Hermann Hesse - Lupul de stepa.pdf

8/18/2019 Hermann Hesse - Lupul de stepa.pdf

1/104

Hermann Hesse

LUPUL DE STEPĂ

CUPRINS: Cuvânt înainte al editorului. Însemnările lui Harry Haller. Tratat despre lupul de stepă.

Cuvânt înainte al editorului. Cartea de a!ă "uprinde însemnările unui om pe "are l#am numit$ după o e%presieolosită în mai multe rânduri "&iar de el însu'i$ (lup de stepă). Nu vreau să mai stărui asuprane"esită!ii unui "uvânt înainte la manus"risul său* în "eea "e mă prive'te$ în ori"e "a+ simtnevoia să adau, "elor s"rise de lupul de stepă alte "âteva pa,ini în "are voi în"er"a să a'tern o

parte din amintirile mele în le,ătură "u el. -tiu pu!ine lu"ruri despre el* mai "u seamă tre"utul 'iori,inea lui mi#au rămas ne"unos"ute. Treuie să mărturises" însă "ă personalitatea lui m#aimpresionat puterni"$ stârnindu#mi "&iar simpatia. /upul de stepă era un ărat de aproape "in"i+e"i de ani "are$ într#o ună +i$ a"um"â!iva ani$ s#a pre+entat în "asa mătu'ii mele$ interesându#se de o "ameră moilată. 0 în"&iriatmansarda 'i mi"ul dormitor "are se ala alături 'i a revenit după "âteva +ile "u două ,eamantane'i un "uăr mare "u "ăr!i$ lo"uind apoi la noi timp de nouă sau +e"e luni. Trăia oarte lini'tit 'iretras$ în"ât sunt si,ur "ă n#am i ă"ut "uno'tin!ă ni"iodată da"ă ve"inătatea dormitoarelornoastre nu ne#ar i prile1uit$ în mod întâmplător$ "âteva întâlniri pe s"ară 'i pe "oridor$ "ă"iomul a"esta nu era "âtu'i de pu!in so"iail$ a "&iar era un ursu+ "um nu#mi mai usese dat săvăd până atun"i$ era într#adevăr un lup de stepă$ a'a "um î'i spunea el uneori$ o iin!ă străină$sălati"ă 'i$ pe deasupra$ sioasă$ "&iar oarte sioasă$ venită dintr#o lume dierită de a"eea în"are trăiam eu. 2ar în "e sin,urătate e%tremă se retrăsese datorită irii 'i destinului său$ iind"on'tient "ă asta îi era soarta$ am putut să alu$ de apt$ aia din însemnările "are ne#au rămas de

la el* într#o anumită măsură l#am "unos"ut însă mai înainte$ din s"urtele noastre întâlniri 'idis"u!ii$ 'i ,ăses" "ă ima,inea pe "are mi#am ă"ut#o despre el din însemnările sale "orespundeîn esen!ă "u ima,inea$ ire'te mai palidă 'i mai la"unară$ re+ultată din "onta"tul meu personal"u el. 2in întâmplare eram de a!ă în momentul în "are lupul de stepă pă'ise pentru prima oarăîn "asa noastră$ devenind "&iria'ul mătu'ii mele. 0 sosit pe la prân+$ aruriile nu useserăstrânse în"ă de pe masă$ iar eu mai aveam o 1umătate de oră lieră până "ând urma să mă întor"la irou. N#am să uit impresia stranie 'i oarte "ontradi"torie pe "are mi#a produs#o la primanoastră întâlnire. Intrase pe u'a "u ,eamlâ"$ după "are trăsese de "lopo!el$ iar mătu'a îlîntrease$ în antreul semiîntune"os$ "e dore'te. 3l însă$ lupul de stepă$ î'i ridi"ase "apul a,er$ "u

părul tuns s"urt$ adulme"ând "u nările nervoase 'i spuse$ înainte de a#i răspunde sau de a se

re"omanda: 4 5$ "e rumos miroase ai"i6


2/104

Spusese asta +âmind$ iar una mea mătu'ă +âmise 'i ea$ în vreme "e eu ,ăseam "ămodul lui de a spune ună +iua era mai de,raă "ara,&ios$ în"ât mi#a ost pe lo" antipati". 4 3i ine$ +ise el$ am venit pentru "amera pe "are vre!i să o în"&iria!i. 0ia "ând ur"arăm to!i trei s"ara spre mansardă am reu'it să#l prives" mai îndeaproape.

Nu era înalt de statură$ însă mer,ea 'i î'i !inea "apul "a un om înalt$ purta un palton modern$

"omod$ iind îmră"at$ de altel$ "ore"t 'i totu'i "am ne,li1ent* era proaspăt ărierit$ iar părullui tuns oarte s"urt în"ărun!ise pe alo"uri. 7ersul său nu#mi plă"u la în"eput delo"$ "ă"i lăsa oimpresie de ooseală 'i ne&otărâre$ iar asta nu se potrivea ni"i "u proilul său dur$ ine "onturat$ni"i "u tonul 'i elul său temperamental de a vori. 0ia mai târ+iu am ă,at de seamă 'i amalat "ă era olnav$ "eea "e îl ă"ea să mear,ă anevoios. Cu un +âmet aparte$ "are mi#a ost lael de antipati"$ "er"eta s"ara$ pere!ii$ erestrele 'i dulapurile înalte 'i ve"&i alate în "asa s"ării*toate păreau să#i pla"ă$ dar îi păreau totodată 'i "am "ara,&ioase. În ,eneral$ omul a"esta î!i lăsaimpresia "ă vine dintr#o lume ne"unos"ută$ poate din ni'te !ări de din"olo de o"ean$ în"ât"onsidera "ă tot "eea "e vedea ai"i la noi era dră,u!$ dar$ în a"ela'i timp$ 'i întru "âtva"ara,&ios. 2e altel$ treuie să spun "ă era politi"os$ "&iar prietenos$ a""eptase de îndată totulără ni"i o oie"!ie$ 'i "asa$ 'i "amera$ 'i "&iria$ 'i "ostul mi"ului de1un$ 'i$ "u toate a"estea$ în

prea1ma a"estui om domnea o atmoseră distantă 'i$ "um mi se păru mie$ neireas"ă sau ostilă.În"&irie "amera$ apoi în"&irie 'i dormitorul$ "eru inorma!ii în le,ătură "u în"ăl+irea$ "u apa$ "uservi"iile 'i "u re,ulile "asei$ as"ultă totul atent 'i amail$ le a""eptă pe toate$ oeri pe lo" unavans pentru "&irie$ 'i "u toate a"estea dădea impresia "ă nu prea punea sulet$ "ă tot "eea "eă"ea a"um i se părea "ara,&ios$ lipsit de serio+itate$ de par"ă era o "iudă!enie să în"&irie+i o"ameră 'i să vore'ti nem!e'te "u "ineva$ el iind$ de apt$ preo"upat în sinea lui de ni'te lu"ruri"u totul dierite. Cam a"easta era impresia mea 'i ea n#ar i ost ună delo"$ da"ă alte detalii n#ar i "ontra+is#o 'i nu m#ar i determinat să mi#o "ore"te+ în multe privin!e. În spe"ial "&ipula"estui om îmi plă"use de la un în"eput* îmi plă"use în "iuda unei anumite e%presii de re+ervădistantă$ era un "&ip poate întru "âtva deoseit 'i trist$ însă trea+$ ântuit de ,ânduri$ modelat desuerin!ă 'i spirituali+at. În aară de a"easta$ mă mai îmunară 'i polite!ea 'i amailitatea luilipsite de ori"e undă de aro,an!ă$ "&iar da"ă păreau să#l "oste un oare"are eort 8 dimpotrivă$emanau o duio'ie "e adu"ea "u o ru,ă mo"nită$ apt pe "are mi l#am e%pli"at aia mai târ+iu 'i"are m#a "â'ti,at de îndată întru "âtva de partea lui. Înainte de a se i terminat vi+itarea "elor două "amere 'i înainte de "ontinuarea dis"u!iei$

pau+a mea de prân+ se sâr'ise$ a'a în"ât a treuit să mă du" la irou. 7i#am luat rămas#un$lăsându#l în "ompania mătu'ii mele. Seara$ "ând m#am întors a"asă$ mătu'a mi#a spus "ăstrăinul în"&iriase "amerele$ urmând să se mute în +ilele următoare$ dar î'i e%primase dorin!a "asosirea lui să nu ie anun!ată la poli!ie$ deoare"e ormalită!ile 'i a'teptatul pe a"olo ar i denesuportat pentru un om olnăvi"ios "a el. Îmi amintes" oarte ine "ă am ost surprins să auda'a "eva 'i "ă am averti+at#o pe mătu'a mea "a nu "umva să a""epte o asemenea "ondi!ie. 7i se

părea "ă teama lui a!ă de autorită!i se potrivea mult prea ine "u aura de ne"unos"ut 'i de"iudă!enie "are îl în"on1ura$ pentru a nu#mi tre+i suspi"iunea. I#am e%pli"at mătu'ii "ă nutreuie să a""epte su ni"i o ormă ru,ămintea 'i a'a destul de "iudată a unui om totalne"unos"ut$ "ă"i îndeplinirea ei ar putea avea unele "onse"in!e neplă"ute pentru ea. 0 treuitînsă să "onstat "ă mătu'a în"uviin!ase de1a să#i îndeplineas"ă dorin!a 'i "ă$ în ,eneral$ eraas"inată de a"est străin "are o în"ântase* "ă"i ni"iodată nu primise "&iria'i ără să i stailit "uei dinainte un raport anume de natură umană$ rela!ii ami"ale de mătu'ă sau mai de,raă demamă$ lu"ru de "are$ de altel$ au 'tiut să proite din plin unii dintre o'tii "&iria'i. 7i#ammen!inut re+ervele a!ă de noul "&iria' 'i în timpul primelor săptămâni$ vreme în "are mătu'amea îi lua apărarea de ie"are dată "u multă "ăldură. Cum "&estiunea evitării autorită!ilor poli!iene'ti nu îmi era pe pla"$ am vrut mă"ar să

alu "e 'tia mătu'a despre a"est străin$ despre provenien!a 'i inten!iile sale. Iar ea 'tia de1a unelelu"ruri "u toate "ă$ după "e ple"asem la prân+$ nu mai stătuse ni"i el de"ât oarte pu!in. Îi


3/104

spusese "ă inten!ionea+ă să rămână "âteva luni în ora'ul nostru$ să re"vente+e iliote"ile 'i săvadă vesti,iile anti"e ale ora'ului. 2e apt$ mătu'ii nu#i "onvenea delo" perioada s"urtă pe "areel voia să o petrea"ă în "alitate de "&iria'$ dar se pare "ă o "â'ti,ase de1a de partea sa$ în "iudaelului "am straniu în "are se pre+entase. Pe s"urt$ "amerele useseră în"&iriate$ a'a "ă oie"!iilemele erau tardive.

