Gymnastics (Curs de gimnastica)

8/9/2019 Gymnastics (Curs de gimnastica)

1/139

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

GIMNASTICA ÎN ŞCOALĂ

Prof !"#$ %r PAŞCAN IOAN

C&!'-N()o*(+

1


2/139

CURSUL NR .

GIMNASTICA, CARACTERISTICI, SARCINI

. R(/!r#&0 1# /#'&o(*0&0 2#/"(34#*##

GIMNASTICARamuri şi mijloace

Gimnastica de bază

Ex. de ront şi ordine

Ac!iuni "e loc

le#ate de orma!ie$orma!ii de adunare$orma!ii de lucru

Ac!iuni din de"lasare$orma!ii de marş %ntoarcer i din de"lasare

&e"lasş

ări 'n i#uriSc(imbări 'n cadrulcoloanei de mar

Ex. de dez)oltare iziă

Ex. libere sim"le

!

şi com"lexeEx. cu caracter de or ăEx. cu caracter de mobilitateEx. cu caracter derelaxare

Ex. cu obircte*astonMin#eGantereMăciuciExtensor +biecteim"ro)izate

Ex. cu

a

şi laa"arateScara ixă*anca cucărucior Scri"e!,elcometru*enzi de cauciuc

A"aratecom"lexe

Ex. cu "artener

Ex. a"licati)e

Nes"eciice-Mers Ale#areS

!iTrac!iuni

ărituri Aruncări

T'r'reTrans"ortde #reută

şi"rinderiS"eciice-Ec(ilibru

C

şi 'm"in#eriarcursuride obstacole

%nsuşirea bazelor #enera le ale mişcării/ "arametris"a!io0tem"orali 1ritm/ tem"o/ #rad de 'ncordare2

Gimnastica de "erorman!ă

Acrobatică

Indi)idual- static

%n #ru"- "erec(i "iramide3a a"arates"eciale-

"las

ă dinamică

ă roată trambulină basculă

Ritmicăs"orti)ă

Indi)idual-liber

cu obiecte Ansamblu- liber cu obiecte

Gimnasticrtistic

ăăa

Masc.- Sol Cal Inele Sărit aral *ara$em.- Sărit aral

Gimnasticăaerobică

Tradi!ional

Com"eti!ională Indi)idual erec(i mixte Trio

Gimnasticaa"licată

$i#/ 4/4/ Ramurile i mijloacele #imnasticii 1Rusu/ I./ a can/ I./ Grosu/ E./ Cucu/ 5./ 46672

8 ărare!

*'rnăSol

G.

"t.

i#ienic!ie

G. Medical

ăG. 'n "roduc

ăG. alte ranuris"orti)e

$orma!ia !iunişi no

+ D0f#"#r0( 2#/"(34#*##

Gimnastica constă din exerciţii metodice, conduse după un plan sistematic şidupă reguli anumite în vederea conservării sănătăţii şi a sporirii capacităţilor fiziologiceale corpului omenesc, implicit a celor psihice, voinţă, curaj, etc.” !iriţescu, ".,#alestrica, 1$%&, p.1'(,,)istem de exerciţii aplicat analitic sau glo*al care influenţeazăselectiv şi cumulativ aparatul locomotor, în vederea perfecţionării mişcărilor corpuluiomenesc, a formării ţinutei corecte”. )rotescu, +., #odlaha, ., -erminologia gimnasticii,1$'&, p. 1(,, Gimnastica reprezintă un sistem special de exerciţii fizice naturale şi createcare urmăresc întărirea sănătăţii, influenţarea selectivă şi precisă a aparatului locomotor,dezvoltarea fizică armonioasă, dezvoltarea calităţilor motrice, formarea şi perfecţionareacapacităţii de mişcare a omului” /e0ete, . Gimnastica de *ază, acro*atică şi sărituri,1$$%, p.11(.

5 C(r(*40r#34#*0&0 2#/"(34#*##1. Gimnastica constituie unul din cele mai importante mijloace ale educaţiei

fizice. 2a dispune de o teorie proprie, de mijloace şi forme specifice de organizare şi de ometodică proprie a procesului de predare.. +re un conţinut extrem de *ogat şi adapta*iltuturor categoriilor de executanţi, indiferent de v3rstă, sex sau grad de pregătire.


3/139

4. 5atorită caracterului analitic a multor mişcări, gimnastica exercită o influenţă precisă şi selectivă asupra organismului. 2xerciţiile se pot selecţiona analitic culocalizarea exactă la6

7 un anumit segment corporal *raţ, picior etc. (8 7 o articulaţie genunchi, coloană etc. (8

7 la o grupă sau mai multe grupe musculare.&. Gimnastica presupune executarea mişcărilor cu maximum de corectitudine, precizie, localizare, amplitudine.

9. #racticarea gimnasticii determină6 a. o stăp3nire elementară şi multilaterală a aparatului locomotor în

condiţii o*işnuite şi neo*işnuite8 *. dezvoltă aptitudini psiho7comportamentale generale, cum sunt6

7 inteligenţa motrică 7 capacitatea de învăţare şi de execuţie 7 capacitatea de mo*ilizare a energiei 7 capacitatea de refacere fizică şi psihică.

c. dezvoltă cele mai importante aptitudini psiho7motrice, cum sunt6coordonarea, lateralitatea, echili*rul, percepţia 0inestezică şi spaţio7temporală.%. #rin conţinutul specific, gimnastica contri*uie şi la dezvoltarea unor calităţi

psihice volitive ca6 d3rzenia, perseverenţa, rezistenţa la o*oseală şi durere, etc.'. #rin ajutorul acordat partenerului în procesul de învăţare se dezvoltă6 7 spiritul de cola*orare8 7 solidaritatea8 7 capacitatea de autoapreciere8 7 simţul răspunderii colective8 7 spiritul de o*servaţie şi altele.:. /oloseşte pe o scară largă acompaniamentul muzical, dezvoltă simţul ritmului

şi expresivitatea mişcării.$. Gimnastica cere o ţinută corectă estetică ; se referă la atitudinea fizică acorpului în diferite poziţii şi mişcări.

1n gimnastică, valoarea şi efortulexecuţiei sunt determinate at3t de conţinutul dificultatea, complexitatea( exerciţiului, c3tşi de forma su* care el a fost executat.

/orma de execuţie tre*uie să fie67 precisă87 corectă87 estetică87 expresivă87 sta*ilă.

4


4/139

6 S(r*#"#&0 2#/"(34#*##1. +sigurarea condiţiilor optime pentru6

a. întărirea sănătăţii *. dezvoltarea corectă şi armonioasă a organismului.

. )ă contri*uie la dezvoltarea capacităţilor motrice condiţionale, coordinative şi

intermediare.4. #rin mijloacele specifice de care dispune, formează capacitatea individului dea7şi relaxa diferite grupe musculare sau întregul corp, relaxare necesară după diferiteactivităţi cotidiene.

&. )ă dezvolte principalele funcţii ale organismului care să asigure *aza sănătăţiişi capacităţii de muncă.

9. /ormarea şi dezvoltarea ţinutei corecte şi expresive a mişcărilor, contri*uindastfel la educarea estetică a executanţilor.

%. "orectarea unor atitudini deficiente şi com*aterea influenţei negative asupraorganismului, datorate unor activităţi profesionale unilaterale.

'. "orectarea unor deficienţe motorii rezultate ca urmare a unor traumatisme.

:. ?enţinerea şi dezvoltarea capacităţii fizice la v3rstă înaintată.$. +sigurarea unui suport fizic corespunzător altor discipline sportive.1n denumirea unei poziţii sau mişcări,

să utilizeze cuvinte din fondul lexical principal.. )ă fie ştiinţifică, dar în acelaşi timp şi accesibilă.4. )ă fie unitară ; să ai*ă acelaşi înţeles în toate domeniile activităţilor

corporale.&. )ă fie precisă, pentru a evita interpretări diferite ale unor termeni.9. )ă fie clară, să oglindească c3t mai real imaginea mişcării.%. )ă fie concisă. 5escrierea terminologică să fie scurtă, să nu conţină elemente

suplimentare sau să îngreuneze înţelegerea termenului.7 ?işcarea de ridicare sau *alansarea ( a *raţelor, a piciorului de o*icei se

execută cu mem*rele întinse.

&


5/139

7 #entru a respecta cerinţa conciziei se pot folosi anumiţi termeniconvenţionali, cum sunt6 ,, podul” ,, sfoara @ ,, roata” ,, sărituri ca mingea”

7 )e pot utiliza termeni sugestivi, cum sunt6 mersul piticului, mersul ursului,mersul păianjenului, tăvălugul, şenila etc.

'. )ă servească drept mijloc de comunicare internaţională -- termenii care

poartă numele sportivilor gimnaştilor ( care au executat prima dată , într7un concursoficial, elementele respective, cum sunt8 5anilova, Ginger, "omăneci, !ovAcs,5răgulescu, 5iamidov, 2ndo, -su0ahara, )talder, etc.

+ P&("!r#&0 1# (80&0 9" *(r0 30 080*!4: /#1*:r#&0• P&("!& fro"4(& ; împarte corpul într7o parte anterioară şi una posterioară.

?işcări posi*ile6 pas lateral spre st3nga sau spre dreapta, îndoirea trunchiului lateral sprest3nga sau spre dreapta, ridicarea *raţelor lateral, etc.

• P&("!& 3(2#4(& ; este perpendicular pe planul frontal şi împarte corpul într7o parte st3ngă şi una dreaptă. ?işcări posi*ile6 pas înainte sau înapoi, îndoirea trunchiuluiînainte sau înapoi, *alansări de *raţe înainte şi înapoi, etc.

• P&("!& or#


6/139

Pon ce constă diferenţa dintre poziţia longitudinală şi cea transversală a

executantului faţă de aparatD

%


7/139

CURSUL NR +

POZIŢIILE CORPULUI

A Po"%

Caracteristici:7 2ste o poziţie *ipedă, ortostatică8

7 Greutatea corpului este repartizată în mod egal pe am*ele picioare8 7 #icioarele sunt apropiate şi întinse, călc3iele lipite, v3rfurile depărtate la

aproximativ o lăţime de talpă8 7 -runchiul este menţinut drept, a*domenul supt, toracele uşor ridicat, umerii

pe aceeaşi linie8 7 "apul se ţine drept, *ăr*ia uşor ridicată, privirea înainte8 7 Eraţele sunt întinse, lipite de corp, palmele de asemenea, întinse, degetele

apropiate şi în contact cu partea lateral7externă a coapselor8 7 #oziţia @ st3nd” dingimnastică este estetică şi fiziologică. 2xersată sistematic, are influenţă pozitivă asupraformării ţinutei corecte şi efecte corective asupra atitudinilor vicioase ale corpului.

