Grupele sanguine i sntatea fizic i psihic1. IntroducereS-au
scris multe despre grupele sanguine, despre ceea ce determin ele n
organism, dar mai ales despre rolul lor n rspunsul organismului
nostru fa de anumii factori de mediu sau fa de anumite alimente
considerate mai mult sau mai putin nocive. Astfel, putem spune c
grupa sanguin reflect anumite particulariti ale metabolismului,
adic influeneaz absorbia elementelor nutritive n organism. Ea este
cheia dezlegarii misterelor legate de boala, longevitate, form
fizic i rezisten psihic.Pn nu demult, legtura dintre grupa sanguin
i meninerea sntii printr-o alimentaie adecvat nu era prea bine
cunoscut i din pcate multe persoane neavizate medical sau
insuficient documentate au facut anumite afirmaii, dintre care
unele chiar gresite, astfel c muli dintre noi au devenit nesiguri
atunci cand se gndesc la faptul c anumite aspecte din viaa lor sunt
determinate de grupa sanguin pe care o posed.Aceast tem a fost
abordat pe larg de dr. Peter DAdamo, medic naturist american,
cercetator si cadru universitar, care a investigat timp de 15 ani
relaia dintre grupa sanguin, alimentaie i boal. Rezultatele
cercetarilorau artat c dac fiecare dintre noi respect o diet
specific, uor de urmat, sntatea noastr va avea mult de ctigat sinu
vom mai fi nevoii s inem cure de slbiresau s recurgem la tratamente
medicale pentru a trata anumite afeciuni. Multe dintre acestea apar
tocmai datorit faptului c nu tim s ne hrnim corect, n funcie de
cerinele propriului corp. n cartea sa , Eat Right 4 Your Type, dr.
DAdamo ne ajuta sa elaboram un program de via complet, n funcie de
cele patru grupe de snge.Prin acest proiect am ncercat s subliniez
legatura dintre grupa sanguina i anumite aspecte din viata noastra,
legatur ce a fost evideniat prin studii de specialitate realizate
att empiric, ct i imagistic, biochimic, genetic etc. Un lucru este
cert: grupa sanguina este important pentru a inelege o serie de
diferene fundamentale ntre oameni, lucru subliniat i de dr. DAdamo,
care afirma c: nu exist pe faa pmntului doi oameni identici, nici
dou persoane care s aib aceleai amprente digitale, amprente ale
buzelor sau amprente vocale. Nu exist dou fire de iarb sau doi
fulgi de zpad la fel. Deoarece toi oamenii sunt diferii, m-am gndit
c nu este logic ca ei s mnnce aceleai feluri de alimente. A devenit
clar pentru mine c, de vreme ce fiecare persoan este gzduit ntr-un
trup aparte, cu diferite pri forte, slbiciuni i nevoi nutriionale,
singura modalitate de a menine sntatea sau de a vindeca este
ajustarea la nevoile specifice fiecrui pacient n
parte.Concluzionand, indiferent de grupa sanguina, suntem mai
carnivori, mai vegetarieni in functie de ce am invatat, uitand
definitiv sa tinem cont de semnalele subliminale pe care organismul
nostru ni le tot transmite. Se spune ca nu tot ce li se potriveste
altora ti se potriveste si tie. Intrebarile au aparut atunci cand
unele persoane care tineau post erau sanatoase, altele se
imbolnaveau. Unele persoane mananca rar carne si sunt sanatoase,
altele se imbolnavesc daca nu se hranesc zilnic si cu carne. Pentru
altii e chiar otrava carnea, preferand ouale si lactatele ca
produse de origine animala. De ce unele diete, desi teoretic par a
fi foarte sanatoase, totusi nu dau rezultate pentru toti? In mod
normal o dieta generala ar trebui sa includa principalele alimente
pentru toate cele patru grupe sanguine. Ce determina grupa
sanguina?Sangele este inca un mister pentru noi, desi se sustine ca
se cunosc multe lucuri despre acesta, totusi raman destule
nedescoperite. SANGELE ESTE INSI VIAA. Civilizaii intregi au fost
construite pe baza legturilor de sange. Triburi, clanuri i monarhii
depind de ele. Nu putem exista fr sange - la propriu sau la
figurat. Apare de-a lungul istoriei umane drept un simbol profund
religios i cultural. Popoarele antice il amestecau i il beau ca
simbol al unitii i loialitii.De asemenea sangele detine unele
dintre cele mai importante celule imunitare. El este cel care
transporta in mod continuu nutrientii si oxigenul la tesuturi si
preia deseurile rezultate in urma metabolismului celular si le duce
spre organele de excretie (rinichi, plamani pentru substantele
volatile, pielea prin transpiratie etc), are rol in digestie, in
aparare si in limitarea pierderilor de sange.. Astfel, o singura
picatura de sange detine intregul cod genetic al unei fiinte.
