gramatica franceya

8/18/2019 gramatica franceya

1/50

SUBSTANTIVUL

GENUL SUBSTANTIVELOR

Limba franceză are două genuri, masculin şi feminin. Substantivele inanimate sau abstracte pot avea gen masculin sau feminin bazate pe etimologia lor. Substantivele animate care descriu

fiinţe masculine sau animale sunt în general de genul masculin. Substantivele feminine animate seformează de obicei adăugând un -e la forma de masculin, dar mai sunt şi alte reguli.

un ami une amieun prieten o prietenă

Ecepţii!". Substantivele terminate în -el şi -eau formează femininul în -elle!

un colonel une colonelleun c#ameau une c#amelle

$. Substantivele terminate în -en sau -on formează femininul dublând consoana finală înaintede marca de feminin!

un gardien une gardienneun c#ampion une c#ampionne

%. &otuşi substantivele terminate în -an, -în şi -ian nu dublează consoana la forma feminină!un orp#elin une orp#elineun gitan une gitane

'. Substantive terminate în -t!Substantivele terminate în -et dublează consoana!

un cadet une cadetteSubstantivele terminate în -at sau -ot nu dublează consoana!

un idiot une idiote

un avocat une avocate(Ecepţii! c#at ) c#atte* linot ) linotte* sot ) sotte+. Substantivele terminate în -er formează femininul în -re!

un ardinier une ardinire/. Substantivele terminate în -s sau - formează de obicei femininul în -se!

un 0pou une 0pouseun fran1ais une fran1aise

2. Substantivele terminate în -f formează femininul în -ve!un veuf une veuve

3. Substantivele terminate în -eur formează femininul în -euse!un oueur une oueuse

Substantivele terminate în -teur sau -deur formează femininul în -trice, cu ecepţia substantivelor care provin din verbe!un acteur une actrice un actor ) o actriţăun ambassadeur une ambassadrice un ambasador ) o ambasadoare

4ar!un c#anteur une c#anteuse o cântăreaţăun vendeur une vendeuse un vânzător ) o vânzătoare

5. 6numite substantive terminate în -e formează femininul în -esse!un traître une traîtresse

"7. 6lte substantive nu au forme de feminin!masculine sau feminine!

un auteur ) un 0crivain


2/50

PLURALUL SUBSTANTIVELOR

8n general, pluralul substantivelor se formează în limba franceză adăugând un –s la forma desingular, cu destule ecepţii!E9E:;LE!

une pomme des pommesun fruit des fruits

Ecepţii!". Substantivele terminate în -s, - sau -z nu se sc#imbă la plural!

une souris des sourisune voi des voiun nez des nez

$. Substantivele terminate în -al formează pluralul de obicei în -au!un c#eval des c#evau

6numite substantivel terminate în -al formează pluralul în -s!un bal des bals

%. Substantivele terminate în -au, -eu sau -eau formează de obicei pluralul în -!un tu


3/50

S@DS&6?&CGELE =B:;@SE

Limba franceză foloseşte diverse moduri pentru a forma cuvinte compuse.". 4ouă cuvinte lipite!

bon H our bonour ;luralul acestora se face de obicei după regula generală, alipind la final un -s.

Ecepţii!

bon#omme bons#ommesmonsieur messieursmadame mesdames

$. =ând două substantive formează un cuvânt compus scris cu liniuţă, ambele primesc semnul pluralului!

un c#ef-lieu des c#efs-lieu%. La fel când cuvântul compus este format din substantiv şi adectiv!

un coffre-fort des coffres-forts'. 4acă avem verb H complement, numai al doilea element primeşte semnul de plural!

un couvre-feu des couvre-feu. Epresiile legate rămân invariabile la plural!

le Fu>en-dira-t-on

PRONUMELE

;AB?@:ELE ;EASB?6LE

Limba franceză foloseşte pronumele de politeţe pentru adresarea către adulţi, străini,superiori şi pentru multe alte categorii de persoane (francezii sunt foarte politicoşi în eprimare+*aceste pronume se folosesc cu persoana a CC-a singular (dv domnule+ şi plural (dvs domnilor+,indiferent de gen. ;ronumele personale obişnuite sunt!

;AB?@:ELE S@DCE=&! Singular ;lural persoana C e nous persoana a CC-a tu vous persoana a CCC-a il, elle ils, elles

E9E:;LE!Cl parle.El vorbeşte.

;AB?@:ELE =B:;LE:E?& 4CAE=&!Singular ;lural

persoana C me nous persoana a CC-a te vous persoana a CCC-a le, la les

E9E:;LE!Cl le prend.El îl ia.

;AB?@:E 6S C?4CAE=& BDIE=&!Singular ;lural

persoana C me nous persoana aCC-a te vous

persoana a CCC-a lui leur E9E:;LE!

Ie lui ai donn0 le livre.C-am dat cartea.


4/50

;AB?@:ELE =B:;LE:E?& ;AE=E46& 4E ;AE;BJCKCE!Singular ;lural

persoana C moi nous persoana a CC-a toi vous persoana a CCC-a lui, elle eu, elles

E9E:;LE!=e livre est toi.

=artea aceasta este a ta.

;AB?@:ELE ;BSESCGE

;ronumele posessive diferă după gen şi numărul obiectelor posedate. ?B&M! ;ronumele posessive pot include articolul #otărât (le, la, les+ contractat cu prepoziţiile şide!

Cl me parle de son travail et e lui parle du mien.El îmi vorbeşte despre munca sa şi eu îi vorbesc de a mea.

=ând sunt folosite ca pronume, nNtre şi vNtre poartă accent circumfle.@n obiect :ai multe obiecte

:asculin Oeminin :asculin Oemininle mien la mienne les miens les miennesle tien la tienne les tiens les tiennesle sien la sienne les siens les siennes

le nNtre la nNtre les nNtresle vNtre la vNtre les vNtresle leur la leur les leurs

E9E:;LE!Ie conduis ma voiture et il conduit la sienne.

=onduc maşina mea şi el o conduce pe-a sa. ?ous prendrons nos boissons et vous prendrez les vNtres.Luăm băuturile noastre şi voi le luaţi pe-ale voastre.

PRONUMELE DEMONSTRATIVE

Limba franceză are două tipuri de pronume demonstrative!". Sunt variabile şi se acordă în gen şi număr cu substantivul înlocuit.E9E:;L@!

I>ai aim0 tes p#otos et celles de :arc.:i-au plăcut fotografiile tale şi cele ale lui :arc.

$. Eistă şi pronumele neutru (ceci, cela, 1a, ce+ care nu are gen sau număr.E9E:;L@!=eci est vrai.6sta-i adevărat.

;ronumele demonstrative pot fi împărţite în două grupuri!

". ;ronume demonstrative simple. 6cestea trebuie să fie însoţite de o epresie relativă pentru aclarifica acţiunea.E9E:;L@!

4onnez-moi celui Fui est sur la table (un livre+.

4ă-mi-o pe cea care se află pe masă (o carte+.$. ;ronumele demonstrative compuse, care se formează prin combinarea diferitelor pronumedemonstrative variabile cu -ce sau l. 6cestea sunt folosite pentru a indica persoanele sau obiectelecare sunt mai aproape sau mai departe (spaţial+ de vorbitor.


5/50

Singular ;lural:asculin Oeminin ?eutru :asculin Oeminin

Oorma simplă celui celle ce ceu cellesOorme compuse celui-ci celle-ci ceci ceu-ci celles-ci

celui-l celle-l cela ceu-l celles-lE9E:;L@!

Puel gâteau prenez-vous, celui-ci ou celui-lQ=are prăitură o luaţi, pe aceasta sau pe aceeaQ

;AB?@:ELE AEL6&CGE

;ronumele relative se folosesc pentru a lega un obiect sau o persoană de o propoziţie relativăcare prezintă informaţii despre ace(a+sta. Oormele simple de pronume relative sunt!

Fui, Fue folosit pentru masculin şi feminin, singular sau pluralFuoi neutru în generaldont, oR folosit pentru masculin şi feminin, singular sau plural

Oormele compuse sunt!Singular ;lural

:asculin Oeminin :asculin OemininleFuel laFuelle lesFuels lesFuellesduFuel de laFuelle desFuels desFuellesauFuel laFuelle auFuels auFuelles

?B&M! 6lte forme de pronume relative compuse!FuiconFue oricareFuelconFue oricareFui Fue ce soit Fui oricare

Fuoi Fue ce soit oricineE9E:;L@!La personne Fui est partie.;ersoana care a plecat.

;AB?@:ELE C?&EAB6&CGE

6dectivul interogativ [email protected] (=are...Q, =e...Q+ se acordă în gen şi număr cu substantivulla care se referă. Eistă patru forme!

Puel...Q =u substantiv masculin singular.Puelle...Q =u substantiv feminin singular.

Puels...Q =u substantiv masculin plural.Puelles...Q =u substantiv feminin plural.Este folosit în întrebările directe!

Puel est votre passe-temps favoriQ =u ce te ocupi în timpul liberQPuelle #eure est-ilQ =ât este ceasulQPuels ours as-tu de libresQ =e zile ai libereQPuelles affaires comptes-tu prendre avec toiQ =e lucruri vrei să iei cu tineQ

Ti în întrebările indirecte!Ie ne sais pas Fuel disFue c#oisir. ?u ştiu ce disc să aleg.Cl se demande Fuelle veste lui va le mieu. El se întreabă care vestă îi vine cel mai bine.

6dectivul eclamativ PuelU are aceleaşi forme ca cel interogativ!Puel dommageU =e păcatUPuels imb0cilesU =e tâmpiţiUPuelle belle maisonU =e casă frumoasăU


6/50

;ronumele interogative în limba franceză sunt!LeFuel...Q ) laFuelle...Q =are...QLesFuel(le+s...Q =are...Q

LeFuel se acordă în gen şi număr cu substantivul căruia îi ţine locul!LeFuel...Q =are...Q =u un substantiv masculin singular.LaFuelle...Q =are...Q =u un substantiv feminin singular.LesFuels...Q =are...Q =u un substantiv masculin plural.

LesFuelles...Q =are...Q =u un substantiv feminin plural.

?B&M! Se contractă cu prepoziţiile şi de! H leFuel auFuel H lesFuels auFuels H lesFuelles auFuelles

de H leFuel duFuelde H lesFuels desFuelsde H lesFuelles desFuelles

) de H laFuelle -- nu se sc#imbă

8ntrebările directe folosesc pe leFuel!Ie c#erc#e un #Ntel* leFuel recommandez-vousQ=aut un #otel. ;e care mi-l recomandaţiQ

?ous avons plusieurs couleurs* vous pr0f0rez laFuelleQ6vem mai multe culori* pe care o preferaţiQLesFuels de ces livres sont toiQ=are dintre cărţile acestea sunt ale taleQIe voudrais essaest dans une de ces rues, mais e ne sais plus laFuelle.Este pe una din aceste străzi, dar nu mai ştiu care.

;AB?@:ELE AEOLE9CGE

;ronumele refleiv este!

Singular ;lural

persoana C! me nous persoana a CC-a! te vous persoana a CCC-a! se se

?B&M! :e, te şi se devin m>, t>, s> când urmează un verb care începe cu o vocală.E9E:;LE!

Ie me tais.Eu tac.

?ous nous d0pVc#ons.

?oi ne grăbim.4ar!

Cl s>apaise.El se linişteşte.