Po


8/139

d. )t3nd cu genunchii mult îndoiţi ; ghemuit8 e. )t3nd cu picioarele depărtate lateral8 f. )t3nd depărtat în plan antero7posterior cu piciorul st3ng înainte8

d e

g. )t3nd fandat înainte8 h. )t3nd fandat lateral8 i. )t3nd fandat înapoi poziţia de apărare(8 j. )t3nd cu picioarele încrucişate, st3ngul peste dreptul8 0. )t3nd pe un picior, celălalt pe v3rf( sprijinit înainte8

# ( i j 9

l. )t3nd pe un picior, celălalt ridicat înainte8 m. )t3nd pe un picior, celălalt ridicat înapoi8 n. )t3nd pe un picior uşor îndoit, celălalt îndoit ridicat înapoi8 o. )t3nd pe un picior, celălalt v3rf sprijinit pe *anca de gimnastică.

l m n o

:


9/139

II P0 20"!"*#

Caracteristici:7 #icioarele sunt îndoite din articulaţia genunchilor în unghi drept8

7 "ontactul pe suprafaţa de reazem se realizează cu genunchii, cu parteaanterioară a gam*elor şi cu regiunea superioară a la*elor8

7 #icioarele sunt apropiate, călc3iele lipite, v3rfurile întinse8 7 )egmentul vertical de la cap la gam*e ( are o ţinută dreaptă, similară cu cea

a poziţiei @ st3nd”.Po


10/139

Caracteristici:7 >n această poziţie corpul formează două segmente, unul vertical de la creştet

la şezut, şi altul orizontal de la şezută la călc3ie87 )prijinul corpului are loc pe *azin şi regiunea posterioară a picioarelor8

7 "apul, trunchiul, spatele, umerii păstrează aceeaşi atitudine ca în poziţia@st3nd”8

7 Eraţele sunt situate l3ngă corp şi uşor îndoite din coate8 7 #almele, av3nd degetele apropiate şi întinse, sunt aşezate pe suprafaţa de

reazem, alături de şezută.Po


11/139

Caracteristici:7 >n gimnastică şcolară poziţia de culcat este clinostatică, cu faţa în sus8 7 "orpul este întins, cu partea sa dorsală în contact aproape total cu suprafaţa

de reazem8 7 #icioarele sunt apropiate şi întinse cu v3rfurile unite8 7 Eraţele sunt întinse, lipite de corp, degetele apropiate.>n funcţie de orientarea corpului spre suprafaţa de reazem deose*im6 7 culcat dorsal8 7 culcat facial8

7 culcat costal.

Por"(4

11


12/139

Caracteristici:7 2ste o poziţie suspendată a corpului, susţinută de un aparat sau o instalaţie în

majoritatea cazurilor cu ajutorul prizei m3inilor87 "entrul general de greutate al corpului se găseşte su* punctul de apucare

sau de agăţare( 8

7 >n această postură corpul se găseşte într7o poziţie de echili*ru sta*il8 7 merii se găsesc su* nivelul apucării8 7 Eraţele, trunchiul şi picioarele apropiate sunt complet întinse8 7 >n funcţie de poziţia corpului în spaţiu deose*im6 at3rnat pe verticală, at3rnat

pe orizontală şi at3rnat răsturnat.Po


13/139

h. +t3rnat agăţat la genunchi8 i. +t3rnat şi agăţat cu v3rfurile picioarelor cui*(.

# ( i

VI. S)r#'#"

Caracteristici: 7 2xecutantul se găseşte cu toată greutatea corpului susţinută numai în *raţe8 7 "entrul general de greutate al corpului se găseşte de o*icei deasupra

punctelor de sprijin8 7 merii se află, de asemenea, deasupra punctelor de reazem8 7 Eraţele sunt întinse pe l3ngă corp, spatele drept şi umerii împinşi în jos8

7 #icioarele sunt întinse şi apropiate8 7 "orpul este drept, capul uşor ridicat8 7 >n această poziţie corpul executantului se găseşte în echili*ru insta*il.Po


14/139

d e

g. )prijin lateral la inele cruce (8 h. )prijin lateral sagital la inele8 i. )prijin lateral răsturnat la inele6

# ( i

B Po


15/139

a b c d

e. )prijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat înainte8 f. )prijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat înapoi8 g. )prijin ghemuit pe un picior celălalt ridicat lateral.

e #

II. Sprijin pe genunchi ( pe genunchi sprijin pe palme

D0r#$(40 %#" )o


16/139

III. Sprijin culcat

D0r#$(40 %#" ?3)r#'#" *!&*(4@ a. )prijin culcat facial8 *. )prijin culcat dorsal8

c. )prijin culcat costal dreapta8

a b c

d. )prijin culcat costal st3nga8 e. )pijin culcat facial cu picioarele depărtate8 f. )prijin culcat dorsal cu un picior ridicat8

d e

g. )prijin culcat costal cu un picior ridicat lateral8 h. )prijin culcat facial înalt8 i. )prijin culcat facial ad3nc8

# ( i

j. )prijin culcat dorsal înalt8 0. )prijin culcat costal înalt. l. )prijin culcat costal ad3nc.

j 9 l

1%


17/139

IV. !t"rnat st"nd

E80/)&0 %0 (4>r"(4 34>"% a. +t3rnat st3nd facial la *ara fixă8 *. +t3rnat st3nd dorsal la *ara fixă8 c. +t3rnat st3nd costal 7 st3nga la inele8

a b c

d. +t3rnat st3nd costal ; dreapta la scara fixă, piciorul st3ng ridicat lateral,m3na st3nga pe şold8

e. +t3rnat st3nd facial, cu corpul îndoit la scara fixă.

d e

V. !t"rnat sprijinit E80/)&0 a. +t3rnat pe *ara înaltă, sprijinit pe *ara joasă la paralele inegale8 *. +t3rnat sprijinit la scara fixă cu corpul pe orizontală.

a b

1'


18/139

VI. !t"rnat culcat E80/)&0 a. +t3rnat pe *ara înaltă, la paralele inegale, culcat facial pe *ara joasă8 *. +t3rnat pe *ara înaltă, la paralele inegale, culcat dorsal pe *ara joasă8 c. +t3rnat la scara fixă, culcat dorsal pe lada de gimnastică

a b c

Î"4r0=:r# r0*()#4!&(4#$01. 2numeraţi poziţiile fundamentale ale corpului.. "are este diferenţa dintre poziţia fundamentală ,,sprijin” şi cea de ,,at3rnat”D4. "are sunt principalele grupe de poziţii mixteD&. 5aţi exemple de poziţii mixte la diferite aparate de gimnastică.

CURSUL NR 5

1:


19/139

POZIŢIILE ŞI SEGMENTELE CORPULUI

I. #o$iţiile şi mişcările capului #oziţiile capului6

7 aplecat înainte87 aplecat înapoi extensie (87 aplecat lateral spre st3nga87 aplecat lateral spre dreapta87 răsucit spre st3nga87 răsucit spre dreapta87 aplecat şi răsucit87 răsucit şi aplecat.

?işcările capului67 aplecare înainte87 aplecare înapoi8

7 aplecare spre st3nga87 aplecare spre dreapta87 răsucire spre st3nga87 răsucire spre dreapta87 rotare spre st3nga87 rotare spre dreapta87 *alansare laterală.

II. #o$iţiile şi mişcările braţelor #oziţiile *raţelor întinse pe direcţii principale6

a. *raţele jos8

*. *raţele înainte8 c. *raţele lateral8 d. *raţele sus.

a b c d

#oziţiile *raţelor întinse pe direcţii intermediare6

1$


20/139

a. *raţele lateral7jos8 *. *raţele lateral7sus8 c. *raţele înainte7jos8 d. *raţele înainte7sus8

a b c d

e. *raţele înapoi7jos8 f. *raţele înapoi7sus8 g. *raţele pe diagonală.

e #

#oziţiile *raţelor întinse pe direcţii o*lice6a. o*lic7înainte7lateral7jos8

*. o*lic7înainte7lateral7sus8 c. o*lic7înapoi7lateral7jos8 d. o*lic7înapoi7lateral7sus.

a b c d

e. *raţele înapoi7jos8 f. *raţele înapoi7sus8 g. *raţele pe diagonală.

e #

#oziţiile *raţelor întinse pe direcţii o*lice6


21/139

a. o*lic7înainte7lateral7jos8 *. o*lic7înainte7lateral7sus8 c. o*lic7înapoi7lateral7jos8 d. o*lic7înapoi7lateral7sus.

a b c d

#oziţiile *raţelor îndoite la $


22/139

f. m3ini la ceafă8 g. m3ini la spate.

e #

#oziţiile *raţelor com*inate sau mixte6 a. poziţia *raţelor în @ )”8 *. *raţele încrucişate înainte7jos8

a b

c. m3na st3nga la piept, *raţul drept lateral8 d. *raţul drept lateral, *raţul st3ng sus8 e. m3na st3ngă pe şold, *raţul drept coroană sus.

c d e

%işcările braţelor?işcările specifice *raţelor au loc în următoarele articulaţii6 articulaţiile

degetelor, pumnilor, coatelor şi a celor scapulo7humerale. ?işcările pot fi executate îndiferite planuri şi în jurul unor axe. "ele mai cunoscute mişcări sunt de6 9"%o#r0 1# 9"4#"%0r0 r#%#*(r0 1# *o=or>r0 %0):r4(r0-()ro)#0r0 =(&("3(r0 9" %#f0r#40 %#r0*7##ro4(r0 r:3!*#r0 %!*0r0 9"*r!*#1(r0 f&!4!r(r0

III Po


23/139

Po


24/139

- ()&0*(r0 "!/(# 9"(#"40 - 9"%o#r0 9"(#"40, &(40r(& 3)r0 34>"2(, &(40r(& 3)r0 %r0()4( 1# 9"()o#

0840"3#0 - r:3!*#r0 3)r0 %r0()4( 1# 3)r0 34>"2( - r#%#*(r0

- *o=or>r0 - ro4(r0 - ()&0*(r0 *! r:3!*#r0 - 9"%o#r0 *! r:3!*#r0 - r:3!*#r0 *! ()&0*(r0 - r:3!*#r0 *! 9"%o#r0 - $(& - =(&("3(r0

?işcările mem*relor inferioare6?em*rele inferioare pot executa un număr mare de mişcări, în planuri diferite.

"ele mai cunoscute mişcări sunt de6 7 îndoire ; întindere8 7 r idicare ; co*or3re8 7 *alansare8 7 depărtare ; apropiere8 7 răsucire8 7 păşire8 7 încrucişare8 7 ducere8 7 fandare8 7 forfecare8

7 pedalare.IV R02! %0 %03*r#0r0 ( )o


25/139

E80/)&0 7 )t3nd poziţia fundamentală (, depărtat, *raţele lateral poziţii derivate(.

7 "ulcat dorsal poziţia fundamentală (, picioarele depărtate, *raţele sus poziţii derivate(.

7 +şezat, picioarele îndoite şi depărtate, *raţul st3ng înainte, m3na dreapta peşold.

7 +t3rnat, cu *raţele îndoite, la *ara fixă, picioarele depărtate.

9


26/139

V R02! %0 %03*r#0r0 ( /#1*:r#&or

#entru descrierea mişcărilor, ordinea în care se folosesc cuvintele esteurmătoarea6

a. denumirea mişcării ; primul cuv3nt îndoire, aplecare, ridicare, etc(8

*. segmentul partea corpului sau a corpul întreg( care va efectua mişcarea*raţul, capul, trunchiul, etc.(8c. direcţia de deplasare a segmentului sau a corpului întreg (8

d. poziţia finală .E80/)&0 7 idicarea a( *raţelor *( prin înainte c( sus d(. 7 Ealansarea piciorului înainte p3nă la orizontală. 7 >ndoirea trunchiului spre st3nga.>n cazul mişcărilor compuse şi complexe ; mai multe segmente participă

deodată la efectuarea unei acţiuni ; se descriu, conform regulii de mai sus, mişcărileefectuate de fiecare segment în parte, încep3nd cu picioarele şi continu3nd cu trunchiul,

*raţele şi capul 7 dacă mişcările sunt efectuate din primele patru poziţii fundamentale ; şi de la priză spre extremităţi, pentru ultimele două.

E80/)&0 7 #as lateral st3nga cu aplecarea trunchiului înainte şi ridicarea *raţelor

lateral8

7 >ndoirea uşoară a piciorului drept, *alansarea st3ngului înainte cu ridicarea *raţului drept sus şi m3na st3nga pe şold.