4 2e "e#o i spus "ă la noi miroase a'a de rumos9 0m întreat eu. -i#atun"i mătu'a$ "are uneori avea o intui!ie destul de e%a"tă îmi +ise: 4 -tiu oarte ine de "e. 0i"i la noi miroase a "ură!enie 'i#a ordine$ 'i#a trai un 'i"uviin"ios$ 'i asta i#a plă"ut. 0rată de par"ă s#ar i de+oi'nuit de un astel de trai 'i i#ar du"edorul. 4 3i 'i$ n#are de"ât$ îmi spusei eu. 2ar da"ă nu e oi'nuit "u un trai ordonat 'i"uviin"ios$ "e#o să ne a"em "u el9 Ce#ai să a"i da"ă nu e deprins să păstre+e "ură!enia$ da"ă î!ia"e mi+erie peste tot$ sau da"ă vine eat a"asă noaptea târ+iu9 4 5 să vedem noi$ +ise ea râ+ând$ a'a "ă eu n#am avut "e să mai spun. -i într#adevăr$ temerile mele s#au dovedit a i neîntemeiate. C&iria'ul nu ne#a deran1at 'inu ne#a produs ni"i un el de pa,ue$ "u toate "ă nu du"ea deel o via!ă ordonată 'i re+onailă$

iar noi ne mai amintim de el 'i astă+i "u plă"ere. Înlăuntrul nostru$ în suletul nostru însă$ omula"esta ne#a tulurat 'i ne#a răvă'it oarte mult pe amândoi$ pe mine 'i pe mătu'a mea$ 'i$ "a săiu drept$ nu am reu'it ni"i a"um să#l în!ele, prea ine. Uneori îl vise+ noaptea$ iar simplul apt"ă e%istă un astel de om$ o asemenea ăptură$ îmi dă un sentiment de "onu+ie$ nelini'tindu#mă$"u toate "ă$ până la urmă$ l#am îndră,it. /a "âteva +ile după a"eea$ un "ăru!a' aduse lu"rurile străinului$ al "ărui nume era HarryHaller. Un ,eamantan din piele oarte rumos mi#a ă"ut o ună impresie$ în vreme "e un altul$mare 'i plat$ de voia1$ mărturisea despre "ălătoriile pe "are se pare "ă le ă"use$ "ă"i$ în ori"e"a+$ pe el erau lipite eti"&ete în,ălenite ale irmelor &oteliere 'i ale so"ietă!ilor de transporturidin dierite !ări$ printre "are 'i unele de din"olo de o"ean. 0poi î'i ă"u el însu'i apari!ia 'i astel în"epu perioada în "are l#am "unos"ut în"etul "uîn"etul pe a"est om straniu. Ini!ial n#am întreprins nimi" în a"est s"op. Cu toate "ă$ în"ă din

prima "lipă în "are l#am vă+ut$ Haller îmi tre+ise interesul$ în primele săptămâni nu am ă"utni"i un pas "a să#l întâlnes" sau să intru în voră "u el. Treuie$ în s"&im$ să re"unos" "ă$ deapt$ în"ă de la un în"eput l#am !inut pe omul a"esta oare"um su oserva!ie$ intrând "&iar$atun"i "ând lipsea$ în "amera lui 'i ă"ând#o pu!in pe spionul$ pur 'i simplu din "urio+itate. 2espre elul "um arăta lupul de stepă am dat de1a "âteva detalii. În"ă de la prima vedereî!i ă"ea$ ără îndoială$ impresia unui om de seamă$ a unui om rar 'i neoi'nuit de talentat* aveaun "&ip spirituali+at$ iar mi'"ările deoseit de deli"ate 'i vioaie ale "&ipului său o,lindeau ovia!ă suleteas"ă interesantă$ e%trem de urtunoasă$ plină de o uimitoare deli"ate!e 'isensiilitate. Când stăteai de voră "u el$ iar el 8 lu"ru rar de altel 8 depă'ea limitele

"onven!ionalului$ rostind de a"olo$ din depărtarea unde se ala$ "uvinte personale$ proprii$atun"i eram nevoit să re"unos" "ă era net superior "elor de teapa noastră$ "ă"i ,ândise mai multla via!a lui de"ât "eilal!i oameni$ posedând în domeniul spiritual a"ea pre"i+ie ve"ină "u ră"eala$a"ea si,uran!ă a ,ândirii 'i a"ele "uno'tin!e pe "are nu le posedă de"ât oamenii "u adevărat

pătrun'i de spirit$ lipsi!i de ori"e ami!ii$ de ori"e nă+uin!ă de a strălu"i sau de a "onvin,eneapărat pe "eilal!i sau de a avea dreptate întotdeauna. 2in ultima perioadă a 'ederii sale în mi1lo"ul nostru îmi amintes" de o remar"ă a lui"are$ în ond$ ni"i mă"ar nu usese o remar"ă$ pentru "ă totul se re+umase la o sin,ură privire./a un moment dat se anun!ase "ă un vestit iloso al istoriei 'i "riti" de artă$ un om "u unrenume de talie europeană$ va !ine o "onerin!ă într#un amiteatru$ iar eu am reu'it să#l "onvin,

pe lupul de stepă să mer,em să audiem "onerin!a$ "u toate "ă el n#avea "&e de a'a "eva. Ne#

am dus$ de"i$ împreună$ a'e+ându#ne unul lân,ă altul. În momentul în "are oratorul se ur"ă latriună$ în"epându#'i dis"ursul$ mul!i dintre as"ultătorii "are se a'teptaseră la un soi de proet se


4/104

arătară de"ep!iona!i de elul "am s"livisit 'i în,âmat în "are el î'i ă"use apari!ia. În momentulîn "are în"epu să voreas"ă$ adresând auditoriului "âteva ormule lin,u'itoare 'i mul!umind

pentru aptul "ă parti"iparea era atât de numeroasă$ lupul de stepă îmi arun"ă o privire s"urtă detot$ o privire "riti"ă la adresa a"elor vore 'i la adresa între,ii persoane a oratorului$ a&$ privireaa"eea a lui usese memorailă 'i înri"o'ătoare$ iar despre tot "eea "e su,era ea s#ar i putut

s"rie o "arte întrea,ă6 Privirea lui nu numai "ă îl "riti"a pe orator$ nimi"indu#l pe omul a"elavestit$ prin ironia ei neiertătoare 'i totodată "almă$ nu$ lu"rul a"esta era o nimi"a toată6 Privirealui era mai de,raă tristă de"ât ironi"ă$ triste!ea ei era de#a dreptul aisală 'i lipsită de ori"eli"ăr de speran!ă* esen!a a"estei priviri "onsta într#o disperare "almă$ întru "âtva statorni"ită$întru "âtva devenită oi'nuin!ă 'i re,ulă. 2e+năde1dea senină din privirea lui nu numai "ă î!iarăta persoana mândrului orator în adevărata ei lumină$ nu numai "ă ironi+a 'i a,ateli+asitua!ia de moment$ a'teptările 'i dispo+i!ia puli"ului$ "a$ de altel$ 'i titlul "am preten!ios aldis"ursului anun!at 8 nu$ privirea lupului de stepă străătea toată epo"a noastră$ toată alsitatea,ălă,ioasă$ toată strădania de parvenire$ toată de'ertă"iunea$ tot a"el 1o" de supraa!ă al uneispiritualită!i pline de sine$ serede 8 a&$ privirea a"eea pătrundea din neeri"ire mult mai adân"$!intind până din"olo de nea1unsurile 'i lipsa de perspe"tivă ale epo"ii noastre$ ale spiritualită!ii

noastre$ ale "ulturii noastre. 3a pătrundea până în inima a tot "eea "e era omenes"$ e%primândîntr#o sin,ură se"undă întrea,a in"ertitudine a ,ânditorului$ a unui om "are$ poate$ 'tia oartemulte$ neîn"rederea a!ă de demnitatea$ a!ă de rostul e%isten!ei omului în ,eneral. În privireaa"eea se putea "iti: (Iată "e maimu!e suntem6 Prive'te$ a'a arată omul6)$ în"ât toată "eleritatea$toată inteli,en!a$ toate "u"eririle spiritului$ toate în"er"ările omului de a#'i dovedisuperioritatea$ măre!ia 'i puterea de a dăinui se destrămau$ devenind un simplu 1o"$ omaimu!ăreală6 2ar iată "ă am anti"ipat prea mult$ "ontravenind planului 'i voin!ei mele 'i de+văluind$în ond$ esen!ialul despre Haller$ "ând inten!ia mea usese de apt să#i pun în lumină ima,ineaîn"etul "u în"etul$ relatând pro"esul apropierii treptate dintre mine 'i el. 2upă "e în elul a"esta am anti"ipat "ursul povestirii$ devine inutil să mai vores"despre eni,mati"a (atitudine distantă) a lui Haller 'i să mai des"riu în toate detaliile modul în"are am în"eput să ănuies" 'i să alu "au+ele 'i semnii"a!iile a"estei atitudini distante$ aleînsin,urării sale atât de neoi'nuite 'i de în,ro+itoare. 3ste mai ine să pro"ede+ astel$deoare"e propria mea persoană va treui să rămână$ pe "ât posiil$ în planul al doilea. Nuinten!ione+ să relate+ despre "onvin,erile mele$ ni"i să povestes" ni'te istorioare$ ni"i să a"e%er"i!ii psi&olo,i"e$ "i să "ontriui doar în "alitate de martor o"ular la "onturarea ima,iniia"elui om deoseit "are ne#a lăsat manus"risele lupului de stepă. În"ă din primul moment în "are l#am vă+ut intrând pe u'a "u ,eamlâ" a mătu'ii$înăl!ându#'i "apul "a o pasăre 'i lăudând mirosul plă"ut "e plutea în "asa noastră$ am remar"atîntru "âtva "ă omul a"esta avea în el "eva aparte$ iar prima mea rea"!ie$ naivă$ a ost a"eea de

repulsie. Sim!isem iar mătu'a mea "are$ spre deoseire de mine$ nu e "âtu'i de pu!in o ireintele"tuală$ sim!ise 'i ea e%a"t a"ela'i lu"ru; 8 sim!isem "ă omul a"ela era suerind$ "ă suletulsau spiritul$ sau "ara"terul său suereau într#un el anume$ a'a în"ât instin"tul meu de omsănătos m#a pus în ,ardă. 0"eastă rea"!ie de apărare a ă"ut lo" în de"ursul timpului uneisimpatii a+ate pe o mare "ompasiune a!ă de a"est om lovit de o suerin!ă proundă 'iîndelun,ată$ "ă"i asistam la însin,urarea 'i moartea lui interioară. În perioada a"easta mi#am datseama din "e în "e mai mult "ă oala de "are suerea Haller nu se tră,ea din "ine 'tie "e dee"teale irii sale$ "i$ dimpotrivă$ din uria'a o,ă!ie a &arului 'i or!elor sale "are nu a1unseseră săatin,ă treapta armoniei. 7i#am putut da seama "ă Haller era un ,eniu al suerin!ei$ "ă î'iormase o ,enială "apa"itate de a sueri$ nelimitată$ în,ro+itoare$ de ,enul "elei pe "are o evo"ă

Niet+s"&e în unele dintre ma%imele sale. Totodată$ mi#am dat seama "ă la a+a pesimismului

său nu stătea dispre!ul a!ă de lume$ "i dispre!ul a!ă de el însu'i$ "ă"i ori de "âte ori rostea"uvinte ne"ru!ătoare 'i nimi"itoare la adresa unor institu!ii sau persoane nu se e%"ludea


5/104

ni"iodată pe sine$ el era întotdeauna primul !inta să,e!ilor sale$ el era primul om pe "are îl ura 'iîl "ontra+i"ea< 01uns ai"i$ "onsider ne"esar să a" o parante+ă de natură psi&olo,i"ă. Cu toate "ă nu 'tiude"ât prea pu!ine despre via!a lupului de stepă$ am toate motivele să presupun "ă ni'te părin!i 'iînvă!ători iuitori$ dar severi 'i oarte pio'i$ l#au edu"at într#un spirit "are pune la a+a edu"a!iei

