GRIPĂ homeopatie

8/18/2019 GRIPĂ homeopatie

1/6

REMEDII OBIŞNUITE IN GRIPĂDr Margaret Lucy TYLER

(Extras din ucrarea !POINTER" TO T#E $OMMON REMEDIE"% &

'$ONITUM• Febră instalată brusc, cu frisoane, puls accelerat şi mare agitaţie, dată de anxietate.

• Un remediu al frigului uscat, vremii reci, vântului puternic (reversul lui Gelsemium)

GEL"EMIUM• en!aţie de moleşeală şi greutate a corpului şi membrelor"

• en!aţie de cap greu, pleoape grele, extremităţi grele"

• #ăceli şi febre din iernile blânde (reversul lui $conit)"

• en!aţie de rece pe spate,%sen!aţie de rece alternând cu sen!aţie de cald%"• &efalee expansivă, ca de explo!ie (ca şi când ar plesni, s'ar sparge), de la gât, peste cap

spre oci şi frunte, ameliorată de urinare abundentă"• Fără sete.

EUP'TORIUM PER)• urere intensă a extremităţilor şi oaselor ca şi cum oasele ar fi rupte"

• *u se miscă din cau!a durerii (reversul +rogenium)

• urere -n toate oasele, cu sen!aţie de contu!ie a ţesuturilor"

• asele dau sen!aţia de a fi rupte , di!locate"

• &efalee expansivă, ca de explo!ie (ca şi când ar plesni capul)" nu se mişcă din cau!a

durerii"• /remurături, frisoane (Gels., +rogen.).

• Frisoane incepute de la 0 până la 1 a.m.

• urere a globilor oculari. (2r., Gels.),

• +osibil vărsături bilioase"

• $semănare cu febra %oaselor rupte%(enga).

PYROGENIUM• +entru febre cu variaţii mari şi mare agitaţie fi!ică"

• +uls foarte rapid" disociere -ntre puls şi temperatură. /emperatură -naltă cu puls lent sau

invers "•

en!aţie de frig ce nu poate fi calmată de căldură (*ux'v., Gels.)"• Fiori reci pe spate şi i!bituri (palpitatii) ale inimi "

• &efalee cu sen!aţia de a exploda, de a plesni capul, cu agitaţie foarte mare "

• en!aţie de pat tare, parcă ar fi bătut, !drobit ($rn.).

• e simte mai bine la -nceputul mişcării (reversul lui #us), trebuie să se mişte

continuu, să se legene, să se răsucească, pentru a se ameliora pe moment 3într-un an cu gripe foarte grave , s-au obţinut rezultate cu Pyrogenium în 24 - 48 de ore, administrat la 6 ore. imptomele, în


2/6

afar! de palpitaţii "i febr!, au fost dureri agonizante în lombe "i coapse care au determinat o agitaţie fizic!

permanent!4 .• Urinare abundentă cu urini limpe!i"

B'PTI"I'•

ebut brutal" intră repede -ntr'o stare de stupoare"• Faţă roşie , expresie tâmpită a feţei

• Febră -naltă , prostraţie"

• $doarme -n timp ce răspunde la -ntrebări"

• %Gripa digestiva% atacuri bruşte de diaree şi vărsături. 5are prostraţie (in aceste ca!uri

2aptisia tinctoria.aduce o rapidă ameliorare).• +neumonii gripale de aspect abruti!ant "

• 6n ca!urile foarte grave gura şi gâtul sunt afectate, secreţiile sunt foarte

respingătoare (5erc.).• imptom curios 7 isociaţie a părţilor corpului 7 sen!aţie ca şi când extremitatile corpului

sunt răspândite prin pat şi imposibil de reasamblat (+etrol., +rogen.)

BRYONI'

• 8imbă albă7 sete pentru multe licide reci (+os.).