%


27/139

VI R02! %0 %03*r#0r0 ( 080r*#7##&or

+cestea presupun folosirea următoarelor succesiuni de cuvinte6 a. se descrie poziţia iniţială din care începe exerciţiul, încep3nd cu literă

mare, iar la sf3rşit se pun două puncte8 *. se descrie fiecare timp din care este format

exerciţiul, folosind regulile de descriere a mişcărilor. -impii se scriu cu cifre ara*e,iar descrierea mişcărilor cu litere mici. Ha sf3rşitul fiecărui timp descris se pune punct şivirgulă ca semn de punctuaţie (8 c. ultimul timp al fiecărui exerciţiu reprezintă poziţia finală, care poate coincide cu poziţia iniţială a exerciţiului. Ha sf3rşitul descrieriiultimului timp se pune punct. 5acă exerciţiul se efectuează şi pe partea opusă sau cucelălalt segment acest lucru tre*uie specificat ; idem pe partea opusă.

E80/)&0 )0"4r! %03*r#0r0( 080r*#7##&or

7 )t3nd6 1. ridicarea *raţelor înainte8

. pas lateral st3nga cu ducerea *raţelor lateral8 4. îndoirea trunchiului lateral st3nga, cu m3inile pe şolduri8 &. revenire în poziţia iniţială8 9 ; : idem 1 ; & spre partea opusă se repetă ex. spre dreapta(.

: 4 ;< =

7 )t3nd, depărtat, *raţele lateral6 7 1, îndoirea trunchiului spre st3nga, cu arcuire de x, m3ini pe şolduri8 7 4,& idem 1, pe partea opusă spre dreapta (.

;12

'


28/139

VII R02! %0 %03*r#0r0 1# %0 (&*:4!#r0 ( *o/)&080&or %0 080r*#7##

a. )e numerotează exerciţiile, în ordine, cu cifre romane8 *. )e descrie fiecare exerciţiu conform regulilor de descriere a exerciţiilor8c. 2xerciţiile se ordonează în funcţie de scopul urmărit şi se eşalonează într7o

ordine presta*ilită, şi anume67 exerciţii uşoare pentru cap şi *raţe 8 7 exerciţii pentru trunchi a*domen, spate, părţile laterale(8 7 exerciţii pentru picioare.Pr0*#n continuare se folosesc mişcăricompuse şi complexe, care se adresează la mai multe segmente părţi ale corpului( înacelaşi timp. "omplexele se termină cu exerciţii efectuate de o*icei( din poziţia st3nd,ale căror mişcări de *ază sunt săriturile. n complex este alcătuit din : 71< sau 1

exerciţii în funcţie de v3rsta, nivelul de pregătire motrică a executanţilor, o*iectiveleoperaţionale sta*ilite pentru lecţie, etc.

E80/)&0

2xerciţiul I )t3nd6

1. ridicarea *raţelor înainte8. rotarea *raţelor înainte84. rotarea *raţelor înapoi8&. co*or3rea *raţelor jos.

: 4 < =

:


29/139

2xerciţiul II )t3nd, depărtat, *raţele sus6

1. extensia trunchiului8. îndoirea trunchiului cu aşezarea palmelor pe sol84. îndoirea trunchiului spre st3nga, m3ini pe şolduri8

&. idem 4 spre dreapta.

4 < = ;1:2

Î"4r0=:r# r0*()#4!&(4#$0

1. "are sunt poziţiile *raţelor întinse pe direcţii principaleD. #recizaţi poziţiile *raţelor întinse pe direcţii intermediare.4. 2numeraţi cele mai importante mişcări ale trunchiului.&. "are sunt regulile de descriere a exerciţiilorD

$


30/139

CURSUL NR 6

A PREZENTAREA GRAFICĂ A POZIŢIILOR

Ha alcătuirea desenelor tre*uie respectate anumite reguli6 a. Imaginea desenată se raportează faţă de linia orizontală care reprezintă

solul. *. Imaginea poate fi desenată în întregime pe linia solului, în întregime

deasupra liniei sau cu o parte deasupra şi cealaltă parte dedesu*tul liniei. c. >n desen tre*uie să se păstreze proporţiile corpului. +ceste proporţii sunt

următoarele6 7 capul reprezintă a şaptea parte a înălţimii corpului8 7 mem*rele inferioare jumătate din corp 4,9 părţi(8 7 trunchiul reprezintă ,9 părţi8 7 mem*rele superioare reprezintă 4 părţi din lungimea corpului.

?@:=

<

4

d. "orpul executantului se reprezintă prin desen liniar privit din faţă, din

profil sau din spate, în funcţie de cum este mai sugestiv. +ceeaşi poziţie reprezentată dinfaţă sau lateral nu înseamnă că s7a efectuat o întoarcere acest lucru se materializează prinsemne speciale distincte8

e. "apul văzut din faţă este reprezentat printr7un cerc, din spate cercul esteumplut, iar din profil direcţia de orientare este reprezentată printr7o linioară în mijloculcircumferinţei cercului.

2xemple pentru desenarea corpului privit %#" f(7:6

2xemple pentru desenarea corpului privit %#" &(40r(&6

2xemple pentru desenarea corpului privit %#" 3)(40

4


31/139

B S0/"0 fo&o3#40 1# 30/"#f#*(7#( &or 9" %030"(r0( 080r*#7##&or )emnele utilizate se împart în trei grupe6 I. semne folosite deasupra liniei solului8 II. semne folosite dedesuptul liniei solului8 III. semne folosite la capătul liniei în prelungirea liniei orizontale (.

I S0/"0&0 fo&o3#40 %0(3!)r( "#0# 3o&!&!#. Hinia dreaptă, cu săgeată la capăt, reprezintă direcţia de efectuare a

mişcării. )e desenează l3ngă partea corpului care efectuează mişcarea.

2xemple6 a. )t3nd6 7 pas lateral cu piciorul st3ng în st3nd depărtat8 *. )t3nd6 7 pas înainte cu piciorul st3ng în st3nd depărtat sagital8 c. )t3nd6 7 *alansarea *raţelor prin înainte sus8 d. )t3nd6 7 pas lateral şi îndoirea piciorul st3ng în st3nd fandat cu

*alansarea *raţelor lateral

a b c d

+ +rcul de cerc cu săgeată la capăt se utilizează la repre$entarea mişcărilor circulare, efectuate cu diferite segmente ale corpului. )ăgeta indică sensul de rotaţie, iar amplitudinea mişcării se exprimă în mărimea arcului de cerc, care se termină cu săgeata.

2xemple6

a. )t3nd, *raţele sus6 7 rotarea *raţelor înainte8 *. )t3nd, *raţele sus6 7 rotarea *raţelor înapoi8 c. )t3nd, *raţele sus6 7 rotarea *raţelor spre interior în plan frontal8 d. )t3nd, *raţele sus6 7 rotarea *raţelor spre exterior şi în jos, în plan frontal8 e. )t3nd, depărtat, trunchiul aplecat înainte, m3ini pe şolduri6 7 rotarea

trunchiului sprest3nga.

41


32/139

5 eprezintă schimbarea direcţiei prin 'ntoarcere. )e scrie l3ngă imaginedesen( cifra care exprimă gradul întoarcerii, folosind unele din semnele prezentate.

B

6Co

+

47C

2xemple6a. )t3nd6 7 întoarcere 1:< de grade spre st3nga8 *. )t3nd6 7 întoarcere $< de grade spre st3nga şi trecere în sprijin ghemuit8c. )t3nd, genunchii uşor îndoiţi, *raţele înapoi jos6 7 săritură dreaptă cu

*alansarea *raţelor prin înainte sus şi întoarcere 4%< de grade în poziţia iniţială.

47Co

6Co

=@Co

a b c

6 Hinia fr3ntă pe orizontală se foloseşte pentru repre$entareaarcuirilor atunci c3nd din desen nu reiese acest lucru. )e desenează l3ngă articulaţiaîn care se realizează arcuirea.

2xemple6a. )t3nd, depărtat, m3ini pe şolduri6 7 fandare laterală spre st3nga, cu arcuire8

*. )t3nd , *raţele sus6 7 îndoirea picioarelor,cu arcuire şi rotarea *raţelor înainte8c. +t3rnat st3nd facial la scara fixă6 7 îndoirea cu arcuire a corpului din

articulaţiile coxo7 femurale.

a b c

4


33/139

)emnul liniei fr3nte pe verticală se foloseşte pentru indicarea bătăilor din palme sau picioare glezne (.

2xemple6 a. )t3nd, depărtat, *raţele sus6 7 *ătaia palmelor sus8 *. )prijin culcat facial6 7 impuls din *raţe şi *ătaia palmelor8 c. +şezat, sprijin înapoi, picioarele ridicate la 4


34/139

2xemplu6 +t3rnat dorsal, la scara fixă, cu priză de jos.

)emnul ,, K” deasupra liniei solului se scrie atunci c3nd mişcarea se eecutănumai cu segmentul drept sau 'ntoarcerea se reali$ea$ă spre dreapta.

;

2xemple6a. )t3nd6 7 ridicarea piciorului drept înainte p3nă la orizontală cu îndoirea *raţelor, m3ini pe şold8

*. )t3nd, depărtat, *raţele lateral6 7 întoarcere de $


35/139

2xemple6a. )t3nd6

1. trecere în sprijin ghemuit8 . prin săritură înapoi trecere în sprijin culcat facial cu picioarele

depărtate8

4. săritura înainte în sprijin ghemuit8 &. ridicare în st3nd.

: 4/= <

*. )t3nd6

1. aplecarea trunchiului înainte cu îndoirea *raţelor, m3ini pe şolduri8 . îndoirea trunchiului cu întinderea *raţelor, m3inile pe sol8 4. trecere în sprijin ghemuit8 &. întinderea picioarelor cu revenire la -8 9. revenire la -18 %. revenire în poziţia iniţială.

@ 4/


36/139

*. "ulcat facial, *raţele sus6 1 ; 4. ridicarea trunchiului înapoi sus, în extensie şi co*or3rea *raţelor

lateral8 &. co*or3rea trunchiului în culcat facial cu ridicarea *raţelor sus.

: 40=

5 )emnul )* semnifică repetarea mişcării ex6 arcuiri, *ătăi din palme etc.(

=>

2xemple6

a. )t3nd, *raţele sus6 1, îndoirea trunchiului înainte de x8 4. trecere în sprijin ghemuit8 &. ridicare în st3nd.


37/139

2xemple6a. "ulcat dorsal, *raţele lateral6 1. ridicare în aşezat echer8 74. menţinerea poziţiei pauză de mişcare (8 &. revenire în poziţia iniţială.

: 4/


38/139

*. )t3nd61. *alansarea piciorului st3ng şi a *raţelor lateral cu trecere în st3nd fandat pe

piciorul st3ng, m3ini pe şold8 . revenire în st3nd.

<4

)emnul se foloseşte pentru reprezentarea mişcărilor efectuate 'n direcţiaopusă sau cu segmentul celălalt. )e scrie un LK” înaintea timpului mişcării.

;1=2

2xemple6a. )prijin ghemuit6

1. ridicare în st3nd pe piciorul drept cu *alansarea piciorului st3ngînainte şi *ătaia

palmelor su* genunchi8 . co*or3rea piciorului st3ng şi ridicarea *raţelor în st3nd cu *raţele sus8

4. idem -1 dar cu piciorul drept8 & . revenire la #.I.

: 4/ ;1=2 <

*. +şezat, sprijin înapoi6 1. ridicarea *azinului în sprijin culcat dorsal cu *alansarea

piciorului st3ng înainte8 . co*or3rea piciorului st3ng în sprijin culcat dorsal8 4 idem -1 cu piciorul opus8 &. revenire în #.I.