7/50

;AB?@:ELE ?EWB&MAX&E

;ronumele ne#otărâte sunt folosite pentru a indica o persoană sau un obiect în termenii ceimai generali. 6cestea sunt!

aucun ) aucune nici un ) nici oautre altautrui altuia

certains câţiva, anumiţic#acun)une fiecarec#aFue fiecaredivers diferiţil>un unull>autre altulmainte mai multmVme acelaşin>importe Fuel indiferent caren>importe Fui indiferent carenul nici (un+on nu are ec#ivalent în româneşte

pas un nici unul, nimeni peu de c#ose puţin personne nimeni plus d>un tel nici măcar unul plusieurs mai mulţiFuelconFue oarecareFuelFu>un unul (oarecare+, cinevatout toţi

?B&M! 8nsoţite de articole ne#otărâte sunt adective, singure sunt pronume.E9E:;LE!;lusieurs 0tudiants lisent =ic0ron.:ai mulţi studenţi citesc din =icero.

4ar!;lusieurs 0coutent les 0missions de Aadio Orance.:ulţi ascultă emisiunile de la Aadio Orance.

Ti! ?ul n>est prop#te en son pa în faţa unui substantiv care începe cu o vocală sau cu # mut. ;luralul nu seelidează.


8/50

Singular ;lural Aomânăl>enfant les enfants copilul copiiil>#eure les #eures ora orele

=B?&A6=&MAC6rticolul #otărât le şi les se contractă cu prepoziţiile de şi , rezultând! H le au H les au

de H le du de H les des

La Fueue du singe...=oada maimuţei...Gous aimez aller au cin0ma.Gă place să mergeţi la cinema.Le ournaliste a adress0 la parole au 0crivains.azetarul s-a adresat scriitorilor.

OBLBSCAE!6rticolul #otărât se foloseşte!

". ;entru a defini fiecare substantiv dintr-o serie! ?ous 0tudions l>#istoire, la g0ograp#ie et l>0conomie des provinces.Studiem istoria, geografia şi economia provinciilor.

$. Se foloseşte cât este vorba de părţi ale corpului!Ie me lave les mains et la figure.:ă spăl pe mâini şi pe faţă.

%. ;entru a denumi o limbă!Iean comprend le russe.Con înţelege rusa.

?ous apprenons l>allemand.

?oi învăţăm germana.'. =ând se face referire la un titlu de profesie, în vorbirea indirectă!Le professeur :ersenne arrive.;rofesorul :ersenne soseşte.4ar! 6u revoir, ;rofesseur :ersenne.

. Se foloseşte cu numele zilelor săptămânii şi pentru a eprima data! ?ous ne travaillons pas le samedi. ?u lucrăm sâmbăta.Les 0coles sont ferm0es le samedi et le dimanc#e.Tcolile sunt înc#ise sâmbăta şi duminica.Ti!

=>est auourd>#ui le mai "55$.6zi este mai "55$./. Este folosit şi pentru eprimarea lui Y per Y!

Les abricots coZtent cinF francs la douzaine.=aisele costă cinci franci (per+ duzina.

2. =u numele anotimpurilor!L>#iver est trs long en Suisse.Carna este foarte lungă în Elveţia.6u =anada le printemps est dou.8n =anada, primăvara este blândă.


9/50

6A&C=BL@L ?EWB&MAX&

6rticolul ne#otărât precede substantivul!Singular un #omme (masc.+ un bărbatune femme (fem.+ o femeie;lural

des #ommes et des femmes (masc. şi fem.+ bărbaţi şi femei

6A&C=BL@L ;6A&C&CG

6rticolul partitiv se foloseşte pentru a eprima o parte sau o porţi(un+e dintr-un substantiv.6rticolul partitiv este!

du (de H le+* (de l> înainte de vocală+ masculin singular de la* (de l> înainte de vocală+ feminin singular des (de Hles+ masculin şi feminin plural

E9E:;LE!du sel (nişte+ sarede la farine (nişte+ făinăde l>eau (nişte+ apădes 0pinards (nişte+ spanac

:onsieur =omte mange du pain.4omnul =omte mănâncă (nişte+ pâine.[ a-t-il encore de l>eauQ:ai este apă (ceva apă, nişte apă+Q

?B&M! 6rticolul partitiv este omis înaintea substantivelor plural modificate de un adectiv

precedent.=ette rue a de beau arbres,6ceastă strădă are arbori frumoşi.:adame 4upont porte de olies c#aussures.4oamna 4upont poartă (nişte+ pantofi drăguţi.

?B&M! 6rticolul partitiv devine YdeY după epresii specifice de cantitate ca!assez destul

beaucoup destul (de mult+ peu puţintrop prea (mult+tant atât de

autant atât demoins mai puţinTi!une tranc#e o tranşaune boîte o cutieune bouteille o sticlăun verre un pa#ar un \ilo un \ilogramun litre un litruune livre o livrăune douzaine o duzină

Ecepţii la această regulă! bien de(s+ destul dela plupart de(s+ cea mai mare parte dinla maorit0 de(s+ maoritatea din


10/50

?B&M! 4upă Yne FueY (decât+, se foloseşte articolul partitiv.Cl ne mange Fue de la salade.El nu mănâncă decât salată.

ADJECTIVUL

E?@L 64IE=&CGELBA

6dectivele se acordă în număr şi gen cu substantivele pe care le modifică.". =a regulă generală, femininul adectivelor se formează adăugând un -e la forma de masculin!

@n petit gar1on. @n băiat mic.@ne petite fille. B fată mică.

$. 6dectivele terminate în -e la forma masculină nu se sc#imbă la feminin!@n travail facile. B muncă uşoară.@ne Fuestion facile. B întrebare uşoară.

%. 6dectivele terminate în -el şi -eil dublează pe -l înainte de a adăuga -e pentru feminin!@n problme 0ventuel. B posibilă problemă.@ne solution 0ventuelle. B soluţie eventuală.

'. 6dectivele terminate în -en sau -on dubleează pe -n înainte de a adăuga pe -e pentrufeminin!

@n ancien 0lve. @n fost elev.@ne ancienne 0lve. B fostă elevă.

. 6dectivele terminate în -et dublează pe -t înainte de a adăuga pe -e!@n #omme muet. @n om mut.@ne femme muette. B femeie mută.

Excepţii!@rmătoarele adective formează femininul sc#imbând pe -et în -te!

complet complte

incomplet incomplteconcret concrted0suet d0sutediscret discrteindiscret indiscrteinFuiet inFuitereplet repltesecret secrte

E9E:;LE!un plan secret un plan secretune pens0e secrte o idee secretă

/. 6dectivele terminate în - de obicei formează femininul în -se (pronuţat z+!@n #omme g0n0reu. @n om generos.@ne personne g0n0reuse. B femeie generoasă.

Excepţii!dou doucefau fausserou roussevieu vieille

2. 6dectivele terminate în -s formează femininul după regula generală (-e+.Excepţii!@rmătoarele adective dublează pe -s înainte de a adăuga -e!

bas basse scundgras grasse graslas lasse slab0pais 0paisse des


11/50

gros grosse gros, marem0tis m0tisse metis@n c#eval gras. @n cal mare.@ne vac#e grasse. B vacă grasă.

3. 6dectivele terminate în -er formează femininul cu -re!@n premier pas. @n prim pas.@ne premire fois. B primă dată.

5. 6dectivele terminate în -f formează femininul cu -ve!@n gar1on actif. @n băiat activ.@ne fille active. B fată activă.

"7. 6dectivele terminate în -c formează femininul în -Fue!Le ardin public. rădina publică.@ne 0cole publiFue. B şcoală publică.

Excepţii!grec grecFue grec

blanc blanc#e albfranc franc#e franc, sincer sec sc#e sec

&ot aşa!long longue lung

"". 6dectivele terminate în -eur formează feminine în -euse.@n #omme trompeur. @n om înşelător.@ne action trompeuse. B acţiune înşelătoare.

Excepţii!@rmătoarele adective terminate în -eur formează femininul după regula generală, adăugând -e!

ant0rieur ant0rieure anterior post0rieur post0rieure posterior ult0rieur ult0rieure ulterior

et0rieur et0rieure eterior int0rieur int0rieure interior maeur maeure maor mineur mineure minor sup0rieur sup0rieure superior inf0rieur inf0rieure inferior meilleur meilleure mai bun

"$. 6dectivele terminates ending în -teur form t#e feminine ]it# -trice!@n mot modificateur. @n cuvânt modificator.@ne condition modificatrice. B condiţie modificatoare.

Excepţie!

enc#anteur enc#anteresse încântător încântătoare ?B&M! @rmătoarele adective neregulate au o a doua formă pentru masculin folosită înainte de ovocală sau de un # mut.

:asculin Oeminin :asculin Aomâneşte (8nainte de vocală+

beau belle bel frumosnouveau nouvelle nouvel nouvieu vieille vieil vec#i, bătrânfou folle fol nebunmou molle mol moale


12/50

;L@A6L@L 64IE=&CGELBA

;luralul adectiveelor se formează în general adăugând un -s la forma de singular!un travail important des travau importantsune situation importante des situations importantes

Excepţii!6dectivele masculine terminate în -s sau - nu se sc#imbă la plural!

l>#omme #eureu les #ommes #eureu6dectivele masculine terminate în -al formează plural cu -au!

un conte original des contes originau@rmătoarele adective primesc un -s la plural!

banal fatal final natal naval6dectivele terminate în -eau primesc un - la plural!

beau beaunouveau nouveau

umeau umeau

=B:;6A6&CG@L

Limba franceză utilizează aceleaşi forme de comparativ ca româna!". 4e egalitate! aussi precede adectivul şi este urmat de Fue.

Elle est aussi grande Fue son frre.Ea este tot atât de înaltă cât fratele său.

$. Superioritate! plus precede adectivul şi este urmat de Fue.Elle est plus grande Fue son frre.Ea este mai înaltă decât fratele său.

%. Cnferioritate! moins precede adectivul şi este urmat de Fue.Elle est moins grande Fue son frre.

Ea este mai scundă decât fratele său.S@;EAL6&CG@L

Oranceza foloseşte plus sau moins pentru a indica forma de superlativ a adectivelor.Superlativul poate fi precedat de de!". @n articol #otărât!

la plus grande des femmes cea mai înaltă dintre femeila moins grande des femmes cea mai puţin înaltă dintre femei

$. @n adectiv posessiv!votre plus grande s^ur sora dvs cea mai mare

%. ;repoziţia de!Cl < en a de plus grands. Eistă (din aceştia+ (unii+ şi mai mari.

64IE=&CG@L 4E:B?S&A6&CG

6dectivele demonstrative sunt folosite pentru a specifica eact la care substantiv se facereferire. 6cestea sunt!

:asculin OemininSingular ce, cet cette;lural ces

=et se foloseşte înaintea unui substantiv care începe cu o vocală.

=et ami. 6cest prieten.6dectivul demonstrativ poate fi întărit prin adăugarea adverbelor ci sau l la substantiv!

=et ami-l. 6cest prieten (de acolo+.=et ami-ci. 6cest prieten (de aici+.


13/50

64IE=&CG@L ;BSESCG

6dectivul posesiv indică posesia. 6cestea sunt!Singular

@n obiect :ai multe obiecte:asculin Oeminin ;lural

;ersoana C! mon ma mes

;ersoana a CC-a! ton ta tes;ersoana a CCC-a! son sa ses

;lural@n obiect :ai multe obiecte (:asculine şi Oeminine+

;ersoana C! notre nos;ersoana a CC-a! votre vos;ersoana a CCC-a! leur leursE9E:;LE!