• upă fiecare mişcare, fiecare !gomot, sen!aţie de căldură uscată (#eversul lui *ux,

Gels., etc.).• oreşte să stea culcat liniştit şi să fie lăsat singur"

• +leure!ii -n special, pleuro'pneumonii

• &efaleea şi durerea se ameliorea!ă la presiune şi se agravea!ă la mişcare (9up. per.)."

• $nxietatea, visele şi delirul 2roniei sunt legate de slu:bă (serviciu)" -n timp ce delirea!ă

vrea %să meargă acasă%"• ureri la nivelul extremităţii cefalice -n timpul tusei" iritabilitate.

R#U" TO*)

• 8a -nceputul mişcării este -nţepenit, resimte durere (invers ca +rogenium.), aceste

simptome se ameliorea!ă prin continuarea mişcării până devine slăbit şi trebuie să seodinească" apoi neliniştea fi!ică -l face să se mişte din nou"

• uferă cel mai tare când trebuie să stea nemişcat (invers ca 2r.).

• $cu!e de la vremea rece, umedă" când transpiră pe vreme rece, umedă (ulc.)."

• $nxietate, frică7 agravate noaptea ($con.).

• $gitaţie (nelinişte), febră -naltă, sete, mare prostratie. +lânge fără motiv (+uls.).

• ureri puternice -n oase (9up. per.).

• Un simptom mental al #us tox. este frica de otrăvire"

MER$URIU"• /ranspiraţii profu!e, foarte urât mirositoare"

• Gură infectă (2apt.).

• alivaţie puternică, respingătoare.

• /ranspiraţie care agravea!ă" sau nu duce la ameliorare"

• #ăceli care se extind către piept.


3/6

Camphor +i Nux -n GRIP';anemann discută despre efectul #amp$or 'ului -n gripa epidemică %#amp$or-ul =, spune el, aduce servicii, paliative -n mod cert

? dar de valoare inestimabilă, dat fiind că această boală este de scurtă durată=.%Pe de alt! parte, &u' vomica, dup! o singur! doz!, fie ea c(t de mic! posibil, alung! boala înmod $omeopatic în c(teva ore)

#itiţi patogenezia remediului &u' vomica "i veţi vedea c! este a"a*

NU* ,OMI$'•


4/6

• imptom ciudat7 dureri ca nişte ace incinse -n foc"

• en!atie de apă rece ca giaţa care curge prin vene"

• au de apă fierbinte care'i curge prin artere"

• ete pentru cantităţi mici de apă"

PUL"'TILL'• Frisonete rătăcite, sen!aţie de rece -n !one mici, punctiforme"

• Fiori reci pe spate. 6i e frig -ntr'o cameră caldă"

• /ranspiraţie profu!ă dimineaţa"

• en!aţie de căldură, ca şi cum apa clocotită ar fi vărsată pe corp"

• +e o singură parte7 frisoane, căldură sau transpiraţie"

• &ăldură externă intolerabilă. $gravare -ntr'o cameră -ncisă.

• +alpitaţii cu anxietate, trebuie să'şi scoată ainele.

• e simte bine -n aer liber.

• e simte bine făcând mişcări lente (invers ca la 2r., 9up. per.).

• /use uscată noaptea, se opreşte când se ridică şi revine când se intinde din nou (;os.)"

• Fără sete, fără foame" plingăcios, ţâfnos.

"ULP#UR • 6şi revine parţial şi apoi recade"

• en!aţie de căldură care inundă tot corpul"

• Foarte sensibil -n aer liber, la curenţii de aer (invers ca la +uls.)" se agravea!ă după spălat

sau baie"• en!aţie de opresiune, fierbinţeală, -nţepături, congestie -n piept.

• en!aţie de coroană fierbinte pe cap şi picioare reci"

• $rsuri la nivelul tălpilor noaptea, -şi scoate picioarele afară din plapumă"

• en!aţie de foame intensă la ora AA dimineaţa".

• Biua adormit, noaptea agitat, /resare noaptea de la vise -nfricoşetoare.