: 4/ ;1=2 <

4:


39/139

III. S0/"0&0 fo&o3#40 9" )r0&!"2#r0( "#0# or#


40/139

4. idem -18 &. revenire în #.I.

: 4/= <:x

*. "ulcat dorsal, *raţele sus6 17. ridicarea trunchiului în aşezat, co*or3rea *raţelor lateral8 47&. revenire în #.I.8 97%. ridicarea picioarelor la $


41/139

: 4/ = <; :x

Î"4r0=:r# r0*()#4!&(4#$0

1. #recizaţi regulile care tre*uie respectate la alcătuirea desenelor.. "are sunt semnele folosite deasupra liniei solului şi precizaţi semnificaţia lor.4. "are este diferenţa dintre semnul ,,K” utilizat deasupra liniei solului şi cel utilizat

dedesu*tul linieiD&. 2xplicaţi în ce constă diferenţa dintre semnele folosite6 ,,1,” şi ,,17” sau ,,x”

şi ,,17”.9. #recizaţi semnificaţia semnului utilizat 777777777K9x.

&1


42/139

CURSUL NR

EERCIŢII DE DEZVOLTARE FIZICĂ GENERALĂ

@2le constituie unul din mijloacele gimnasticii de *ază şi sunt formate dintr7o

mare varietate de mişcări create de oameni în scopul dezvoltării armonioase aorganismului din punct de vedere morfologic şi funcţional, şi pentru perfecţionarea posi*ilităţilor lui de mişcare” ?ărcuţ, #., "ucu, E.,


43/139

7 prevenirea efectelor negative ale inactivităţii8 7 corectarea deficienţelor fizice8 7 recuperare în 0inetoterapie8 7 învăţarea deprinderilor motrice funcţia metodică (.

5 C&(3#f#*(r0( 080r*#7##&or %0 %0


44/139

7 se asigură cele mai *une condiţii de nutriţie a muşchilor activi8 7 se creează posi*ilităţi de odihnă în timpul activităţii ; datorită alternării

contracţiei cu relaxarea.?odalităţi de acţionare a forţei dinamice6

7 forţa de învingere contracţie concentrică (8

7 forţa de cedare concentraţia excentrică (.2xerciţiile de dezvoltarea forţei cu caracter dinamic cuprind67 exerciţii care utilizează greutatea propriului corp sau a segmentelor sale

ex.6 flotări, genoflexiuni, ridicarea picioarelor din aşezat etc. (87 exerciţii cu partener87 exerciţii cu îngreuieri gantere, mingi medicinale, etc. (87 exerciţii cu şi la aparate.

= Co"4r(*7##&0 34(4#*0 ; #


45/139

9. #rofilul psihic al individului, puterea lui de concentrare, atenţie etc./e0ete, ., 1$$%, p.$4 ; $& (.

C0r#"70 /04o%o&o2#*0 "0*03(r0 )0"4r! %0


46/139

2xerciţii pentru trunchi a*domen, spate, părţi laterale(67 îndoiri şi extensii de trunchi în diferite direcţii87 ridicarea şi co*or3rea trunchiului, din diferite poziţii iniţiale87 ridicarea şi co*or3rea picioarelor, din diferite poziţii iniţiale87 menţinerea unor poziţii statice, ca de exemplu6 sprijin culcat facial,

dorsal sau costal eventual şi ad3nc sau înalt(.2xerciţii pentru mem*rele inferioare6

7 îndoirea şi întinderea picioarelor, cu şi fără sprijin87 urcări şi co*or3ri pe aparate, fără şi cu îngreuiere87 sărituri pe loc în diferite poziţii87 sărituri pe o*stacole, sărituri în ad3ncime, sărituri peste o*stacole în

diferite poziţii etc. + E80r*#7## *! *(r(*40r %0 9"4#"%0r0 0&(34#*#4(40 /!3*!&(r: 1# /o=#(40

(r4#*!&(r:

+mplitudinea este una dintre componentele de *ază ale mişcării, care exprimădrumul parcurs de corp sau segmentele sale între două repere.ealizarea amplitudinii maxime este asigurată de capacitatea de relaxare şi

întindere musculară, c3t şi de gradul de mo*ilitate articulară.>ntre elasticitate musculară şi mo*ilitate articulară există o legătură str3nsă, în

care rolul elasticităţii este determinant.5ezvoltarea acestor capacităţi, la un nivel optim, influenţează pozitiv însuşirea

şi executarea în condiţii eficiente a unui număr însemnat de procedee tehnice dingimnastică podul, sfoara, răsturnări lente,etc. (

-ormele de manifestare a mobilităţii

7mobilitate generală

; cuprinde toate articulaţiile8- mobilitate segmentară ; care asigură o amplitudine optimă doar înarticulaţiile solicitate de execuţia unor elemente specifice8

- mobilitate uniarticulară.Cr#40r## %0 *&(3#f#*(r0

. D!): f0&!& r0(


47/139

6 Î" f!"*7#0 %0 20"!& %0 /#1*(r0 )0r/#3 %0 (r4#*!&(7#0 7 în flexie8 7 în extensie8 7 în răsucire8 7 în rotare8

7 în anteducţie sau retroducţie, etc.F(*4or## *(r0 %040r/#": 2r(%!& %0 0&(34#*#4(40 /!3*!&(r: 1# /o=#(40

(r4#*!&(r:7 forma suprafeţei articulare87 capacitatea de relaxare musculară87 capacitatea de întindere a muşchilor, ligamentelor şi tendoanelor87 capacitatea de coordonare a contracţiei şi relaxării musculare a muşchilor

agonişti şi antagonişti87 temperatura muşchilor87 mediul am*iant, starea psihică momentană8

7 programul diurn.M#'&o(*0 !4#


48/139

I"%#*(7## /04o%#*0 7 2xerciţiile de forţă să se adreseze armonios întregului corp8

7 2xerciţiile de forţă să se utilizeze paralel cu cele de întindere87 2xerciţiile statice de forţă să fie urmate neapărat de cele de relaxare8

7 5upă utilizarea exerciţiilor de mo*ilitate statică să urmeze, de asemenea,exerciţii de relaxare87 2xerciţiile de mo*ilitate să fie utilizate p3nă la o*ţinerea parametrilor

anatomici optimi ai articulaţiei87 #entru prevenirea accidentărilor să se acorde o atenţie deose*ită în

timpul efectuării exerciţiilor de mo*ilitate pasivă.

Î"4r0=:r# r0*()#4!&(4#$0

1. "are sunt cele mai cunoscute criterii de clasificare a exerciţiilor de dezvoltarefizicăD

. #recizaţi diferenţa dintre contracţia dinamică şi cea statică.4. "are sunt factorii care determină gradul de elasticitate musculară şi mo*ilitate

articularăD&. #recizaţi cele mai importante indicaţii metodice pentru utilizarea exerciţiilor de

dezvoltare fizică generală.

&:


49/139

CURSUL NR

EERCIŢII LIBERE

"onstituie cele mai reprezentative mijloace executate cu diferite segmente ale

corpului sau cu întregul corp, fără o*iecte portative sau aparate speciale.

. E80r*#7## )0"4r! *() 1# 2>4?işcări specifice6

7 flexie înainte 87 extensie înapoi87 răsucire spre st3nga şi dreapta87 rotare spre st3nga şi dreapta87 flexie cu răsucire87 extensie cu răsucire87 înclinarea capului spre st3nga şi dreapta etc.

2xemple de exerciţii6 #.I. )t3nd depărtat, m3ini pe şolduri6 1. îndoirea g3tului înainte8 . extensia capului8 4. răsucirea capului spre st3nga8 &. răsucirea capului spre dreapta.

4 < = ;1:2

#.I. )t3nd depărtat6 1,. răsucirea capului spre st3nga, cu arcuire de x8

4,&. răsucirea capului spre dreapta, cu arcuire de x.


50/139

"ele mai cunoscute mişcări posi*ile sunt67 îndoiri şi întinderi de *raţe87 ridicări şi co*or3ri87 *alansări în diferite direcţii87 extensii8

7 răsuciri87 rotări87 apropieri şi depărtări etc.

2xemple de exerciţii cu caracter de întindere6

a. #.I. )t3nd depărtat, *raţele lateral, palmele sus6 1,. extensii de *raţe înapoi pe orizontală cu arcuire de x8 4,& ridicarea *raţelor sus şi extensia lor înapoi cu arcuire de x.


51/139

*. #.I. )prijin culcat dorsal6 1. îndoirea *raţelor8 74. menţinerea poziţiei8 &. întinderea *raţelor şi revenire în #.I.

: 4/


52/139

E80r*#7## )0"4r! (=%o/0"

"ele mai utilizate forme de mişcări sunt67 extensia trunchiului înapoi87 răsucirea şi extensia trunchiului înapoi8

7 din aşezat sau culcat dorsal ridicarea picioarelor87 din aşezat, cu picioarele ridicate, forfecări sau rotări de picioare87 din culcat dorsal ridicarea şi co*or3rea trunchiului87 sprijin culcat facial ; menţinerea poziţiei, etc.

2xemple de exerciţii cu caracter de întindere6 a. #.I. )t3nd depărtat, *raţele sus6 174. răsucirea trunchiului spre st3nga şi extensie înapoi, cu co*or3rea

*raţelor lateral8 &. revenire în #.I.8

97:. idem 17& pe partea opusă.

: 40=

*. #.I. )t3nd pe genunchi cu picioarele depărtate, m3ini pe şold6 17. îndoirea trunchiului înapoi cu ridicarea *raţelor sus8

4. menţinerea poziţiei8 &. revenire în #.I.

: 40


53/139

2xemple de exerciţii pentru a*domen cu caracter de forţă6

a. +şezat6 1. ridicarea picioarelor la &9 de grade şi depărtarea lor, *raţele lateral8

74. menţinerea poziţiei8

&. revenire în #.I.

: 4/


54/139

E80r*#7## )0"4r! 3)(40

?işcări specifice67 îndoirea trunchiului înainte87 răsucire cu îndoirea trunchiului înainte8

7 aplecarea trunchiului înainte87 din culcat facial ridicarea picioarelor înapoi87 exerciţii specifice din sprijin culcat dorsal.

2xemple de exerciţii cu caracter de întindere6

a. )t3nd depărtat, *raţele lateral6 1,. aplecarea trunchiului înainte cu arcuire de x şi îndoirea

*raţelor, m3ini pe şold8 4. îndoirea trunchiului, m3ini pe sol8 &. revenire în #.I.

:


55/139

: 4/ ;1=2 <;

*. "ulcat facial, *raţele sus6 1. ridicarea trunchiului înapoi, co*or3rea *raţelor lateral8 74. menţinerea poziţiei8

: 4/


56/139

7 răsucirea trunchiului spre st3nga şi dreapta87 din culcat costal îndoirea trunchiului lateral87 sprijin culcat costal menţinere sau îndoiri laterale, etc.

2xemple de exerciţii cu caracter de întindere6a. )t3nd depărtat, *raţele sus6 1,. îndoirea trunchiului lateral spre st3nga cu arcuire de x8 4. îndoirea trunchiului lateral spre dreapta8 &. revenire în #.I.8 97:. idem 17& pe partea opusă.

:


57/139

2xemple de exerciţii cu caracter de forţă6a. "ulcat facial, cu picioarele depărtate, *raţele îndoite, sprijin pe palme6 1. răsucirea trunchiului spre dreapta cu întinderea *raţului st3ng şi

ridicarea *raţului drept lateral sus8. revenire în #.I.8

47&. idem 17 pe partea opusă

< 4 ; *. )prijin culcat costal st3nga6 17. îndoirea corpului şi co*or3rea *azinului spre sol8 47&. întinderea corpului cu revenire în #.I. 2xerciţiul se repetă şi pe

partea opusă.

