GRILA SISTEME

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Anul universitar 2007-2008Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune Semestrul 1Anul de studii: IV ZI, I.D.

Disciplina: Sisteme expert de gestiune

întrebări pentru examen Autor: Conf. univ. dr. Cătălina Cocianu

ADEVĂRAT/FALS

1) Inferenţa este o operaţie prin care, pornind de la un numar finit de premize, se accepta o concluzie.

2) Prin inteligenta artificiala (Artificial Intelligence) se înţelege tehnologia informatica care priveşte simularea pe calculatorul electronic a unor elemente ale inteligentei umane (deductia logica, capacitatea de a învata din experienta, obtinerea unor concluzii pe baza unor date incomplete, recunoasterea vorbirii etc.).

3) Rationamentul artificial imita rationamentul natural, specific animalelor.

4) Abordarea cognitiva a inteligentei artificiale (rationamentul artificial este o încercare de reproducere a rationamentului natural care este o succesiune de stari si procese mentale ce convertesc stimulii priviti ca date de intrare în rezultate sau date de iesire) a permis lui E.A. Feigenbaum sa defineasca inteligenta artificiala ca un ansamblu de tehnici si metode prin care se asigura capturarea cunostintelor umane si procesarea simbolica a acestora.

5) Cunostinta este informatie cu înteles si informatie care actioneaza.

6) Informatia este o data care prezinta caracter de noutate.

7) Calculatorul electronic realizeaza prelucrarea automata a datelor.

8) Prin abordarea conexionista (modul de obtinere a rationamentului artificial difera de modul oferit de modelul biologic), inteligenta artificiala este definita ca ramura a informaticii care asigura executarea cu ajutorul calculatorului a unor sarcini (task-uri) pe care fiinta umana le executa, în anumite situatii, mai bine decât calculatorul.

9) În varianta clasica, prelucrarea datelor pe calculatorul electronic este algoritmica (problema de rezolvat este descompusa în pasi elementari, modul de rezolvare este descris prin dispunerea pasilor într-o anumita ordine prin folosirea celor trei structuri fundamentale de control specifice programarii structurate - secventiala, alternative si repetitive si obtinerea rezultatului prin prelucrarea seriala a datelor).

10) În informatica inteligenta, sunt prelucrate date sub forma de cunostinte, adica acele corelatii logice si semantice dintre fapte puse în evidenta cu ajutorul regulilor de rationament (inferentiere).

1

11) Prelucrarea cunostintelor este o prelucrare simbolica (prelucrare nealgoritmica ce nu face diferenta dintre date si programe) si are caracter declarativ.

12) Pentru rezolvarea problemei, motorul de inferenţe poate executa mai multe iteraţii ale ciclului de baza prezentat, oprirea având loc în functie de metoda de inferenta (rationament) folosita.

13) Cogniticianul are responsabilitatea fundamentala de a realiza achizitia si organizarea cunoasterii, obtinând astfel baza de cunostinte.

14) Modelul initial al bazei de cunostinte se obtine prin intermediul unor tehnici de modelare manuala dupa care, prin rafinare, se realizeaza baza de cunostinte finala.

15) Organizarea cunoasterii se refera la metoda de reprezentare a cunostintelor (reguli de productie, de exemplu), verificarea cunoasterii (asigurarea corectitudinii bazei de cunostinte) si validarea procesului de inferentiere (se executa, periodic, pe timpul testarii sistemului expert).

16) Ciclul de viata a unui sistem expert (ca a oricarui produs-program sau aplicatie informatica) reprezinta perioada cuprinsa între momentul aparitei conceptului si momentul scoaterii sistemului din exploatare.

17) Mediile si instrumentele de dezvoltare a sistemelor expert poarta diferite denumiri comerciale: medii integrate (integrated environments), generatoarede sisteme expert (shells) sau instrumente de dezvoltare (tools).

18) Metoda KADS (Knowledge Acquisition andDesign System) a Comunitatii Europene diferentiaza descrierea domeniului de descrierea rationamentelor si foloseste modele (task-uri) generice.

19) Metoda KADS foloseste un set de primitive de modelare ce sunt structurate petrei nivele.

20) La metoda KADS, etapa de modelare înseamna realizarea unui model conceptual al expertizei, dupa care sunt descrise modelul functional, modelul logic si modelul fizic.

21) Domeniul cunoasterii desemneaza ceea ce este necesar a fi reprezentat din domeniul problemei de rezolvat.

22) Faptele, prezentate sub forma de asertiuni, sunt constituite din informatiile procesate la nivel superior pe baza unor informatii a priori si care realizeaza descrierea elementelor domeniului cunoasterii.

2

23) Asertiunea, considerata la modul general este un enunt care este dat ca adevarat .

24) Propozitia este un enunt cu valoare de adevar.

25) Ordinea de evaluare într-o propozitie compusa este fixata si nu se poate modifica prin intermediul parantezelor.

26) Daca propozitia F1 este întotdeauna adevarata si IF F1 THEN F2 este întotdeauna adevarata, atunci F2 este întotdeauna adevarata - modus ponens.

27) Proprietatea de simetrie a operatorilor sau, respective si este exprimata prin F1 OR F2 ? F2 OR F1, respectiv F1 AND F2 ? F2 AND F1 .

28) Limbajul Prolog este un limbaj de nivel înalt.

29) Prin programare logica se înţelege realizarea unui program care este format dinfapte si relatii (relatii logice între multimi de date) din care se obtin concluzii.

30) Un program Prolog reprezinta o colectie de apeluri de subprograme utilizator.

31) Tipurile de date standard sunt obligatoriu declarate în sectiunea domains.

32) Un domeniu compus defineste o structura de date, reunind mai multe elemente sub un nume unic.