(înrân,erea voin!ei). Numai "ă a"estui elev nu reu'iseră ni"i să#i nimi"eas"ă personalitatea$ni"i să#i înrân,ă voin!a$ "ă"i el era mult prea puterni" 'i dur$ mult prea mândru 'i plin de spirit.În lo" să#i nimi"eas"ă personalitatea$ ei nu reu'iseră de"ât să#l înve!e "um să se uras"ă pe sine.Iar de#a lun,ul între,ii sale vie!i$ el "anali+ase tot ,eniul ante+iei sale$ toată or!a 'i "apa"itatealui de ,ândire împotriva lui însu'i$ împotriva a"estui oie"t plin de ino"en!ă 'i nole!e. Că"i$din a"est pun"t de vedere$ el era totu'i un adevărat "re'tin$ un adevărat martir$ deoare"e ori"easprime$ ori"e "riti"ă$ ori"e răutate$ toată ura de "are era "apail$ le îndrepta mai ales 'i "u

pre"ădere împotriva lui însu'i. În "eea "e#i privea pe "eilal!i$ pe lumea dimpre1urul său$ ă"eane"ontenit "ele mai eroi"e 'i mai serioase eorturi de a o îndră,i$ de a i se "onorma$ de a nu#i

provo"a ni"i o suerin!ă$ "ă"i la el de pround "a 'i ura a!ă de el însu'i i se întipărise în mintea"el (iue'te#!i aproapele)$ astel în"ât întrea,a lui via!ă era un model "are demonstra "ă lipsa

dra,ostei de sine te adu"e în imposiilitatea de a#!i iui aproapele$ "ă ura de sine are e%a"ta"ela'i re+ultat$ pri"inuind în "ele din urmă a"eea'i i+olare 'i de+năde1de "umplită pe "are le

provoa"ă e,oismul ero"e. 2ar iată "ă e timpul să a"ord prioritate realită!ii$ întrerupându#mi 'irul ,ândurilor.Primele mele des"operiri în le,ătură "u domnul Haller 'i elul lui de trai le#am ă"ut iespionându#l$ ie prin intermediul unor remar"i ale mătu'ii mele. 7i#am dat seama de îndată "ăera un om al ,ândurilor 'i "ăr!ilor$ neini!iat într#o meserie pra"ti"ă. Rămânea "ul"at în pat pânătâr+iu$ deseori se s"ula aproape de prân+$ ă"ând apoi în &alat "ei "â!iva pa'i din dormitor pânăîn "amera de +i. 0"easta din urmă era o "ameră mansardată$ spa!ioasă 'i plă"ută$ "u douăerestre* la "âteva +ile după venirea lui$ ea î'i s"&imase "u totul înă!i'area pe "are o avusese

pe vremea "ând a"olo lo"uiseră al!i "&iria'i. Se umpluse$ iar "u timpul devenise supraîn"ăr"ată.Pe pere!i useseră atârnate talouri$ useseră aran1ate ni'te desene$ i"i 'i "olo "&iar oto,raii pe"are le de"upase din reviste 'i pe "are le s"&ima des. Puteau i vă+ute a"olo un peisa1 sudi"$oto,raii dintr#un oră'el ,erman de provin"ie$ după toate aparen!ele oră'elul natal al lui Haller$iar printre ele$ a"uarele viu "olorate$ strălu"itoare$ despre "are aia mai târ+iu am alat "ăuseseră pi"tate "&iar de el. 7ai era apoi oto,raia unei emei sau ete tinere 'i dră,u!e. 5vreme atârnă pe perete un =udd&a siame+$ apoi u înlo"uit "u o reprodu"ere după Noaptea lui7i"&elan,elo$ apoi "u un portret al lui 7a&atma >and&i. Căr!ile nu numai "ă umpleau

iliote"a masivă$ "i erau răspândite pretutindeni$ pe mese$ pe se"reterul ve"&i 'i rumos$ pedivan$ pe s"aune$ pe 1os$ "ăr!i "u semne de &ârtie introduse în ele$ semne "are se s"&imau în

permanen!ă. Numărul "ăr!ilor "re'tea mereu$ "ă"i adu"ea "u ra!ul "ăr!i împrumutate de la

iliote"i$ primind pe deasupra deseori pa"&ete prin po'tă. 5mul "are lo"uia în "amera a"eea nu putea i de"ât un savant. Impresia a"easta mi#o "onirmau umul de !i,ară "are învăluia totul$ pre"um 'i resturile de !i,ări 'i s"rumierele răspândite peste tot. 7a1oritatea "ăr!ilor nu avea însăun "on!inut savant$ marea ma1oritate o ormau operele unor s"riitori din toate epo"ile 'i dintoate !ările. 5 vreme au +ă"ut pe divanul pe "are î'i petre"ea +ile între,i toate "ele 'ase volume,roase ale unei opere "u titlul Călătoria Soiei de la 7emel în Sa%onia$ o "arte de la sâr'itulse"olului al optspre+e"elea. Se părea "ă întreuin!a des o edi!ie "ompletă a operelor lui >oet&e'i una a operelor lui ?ean Paul$ "a 'i pe "ele ale operelor lui Novalis$ /essin,$ ?a"oi 'i/i"&tener,. Câteva volume de 2ostoievs@i erau pline de i'e "u însemnări. Pe masa "ea mare$

printre "ăr!i 'i s"rieri diverse$ se ala adesea "âte un u"&et de lori$ a uneori puteai ,ăsi 'i "âteo "utie "u a"uarele a"operită de pra* în prea1ma ei erau s"rumiere 'i 8 pentru a nu tăinui nimi"

8 sti"le "u dierite ăuturi. 5 sti"lă îmră"ată într#o împletitură de paie era de "ele mai multe ori plină "u vin ro'u italienes"$ "umpărat dintr#un ma,a+in mi"$ alat în apropiere$ iar uneori puteai


6/104

+ări 'i "âte o sti"lă "u vin de =ur,undia sau 7ala,a$ pre"um 'i o sti"lă masivă "u vi'inată "are$după "âte am ă,at de seamă$ usese ,olită într#un interval de timp destul de s"urt$ dispărândapoi într#un "ol! al "amerei$ unde se a"operise de pra$ în timp "e restul de ăutură nu s"ădeadelo". Nu voi în"er"a să mă 1ustii" pentru spiona1ul pe "are îl pra"ti"am 'i treuie să re"unos"des"&is "ă$ la în"eput$ toate a"este mărturii ale unei vie!i animate de un interes spiritual$ dar

totu'i irosite 'i de+ordonate$ îmi tre+eau oroarea 'i suspi"iunea. Nu numai iind"ă eu sunt un omoi'nuit "u mun"a 'i "u olosirea ra!ională a timpului$ dar 'i pentru "ă$ pe deasupra$ mai sunt 'iastinent$ neumător$ 'i sti"lele a"elea mi#au displă"ut în"ă 'i mai mult de"ât de+ordinea

pitoreas"ă din "amera lui Haller. 0tât în elul său de a dormi 'i mun"i$ "ât 'i de a trăi$ de a mân"a 'i de a ea$ străinul sedovedi a i la el de de+ordonat 'i de "apri"ios. În anumite +ile nu ie'ea delo" din "asă 'i numân"a nimi"$ ea doar diminea!a o "aea$ uneori mătu'a mea ,ăsea "âte o "oa1ă de anană$sin,urul rest de la mesele sale$ în s"&im în alte +ile lua masa la restaurant$ "ând în lo"aluri

une 'i ele,ante$ "ând în mi"i "râ'me de ma&ala. Sănătatea lui părea "ă lasă de dorit* în aară dedii"ultă!ile pe "are le întâmpina la mers$ dii"ultă!i "are deseori îl ă"eau să ur"e s"ara "u multă,reutate$ părea "ă sueră 'i de alte tulurări$ iar odată spusese în trea"ăt "ă de ani de +ile nu mai

avusese o di,estie sau un somn "a lumea. Toate a"estea eu le puneam în primul rând pe seama ăuturii. 7ai târ+iu$ "ând îl înso!eam într#un lo"al sau altul$ am vă+ut "u o"&ii mei "u "erapiditate "apri"ioasă dădea pe ,ât diversele vinuri$ dar ni"i eu$ ni"i alt"ineva nu l#am vă+utvreodată eat "u adevărat. N#am să uit ni"iodată +iua în "are am avut prima noastră "onvorire "eva mai personală.

Nu ne "uno'team de"ât a'a "um se "unos" ni'te ve"ini de "ameră într#un imoil în "are lo"uies""u "&irie. Într#o seară$ pe "ând mă întor"eam a"asă de la irou$ l#am ,ăsit pe domnul Hallera'e+at$ spre uimirea mea$ pe palierul s"ării dintre primul 'i al doilea eta1. -edea pe ultimatreaptă de sus 'i se dădu la o parte$ lăsându#mă să tre" pe lân,ă el. /#am întreat da"ă nu sesimte ine$ oerindu#mă să#l înso!es" până sus la el. Haller se uită la mine 'i mi#am dat seama "ă îl tre+isem dintr#un el de reverie. Treptat$treptat$ în"epu să +âmeas"ă$ avea un +âmet plă"ut 'i 1alni" "are deseori îmi sâ'iase inima$apoi mă invită să iau lo" lân,ă el. I#am mul!umit 'i i#am spus "ă nu eram oi'nuit să stau petrepte dinaintea lo"uin!ei altor oameni. 4 0&$ a'a e$ spuse el +âmind mai tare$ ave!i dreptate. 2ar sta!i o "lipă$ treuie să văarăt de "e a treuit să mă opres" 'i să stau ai"i. Aorind$ îmi arătă por!iunea din a!a lo"uin!ei de la primul eta1 în "are trăia o văduvă.Pe lo"ul în,ust$ par"&etat$ dintre s"ară$ ereastră 'i u'a "u ,eam stătea lân,ă perete un dulapînalt din lemn de ma&on "u oie"te ve"&i din "ositor$ iar în a!a dulapului$ pe podea$ pe ni'te

postamente s"unde$ două plante în ni'te vase mari$ o a+alee 'i o arau"arie. Plantele aveau unaspe"t plă"ut$ erau mereu "urate 'i între!inute irepro'ail$ lu"ru pe "are îl remar"asem 'i eu "u

multă plă"ere. 4 Aede!i dumneavoastră$ spuse Haller în "ontinuare$ lo"'orul a"esta "u arau"ariamiroase atât de antasti"$ în"ât oarte des mi se întâmplă să nu pot tre"e pe ai"i ără să măopres" pu!in. -i la mătu'a dumneavoastră te întâmpină un miros plă"ut$ o ordine 'i o "ură!eniedeoseită$ dar lo"ul a"esta în "are se ală arau"aria strălu"e'te de "ură!enie$ este 'ters de pra 'i"eruit$ 'i spălat atât de ine$ este atât de ina""esiil ne"ură!eniei în"ât pur 'i simplu iradia+ă.Treuie să tra, mereu în piept o do+ă ună de parum 8 nu sim!i!i 'i dumneavoastră9 7irosula"esta de "eară de par"&et 'i adierea a"easta de tereentină emană împreună "u ma&onul$ "urun+ele spălate ale plantelor$ "u tot "eea "e se ală împre1ur$ un parum "are repre+intă în mi"$la modul superlativ$ "ură!enia ur,&e+ă$ ,ri1a 'i pedanteria$ datoria îndeplinită 'i devotamentul.

Nu 'tiu "ine lo"uie'te ai"i$ dar sunt si,ur "ă îndărătul a"estei u'i "u ,eam se ală paradisul

"ură!eniei 'i al oi"eiurilor ur,&e+e temeini" dereti"ate$ paradisul ordinii 'i al pasiunii pentrutaieturi 'i îndatoriri$ pasiune "are te umple de spaimă$ dar totodată te 'i înduio'ea+ă.