=0: 40


58/139

407

6 E80r*#7## )0"4r! )#*#o(r0?işcările au loc în articulaţiile6

7 coxo7femurale87 articulaţiile genunchilor87 articulaţiile gleznelor87 articulaţiile degetelor.

/ormele de *ază ale exerciţiilor67 exerciţii specifice pentru degete, *olta plantară8

7 exerciţii speciale pentru gleznă87 săltări pe unul sau două picioare în diferite direcţii87 sărituri pe unul sau două picioare în diferite direcţii şi poziţii de

aterizare87 îndoiri şi întinderi de picioare87 *alansări în diferite direcţii87 ridicări şi co*or3ri de picioare87 răsuciri, forfecări, rotări87 tracţiuni de picioare, etc.

2xemple de exerciţii pentru picioare cu caracter de întindere6

7 mers cu *alansări de picioare în diferite direcţii8 7 mers fandat8 7 mers cu picioarele întinse 7 mersul ursului, mersul piticului, etc.

a. )t3nd, m3ini pe şold6 1. ridicarea genunchiului st3ng înainte, la $


59/139

&. revenire în #.I.8 97:. idem 17& cu piciorul drept.

: =x;

c. "ulcat dorsal, *raţele sus6 1,,4. ridicarea şi tragerea piciorului st3ng spre piept, de 4x, apucat de gam*ă8 &. revenire în #.I.8 97:. idem 17& cu piciorul drept.

: =x;

2xemple de exerciţii, pentru picioare, cu caracter de forţă6a. )t3nd6 17&. trecere în sprijin ghemuit8 97:. ridicare în #.I.

A07 40: *. )t3nd6 1,,4. pas şi fandare înainte cu piciorul st3ng, arcuire de 4x &. pas înapoi cu piciorul st3ng şi revenire în #.I.8 97:. idem 17& cu piciorul drept.

:;

c. )t3nd, cu *raţele îndoite l3ngă corp6 1,,4. săltări pe loc de 4x8 &. săritură cu genunchii la piept8 9. aterizare cu picioarele îndoite8 %7'. menţinerea poziţiei8 :. revenire în poziţia iniţială.

9$


60/139

7 =x : A/ @0?

E80r*#7## *o/=#"(40

"uprind mişcările efectuate cu două sau mai multe segmente, simultan sausuccesiv, în direcţii şi planuri asemenea sau diferite. #osi*ilităţile de com*inare a acestorasunt nelimitate, iar efectele lor asupra organismului sunt mult sporite faţă de cele simpleşi permit economisire de timp.

Ha complexitatea şi dificultatea com*inării exerciţiilor tre*uie să ţinem cont de pregătirea motrică şi psihică a elevilor. )unt recomandate la clasele mai mari.

)e pot com*ina67 exerciţiile de *raţe cu cele de trunchi87 exerciţiile de *raţe cu cele de picioare87 exerciţiile de trunchi cu cele de picioare87 exerciţiile de *raţe, trunchi şi picioare, etc.

2xemple de exerciţii com*inate6a. )t3nd, *raţele sus6 1,. rotarea *raţelor înainte de x8 4,&. îndoirea trunchiului înainte, cu arcuire, de x, m3inile ating solul8 9,%. ridicarea trunchiului şi rotarea *raţelor înapoi de x8

',:. extensia trunchiului înapoi, cu arcuire de x, şi co*or3rea *raţelorlateral.


61/139

7 4/ ?


62/139

: 4 < =

Î"4r0=:r# r0*()#4!&(4#$0

1. "e înţelegeţi prin exerciţii li*ereD. "are au fost criteriile utilizate pentru prezentarea exerciţiilor li*ereD4. +lcătuiţi exerciţii li*ere, pentru diferite segmente ale corpului, pornind din poziţii

iniţiale diversificate.

%


63/139

CURSUL NR H

EERCIŢII CU PARTENER

1. "aracteristici

7 +ceste exerciţii au un caracter educativ ; formativ, orientat spre6 cola*orare,ajutor reciproc, întrecere directă.

7 >n funcţie de scopul urmărit rolul partenerului poate fi6 7 ajutor direct8 7 punct de sprijin8 7 element de îngreuiere8 7 element de uşurare a mişcării8 7 element de dozare a efortului8 7 adversar8 7 o*stacol8 7 element de întrecere.

7 2xerciţiile cu partener pot fi executate6 7 de pe loc8 7 din deplasare8 7 simultan ; partenerii av3nd aceleaşi sarcini8 7 alternativ ; fiecare av3nd sarcini diferite.7 #articiparea partenerilor în realizarea exerciţiilor presupune6 7 cunoaşterea *azelor generale ale mişcărilor formate cu exerciţii

li*ere8 7 un nivel superior de coordonare a acţiunilor8 7 conştientizarea activă a efectelor exerciţiilor.7 #entru realizarea acestor exerciţii este necesară cunoaşterea6

7 celor mai eficiente poziţii iniţiale87 poziţia unuia faţă de celălalt8 7 prizele posi*ile realizate la nivelul m3inilor, ante*raţelor, *raţelor,

umerilor, coatelor, şoldurilor,gleznelor.

7 2xerciţiile cu partener se vor folosi în lecţie numai cu colectivele de elevi aiclaselor mai mari.

+ C&(3#f#*(r0( 080r*#7##&or *! )(r40"0r>n funcţie de numărul participanţilor aceste exerciţii se pot clasifica6

7 exerciţii în perechi8

7 exerciţii în trei87 exerciţii în grup.

%4


64/139

E80r*#7## 9" )0r0*#

Sistematizarea exerciţiilor în perechi:

1. 2xerciţii executate de pe loc cu caracter de influenţare selectivă a aparatului

locomotor şi pentru dezvoltarea calităţilor motrice8. 2xerciţii de *ază şi utilitar 7 aplicative şi anume6a. exerciţii din mers8 *. exerciţii din alergare8c. săltări şi sărituri8d. ridicări şi transporturi de persoane8e. tracţiuni şi împingeri.

4. 2xerciţii speciale pentru îm*unătăţirea mo*ilităţii articulare şi elasticităţiimusculare8

&. 2xerciţii acro*atice cu partener89. 2xerciţii de îndem3nare şi jocuri în doi.

1. 2xemple de exerciţii pentru I.).+.H.a. )t3nd depărtat, faţă7n faţă, *raţele înainte, m3ini pe umeri6 1,. aplecarea trunchiului înainte cu arcuire de x8 4,&. aplecarea trunchiului înainte cu arcuire de x şi îndoirea

piciorului st3ng8 97:. idem 17& cu piciorul opus.


65/139

c. @ +” aşezat, m3ini la ceafă iar @ E” în ghemuit şi ţine gleznele lui @ +”6 17&. @ +” co*oară trunchiul în culcat dorsal8 97:7 ridicare în #.I. 9x )e schim*ă rolurile.

A07 40:

A>

d. "ulcat facial faţă în faţă, *raţele lateral sus6 17. extensia trunchiului cu ridicarea *raţelor sus8 47&. revenire în #.I.

=0: 40<

. 2xemple de exerciţii de *ază şi utilitar7 aplicative6 a. 2xerciţii din mers 7 procedee de deplasare, poziţii iniţiale şi prize diferite8 *. 2xerciţii din alergare 7 la fel ca şi din mers cu multiple posi*ilităţii8

c. )ăltări şi sărituri ; variante6 faţă7n faţă, spate7n spate, umăr l3ngă umăr, cu poziţii de *raţe, prize, procedee de deplasare diferite.

d. idicări şi transporturi67 în c3rcă8

7 pe umeri călare87 în *raţe87 culcat pe umăr sau umeri.

7 @roa*a” din sprijin culcat facial87 @roa*a” din sprijin culcat dorsal87 @+” în poziţia sprijin pe genunchi, @E” aşezat pe omoplaţii lui @+” şi cu

m3inile pe umerii acestuia cu spatele spre direcţie de deplasare. @ +” se deplaseazăînainte.

%9


66/139

2xerciţiile se efectuează o*ligatoriu şi cu schim*area rolurilor.

e. -racţiuni şi împingeri ; de întrecere su* formă de joc 7 din diferite poziţii şi prize iniţiale6

7 )t3nd faţă7n faţă, m3ini pe umeri6 "ine poate împinge partenerul dincolo deo linie trasată pe sol D8

7 )t3nd faţă7n faţă, de m3ini reciproc apucat6 "ine poate trage partenerul pestelinia trasată pe sol între ei D8

7 )t3nd costal, apucat de m3na din interior6 +celaşi exerciţiu8 7 )t3nd spate7n spate6 +celaşi exerciţiu8 7 )t3nd pe un picior celălalt ridicat şi sau apucat6 )arcini asemănătoare ca şi la

exerciţiile anterioare8 7 +şezat cu spatele lipit6 "ine poate împinge colegul de pe locD8 7 +şezat, talpă7n talpă6 +celaşi exerciţiu.

4. 2xerciţii pentru dezvoltarea mo*ilităţii şi îm*unătăţirea elasticităţiimusculare6

)unt considerate de literatura de specialitate cele mai eficiente mijloace pentruacest scop.

2xerciţiile sunt executate cu foarte mare grijă, cu mici opriri, com*in3ndacţiunile dinamice cu cele statice.

2xemple6a. @ +” aşezat depărtat, *raţele sus, @E” în spatele lui @ +” în poziţia st3nd

cu genunchii îndoiţi şi sprijiniţi de omoplaţii lui @ +”, iar cu m3inile prinde încheieturile m3inilor lui @ +”

@ E” trage încet spre el *raţele lui @ +”, iar cu genunchii împinge uşorînainte spatele acestuia.

*. @ +” execută cumpăna pe un picior cu priza ad3ncă la scara fixă, @ E”înapoia lui, uşor lateral în st3nd depărtat ţine cu m3inile piciorul ridicat alui @ +” şi cu multă grijă îl ridică sus.

%%


67/139

c.@ +” execută podul de jos, @ E” în faţa lui, l3ngă sprijinul m3inilor, în st3nddepărtat cu picioarele îndoite şi cu m3inile pe omoplaţii partenerului. @ E” trage umeriilui @+” înainte.

&. 2xerciţii acro*atice cu partener6a. @+” în culcat dorsal cu picioarele depărtate şi îndoite, *raţele înainte, @E”

st3nd depărtat sagital, m3inile sprijinite cu priza de jos pe genunchii lui @ +”. 5in această poziţie @E” cu elan se ridică în st3nd pe umeri sau poate executa răsturnare lentă înainte.

*. @+” şi @E” st3nd spate7n spate, *raţele sus, @E” ţine încheietura lui @+”. @E” îl ridică pe @+” în at3rnat culcat pe spatele lui şi în continuare îl

răstoarnă, iar @+” execută răsturnare lentă înapoi.

%'


68/139

a. @+”şi @E” st3nd spate7n spate,*raţele înainte6 17&. trecere în ghemuit,cu spatele lipit8 97:. ridicare în #.I.2xerciţiul necesită sincronizare, conlucrare şi simţul echili*rului.

A07 40:

*. )t3nd faţă7n faţă, *raţele înainte, apucat de m3ini6 17. trecere în sprijin ghemuit pe piciorul st3ng, dreptul ridicat lateral8 47&. revenire în #.I.8 97:. idem 17& cu piciorul opus.

