Gradina: altoire pomi

7/30/2019 Gradina: altoire pomi

http://slidepdf.com/reader/full/gradina-altoire-pomi 1/28

Înmulţirea și altoirea pomilor fructiferi dupăSepp Holzer

Soiurile de arbori de selecţie cel mai frecvent se înmulţesc vegetativ,

deoarece proprietăţile soiului nu se transmit în totalitate prin sămânţă.Efectul de pierdere a proprietăţilor soiului depinde şi de la faptul, că multesoiuri fructifere se polenizează numai cu ajutorul altor soiuri. De aceea fiecefloare, şi respectiv fiece fruct are seminţe şi proprietăţi diferite. Dar dacăeste necesar de a păstra proprietăţile unui soi anume, atunci este necesar caacesta să fie înmulţit anume prin metoda vegetativă. Altoirea, în esenţă, nueste altceva decât înmulţirea vegetativă. Altoiul nu se plantează în sol, ci seataşează la portaltoi. Acest sistem de înmulţire a fost dezvoltat şi dinconsiderentul, că arborele cu fructe frumoase şi gustoase nu se va dezvoltabine în mod obligatoriu. Pomul altoit însă constă, cel puţin, din două plantediferite, care îşi completează reciproc proprietăţile. Astfel devine posibilăcombinarea creşterii viguroase a portaltoiului cu calităţile bune ale fructeloraltoiului, cu scopul de a primi un pom sănătos cu fructe calitative.

Portaltoiul

Pentru ca altoirea să fie cu succes, partenerii trebuie, ca să-i zicem aşa, ”săconviețuiască” unul cu celălalt. De aceea în calitate de portaltoi sunt folositenumai anumite plante. Acestea sunt, în primul rând, reprezentanţii uneia şiaceleiaşi specii, însă uneori se pot folosi în calitate de portaltoi şi plante dinspecii înrudite.

Portaltoaiele, după cum s-a menţionat mai sus, răspund în primul rând deputerea de creştere a plantei altoite. Dar ele de asemenea influenţeazărezistenţa faţă de boli şi geruri. Din aceste considerente pentru fiecare soi defructifere există o multitudine de portaltoaie diferite, care sunt cultivate şiselectate conform anumitor criterii. Astăzi, pentru majoritatea pomilorfructiferi, se folosesc portaltoaie cu putere slabă de creştere. Drept exempluserveşte altoirea soiurilor de pere pe gutui, care are o putere mică decreştere, datorită acestui fapt creşterea părului, ca să-i zicem aşa,”frânează”.

Pentru metoda mea de gospodărire prefer să altoiesc pe soiurile viguroase(cultivate din seminţe) şi pe sălbătăciuni. Portaltoaiele cu creştere slabă,după cum ne spune denumirea lor, se dezvoltă lent. Ele nu formează unsistem radicular puternic, ceea ce reprezintă condiţia cea mai importantăpentru arborii independenţi. Din aceste cauze aceştia frecvent necesităsuport, ca să nu fie frânţi de vânt sau zăpadă. Iar din cauza sistemuluiradicular slab ei nu sunt în stare să-şi asigure necesarul de substanţe



nutritive din sol, iată de ce aceştia necesită îmbunătăţiri ale solului sauadministrarea permanentă a îngrăşămintelor. Aceşti arbori sunt mai sensibilila secetă şi geruri, mai frecvent sunt afectaţi de boli. Eu însă am nevoie depomi viguroşi, independenţi, care cresc bine şi în locuri nefavorabile. Anumeacestor cerinţe răspund portaltoaiele crescute din seminţe cu putere mare de

creştere şi rezistente. Din cauza puterii mari de creştere aceşti pomi intră perod cu câţiva ani mai târziu şi se fac mari, ceea ce îngreuiază niţel colectarearoadei. Şi totuşi eu le suport acestea toate cu plăcere.