7/104

Cum eu tă"eam$ el "ontinuă: 4 Să nu "rede!i "umva "ă vreau să iu ironi"6 Nimi" nu#mi este mai străin$ domnuledra,ă$ de"ât inten!ia de a lua "umva în derâdere a"este oi"eiuri ur,&e+e 'i ordinea a"easta.3ste adevărat "ă eu însumi nu trăies" într#o lume "a a"easta$ "i într#alta$ 'i poate "ă ni"i n#a' iîn stare să re+ist mă"ar o sin,ură +i într#o lo"uin!ă în "are se ală astel de arau"arii. 2ar "&iar

da"ă nu#s de"ât un lup de stepă ătrân 'i "am 1erpelit$ sunt totu'i 'i eu iul unei mame$ 'i mamamea era ii"a unor oameni "u oi"eiuri ur,&e+e$ 'i ea "ultiva lori$ ve,&ind "a toate "amerele 'is"ara$ moilele 'i perdelele$ "a lo"uin!a 'i via!a ei să strălu"eas"ă$ pe "ât era posiil$ de"ură!enie$ de puritate 'i de ordine. 0dierea mirosului de tereentină 'i arau"aria îmi adu" amintede toate a"este lu"ruri$ 'i iată de "e stau din "ând în "ând ai"i$ privind la a"eastă ,rădinăminiaturală a ordinii 'i u"urându#mă de aptul "ă mai e%istă în"ă a'a "eva. 0 vrut să se s"oale$ dar i#a ost tare ,reu 'i de a"eea nu m#a reu+at atun"i "ând m#amoerit să#l a1ut pu!in. Continuam să ta"$ dar$ a'a "um i se întâmplase 'i mătu'ii mele$ eramstăpânit de o anume vra1ă pe "are omul a"esta o radia uneori. 0m ur"at s"ara împreună$ a,ale$iar "ând am a1uns dinaintea u'ii lui mă mai privi în"ă o dată în a!ă$ dire"t 'i oarte prietenos$!inând "&eile în mână 'i +i"ând:

4 Aeni!i de la irou9 3i da$ eu nu mă pri"ep delo" la a'a "eva$ 'ti!i$ eu trăies" a'a$ "amretras$ undeva la mar,ine. 2ar "red "ă 'i pe dumneavoastră vă interesea+ă "ăr!ile 'i alte lu"ruride ,enul a"esta$ mătu'a dumneavoastră mi#a spus odată "ă a!i asolvit li"eul 'i "ă era!i un la,rea"ă. -ti!i$ a+i#diminea!ă am dat la Novalis de o ra+ă$ vre!i să v#o arăt9 5 să vă umple 'idumneavoastră inima de u"urie. 7ă luă "u el în "amera lui unde mirosea puterni" a tutun$ s"oase o "arte dintr#o,rămadă$ răsoi$ "ăută. 4 C&iar 'i asta sună ine$ oarte ine$ +ise el$ as"ulta!i ra+a a"easta: (0r treui să nemândrim "u durerea 8 ori"e durere ne aminte'te de ran,ul nostru înalt.) 7inunat6 Cu opt+e"i deani înaintea lui Niet+s"&e6 2ar nu a"easta era ma%ima la "are mă reeream 8 a'tepta!i 8 iată$ am,ăsit#o. 0'adar: (7a1oritatea oamenilor nu vor să înoate înainte de a 'ti să a"ă a"est lu"ru.)

Nu#i a'a "ă e plină de tâl"9 Bire'te "ă nu vor să înoate6 Că doar s#au năs"ut să trăias"ă pe pământ$ 'i nu în apă. -i ire'te "ă nu vor să ,ândeas"ă6 Iar "el "are ,ânde'te$ "el "are "onsideră"ă esen!ialul este să ,ânde'ti$ a"ela poate să avanse+e ori"ât în a"est domeniu$ dar totu'i el a"onundat pământul "u apa 'i$ odată 'i odată$ se va îne"a.) 7ă "aptivase$ tre+indu#mi interesul$ a'a "ă am mai întâr+iat o vreme la el$ iar de atun"ise întâmplă nu arareori să mai stăm de voră "âte pu!in "ând ne întâlneam pe s"ară sau pestradă. /a în"eput aveam oare"um sentimentul$ pe "are îl avusesem 'i atun"i în a!a arau"ariei$"ă mă ironi+ea+ă. 2ar nu era a'a. Nutrea "&iar un el de respe"t pentru mine$ "a 'i pentruarau"arie$ era atât de "on'tient$ de "onvins de însin,urarea lui$ de aptul "ă înota în apă$ denesi,uran!a lui$ în"ât uneori se putea entu+iasma "u adevărat 'i ără ni"i o undă de ironie de

ori"e aptă +ilni"ă$ tipi" ur,&e+ă$ de e%emplu$ de pun"tualitatea "u "are îmi respe"tam orele de irou sau de ormulele rostite de un servitor sau un în"asator de tramvai. /a în"eput toatea"estea mi s#au părut "ara,&ioase 'i e%a,erate$ un el de toane ale unui oierna' sau pierde#vară$ "eva de un sentimentalism inantil. 2ar a treuit să re"unos" din "e în "e mai mult "ă$ din

perspe"tiva spa!iului rareiat$ a atitudinii sale distante$ a modului în "are î'i du"ea traiul de lupde stepă$ el admira 'i îndră,ea de apt mi"ul nostru univers ur,&e+ "a pe "eva solid 'i si,ur$situat undeva departe de el$ intan,iil$ un adăpost 'i o pa"e spre "are$ pentru el$ drumul eraîn"&is. 5ri de "âte ori se întâlnea "u ve"ina noastră$ o emeie "umse"ade$ î'i s"otea pălăria "u oadevărată venera!ie$ iar "ând mătu'a mea se între!inea pu!in "u el sau îi atră,ea aten!ia "ă uneledintre ruele sale ar treui re"ondi!ionate$ "ă îi atârnă un nasture de la palton$ el stătea 'i oas"ulta "u o aten!ie stranie$ pătrun+ându#se de importan!a "elor spuse$ de par"ă ar i ă"ut un

eort ine%primail 'i disperat de a se stre"ura printr#o "răpătură oare"are în a"est univers mi" 'i pa'ni"$ 'i de a se sim!i a"olo "a a"asă$ "&iar 'i numai pre! de o oră.


8/104

În"ă din timpul primei noastre dis"u!ii din a!a arau"ariei î'i spusese lup de stepă$ lu"ru"are$ de asemenea$ mă uimea 'i mă tulura întru "âtva. Ce el de e%presii mai erau 'i astea962ar a treuit să#i a""ept e%presia nu numai pentru "ă mă oi'nuisem "u ea$ dar 'i pentru "ă nutre"u mult 'i nu#l mai numeam pe a"est om în sinea mea$ în ,ândurile mele$ altel de"ât lup destepă$ 'i ni"i în +iua de a+i nu 'tiu să e%iste vreun alt nume mai potrivit pentru o asemenea

apari!ie. Un lup de stepă rătă"it printre noi$ pierdut prin ora'e$ în traiul turmei 8 ni"i o altăima,ine nu ar i putut o,lindi mai i+itor elul său de a i$ sioasa lui însin,urare$ sălăti"ia lui$nelini'tea lui$ dorul lui de un "ămin 'i aptul "ă nu#l avea. 5dată$ la un "on"ert simoni"$ am putut să#l oserv toată seara* îl vă+usem 'e+ând$ spresurprinderea mea$ aproape de mine$ ără "a el să mă i ă,at de seamă. 7ai întâi s#a "ântat "evade Hndel$ o partitură noilă 'i rumoasă$ dar lupul de stepă stătea adân"it în ,ânduri$ rupt atâtde mu+i"ă$ "ât 'i de lumea din 1urul său. -edea "a un străin$ sin,ur 'i distant$ "u "&ipul re"e$în,ri1orat$ uitându#se în 1os. 0poi urmă o altă piesă$ o mi"ă simonie de Briedemann =a"&$ 'iam ost oarte surprins să văd "um după "âteva măsuri$ străinul meu în"epu să +âmeas"ă$lăsându#se în voia mu+i"ii$ se "uundă în el însu'i$ arătând timp de +e"e minute atât de eri"it$

pierdut "um era în el însu'i 'i asorit de ni'te vise atât de rumoase$ în"ât eram mai atent la el

de"ât la mu+i"ă. În momentul în "are u"ata se sâr'i$ el se tre+i$ se îndreptă pu!in$ dând semne"ă ar vrea să se ridi"e$ "ă ar vrea să ple"e$ dar mai rămase 'i as"ultă ultima piesă$ ni'tevaria!iuni de Re,er$ o partitură pe "are mul!i o "onsiderau "am lun,ă 'i oositoare. 0'a "ă 'ilupul de stepă "are$ la în"eput$ o as"ultase "u aten!ie 'i unăvoin!ă$ avu din nou o "ădere$ î'ivârî mâinile în u+unare 'i se "uundă din nou în el însu'i$ dar de data a"easta nu părea deeleri"it 'i visător$ "i trist$ 'i în "ele din urmă$ supărat$ "&ipul lui devenise din nou asent$întune"at 'i stins$ lăsând impresia unui om ătrân$ olnav 'i nemul!umit. 2upă "on"ert l#am +ărit din nou pe stradă 'i am mers în urma lui* înă'urat strâns în

palton pă'ea "ătrănit$ oosit$ în dire"!ia "artierului nostru$ dar se opri în a!a unui mi" lo"aldemodat$ uitându#se ne&otărât la "eas 'i intrând în "ele din urmă a"olo. 2intr#un impuls demoment am intrat 'i eu după el. -i iată#l 'e+ând la o masă "u aspe"t mi"#ur,&e+$ iar

proprietăreasa 'i "&elneri!a îl întâmpinară "a pe un ve"&i "lient* i#am dat ună seara 'i m#ama'e+at la masa lui. 0m stat a"olo o oră 'i$ în timp "e eu am ăut două pa&are de apă minerală$ el"eru întâi o 1umătate$ apoi în"ă un sert de litru de vin ro'u. I#am spus "ă am ost la "on"ert$ darel nu rea"!ionă în ni"i un el. Citi eti"&eta de pe sti"la mea de apă minerală 'i mă întreă da"ănu voiam să eau vin$ "onsiderându#mă invitatul lui. 0u+ind "ă nu eau ni"iodată vin$ "&ipullui "ăpătă din nou e%presia unui om nea1utorat 'i +ise: 4 2a$ desi,ur$ ave!i dreptate. -i eu am trăit "umpătat ani de +ile$ multă vreme "&iar am

postit$ dar în momentul de a!ă mă alu din nou în Dodia Aărsătorului$ o +odie întune"oasă 'iumedă. Iar atun"i "ând$ ,lumind pe seama alu+iei lui$ i#am dat de în!eles "ă mi se pare pu!in

proail "a to"mai el să "readă în astrolo,ie$ adoptă din nou tonul a"ela politi"os "u "are mărănise deseori 'i spuse: 4 Înto"mai$ din pă"ate nu pot să "red ni"i în a"eastă 'tiin!ă. 0m ple"at luându#mi rămas#un$ iar el se întoarse oarte târ+iu a"asă$ pa'ii lui însărăsunau "a de oi"ei 'i$ a'a "um se întâmpla totdeauna$ nu se duse de îndată să se "ul"e iindve"inul lui de "ameră$ au+eam oarte ine a"est lu"ru;$ "i rămase în"ă vreo oră în "amera lui de+i$ "u lumina aprinsă. Îmi adu" aminte 'i de o altă seară. 3ram sin,ur a"asă$ mătu'a ple"ase$ iar "ineva sunasela u'ă$ am des"&is 'i am vă+ut o emeie tânără$ oarte dră,u!ă$ pe "are am re"unos"ut#o înmomentul în "are a întreat de domnul Haller: era emeia din oto,raia "e se ala în "amera lui.I#am arătat u'a lui 'i m#am retras* emeia rămase o vreme sus la el$ apoi i#am au+it "um "ooară

s"ara 'i ies împreună$ voio'i 'i ine dispu'i$ antrena!i într#o dis"u!ie plină de &a+. 7#a miratoarte mult să văd "ă pustni"ul a"esta avea o iuită$ 'i în"ă "e iuită$ atât de tânără$ de dră,u!ă 'i


