opt vertical )rontal culcat@

• opt ori#ontal )rontal sau sa"ital.

/


80/142

Gimnastica ritmica


81/142

Gimnastica ritmica

Caracteristic acestor lansări este că mişcarea de &alans a &raţului se

ampli)ică cu impuls din &a#in. :st)el de lansări se pot e+ecuta înainte sau

lateral.

!in &alans min"ea se mai poate arunca? de la spate peste cap pe su& &raţ

acesta )iind îndoit4.

9ansările pot )i însoţite de variaţii de paşi întoarceri piruete sărituri sau

elemente acro&atice.

,reluările se pot )ace cu o mAnă cu am&ele mAini sau cu alte se"mente de

e+emplu? în aşe#at picioarele îndoite preluarea se )ace cu pieptul şi coapsele4.

1


82/142

Gimnastica ritmica

c. *ansările directe se e+ecută cu min"ea pe palmă &raţul îndoit? apoi

urmea#ă întinderea &raţului în direcţia necesară urmată de eli&erarea şi

#&orul min"ii pe o traiectorie iniţială. >e e+ecută cu am&ele mAini şi cu o

mAnă.

• 9ansare cu preluare pe am&ele mAini

• 9ansare înapoia umerilor

2


83/142

Gimnastica ritmica

• 9ansare cu &raţul în rotaţie internă

• 9ansare cu turaţie 360S

3


84/142

Gimnastica ritmica

c. *ansările din înv-rtire?

• cu o mAnă@

• cu am&ele mAini.

d. *ansările din rulare se pot e+ecuta în plan sa"ital sau )rontal.

,reluarea min"ii se poate e+ecuta?• cu &alans cu o mAnă sau cu am&ele mAini pe partea palmară sau pe

partea dorsală cu am&ele mAini4@

• cu rulare în *urul diametrului ori#ontal.

9a preluarea prin rulare cu două mAini min"ea tre&uie să )ie apucată o&lic

înainte sus cu am&ele mAini şi continuată imediat rulAnd-o în timp ce &raţele

co&oară în direcţia căderii min"ii însoţită de mişcări ale corpului.

9! Ri2o53ri

>e e+ecută suplu cu palma rela+ată prin impulsuri de sus în *os sau o&lic

înainte înapoi4 min"ea )iind condusă şi nu plesnită.

Ricoşarea este un procedeu speci)ic de acţionare al min"ii şi se e+ecută pe

sol sau în aer lovind-o cu palma sau cu altă parte a corpului picior umăr

'


85/142

Gimnastica ritmica

piept "enunc(i4. ;nălţimea la care min"ea ricoşea#ă după &ătaie depinde de

elasticitatea acesteia şi de )orţa impulsului iniţial.

a. icoşarea pe sol - se e+ecută mai multe loviri în serie din deplasare sau

din di)erite po#iţii de ec(ili&ru. ;mpin"erile min"ii în sol se reali#ea#ă din

articulaţia poi"ne-ului şi cu de"etele apropiate. Ricoşările min"ii sunt însoţite

de di)erite mişcări ale corpului.

• ricoşare în po#iţie *oasă

• ricoşare în *urul corpului

• ricoşare înaintea corpului


86/142

Gimnastica ritmica

• ricoşare cu întoarcere

• ricoşare printre picioare

• ricoşare în mers

6


87/142

Gimnastica ritmica

• ricoşare în aler"are

• ricoşare cu pas lateral încrucişat

• ricoşare cu pas c(assN


88/142

Gimnastica ritmica

• ricoşare cu săritura pas

• ricoşare cu pas de "alop lateral

• ricoşare cu partener


89/142

Gimnastica ritmica

b. icoşarea în aer apare într-o varietate mare de e+ecuţie în )uncţie de

com&inaţiile aruncărilor lovirilor preluărilor. >e e+ecută prin lovirea min"ii cu

palma sau cu partea dorsală cu o mAnă sau cu am&ele mAini.

>! Rul3ri

Rulările sunt mişcări li&ere care se e)ectuea#ă pe sol sau pe o parte a

corpului. Rularea tre&uie să )ie continuă )ără săltări şi cu traiectorie precisă.

a. ulările pe sol - mAna cu min"ea pe palmă se aşea#ă cu partea dorsală pe sol

şi apoi o rulea#ă în direcţia dorită. ,reluarea se e+ecută suplu aşe#And mAna cu

partea dorsală pe sol înaintea min"ii. ;n timpul rulării e+ecutanta se poate

deplasa cu di)eriţi paşi sau sărituri.

• rulare în aşe#at

• rulare în culcat )acial

/


90/142

Gimnastica ritmica

• rulare în po#iţia pe "enunc(i

• rulare în po#iţie înaltă

• rulare cu aler"are

/0


91/142

Gimnastica ritmica

• rulare cu săritura pas

b. ulările pe segmente - se pot e)ectua? pe un &raţ în continuare pe piept sau

pe spate şi pe celălalt &raţ@

o pe am&ele &raţe paralele şi apropiate@

o pe spate@

o pe un picior sau pe am&ele picioare@

o pe o parte a corpului@ aceasta poate )i însoţită de acţiuni ale corpului

care a*ută sau su&linia#ă mişcarea respectivă e+tensii îndoiri4.