Pe de o parte, datorită metodei mele de gospodărire şi capacităţilor acestorportaltoaie pomii încep fructificarea mai târziu, dar pe de altă parte eu nusunt nevoit să depun atâta efort pentru îngrijirea lor. Dacă de recalculat totul în ore muncite, care ar fi fost necesare pentru îngrijire, atunci problemelelegate de colectarea roadei devin nesemnificative pentru mine. Încă opoziţie, care argumentează utilizarea portaltoaielor cu putere mare decreştere, pentru culturile mele, este faptul că aceşti pomi vieţuiesc mult maimult. Astfel eu pot planta o pădure fructiferă, care va servi generaţiileulterioare.

Altoiul

În calitate de altoi se utilizează crenguţe sănătoase de un an de zile. Lăstariipentru altoit nu sunt buni. Pentru altoire se foloseşte partea de mijloc alcrenguţei, care are minimum de la 3 până la 5 ochiuri (muguri). Altoiul poatefi pregătit iarna (cel mai bine în ianuarie), când seva este în repaus şi sepăstrează până în primăvară, când vine momentul de altoire. Condiţiile

optime de păstrare sunt: în nisip umed, în pivniţă. Pentru altoire deasemenea pot fi folosite crengile proaspăt tăiate. În acest caz se recomandăutilizarea lor imediată. Dacă undeva mi-a plăcut vre-un copac, şi eu mi-amdorit să iau cu mine o crenguţă, astfel îmbogăţindu-mi livada, numaidecâttrebuie s-o acopăr cu pânză umedă. Dacă altoiul se pregăteşte primăvarasau vara, atunci, eliminând frunzele, se lasă 1 cm din peţiolul acestora.

Altoirea

În timpul altoirii altoiul şi portaltoiul se ataşează unul la celălalt astfel, caacestea să se poată concreşte. Pentru aceasta este necesar, ca stratul decambiu al portaltoiului şi altoiului să se lipească cât mai bine unul de celălalt.Cambiul reprezintă stratul de celule care se divid, ce se află sub scoarţaarborelui şi răspund de creşterea acestuia din urmă. Altoirea va fi reuşitănumai în cazul când aceste straturi aderă bine unul la altul.

Există diferite tehnici de altoire, care se efectuează pe diferite părţi alecopacului şi în perioade diferite. Dacă e să exersezi puţin, atunci se poate cu





Pentru a uşura concreşterea, eu dezdoi puţin marginile tăieturii (aproximativcu 1 mm), se dezdoaie numai scoarţa, cambiul nu se atinge. Datoritămarginilor dezdoite cambiul se eliberează şi procesul de concreştere seuşurează. Acum eu introduc altoiul în tăietură sub scoarţă. Mugurele trebuiesă fie dispus aproximativ la mijlocul locului de altoire, la nivelul ciotului. În

final locul altoirii se leagă cu rafie şi toate rănile se ung cu mastic. Mugurii şiaici rămân neacoperiţi. Prin această metodă, în dependenţă de grosimeaportaltoiului, se pot altoi câteva crenguţe. Dacă diametrul portaltoiului estede aproximativ 4 cm, este necesar de altoit două crenguţe. La final, cândaltoiul se prinde bine, se pot elimina crenguţele ”de forţă”.

Altoirea în ochi

În acest caz este folosit numai mugurele, dar nu întreaga crenguţă. Scoarţaportaltoiului se taie în forma literei ”T”. După aceasta scoarţa se dezdoaiepuţin în lateral de-a lungul tăieturii. După care se ia un ochi matur de pealtoi, care se taie fără denivelări din jos în sus, sub forma unui scut. Lemnul,după posibilitate, nu se taie. Acum introducem ochiul în tăietură cu ajutorulspatulei de pe partea anterioară a cuţitului. Proeminenţa de sus a scoarţei setaie dreaptă ca să coincidă cu partea de sus a tăieturii în formă de ”T” (de-acurmezişul tulpinii). În final locul altoirii se leagă cu rafie, şi toate rănile seung cu mastic. Ochiul rămâne deschis.