9/104

de ele,antă$ a'a în"ât toate presupunerile mele în le,ătură "u el 'i "u modul lui de via!ă mi seîn"âl"iră din nou. 2upă un "eas se întoarse însă a"asă sin,ur$ "u pas ,reoi$ trist$ ur"ă "udii"ultate s"ara 'i apoi î'i târ'âi pa'ii ore între,i în sus 'i în 1os prin "ameră$ în"et$ înto"mai "aun lup în"&is într#o "u'"ă$ iar lumina arse în "amera lui toată noaptea$ aproape până în +ori. Nu 'tiu asolut nimi" despre rela!iile dintre ei 'i nu vreau să mai spun de"ât

următoarele: l#am mai vă+ut o dată "u emeia a"eea$ în ora'$ pe stradă. 7er,eau la ra!$ el păreaeri"it$ iar eu mă minunam "âtă ,ra!ie$ "&iar "âtă naivitate "opilăreas"ă putea să e%iste uneori pe"&ipul său altel mereu nelini'tit 'i am în!eles#o atun"i pe emeia a"eea$ după "um am în!eles 'isimpatia nutrită de mătu'a mea a!ă de a"est om. În seara a"eleia'i +ile se întoarse însă a"asă tottrist 'i deprimat* l#am întâlnit la u'a de la intrare* su palton !inea$ a'a "um oi'nuia uneori$sti"la "u vin italienes"$ apoi î'i petre"u toată noaptea în vă,ăuna lui de sus$ în tovără'ia vinului.Îmi părea rău de el$ "ă"i numai via!ă nu mai era asta$ o via!ă nemân,âiată$ pierdută$ lipsită deori"e apărare6 3i$ dar am pălăvră,it destul. Nu mai este nevoie de alte relatări sau des"rieri pentru aarăta "ă lupul de stepă du"ea o via!ă de sinu"i,a'. Cu toate a"estea nu "red "ă 'i#a pus "apăt+ilelor atun"i "ând$ pe nepusă masă 'i ără să#'i i luat mă"ar rămas#un$ dar după "e 'i#a plătit

toate restan!ele$ ple"ă din ora'ul nostru 'i dispăru "u totul. Noi n#am mai au+it ni"iodată de el 'imai păstrăm 'i a"um în"ă vreo "âteva s"risori sosite pe adresa lui. În urma lui n#a mai rămasnimi" alt"eva de"ât a"est manus"ris pe "are l#a a'ternut în timpul 'ederii sale la noi 'i pe "are$

prin "âteva rânduri$ mi l#a dedi"at mie$ "u oserva!ia "ă puteam a"e "u el "e voiam. 7i#a ost imposiil să verii" sâmurele de adevăr al "elor trăite de Haller 'i relatate înmanus"risul său. Nu mă îndoies" "ă$ în "ea mai mare parte$ avem de#a a"e "u un ,en de s"riere

poeti"ă$ în!eleasă însă nu în sensul unor "onstru"!ii aritrare ale ante+iei$ "i în sensul uneiîn"er"ări de a e%prima ni'te pro"ese sulete'ti trăite în toată proun+imea lor su ve'mântul unorîntâmplări palpaile. Întâmplările$ antasti"e în ună parte$ din manus"risul lui Haller s#au

petre"ut proail în ultima perioadă a 'ederii sale la noi 'i nu mă îndoies" "ă la a+a lor stă 'i o por!ie ună de trăire reală$ e%terioară. În perioada a"eea$ oaspetele nostru se "omporta într#adevăr dierit$ arăta altel$ lipsea mult de a"asă$ uneori "&iar nop!i între,i$ iar în tot a"est timp"ăr!ile lui rămâneau neatinse. /#am întâlnit atun"i în "âteva rânduri$ îmi ă"ea impresia "ă întinerise 'i se înviorasesurprin+ător$ a de "âteva ori părea "&iar ine dispus. 2ar imediat urmă o nouă 'i puterni"ăstare depresivă$ rămase +ile de#a rândul în pat$ ără să simtă nevoia de a mân"a "eva$ 'i tot în

perioada a"eea se "ertă deoseit de ve&ement$ a de#a dreptul rutal$ "u iuita lui "are apăruseiară'i$ iar "earta lor a s"andali+at între,ul imoil$ a'a în"ât a doua +i Haller a "erut s"u+emătu'ii mele. Nu$ sunt "onvins "ă nu 'i#a pus "apăt +ilelor. 7ai trăie'te$ ur"ând undeva s"ările unor"ase străine "u pi"ioarele sale oosite$ privind as"inat la vreun par"&et strălu"ind de "ură!enie$

la arau"arii "urate$ ine între!inute$ î'i petre"e +ilele în iliote"i 'i nop!ile în lo"aluri sau pe o"anapea în"&iriată$ as"ultând dindărătul vreunei erestre "um toată lumea$ to!i oamenii trăies"$'tiindu#se alun,at$ dar ără să se omoare$ "ă"i i#a mai rămas un strop de "redin!ă "are îi spune "ăva treui să ea până la und suerin!a din inima lui$ a"eastă suerin!ă amară din "are va i să ise tra,ă moartea. 7ă ,ândes" adesea la el$ nu mi#a u'urat întru nimi" via!a$ nu a avut darul de aîn"ura1a 'i de a întări în mine sentimentul or!ei 'i al unei dispo+i!ii$ dimpotrivă6 2ar eu nusunt el 'i nu trăies" via!a lui$ "i pe a mea$ neînsemnată$ ur,&e+ă$ dar si,ură 'i plină deîndatoriri. -i astel ne putem ,ândi la dânsul lini'ti!i 'i "u prietenie$ eu 'i mătu'a mea$ "are ar

putea să ne spună mult mai multe despre el$ însă toate a"estea vor rămâne pentru totdeaunaîn"&ise în inima ei ,eneroasă. În "eea "e prive'te a"um însemnările lui Haller$ ante+iile a"estea i+are$ în parte

olnăvi"ioase$ în parte rumoase 'i în"ăr"ate de ,ânduri$ treuie să spun "ă da"ă a"este pa,inimi#ar i "ă+ut în mână întâmplător$ ără să#l i "unos"ut pe autorul lor$ le#a' i arun"at indi,nat


10/104

la ,unoi. Cum însă îl "unos"usem pe Haller$ am avut posiilitatea să le în!ele,$ a "&iar să leapro într#o oare"are măsură. 0' avea unele re!ineri în privin!a punerii lor la îndemâna altoroameni$ da"ă a' vedea în ele doar rodul ante+iei patolo,i"e a unui individ$ a unui om sărman$în suletul "ăruia în"ol!ise oala. 2ar eu văd în ele "eva mai mult$ un do"ument de epo"ă$ datiind "ă oala din suletul lui Haller 8 iată$ de lu"rul a"esta sunt "onvins a"um 8 nu este

"apri"iul unui individ$ "i oala epo"ii însă'i$ nevro+a ,enera!iei lui Haller$ o oală "are i#a lovitnu numai pe indivi+ii slai 'i ineriori$ "i îndeosei pe "ei mai puterni"i$ mai pătrun'i de spirit 'imai talenta!i. Însemnările a"estea sunt 8 indierent de sustan!a mai mult sau mai pu!in "onsistentă asustratului lor de trăire reală 8 o în"er"are de a învin,e marea oală a epo"ii$ nu prin o"olirea'i înrumuse!area ei$ "i prin strădania de a transorma oala însă'i într#un oie"t al relatării. 3lerepre+intă$ literalmente$ o "ălătorie prin iad$ o "ălătorie ântuită "ând de teamă$ "ând de "ura1$

prin &aosul unui univers suletes" inundat de întuneri"$ o "ălătorie ă"ută "u voin!a anume de astrăate iadul de la un "apăt la altul$ de a înrunta &aosul$ de a suporta până la sâr'it suerin!a

provo"ată de toate relele. Câteva "uvinte ale lui Haller mi#au "onerit "&eia unei asemenea în!ele,eri a lu"rurilor.

5dată$ după "e dis"utasem despre a'a#+isele atro"ită!i ale 3vului 7ediu$ mi#a spus: 4 În realitate nu a ost vora de ni"i un el de atro"ită!i. Un om din 3vul 7ediu ardetesta în mod identi" între,ul nostru stil a"tual de via!ă$ "onsiderându#l atro"e$ de+,ustător 'i

arar6 Bie"are epo"ă$ ie"are "ultură$ ie"are datină 'i tradi!ie î'i are stilul său spe"ii"$ propriamoli"iune 'i duritate$ rumuse!ile 'i atro"ită!ile sale$ "onsiderând "ă anumite suerin!e suntire'ti 'i tolerând rădător anumite rele. Aia!a oamenilor se transormă în suerin!ă reală$ într#unadevărat iad numai atun"i "ând se întrepătrund două epo"i$ două "ulturi 'i reli,ii. Un om din0nti"&itate "are ar i ost nevoit să trăias"ă în 3vul 7ediu s#ar i suo"at în modul "el mai

1alni"$ tot a'a "um un sălati" ar i nevoit să se suo"e în sânul "ivili+a!iei noastre. 3%istă apoi perioade în "are o întrea,ă ,enera!ie se tre+e'te prinsă între două epo"i$ între două stiluri devia!ă$ în"ât î'i pierde naturale!ea$ moravurile$ ori"e sentiment de si,uran!ă 'i ino"en!a. Bire'te"ă nu ie"are î'i dă seama de a"est lu"ru în e,ală măsură. Un om "u irea lui Niet+s"&e a ostnevoit să suporte mi+eria de astă+i "u o ,enera!ie 'i mai ine înaintea noastră 8 mii de oamenisueră astă+i de tot "eea "e el a ost nevoit să suere sin,ur 'i neîn!eles de nimeni. Citind însemnările$ a treuit să mă ,ândes" deseori la a"este "uvinte. Haller este unuldintre a"ei oameni "are au nimerit între două epo"i$ pier+ându#'i sentimentul de si,uran!ă 'iîntrea,a lor ino"en!ă$ unul dintre a"ei oameni al "ăror destin îi "ondamnă să trăias"ă intensin"ertitudinea vie!ii omene'ti su orma unui "&in$ a unui iad personal. În a"easta "onstă$ după "âte mi se pare mie$ semnii"a!ia însemnărilor sale pentru noi 'ide a"eea m#am de"is să le pun 'i la îndemâna altora. 2e altel nu inten!ione+ ni"i să le iauapărarea$ ni"i să le 1ude" într#un el sau altul$ îl las pe "ititor să o a"ă după "um îi va di"ta

propria sa "on'tiin!ă. Însemnările lui Harry Haller Numai pentru neuni. Diua tre"use la el "a toate "elelalte* o pă"ălisem$ o omorâsem 'i pe a"easta$ în"eti'or$ "u

primitivitatea 'i timiditatea artei mele de a#mi du"e traiul* lu"rasem "âteva ore$ "otroăisem prin ni'te "ăr!i ve"&i$ durerile oi'nuite pentru un om de vârsta mea mă "&inuiseră timp de douăore$ în,&i!isem un pra$ u"urându#mă "ă am putut să în'el astel durerile$ ă"usem o aieierinte$ asorind în tot trupul "ăldura tandră$ primisem de trei ori "âte "eva prin po'tă 'i

par"ursesem s"risorile 'i tipăriturile a"elea neolositoare$ îmi ă"usem e%er"i!iile de respira!iedar$ din "omoditate$ renun!asem de data a"easta la e%er"i!iile de ,ândire 'i mă plimasem timpde o oră$ oservând "um norii "irus desenau pe "er "ontururi rumoase$ deli"ate$ în"ântătoare.