=>est sa voiture. 6ceasta este maşina lui.

ADVERBUL

64GEADE 4E :B4

6dverbele de mod se formează în mod obişnuit adăugând Y-mentY la adectiv.". 4acă adectivul se termină în consoană, -ment se adaugă la forma feminină!

6dectiv 6dverbdou, douce (dulce+ doucement (dulce+franc, franc#e (sincer + franc#ement (sincer +final, finale (final+ finalement (finalmente+

$. 4acă adectivul se termină în vocală, -ment se adaugă la forma masculină!6dectiv 6dverbabsolu (absolut+ absolument (absolut+d0sesp0r0 (disperat+ d0sesp0r0ment (disperat+vrai (adevărat+ vraiment (într-adevăr +simple (simplu+ simplement (simplu+

4ar!gai (vesel+ gaiement (vesel+nouveau (nou+ nouvellement (din nou+fou (nebun+ follement (nebuneşte+

%. :ulte adverbe au forme neregulate!

a+ @nele sc#imbă pe e de la forma feminină a adectivului în 0 înainte de a adăuga -ment!6dectiv 6dverbcommun (comun+ commun0ment (comun+

pr0cis ( precis+ pr0cis0ment ( precis+ profond ( profund+ profond0ment ( profund+0norme (enorm+ 0norm0ment (enorm+aveugle (orb+ aveugl0ment (orbeşte+

b+ 6dectivele terminate în -ent şi -ant sc#imbă în -emment şi -amment.(?otă! 6ceste terminaţii se pronunţă -amant.+

6dectiv 6dverb prudent ( prudent+ prudemment ( prudent+

0vident (evident+ 0videmment (evident+ brillant (strălucitor + brillamment (strălucitor +

4ar!lent (încet+ lentement (încet+


14/50

'. 6numite adverbe sunt complet neregulate!6dectiv 6dverb

bon ( bun+ bien ( bine+ bref (scurt+ brivement (scurt+gentil (gentil+ gentiment (gentil+mauvais (rău+ mal (rău+meilleur (mai bun+ mieu (mai bine+

. 6numite adective sunt folosite ca adverbe în anumite epresii! parler bas ) #aut sau fort a vorbi încet ) tarecoZter) paarrVter court a se opri brusccouper court a o tăia scurtvoir clair a vedea clar marc#er droit a merge drepttravailler dur a munci din greuc#anter fau ) uste a cânta fals ) corectsentir mauvais ) bon a mirosi urât ) binerefuser net a refuza categoric

/. 8n franceză, după verbele care eprimă faptul de a spune sau a privi, o frază adverbială este preferată unui adverb!E9E:;LE!

Y&u m>0crirasQY dit-il d>une seule voi.Y8mi vei scrieQY zise el dintr-o suflare.Elle nous a regard0 d>un air d0daigneu.Ea ne-a privit cu un aer neîncrezător.

2. 6dverbele se mai pot eprima şi cu autorul unei prepoziţii urmate de un substantiv!sans soin fără griăavec fiert0 cu mândrei

avec amour cu dragoste64GEADE 4E &C:;

=ele mai uzuale sunt!alors atunci aprs dupăauourd>#ui astăzi aussitNt cât de curând

bientNt curând d>abord mai întâid0 dea demain mâineencore încă, mai pas encore încă nuenfin în sfârşit #ier ieri

parfois câteodată rarement rareori

souvent adesea tard târziutNt devreme touours întotdeaunatout de suite imediat

E9E:;LE!&u as d0 essaest pas encore arriv0e. Ea încă n-a sosit.

64GEADE 4E LB=

6dverbele cele mai uzuale în limba franceză sunt!ailleurs aiurea ici aicil acolo loin departe dessus sus, deasupra au-dessus deasupra


15/50

dessous sub au-dessous sub, dedesubtdedans înăuntru de#ors afarădevant în faţa(ă+ derrire în spate(le+, dupăoR unde partout peste tot

E9E:;LE! ?e restez pas de#orsU ?u staţi afarăU:on nom est marFu0 dessus. ?umele meu este înscris sus.

Pu>est-ce Fu>il < a dedansQ =e e înăuntruQ;assez devantU &receţi în faţăU

64GEADE 4E C?&E?SC&6&E TC =6?&C&6&E

6dverbele de intensitate şi cantitate pot fi folosite cu un verb, un adectiv sau cu un altadverb. =ele mai uzuale sunt!

peine de-abia assez de aunsautant tot atât de beaucoup mult combien cât comme cummoins mai puţin plus mai (mult+

presFue aproape, circa peu puţinseulement doar si dacătant atât tellement astfel, aşa detrs foarte trop prea (mult+un peu un pic

E9E:;LE!Gous avez assez buU 6ţi băut destulUCC ne fait pas assez c#audU ?u este destul de caldU

?ous avons beaucoup ri. 6m râs mult.=omme c>est amusantU =e amuzant esteU

Ie vais un peu mieu. :ă simt un pic mai bine.Elle parle trop. Ea vorbeşte prea mult.Cl est trs timide. El este foarte timid.

?B&M! &oate aceste adverbe pot fi urmate de de H substantiv pentru a eprima o cantitate.Excepţii!

peine comme presFue sitrs seulement

LB=@L 64GEAD@L@C

8n franceză, adverbele urmează în mod obişnuit verbele!

E9E:;LE!Ie vais rarement au t#0âtre.Eu merg rar la teatru.=omme vous conduisez prudemmentU=e prudent conduceţiU

". =u timpurile compuse, adverbele se pun între auiliar şi participiul trecut!I>ai enfin termin0. 6m terminat în sfârşit.

?ous < sommes souvent all0s. ?oi am mers adesea acolo.Cl me l>a d0 dit. El mi-a spus-o dea.Elle avait beaucoup souffert. Ea suferise destul.

$. 4ar adverbele de loc şi multe adverbe de timp urmează după participiul trecut!

Ie l>ai rencontr0 #ier. L-am întâlnit ieri.Elle avait c#erc#0 partout. Ea căutase peste tot.:ettez-le de#ors. ;uneţi-l afară.&u t>es couc#0 tardQ &u te-ai culcat târziuQ


16/50

%. 6dverbele, în mod uzual, se pun înaintea adectivelos sau a altor adverbe!trs rarement foarte rar trop vite foarte repedeElle est vraiment belle. Ea este cu adevărat frumoasă.

=B:;6A6&CG@L TC S@;EAL6&CG@L 64GEADELBA

=omparativul şi superlativul adverbelor se formează ca la adective.6dverb =omparative Superlativesouvent plus souvent (Fue+ le plus souventadesea mai adesea (ca+ cel mai dessouvent moins souvent (Fue+ le moins souventadesea mai puţin des (ca+ cel mai puţin dessouvent aussi souvent (Fue+ ------------

la fel de des (ca+

?B&M! Oorma superlativă a adverbului foloseşte întotdeauna forma masculină singular aarticolului #otărât le!E9E:;LE!

Ie le vois plus souvent Fu>avant.8l văd mai des decât înainte.Cl conduit moins prudemment Fue moi.El conduce mai puţin prudent decât mine.=>est lui Fui conduit le moins prudemment.El este cel care conduce cel mai puţin prudent.Ie sais cuisiner aussi bien Fue toiUTtiu să gătesc tot atât de bine ca tineU

?B&M! Tot atât de...ca poate fi tradus cu aussi ... Fue possible sau le plus ... possible.

cel mai departe posibil aussi loin Fue possiblele plus loin possible ?B&M! 4upă o negaţie, aussi se înlocuieşte cu si!

;as si viteU ?u atât de repedeU ?B&M! 8n franceză, ideea de nu atât de este eprimată prin moins (mai puţin+!

;arle moins fortU Gorbeşte mai puţin tare (mai încet+U

=B:;6A6&CGE TC S@;EAL6&CGE ?EAE@L6&E 6LE 64GEADELBA 6dverb =omparative Superlative

beaucoup plus le plusmult mai (mult+ cel mai (mult+

bien mieu le mieu bine mai bine cel mai binemal pis sau plus mal le pis sau le plus malrău mai rău cel mai rău

peu moins le moins puţin mai puţin cel mai puţin

?B&M! :ieu ) le mieu nu trebuie confundate cu meilleur ) le meilleur , care sunt adectivefolosite pentru a modifica substantive.

?B&M! ;is ) le pis sunt regăsite numai în anumite epresii!E9E:;LE!

tant pis

cu atât mai răude mal en pisdin rău în mai rău


17/50

?E6KC6

Eistă mai multe căi pentru a eprima o negaţie. Oiecare din ele indică o varietate de tip şide grad. =ele mai frecvente sunt!

ne ... pas nu ne ... amais niciodatăne ... point nici, nu ne ... rien nune ... plus nu, nici ne ... gure nici, deloc

Ti!ne ... personne nimeni ne ... ni nici... nicine ... Fue doar ne ... aucun(e+ nici (un+ne ... nulle part nicăieri

?B&M! ne devine n> înainte de vocală sau de # mut.

;BJCKC6 E9;AESCCLBA ?E6&CGE". =u timpurile simple şi cu imperativul, ne se pune înaintea verbului şi a doua parte aepresiei negative îl urmează pe acesta!

Ie ne la connais pas. Eu nu îl cunosc.N'insistez pasU ?u insistaţiUIe n'ai pls d>argent. ?u mai am baniU&u ne le sauras !a"aisU &u n-ai so ştii niciodată.Ne dis rienU ?u spune nimicUCl n'< a pe#s$nneU ?u-i nimeni aiciUIe n'avais %e di francs. ?u aveam decât zece franci.Cl n'est nlle part. ?u e nicăieri.&u n'as acn sens de l>#umourU &u n-ai nici un simţ al umorului.=e n'est ni noir ni bleuU 6sta nu e nici negru nici albastru.

$. =u timpurile compuse, ordinea cu ne ... pas şi celelalte epresii prezentate mai sus este!ne H auiliarul H pas H participiul trecut!

Cl n'est pas revenu. El nu a revenit. Ie n'ai pls essaa dit pe#s$nne. ?-a spus-o nimănui.&u n'en as ac#et0 %'unQ &u n-ai cumpărat decât unulQIe n'en ai aim0 acn. ?u mi-a plăcut nici unul.Cl n'est all0 nlle part. El nu s-a dus nicăieri.

'. =u infinitivul, ne ... pas şi celelalte epresii (ne ... pas, ne ... point, etc.+ se plasează împreună

înaintea verbului!Ie pr0fre ne pas manger. ;refer să nu mănânc.Essaie de ne #ien perdre. 8ncearcă să nu pierzi nimic.

46A! Cnfinitivul este încadrat între ne ... personne şi alte epresii!Cl a 0t0 surpris de ne voir pe#s$nne. El a fost surprins să nu vadă pe nimeni.I>ai d0cid0 de n'en pr0parer acn. 6m decis să nu pregătesc nici unul.

. =ând personne, rien, aucun sau ni ... ni încep fraza, sunt urmate de ne!Pe#s$nne ne le sait. ?imeni nu o ştie.Rien n'a c#ang0. ?imic nu s-a sc#imbat.Ni Lidia ni Dertrande ne sont venues. ?ici Lidia nici Dertrande nu au venit. Acn secours n'est arriv0. ?ici un autor n-a sosit.