• Rulare între mAini

/1


92/142

Gimnastica ritmica

•

Rulare pe picioare

• Rulare pe &raţe

• Rulare pe un &raţ

/2


93/142


94/142

Gimnastica ritmica

• Rulare pe spate

• Rulare pe &raţ şi pe spate

I,.i2a/ii 0to.i2

Instruirea începe cu *ocuri pentru o&işnuirea cu o&iectul însuşirea pri#ei

purtări de o&iect rulări pe sol lansări e+ecutate în "rup sau pe perec(i.

,redarea di)eritelor tipuri de acţiuni începe cu?

/'


95/142

Gimnastica ritmica

• toate tipurile de &alansuri@

• rulări pe sol pe se"mente conduse@

• lansări mici cu impuls cu două mAini şi preluări la )el@ apoi lansări dintr-o

mAnă preluare cu două mAini@

• ricoşări cu două mAini cu o mAnă dintr-o mAnă în alta@

• rotări şi ec(ili&rări.

=iecare din acţiunile descrise se vor e+ersa întAi pe loc apoi din deplasare

concomitent cu diverse elemente de te(nică corporală şi apoi din ce în ce mai

comple+e.

III! ' PANGLICA

,an"lica este unul din o&iectele )oarte spectaculoase dar şi )oarte di)icil de

acţionat.

:cţionarea sa este di)icilă datorită cerinţei impusă în concursuri de amenţine permanent în mişcare întrea"a pan"lică pAnă la vAr) într-un desen

precis )ără a atin"e solul sau corpul "imnastei.

Nor0l obi2tului

,an"lica este alcătuită din? &a"(etă ataş pentru )i+are şi pan"lica.

=i+area pan"licii de &a"(etă determină în mare măsură calitatea desenului

ei în aer şi varietatea mişcărilor care se e+ecută.

a"(eta poate )i con)ecţionată din lemn de &am&us )i&ră de sticlă sau

material sintetic cu lun"ime cuprinsă între 0-60 cm în care se include şi

partea de )i+are.

!iametru? 1 cm ma+imum în e+tremitatea de care se ţine.

/


96/142

Gimnastica ritmica

,an"lica este con)ecţionată din saten sau altă ţesătură asemănătoare )ără a

)i apretată. 9un"imea ei este de 6 m du&lată spre inel pe o lun"ime de 1 m.

Greutatea ţesăturii este de 3 "r. iar lăţimea este cuprinsă între '-6 cm.

Culoarea este la ale"erea "imnastei e+cluse )iind auriu ar"intiu &ron#.

Pri4a

;n mod normal o&iectul este ţinut de capătul &a"(etei care se spri*inită în

palmă.


97/142

Gimnastica ritmica

"! Bala,-3ril - repre#intă acţiuni speci)ice şi )undamentale care pot )i

reali#ate pe sol suspendate în planurile cunoscute şi în direcţii di)erite. Ele pot

)i e+ecutate din umăr cot sau pumn dimensiunea )iind variată.

• &alans spre înainte şi spre înapoi

• &alans înaintea corpului

• &alans deasupra capului

/


98/142

Gimnastica ritmica

• &alans şi prindere

• &alans cu două pan"lici

/


99/142

Gimnastica ritmica

%! Cir2u0.u2/ii în circumducţii toate cercurile tre&uie parcurse la aceeaşi

vite#ă de la început pAnă la )inal. Cercurile mari se )ac cu tot &raţul iar

cercurile mici se )ac din poi"nN.

• circumducţie în plan )rontal

• circumducţie în plan sa"ital

• circumducţie în plan ori#ontal

//


100/142

Gimnastica ritmica

• circumducţie cu două pan"lici

'! Opturi opturile se pot e)ectua în planurile )rontal sa"ital şi ori#ontal. Cele

două &ucle ale optului tre&uie să )ie e"ale şi e+ecutate la acelaşi nivel. ;n

desenarea optului mAna tre&uie să mear"ă încet şi să treacă de la pri#a normală

la pri#a inversă sau invers.

• opt in plan )rontal

100


101/142

Gimnastica ritmica

• opt în plan vertical

• opt în plan sa"ital

• opt în plan ori#ontal

• opt în plan )rontal

101


102/142

Gimnastica ritmica

7! Spirall 5i 5rpuiril sunt acţiuni e+ecutate din articulaţia pumnului care

desenea#ă cele două )orme pe a+ă verticală sau ori#ontală. 8ndulaţiile pan"licii

tre&uie să )ie aplati#ate de aceeaşi amplitudine pe toată sup

Documents

Gimnastica Ritmica Curs de listat.doc