Toate a"estea erau oarte a,reaile$ "a 'i "ititul în "ăr!i ve"&i$ "a 'i aia ierinte$ dar 8 punându#le "ap la "ap 8 +iua de a+i nu usese ni"i erme"ătoare$ ni"i strălu"ită$ nu usese o +i


11/104

noro"oasă 'i plină de u"urie$ "i una dintre a"ele +ile "are$ în"ă de multă vreme în"oa"e$treuiau să ie pentru mine "eva normal 'i oi'nuit: +ile potrivit de plă"ute$ ără doar 'i poatesuportaile$ a""eptaile$ în"ropite$ +ilele unui ărat "eva mai înaintat în vârstă 'i nemul!umit$+ile ără dureri adevărate$ ără ,ri1i adevărate$ neântuite de suerin!ă 'i de+năde1de$ +ile în "are"ântăre'ti ără pi" de emo!ie sau teamă$ "u sân,e re"e 'i "umpătare$ "&iar 'i întrearea da"ă nu

"umva sosise timpul să urme+i e%emplul lui 0dalert Stiter 'i să te a""idente+i la ărierit. Cine a avut parte însă 'i de "elălalt soi de +ile$ de "ele proaste$ "u ata"uri de ,ută sau "uîn,ro+itoare dureri de "ap în"uiărite temeini" îndărătul o"&ilor$ dureri "are$ printr#o vra1ă rea$î!i transormă dră"e'te vă+ul 'i au+ul din u"urie în "&in$ sau de +ile în "are suletul !i se stin,e$de +ile ,rele ale ,oli"iunii interioare 'i disperării "ând$ pe pământul a"esta distrus 'i epui+at deso"ietă!ile pe a"!iuni$ lumea oamenilor 'i a'a#+isa "ultură "u min"inoasa 'i nemerni"a eistrălu"ire de tini"&ea ună de dus la âl"i se &li+es" la noi la ori"e pas înto"mai "a un vomitiv$"on"entrându#se 'i atin,ând "ulmea insuportailului în propriul eu olnav 8 "ine a avut parte deasemenea +ile inernale se "onsideră mul!umit "u a"est ,en de +ile normale 'i medio"re "umusese +iua mea de a+i$ stă re"unos"ător lân,ă soa "aldă$ "onstată re"unos"ător$ "itind +iarul dediminea!ă$ "ă ni"i astă+i n#a i+u"nit vreun ră+oi$ "ă n#a ost instaurată ni"i o nouă di"tatură$

"ă nu au ost date în vilea, por"ării nemaipomenite în politi"ă sau e"onomie$ a"ordea+ăre"unos"ător strunele lirei sale ru,inite$ intonând aproape ine dispus$ în "&ip "umpătat$ "u oveselie a""eptailă$ un psalm de mul!umire "e are să#l umple de pli"tis pe "umintele$ lândul 'imedio"rul +eu ame!it ni!elu' "u romură al a"elei stări de împă"are$ în"ât în vă+du&ul "a delapte "ald al împă"atei pli"tiseli$ în asen!a durerii$ o asen!ă meritând întrea,a re"uno'tin!ă$ "eidoi 8 +eul medio"ru$ "are mo!ăie pli"tisit$ 'i omul medio"ru$ în"ărun!it la tâmple$ "el "are îi"ântă psalmul în surdină 8 nu se deosees" "âtu'i de pu!in unul de altul$ de par"ă ar i ra!i,emeni. Ce lu"ruri une sunt împă"area$ asen!a durerii$ +ilele suportaile$ "e tre" uri'$ în "areni"i durerea$ ni"i plă"erea nu îndră+nes" să ridi"e ,lasul$ "ând totul vore'te în 'oaptă 'i sestre"oară în vârul pi"ioarelor. Numai "ă$ din pă"ate$ eu sunt ,enul de om "are nu suportă prea

ine mul!umirea de soiul a"esta* "ă"i$ după o s"urtă perioadă de timp$ ea se transormă pentrumine în "eva insuportail de urât 'i de ,re!os$ a'a în"ât treuie să#mi "aut reu,iul$ disperat$ înalte temperaturi$ "au+ate ie de plă"ere$ ie$ da"ă altel nu se poate$ de suerin!ă. 2upă "e sunt ovreme o"olit de plă"eri sau de dureri$ după "e respir aerul de suportailă$ adă indieren!ă a a'a#+iselor +ile une$ în suletul meu de "opil se is"ă vântul suerin!ei 'i al nenoro"irii$ astel în"âta+vârl +eului somnoros al împă"ării$ în a!a#i "ople'ită de împă"are$ ru,inita liră a re"uno'tin!eimele$ preerând să simt ar+ând în mine mai de,raă o durere diaoli"ă$ de"ât a"eastă"onvenailă temperatură a "amerei. 0tun"i mă apu"ă dorul sălati" de sentimente puterni"e$ desen+a!ii$ uria a!ă de o asemenea via!ă in"oloră$ plată$ normată 'i sterili+ată 'i un "&e neun dea distru,e "eva$ eventual un ma,a+in universal sau o "atedrală$ sau pe mine însumi$ de a săvâr'i

ni'te tâmpenii temerare$ de a smul,e peru"ile "âtorva dintre idolii veneraili$ de a pro"ura unorelevi "uprin'i de dorul de du"ă râvnitele ilete de tren până la Hamur,$ de a sedu"e o ată saude a le su"i ,âtul "âtorva repre+entan!i ai ordinii ur,&e+e pe mapamond. Că"i "eea "e uram$dispre!uiam 'i lestemam eu mai mult 'i mai presus de toate erau: împă"area$ sănătatea 'i ti&na$optimismul "o"olo'it al "etă!eanului oare"are$ ordinea otu+ă$ prosperă a medio"rită!ii$ a tot"eea "e era normal$ a "ăii de mi1lo". Cam într#o astel de dispo+i!ie mă alam la sâr'itul a"estei pasaile +ile de du+ină$ "ândse lăsa întuneri"ul. N#am în"&eiat#o într#un mod normal 'i re"omandail pentru un om întru"âtva suerind$ "um eram$ "ă+ând pradă patului ,ata ă"ut$ ispitit de nada a"eea de orma unuire"ipient menit să#l în"ăl+eas"ă$ "i mi#am în"ăl!at pantoii$ mi#am îmră"at nemul!umit

paltonul$ s"ârit de in"onsisten!a a"tivită!ii mele din +iua a"eea 'i am ie'it mâ&nit în ora'ul

învăluit de întuneri" 'i "ea!ă "a să dau pe ,ât în lo"alul (/a Cas"a de 5!el) "eea "e ăutoriinumes"$ în virtutea unei ve"&i "onven!ii$ (un pă&ărel de vin.)


12/104

0m "oorât$ de"i$ din mansarda mea pe s"ări$ pe s"ările a"estea străine$ pe "are îmi eraatât de ,reu să "al"$ pe s"ările a"estea totalmente ur,&e+e$ măturate$ "urate$ dintr#o "asă în"are lo"uiau trei amilii de "&iria'i 'i în podul "ăreia se ala "&ilia mea. Nu 'tiu "um seîntâmplă$ dar eu$ lupul de stepă lipsit de un a"operi' al său 'i du'man însin,urat al universuluimi"#ur,&e+$ sunt nevoit să lo"uies" întotdeauna$ din pri"ina unui mai ve"&i sentimentalism al

meu$ în "ase tipi" ur,&e+e. Nu lo"uies" ni"i în palate$ ni"i în "ase de proletari$ "i întotdeaunato"mai în "uiurile a"estea ultra"ore"te$ ultrapli"ti"oase$ impe"ail între!inute ale ur,&e+ilor$unde miroase pu!in a tereentină 'i pu!in a săpun$ 'i unde te sperii da"ă în"&i+i u'a trântind#osau da"ă intri "u pantoii murdari. 0tmosera a"easta o iues"$ ără îndoială$ în"ă de pe vremea"ând eram "opil$ iar dorul taini" de a avea un "ămin al meu mă poartă întruna ără s"ăpare pea"elea'i drumuri proste'ti. 3i da$ 'i apoi îmi pla"e "ontrastul dintre via!a mea$ dintre via!a meaînsin,urată$ &ăituită$ lipsită de dra,oste$ pround de+ordonată$ 'i universul amilial$ ur,&e+$îmi pla"e să respir pe s"ări mirosul a"esta de lini'te$ ordine$ "ură!enie$ "umse"ădenie 'ido"ilitate domesti"ă$ un miros "are$ în "iuda urii mele a!ă de apu"ăturile ur,&e+e$ măemo!ionea+ă$ 'i totodată îmi pla"e să tre" după a"eea pra,ul "amerei mele$ unde toate a"estelu"ruri dispar$ unde printre tean"urile de "ăr!i +a" mu"uri de !i,ară 'i sti"le de vin$ unde

domnes" de+ordinea$ ră"eala$ neorânduiala 'i unde toate "ăr!ile$ manus"risele$ ,ândurile suntînsemnate 'i pătrunse de "&inul omului însin,urat$ de întrea,a prolemati"ă a "ondi!iei umane$de dorin!a de a da un nou sens asurdei vie!i omene'ti. -i iată "ă a1unsesem în dreptul arau"ariei. /a primul eta1 al "asei noastre s"ara tre"e pelân,ă mi"ul palier din a!a unei lo"uin!e "are$ ără ni"i un duiu$ este irepro'ailă$ mai "urată 'imai în,ri1ită de"ât "elelalte$ "ă"i lo"'orul a"esta strălu"e'te de o "ură!enie supraomeneas"ă$ esteun minus"ul templu luminos al ordinii. Pe du'umeaua par"&etată$ pe "are !i#e milă să "al"i$ sunta'e+ate două postamente ornamentale$ iar pe ie"are postament se ală "âte un vas mare$ într#unul "re'te o a+alee$ într#altul o arau"arie destul de vân1oasă$ un "opă"el pentru "opii$ sănătos 'isolid$ de o rară pere"!iune$ deoare"e până 'i ultima run+uli!ă strălu"e'te proaspăt spălată.Uneori$ "ând 'tiu "ă nu mă vede nimeni$ îmi ima,ine+ "ă lo"ul a"esta este un templu$ mă a'e+

pe o treaptă "eva mai sus de arau"arie$ mă odi&nes" pu!in$ îmi în"ru"i'e+ ra!ele 'i prives" "uevlavie la a"eastă mi"ă ,rădină a ordinii "are$ prin !inuta ei impresionantă 'i prin ridi"olul eisolitar$ mă tulură într#un "&ip anume până în adân"ul suletului. 0m ănuiala "ă îndărătula"estui palier se ală$ în umra sântă a arau"ariei$ o lo"uin!ă în"ăr"ată "u ma&on strălu"itor în"are domne'te un trai sănătos$ al unei#"uviin!e$ "ă a"olo oamenii se s"oală de diminea!ă$ î'iîndeplines" oli,a!iile$ petre" modeste 'i voioase sărători în amilie$ mer, dumini"a la iseri"ă'i se "ul"ă devreme. 0rorând un aer de veselie$ măr'ăluiam pe asaltul umed 'i to"it al stră+ilor$ elinarelese uitau la mine$ aureolate de la"rimi$ luminile lor pâlpâiau în pâ"la re"e 'i umedă 'i în"&ipuiauli"ăriri palide$ rele"tate de pământul ud. 7i#am amintit de anii uita!i ai adoles"en!ei mele 8 "e

mult îndră,eam pe vremea a"eea serile întune"ate 'i pâ"loase de la sâr'itul toamnei sau aliernii$ "u "âtă lă"omie 'i în"ântare soream pe vremea a"eea sentimentul de sin,urătate 'imelan"olie$ mer,ând ore între,i în noapte$ înă'urat în palton$ pe ploaie 'i pe urtună$ înmi1lo"ul naturii ostile$ văduvite de run+e$ în"ă de pe atun"i eram sin,ur$ dar ,ustam din plinversurile "are mă ântuiau 'i pe "are$ după a"eea$ 'e+ând pe mar,inea patului$ le a'terneam pe&ârtie în "amera mea$ la lumina lumânării. 3i$ dar toate a"estea tre"useră$ ,olisem pa&arula"esta până la und 'i nimeni nu mi l#a mai umplut la lo". Îmi părea oare rău "ă se întâmplasea'a9 Nu$ nu#mi părea rău. Nu#mi părea rău de nimi" din tot "eea "e usese "ândva. Îmi părea răude +iua de a+i$ de pre+ent$ de nenumăratele ore 'i +ile pe "are le pierdeam$ pe "are le înduramnumai$ +ile "are nu#mi oereau nimi"$ ni"i daruri$ ni"i "utremurări. 2ar$ slavă 2omnului$e%istau 'i e%"ep!ii$ e%istau "âteodată$ arareori$ 'i altel de ore$ "are îmi adu"eau "utremurări$ îmi

adu"eau daruri$ surpau +iduri 'i mă purtau iară 'i iară pe mine$ rătă"itul$ înapoi spre inima vie alumii. Cuprins de triste!e 'i totodată de o vie emo!ie$ am în"er"at să#mi amintes" de ultima oară