Oculaţia se poate efectua atât cu mugurele în repaus, cât şi cu cel încreştere. Când vorbim despre ochiul în creştere, avem în vedere oculaţia deprimăvară (din luna mai). În acest caz mugurele creşte în acelaşi an. Ochiul

în repaus este altoit vara (iulie-august). Acest mugur va porni creşterea abiaanul viitor.

Pentru această metodă este folosit altoiul proaspăt tăiat. Frunzele de pecrenguţă se elimină, lăsând 1 cm din peţiol. Dacă peţiolul cade aproximativla trei săptămâni, atunci înseamnă, că altoirea a fost efectuată cu succes.După ce ochiurile aderă bine la portaltoi şi s-au pornit în creştere, eu taiportaltoiul direct de asupra locului de altoire şi acopăr rana cu mastic. Lametoda de oculare pot fi folosiţi mai mulţi muguri, ceea ce va aduce numaiavantaje. Astfel creşte probabilitatea succesului, deoarece nu orice ochipoate să se prindă.

Altoitul în punte

Prin altoire eu reuşesc nu numai să înmulţesc soiurile fructifere, dar şi săsalvez pomii deterioraţi. Dacă arborele este afectat puternic, atunci are locstoparea circulaţiei sevei, pomul începe să se usuce şi moare. Chiar dacă şiva supravieţui, mai devreme sau mai târziu acesta se va frânge, deoarece



locurile afectate devin fragile şi copacul îşi pierde stabilitatea. Un astfel depom eu destul de uşor îl pot salva. Este suficient să unesc cu ajutorulaltoiului regiunea de asupra afecţiunii cu cea de sub aceasta (cel mai bineeste să fie folosit altoiul de la acelaşi copac) în asemenea mod, ca ulterioracesta să reia funcţia de transportare a sevei şi sprijin a trunchiului. Aici

merge vorba despre un fel de punte.

Pentru aceasta la început curăţ locul afectat şi tai marginile scoarţei careatârnă în diferite direcţii. După care eu altoiesc prin metoda de mai sus. Laacest procedeu se vor folosi minimum trei crenguţe.

Prin această metodă se poate salva chiar şi arborii care ”au suferit” puternic.Pomii prelucraţi prin această metodă ulterior sun mai bine apăraţi deafecţiuni noi, spre exemplu, de rosături, deoarece devin inaccesibile de jur împrejur. Astfel, la viitoarele afecţiuni copacul va putea să se vindece singurdin interior.

În timpul procesului de altoire fantezia nu cunoaşte limite.

Este posibil de altoit pe un trunchi mai multe soiuri. Această metodă va aveaavantajul numai în cazul când spaţiul este limitat numai pentru un arbore.Multe soiuri fructifere, după cum am mai menţionat, nu se pot polenizasingure (mai întâi de toate perele şi merele), de aceea, pentru polenizarealor încrucişată, trebuie să existe o diversitate suficientă de soiuri. Însă,pentru a ajuta pomul la polenizare, eu pot altoi în el o crenguţă de alt soi. Omultitudine de soiuri pe un pom mai are avantajul, că eu reduc la minim

riscul de a pierde roada. Perioada diferită de coacere şi diversitatea fructelor îmi dau nu numai o roadă bogată şi diversă, dar şi, cultivaţi cu efort propriu,astfel de copaci prezintă un aspect original şi aduc mai multă bucurie. Euconsider că în grădină trebuie să fie permis orice îţi aduce bucuria. Există oinfinitate de posibilităţi pentru experimentare. Este necesară doar fantezia.

Semănatul pădurii de copaci fructiferi

În mod normal, pentru pomii mei fructiferi, folosesc în calitate de portaltoipuieţii de copaci, crescuţi din seminţe – o metodă foarte simplă, ieftină şieficace pentru crearea unei păduri luxuriante de fructifere sau a unei livezifără riscuri. În continuare aş dori să aduc unele detalii.