6numite combinaţii de epresii negative sunt frecvent folosite împreună!ne ... plus amais ne ... plus rien ne ... plus personnene ... plus ni ... ni ne ... plus Fuene ... amais rien ne... amais personne ne ... amais


18/50

ni ... ni ne ... amais FueBn ne l>a pls !a"ais revu. ?u a mai fost văzut niciodată.Cl n'< a pls #ien. ?u mai este nimic.Pls pe#s$nne ne dansera. ?imeni nu va mai dansa.&u ne fais !a"ais #ien. &u nu faci niciodată nimic.Ie ne bois !a"ais %e de l>eau. Eu nu beau niciodată decât apă.Ie ne vois !a"ais pe#s$nne. ?u văd niciodată pe nimeni.

E9;AESCC ?E6&CGE OMAM GEAD

;as (nu+ este cea mai comună dintre toate negaţiile. El este folosit în mod frecvent fără un verb!&u l>aimes Q -- Pas beaucoup. 8ţi placeQ ?u prea (mult+.6# nonU Pas luiU B# nuU ?u elU

?on merci, pas pour moi. ?u, mulţumesc, nu pentru mine.@n roman pas trs long. @n roman nu foarte lung.Lui, il viendra, mais pas moi. El va veni, dar eu nu.I>aime 1a* pas toiQ 8mi place asta, ţie nuQ

?e este folosit când răspunsul aşteptat conţine un verb!Pui a cri0Q -- ;ersonne. =ine a strigatQ ?imeni.Iamais de la vieU 8n ruptul capuluiUAienU Ie ne veu rienU ?imicU ?u vreau nimicUAien du tout. ?imic, nimic.

?on (nu+ este întotdeauna folosit când răspunsul ar trebui să nu conţină un verb!&u aimes la natationQ 8ţi place înotulQ

?on, pas du tout. ?u, deloc.&u viens, oui ou nonQ Gii, da sau nuQ

Ie crois Fue non. =red că nu. ?B&EM non plus (nici+ este folosit adesea în răspunsuri scurte.

Ie ne le crois pas. :oi non plus. ?u cred. ?ici eu. Ie n>ai rien mang0. ?ous non plus. ?-am mâncat nimic. ?ici eu.

VERBUL

S@:6A@L &C:;@ACLBA

;rezentăm tabloul timpurilor franceze şi ec#ivalentele lor româneşti. Oiecare dintre aceste

timpuri va fi discutat mai departe. Sunt incluse eemple cu cele trei grupe de verbe (er , ir , re+ şiconugările auiliarelor Vtre şi avoir .Franceză Română

P#&sen (ai"e#)! P#esen!I>aime Eu iubesc

I"pa#*ai+ I"pe#*ec+I>aimais Eu iubeam

Pass& si"ple+ Pe#*ecl si"pl+ I>aimai Eu iubii

Pass& c$"p$s&+ Pe#*ecl c$"ps+I>ai aim0 Eu am iubit

,# si"ple+ Vii$#+I>aimerai Goi iubi

,# p#$c-e (c aller )+ Vii$# (ap#$pia)+Ie vais aimer Goi iubi


19/50

,# anie#+ Vii$# ane#i$#+I>aurai aim0 Goi fi iubit

Pass& anie#+ Pe#*ec c$"ps+I>eus aim0 6m iubit

Pls.%e.pa#*ai+ Mai "l ca pe#*ec+I>avais aim0 Cubisem

C$n/ii$nnel p#&sen+ C$n/iţi$nal p#e0en+

I>aimerais 6ş iubi Pass& / c$n/ii$nnel+ C$n/iţi$nal #ec+

I>aurais aim0 6ş fi iubit P#&sen / s1!$nci*+ C$n!nci2 p#e0en+

Fue >aime să iubesc I"pa#*ai / s1!$nci*+ C$n!nci2 i"pe#*ec+

Fue >aimasse să fi iubit Pass& / s1!$nci*+ C$n!nci2 #ec+

Fue >aie aim0 dacă aş fi iubitPls.%e.pa#*ai / s1!$nci*+ C$n!nci2 #ec+

Fue >eusse aim0 dacă aş fi iubitBbservaţie! =âteva din timpurile verbelor franţuzeşti nu au corespondente în limba română şi setraduc cu timpuri eistente, în funcţie de contet.

3TRE 4I AVOIR

Gerbele Vtre (a fi+ şi avoir (a avea+ sunt neregulate. =onugarea lor este următoarea!_tre!

Cndicatif ;r0sent! Cmparfait!Ie suis I>0tais&u es &u 0taisCl est Cl 0tait

?ous sommes ?ous 0tionsGous Vtes Gous 0tiezCls sont Cls 0taient;ass0 simple! Outure!Ie fus Ie serai&u fus &u serasCl fut Cl sera

?ous fZmes ?ous seronsGous fZtes Gous serez

Cls furent Cls seront;ass0 compos0! ;lus-Fue-parfait!I>ai 0t0 I>avais 0t0&u as 0t0 &u avais 0t0Cl a 0t0 Cl avait 0t0

?ous avons 0t0 ?ous avions 0t0Gous avez 0t0 Gous aviez 0t0Cls ont 0t0 Cls avaient 0t0Literar< ;ast ;erfect! Outure parfait!I>eus 0t0 I>aurai 0t0&u eus 0t0 &u auras 0t0

Cl eut 0t0 Cl aura 0t0 ?ous eZmes 0t0 ?ous aurons 0t0Gous eZtes 0t0 Gous aurez 0t0Cls eurent 0t0 Cls auront 0t0


20/50

=onditionnel;r0sent! ;ass0!Ie serais I>aurais 0t0&u serais &u aurais 0t0Cl serait Cl aurait 0t0

?ous serions ?ous aurions 0t0Gous seriez Gous auriez 0t0

Cls seraient Cls auraient 0t0Subonctif

;r0sent! Cmperfect!Pue e sois Pue e fussePue tu sois Pue tu fussesPu>il soit Pu>il fZtPue nous soils fussent

Subonctif parfait! Subonctif parfait pass0!Pue >aie 0t0 Pue >eusse 0t0Pue tu aies 0t0 Pue tu eusses 0t0Pu>il ait 0t0 Pu>il eZt 0t0Pue nous ails eussent 0t0

Cmp0ratif Sois singular, persoana a CC-aSo


21/50

I>ai 0crit un livre. 6m scris o carte.=>est 0crit dans ce livre. Este scris în cartea aceasta.

;asser poate fi conugat şi cu avoir !Cl a pass0 trois ours ;aris. El a petrecut trei zile la ;aris.

4escendre, monter , rentrer , retourner şi sortir se conugă cu avoir în loc de Vtre când sunt urmate deun complement direct.

Les 0lves sont sortis de la salle. Elevii au ieşit din sală.

Les 0lves ont sorti leurs ca#iers. Elevii au scos caietele lor.

6voir !;r0sent! Cmperfect!I>ai I>avais&u as &u avaisCl a Cl avait

?ous avons ?ous avionsGous avez Gous aviezCls ont Cls avaient

;ass0 simple! Outure!I>eus I>aurai&u eus &u aurasCl eut Cl aura

?ous eZmes ?ous auronsGous eZtes Gous aurezCls eurent Cls auront

;ass0 compos0! ;lus-Fue-parfait!I>ai eu I>avais eu&u as eu &u avais eu

Cl a eu Cl avait eu ?ous avons eu ?ous avions euGous avez eu Gous aviez euCls ont eu Cls avaient eu

Literar< ;ast ;erfect! Outure ;erfect!I>eus eu I>aurai eu&u eus eu &u auras euCl eut eu Cl aura eu

?ous eZmes eu ?ous aurons euGous eZtes eu Gous aurez euCls eurent eu Cls auront eu

;resent =onditional! ;ast =onditional!I>aurais I>aurais eu&u aurais &u aurais euCl aurait Cl aurait eu

?ous aurions ?ous aurions euGous auriez Gous auriez euCls auraient Cls auraient eu;r0sent Subunctive! Cmperfect Subunctive!Pue >aie Pue >eussePue tu aies Pue tu eusses

Pu>il ait Pu>il eZtPue nous ails eussent


22/50

;resent ;erfect Subunctive! ;ast ;erfect Subunctive!Pue >aie eu Pue >eusse euPue tu aies eu Pue tu eusses euPu>il ait eu Pu>il eZt euPue nous ails eussent eu

Cmp0ratif 6ie persoana a CC-a singular 6enfant oue dans le ardin.=opilul se oacă în grădină.

$. @n fapt general sau un adevăr permanent!La terre est ronde.;ământul este rotund.


23/50

%. B acţiune obişnuită!&ous les matins, e me lve sept #eures.8n fiecare dimineaţă eu mă scol la ora şapte.

'. B acţiune progresivă!Ie lis le ournal.=itesc ziarul.

?B&M! Este folosit şi ca Yprezent universal,Y a cărui semnificaţie este etinsă nedefinit şi asupra

trecutului, şi asupra viitorului!;ierre Fui roule n>amasse pas mousse.;iatra care se rostogoleşte nu lasă urme adânci.

C:;EAOE=& C?4C=6&CG

Cmperfectul indicativului (Cmparfait+ se formează adăugând la tema verbului următoareleterminaţii!

grupa "! -er grupa a $-a! -ir grupa a %-a! -re-ais -issais -ais-ais -issais -ais-ait -issait -ait-ions -issions -ions-iez -issiez -iez-aient -issaient -aient

E9E:;LE!aimer ` a iubi finir ` a termina rendre ` a înapoiaI>aimais Ie finissais Ie rendais&u aimais &u finissais &u rendaisCl aimait Cl finissait Cl rendait

?ous aimions ?ous finissions ?ous rendionsGous aimiez Gous finissiez Gous rendiezCls aimaient Cls finissaient Cls rendaient

OBLBSCAE!Cmperfectul indicativ (Cmparfait+ este folosit pentru a eprima!". B acţiune care se petrece în trecut!

Le soleil se couc#ait. Soarele apunea.$. 4ouă acţiuni care au loc în acelaşi timp în trecut!

;endant Fue vous 0tiez en Orance, >0tais en 6ngleterre.8n timp ce voi eraţi în Oranţa, eu eram în 6nglia.

%. B acţiune care s-a repetat în trecut!=#aFue ann0e, e passais l>0t0 la plage.8n fiecare an îmi petreceam vara la plaă.

;6SS SC:;LE (&AE=@&@L CS&BAC=+

;erfectul simplu (;ass0 simple+ se formează adăugând la tema verbului terminaţiile specifice!grupa "! -er grupa a $-a! -ir grupa a %-a! -re

-ai -is -is-as -is -is-a -it -it

-âmes -îmes -îmes-âtes -îtes -îtes-rent -irent -irent


24/50

E9E:;LE!aimer ` a iubi finir ` a termina rendre ` a înapoiaI>aimai Ie finis Ie rendis&u aimas &u finis &u rendisCl aima Cl finit Cl rendit

?ous aimâmes ?ous finîmes ?ous rendîmesGous aimâtes Gous finîtes Gous rendîtes

Cls aimrent Cls finirent Cls rendirentOBLBSCAE!

;erfectul simplu (;ass0 simple+ se foloseşte pentru a eprima o acţiune care s-a făcut într-unmoment precis al trecutului. Este folosit ca timpul naraţiunii şi este înlocuit în vorbirea obişnuită de

perfectul compus (;ass0 compos0+.E9E:;L@!

Soudain, FuelFu>un frappa la porte.4eodată, cineva a bătut la uşă.