Amprenta ADN este intacta si se replica de la parinte la copil.
Unul dintre cele mai puternice antigene se afla in sange, fiind un
fel de etalon pentru a compara restul antigenelor si a determina
sistemul imunitar sa actioneze sau nu. Si inca mai sunt atatea de
descoperit despre grupa de sange. In functie de grupa sanguina s-a
observat ca anumite boli sunt mai frecvente, astfel fiecare grupa
sanguina determina o slabiciune fata de anumite boli, evident, in
corelatie si cu factorii de mediu, cu stilul de viata al fiecaruia.
Pentru ochiul liber, sangele este un lichid rou omogen. La
microscop ins el se dovedete a fi compus din multe elemente
diferite. Numeroasele celule roii conin un tip special de fier pe
care organismele noastre il folosesc pentru a transporta oxigenul i
care dau culoarea ruginie, caracteristic sangelui. Celulele
sanguine albe, cu mult mai puin numeroase decat cele roii,
patruleaz in fluxul nostru sanguin asemenea unor trupe venic
vigilente, protejandu-ne de infecii.
2. Grupele sanguine
Termenul degrup sanguin(saugrup sanguin) este folosit pentru a
caracterizasngeleunui individ n funcie de prezena sau absena
unuiantigenpe suprafaaeritrociteloracestuia. Majoritatea
antigenelor de grup sanguin sunt de natur glicoproteic, oarecum
stabile din punct de vedere genetic, unele fiind ntlnite la mai
multe specii de mamifere n forme identice. Aceast trstur a lor
poate fi invocat drept argument n favoarea unitii lumii vii.Dei
aceste antigene sunt prezente i peleucocite(nu i petrombocite), n
mod curent se consider c doareritrocitele prezint importan pentru
stabilirea grupelor sanguine. Datorit faptului creacia
antigen-anticorpla care particip antigenele de grup sanguin i
anticorpii lor specifici este una de aglutinare (se soldeaz cu
aglutinarea hematiilor) antigenele se mai numesc iaglutinogene, iar
anticorpii iaglutinine. Cele mai importante i cele mai cunoscute
sunt aglutinogenele A i B, iar n funcie de acestea se descriu 4
grupe sanguine (0,A,B,AB). Importana grupelor sanguine rezid n
indicarea compatibilitii sau incompatibilitii dintre donator i
primitor n cazultransfuziilor. Teoretic, compatibilitatea reprezint
situaia n care ntlnirea antigenului de pe hematii cu anticorpi
specifici este exclus.Astfel, sistemul AB0 se bazeaz pe existena a
dou aglutinogene, notateAiB, i a dou aglutinine specifice:(anti A)
i respectiv(anti B). Landsteiner, descoperitorul sistemului AB0, a
observat oregul a excluziunii reciproce, concretizat n faptul c
indivizii care prezint pe eritrocite un aglutinogen nu au niciodat
n plasm aglutinina omoloag. Un individ poate dispune de unul,
ambele sau de nici unul din aglutinogene. ntotdeauna exist
aglutinine corespunztoare aglutinogenului care lipsete, iar cnd
sunt prezente att A ct i B, nu vor exista aglutinine. Astfel, exist
4 grupe principalen sistemul
AB0:Grupa(Landsteiner)Grupa(Jansk)Aglutinogen(antigen)Aglutinine(anticorpi)
0(zero)Inu arei
AIIA
BIIIB
ABIVAiBnu are
Ca i sistemul AB0,sistemul Rh prezint o importan clinic major.