Pomii fructiferi, în general, preferă solul fertil. Pentru ca arborii mei să poatăulterior fructifica bine, eu pregătesc solul, în primul rând, cu ajutorulplantelor care îmbunătăţesc solul. Cum pot cu ajutorul îngrăşământuluiverde să creez stratul de humus, este descris în capitolul ”Fertilitatea solului” în prima parte a acestei cărţi. În dependenţă de calităţile solului acest proces



poate varia în timp. Cu toate acestea am reuşit să îmbunătăţesc majoritateasolurilor acide din pădurea de conifere din Krameterhof în doi ani într-atât,că acum pot fără probleme să cultiv pe ele pomi fructiferi şi alte plante cucerinţe sporite. Dar, îngrăşămintele verzi nu sunt o ”acţiune” solitară –aceasta trebuie să constituie partea constantă a gospodăririi, deoarece solul

fertil şi sănătos constituie chezăşia succesului.

După ce am pregătit totul, este necesar de a conserva sectoarelesuprafeţelor deschise pentru semănatul care va urma. Pentru aceasta eu daudrumul pe teren la lucrătorii mei fideli, adică la porci. Ei sapă pentru minesuprafaţa solului. Astfel se pregăteşte optimal locul pentru viitoarea livadă,acum eu pot începe semănatul. Cel mai bun şi ieftin material semincerrămâne la mine sub formă de turte (de la presare în timpul produceriisucului sau vinului), de asemenea se pot folosi cu succes în acest scopborhotul după fermentare, dacă se aleg seminţele înainte de distilare. Acesteturte le las la fermentaţie de la patru la cinci săptămâni, după care efectuezsemănatul. În timpul procesului de fermentare se distruge stratul, care înmod natural îngreunează germinarea seminţelor. Însă, datorită stratificăriiprocentul de germinare creşte de câteva ori. În acelaşi timp copacii pot să seadapteze la maxim faţă de condiţiile solului şi climei, deoarece ei germinează în acelaşi loc, unde vor creşte în continuare. Datorită mulţimii de plantegerminate scade riscul ca acestea să fie roase de animalele sălbatice. Dar şiceva instalaţii de protecţia nu vor fi de prisos, deoarece acest teren poate fifolosit în calitate de padoc. Iar peste un an sau doi, când copăceii se vordezvolta satisfăcător, aceştia pot fi altoiţi. Pentru aceasta aleg numai celemai puternice plante şi ca rezultat am cei mai buni arbori pentru terenul dat.

Această metodă nu numai că este simplă şi necostisitoare, dar şi foartepotrivită pentru terenurile ”impracticabile”, deoarece pomii mei deja înmomentul germinării încep să se adapteze la condiţiile de mediu. Aceastămetodă stârneşte dorinţa de a experimenta, ea nu necesită efort mare şieste practic lipsită de riscuri. Prin această metodă cu uşurinţă se transformăpădurea de conifere în una fructiferă.

Dar pe un astfel de teren eu nu altoiesc toţi puieţii, deoarece aceştia înanumite condiţii pot forma fructe inedite. Astfel eu deseori primesc, mai întâide toate din sâmburi de vişină, fructe foarte dulci, care pot fi utilizate cusucces la producţia de vinuri şi tării. De asemenea foarte bine pot fi folositeşi soiurile sălbatice, după cum am menţionat mai sus, de aceea nici într-uncaz ele nu trebuie stârpite. Pomii sălbatici îi sădesc frecvent în calitate degard viu fructifer, deoarece aceştia protejează de vânt pomii cu calităţisuperioare. Astfel ei îndeplinesc mai multe funcţii. Nu mai este necesar delămurit în continuare că în astfel de locuri viaţa se manifestă în toate formelesale.