13/104

"ând îmi usese dat să am un astel de sentiment. Se întâmplase în timpul unui "on"ert$ răsuna omu+i"ă ve"&e splendidă$ "ând iată "ă între două măsuri ale unui piano interpretat de sulători mise des"&ise din nou poarta spre lumea "ealaltă$ străătusem "erul în +or 'i îl privisem pe2umne+eu la lu"ru$ suportasem dureri i+ăvitoare$ nu mai reu+asem nimi" pe lumea asta$ numă mai temusem de nimi" pe lumea asta$ a""eptasem toate "ele 'i inima mea prinsese dra, de

tot "eea "e era în 1urul meu. Ai+iunea nu durase mult$ poate un sert de oră$ însă revenise într#unvis pe "are l#am avut în noaptea a"eea$ iar de atun"i li"ărea taini"$ din "ând în "ând$ prin 'irul+ilelor mele serede. Uneori vedeam$ pre! de "âteva minute$ "um vi+iunea a"easta îmi străăteavia!a "a o dâră aurie$ dumne+eias"ă$ a"operită de "ele mai multe ori de murdărie 'i pra$luminând apoi din nou "u s"ânteieri aurii$ în"ât "redeam "ă nu o voi mai pierde ni"iodată$ dardupă s"urt timp dispărea totul. Într#o noapte s#a întâmplat "a$ stând trea+ în pat$ să în"ep dintr#odată să spun versuri$ ni'te versuri mult prea rumoase 'i mult prea stranii "a să#mi i venitideea de a le nota$ versuri pe "are a doua +i nu le mai 'tiam$ "u toate "ă rămăseseră as"unse înmine "a mie+ul ,reu al nu"ii într#un înveli' ve"&i 'i ra,il. În alte dă!i$ vi+iunea a"easta m#a

ântuit pe "ând "iteam dintr#un s"riitor oare"are$ pe "ând rele"tam la vreo idee de#a lui2es"artes$ de#a lui Pas"al$ ori s#a aprins înăl!ându#mă "u dâra#i aurie până în slăvile "erului în

timp "e mă alam "u iuita mea. 0&$ "ât de ,reu este să dai de a"eastă dâră dumne+eias"ă întumultul vie!ii pe "are o du"em noi$ în mi1lo"ul a"estei epo"i pline de atâta împă"are$ atât deîmur,&e+ite$ atât de sleite de spirit$ "ând suntem martorii unor asemenea stru"turi$ ai unorasemenea aa"eri$ ai unei asemenea politi"i$ ai unor astel de oameni6 Cum să nu iu un lup destepă 'i un si&astru 1erpelit în mi1lo"ul a"estei lumi$ "ând dintre toate !elurile ei nu împărtă'es"ni"iunul$ "ând u"uriile ei mă lasă re"e6 Nu pot re+ista multă vreme ni"i la teatru$ ni"i la"inemato,ra$ nu pot să "ites" ni"i un +iar$ rareori mai "ites" "âte o "arte modernă$ nu pot

pri"epe plă"erea 'i u"uria pe "are oamenii speră să le ale în trenurile 'i &otelurile a,lomerate$în "aenelele pline până la reu+$ "u mu+i"a lor lan,uroasă 'i osesivă$ în arurile 'i varieteurileele,ante 'i lu%oase ale marilor ora'e$ la e%po+i!iile interna!ionale$ pe ulevarde$ prele,eriledestinate "elor înseta!i de "unoa'tere$ pe marile terenuri de sport 8 toate a"este u"urii$ la "aremii de oameni se îmul+es" 'i se străduie$ de'i mi#ar i 'i mie a""esiile$ totu'i îmi rămân deneîn!eles$ nu le pot împărtă'i. Iar tot "eea "e mi se întâmplă în rarele mele "easuri de u"urie$tot "eea "e pentru mine înseamnă voluptate$ eveniment$ e%ta+ 'i înăl!are$ toate a"estea oameniile "unos" 'i le "aută$ 'i le îndră,es" "el mult în "ăr!i$ "ă"i în via!ă le "onsideră drept o neunie.-i într#adevăr$ da"ă lumea are dreptate$ da"ă mu+i"a a"easta din "aenele$ amu+amentelea"estea în masă$ a"e'ti ameri"ani "are se mul!umes" "u atât de pu!in$ da"ă toate 'i to!i a"e'tia audreptate$ atun"i eu nu am$ atun"i eu sunt neun$ atun"i eu sunt într#adevăr un lup de stepă$ a'a"um însumi mi#am spus adesea$ un animal rătă"it într#o lume străină 'i neîn!eleasă$ un animal"are nu#'i mai ală ni"ăieri săla'$ aer 'i &rană. =ătut de asemenea ,ânduri 8 ire'ti$ de altel$ la un om "a mine 8 mer,eam mai departe

pe stradă printr#unul dintre "ele mai lini'tite 'i mai ve"&i "artiere ale ora'ului. Pe partea "ealaltăa stră+ii se ala$ învăluit în întuneri"$ un +id de piatră ve"&i 'i "ernit$ la "are îmi plă"ea să prives"* era mereu a"olo$ ătrân 'i netulurat$ între o iseri"u!ă 'i un spital ve"&i* +iua îmiodi&neam adesea privirile pe supraa!a lui aspră$ "ă"i nu e%istau de"ât pu!ine asemenea +idurilini'tite$ la1ine 'i tă"ute în "entrul ora'ului unde$ în rest$ pe ie"are metru pătrat luptau să#!iatra,ă aten!ia nume de ma,a+ine$ de avo"a!i$ de inventatori$ de medi"i$ de ri+eri sau te de miri"e vinde"ători de ătături. Aedeam a"um din nou "um ve"&iul +id stătea învăluit în pa"e$ dar"eva se s"&imase$ pe la mi1lo"ul lui am +ărit un portal mi" 'i dră,u!$ "u un ar" o,ival$ 'i m#am+ăpă"it$ "ă"i nu#mi dădeam delo" seama da"ă portalul a"esta e%istase a"olo dintotdeauna sauusese adău,at re"ent. Părea$ ără îndoială$ "ă e ve"&i$ străve"&i* î!i puteai ima,ina "ă porti!a+ăvorită$ "u u'a ei din lemn de "uloare în"&isă$ dăduse$ "u se"ole în urmă$ în "urtea unei

mănăstiri ti&nite$ 'i "ă tot a"olo du"ea 'i a"um$ "u toate "ă mănăstirea nu mai e%ista$ vă+usem poarta a"eea proail de sute de ori$ ără să o i ă,at de seamă$ poate "ă usese vopsită de


14/104

"urând 'i de a"eea am remar"at#o de astă dată. 5ri"um$ m#am oprit 'i am privit "u aten!ie înspre partea "ealaltă$ ără să traverse+. Strada se întindea în a!a mea desundată 'i mustind de apă*am rămas pe trotuar 'i nu am ă"ut alt"eva de"ât să prives" din"olo$ se ă"use noapte de#a

inelea 'i am avut impresia "ă poarta era împodoită "u o "oroană sau "eva de ,enul a"esta$ unoie"t multi"olor. Străduindu#mă să văd mai ine$ am oservat deasupra portalului o irmă

luminoasă pe "are$ după "âte mi se păru$ s"ria "eva. 7i#am în"ordat privirea 'i în "ele din urmăam traversat$ în "iuda noroiului 'i ăltoa"elor. Pe ve"&iul +id verde#"enu'iu am vă+ut o â'ie delumină slaă pe "are apăreau 'i aler,au ni'te litere multi"olore$ dispărând apoi de îndată$revenind 'i pierind din nou. Iată$ mi#am spus eu$ ni"i +idul a"esta ve"&i 'i rumos nu l#au lăsatîn pa"e$ l#au transormat într#o re"lamă luminoasă. Între timp am des"irat "âteva "uvinte "areapăreau u,itiv$ era ,reu să le "ite'ti$ treuia să le ,&i"e'ti pe 1umătate$ distan!a dintre literevaria$ înse'i literele erau diu+e$ pâlpâitoare$ stin,ându#se "u repe+i"iune. Cel "are voia să#'ire+olve aa"erile în elul a"esta nu usese prea inspirat$ era un lup de stepă$ un iet neeri"it* de"e#'i proie"ta literele pe +idul a"esta de pe strădu!a "ea mai întune"oasă din "entrul ve"&i alora'ului$ la o asemenea oră$ pe o vreme ploioasă$ "ând nimeni nu tre"ea pe ai"i$ 'i de "e erauliterele atât de eemere$ de pâlpâitoare$ de "apri"ioase 'i de ili+iile9 2ar stai$ iată "ă am reu'it

să prind din +or mai multe "uvinte în 'ir$ "are spuneau: T30TRU 70>IC. INTR0R30 NU 3 P3R7ISE 5RICUI 4 NU 3 P3R7ISE 5RICUI. 0m în"er"at să des"&id poarta$ însă "lan!a ,rea$ ve"&e$ nu "edă la apăsarea mea. ?o"ulliterelor în"etase$ se sâr'ise dintr#odată$ în!ele,ând par"ă triste!ea propriei sale +ădărni"ii. 0mă"ut "â!iva pa'i îndărăt$ aundându#mă în noroi$ dar nu s#au mai ivit ni"i un el de litere$ 1o"ulse stinsese$ am mai stat în"ă multă vreme a"olo în noroi$ a'teptând a'a$ în +adar. 2upă "e renun!asem 'i revenisem pe trotuar$ dinaintea mea$ pe asaltul lu"ios "a oo,lindă$ "ă+ură pi"ăturile "olorate ale unor litere. 0m "itit: NU70I 8 # P3NTRU 8 # N3 8 # =UNI6 7ă udasem la pi"ioare 'i îmi era ri,$ totu'i am rămas în"ă multă vreme lo"ului$a'teptând. Nu se mai întâmpla nimi". Stând a"olo 'i ,ândindu#mă la literele ,in,a'e 'i "olorate"e aler,aseră antomati"$ "a ni'te lumini!e rătă"itoare$ pe +idul umed 'i pe asaltul ne,ru 'ilu"ios$ îmi veniră în minte "âteva din ,ândurile de mai înainte$ paraola "u dâra luminoasă$aurie$ "are se îndepărtea+ă atât de rapid 'i pe "are nu o mai po!i re,ăsi "u ni"i un "&ip. Îmi era ri, 'i$ în "ele din urmă$ am ple"at visând la dâra a"eea$ purtând în mine doruldupă poarta unui teatru ma,i" numai pentru neuni. 01unsesem între timp în +ona pie!ei"entrale unde nu lipseau posiilită!ile de distra"!ie$ la ie"are pas atârnau irme 'i re"lame:5r"&estră de emei 8 Aariete 8 Cinema 8 Seară de dans 8 dar toate astea nu erau de mine$ ele

erau pentru (omul oare"are)$ pentru oamenii normali pe "are$ de altel$ îi 'i vedeam intrând peu'i ulu"$ în "ârduri. Cu toată triste!ea mea mă mai înseninasem totu'i$ mi se dăduse un semnde pe lumea "ealaltă$ "âteva litere "olorate dăn!uiseră 'i se rele"taseră în suletul meu$ is"ânda"orduri taini"e$ +ărisem din nou un li"ăr al a"elei dâre aurii. 7#am îndreptat spre "âr"iumioara patriar&ală "are nu se s"&imase delo"$ de două+e"i 'i"in"i de ani$ de "ând lo"uisem prima dată în a"est ora'$ până 'i proprietara era a"eea'i de pevremuri$ până 'i unii dintre "lien!i erau 'i pe atun"i în lo"al$ pe a"elea'i lo"uri$ dinainteaa"elora'i pa&are. Intrasem în modestul lo"al "a să#mi ,ăses" un reu,iu. 3ste adevărat "ă 'ireu,iul a"esta era "am la el "u "el de pe s"ară$ lân,ă arau"arie$ "ă"i ni"i ai"i nu#mi ,ăseamadăpost 'i tovară'i$ "i numai lo"ul a"esta lini'tit al unui spe"tator în a!a unei s"ene pe "are ni'tene"unos"u!i 1u"au piese ne"unos"ute$ dar "&iar a'a iind$ lo"ul a"esta lini'tit î'i avea valoarea

lui: era erit de ,loată$ de stri,ăte$ de mu+i"ă$ doar "â!iva "etă!eni tă"u!i "are stăteau la mese delemn ără e!e de masă ni"i urmă de marmură$ de email$ de plu'$ de alamă6;$ având dinainte