?B&M! Spre deosebire de timpul corespondent din limba română, nu este folosit pentru acţiuniîntâmplate cu puţin timp în urmă. 8n româneşte, în funcţie de contet, se traduce prin perfectulcompus sau cu perfectul simplu (acesta, mai ales în povestiri, romane, unde şi în româneşte sefoloseşte acest timp al naraţiunii+.

;6SS =B:;BS (;EAOE=&@L =B:;@S+

;erfectul compus (;ass0 compos0+ se formează cu verbul auiliar (Vtre sau avoir + conugatla prezent indicativ H participiul trecut al verbului de conugat!

I>ai donn0 ?ous avons donn0&u as donn0 Gous avez donn0Cl a donn0 Cls ont donn0

E9E:;LE!

Cl est all0 4ion. El s-a dus la 4ion.Elle a visit0 sa s^ur =ologne.Ea a vizitat-o pe sora sa la ln.

?B&M! Gerbele intranzitive formează perfectul compus cu Vtre.E9E:;LE!

Ie suis all0(e+ ?ous sommes all0(e+s&u es all0(e+ Gous Vtes all0(e+sCl est all0 ) Elle est all0e Cls sont all0s ) Elles sont all0es

OBLBSCAE!;erfectul compus (;ass0 compos0+ eprimă o acţiune trecută, desfăşurată într-un moment

precis! Wier e suis all0 en ville.Ceri m-am dus în oraş.

O@&@AE SC:;LE (GCC&BA C?4C=6&CG+

Giitorul (Outure simple+ se formează cu desinenţele specifice!grupa "! -er grupa a $-a! -ir grupa a %-a! -re-er-ai -ir-ai -r-ai-er-as -ir-as -r-as

-er-a -ir-a -r-a-er-ons -ir-ons -r-ons-er-ez -ir-ez -r-ez-er-ont -ir-ont -r-ont


25/50

?B&M! de fapt, terminaţiile sunt fără er, ir, r, ele adăugându-se direct la forma întreagă de infinitiv.;entru uşurinţa reţinerii s-au folosit terminaţiile de mai sus, care se adaugă la rădăcina verbului, aşacum v-am obişnuit cu toate celelalte timpuri.

E9E:;LE!aimer ` a iubi finir ` a termina rendre ` a înapoiaI>aimerai Ie finirai Ie rendrai

&u aimeras &u finiras &u rendrasCl aimera Cl finira Cl rendra

?ous aimerons ?ous finirons ?ous rendronsGous aimerez Gous finirez Gous rendrezCls aimeront Cls finiront Cls rendront

OBLBSCAE!Giitorul este folosit pentru a eprima!". B acţiune care se va petrece în viitor!

Cls arriveront trois #eures.Ei vor sosi la ora trei.

$. B acţiune care va începe în viitor!La conf0rence commencera lundi matin.=onferinţa va începe luni dimineaţa.

%. B intenţie prezentă care va fi realizată în viitor!I>irai au marc#0 samedi matin.Goi merge la piaţă sâmbătă dimineaţa.

?B&M! Limba franceză foloseşte şi un viitor format cu aller (a merge+ H infinitivul.E9E:;LE!

Ie vais visiter mon oncle ;aris.Goi vizita pe unc#iul meu în ;aris.

?ous allons voa#ai ai"& ?ous a#$ns ai"&

&u a#as ai"& Gous a#e0 ai"&Cl a#a ai"& Cls a#$n ai"&

;entru verbele intranzitive la care se foloseşte auiliarul Vtre, modelul este!Ie se#ai all&(e) ?ous se#$ns all&(e)s&u se#as all&(e) Gous se#e0 all&(e)sCl se#a all& Cls se#$n all&sElle se#a all&e Elles se#$n all&es

E9E:;LE!Elle a#a *ai ses ac#ats.

Ea îşi va fi făcut cumpărăturile.I>a#ai #e5 l>abonnement avant septembre.Voi fi primit abonamentul înainte de septembrie.


26/50

OBLBSCAE!Giitorul anterior este folosit pentru a eprima!". B acţiune care are loc înaintea unei alteia care trebuie terminată!

4s Fue >a#ai e#"in& mon travail, e viendrai te voir.8ndată ce voi fi terminat munca mea, voi veni să te văd.

$. B ipoteză sau o prezumţie!Cl a#a sans doute *ini bientNt.

El o fi terminat fără îndoială curând.Gous a#e0 sans doute mal enen/.Oţi fi înţeles fără îndoială greşit.

%. B acţiune care se va termina la o dată precisă în viitor!4s le mois proc#ain, nous a#$ns e#"in& ce proet.8ncepând cu luna viitoare, vom fi terminat acest proiect.

E9E:;LE!Elle a#a #e"1$#s& les clients.Ea o fi rambursat clienţii.I>a#ai #$2& du travail avant septembre.Bi fi găsit de muncă înainte de septembrie.

;6SS 6?&ACE@A

;erfectul trecut (;ass0 ant0rieur+ este format cu verbul auiliar conugat la perfect simplu(;ass0 simple+ H participiul trecut.

;entru verbele conugate cu avoir , sc#ema este!I>es ai"& ?ous e6"es ai"&&u es ai"& Gous e6es ai"&

Cl e ai"& Cls e#en ai"&;entru verbele intranzitive care cer conugare cu Vtre, sc#ema este!

Ie *s all&(e) ?ous *6"es all&(e)s&u *s all&(e) Gous *6es all&(e)sCl * all& Cls *#en all&sElle * all&e Elles *#en all&es

E9E:;LE!6u bruit Fui eut lieu, la multitude fut confondue.La zgomotul care a fost, mulţimea a fost surprinsă.

Gous eZtes 0crit des lettres.6ţi scris scrisori.Cls eurent appris des langues 0trangres.Ei au învăţat limbi străine.

OBLBSCAE!Este folosit pentru a eprima!". B acţiune trecută urmată imediat de alta!

4s Fu>il eut mang0, il nous Fuitta.4e îndată ce mâncase, el ne-a părăsit.

$. B acţiune care se petrece rapid!

Cls furent vite arriv0s.Ei au sosit repede.


27/50

;L@S-P@E-;6AO6C&

:ai mult ca perfectul (;lus-Fue-parfait+ se formează cu auiliarul (Vtre sau avoir + laimperfect H participiul trecut. 4oar auiliarul este conugat.;entru verbele conugate cu avoir , modelul este!

I>a2ais ai"& ?ous a2i$ns ai"&&u a2ais ai"& Gous a2ie0 ai"&

Cl a2ai ai"& Cls a2aien ai"&

;entru verbele intranzitive conugate cu Vtre, modelul este!I>&ais all&(e) ?ous &i$ns all&(e)s&u &ais all&(e) Gous &ie0 all&(e)sCl &ai all& Cls &aien all&sElle &ai all&e Elles &aien all&es

E9E:;LE!Cls a2aien #a2aill& pendant longtemps.Ei munciseră mult timp.Elles &aien #e2enes.Ele se întorseseră.

OBLBSCAE!:ai mult ca perfectul se foloseşte!". ;entru a eprima o acţiune trecută (destul de recentă+ sau pentru a istorisi o naraţiune.

Les diplomates a2aien 2$7a8& en Aussie.4iplomaţii călătoriseră în Ausia.

$. ;entru a eprima o acţiune în trecut întreruptă de o altă acţiune. ?ous &i$ns peine pa#is Fuand il commen1a pleuvoir.

6bia plecaserăm

, când a început să plouă.LE CONDITIONNEL

6re două timpuri!Le pr0sent du conditionnel, care se formează adăugând la tema verbului următoarele terminaţii!

grupa "! -er grupa a $-a! -ir grupa a %-a! -re-er-ais -ir-ais -r-ais-er-ais -ir-ais -r-ais-er-ait -ir-ait -r-ait-er-ions -ir-ions -r-ions

-er-iez -ir-iez -r-iez-er-aient -ir-aient -r-aient

?B&M! 4e fapt, terminaţiile sunt aceleaşi pentru toate trei grupele de verbe şi, ca şi la viitor, ele seadaugă la formele de infinitiv.

E9E:;LE!aimer ` a iubi finir ` a termina rendre ` a înapoiaI>ai"e#ais Ie *ini#ais Ie #en/#ais&u ai"e#ais &u *ini#ais &u #en/#aisCl ai"e#ai Cl *ini#ai Cl #en/#ai

?ous ai"e#i$ns ?ous *ini#i$ns ?ous #en/#i$nsGous ai"e#ie0Gous *ini#ie0 Gous #en/#ie0Cls ai"e#aien Cls *ini#aien Cls #en/#aien


28/50

Le parfait du conditionnel, care se formează cu auiliarul ( Vtre sau avoir + conugat laconditionnel pr0sent H le participe pass0.

aimer ) a iubi aller ) a mergeI>a#ais ai"& Ie se#ais all&&u a#ais ai"& &u se#ais all&Cl a#ai ai"& Cl se#ai all&

?ous a#i$ns ai"& ?ous se#i$ns all&s

Gous a#ie0 ai"& Gous se#ie0 all&sCls a#aien ai"& Cls se#aien all&s

OBLBSCAE!=ondiţionalul este folosit pentru a introduce o ipoteză sau o supoziţie. El poate eprima!". B acţiune viitoare care poate interveni numai în anumite condiţii!

S>il 0tait forc0 de partir, nous le suivrions.4acă ar fi obligat să plece, noi l-am urma.

$. B acţiune prezentă sau trecută al cărei rezultat depinde de o condiţie nerealizată!Si >avais de l>argent, >ac#terais une nouvelle voiture.4acă aş avea bani, aş cumpăra o maşină nouă.Si >avais su, e serais venu plus tNt.4acă aş fi ştiut, aş fi venit mai repede.

%. 8n fraze independente sau principale, poate eprima!B ipoteză despre o acţiune trecută!

@ne fVte aurait eu lieu au c#âteau.B sărbătoare ar fi avut loc la castel.

B dorinţă!;ourriez-vous vous d0placerQ6ţi putea să vă deplasaţiQ

SUBJONCTI,Spre deosebire de limba română, conunctivul este folosit de obicei în frazele subordonate,

dar poate fi regăsit şi în cele principale. =onunctivul are mai multe timpuri, dar cele mai uzualesunt două!