Factorul Rh este un sistem compus din mai multi antigeni. Astfel,
sistemul Rh clasificsngeleuman dup prezena sau absena unor proteine
specifice pe suprafaa hematiilor. Pe hematiile umane se gasesc 3
antigene Rh: C, D,E; nsp D este cel mai important. Determinarea
statutului Rh ine cont de cea mai frecvent dintre acestea: factorul
D, sau antigenul D. Indivizii ale cror hematii prezint antigen D pe
membran sunt consideraiRh+(pozitiv) cam 85% din populaie,
ceilaliRh-(negativ) restul de 15%. Spre deosebire de sistemul AB0,
n sistemul Rh absena antigenului nu presupune existena anticorpilor
specifici; indivizii Rh- nu aun mod normaln ser anticorpi anti
D.Statutul Rh se asociaz obligatoriu grupei din sistemul AB0,
astfel c "grupa sanguin" este exprimat prin adugarea semnului + sau
- la grupa AB0; de exemplu: A+, B+, 0+, 0- etc. Aceste informaii
reprezint minimul necesar n practica medical pentru realizarea unei
transfuzii.
3. Bolile la care sunteti predispusi in functie de grupa
sanguina
Grupa 0 (I)Aceste persoane au o stabilitate plasmatica mare,
posedand ambele aglutinine, asadar nu este de mirare ca sangele lor
poate fi folosit pentru a transfuza orice alta grupa sanguina (pana
la o anumita limita de donare). Pe o asemenea amprenta sanguina,
acestia sunt tinuti departe de bolile sanguine, si totodata au un
metabolism mai lent, procesele energetice diminuate, iar sistemul
enzimatic poate deveni deficitar. Asadar, aceste persoane sunt
predispuse in special bolilor tractului digestiv: gastrite, colite,
enterocolite, constipatie, obezitate sau chiar pancreatite. Daca
persoana respectiva are un stil de viata sanatos, este foarte
posibil sa nu resimta vreodata aceste inclinatii. Aceste persoane
elimina greu toxinele, avand nevoie mai des de cure de detoxifiere
si pot suferi de toxemie, varice, hepatite sau infectii renale. Din
punct de vedere al alimentatiei aceste persoane sunt mari
consumatoare de carne. Sunt persoane energice, cu un metabolism
bazal ridicat si necesita o suplimentare a alimentatiei cu
minerale: Ca, Fe, P, etc. precum si cu vitamine.Alimente
recomandate:baza alimentatiei este reprezentata de proteine: carnea
de pui, de vita, pestele (este foarte indicat pentru grupa 0 in
special pentru continutul de fosfor de care cei cu aceasta grupaau
mare nevoie). Este indicata evitarea preparatelor industriale ca
mezeluri, salamuri etc. Acesti oameni au mare nevoie de iod pentru
a-si intari functia tiroidiana, astfel ca alimentele cu origine
marina le sunt necesare: fructe de mare, peste, sare de mare etc.