33) Sectiuneapredicates (predicate) este destinata pentru crearea sabloanelor tipurilor de date definite de catre utilizator si folosite în sectiunea clauzelor.

34) Clauzele Prolog sunt fapte si reguli.

35) Sectiunea database (baza de date) este folosita pentru declararea si utilizarea faptelor (sub forma de baza de date interna) ce trebuie prelucrate (adaugate, modificate sau sterse) în timpul executiei unui program.

3

36) Toate sectiunile programului în limbajului Prolog pot fi utilizate de mai multe ori în cadrul aceluiasi program.

37) "Nu exista predicate de aritate 3 în Prolog".

38) "Predicatele Prolog sunt exprimate exclusiv prin fapte".

39) "Un arbore este o structura de date liniara."

40) „O baza de date interna este declarata în sectiunea database; definirea bazei de date interne revine la descrierea structurii faptelor care o compun."

41) "Actualizarea unei baze de date externe poate fi realizata doar daca anterior acestei operatii baza de date este indexata."

ALEGERE1) Care dintre urmatoarele tipuri de date nu este specifica limbajului Prolog?

1 char2 symbol3 text4 string5 integer

2) Achizitia cunoasterii se realizeaza în mai multe faze. Care dintre fazele de maijos nu este caracteristica procesului de achizitie a cunoasterii?

1 regularizarea2 conceptualizarea3 implementarea4 identificarea5 formalizarea

3) Care este fragmentul de program Prolog corect?

1 domainsnume, den, tip=text

predicatesfirma(den, tip) asociatl (nume, den) asociat2(nume, den) patronat(nume, nume, den)

2 domainsnume, den, tip=symbol

predicatefirma(den, tip) asociatl (nume, den) asociat2(nume, den) patronat(nume, nume, den)

3 domain

4

nume,den, tip=symbol predicates

firma(den, tip) asociatl (nume, den) asociat2(nume, den) patronat(nume, nume, den)

4 domainsnume,den, tip=symbol

predicatesfirma(den, tip) asociatl (nume, den) asociat2(nume, den) patronat(nume, nume, den)

4) Dintre domeniile principale de aplicatie ale inteligentei artificiale se enumera:A. sistemele expertB. învatarea automataC. demonstrarea automata a teoremelorD. roboticaE. traducerea automataF. realitatea virtualaG. recunoasterea formelorH. jocurile dintre om si calculator

1 A+C+G+D+B2 A+B+C+D+E+F+G+H3 C+D+E

5) Problemele dificile de rezolvat de catre expertii umani sunt:A.complexeB. inconsistentC. incerteD. incompleteE. slab structurateF. bazate pe aprecieri vagiG. simpleH. confuze

1 A+B+C2 F+G+H+B3 A+D+C+E+F+H

6) Expertii umani convertesc problemele din sfera expertizei în sferacunostintelor comune de specialitate ce sunt bine structurate si sunt caracterizate de:A.claritateB.consistentaC.certitudineD.incertitudineE. complexitateF. simplitateG.completitudineH.precizie

1 A+B+C2 A+B+C+F+G+H3 C+F+G+B

5

7) Sistemul expert reprezinta:A. un sistem de programe pe calculatorB. fundamentat pe metode si tehnologii ale inteligentei artificialeC. care stocheaza cunostintele mai multor experti umani dintr-un domeniu bine definitD. care determina spatiul de memorie ocupat de programe algoritmiceE. care este descris prin dispunerea pasilor într-o anumita ordine prin folosirea celor treistructuri fundamentale de control specifice programarii structurateF. care utilizeaza cunostintele pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului

1 A+B+C+F2 C+D+E3 D+F

8) Un sistem expert prezinta urmatoarele caracteristici:A. abordarea declarativa a cunostintelorB. folosirea unor metode empirice (bazate numai pe experienta) alaturi de metode stiintifice înrezolvarea problemelorC. relevanta mareD. independenta cunostintelor de mecanismul de rationament (inferentiere)E. natura simbolica a cunostintelor prelucrateF. posibilitatea de a trata cunostinte incomplete si inexacteG.capacitatea de a explica rationamentele efectuateH.exploatarea dinamica a cunostintelor prin intermediul mecanismului de rationamentI. abordarea algoritmica a prelucrarii datelorJ. specializarea într-un domeniu bine definit

1 B+C+I+D+E2 A+B+C+D+E+F+G+H+J3 F+G+H+I+J+B+C

9) Principalele tipuri de sisteme expert utilizate în domeniul economic sunt:A. sisteme expert destinate previziunii si planificariiB. sisteme expert de depanare si reparareC. sisteme expert de diagnosticareD. sisteme expert de control si monitorizareE. sisteme expert de proiectareF. sisteme expert de instruire

1 A+C+D2 B+C3 D+E+F

10) Dintre sistemele expert realizate se mentioneaza:

A. MYCINB. DARTC. DENDRALD. LOAN PROBEE. PLAN POWERF. SURVEILLANCE EXPERTG. BUSINESSPLANH. FINANCIAL ADVISORI. PPAMJ. ANSPLAN

1 G+H+I+J

6

2 C+D+E+F+G+B3 A+B+C+D+E+F+G+H+I+J

11) Un motor de inferente al unui sistem expert cu reguli de productie îndeplinesteurmatoarele functii:A. declansarea (activarea) regulilorB. interogarea utilizatorului (întrebare)C. oferirea raspunsului adecvat problemeiD. adaugarea raspunsului utilizatorului în baza de fapteE. inferarea unei noi fapte dintr-o regula (ce apartine bazei de reguli)F. prelucrarea algoritmica a datelorG.adaugarea faptei obtinute în procesul de inferentiere în baza de fapte H.compararea faptelor din baza de fapte cu componentele corespunzatoare din reguli; I. atunci când se realizeaza potrivirea faptelor din baza de fapte cu faptele din reguli, se produce declansarea regulilor J. controlarea atingerii scopului (goal) prestabilitK declansarea celui mai mic numar de reguli ce sunt necesare pentru solutionarea problemei de rezolvat