”Metoda de şoc”

Drumul meu spre şcoală era lung şi greu şi chiar la un pas cadenţat duraaproape de două ore. Acesta era reprezentat de un drum format de urma decăruţă ce trecea prin pădure şi se întindea de-a lungul câmpurilor. În calea

mea deseori găseam lucruri interesante: o piatră frumoasă sau o buturugă,uneori găseam şi copăcei, pe care îi transplantam în grădina mea micuţă.Odată, la sfârşit de iunie, în drum spre casă după şcoală eu am zărit câţivameri sălbatici, care creşteau pe o pantă de stâncă. Nu am putut rezistaispitei şi i-am luat cu mine. În detrimentul faptului, că erau mai înalţi de doimetri, eu am reuşit, fără ai săpa, să-i smulg, deoarece rădăcinile carecreşteau printre pietre nu aveau de ce să se agaţe. Plin de bucurie, duceamacasă aceşti pomi şi vroiam înainte de plantare să-i arăt mamei. Dar în locde laudă ea a început să mă certe, considerând, că-i este milă de aceşticopăcei frumoşi, deoarece în această perioadă a anului, cu frunzele formatedeja ei nu vor putea să se prindă. Ignorând acestea, totuşi i-am răsădit pemicuţul meu lot (”Râmele muşcătoare”), adâncindu-i cât am putut de tare şi,ca de obicei, am acoperit locul săpăturii cu frunze. Să-i ud nu aveam nici oposibilitate, deoarece grădina-livada mea era foarte îndepărtată de cea maiapropiată sursă de apă, de aceea nu nutream mari speranţe, că pomii se vorprinde. Mama mi-a explicat că, ei se vor pierde, deoarece era prea târziupentru transplantare, şi plus la aceasta arborii erau înfrunziţi. Atunci m-amgândit: probabil, frunzele îi vor încurca, şi din această cauză mi-a apărut ungând copilăresc să le rup toate frunzele.

Acum ei stăteau goi, de parcă ar fi fost uscaţi, în grădina mea, iar eu în

fiecare zi mă duceam să-i privesc cu speranţa, că vor manifesta semne deviaţă şi, posibil, se vor prinde. Au trecut câteva săptămâni, până când unuldin pomi nu mia produs surpriza – el a dat lăstari noi. Când am văzut acestlucru, eram de neoprit. Am alergat la mama şi am tras-o de şorţ, pentru a oaduce în grădina mea. Ea nu vroia să creadă celor spuse de mine, de aceeaaveam nevoie să o aduc, să se convingă la locul faptei. Şi ea a fost plăcutsurprinsă, şi mă întreba – cum de ai reuşit să faci aşa, ca ei să crească, păi,ţi-a mers.

Datorită acestei întâmplări eu am elaborat metoda de şoc. Merge vorbadespre situaţii excepţionale în care pomii cu un sistem radicular prost totuşipot fi transplantaţi fără sol, chiar şi atunci, când ei sunt acoperiţi de frunze şiau flori sau chiar fructe. Pentru aceasta eu las pomii la soare ca să se usucefrunzele. Rădăcinile, desigur, trebuie să fie acoperite, deoarece nu rezistărazelor solare directe. Pentru a acoperi rădăcinile eu folosesc saci de pânză.Las copacii la soare până nu se usucă frunzele, iar acest lucru se petrecerapid, totodată aceştia nu se udă. Sacii de pânză udaţi în prealabil nu vorpermite rădăcinilor să se usuce, dar această umezeală nu este suficientă



pentru a asigura frunzele cu apă. Peste o zi, după ce frunzele se usucă,pomii sunt sădiţi. Şi aici ei nu se udă, unica protecţie care le este asigurată,o constituie stratul de mulci, care păstrează umiditatea. Plus la acestea, lanoi în gospodărie nu există nici o posibilitate de a uda toţi copacii, acestprocedeu ar fi consumat prea multe puteri şi timp.