/raducere r. 8orelai &ob!ariu

CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC

"trategii /re0enti0e (din /unct de 0edere 123e2/atic&4 ' Oig2-ee3ente, cu rol catali!ator şi mediator de reacţii antiinflamatorii şi

antiinfecţioase, de tipul7o 5angan'cupru, pentru copii şi adulţi sensibili la infecţii"

o &upru'aur'argint, pentru bătrâni şi persoane extrem de sensibile

+osologia7 ' o do!ă de două ori pe !i in aerosoli sau per os (forma licidă) timp de D săptămâni, -n octombrie, ianuarie şi martie" sau

' E comprimate pe !i, timp de E săptămâni, -n aceiaşi perioadă.' Organ2tera/ie omeopatică, pentru persoanele cu sistem imunitar deficitar7

' /muline, un tub'do!ă de E ori pe săptămână timp de săptămâni


5/6

-ncepând cu debutul iernii" ' 9xtrase licide de tmus, A picături, odată pe !i, timp de 'H săptămâni ' In /eri2ada de e/ide3ie decarat5, 6n sc2/ /r27iactic, la persoanele cu risc

crescut, la primele semne de debut7

o Osci2c2ccinu3 E pri!e la interval de ore una de alta si eventual o a treia

după alte AE'AH ore. (5are atenţie la epatitici, 6$ şi stările consumptivedupă boli grave sau prelungite, a căror imunitate este prăbuşită I)

o Eu/at2riu3 /er72iatu3 D &; sau E J, acest remediu acoperind de

regulă simptomele generale comune de gripă7 acă după EK ore nu avem răspuns convingător, trebuie scimbat remediul, dupăsimptome.

Re3edii 7rec0ent indicate in e/ide3iie de gri/57 Eu/at2riu3 /er72iatu37 gripa de iarnă cu febră şi dureri osoase profunde, ca şi când

oasele ar fi rupte. urerile duc la agitaţie, frilo!itate şi greţuri. Frisoanele apar la spate, :os,dimineaţa de la 0 la 1. Li sunt agravate dacă persoana bea. $re de altfel o mare sete pentrulicide reci, deşi acestea agravea!ă tabloul clinic. &ele calde sunt mai bine tolerate. /ranspiraţieminimă" $meţeală cu tendinţa de a cădea spre stânga. urerile de spate sunt insoţite si de dureriale globilor oculari, greutate -n cap, mai ales -n partea posterioară. Guturai sau cori!ă cu tusedureroasă -n piept, ameliorată -n po!iţia genu'pectorală.

Gese3iu37 Gripa timpului cald sau -n curs de -ncăl!ire aşa cum ar fi primăvara. $pare

cu predilecţie la persoanele surmenate. Febra este forte, fără sete, cu durere de cap occipitală şi laceafă, care se -ntinde repede cuprin!ând tot capul, cu caracter sfâşietor şi batant la frunte şi oci.5are slăbiciune şi oboseală fi!ică, mentală şi emoţională, cu sen!aţie de pleoape grele şi degambe slăbite, tremurânde, ca şi când ar fi !drobite. $meţeli, frilo!itate extremă, durerimusculare peste tot, cu nevoia de a se -nveli cu ceva călduros" -n plus mare somnolenţă,imobilitate . ameliorare apreciabilă după o urinare abundentă.

Bry2nia4 este indicată -n gripele sau răcelile care apar -n ca! de variaţii climaticeimportante, de la cald la rece şi invers" adesea după o transpiraţie in contact cu frigul sau dacă bea ceva rece. Febra este mare, continuă, cu dureri musculare, sen!aţie de căldură internă, uscată,ciar şi sângele pare să clocotească de căldură. /ranspiraţie uleioasă ce creşte spre finele nopţii şi

ameliorea!ă. +re!intă frisoane cu piele rece, greţuri şi slăbiciune la ridicarea din pat, -n specialdimineaţa. tomacul este deran:at, mergând până la vomismente de bilă şi apă, curănd după cemănâncă ceva. 2u!e şi mucoase uscate, sete rară dar -n cantităţi mari de apă rece. $meţelile sunt provocate de cele mai mici mişcări, ciar ale ocilor" are impresia că se prăbuşeste ciar prin pat.&ap congestionat, dureros, -n special la frunte. /use uscată, dureroasă, trebuie să se ţină de toracecând tuşeşte. $meliorare -n po!iţii aproape imobile, stâns nemişcat ţi liniştit.