1 A+B+C+D+E2 I+J+K+B+C3 A+B+D+E+G+H+I+J+K

12) În domeniul economic, problema de rezolvat cu ajutorul sistemului expert esteadecvata daca îndeplineste mai multe conditii:A. problema este posibila si potrivitaB. problema este imposibilaC. problema este justificabila (profitabila)D. natura problemei presupune manipulari simbolice si euristiciE. problema este complexa si dificilaF. scopul problemei serveste unei utilitati imediate si de perspectiva

1 B+B+C2 A+C+D+E+F3 D+E+F

13) Colectarea cunoasterii (elicitation of knowledge) se obtine prin:A. metode manuale (interviul, analiza de caz, brainstorming-ul, prototipizarea, comentariileetc.)B. metode cu puncte criticeC. metode semiautomate (asistate de calculator)D. metode automate

1 A+D2 A+C+D3 B+C

14) Analiza protocoalelor contine urmatoarele operatii:A. evidentierea detaliata de catre expertul uman a cunoasterii implicata de fiecare actiuneB. comentarea de catre expertul uman a fiecarei operatii în scopul înregistrarii audio-videoC. elaborarea frazelor si enunturilor de catre expertul uman si scrierea acestora în protocolD. construirea regulilor de productie pe baza frazelor si enunturilor selectate ca relevante sirescrise de catre cogniticianE. întocmirea unei documentatii detaliate a sistemului expertF. elaborarea de catre cognitician a modelelor bazei de cunostinte cu folosirea regulilor deproductie

7

1 B+D+E2 A+B+C+D+F3 D+E+F+C

15) Dialogul utilizatorului cu sistemul expert reprezinta un proces ciclic compusdin urmatoarele elemente:A. actiunile utilizatorului pe durata unei sesiuni de lucru (alegere optiuni de lucru, lansarecomenzi, raspunsuri la întrebarile pe care i le adreseaza sistemul expert etc.)B. documentarea si instruirea utilizatorului cu privire la utilizarea sistemul expert (help)C. elementele de prezentare a sistemului expert (meniuri, ferestre, text, icon-uri, grafica etc.)D. interactiunea utilizatorului cu sistemul expertE. inferfata cu utilizatorul (componentele hard si soft care asigura dialogul utilizator - sistemexpert)

1 A+B+C2 B+C+D+A3 A+B+C+D+E

16) Selecţia, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, asigura:A. extragerea din baza de reguli a unui submultimi (partiţie) de reguliB. extragerea din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de reguliC. extragerea din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constituielementele ce caracterizeaza subdomeniul de rezolvare a problemeiD. de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict.

1 A+B+C2 A+C3 C+D+B

17) Filtarea (pattern matching), ca faza a ciclului de baza al unui motor deinferente, permite:

1 compararea partii de concluzie din regulile selectate cu faptele deduse conform algoritmului2 compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele deduse conform algoritmului3 compararea partii de concluzie din regulile selectate cu faptele specifice problemei de rezolvat4 compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele specifice problemei de rezolvat

18) Filtarea (pattern matching), ca faza a ciclului de baza al unui motor deinferente, are scopul:

1 de a determina o submultime de reguli oarecare, denumita submultime de conflict2 de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict3 de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict

4 de a extrage din baza de reguli a unui submultimi (partitie) de reguli si din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui elementele ce caracterizeaza subdomeniul de rezolvare a problemei

19) Operatia de comparare, specifica filtrarii ca faza a ciclului de baza al unuimotor de inferente, se poate termina:A. nedefinitB. cu succes (au rezultat una sau mai multe reguli declansabile)C. cu esec (nu a rezultat nici o regula declansabila)

8

1 A2 B+C3 C

20) Rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente,are loc: si este necesar sa fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi executata.

1 în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu nici o regula declansabila2 în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu o singura regula declansabila3 în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu mai multe reguli declansabile

21) La rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor deinferente, este necesar:

1 sa fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi executata2 sa fie alease toate regulile declansabile pentru a fi executata3 sa fie alease mai multe reguli declansabile pentru a fi executate

22) La rezolvarea conflictelor, ca faza a ciclului de baza al unui motor deinferente, se poate opta pentru unul dintre urmatoarele criterii de alegere a reguliideclansabile:A. prima regula din listaB. cea mai specifica regulaC. cea mai putin complexa regula (cu cel mai mic numar de fapte în premisa)D. cea mai utilizata regula

1 A+C+D2 A+B+C+D3 B+C

23) Executia, ca faza a ciclului de baza al unui motor de inferente, asigura:

1 activarea regulii desemnate în faza de selectie ce are ca efect adaugarea uneia sau mai multor fapte în baza de fapte

2 activarea regulii desemnate în faza precedenta ce are ca efect adaugarea uneia sau mai multor fapte în baza de fapte

3 activarea regulii desemnate în faza de achizitie a cunoasterii ce are ca efect adaugarea uneia sau mai multor fapte în baza de fapte

24) O regula este declansabila daca premisa sa este:

1 falsa (False)2 adevarata (True)3 nici adevarata, nici falsa

25) Metoda inductiva (strategia de control înapoi) pleaca de la scopul problemeide rezolvat si contine:

1 procese deductive de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul stabilit

9

2 procese mixte (inductive si deductive) de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul stabilit

3 procese inductive de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul stabilit

26) În cazul metodei inductive (strategiei de control înapoi), se analizeaza daca:

1 regulile supuse selectiei prezinta în partea de concluzii scopul stabilit2 regulile supuse selectiei prezinta în partea de premize scopul stabilit3 regulile supuse selectiei prezinta atât în partea de premise cât si în partea de concluzii

scopul stabilit.