Însă, pomii plantaţi prin această metodă ulterior formează rapid rădăcini noi,care asigură planta cu apă şi substanţe nutritive. Pomul poate suportainsuficienţa dea apă de la început, deoarece este lipsit de frunze şi fructe.Dar dacă l-aş fi plantat cu tot cu frunze şi fructe şi l-aş fi udat, atunci el ar ficedat toată energia pentru păstrarea frunzelor. Sistemul radicular nu s-ar fidezvoltat şi chiar dacă copacul ar fi început să crească, ar devenit foartefragil. Un astfel de arbore poate fi comparat cu florile din vază, care primescnumai apă, care aproape că nu le alimentează, iar copacii mei, care ausuportat şocul, se concentrează la formarea sistemului radicular şi pornesccreşterea lăstarilor numai atunci, când au forţe pentru aceasta. Arborele,dacă e să ne exprimăm despre el ca despre un om, ”creşte de sine stătător”.

Prin această metodă eu am plantat şi cultivat mii de copaci.

Cumpăram din pepiniere rămăşiţele de puieţi, care pur şi simplu erau arşisau mărunţiţi, la un preţ foarte mic şi-i plantam la mine conform metodei deşoc. În baza experimentului am depistat, că cel mai bun loc pentru aceastaeste spaţiul dintre straturile înalte. Umiditatea acolo se acumulează cel maimult, şi pomii se restabilesc rapid. Peste doi-trei ani pomii se ramifică atâtde puternic, încât eu pot cu tot cu sol să-i vând sau să-i transplantez. Astfel

experienţa mea din copilărie a devenit o afacere bună pentru mine.











IV. Cum se altoieste!





















Taierile de intinerire la pomi

Epuizarea biologica a unui pom se petrece odata cu inaintarea in varsta sidatorita altor factori asupra carora omul nu poate interveni, sau asupracarora a intervenit neprofesional. Astfel un pom care a rodit excesiv, timp de

mai multi ani la rand va fi "epuizat din punct de vedere vegetal". Fructeleraman mici, mladitele cresc mai putin si apare alternanta ca masura deprotectie.

In astfel de situatii se impun taierile de intinerire care, in functie deseveritatea lor, pot atrage scaderea productiei pe o perioada scurta, darasigura o dezvoltare normala si revenirea productiei dupa un timp nu foartelung. Aceste taieri pot deveni necesare chiar la un pom de 5-6 ani a careicrestere a fost lasata la voia intamplarii astfel incat o reglare a producerii demladite noi impune acest gen de taiere la pomii mai batrani.

Chiar si atunci cand coroanele s-au inaltat excesiv sau atunci candramificatiile de la baza coroanei au tendinta de desfrunzire ori cand gerul,furtuna, animalele au pricinuit stricaciuni crengilor, severitatea taierilor carese impun le pot cataloga drept taieri de intretinere.

Nu exista specii sau soiuri de pomi fructiferi la care tairle de intretinere sa fiecontraindicate.

Taierile de intinerire se executa iarna sau la sfarsitul iernii. In cazul ciresului,visinului si piersicului, taierile de intretinere pot fi facute dupa recoltare,deoarece pentru aceste specii mai sensibile, inchiderea ranilor inainte devenirea iernii reprezinta un avantaj. Daca grindina si furtuna producstricaciuni mari in timpul verii se recomanda taierile de intinerire aplicateimediat in lemnul de mai multi ani de la inel sau alegerea altor crengi maiputin afectate pe post de ax.

Intinerirea coroanelor ingrijite

In cazurile in care coroanele au fost formate piramidal, taierea de intinerirese efectueaza foarte usor. Acelasi lucru se poate spune si despre celelaltetipuri de coroane.

Exista doua metode de intinerire: devierea axului principal si a axelorramificatiilor principale pe ramuri mai tinere (se taie lemnul mai vechi saufoarte vechi) si metoda clasica.