=0: 40<;

I"%#*(7## /04o%#*0

7 2xerciţiile în perechi se vor preda după însuşirea exerciţiilor li*ere8 7 2xerciţiile să fie create, selecţionate, şi adaptate în conformitate cu particularităţile de v3rstă şi nivelul de pregătire al executanţilor8 7 >n alcătuirea perechilor se va ţine cont de talia, greutatea, pregătirea motrică,

forţa şi chiar de unele caracteristici psihice ale executanţilor8 7 5escrierea exerciţiilor să fie clară şi concisă. >n ea să fie inclusă poziţiainiţială a fiecărui executant, prizele, denumirea mişcării, direcţia şi dacă este cazul timpiiexerciţiului8

7 Min3nd cont de faptul că, în cazul poziţiilor st3nd faţă7n faţă sau spate7n spate,direcţia este diferită, se recomandă codificarea executanţilor în @+”şi @E” sau nr.1 şi nr.şi precizarea direcţiei de execuţie orientată faţă de anumite repere din sală vestiar,magazie, scara fixă, etc.(

7 +lcătuirea perechilor se poate face din mers, la comanda @ "3te doi sau c3te patru marşN începeţiN(, sau de pe loc din linie pe un r3nd, prin procedeele cunoscute dinexerciţiile de front şi formaţii8

7 >n cazuri excepţionale perechi nepotrivite( se schim*ă partenerii8 7 "el rămas fără pereche va fi o*ligatoriu angrenat în lucru su* forme diferite6

partenerul profesorului în demonstrarea exerciţiilor, repartizat la unele perechi unde selucrează alternativ sau execută aceleaşi sarcini individual8 7 >nceperea şi terminareaexerciţiilor, precum şi sarcinile celor doi parteneri se vor sta*ili precis prin comenzi şiindicaţii adecvate8 7 )ă se stimuleze spiritul de întrecere în cadrul perechilor sau inter7 perechi, spiritul de cola*orare, ajutorul reciproc, corectarea mişcărilor proprii şi ale

%:


69/139

partenerului8 7 =*iectivul întrecerii să fie în egală măsură rapiditatea, precizia dar şimenţinerea anumitor poziţii specifice.

E80/)&0 %0 080r*#7## 9" 4r0#

a b c d;

emple de eerciţii 'n grup

a b c

d e

%$


70/139

Î"4r0=:r# r0*()#4!&(4#$0

1. "are sunt principalele caracteristici ale exerciţiilor cu partenerD. #recizaţi sistematizarea exerciţiilor în perechi.4. 5aţi exemple ale exerciţiilor în trei şi în grup utiliza*ile în lecţia de educaţie

fizică.&. "are sunt cele mai importante indicaţii metodice necesare în cazul utilizăriiexerciţiilor în perechiD

'


71/139

CURSUL NR

EERCIŢII CU OBIECTE PORTATIVE

+ceastă grupă are un caracter complex datorită com*inării mişcărilor corporale

cu m3nuirea o*iectelor respective, în scopul prelucrării aparatului locomotor. >n funcţiede o*iectul folosit, exerciţiile pot avea caracter de forţă sau de întindere. 2le contri*uie,de asemenea, şi la dezvoltarea coordonării neuromusculare şi permit localizarea precisă amişcărilor la nivelul articulaţiilor. 2xerciţiile se pot executa de pe loc, pornind din diferite poziţii iniţiale şi din deplasare, cum sunt6 din mers, alergare, sărituri,etc. ?area majoritatea exerciţiilor cu o*iecte se execută individual, dar sunt unele care se pot efectua şi în perechi sau în grup mingea medicinală, *astonul, *enzi elastice, etc.(.=*iectele care se pot folosi în gimnastică sunt foarte variate ca structură, dimensiuni şi greutate. "ele maicunoscute sunt6

7 *astonul de gimnastică87 mingea medicinală8

7 ganterele87 coarda mică pentru sărituri87 *anda elastică87 cercul87 steguleţe etc.

. E80r*#7## *! =(34o"!& %0 2#/"(34#*:

aracteristici:7 Eastoanele sunt confecţionate din lemn, fier sau material plastic, av3nd

dimensiunile de la 1


72/139

#rize67 de sus87 de jos87 priză mixtă87 priză largă8

7 priză o*işnuită87 priză îngustă87 priză răsucită, etc.

Sistematizarea exerciţiilor cu bastonul 1.2xerciţii executate din deplasare6

7 din mers87 din alergare87 săltări ,sărituri.

. 2xerciţii executate de pe loc67 exerciţii cu caracter de I.).+.H. analitice (8

7 exerciţii cu partener87 exerciţii în grup. 4. ocuri cu *astonul.

1. 2xemple de exerciţii executate din deplasare6a. 7 ?ers pe v3rfuri *raţele sus, *astonul apucat la lăţimea umerilor6 extensia

*raţelor înapoi la fiecare pas8 *. 7 ?ers, *astonul înainte, apucat de capete, cu *alansarea picioarelor alternativ

la *aston8c. 7 ?ers înainte, *astonul sus, apucat de capete, la fiecare pas îndoirea

trunchiului înainte, *astonul c3t mai aproape de sol8

a b c

d. 7 +lergare cu genunchii sus, *astonul înainte, apucat la lăţimea umerilor8e. ; +lergare înainte peste *astoanele aşezate transversal pe direcţia de alergare8f. 7 )ăltări înainte, *astonul sus, apucat de capete8g. ; )ăltări laterale peste *astoanele aşezate transversal pe direcţia de deplasare.

d e #

'


73/139

2xemple de exerciţii executate de pe loc6a. )t3nd depărtat, *astonul jos, apucat la lăţimea umerilor6 1. ridicarea *astonului înainte8 . ridicarea *astonului sus8 4. îndoirea *raţelor şi co*or3rea *astonului la ceafă8

&. întinderea *raţelor cu ridicarea *astonului sus8 9. co*or3rea *astonului înainte8 %. revenire în poziţia iniţială.

@ 4/ A


74/139

d. )t3nd faţă7n faţă, *astonul înainte jos, apucat de un *aston6 1. trecere în ghemuit cu ridicarea *astonului înainte8 . ridicare în poziţia iniţială.

< 4e. )t3nd spate7n spate, *astonul înapoi jos, apucat de un *aston6

1. pas şi fandare înainte cu piciorul st3ng8 . revenire în #.I.8 47&. idem 17. cu piciorul opus.

< 4

2xemple de jocuri cu *astoane6a. 2xecutanţii se găsesc în cerc, în st3nd depărtat. /iecare ţine în faţa lui un

*aston , în poziţie verticală, cu capătul de jos sprijinit de sol. Ha semnal sonor sta*ilit sedeplasează spre st3nga lăs3nd *astonul propriu şi încearcă să prindă *astonul coleguluiapropiat, înainte ca acesta să cadă. Ha semnal vizual deplasarea se va face spre dreapta.

ocul dezvoltă viteza de reacţie şi concentrarea atenţiei.

*. 2xecutanţii sunt aşezaţi pe două trei sau patru ( şiruri. #rimul din fiecareşir, la semnal, aleargă cu *astonul în m3nă, p3nă la locul sta*ilit şi aşează *astonul înconformitate cu figura pe care tre*uie să alcătuiască aşezarea tuturor *astoanelor din şir.+leargă înapoi, atinge *raţul întins lateral al colegului, iar cel atins îndeplineşte aceeaşi

sarcină. "3ştiga şirul care termină primul. ocul dezvoltă viteza de deplasare, concentrareşi atenţie.

'&


75/139

c. )chim*ă macazulN

E80r*#7## *! 2("40r0

!ndicaţii metodice7 >n timpul deplasării poziţia *astonului să fie identică pentru toţi executanţii87 2xerciţiile să se desfăşoare în formaţii de lucru *ine precizate, av3nd distanţe

şi intervale corespunzătoare între executanţi87 #entru a utiliza o terminologie corectă poziţia *astonului şi priza folosită

tre*uie neapărat precizată87 Ha început să se însuşească exerciţiile în care poziţia *astonului este

orizontală, urmate de cele în care *astonul este în poziţia verticală şi la urmă cele în care *astonul este în poziţia o*lică87 2xerciţiile cu *astonul să se folosească în mai multe verigi ale lecţiei fie cu

scopul pregătirii organismului pentru efort veriga nr. (, a influenţării selective aaparatului locomotor veriga nr. 4(, fie cu scopul formării anumitor deprinderi sau pentrudezvoltarea unor calităţi motrice ca6 detentă, viteza de reacţie, îndem3nare, coordonare, şinu în ultimul r3nd cu scopul prevenirii şi corectării unor deficienţe fizice funcţionale.

+ E80r*#7## *! /#"20( /0%#*#"(&:

aracteristici:7 >n educaţia fizică şcolară exerciţiile cu mingea medicinală sunt folosite în mai

multe verigi ale lecţiei, cum sunt6 7 pregătirea organismului pentru efort nr.(8 7 influenţarea selectivă a aparatului locomotor nr.4(8 7 dezvoltarea vitezei şi îndem3nării prin jocuri, ştafete, exerciţii în doi,

etc. nr. &(8 7 învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea unor deprinderi motrice de *ază

şi utilitar 7 aplicative aruncări, sărituri, transport de o*iecte( în veriga nr. 98 7 dezvoltare calităţilor motrice veriga nr. %(87 )unt utilizate mingi de la 17 90g87 2xerciţiile cu mingea medicinală pot angrena în acţiune întregul sistem

muscular şi articular al executantului87 2le contri*uie, de asemenea, la dezvoltarea îndem3nării, a coordonării

neuromusculare etc.87 ?ingile sunt uşor de manevrat, pot fi utilizate din cele mai diversificate poziţii

iniţiale87 ?işcări specifice6 ridicări şi co*or3ri, rulări, aruncări şi prinderi, sărituri peste,

etc.

'9


76/139

Sistematizarea exerciţiilor7 2xerciţii efectuate din deplasare87 2xerciţii efectuate de pe loc87 2xerciţii executate în perechi87 2xerciţii în grup.

2xemple de exerciţii efectuate din deplasare6 7 #as pe v3rfuri *raţele sus, mingea ţinută în palme8 7 ?ers fandat cu răsucirea trunchiului şi *alansarea mingii lateral8 7 ?ers cu ridicarea alternativă a genunchilor, *raţele înainte, mingea ţinută în

m3ini8 7 ?ers cu aruncarea şi prinderea mingii cu două m3ini8 7 ?ersul racului, păianjenului, mingea rostogolită cu picioarele pe sol8 7 +lergare cu genunchi sus, *raţele înainte, mingea ţinută în palme8

7 +lergare, aruncarea mingii înainte sus, *ătaie din palme şi prinderea mingii8 7 +lergare, aruncare, întoarcere de diferite grade $


77/139

: 4/ < =;

c. +şezat, sprijin înapoi, mingea ţinută între glezne6 17. ridicarea mingii la &9 de grade8 47&. îndoirea genunchilor la piept8 97%. întinderea picioarelor8 '7:. co*or3rea picioarelor în #.I.

?07 40


78/139

4 <

*. "ulcat facial, faţă7n faţă, *raţele îndoite, m3inile apucă lateral mingea6 1. ridicarea trunchiului în extensie cu întinderea *raţelor sus8 74. menţinerea poziţiei8 &. revenire în poziţia iniţială6

: 4/


79/139

Indicaţii metodice

7 #entru *una desfăşurare a activităţii este nevoie de pregătirea unui număr corespunzător de mingi8

7 #entru prevenirea accidentelor exerciţiile se vor începe şi încheia la comandă87 >n timpul explicaţiilor mingile se vor aşeza pe sol87 Greutatea mingilor, dificultatea şi dozarea exerciţiilor se vor adapta în funcţie

de v3rsta, sexul şi pregătirea colectivului87 Ha prezentarea exerciţiilor poziţia şi priza mingii să fie precizată cu claritate87 >n timpul exersării să ţinem cont de spaţiile corespunzătoare între executanţi.