27) În cazul metodei inductive (strategiei de control înapoi):

1 premisele regulilor supuse selectiei reprezinta subscopuri care se supun demonstratiei2 concluziile regulilor supuse selectiei reprezinta subscopuri care se supun

demonstratiei3 premisele si concluziile regulilor supuse selectiei reprezinta subscopuri care se supun demonstratiei

28) Alegerea unui instrument de dezvoltare a sistemului expert este functie de:A. iscusinta si experienta cogniticianuluiB. timpul la dispozitieC. problemaD. resursele alocate

1 B+C2 A+B+C+D3 A+D+C

29) Ca faza a achizitiei cunoasterii, formalizarea reprezinta:

1 stabilirea cerintelelor problemei de rezolvat2 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii3 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii4 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie5 validarea si testarea bazei de cunostinte

30) Ca faza a achizitiei cunoasterii, conceptualizarea reprezinta:


31) Ca faza a achizitiei cunoasterii, implementarea reprezinta:

10


32) Ca faza a achizitiei cunoasterii, testarea reprezinta:


33) La realizarea sistemelor expert, modelele utilizate pentru proiectareainterfetelor cu utilizatorul sunt:A. modelul sistemuluiB. modelul proiectantuluiC. modelul utilizatorului

1 C+A2 A+B+C3 B

34) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, analiza preliminarareprezinta:

1 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea instrumentelor informatice

2 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor conceptuale si pentru realizarea bazei de cunostinte

3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert

4 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în baza de cunostinte a sistemului expert

5 verificarea si confirmarea utilizabilitatii sistemului expert în domeniul specific

35) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, modelarea conceptualareprezinta:






36) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, colectarea cunostintelorreprezinta:

11



3 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în domeniul specific care constituie obiectul sistemului expert;



37) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, reprezentarea cunoştinţelorsemnifica:






38) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, validarea sistemuluireprezinta:






39) Ca etapa a ciclului de viata al unui sistem expert, introducerea în exploatare simenţinerea în functiune reprezinta:

1 realizarea etapei operationale2 definirea activitatii care va face obiectul sistemului expert si selectarea

instrumentelor informatice3 etapa în care se aduna cunostintele ce se vor utiliza pentru construirea modelelor conceptuale si pentru

realizarea bazei de cunostinte4 definirea structurii conceptuale a cunostintelor folosite de catre expertul uman în domeniul specific

care constituie obiectul sistemului expert5 formalizarea si reprezentarea cunostintelor în structura necesara pentru stocarea în baza de cunostinte

a sistemului exper

40) Metoda COGNITECH, folosita la dezvoltarea sistemelor expert, contineurmatoarele etape:A. construirea unei machete initiale (demonstrator)B. construirea unui prototip de testC. realizarea diagramei functionale

12

D. introducerea în exploatare a prototipului testat

1 B+C2 A+B+D3 C+D

41) Modelul de specificare a metodei KOD, folosita la dezvoltarea sistemelorexpert, contine nivelele:

A. nivelul staticB. nivelul tematicC. nivelul dinamicD. nivelul descriptiv

1 C+D2 A3 A+B+C

42) Care dintre urmatoarele tipuri elemente nu sunt incluse în reprezentareacunoasterii?

1 schema de constructie2 limbajul de reprezentare3 mecanismele de rationament4 domeniul cunoasterii

43) Care este componenta cunoasterii cu care sunt correlate regulie?

1 limbajul de reprezentare2 domeniul cunoasterii3 mecanismele de inferentiere

44) Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

1 F1 AND F2 ? F2 AND F12 NOT(NOT(F 1 )) ? NOT(Fl)3 IF F1 THEN F2 ? NOT(F 1 ) OR F24 (F1 OR F2) OR F3 ? F1 OR (F2 OR F3)

45) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?A. În realizarea procesului de inferentiere într-un sistem expert se folosesc silogismele sirelatiile de echivalentaB. Deducerea de noi propozitii se realizeaza pe baza silogismelorC. Inferenta este o operatie prin care, pornind de la un numar finit de premize, se respinge oconcluzieD. Formula de calcul propozitional reprezinta o expresie ce contine o propozitie elementarasau compusa

1 A+B+C2 A+B+D3 C+D

13

46) Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

1 Bazele de date deductive fac parte din categoria bazelor de date active2 Bazele de date deductive sunt denumite si baze de date distribuite3 Comportamentul dinamic al bazelor de date active este descris de regulile eveniment

- conditie - actiune4 Programarea logica reprezinta un tip de programare bazata pe rationamente

47) Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt false?A. Pot fi definite predicate de aritate 3B. "a" este o variabila PrologC. Scopurile pot fi interne si externeD. Un predicat predefinit este obligatoriu redefinit în sectiunea predicates

1 A+B+C2 B+D3 C+D+A

48) Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

A. Evaluarea fiecarei clauze conduce la un rezultat de tip booleeanB. "Y" este o variabila PrologC. Toate clauzele definite în sectiunea clauses sunt fapte PrologD. O clauza care este apelata în corpul propriei sale definitii este denumita clauza recursiva.