6/6

R1us t2xic2dendr2n7 indicat -n gripa de iarnă, pe timp ploios sau pe ninsoare, după cas'a udat şi răcit. 9ste o gripă esenţial musculară, cu dureri intense -n membre, urmate apoi defrisoane, cu sen!aţia penibilă că circulă giaţă prin vasele de sânge.. Febra este mai puternicănoaptea, după mie!ul nopţii, cu agitaţie excesivă, nelinişte, anxietate sau tendinţă de a plângefără motiv. *evoie de scimbare continuă a po!iţiilor, negăsind niciuna confortabilă, insomnie -n

timpul febrei. udori pe tot corpul cu excepţia capului sau invers. 8imba este albă in intregimesau pe :umătate, dar cu o !onă triungiulară roşie la vârf. &ăldura ameliorea!ă ca şi băuturilecalde. +referă po!iţia culcat pe spate faţă de cea culcat pe o parte. $desea apare un erpes al bu!e. Uneori redoare a cefii, durere -n gât sau voce răguşită -n timpul gripei.

'rsenicu3 a8u34 tot in gripa de iarnă, -n general la persoanele sensibile la frig.$ceastă gripă -ncepe adesea cu un guturai sau cori!ă cu scurgeri ar!ătoare, abundente şi iritante,sen!aţie de frig extern, frisoane şi totuşi cu căldură internă. $gravare a febrei in timpul nopţii, -nspecial către ora A noaptea, cu anxietate, frică de moarte, descura:are, agitaţie, nevoie de aplicaţiicalde pe corp şi de răcoare la cap şi mai ales nevoia de a fi cineva -n pre:ma bolnavului. $redificultăţi respiratorii, astm sau sen!aţie de bloca: respirator (sufocare), neputând respira pe nas.

Febra se -nsoţeşte adesea de vomismente. ete intensă, frecventă, de mici -ngiţituri de apă rece,greu acceptată de stomac. $ceastă gripă se complică frecvent de otită la copii şi de astm la ceimai vârstnici.

'c2nitu34 convine mai ales la debutul brusc al unor gripe, declanşate de expunerea la

vânt sau curent rece de iarnă. Febra a:unge repede la valori maxime, piele uscată ar!ândă, fără pic de sudoare. ete vie de apă rece şi o foarte mare agitaţie anxioasă, cu frică de moarteiminentă, panică. $dministrată la debut, gripa se vindecă sub ocii noştri, rapid şi fărăcomplicaţii ma:ore.

Bead2nna4 gripa brutală cu congestie cefalică, sete intensă, sudori şi mare sensibiliatate

la dureri

Ba/tisia tinct2ria +i Pantag2 Ma92r sunt indicate -n aşa !isele forme intestinale degripă.

$a/sicu3 -n gripele cu focali!ări -n sfera #8

Re3edii ae c2n0aescen:ei.aiu3 /12s/12ricu3 -n stările de astenie psiică şi $1ina -n cele de astenie fi!ică, cu pierderi de licide vitale (diaree, transpiraţie, vomismante etc.)

'0ena sati0a +i '7a7a -n /5 sau diluţii :oase (A'E picături de E ori pe !i) In7uen;inu3 are reputaţia de a preveni gripa dacă este dat preventiv, el putând fidăunător -n anumite ca!uri dacă este administrat după declanşarea bolii.

CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC

Documents

GRIPĂ homeopatie