Este bine pentru aceste persoane sa manance sarat. In privinta
fructelor, acestea sunt recomandate in cantitati mari, reprezentand
oalternativa la produsele fainoase. La fel si legumele, toate
consumate proaspete, in salate de legume sau de fructe, sucuri ori
pur si simplu consumate ca atare.A se evita:Consumul de carne de
porc, produsele lactate (sau consumate in cantitati mici),
produsele din grau (datorita glutenului care incetineste
metabolismul si ingrasa), fructe precum pepene galben, banane,
mure. Trebuie reduse bauturile alcoolice rafinate, cafeaua,
sucurile sintetice ori ceaiul negru. O alternativa la cafea
benefica pentru aceasta grupa sanguina o reprezinta ceaiul
verde.
Grupa A II
Posesorii acestei grupe sunt cei mai numerosi, ei avand, in
general, un volum mai mare al globulelor rosii, de aici si bolile
ce implica eritrocitele (globulele rosii): anemie, policitemie, dar
si alte afectiuni ce implica functia globulelor rosii, in special
cea de transportor de oxigen/co2 cardipatie ischemica, ischemie
cerebrala, accidente vasculare, insuficienta cardiaca. Mai pot
suferi de osteoporoza, hipertensiune, edeme, disfunctii endocrine
(mai ales tiroidiene). Din punct de vedere al alimentatie se poate
spune ca stramosii grupei A au fost primii vegetarieni, astfel ca
posesorii aceste grupe sanguine vor avea o tendinta de a manca
predominant fructe si legume. Aceste persoane au un tub digestiv
sensibil, astfel ca alimentele greu digerabile trebuie evitate.
Sistemul imunitar este tolerant, insa nu suficient de puternic,
deci va trebui sa aveti grija in aceasta privinta, sa eliminati
alimentele suprapreparate specifice alimentatiei moderne, cu multe
condimente, conservanti si E-uri. Necesita o alimentatie
predominant vegetariana (spun predominant, nu exclusiv) pentru a-si
mentine tonusul energetic in fiacre zi.Alimente recomandatePentru
ca digera mai greu carnea si grasimile animale sunt recomandate
toate alimenteledin regnul vegetal. Legume si fructe consumate
zilnic si in stare proaspata asigura nutrientii ce mentin sanatatea
persoanelor cu aceasta grupa. Totusi carnea si proteinele animale
nu trebuie sa lipseasca din alimentatie, recomandate fiind carnea
de pasare si pestele. De asemenea, fainoasele se vor consuma
moderat.A se evita:Produsele lactate care sunt greu digerabile,
legume ca rosii, cartofi si varza, fructe caportocale, banane si
nuca de cocos, cafeaua, ceaiul negru.Grupa B III
Daca cei din grupa A(II) sunt predispusi la boli ce implica
globulele rosii, cei din grupa B (III) sunt predispusi la afectiuni
ce implica globulele albe: leucopenie, limfocitoza. Aceste
manifestari slabesc sistemul imunitar, astfel ca pot suferi
frecvent infectii microbiene, parazitare sau chiar virale,
afectiuni reumatismale sau pulmonare, de aceea este indicat sa
manace mereu sanatos, hrana sa fie suficient vitaminizata. Mai sunt
predispusi la tromboze, de aici si unele accidente vasculare sau
varice, dar si la purpura, hipotensiune (tensiune arteriala mica),
scadere in greutate, trasnpiratii excesive, tulburari gastrice,
afectiuni endocrine (hipertiroidie, insuficienta
corticosuprarenala), astenie musculara.Astfel, ei trebuie sa aiba o
alimentatie cat mai echilibrata. Sunt consumatori de produse
lactate si prezinta cea mai mare flexibilitate in alegerea
alimentatieiAlimente recomandateAlimentatia acestei grupe este
echilibrata si complexa. Sunt indicate: produsele animale precum
carnea rosie (mai putin carnea de pui), pestele, produsele lactate.
Legumele si fructele nu trebuie nici ele sa lipseasca din nutritia
acestor persoane. Alimentele marine sunt benefice, in special
pestii precum somonul si codul, dar si aceia care au carnea alba.A
se evita:Crustaceele (homari, creveti, crabi), cerealele, rosiile,
cafeaua si bauturile alcoolice.