1 A+B+D2 B+C3 C+D+B

49) Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

1 Un program Prolog contine maxim 6 sectiuni2 Sectiunea constants este obligatorie în orice program Prolog3 O clauza Prolog este fie fapt Prolog, fie regula Prolog4 Toate predicatele care apar în clauses sunt fie de sistem, fie definite în sectiunea predicates

50) Una din variantele de mai jos nu reprezinta o constanta Prolog

1 Ana 4 "Ana"2 ana 5 a_w3 123

51) Fie programul Prologpredicatesf(real,real)clausesf(X,1):-X<5,!.f(X,7):-X<12,!.f(_,0).Atunci, scopul f(8,T) furnizeaza1 T=3 3 T=0

14

2 T=7

52) Fie programul Prologpredicatesf(real,real)clausesf(X,1):-X<5,!.f(X,7):-X<6,!. f(_,_):-fail.Atunci, scopul f(8,T) furnizeaza,

15

1 T=1 3 f esueaza (este afisat no solution, adica funcţia f nu este definita)

16

2 T=7

17

1 _=12 _=7

53) Fie programul definit la 2. Pentru f(5,_) furnizeaza3 no4 yes

18

54) Fie codul sursa Prolog, domains

lista=real * predicates nrel(lista,integer) clauses nrel([],0). nrel([_|T],N):-nrel(T,M),N=M+1.Daca în sectiunea scop extern este efectuata interogarea nrel([3,3,3,3],T), atunci sistemul raspunde cu

1 T=2, 1 Solution 4 T=3, 1 Solution2 No 5 T=4, 1 Solution3 Yes

55) Fie codul sursa Prologdomains

lista=real * predicates predicat(real,lista) clausespredicat(X,[X|J).predicat(X, [_|T]):-member(X,T).Daca în sectiunea scop extern este efectuata interogarea predicat(5,[3,3,3,3]), atunci sistemul raspunde cua) b) c) d)

1 Yes 3 X=3, 1 Solution2 No 4 X=5,T=3, 1 Solution

56) Fie codul sursa Prologdomains

lista=real * predicates pppp(real,lista,lista) clausespppp(X,L,[X|L]).Daca în sectiunea scop extern este efectuata interogarea pppp(5,[3,3,3,3],L), atunci sistemul raspunde cu

19

1 Yes2 No

3 X=5, 1 Solution4 L=[5,3,3,3,3], 1 Solution

20

57) Prin execuţiaretractall(identificator_predicat(lista_argumente)[,identificator_baza_date]) se realizează:

1 extragerea tuturor faptelor Prolog din baza de date externa2 extragerea tuturor faptelor Prolog care unifica cu identificator_predicat(lista_argumente)

3 extragerea tuturor faptelor Prolog din baza de date interna

21

58) Operaţia de indexarea) b) c) d)1 presupune crearea unei liste în care 3

sunt menţinute perechi(cheie_indexare_pozitia_in_db)

3. revine la utilizarea pozitiei fiecarei inregistrari din baza de date pe post de cheie unica

22

2 nu poate fi realizata in Turbo Prolog 4 .este implementata in bazele de date interne

59) Analiza protocolului este numita si:

1 analiza de caz 4 analiza datelor2 gandirea cu voce tare 5 nici una din variantele de mai sus3 interviu structurat

60) Tehnica de achiztionare a cunostintelor prin observare ofer avantajul

1 obtinerii de cunostinte complexe si 4 definirii de noi probleme corecte despre problema in cauza.

2 nu poate fi aplicata in situatii reale 5 oricare dintre cele mentionate mai sus3 particularizarii

61) Similar structurilor de date, sunt definite structurile de cunostinte care servescpentru memorarea si prelucrarea cunostintelor printr-un proces de:

1 intrare/iesire 4 evolutie genetica2 decizie 5 alocare a surselor3 inferentiere

62) Strategiile (mecanismele) de inferentiere arata modul in care se pot utiliza

1 exclusiv faptele 4 premisele2 regulile 5 contradictiile3 concluziile

DA/NU

1) Achiziţia cunoaşterii reprezintă procesul de colectare, structurare si organizare a cunoaşterii, folosind una sau mai multe surse (experţi umani, documente etc), cu scopul de a obtine stocarea acesteia în baza de cunostinte a sistemului expert pentru folosirea ulterioara în rezolvarea problemelor.

2) Sistemele expert asigura extinderea prelucrarilor în domenii dificil de algoritmizat, ce sunt dominate de informatii calitative (macroeconomic, juridic, politic, educational etc.).

3) Sistemele expert pot fi utilizate ca sisteme informatice specializate sau pot fi integrate ca subsisteme în sisteme informatice hibride, inclusiv în sisteme informatice de asistare a deciziei (SIAD) si în sisteme informatice integrate economice.

23

4) Conceptia holonica asupra sistemelor înseamna ca doua sau mai multe sisteme autonome se pot integra, pentru a îndeplini obiective bine definite, pe baza unor criterii prestabilite, pentru a forma un nou sistem de referinta denumit sistem holonic.

5) La înregistrarea în contabilitate, pentru un cont de pasiv C1, în raport cu contul C2, se poate folosi regula:IF C1 este un cont de pasiv AND C1 reflectă C2 AND C2 creşte THEN C1 se creditează.

6) Daca premizele unei reguli sunt adevărate (faptele componente sunt verificate de baza de fapte), atunci faptele din concluzie sunt false si nu vor fi incluse în baza de fapte.

7) În cadrul oricarei baze de reguli, ordinea de înregistrare a regulilor de productie este esentiala.

8) Calculul predicatelor de ordinul întâi este denumit si logica predicatelor de ordinul întâi si are la baza functia propozitionala a predicatului.

9) Argumentele unui predicat sunt argumente de baza (obligatorii) si argumente optionale.

10) Calculul obiectelor foloseste declaratii logice ca modalitate de reprezentare a relatiilor dintre predicate.