1. Metoda prin deviere: nu provoaca o reactie puternica a mladitelor tinere sise aplica mai cu seama la pomii fructiferi care fac fructe cu samburi, pentruca metoda clasica nu este sigura in acest caz. Metoda consta in limitarea ininaltime a coroanei; prin taierea cu fierastraul va fi indepartata cam 1/3 din



volumul coroanei. Dupa alegerea unui punct de taiere pe ax, in lemn de maimulti ani, deasupra unei ramuri laterale mai tinere, se va imagina un unghide 120 grade cu varful in punctul de taiere. Acolo unde laturile unghiuluiintersecteaza ramificatiile laterale se vor practica taierile (ceva mai sus saumai jos, acolo unde exista o ramificatie laterala care sa preia axul

ramificatiei).2. Metoda clasica se foloseste mai mult in cazul pomilor fructiferi care facfructe cu seminte. Cam 1/3 din lungimea ramificatiilor principale vor fiindepartate prin taiere cu fierastraul in unghi drept. Ramificatiile lateraleaflate sub taietura se suprima prin taiere de la inel pe o lungime deaproximativ 25 cm.

In cadrul taierilor de intinerire nu ne vom limita doar la ramurile de schelet.In cazul samantoaselor se poate taia oriunde este necesar, deci si peramificatii pentru ca astfel vor fi activate rezervele de muguri dorminzi si

adventivi.Intinerirea coroanelor care nu au fost niciodata taiate, care se numesc si"coroane naturale" trebuie precedata de o serie de taieri de iluminare.Pentru asta se aleg 3-4 ramificatii principale dezvoltate aproximativ la fel siancorate bine pe ax. Toate celelalte ramificatii vor fi suprimate prin taiere dela inel ori li se va schimba functia prin deviere pe ramuri fructifere. Odata ceaceste interventii au fost finalizate se pot incepe taierile de intinerire dupauna dintre metodele descrise mai sus. In ambele cazuri se va urmariintinerirea lemnului de fructificare. Ranile provocate in urma acestor taieriimportante vor fi protejate cu chituri sau masticuri speciale pentru acest

scop.

Pomicultura este o ocupatie care ne poate umple timpul in modplacut si util. Ingrijiti cu atentie, unii pomi fructiferi pot sa traiascasi 80 de ani, in acest interval rodind de foarte multe ori. Pomiifructiferi sunt alcatuiti dintr-un numar mare de organe care au rolbine determinat si functii complexe. De aceea, inainte de a plantapomi fructiferi in gradina ta, ar trebui sa cunosti cateva dintrecaracteristicile lor.

Organele pomilor fructiferi

http://www.acasa.ro/pomi-fructiferi

http://www.acasa.ro/pomi-fructiferi



Radacina

Radacina are un rol important in cresterea si rodirea pomilor fructiferi, viata

lor depinzand de acest organ. Radacinile indeplinesc functiile de absorbtie aapei, a sarurilor minerale, fixeaza trunchiul in sol, conduc si uneoridepoziteaza substante organice. Daca unele functii ale radacinii cedeaza, seusuca o parte din ramuri iar, cu timpul, se poate usca intreg pomul.

Marimea radacinilor, numarul si felul lor este determinat de portaltoiul pecare este altoit pomul, de tipul solului, de adancimea apei freatice etc.Radacinile pot creste tot timpul anului daca in sol temperatura nu scade sub4 grade Celsius. Au o activitate optima intre 16-22O C si sunt stanjeniteintre 28-35O C.

Radacinile sunt extrem de numeroase si de dimensiuni apreciabile, eledepasesc proiectia coroanei de 2-3 ori iar in adancime, la nuc, castan , par,cires pot ajunge uneori chiar pana la 3-4 m. Pentru executarea corecta alucrarilor solului, ar fi bine sa stii ca cele mai multe radacini se gasesc, inadancime, intre 20 si 60 cm.

Tulpina

La majoritatea pomilor, tulpina este alcatuita din trunchi si coroana .Arbustii si chiar unii pomi nu au trunchi, tulpina lor numindu-se tufa.