Grupa AB IV
Pentru ca aceasta grupa reuneste aglutinogene specifice atat
grupei A cat si grupei B,predispozitiile la boala vor semana cu
cele ale acestor grupe. Cei cu grupa AB (IV) au oconstitutie mai
fragila, ei se imbolnavesc usor iarna, racesc frecvent, fac
bronsite si afectiuni ale aparatului respirator.Disponibilitatile
energetice scazute si sensibilitatea deosebita a acestor persoane
le predispune la oboseala, scaderea puterii de concentrare,
tulburari de somn, nevralgii, dureri de cap, nevroze, acestea din
urma putand genera boli somatice pe fond de stres precum gastrite,
ulcere, tahicardie, ateroscleroza, hepatite si accidente vasculare.
Alimente recomandate: carne de curcan, miel, vielul, oaia, struul,
fazanul, iepurele. Sunt interzie vita, bizonul, pui, raa, gsca,
cocoul de munte, bibilica, prepelia, porumbelul,altvnat. Este
recomandat s limitai consumul de carne.Pete, fructe de mare i melci
sunt permise aproape toate varietile de peti, molutele, midiile,
scoicile i melcii. Sunt interzise sardelele,baracuda, beluga,
anghila, lupul-de-mare, broatele, morunul, merluciu, caracatia,
icrele roii, pstrvul, merlanul, melcii marini, crabii, homarii,
stridiile i creveii. Cele mai indicate alegeri sunt morunul,
scrumbia, tiuca, somonul, sardinele, nisetrul i tonul.Produsele
lactate sunt permise aproape toate. Sunt interzise brnza cu mucegai
albastru, zerul, untul, laptele fermentat, parmezanul.Oule sunt
permise cele de gin, gsc, prepeli. Sunt interzise cele de
ra.Uleiurile sunt permise cele de msline, rapi, in, arahide, soia,
nuci, germeni de gru. Sunt interzise cele de nuci de cocos, de
porumb, de semine de bumbac, de ofran, de susan, de
floarea-soarelui. Cel mai indicat ulei e cel de
msline.Oleaginoasele sunt permise migdalele, nucile braziliene,
caju, castane, seminele de in, nucile deMacadamia, pecan, arahide,
semine depin, fistic, nuci. Sunt interzise alunele, seminele de
dovleac, de mac, de susan, de floarea-soarelui. Sunt recomandate
arahidele, castanele, nucile i seminele de in.Fasole, linte i soia
sunt permise aproape toate tipurile de fasole, soia. Sunt interzise
fasolea neagr, nutul, fasolea roie.Cerealele sunt permise orzul,
pinea de cereale ncolite, meiul, ovzul, orezul, secara, alacul,
quinoa, grul i orezul slbatic. Sunt interzise hrica, porumbul. Grul
totui, este de evitat mai ales dac ai probleme de greutate sau
respiratorii.Legumele sunt permise aproape toate. Sunt interzise
anghinarele, caperele, ardeiul, mslinele negre, ciupercile, ardeiul
gras, castraveciorii, ridichiile i rubarba.Fructele sunt permise
aproape toate. Sunt interzie avocado, bananele, nucile de cocos,
murele, mango, portocalele, rodiile,kaki,smochinele, gutuiul. E
recomandat s consumi aproximativ 500 g de fructe pe zi.Condimentele
sunt permise aproape toate. Nu sunt permise ardiul deJamaica,
piperul. Sunt recomandate curcuma i ghimbirul.Ierburile
aromaticesunt permise toate.Buturile permise sunt cidrul, ceaiul
verde, berea, apamineral, vinul. Sunt interzise cafeaua, alcoolul,
sifonul i ceaiul negru. Ceaiurile permise ar trebui s fie butura ta
preferat.
Bibliografie:
1. Petru P. Groza, "Fiziologie", Ed. Medical, Bucureti, 1991