11) Urmatoarea definitie de constanta este corecta:constantsnume_patron= "lonescu Ion " /*sir de caractere */

12) Urmatoarea definitie de predicat este corecta:predicates sort(lista,lista)

13) Urmatoarea definitie de constanta este corecta:constantsnume _patron="Ionescu Ion

14) Urmatoarele definitii de predicat sunt corecte:predicates este_mic(real,real) este_mare(real, real)

24

15) Urmatoarea constructie este corecta:/*sirul de caractere nu este terminat corect*/

16) Urmatoarea constructie este corecta:domains

adresa, nume,firma =string telefon=symbolclient=cl(nume, adresa, telefon,frma)

predicatesintroduclient(client) ruleaza

17) Într-un program Prolog, nu pot fi definite predicate de aritate 0.

18) Urmatoarea constructie este corecta:domains

nume,den, tip=symbol predicates

firma(den, tip)asociatl (nume, den)asociat2(nume, den)patronat(nume, nume, den)

19) Orice modul Prolog este format numai din fapte.

RĂSPUNS NUMERIC

1) Care este lungimea maxima (numar de caractere) acceptata pentru numele predicatului în limbajul Prolog?

250

2) În ce ani ai secolului XX au aparut sistemele expert?

703) Câte componente contine arhitectura unui sistem expert?

64) În câte faze se realizeaza achizitia cunoasterii?

5

5) Prin metoda RGA, cunoasterea si perceptiile asupra domeniului specific expertului uman sunt clarificate si organizate într-un model conceptual personal, în urmatoarea succesiune: identificarea de catre expertul uman a obiectelor relevante din domeniul de expertiza; identificarea de catre expertul uman a atributelor importante în procesul de luare a deciziei; însotirea fiecarui atribut cu o schema binara (caracteristici -opusul acestor caracteristici); completarea (si apoi rafinarea) unei scale cu raspunsurile la întrebarea: „Ce caracteristici si atribute diferentiaza doua obiecte de un al treilea?".

25

Cum este realizata scala cu raspunsurile?

DE LA 1 LA 3 SAU DE LA 1 LA 5

6) Câte metode de inferenta cunoasteti?

3

7) Câte etape contine metoda COGNITECH?

3

8) Câte etape contine metoda KADS?

8

9) Care este numarul de criterii pe baza carora sunt clasificate metodele dereprezentare a cunostintelor ?

6

10) Câte principii fundamentale stau la baza logicii formale?

211) Câte proprietati respecta formula de calcul propozitional ?

412) Câte tipuri de componente contine un predicat ?

213) Câte componente cuprind bazele de date deductive?

2

14) În câte moduri poate fi realizata cuplarea dintre SGBDR si modululprogramarii logice ?

2

15) Câte sectiuni poate cuprinde un program Prolog?

616) Câte ferestre contine pagina de primire a mediului Turbo Prolog ?

417) Câte componente cuprinde meniul Compile din mediul de dezvoltare Turbo

Prolog?

518) Câte componente cuprinde sub-meniul Compiler directives din mediul de

dezvoltare Turbo Prolog?

8

19) Care este lungimea maxima a identificatorului unui predicat ?

250

20) Specificati aritatea predicatului:predicat1(tip_argument_1, tip_argument_2, tip_argument_3)

26

3

COMPLETARE

1. Motorul de inferente reprezinta partea de prelucrare a sistemului expert si constituiesubsistemul_________________al acestuia.

2) Baza de___________________si baza de______________formeaza baza de date asistemului expert.

3) Baza de cunostinte cuprinde date sub forma de______________________(reprezentateprin reguli, retele semantice, retele neuronale, modele hibride etc.) ale unui domeniu specializat.

4) Baza de cunostinte, baza de fapte, modulul de achizitie a cunostintelor simodulul explicativ formeaza subsistemul_______________________al sistemului expert, ca sistembazat pe cunostinte, KBS (Knowledge-Based System).

5) Faptele asigura descrierea asertiunilor de___________________a unei probleme derezolvat ce apartine unei anumite clase de probleme.

6) Dintre metodele conduse de expertul _________________________ (manuale sisemiautomate) se mentioneaza metoda manuala autoraportul expertului ce prezinta toate conceptele si relatiile de nivel înalt cu privire la problema de rezolvat si metodele asistate de________________ care au, mai întâi, ca rezultat, un model initial al bazei de cunostinte.

7) Metoda RGA (Repertory GridAnalysis) este fundamentata pe premisa ca, de cele mai multe ori, experienta are la baza________________________si mai putin___________________.

8) Fiecare motor de inferente este fundamentat pe derularea unui ciclu de baza (cu patru faze) care nu depinde de modul de__________

9) Rezolvarea conflictelor are loc în situatia existentei unui rezultat al________________cu mai multe reguli declansabile si este necesar sa fie aleasa numai o reguladeclansabila pentru a fi executata.

10) Pentru rezolvarea problemei, motorul de inferente poate executa mai multe iteratii ale ciclului de baza prezentat, oprirea având loc în functie de metoda de............ ......... folosita.

11) Dialogul utilizatorului cu sistemul expert reprezinta un proces_______________________compus din mai multe elemente.

12) De regula, interfata cu utilizatorul este realizata cu ajutorul ecranului, tastaturii si mouse-ului si este bazata pe____________________________si ferestre multiple.

13) Sunt realizate interfete cu utilizatorul de tipul întrebare-raspuns, orientate peicon-uri sau bazate pe_____________________de comanda ce folosesc tehnologii informatice caGUI (Graphical User Interface), multimedia, VIM (Visual Interactive Modeling) sau hipertext.

14) Metoda COGNITECH asigura dezvoltarea sistemelor expert prin intermediul__________

27

15) Metoda KOD (Knowledge Oriented Design), metoda___________________________dezvoltata în Franta, acopera faza de analiza a domeniului specific sistemului expert, faza de construire a modelului expertizei si faza de elaborare a specificatiei de realizare a sistemului expert.

16) S-au pus la punct mai multe metode de modelare a sistemelor cu baze decunostinte din care fac parte si sistemele expert: metoda KADS, metoda COGNITECH,metoda KOD. Aceste metode preiau o parte din metodologia_______________________si metodologiaorientata pe obiecte.