Le pr0sent du subonctif care se formează adăugând la tema verbului terminaţiile specifice!

grupa "! -er grupa a $-a! -ir grupa a %-a! -re-e -isse -e-es -isses -es

-e -isse -e-ions -issions -ions-iez -issiez -iez-ent -issent -ent

E9E:;LE!aimer ` a iubi finir ` a termina rendre ` a înapoiaFue >ai"e Fue e *inisse Fue e #en/eFue tu ai"es Fue tu *inisses Fue tu #en/esFu>il ai"e Fu>il *inisse Fu>il #en/eFue nous ai"i$ns Fue nous *inissi$ns Fue nous #en/i$ns

Fue vous ai"ie0 Fue vous *inissie0 Fue vous #en/ie0Fu>ils ai"en Fu>ils *inissen Fu>ils #en/en


29/50

Le parfait du subonctif se formează cu auiliarul conugat la prezent conunctiv H participiul trecut. ?umai auiliarul este conugat.

aimer ) a iubi aller ) a mergeFue >aie ai"& Fue e s$is all&Fue tu aies ai"& Fue tu s$is all&Fu>il ai ai"& Fu>il s$i all&Fue nous a7$ns ai"& Fue nous s$7$ns all&s

Fue vous a7e0 ai"& Fue vous s$7e0 all&sFu>ils aien ai"& Fu>ils s$ien all&s

8n afara acestor timpuri frecvent folosite, mai sunt alte două!L>imparfait du subonctif, care se formează prin adăugarea la tema verbului a terminaţiilor specifice!

grupa "! -er grupa a $-a! -ir grupa a %-a! -re-asse -isse -isse-asses -isses -isses-ât -ît -ît-assions -issions -issions-assiez -issiez -issiez-assent -issent -issent

?B&M! 4e reţinut accentul circumfle pe vocala terminaţiei la persoana a CCC-a singular.Le plus-Fue-parfait du subonctif se formează cu auiliarul (la imparfait subonctif+ H participiultrecut al verbului de conugat.

aimer ` a iubi aller ` a mergeFue >esse ai"& Fue e *sse all&Fue tu esses ai"& Fue tu *sses all&Fu>il e6 ai"& Fu>il *6 all&Fue nous essi$ns ai"& Fue nous *ssi$ns all&s

Fue vous essie0 ai"& Fue vous *ssie0 all&sFu>ils essen ai"& Fu>ils *ssen all&s

OBLBSCAE!:odul subonctiv este folosit în propoziţiile subordonate pentru a eprima o eventualitate, oipoteză, o dorinţă, o îndoială sau o urare.E9E:;LE!

?ous < allons, Fu>il le veuille ou non. ?oi mergem acolo, fie că el vrea sau nu.Ie veu Fue vous fassiez cela.Eu vreau ca voi să faceţi asta.

?B&E! Subonctivul poate fi folosit şi în propoziţii principale sau în declaraţii, afirmaţii.E9E:;L@!Pue 4ieu vous b0nisse.Să vă binecuvânteze 4umnezeu.

;6A&C=C;C@L

;articipiul trecut se formează astfel!

". Gerbele în -er adaugă 0 la tema verbului (sau în locul terminaţiei de infinitiv+!Cnfinitiv! parler (a vorbi+

;articipiu trecut! parl0 (vorbit+Cnfinitiv! manger (a mânca+;articipiu trecut! mang0 (mâncat+


30/50


31/50

$. Gerbe care descriu o acţiune periferică sau secundară. 6ceastă construcţie cere ca participiulsă rămână invariabil.

en courant vers le marc#0 alergând către piaţăen faisant ceci et cela făcând asta şi aiaCls le reconduisirent en c#antant.Ei l-au condus cântând.@n #omme tenant une lampe la main s>avan1a vers moi.

@n om ţinând o lampă în mână avansă spre mine. ?B&M! ;articipiul prezent poate fi introdus de prepoziţia YenY şi folost în mod adverbial!

Elle se sentait mal en vo


32/50

Ie sais ?ous savons&u sais Gous savezCl sait Cls savent

?B&M! Se include în lista verbelor modale şi impersonalul Yfalloir Y (a trebui, a fi necesar +. 6cestaeste folosit numai la persoana a treia.

Cnfinitiv! falloir

;articipiu prezent! ---------;articipiu trecut! falluCmpersonal! il faut

E9E:;LE!Cl faut Fue... Este necesar ca...Cl lui faut de l>argent... El are nevoie de bani...

GEADE AEOLE9CGE

La GEADELE AEOLE9CGE, subiectul este în acelaşi timp obiectul acţiunii eprimate.E9E:;LE! Cl s>est assis.

El s-a aşezat.Ie me lave les mains.Eu îmi spăl mâinile.

Gerbele refleive pot eprima acţiunea care se reflectă asupra subiectului însuşi.E9E:;LE!

Ie m>amuse :ă distrez&u t>amuses &e distreziCl)Elle s>amuse Se distrează

?ous nous amusons ?e distrăm

Gous vous amusez Gă distraţiCls)Elles s>amusent Se distrează ?B&M! ;ronumele obiect este inclus la imperativul verbelor refleive!

6muse-toiU 4istrează-teU6musez-vousU 4istraţi-văU6musons-nousU Să ne distrămU

?B&M! Gerbele refleive se traduc ca atare în româneşte.Gous vous trompez. Goi vă înşelaţi.=omment t>appelles-tuQ =um te numeşti tuQ40pVc#e-toiU răbeşte-teU

=ele mai comune verbe refleive sunt!

s>amuser a se distra, a se amuzas>appeler a se numis>arrVter a se opris>asseoir a se aşezase battre a se batese blesser a se rănise brosser a se periase couc#er a se culca* a apunese d0pVc#er a se grăbise d0s#abiller a se dezbrăcas>en aller a se duce

s>endormir a adormis>ennu#abiller a se îmbrăca


33/50

se laver a se spălase lever a se trezi* a răsări (soarele+se marier a se căsătorise passer a se întâmpla, a se petrecese plaindre a se plângese porter a se purtase promener a se plimba

se rappeler a-şi amintise raser a se radese reposer a se odi#nise r0veiller a se trezise sentir a se simţise souvenir de a-şi aminti dese taire a tăcease tromper a se înşelase trouver a se găsi

C:;A6&CO

Cmperativul se foloseşte pentru a eprima o comandă, un ordin, o cerere. Oormele de imperativderivă din prezentul indicativului. ;ersoane! a CC-a singular (tu+, prima plural (nous+, şi a CC-a plural(vous)vous+.

Giens viteU Gino repedeU6llons danserU Să mergem să dansămU;renez gardeU Oiţi atenţiU

4C6&EJ6 ;6SCGM

4C6&EJ6 ;6SCGM face diferenţa între sensurile anonime şi obiective. Se foloseşte şi subiectul personal YonY pentru diateza pasivă.E9E:;LE! 6ctiv! Cl a termin0 le contrat. El a terminat contractul.

;asiv! Le contrat est termin0. =ontractul s-a terminat.;asiv! Bn a termin0 le contrat. S-a terminat contractul.

4iateza pasivă nu se foloseşte foarte mult în franceză. 4e obicei se sc#imbă ordinea între subiect şicomplement sau subiectul este omis. 6ceasta se formează cu Vtre H participiul trecut. ?umai Vtreeste conugat.

Oormaţii în diverse timpuri!

;rezent!6ctiv!Cls nous invitent. Ei ne invită.

;asiv! ?ous sommes invit0s. ?oi suntem invitaţi.

Giitor!6ctiv!

Cls nous inviteront. Ei ne vor invita.;asiv!

?ous serons invit0s. ?oi vom fi invitaţi.Cmperfect!

6ctiv!Cls nous invitaient. Ei ne invitau.

;asiv! ?ous 0tions invit0s. Eram invitaţi.


34/50

;erfect compus!6ctiv!

Cls nous ont invit0s. e< invited us.;asiv!

?ous avons 0t0 invit0s. e #ave been invited.:ai mult ca perfectul!6ctiv!

Cls nous avaient invit0. Ei ne invitaseră.;asiv!

?ous avions 0t0 invit0s. Ouseserăm invitaţi.Giitor perfect!6ctiv!

Cls nous auront invit0. Ei ne vor fi invitat.;asiv!

?ous aurons 0t0 invit0s. Gom fi fost invitaţi.

;AE;BJCKC6

;repoziţia introduce un complement. ;repoziţiile sunt cuvinte care indică relaţia (timp, spaţiu, mod,cauză, posesie etc.+ care eistă între persoane şi lucruri. Eistă prepoziţii simple şi compuse.=ele mai uzuale prepoziţii simple sunt!

la, în, către #ors afară, fărăaprs după usFue până laavant îninte malgr0 în ciudaavec cu outre cu ecepţia, în afarac#ez la par princompris incluzând parmi printrecontre contra, în opoziţie plein plin

dans în pour pentrude de la prs aproapedepuis de la (temporal+ sans fărăds de la sauf cu ecepţia, fărădevant în faţa selon după, conformdurant în timpul sous suben în sur peentre între vers către

=ele mai uzuale prepoziţii compuse sunt! cause de din cauza d0faut de în absenţa a ceva

force de datorită l>aide de cu autorul l>0gard de cu privire la l>eception de cu ecepţia l>insu de în necunoştinţă moins de cu mai puţin, măcar săafin de în scopul de aau-dessus de deasupra deau lieu de în loc deau mo


35/50

de manire astfel încâtde peur de numai săen d0pit de în ciudaen plus de în plus de astaen raison de în ideea de aen vue de în ideea de0tant donn0 dat fiind

faute de în lipsagrâce mulţumităFuant cât despre

=B?I@?=KC6

=onuncţiile coordonatoare sunt folosite pentru a lega cuvinte sau fraze. =onuncţiile subordonatesunt folosite pentru legarea frazelor subordonate.=onuncţiile coordonatoare cele mai folosite sunt!

savoir de ştiut, adică or oriainsi astfel ou sauau contraire din contră ou bien sauaussi la fel ou ... ou sau... saucar căci pourtant totuşicependant totuşi puis apoicomme ca Fuand cânddonc deci FuoiFue cu toate (că+ensuite apoi si dacăet şi sinon dacă nulorsFue atunci (când+ soit ... ou fie... saumais dar, însă soit ... soit fie... fie

n0anmoins niciodată touours totdeaunani...ni nici... nici=onuncţiile subordonative cele mai folosite sunt!

mesure Fue pe măsură ceafin Fue astfel încâtainsi Fue astfel încâtalors Fue atunci cândaprs Fue după (care+aussitNt Fue de îndată ceautant Fue tot atât (de+avant Fue înainte (ca+

bien Fue cu toate căcependant Fue cu toate căcomme si ca şi (când+d>autant plus Fue tot atât de mult cade fa1on Fue astfel cade manire Fue astfel cade mVme Fue cade peur Fue ca (măcar+de sorte Fue cadepuis Fue după careds Fue de îndată ce

en attendant Fue aşteptând caen mVme temps Fue în acelaşi timp

usFu> ce Fue până cândnon moins Fue nu mai puţin de(cât+


36/50

parce Fue deoarece pendant Fue în timp ce plus Fue mai plutNt Fue mai degrabă pour Fue pentru caFuoiFue cu toate căsans Fue fără ca

sitNt Fue de îndată cetandis Fue pe cândtant Fue cât

E9;AESCC=@ Yavoir Y

avoir besoin de a avea nevoie deavoir c#aud a-i fi caldavoir douze ans a avea doisprezece aniavoir envie de a avea c#ef deavoir faim a-i fi foameavoir froid a-i fi frigavoir #onte (de+ a-i fi ruşine deavoir lieu a avea locavoir mal a-l durea

avoir peur (de+ a-i fi teamă deavoir FuelFue c#ose a avea cevaavoir de Fuoi (H inf.+ a avea din ceavoir l>air de (Hinf.+ a avea aerul căavoir la parole a avea cuvântul

avoir raison a avea dreptateavoir soif a-i fi seteavoir tort a se înşela

=@ YfaireYfaire sa tVte a face după capul săufaire de la peine a face cu greutate cevafaire des ac#ats ) emplettes a face cumpărăturifaire eprs a face înadinsfaire la Fueue a face (a sta la+ coadăfaire savoir ( FuelFu>un+ a face cunoscut (cuiva+

faire une partie de a face o partidă defaire venir a face să vină, a c#ema

E9;AESCC =@ YCLYCl fait beau. E (timp+ frumos.Cl fait beau temps. E timp frumos.Cl fait bon. E frumos.Cl fait brumeu. E timp ploios.Cl fait c#aud. E cald.Cl fait clair. E limpede.Cl fait frais. E răcoare.