Trunchiul tine de la colet (locul unde se uneste cu radacina) pana la primaramura a coroanei si ar trebui sa aiba o inaltime de 40-60 cm.

Coroana este partea principala a tulpinii, fiind alcatuita din numeroaseramuri de diferite grosimi, ordine si varste care vor sustine frunzele, florile sifructele.

Ramurile

Ramurile care alcatuiesc coroana sunt de trei feluri: de schelet , desemischelet si de rod.

http://www.acasa.ro/castan

http://www.acasa.ro/coroana

http://www.acasa.ro/schelet

http://www.acasa.ro/castan

http://www.acasa.ro/coroana

http://www.acasa.ro/schelet



Ramurile de schelet sunt groase si puternice, ele imprimand forma coroanei. Traiesc la fel de mult ca pomul si pe ele se prind toate celelaltecategorii de ramuri.

Ramurile de semischelet au grosimea mai mica, de 2-5 cm, lungimea de50-80 cm, imbraca scheletul si poarta pe ele ramurile de rod. Aceste ramuriau un rol foarte important pentru ca asupra lor se fac cele mai importanteoperatii de taiere

Ramurile de rod sunt mai tinere, subtiri si fragile, pe ele se gasesc mugurifloriferi, micsti sau vegetativi in devenire roditori. Traiesc 1-10 ani sievolueaza prin cresteri relativ scurte.

Mugurii

Mugurii sunt organe de adaptare ale pomilor fructiferi la conditiinefavorabile de iarna, fiind alcatuiti dintr-un ax scurt pe care se aflarudimente de frunze si flori, acoperite de solzi si puf care le conferarezistenta la ger.

Dupa organele la care dau nastere, mugurii sunt de trei feluri:

• vegetativi- din ei se formeaza lastari, au dimensiuni mai mici si suntconici, cu varful ascutit;

• floriferi- din ei se formeaza flori, sunt mai mari, rotunjiti la varf,bombati la mijloc, in forma de butoias;

• combinati- se intalnesc la gutui, mosmon, zmeur, mur, nuc, ei daunastere la lastari purtatori de flori. Mugurii de rod de mar si de par daunastere concomitent la o inflorescenta si un lastaras.

http://www.acasa.ro/forma

http://www.acasa.ro/forma





marcata prin aparitia primelor fructe si obtinerea recoltelor. In aceastaperioada se formeaza tot mai multe ramuri de rod, iar productia crestecantitativ. Acum incep sa se faca taierile de rodire, se rareste incarcatura defructe daca este cazul si se combat brumele si ingheturile tarzii deprimavara.

Perioada de mare productie

Perioada de mare productie este cea mai lunga si mai importanta pentrupomicultori, ea tine de la aparitia productiilor mari pana la scaderea vizibila alor, adica 10-20 de ani.

Functia de baza a pomilor devine acum rodirea, numarul ramurilor de rodcreste in prima etapa, devine maxima iar lastarii ating lungimi mai mici.Ramurile de rod care s-au format primele in centrul coroanei incep sa seusuce, rodirea se deplaseaza spre exterior. Acum apare si fenomenul dealternanta, adica dupa un an cu rod foarte bogat urmeaza altul cu rod putinsau fara rod. De aici, necesitatea executarii unor taieri in lemn la 3-4 anipentru a duce la aparitia unor lastari cu frunzis bogat, capabili defotosinteza.

Perioada de scadere a recoltelor

Perioada de scadere a recoltelor care urmeaza este consecinta uscariiramurilor de rod, cat si a celor de schelet care avanseaza de la varf sprebaza. Lastarii cresc tot mai scurti, productia scade si devine foarteinconstanta. Prin taierea de reductie combinata cu fertilizarea si udareamai putem prelungi viata utila a pomilor. Spre sfarsitul perioadei, canduscarea avanseaza mult, trebuie sa defrisam pomii.

Documents

Gradina: altoire pomi