17) Metoda KADS foloseste modele (task-uri) generice(atelierul.......................).

18) În categoria mediilor si instrumentelor de dezvoltare a sistemelor expert, LISP este un_________

19) Metodele de reprezentare a cunostintelor se divid, în functie de modelul specific, în metode declarative si metode____________________________________.

20) Reprezentarile bazate pe logica (calculul) predicatelor fac parte, alaturi de calculul propozitional, din grupul metodelor bazate pe_________________________________.

17) Reprezentarea cunostintelor prin retele semantice are la baza un model grafic cu structura în___________

18) Propozitia compusa este formata din propozitii elementare legate prinintermediul conectorilor logici echivalenta, implicatie, ŞI- conjunctie, SAU - disjunctie,______________-negatie.

23) Evaluarea propozitiei compuse se efectueaza într-o anumita ordine având în vedere ca NOT are prioritate absoluta si ca AND are prioritate fata de___________________________.

24) Deducerea de noi propozitii se realizeaza pe baza__________________________adica arationamentelor deductive ce cuprind, la modul general, trei judecati legate între ele astfel încât cea de-a treia judecata care reprezinta o concluzie, se deduce din prima judecata cu ajutorul celei de-a doua judecati.

25) _________________este o propozitie care nu trebuie demonstrata.

26) Prin reguli deproductie (în teoria limbajelor formale, denumirea initiala a fostde reguli de scriere) se înteleg regulile de forma IFpremize THEN concluzie, unde premizelesi concluzia reprezinta______________.

27) Faptele specifice problemei de rezolvat sunt fapte____________________si sunt stersedupa obtinerea concluziei pentru problema.

28) Regulile de productie cu__________________se folosesc atunci când în formularearegulilor se folosesc variabile ce generalizeaza anumite situatii concrete.

28

29) Calculul predicatelor foloseste __________________ logice ca modalitate dereprezentare a relatiilor dintre obiecte.

30) Formatul predicatului este compus din numeidentificator si lista de________

31) Sistemul de gestiune aferent bazelor de date deductive cuprinde instrumente derealizare automata a rationamentelor ce sunt realizate prin______________________logica.

32) Fundamentarea matematica a bazelor de date deductive este bazata peuniversul________________.

33) Bazele de date deductive utilizeaza, în principal, logica_________________________deordinul I.

34) Meniul ____________ din mediul de programare Turbo Prolog asiguraposibilitatea reconfigurarii sistemului de calcul.

35) Sectiunea domains (domenii) serveste pentru definirea tipurilor de_______________definite de utilizator si specifice argumentelor.

36) Tipurile de date standard nu se declara în sectiunea___________________.

37) În sablonul unui predicat este precizat numele predicatului si _______________________fiecaruia dintre argumente, al caror numar si ordine conteaza.

29

38) Secţiunea clauses (clauze) cuprinde___________ si_______________ce formează programul.

39) Fiecare baza de date interna utilizata se declara într-o alta secţiune..................., prin specificarea predicatelor.

40) Ciclurile pot fi simulate prin folosirea predicatului fail sau prin_________

41) Expresiile de calcul si comparatiile pot fi introduse în premisele unei____________

42) Un program Prolog poate fi structurat pe_________

43) Predicatul predefinit _________permite trecerea la linia urmatoare pe ecran.

44) Orice text cuprins între caracterele /* si */ reprezinta un______

45) Prin negatie (Not), rezultatul obtinut la evaluarea unei clauze este ..................

30

46) Predicatul predefinit este de aritate 0 si esueaza întotdeauna

31

47) Limbajul Prolog are implementat în mod natural o singura metoda de cautare,cunoscuta drept căutarea în........................

48) Parcurgerea SRD a unui arbore de sortare determina obtinerea sirului informatiilor asociate arborelui sortat.............................

MATCHING

Precizati destinaţia secţiunilor de baza ale unui program în limbajul Prolog, prin indicarea corespondentei între denumirea sectiunii (A.. .F) si enuntul destinatiei (1... 6):

1 baza de date interna ce poate fi supusa operaţiilor de adaugare, modificare sau stergere2 definirea scopurilor interne3 definirea tipurilor de date4 sabloane pentru predicatele din clauze5 declararea constantelor simbolice6 ansamblul regulilor si faptelor

32

1)2)3)4)5)6)

domainspredicatesgoalclausesconstantsdatabase

1-3,2-4, 3-2 4-6, 5-5, 6-1,

33

Stabiliti corespondenta dintre notiunile din primul tabel ce reprezinta fazele ciclului de baza al unui motor de inferente si definirea acestora din cel de-al doilea tabel:

1 are loc în situatia existentei unui rezultat al filtrarii cu mai multe reguli declansabile si este necesar sa fie aleasa numai o regula declansabila pentru a fi executata

2 asigura extragerea din baza de reguli a unui submultimi (partitie) de reguli si din baza de fapte a unei submultimi (partitie) de fapte, partitii ce vor constitui elementele ce caracterizeaza subdomeniul de rezolvare a problemei

3 asigura activarea regulii desemnate în faza precedenta ce are ca efect adaugarea uneia sau mai multor fapte în baza de fapte

4 permite compararea partii de premisa din regulile selectate cu faptele specifice problemei de rezolvat, cu scopul de a determina o submultime de reguli declansabile, denumita submultime de conflict. Operatia de comparare se poate termina cu succes (au rezultat una sau mai multe reguli declansabile) sau cu esec (nu a rezultat nici o regula declansabila)

7) selectia (restrictia)8) filtrarea (pattern matching)9) rezolvarea conflictelor10) executia