Î"4r0=:r# r0*()#4!&(4#$0

1. "are sunt cele mai cunoscute o*iecte portative folosite cu elevii, în lecţia deeducaţie fizicăD

. #recizaţi sistematizarea exerciţiilor cu *astonul de gimnastică.4. #recizaţi taxonomia exerciţiilor cu mingea medicinală.

CURSUL NR

EERCIŢII LA, PE ŞI CU BANCA DE GIMNASTICĂ

I C(r(*40r#34#*#

'$


80/139

7 2ste un aparat de origine suedeză, confecţionat din lemn de diferite esenţe6frasin, paltin, ulm8

7 +re dimensiuni variate6 lungimea între 4 m şi &,9 m, înălţimea între 4< ; 44cm, iar lăţimea între 4 7' cm8

7 #artea inferioară este formată dintr7o *3rnă, numită şi stinghie de legătură, cu

o lăţime de 1< ; 1 cm87 Eanca de gimnastică este un aparat multifuncţional, care permite executareaat3t a mişcărilor cu caracter de forţă, c3t şi a celor cu caracter de întindere musculară8

7 2xerciţiile utiliz3nd *anca de gimnastică pot fi efectuate din diferite poziţii6st3nd ; facial, dorsal, costal ; longitudinal sau transversal(, aşezat, culcat, sprijin culcat ; dorsal sau facial înalt sau ad3nc( etc.8

7 2xerciţiile executate la acest aparat au o mare diversitate, sunt accesi*ile, dacăsunt conduse ştiinţific şi metodic, tuturor colectivelor, de la preşcolari la sportivi de performanţă8

7 Eanca de gimnastică poate fi utilizată pe tot parcursul lecţiei mai puţin în prima şi ultima verigă(, fie pentru dezvoltarea fizică generală, fie cu scopul învăţării unor

deprinderi sau pentru dezvoltarea calităţilor motrice.II C&(3#f#*(r0( 080r*#7##&or *! =("*( %0 2#/"(34#*:

1. 2xerciţii imitative şi pentru formarea deprinderilor motrice de *ază şiutilitar 7 aplicative8

. 2xerciţii pentru I.).+.H.84. 2xerciţii din gimnastică ritmică sportivă8&. 2xerciţii acro*atice simple89. 2xerciţii efectuate pe *ancă înclinată8%. 2xerciţii cu *anca de gimnastică8'. 2xerciţii la şi pe *ănci aşezate paralel,

:. ocuri folosind *anca de gimnastică.1. 2xemple de exerciţii imitative şi pentru formarea deprinderilor motrice de

*ază şi utilitar7aplicativ67 mers în diferite direcţii pe *ancă8

7 alergare pe *ancă în diferite direcţii8 7 săltări pe *ancă8 7 sărituri călare peste *ancă8 7 sărituri pe şi de pe *ancă8 7 săritura iepuraşului pe *ancă8 7 mersul păianjenului, racului pe *ancă8 7 culcat facial sau dorsal şi deplasare cu alunecare prin tracţiune pe *ancă8 7 trecere peste şi dedesu*tul o*stacolelor aşezate pe sau peste *ancă8

7 aruncarea şi prinderea mingii cu deplasare pe *ancă8 7 exerciţii de echili*ru pe *anca răsturnată ; exerciţii executate de pe loc, cu

deplasare în diferite direcţii, exerciţii în perechi sau în grup.

. 2xemple de exerciţii pentru I.).+.H.6

:


81/139

"xerciţii pentru braţe:a. +şezat longitudinal pe *ancă, m3inile apucă marginea apropiată a *ăncii6 17. îndoirea *raţelor şi trecere în aşezat ghemuit pe sol8 47&. revenire în #.I.

=0: 40< *. )prijin culcat facial, v3rful picioarelor pe *ancă6

17. îndoirea *raţelor8 47&. întinderea *raţelor.

=0: 40< "xerciţii pentru abdomen:a. "ulcat dorsal, *raţele sus, picioarele sprijinite pe *ancă.

17. ridicare în aşezat cu co*or3rea *raţelor lateral8 47&. revenire în #.I.

=0: 40< *. +şezat longitudinal pe *ancă, apucat de marginea depărtată a *ăncii6

17. co*or3rea trunchiului şi ridicarea picioarelor în culcat dorsal8 47&. revenire în poziţia iniţială.

=0: 40<

"xerciţii pentru spate:a. "ulcat facial, *raţele sus, picioarele sprijinite pe *ancă6

1. ridicarea trunchiului, co*or3rea *raţelor lateral8 74. menţinerea poziţiei8 &. revenire în #.I.

:1


82/139

: 4/


83/139

*raţelor, m3ini pe şold897:. idem 17&. pe partea opusă.


84/139

7 rostogolire înainte sau înapoi cu picioarele depărtate87 cumpăna facială87 sfoara laterală sau sagitală antero 7 posterioară(87 roata laterală87 răsturnare lentă înainte sau înapoi8

7 roată întoarsă rondad(87 st3nd pe omoplaţi87 st3nd pe m3ini,etc.

9. 2xemple de exerciţii efectuate pe *anca înclinată6"onstrucţia specială a *ăncii, prevăzută cu agăţătoare, permite aşezarea

acesteia în diferite grade de înclinare. Gradul de înclinare se face în funcţie de tematicaa*ordată, v3rsta şi pregătirea elevilor. )e acordă o atenţie mărită procedeelor de asiguraresaltele de gimnastică, elevi scutiţi etc.(

7 mers sau alergare, în sus pe *ancă87 mersul racului în sus sau jos8

7 mersul păianjenului, în sus sau jos87 săritura iepuraşului în sus87 rostogolire înainte grupat87 căţărare cu tracţiune din *raţe87 alunecare în jos, din culcat sau aşezat.

%. 2xemple de exerciţii cu *anca de gimnastică6a. )t3nd depărtat, costal st3nga, cu trunchiul îndoit şi răsucit spre st3nga,

m3na st3nga priza de jos pe marginea apropiată, m3na dreapta priza de sus pe margineadepărtată6

1. ridicarea *ăncii sus8

:&


85/139

. aşezarea *ăncii pe sol pe partea dreaptă8 47&. idem 17. pe partea opusă.

4 <;

*. )t3nd îndoit înainte, *anca apucată de jos61. ridicarea trunchiului cu ridicarea *ăncii înainte, *raţele îndoite8

. întinderea *raţelor înainte sus8 4. îndoirea *raţelor cu *anca înainte8 &. co*or3rea *ăncii şi îndoirea trunchiului înainte în poziţie iniţială.

: 4/ = <

'. 2xemple de exerciţii pe şi la două *ănci aşezate paralel6 7 mersul *erzei ridicarea alternativă a genunchilor (8 7 mersul uriaşului, piticului, păianjenului, racului8 7 sărituri cu deplasare înainte pe *ănci8 7 sărituri de pe *ănci pe sol şi înapoi pe *ănci8 7 sărituri de pe o *ancă pe cealaltă cu deplasare, etc.

:. 2xemple de jocuri folosind *anca de gimnastică6?B(rn timpul jocului *ăncile sunt aşezate pe mijlocul sălii. 2levii

aleargă în jurul sălii. Ha enunţarea cuv3ntului @ *arza”, executanţii se urcă pe *ancă înst3nd pe un picior, menţin3nd poziţia. Ha semnalul sta*ilit *ătaie din palme, fluier etc.(

se va continua alergarea. "el care răspunde ultimul la semnal, cade de pe *ancă sauatinge şi cu al doilea picior acest aparat este eliminat din joc. "3ştigă cel care răm3neultimul în joc.

ocul dezvoltă simţul echili*rului şi viteza de reacţie.

? Fo*, ():, ($#o"@ Eăncile sunt aşezate pe marginea sălii, aproximativ la m distanţă de perete. 2levii aleargă în sală şi la cuv3ntul fo* se urcă pe *ănci în spri#in ghemuit , la (): se urcă pe *ănci şi iau poziţia st$nd pe v$rfuri% braţele sus% iar

:9


86/139

la auzul cuv3ntului ($#o" trec în culcat facial transversal% peste bănci%braţele lateral."orpul se menţine uşor în extensie ; să nu cadă avionul. "ine greşeşte sau răspundeultimul la comenzi este eliminat din joc.

ocul dezvoltă6 atenţia, viteza de reacţie, viteza de execuţie, memoriamotrică, etc.

+lte jocuri6 2xecutanţii se găsesc pe şiruri în st3nd călare peste *ancă, trunchiul îndoit,

m3inile prind *anca de o parte şi de alta a părţii late. Ha semnal, executanţii ridică *anca de pe sol şi aleargă cu ea p3nă la o distanţa sta*ilită. "3ştigă echipa careajunge prima.

+ceeaşi poziţie iniţială, iar concursul poate consta din6 care şir echipă( executămai repede o întoarcere de 1:


87/139

&. "are sunt cele mai importante indicaţii metodice de care tre*uie să ţină contcadrul didactic în cadrul utilizării *ăncilor de gimnasticăD

CURSUL NR .

EERCIŢII LA SCARA FIĂ

I C(r(*40r#34#*#

:'


88/139

7 2ste un aparat ca şi *anca de gimnastică tot de origine suedeză87 )cara fixă are înălţimea de ,9 m, lăţimea de $< cm, iar distanţa dintre şipci este

de 19 cm87 +sigură condiţii optime pentru dezvoltarea tuturor grupelor musculare, în mod

special a celor care realizează poziţia din at3rnat şi variantele sale87 +cest aparat ajută, în mare măsură, la formarea şi păstrarea ţinutei corecte şicorectarea unor deficienţe fizice funcţionale ale coloanei8

7 ?ajoritatea exerciţiilor executate sunt cele individuale, dar pot fi realizate şi cu partener, at3t cu caracter de forţă, c3t şi de întindere8

7 2xerciţiile la scara fixă pot fi com*inate cu *anca de gimnastică, lada pentrusărituri sau cu utilizarea unor o*iecte portative cum sunt6 mingea medicinală, *astonul degimnastică, gantere, etc.8

7 )cara fixă este utilizată şi în metodologia de învăţare a unor elemente acro*atice,ca de exemplu6 podul de jos, podul de sus, cumpăna facială, st3nd pe cap, st3nd pe m3ini,îndreptare de pe cap, răsturnare lentă înapoi, răsturnare înainte etc.

II C&(3#f#*(r0( 080r*#7##&or &( 3*(r( f#8:

1. 2xerciţii utilitar7aplicative8. 2xerciţii analitice pentru I.).+.H.84. 2xerciţii com*inate cu *anca de gimnastică8&. 2xerciţii com*inate cu o*iecte portative.

1. 2xemple de exerciţii utilitar aplicative67 căţărare cu ajutorul *raţelor şi picioarelor8

7 căţărare numai cu ajutorul *raţelor cu deplasare în6 lateral,

jos, sus8 7 sărituri de pe o şipcă pe cealaltă8 7 sărituri în ad3ncime8 7 căţărare cu transportul mingii medicinale.

.2xemple de exerciţii pentru I.).+.H.

"xerciţii pentru braţe a. )t3nd facial pe a 47a şipcă, apucat cu *raţele la nivelul pieptului6 17. întinderea *raţelor cu lăsare înapoi8 47&. îndoirea *raţelor şi revenire în poziţia iniţială.