Cl fait froid. E frig.Cl fait our. E ziuă.Cl fait mauvais. E urât.Cl fait nuit. E noapte.


37/50

Cl fait un temps calme. E un timp calm.Cl fait un temps couvert. E un timp noros.Cl fait un temps lourd. E urât.Cl gle. E îng#eţ.Cl grVle. =ade grindină.Cl neige. ?inge.Cl pleut. ;louă.

Cl < a du soleil. E soare.Cl < a du vent. E vânt.

Ti!Puelle est la pr0vision m0t0orologiFue du tempsQ=are sunt previziunile meteorologiceQ

=@ GEADE AEOLE9CGE!s>agir de a fi vorba de(spre+ (se foloseşte cu YilY+se c#arger de a-şi lua sarcina de as>en aller a se duce, a plecase fâc#er contre a se supăra pese faire mal a-şi face răuse fier a se mândri cuse marier avec a se căsători cuse mettre a începe săse mettre en route a porni la drumse moFuer de a-şi bate oc des>occuper de a se ocupa dese passer de a face ceva fărăse rendre a se preda* a se adresa cuivase rendre compte de (sau Fue+ a-şi da seama de

se servir de a se folosi dese souvenir)rappeler de a-şi aminti dese tirer d>affaire a se retrage

6L&E E9;AESCC GEAD6LE!adresser la parole a da cuvântulaller a fi (şi ca sănătate+ (ca în Ie vais bien, Oac bine+aller a aunge săaller la rencontre de ) a veni în întâmpinarea cuivaaller au-devant dec#anger de a sc#imba ceva cu altceva

donner sur a da (către+entendre dire Fue a auzi ce se spuneentendre parler de a auzi ce se vorbeşte despreen vouloir a urî (pe cineva+, a-i purta sâmbeteleVtre a fi pe punctul de aVtre bien ais0 de a fi la largul săuVtre d>accord (avec+ a fi de acord (cu+Vtre de retour a se întoarceVtre en train de a fi în acţiune, a face cevaVtre sur le point de a fi pe punctul de afinir par (H inf.+ a sfârşi prin a

ouer a uca (un oc+ ouer de a cânta (la un instrument+ ouir de a se bucura demanFuer de a nu avea


38/50

(H substantiv+ ) faillir (Hinf.+n>en pouvoir plus a nu mai putea să

penser a se gândi să, a considera să penser de a avea o opinie despre prendre garde de a fi atent prendre le parti de a lua partearemercier de a mulţumi pentru

sauter au auourd>#ui, de azi înainte+ propos de apropo de demi ) moiti0 pe umătate part (de+ cu ecepţia peine de-abia travers prin #aute voi cu voce tare

peu prs aproape, aproimativ Fuoi bon (H inf.+ la ce bun son gr0 pe placul său temps la timp tout pri cu orice preţ vrai dire la drept vorbind la bonne #eure DravoU DineU l>0tranger în străinătate la fin finalmente la fois în acelaşi timp l>#eure la timp

la main în posesia sa la mode la modăau contraire dimpotrivăau bout de cu scopul de aau courant de informat despreau-dessous de dedesubt deau-dessus de deasupra deau fond de în fundulau lieu de în loc deau loin la distanţăau milieu de în milocul

au moins cel puţinau pied de la piciorul


39/50

E9;AESCC C?&AB4@SE =@ Y4EY!d>abord mai întâid>accord de acordd>ailleurs de altfeld>avance dinaintede bon coeur cu dragde bonne #eure devreme

de l>autre cNt0 (de+ în partea cealaltă ade la part de de parteade mon cNt0 de partea meade nouveau ) encore une fois iarăşi, încă o datăd>ordinaire de obiceide parti pris deliberatde plus en plus din ce în ce mai...de rien ) Cl n>< a pas de Fuoi pentru puţin ) n-aveţi pentru cede rigueur obligatoriude temps en temps ) din timp în timp, din când în cândde temps autredu cNt0 de alături dedu matin au soir de dimineaţa până searadu moins cel puţin

E9;AESCC C?&AB4@SE =@ 6L&E ;AE;BJCKCC!autour de circa, aproimativ, în ur dec#ez (H persoană+ laen arrire în spateen bas în osen effet într-adevăr

en face de în faţaen famille în familieen #aut în susen #aut de deasupra deen retard în întârziere

par cons0Fuent prin urmare, în consecinţă par #asard din întâmplare par ici pe aici, în această direcţie par our ) semaine ) mois, etc. pe zi ) săptămână ) lună etc. par l pe acolosans doute fără indoială

4CGEASE E9;AESCC! bien entendu desigur bon gr0 mal gr0 vrând nevrând bon marc#0 ) meilleur marc#0 ieftin=ela m>est 0gal. :i-e indiferent=ela ne fait rien. ?u face nimic.c>est--dire adică=>est entendu. Dine. ?e-am înţeles.et ainsi de suite şi aşa mai departefaute de doar să nu

grâce mulţumită (cuiva+Cl < a (si ans+ 8n urmă (cu şase ani+, 6cum (şase ani+.Cl < avait une fois Era odatăIamais de la vie ?ici nu poate fi vorbaU


40/50

le long de de-a lunguln>importe Fuand oricând

peu peu puţin câte puţinFuant cât despretant bien Fue mal cu atât mai binetant mieu cu atât mai binetant pis cu atât mai rău

tous (les+ deu amândoitout coup deodatătout fait întregtout l>#eure imediattout de mVme ) Fuand mVme totuşitout de suite ) l>instant imediat, pe moment

BA6 TC =6LE?46A@L

?umele zilelor şi lunilor se scriu cu iniţială minusculă!JCLELE SM;&M:X?CC

lundi vendredimardi samedimercredi dimanc#e

eudi

?B&M! 6rticolul se foloseşte în faţa #ui, nous sommes le "$. 6zi suntem în "$.le premier)deu uillet... 8ntâi ) două iulie...au environs du ' uillet... 8n preama lui ' iulie...du "' au "3... 4in "' până pe "3...dans les ann0es Fuatre-vingts ) Fuatre-vingt-di în anii >37 ) >57...PuandQ =ândQIusFu> ) depuis FuandQ ;ână la ) de cândQ4epuis combien de temps travaillez-vous iciQ 4e cât timp lucraţi aiciQ#ier... ieri...

auourd>#ui... azi...demain... mâine...aprs-demain... poimâine...la semaine dernire ) proc#aine... săptămâna trecută ) viitoare...


41/50

le mois ) l>an dernier ) proc#ain... lluna ) anul trecut ) viitor...tous les ours ) tous les vendredis... în fiecare zi ) în fiecare vineri...un eudi en octobre... o zi de oi în octombrie...dans $ ours... în două zile...=ela va prendre % ours. 6sta o să-mi ia trei zile.Ie travaille ici depuis $ ans. Lucrez aici de $ ani.Ie suis en Suisse pour $ ours. Sunt în Elveţia pentru $ zile.

Cls l>ont termin0 en $ ours ) semaines ) mois.Ei au terminat-o în $ zile ) săptămâni ) luni.

6?B&C:;@ACLE 6?@L@Cle printemps primăvaral>0t0 varal>automne toamnal>#iver iarna

&C:;@LBra este aceeaşi în Europa, dar francezii spun sept ) #uit ) neuf ) di ) onze #eures, c#iar dacă estevorba de orele post meridian.S=ACEAE=ând scriu ora, francezii folosesc şi litera Y#Y (mică sau mare+* de e.! 5!77 5#, "7!%7 "7#%7.

"%# treize #eures "5# di-neuf #eures"'# Fuatorze #eures $7# vingt #eures"# Fuinze #eures $"# vingt et une #eures"/# seize #eures $$# vingt-deu #eures"2# di-sept #eures $%# vingt-trois #eures"3# di-#uit #euresla "7 a.m. "7#la ' p.m. "/#la "" p.m. $%#

6?@:C&E 8?&AEDMAC TC AMS;@?S@AC OAE=GE?&E 4ES;AE &C:; TC JCLEPuelle #eure est-ilQ =ât e ceasulQPuelle #eure avez-vousQ =ât arată ceasul dvsQCl est une #eure. E ora unu.Cl est deu #eures. E ora două.Cl est Fuatre #eures #uit. E ora patru şi 3 minute.Cl est si #eures moins di. E şase fără zece.Cl est neuf #eures et Fuart. E nouă şi un sfert.Cl est deu #eures moins le Fuart. E două fără un sfert.Cl est #uit #eures et demie. E opt şi umătate.4>aprs ma montre il est $#$7. 4upă ceasul meu e $!$7.

Cl est %#%5 ma montre. =easul meu arată %!%5.Cl est trois #eures pass0es. E trecut de ora trei.Cl est presFue onze #eures. E aproape unsprezece.6u environs de #uit #eures. E în ur de opt. Fuelle #eure est-ce Fue cela commence ) se termineQLa ce oră începe ) se terminăQ Fuelle #eure ouvrez-vous) fermez-vousQLa ce oră desc#ideţi ) înc#ideţiQ trois #eures eactement, trois #eures pr0cises.La trei punct. midi. La amiază.

minuit. La miezul nopţii.IusFu> neuf #eures. până la ora nouă.Oerm0 de une #eure et demie Fuatre #eures et demie.8nc#is de la ora unu şi umătate până la ora patru şi umătate.


42/50

=ombien de temps est-ce Fue cela va prendreQ=ât timp o să durezeQ=ombien de temps est-ce Fue la r0union va durerQ=ât timp o să dureze şedinţaQune demi-#eure... o umătate de oră...un Fuart d>#eure... un sfert de oră...trois Fuarts d>#eure... trei sferturi de oră...

Puand en avez-vous besoinQ =ând aveţi nevoie de astaQI>en ai besoin pour di #eures demain matin.6m nevoie mâine la ora zece dimineaţa.mercredi seize #eures... miercuri la ora şaisprezece... si #eures au plus tard... la ora şase sau după...

46&64ata se scrie ca în româneşte, doar că înainte se adaugă articolul le!%" mai le %" mai $ decembrie le $ d0cembre

?u uitaţi! " mai le premier mai. 6nii sunt cifre ca atare! "55 mille neuf cent Fuatre-vingt-Fuinze. =ând e vorba despre perioade, se spune! >5 sau >5/, etc. (Fuatre-vingt-Fuinze, Fuatre-vingt-seize+.

?@:EA6L@L

?@:EA6LELE =6A4C?6LE7 z0ro" un(e+$ deu% trois

' Fuatre cinF/ si2 sept3 #uit5 neuf "7 di"" onze"$ douze"% treize"' Fuatorze

" Fuinze"/ seize"2 di-sept"3 di-#uit"5 di-neuf $7 vingt$" vingt et un$$ vingt-deu$% vingt-trois%7 trente%" trente et un

%$ trente-deu%% trente-trois

'7 Fuarante'" Fuarante et un'$ Fuarante-deu'% Fuarante-trois

7 cinFuante" cinFuante et un/7 soiante/" soiante et un/$ soiante-deu27 soiante-di2" soiante et onze2$ soiante-douze2% soiante-treize37 Fuatre-vingts3" Fuatre-vingt-un

3$ Fuatre-vingt-deu3% Fuatre-vingt-trois57 Fuatre-vingt-di5" Fuatre-vingt-onze5$ Fuatre-vingt-douze5% Fuatre-vingt-treize55 Fuatre-vingt-di-neuf "77 cent"7" cent un"7$ cent deu""7 cent di

"7 cent cinFuante"3$ cent Fuatre-vingt-deu

$77 deu cent(s+%77 trois cent(s+'77 Fuatre cent(s+77 cinF cent(s+

/77 si cent(s+277 sept cent(s+377 #uit cent(s+577 neuf cent(s+".777 mille".77" mille un".77 mille cinF cents$.777 deu mille"7.777 di mille"77.777 cent mille$77.777 deu cent mille

un milion un milliondouă milioane deu millionsun miliard un milliardun milion de unităţi un million d>unit0s$ miliarde de franci $milliards de francs


43/50

?B&M! Delgienii şi elveţienii folosesc septante (în loc de soiante-di+ şi nonante (în loc de Fuatre-vingt-di+. :ai eistă şi octante ) #uitante (Fuatre-vingts+.