7-2, 8-4, 9-1, 10-3

Stabiliti corespondenta dintre notiunile din primul tabel ce reprezinta metodele de inferenta (rationament) ce pot fi folosite de motorul de inferenta si definirea acestora din cel de-al doilea tabel:

1 combina cele doua strategii de control de baza, cu scopul de a folosi avantajele fiecareia dintre aceste metode de inferenta

2 pleaca de la scopul problemei de rezolvat si contine procese deductive de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul stabilit, în urmatoarea succesiune: se stabileste fapta particulara ce îndeplineste calitatea de scop (goal); se analizeaza daca regulile supuse selectiei prezinta în partea de concluzii scopul stabilit; premisele acestor reguli reprezinta subscopuri care se supun demonstratiei; procesul se repeta pâna când toate subscopurile puse în evidenta sunt demonstrate (se obtin reguli declansabile); în caz contrar, când nu se obtine nici o regula declansabila, se înregistreaza situatia de esec

3 permite motorului de inferente ca, pornind de la fapte, sa realizeze un anumit scop (goal), dupa urmatoarea succesiune de operatii: stabilirea datelor de intrare prin extragerea din baza de cunostinte a acelor reguli care prezinta în partea de premise numai fapte specifice problemei de rezolvat; o regula este declansabila daca premisa sa este adevarata (true); dupa rezolvarea conflictelor, se alege o singura regula declansabila care se va supune executiei

4 pleaca de la scopul problemei de rezolvat si contine procese inductive de rationament prin care se gasesc faptele care satisfac scopul stabilit, în urmatoarea succesiune: se stabileste fapta particulara ce îndeplineste calitatea de scop (goal); se analizeaza daca regulile supuse selectiei prezinta în partea de concluzii scopul stabilit; premisele acestor reguli reprezinta subscopuri care se supun demonstratiei; procesul se repeta pâna când toate subscopurile puse în evidenta sunt demonstrate (se obtin reguli declansabile); în caz contrar, când nu se obtine nici o regula

declansabila, se înregistrează situaţia de esec

11) me toda deductiva12) metoda inductiva13) metoda mixta

11-3, 12-4, 13-1

Stabiliti corespondenta dintre noţiunile din primul tabel ce reprezinta fazele achizitiei cunoaşterii si definirea acestora din cel de-al doilea tabel:

1 proiectarea structurii si organizarea cunoasterii2 formularea regulilor în cazul sistemelor expert cu reguli de productie3 rezulta cerintele problemei de rezolvat4 validarea si testarea bazei de cunostinte5 formularea conceptelor care fac obiectul reprezentarii cunoasterii

34

14) identificarea caracteristicilor problemei de rezolvat15) conceptualizarea16) formalizarea17) implementarea18) testarea

14-3, 15-5, 16-1, 17-2, 18-4

Precizati reprezentarea cunoasterii, prin indicarea corespondentei între componentele cunoasterii (A.. .C) si enuntul destinatiei (1... 3):

1 metodele, modelele si modul cum trebuie realizata reprezentarea cunoasterii2 modul în care se pot utiliza regulile3 ceea ce este necesar a fi reprezentat din domeniul problemei de rezolvat

19) domeniul cunoasterii20) limbajul de reprezentare a cunoasterii21) strategiile (mecanismele) de inferentiere

19-3, 20-1, 21-2

Precizati corespondentei între denumirea cunatificatorului logic (A.. .E) si simbolul prin care este reprezentat uzual (1.. .5), în calculul propozitional:

1 A

2 ?3 ?4 ~

5 v

22) Şi logic23) Sau logic24) Implicaţie logica25) Echivalenta26) Negare

22-1, 23-5, 24-2, 25-3, 26-4

Precizati corespondentei între exprimarea formala(A,B) si semnificatia logica (1,2) în cazul relatiilor De Morgan:

1 propozitia compusa NU(F1 SA U F2) este echivalenta cu propozitia compusa NU(F1) ŞI NU(F2)

2 propozitia compusa NU(F1 ŞI F2) este echivalenta cu propozitia compusa NU(F1)SAU NU(F2)

27) NOT( F 1 OR F2) ? NOT( F 1) AND NOT( F 2 )

28) NOT( F 1 AND F2) ? NOT( F 1) OR NOT(F2)

27-1, 28-2Precizati corespondentei între denumirea cunatificatorului logic ( A . G) si simbolul prin care este reprezentat uzual (1.. .7), în calculul propozitional:

1 A

2 ?3 ?4 ~5 v6 V

35

7 3

29) Şi logic30) Sau logic31) Implicaţie logica32) Echivalenta33) Negare34) Cuantificatorul universal35) Cuantificatorul existential

29-1, 30-5, 31-2, 32-3, 33-4, 34-6, 35-7

Precizaţi corespondenta între denumirile opţiunilor componente ale meniului Files din mediul Turbo Prolog (A...I) si acţiunile rezultate (1..9).

1 încarca un fisier2 selecteaza un fisier3 iesirea din mediul Prolog4 fisier nou5 modifica un director6 salveaza fisierul curent, eventual cu un alt nume7 salveaza fisierul curent8 afiseaza un director9 trecere în sistemul de operare DOS

36) Load37) Pick38) New File39) Directory40) Write to41) OS Shell42) Change dir43) Quit44) Save

36-1, 37-2, 38-4, 39-8, 40-6, 41-9, 42-5, 43-3, 44-7

Precizati corespondenta între denumirile optiunilor componente ale meniului Options al mediului Turbo Prolog (A...C) si actiunile rezultate (1..3).

1 asigura editarea unui fisier .PRJ2 optiuni pentru link-editare prin specificarea unor biblioteci utilizator3 realizeaza directivele compilator din program sau din meniu

45) Link options46) Edit PRJ file47) Compiler directives

45-2, 46-1, 47-3

36

Documents

GRILA SISTEME