::


89/139

=0: 40< *. )prijin culcat facial ad3nc, picioarele sprijinite pe şipca a 47a6 1. îndoirea *raţelor8 . menţinerea poziţiei8 47&. întinderea *raţelor.

=0: 4/ <

"xerciţii pentru abdomena. )t3nd facial pe prima şipcă, apucat la nivelul şoldurilor6 17. extensia trunchiului cu întinderea *raţelor8 47&. revenire în poziţia iniţială.

=0: 40<

*. +t3rnat dorsal6 1. ridicarea genunchilor la piept8 74. menţinerea poziţiei8 &. întinderea picioarelor în #.I.

:$


90/139

: 4/


91/139

=0: 40<c. +t3rnat facial6 17. ridicarea picioarelor înapoi8 47&. co*or3rea picioarelor în #.I.

=0: 40<

"xerciţii pentru părţile lateralea. )t3nd costal st3nga pe piciorul drept, st3ngul sprijinit pe scara fixă la nivelul

şoldului, m3ini pe şold61,,4. îndoirea trunchiului lateral spre st3nga de 4x cu arcuire, şi

*alansarea *raţelor sus8 &. revenire în #.I.2xerciţiul se repetă şi pe partea opusă.

: =x

*. )prijin culcat costal st3nga înalt, m3na st3ngă sprijinită pe şipca a %7a, ceadreaptă pe şold6

17. îndoirea corpului din şolduri şi co*or3rea *azinului c3t maiaproape de sol8

$1


92/139

47&. revenire în poziţia iniţială. 2xerciţiul se repetă şi pe partea opusă.

=0: 40< "xerciţii pentru picioarea. )t3nd facial pe prima şipcă, apucat la nivelul şoldurilor6

1. ridicare pe v3rfuri8 . trecere în at3rnat ghemuit st3nd8 4. întinderea picioarelor şi ridicare pe v3rfuri8

&. revenire în #.I.

: 4/ = < *. )t3nd facial la distanţa de 1 m de scara fixă, m3ini pe şold6

1. ridicarea piciorului st3ng şi sprijinirea lui pe scară la nivelulşoldurilor8 . îndoirea piciorului drept şi ridicarea *raţelor lateral8 4. întinderea piciorului drept şi îndoirea *raţelor, m3ini pe şold8 &. revenire în #.I.8 97:. idem 17&. cu piciorul opus.

: 4/ = <

c. )t3nd facial, *raţele înainte, apucat la nivelul umerilor6 )ărituri succesive pe două picioare, cu sprijinul m3inilor pe şipcă, c3t

mai sus, de 1


93/139

4Cx

5 E80/)&0 %0 080r*#7## *o/=#"(40 *! =("*( %0 2#/"(34#*:a. +şezat, *raţele sus, v3rfurile picioarelor sprijinite între şipca a 7a şi a 47a6

17. îndoirea trunchiului înainte, m3inile ating v3rfurile picioarelor847&. ridicarea trunchiului şi revenire în #.I.8

97%. co*or3rea trunchiului p3nă la orizontală cu îndoirea *raţelor,m3ini pe şold8

'7: ridicarea trunchiului şi întinderea *raţelor sus în #.I.

=0:/ ?07 40< A0@

*. )prijin culcat facial pe *ancă, picioarele sprijinite între şipca a 47a şi a &7a617. îndoirea *raţelor, pieptul atinge *anca8

47&. întinderea *raţelor în #.I.8 97%. ridicarea *azinului8 '7:. revenire în #.I.

=0:/ ?07 40< A0@

6 E80/)&0 %0 080r*#7## *o/=#"(40 *! /#"20( / 0%#*#"(&:a. "ulcat dorsal, picioarele sprijinite între şipca 1 şi , *raţele sus, mingea

ţinută în m3ini6 17. ridicarea trunchiului în aşezat, îndoirea *raţelor şi co*or3rea

$4


94/139

mingii la ceafă8 47& co*or3rea trunchiului şi întinderea *raţelor în #.I.

=0: 40<

*. "ulcat facial, picioarele sprijinite su* prima şipcă, *raţele sus, mingea ţinutăîn m3ini6

17 ridicarea mingii înapoi sus847& co*or3rea mingii în #.I.

=0: 40<

c. +t3rnat dorsal la scara fixă, mingea ţinută între glezne6 1. ridicarea genunchilor înainte8 74. menţinerea poziţiei8 &. întinderea picioarelor în #.I.

: 4/


95/139

7 2xerciţiile la scara fixă să se alterneze o*ligatoriu cu cele li*ere de relaxare şirespiraţie deoarece toracele lucrează *locat8

7 =rganizarea exersării să se facă în funcţie de numărul elevilor din clasănumărul executanţilor( şi numărul scărilor fixe existente8

7 5acă numărul elevilor este mai mare, atunci clasa poate fi organizată în

formaţia de lucru pe două sau trei linii87 Grupa grupele( care aşteaptă să primească sarcini suplimentare87 5emonstraţia exerciţiilor să fie simultană cu explicaţia, executanţii urmărind

de la o distanţă de ,97 4 m de scară87 )ă se acorde o atenţie deose*ită co*or3rilor de pe scara fixă, care pot fi

efectuate prin6 co*or3re din şipcă7n şipcă sau prin săritură de la înălţimi mici87 Ha prezentarea exerciţiilor se precizează6 poziţia executantului faţă de aparat,

sprijinul şi prizele87 >n cazul poziţiilor at3rnat st3nd se descriu o*ligatoriu at3t locul aşezării

picioarelor c3t şi prizele m3inilor ; 2x. )t3nd pe a 47a şipcă, apucat deasupra umerilor87 >nceperea şi încetarea exersării, precum si schim*area grupelor, să se execute

la comandă87 Hocul în care se află cadrul didactic în timpul exersării tre*uie să7i permităacestuia supravegherea simultană a tuturor elevilor, în vederea corectărilor şi indicaţiilor metodice necesare.

Î"4r0=:r# r0*()#4!&(4#$0

. #rezentaţi caracteristicile exerciţiilor la scara fixă.

+ "are sunt principalele grupe de exerciţii folosite la scara fixăD5 #recizaţi indicaţiile metodice necesare în cazul utilizării în lecţia de educaţie

fizică a exerciţiilor la scara fixă.

CURSUL NR ..

EERCIŢII PENTRU CAPACITATEA DE ORGANIZARE

$9


96/139

>n literatura de specialitate se utilizează mai des denumirea de exerciţii de frontşi formaţii.

2le constituie principală grupă de mijloace folosite pentru67 educarea disciplinei şi ordinei87 de control al ţinutei8

7 de control al mişcărilor, în general.2xerciţiile pentru capacitatea de organizare sunt folosite, cu precădere, în primele trei verigi şi în ultima verigă a lecţiei, dar sunt prezente, dacă este nevoie, şi încelelalte verigi situaţie de instruire ( ori de c3te ori se simte nevoia.

1. )arcinile exerciţiilor pentru capacitatea de organizare7 2ducă disciplina, punctualitatea, ordinea, etc.8

7 2ducă atenţia, siguranţa, spiritul de o*servaţie, prezenţa de spirit, memoriamotrică, etc.8

7 +sigură organizarea colectivului pe tot parcursul lecţiei8 7 +sigură manevrarea ordonată a colectivului în lecţie8

7 +sigură crearea unei omogenităţi a colectivului în mişcare, a răspunsului lacomandă, imprim3nd un ritm vioi, unitar şi simultan8 7 5ezvoltă coordonarea, orientarea în spaţiu şi timp, etc.

. "onducerea formaţiilor"onducerea unei formaţii pentru executarea unor acţiuni se realizează prin6

7 comandă87 ordine şi dispoziţii ver*ale87 semnale sonore, vizuale şi tactile87 acţiuni personale.

>n lecţia de educaţie fizică se utilizează mai mult comanda ver*ală.

Co/("%( este o dispoziţie ver*ală care tre*uie să ai*ă următoarele calităţi67 să fie energică87 să fie scurtă87 să fie precisă87 să fie mo*ilizatoare,7 tonalitatea să se adapteze condiţiilor de lucru şi numărului de executanţi,

iar modalităţiile tonalităţii să imprime ritmul de execuţie caracteristic mişcării respective.Co/("%( are două părţi distincte6

7 comanda prevestitoare 87 comanda executivă săv3rşitoare(.

"omanda prevestitoare are ca scop indicarea acţiunii ce urmează a fi executată.)e dă cu voce tare% prelung şi clar% pentru ca executanţii să înţeleagă şi să poată memoraacţiunile care urmează a fi executate.

"omanda săv3rşitoare executivă ( se dă pe un ton înalt, scurt şi energic.2xemplu6 C&(3: 2r!): 9"(#"40 ; MARŞK ?C&(3: 9"(#"40” ; constituie

comanda prevestitoare, iar ?MARŞK@ ; comanda săv3rşitoare."3nd scriem, comanda prevestitoare se trece cu litere mici, iar cea executivă cu

litere mari şi se pune semnul exclamării la sf3rşit.2xemple6 Grupă pe loc ; 2#+)N

$%


97/139

"lasă la st3n ;G+N Grupă, pas alergător ; ?+ON#entru a anula sau a înceta o acţiune, se comandă6 @ la loc comanda”, la care se

reia poziţia iniţială din care a început mişcarea sau se reia mişcarea din care s7a datcomanda.

4. )istematizarea exerciţiilor pentru capacitatea de organizare7 acţiuni pe loc8

7 acţiuni din deplasare87 acţiuni complexe87 formaţii, alcătuiri şi schim*ări de formaţii87 deplasări în figuri.

For/(7#( este dispunerea executanţilor în vederea efectuării acţiunilor încomun în cadrul lecţiei sau altor activităţi corporale.

>n activitatea de educaţie fizică folosim trei categorii de formaţii67 formaţii de adunare 8

7 formaţii de deplasare87 formaţii de lucru.-ormaţia de adunare indică forma de organizare a colectivului pentru raport,

pentru demonstrarea sau explicarea exerciţiilor în diferite momente ale lecţiei. "ele maides utilizate formaţii de adunare sunt6

7 în linie pe un r3nd87 în linie pe două sau trei r3nduri87 în unghi drept87 în careu87 în semicerc87 în cerc.

omanda% la care se execută aceste formaţii tre*uie să cuprindă67 indicarea executantului fixat ca *ază 8

7 sta*ilirea locului în care acesta se va aşeza87 precizarea formaţiei de adunare87 direcţia frontului formaţiei87 comanda executivă ; +5C+2+ N

2xemplu6 "lasă grupă (, *aza elevul studentul (........ , în faţa mea, în linie peun r3nd ; +5C+2+ N

-ormaţia de deplasare este denumirea ce indică forma de organizare acolectivului pentru diferite acţiuni de deplasare.

$'


98/139

2a poate fi alcătuită din unul sau mai multe şiruri, în funcţie de numărulexecutanţilor, spaţiul de care dispunem etc.

-recerea sau adunarea în formaţie de deplasare se execută la comanda8 Grupă clasă (, în coloană c3te 4,&, 9, ( ; +5C+2+N

-ormaţia de lucru este forma de organizare a colectivului pentru executareaexerciţiilor de dezvoltare fizică generală. 2a se alege în funcţie de6

7 numărul elevilor87 mărimea spaţiului de lucru87 caracteristicile mişcărilor ce se execută.

"ele mai folosite formaţii sunt67 semicercul87 cercul87 coloana de gimnastică pe 4, & sau mai multe şiruri87 coloana de gimnastică în trepte c3te 4 sau & r3nduri87 coloana de gimnastică în şah87 în cocor87 în grup.

&. +lcătuiri de form

Documents

Gymnastics (Curs de gimnastica)