4eu cents, trois cents, etc. pierd pe YsY final când sunt urmate de alte numere!E9E:;L@! deu cent cinFuante...

?@:EA6LE BA4C?6LE

primul premier(-ire+al doilea deuimeal treilea troisimeal patrulea Fuatrimeal cincilea cinFuimeal şaselea siimeal şaptelea septimeal optulea #uitimeal nouălea neuvimeal zecelea diime

al unsprezecelea onzimeal "$-lea douzimeal "%-lea treizimeal "'-lea Fuatorzimeal "-lea Fuinzimeal "/-lea seizimeal "2-lea di-septimeal "3-lea di-#uitimeal "5-lea di-neuvimeal $7-lea vingtime

?B&M! ?umeralele ordinale nu se folosesc în eprimarea datei, cu ecepţia lui premier .

JE=C:6LE

8n franceză zecimalele se scriu ca în româneşte, după virgulă!

%,2 (trois virgule cinFuante-sept+,73 (virgule z0ro #uit+

OA6=KCC

")$ un(e+ demi(e+")% un tiers")' un Fuart%)' trois Fuarts")$ l un demi-litre")$ lb. une demi-livre" ")$ l un litre et demi" ")$ lbs. une livre et demie$ ")$ \g. deu \ilos et demi

;AB=E?&E

$, doi virgulă cinci la sută...deu et demi pour cent...$7 din oamenii de aici au peste / de ani...$7 (vingt pour cent+ des gens ici ont plus de soiante-cinF ans...

;roducţia a crescut ) scăzut cu 3.La production a augment0 ) diminu0 de 3 (#uit pour cent+.

?B&6AE6 ?@:EAELBA ;entru grupe de mii se foloseşte punctul, ca în română!

" 777 sau ".777$ %7' 227 sau $.%7'.227

?B&M! 6ceasta nu aplică la date.


44/50

6;EL6&CGE

6pelativele de politeţe sunt :onsieur , :adame, :ademoiselle, şi abrevierile acestora.

OBA:E ?B?-A6:6&C=6LE

Oormele non-gramaticale sunt! oui, non, şi merci.

6DAEGCEAC @J@6LE

a.b.s. au bons soins (c)o+6.=.O. 6utomobile-=lub de Orancead. adectif adv. adverbe6O?BA 6ssociation fran1aise de normalisationall. ou allem. allemandam0r. am0ricainangl. anglaisantiF. antiFuit06.;. 6ssistance publiFueappel. appellationapr. I.-=. aprs I0sus-=#rist av. I.-=. avant I0sus-=#rist arg. argotart. article6.S. 6ssurances socialesauil. auiliaireav. avenue

bd boulevardD.E.;.=. Drevet d>0tudes du premier cCndustrieD.B. Dulletin BfficielD.;. Doîte postale

bret. breton (langue+Dull. [email protected]. Dureau @niversitaire de StatistiFue

b-arts ou D.6. beau-arts

c.--d. c>est--dire=.=. cours compl0mentaire=.=.;. compte de c#Fues postau=4-AB: =4-AB:=.E.E. =ommunaut0 conomiFue Europ0enne=.E.C. =ommunaut0 des tats Cnd0pendants=O6 =ommunaut0 financire africaine=.O.O. =#emins de Oer O0d0rau=f. ou cf. conf0rez, comparez

=.O.&.=. =onf0d0ration fran1aise de travailleurs c#r0tiens=..6.=onf0d0ration 0n0rale de l>6griculture=..6.O. =onf0d0ration 0n0rale de l>6rtisanat Oran1ais=..=.=onf0d0ration 0n0rale des =adres


45/50

=..&. "+ =onf0d0ration 0n0rale du &ravail, ou$+ =ompagnie 0n0rale &ransatlantiFue

=..&.-O.B. =onf0d0ration 0n0rale du &ravail - Oorce Buvrirec#ir. c#irurgiec#.G. c#eval vapeur (W.;.+=ie* =(o+ =ompagnieciv. civil (droit civil+

=.?.;.O. =onseil ?ational du ;atronat Oran1ais=.?.A.=onseil ?ational de A0sistance=.?.A.S. =entre ?ational de la Aec#erc#e ScientifiFue=.P.O.4. ce Fu>il fallait d0montrer (P.E.4.+=.A.S. =ompagnies r0publicaines de s0curit0

cond. ou condit. conditionnelcon. cononction=te, =tesse =omte, =omtesse=.@. =#arge utilecv curriculum vitae

4.D. 4ivision blind0e4.=.6.40fense contre avions (6.6.+dens. densit0d.i. date inconnuediv. diversdr. droit

ead eademE.6.B.Enseignement assist0e par ordinateur

0d. 0dition0lec. 0lectroniFue.:. tat-maor .?. cole normale.?.S. cole ?ormale Sup0rieure.?.S.C. cole ?ationale Sup0rieure d>Cng0nieursenv. environ.B.A. lve-officier de r0serve.-@. tats-@nis (@.S.6.+E.G. En ville (local+ep. ep0diteur

f. ou f0m. f0mininO.O.C. Oorces Oran1aises de l>Cnt0rieur O.O.L. Oorces Oran1aises Libres

flam. flamandO.L.?. Oront de Lib0ration ?ationalefr. ou fran1. fran1ais

.G. rande vitesse (&rain+

# #eure#ab. #abitantsW.=. Wors concoursW.E.=. Wautes tudes =ommerciales


46/50

#ist. #istoire ou #istoriFueW.L.:. Wabitation loimprimerieind. ou indir. indirectC.?..4. Cnstitut ?ational des tudes 40mograp#iFuesinform. d>informatiFueC.;.E.S.Cnstitut de pr0paration au enseignements du second degr0it. ou ital. italien

I.-=. I0sus-=#ristI.B. Iournal Bfficiel

I.B.=. Ieunesse ouvrire c#r0tienne urid. uridiFue

o \ilo-octet (D+

langued. languedocienlat. latinl.c. loco citato, l>endroit cit0L.en 4. Licenci0 en droit

L. s Lettres Licenci0 s lettresL. s Sciences Licenci0 s sciences

:. :onsieur m. ou masc. masculinmar. marinemat#. mat#0matiFue:e :aître (6vocat, ?otar, Iudecător +m0c. ou m0can. m0caniFuem0d. m0decinem0rid. m0ridional

:gr :onseigneur mil. milieu:lle :ademoiselle:.:. :essieurs:me :adame:o m0ga-octet (:D+:.;.=. =ertificat de :at#0matiFues, ;#


47/50

?.4. ?otre-4ame ?.-E. ?ouvelle-Ecosse ?0erl. n0erlandaisn.f. nom f0minin

?.O. ?ouveau francno ?um0ron(o+ at.num0ro atomiFue

nom depos0 nom appartenant une firme commerciale, mais utilis0

comme nom commun

norm. normandnucl. nucl0airenum. num0riFue

B.6.S. Brganisation de l>6rm0e SecrteB.=.4.. Brganisation de coop0ration de d0veloppement 0conomiFue

(B.E.=.4.+

o.i. origine inconnue ou trs incertaineB.?.:. Bffice ?ational :[email protected] des ?ations @nies (@.?.B.+op. cit. opus citatum, ouvrage cit0B.;. Brdre des prVc#eurs (4ominicains+opt. optiFueB.&.6.?. Brganisation du &rait0 de l>6tlantiFue ?ord (?.6.&.B.+

;. ;aris (dans les r0f0rences biogr.+;.6.B. ;ublication assist0e par ordinateur (4&;+ par anal. par analogie par et. par etension;= ordinateur personnel;.=. ;arti communiste* ;oste du =ommandement;.=.D. =ertificat de ;#


48/50

prov. proverbe ou proven1al (langue+;.S. ;ost-scriptum;.&.&. ;oste, &0l0grap#es et &0l0p#ones;.G. ;etite vitesse (&rain+

P= Pu0becFc#. ou FFc#. FuelFue c#ose

P.. Puartier g0n0ralFFf. FuelFuefoisFFn. FuelFu>un

A.6.&.;. A0gie 6utonome des &ransports ;arisiensA.=. Aegistre du =ommerceA=6 A0publiFue centrafricainerem. remarFueA.O. A0publiFue Oran1aiseA.. A0publiFue gabonaiseA.C. A0giment d>infanterieA.?. route nationalerom. romain (antiF. rom.-antiFuit0 romaine+A.;.O. Aassemblement du ;euple Oran1aisA.S.G.;. A0pondez s>il vous plaît

A.-@. Ao


49/50

St0 Soci0t0sub. subonctif suiv. suivantS.G.;. S>il vous plaît

&. termet. tome

&.6.B. &raduction assist0e par ordinateur&.=.O. &ouring =lub de Orancet0l. t0l0communications&..G. &rain grande vitesse&.?.;. âtre ?ational ;opulairetr. pub. travau publicstrad. traduction&.S.G.;. &ournez s>il vous plaît&.&.=. &outes taes comprises&.G.6. &ae sur la valeur aout0e (&G6+

@.A.S.S. @nion des A0publiFues Socialistes Sovi0tiFues

G. voir G.W.S. GWSv.i. verbe intransitif

G.C.;. GC;v.t. verbe transitif

].c. ]ater closet

LBS6A

64IE=&CGELE descriu sau califică substantive. 8şi sc#imbă genul şi numărul după substantive. 4eregulă, în franceză adectivele stau în faţa substantivelor. Ecepţii la această regulă fac!

bon bonnemauvais mauvaise

beau belle oli oliegrand grande

petit petite

gentil gentillelong longuevieu vieille

eune eunenouveau nouvellemVmeautre

premier premiredernier dernire

64GEADELE descriu sau califică un verb, un adectiv, sau alt adverb şi răspund la întrebările

Y=um...QY, Y=ând...QY, [email protected], sau Y8n ce mod...QY. 8n franceză, maoritatea adverbelor carerăspund la YcumY se formează adăugând -ment la forma feminină singular a adectivului.


50/50

GEADELE 6@9CLC6AE sunt cele care aută la conugarea altor verbe. Gerbe auiliare în francezăsunt Vtre (a fi+ şi avoir (a avea+.

E9E:;LE! I>ai parl0 avec lui.6m vorbit cu el.

Elle est arriv0eEa a sosit.

=ondiţia este eprimată un pic altfel decât în română (vezi alte gramatici+.E9E:;L@! S>il avait une voiture, il pourrait se rendre en DelgiFue.

4acă ar avea o maşină, ar putea merge în Delgia.

=B?&A6=KC6 articolelor H le au* H les au* de H le du* şi de H les des.

64IE=&CGE 4E:B?S&A6&CGE! ce, cet, cette, şi ces.

Documents

gramatica franceya