15/104

ăutura lor de seară$ un vin un 'i sănătos. Se prea poate "a a"e'ti "â!iva mu'terii statorni"i ailo"alului$ pe "are îi "uno'team din vedere$ să i ost ni'te adevăra!i ilistini$ să i avut înlo"uin!ele lor ilistine altarele deprimante ale unor +ei idio!i ai împă"ării$ se prea poate să i ost'i ei ni'te indivi+i însin,ura!i 'i de+orienta!i "a mine$ ni'te e!ivani lini'ti!i 'i apăsa!i de ,ândulunor idealuri năruite$ tot ni'te lupi de stepă$ ni'te tipi amărâ!i* nu 'tiam nimi". Bie"are era adus

ai"i de dorul unui "ămin$ de o de"ep!ie$ de nevoia unui suro,at$ "el "ăsătorit "ăuta să re,ăseas"ăai"i atmosera anilor urlă"iei sale$ un"!ionarul ătrân$ reminis"en!ele anilor de studen!ie$ to!ierau "am ta"iturni$ tuturor le plă"ea să ea 'i$ la el "a mine$ preerau 'i ei să stea ai"i$ "u o

1umătate de litru de vin de 0lsa"ia dinainte$ de"ât să as"ulte o or"&estră de emei. 0i"i îmiarun"am an"ora$ ai"i puteam să re+ist timp de o oră$ "&iar două. 0ia ăusem o în,&i!itură devin de 0lsa"ia 'i mi#am dat seama "ă în +iua a"eea nu mai mân"asem nimi" de diminea!ă. 3 "urios "ât de mult poate să în,&ită un om6 Timp de vreo +e"e minute am "itit într#un+iar$ lăsând să pătrundă prin o"&ii mei spiritul unui iresponsail "are ia în ,ură 'i rume,ă"uvintele altora$ muindu#le în salivă$ dar le dă apoi aară nedi,erate. -i#a'a am în,&i!it o"oloană întrea,ă. 2upă a"eea am în,ur,itat o u"ată rumu'i"ă de i"at desprins din trupul unuivi!el sa"rii"at. Curios6 Cel mai un rămânea tot vinul de 0lsa"ia. Nu#mi pla" vinurile tari$

sălati"e$ "el pu!in nu pentru "onsumul +ilni"$ ele te adu" într#o stare de sures"itare puterni"ă 'iau un ,ust spe"ial "ăruia i s#a dus vestea. Cel mai mult îmi pla" vinurile de !ară oarte "urate$u'oare$ modeste 'i lipsite de aimă$ po!i să le ei în "antită!i mari$ "ă"i au un ,ust un 'i

prietenos de sat$ de pământ$ de "er 'i de pădure. Un pa&ar de vin de 0lsa"ia 'i o u"ată de pâine"instită 8 iată "el mai un prân+ din "âte pot e%ista. 0"um însă aveam în stoma" 'i o por!ie dei"at$ o îmu"ătură aparte pentru mine$ iind"ă rareori mân"am "arne$ iar dinaintea mea se alaa"um "el de al doilea pa&ar "u vin. Iată în"ă un lu"ru "urios: în văi înver+ite$ oameni sănăto'i 'i"umin!i "ultivau vi!a#de#vie 'i tes"uiau stru,urii pentru "a$ undeva în lume$ departe de ei$ "â!ivaoameni de"ep!iona!i să tra,ă la măsea pe tă"ute 'i pentru "a ni'te lupi de stepă$ "are se simt

pierdu!i$ să poată sori din pa&arele lor un pi" de "ura1 'i de ună dispo+i!ie. 2in partea mea lu"rul ăsta n#are de"ât să pară "urios6 Î!i ă"ea ine$ te a1uta să#!ire"ape!i una dispo+i!ie. 0mintindu#mi de pălăvră,eala din arti"ol$ am dat drumul unui &o&otde râs$ "a o u'urare$ 'i ,ândul îmi +ură iar$ "a ul,erul$ la melodia a"elui piano de sulători pe"are o uitasem 'i "are se înăl!a a"um în mine "a un alona' de săpun strălu"itor$ rele"tând$ înmi"$ o lume pestri!ă 'i spăr,ându#se apoi u'or. Cum am putut oare să "red "ă sunt un om

pierdut "ând$ iată$ mai e%ista în"ă posiilitatea "a în inima mea să dăinuias"ă rădă"inile taini"eale a"estei irave melodii dumne+eie'ti "are$ într#o ună +i$ va înlori din nou în toatăsplendoarea "elor mai plă"ute "ulori ale sale9 C&iar un animal rătă"it iind$ "are nu pri"epeani"i o iotă din lumea în"on1urătoare$ via!a mea nesăuită avea totu'i un sens$ "eva dinlăuntrulmeu îmi răspundea re"ep!ionând semnalele unor lumi superioare$ îndepărtate$ în "reierul meu seîmul+eau mii de ima,ini:

Cete de în,eri pi"ta!i de >iotto pe o mi"ă oltă alastră dintr#o iseri"ă din Padova$ pelân,ă ei mer,eau Hamlet 'i$ "u o "oroni!ă pe runte$ 5elia$ splendide ale,orii ale între,iisuerin!e$ ale tuturor erorilor de pe lumea asta$ iată#l pe neoositul >iano++o stând în alonulsău "uprins de lă"ări 'i sulând într#un "orn$ pe 0ttila S"&mel+le !inând în mână pălăria "eanouă$ pe =oroudur ridi"ând în vă+du& un munte de s"ulpturi. -i "&iar da"ă toate a"este "&ipurirumoase trăiau 'i în inimile multor altora$ e%istau în s"&im alte +e"i de mii de ima,ini 'i desunete ne"unos"ute "are$ "u o"&iul lor vă+ător 'i "u ure"&ea lor trea+ă$ sălă'luiau 'i trăiaunumai 'i numai înlăuntrul meu. Iar +idul ve"&iului a'e+ământ "u străve"&ea lui "uloare verde#"enu'ie spălată de ploi$ pătată$ +idul din ale "ărui "răpături 'i semne în"rustate de intemperii

puteai să#!i ima,ine+i mii de res"e 8 "ine îi dădea răspuns$ "ine îl lăsa să#i pătrundă în sulet$"ine îl îndră,ea$ "ine sim!ea arme"ul "ulorilor sale "are$ pe nesim!ite$ păleau9 Căr!ile ve"&i ale

"ălu,ărilor$ "u miniaturile 'i lu"iul lor "alm$ 'i "ăr!ile poe!ilor ,ermani de a"um două sute 'i osută de ani$ uitate de propriul popor$ toate a"ele volume u+ate 'i pline de pete$ tipăriturile 'i


16/104

manus"risele mu+i"ienilor de odinioară$ partiturile solide$ în,ălenite$ "u visurile lor pietrii"ateîn tonalită!i 8 "ine le as"ulta vo"ile inspirate$ vo"ile &oinare 'i animate de dor$ "ine le mai purtaîn inimă spiritul 'i arme"ul într#o altă epo"ă$ una "e se înstrăinase de toate a"estea9 Cine se mai,ândea la "&iparosul mi"u! 'i îndărătni" de pe muntele din apropiere de >uio$ "are$ rânt de ourtună 'i se"erat în două$ "ontinuase să trăias"ă &rănind în vâr o rămuri"ă nouă$ "&inuită$

iravă9 Cine 'tia "ât valorea+ă mun"a &arni"ei ,ospodine de la primul eta1$ apre"iind "um se"uvine 'i arau"aria ei rumos în,ri1ită9 Cine "itea noaptea slovele s"rise de vălurile de "ea!ă"are pluteau în +or pe deasupra Rinului9 /upul de stepă. -i "ine "ăuta pe su ruinele proprieisale vie!i sensul pierdut$ "ine suerea "eea "e părea să ie asurd$ "ine trăia "eea "e părea oneunie$ "ine spera în taină "ă$ în tot a"est &aos a,oni" 'i neunes"$ mai e%ista posiilitatearevela!iei 'i a apropierii de 2umne+eu9 Strân,eam pa&arul în palmă$ proprietara voia să mi#l umple iară'i$ dar eu m#am ridi"at.

Nu mai sim!eam deel nevoia să eau. 7i se arătase dâra aurie$ mi se amintise de eternitate$ de7o+art$ de stele. Pre! de o oră eram din nou în stare să respir$ să trăies"$ să e%ist$ nu mai eramnevoit ni"i să îndur suerin!ele$ ni"i să mă tem sau să#mi ie ru'ine. Aântul re"e împră'tia ploaia măruntă 'uierând pe lân,ă elinare$ pi"ăturile strălu"eau "a

ni'te ul,ere sti"loase$ s"ânteietoare. 0m ie'it în strada pustie. În"otro s#o apu"9 2e#a' i avut înmomentul a"ela o putere ma,i"ă$ mi#a' i ă"ut "adou un salon dră,u!$ stil /ouis FAI$ în "are"â!iva mu+i"ieni uni mi#ar i interpretat două sau trei piese de Hndel 'i de 7o+art. 2e a'a"eva a' i avut eu "&e a"um$ a' i sorit mu+i"a a"easta senină$ noilă$ a'a "um +eii î'i sorne"tarul. 0&$ de#a' i avut un prieten a"um$ un prieten undeva$ într#o mansardă oare"are$ "ă+ut

pe ,ânduri la lumina luminării$ "u vioara "ul"ată lân,ă el6 Cum m#a' i stre"urat până la el înlini'tea nop!ii$ a' i ur"at s"ara până sus ără pi" de +,omot$ surprin+ându#l$ 'i$ dis"utând 'ias"ultând mu+i"ă$ am i petre"ut în noaptea asta "âteva ore divine6 5dinioară$ în anii "are s#aus"urs$ ,ustasem adesea eri"irea a"easta$ dar 'i ea se îndepărtase 'i se desprinsese "u timpul demine$ iar între pre+entul 'i tre"utul meu s#au stre"urat ni'te ani oili!i. 0m pornit "u pas 'ovăielni" "ătre "asă$ ridi"ându#mi ,ulerul paltonului 'i lovind "u

astonul "aldarâmul umed. 2ar ori"ât de în"et a' i par"urs drumul$ tot aveam să a1un, prea"urând în mansarda mea$ în a'a#+isul meu "ămin pe "are ni"i nu#l îndră,eam$ însă de "are numă puteam lipsi$ "ă"i tre"use de1a vremea "ând eram în stare să petre" o noapte ploioasă deiarnă plimându#mă su "erul lier. 2ar$ pentru numele lui 2umne+eu$ nu voiam să#mi stri"

una dispo+i!ie din seara a"eea ni"i din "au+a ploii$ ni"i din "au+a ,utei$ ni"i din "au+aarau"ariei$ "ă"i$ de'i nu puteam să as"ult o or"&estră de "ameră 'i ni"i să#mi ,ăses" un prieten$sin,ur "u vioara lui$ melodia a"eea divină răsuna înlăuntrul meu$ iar eu reu'eam s#o "ânt pentrumine însumi$ "u apro%ima!ie$ murmurând#o în"et în ritmul respira!iei. Cu astel de ,ânduri am

pă'it mai departe. Nu$ se putea trăi 'i ără mu+i"ă de "ameră$ 'i ără prieten$ 'i era stupid să tela'i sâ'iat de neputin"iosul dor de "ăldură suleteas"ă9 Sin,urătatea însemna independen!ă$ iar

eu mi#o dorisem 'i mi#o "â'ti,asem în de"ursul multor ani. 3ra într#adevăr re"e$ dar 'i lini'tită$minunat de lini'tită 'i totodată imensă$ "a spa!iul re"e 'i lini'tit în "are se roteau stelele. 2intr#un lo"al de dans pe lân,ă "are to"mai tre"eam mă întâmpină "a un aur de "arne"rudă$ +vonul înierântat 'i rutal al mu+i"ii de 1a++. 7ă oprii o "lipă* ,enul a"esta de mu+i"ăavusese dintotdeauna pentru mine$ în "iuda dispre!ului meu$ un arme" se"ret. ?a++ul măs"ârea$ dar îl preeram de sute de ori ori"ăruia dintre ,enurile mu+i"ii "ontemporane$a"ademi"e$ "ă"i sălăti"ia lui vioaie 'i rutală pătrundea 'i în universul instin"telor mele$de,a1ând o sen+ualitate naivă 'i onestă. 0m rămas a'a o "lipă$ adulme"ând$ mirosind mu+i"a stridentă$ "e părea să sân,ere+e$am tras în nări$ "u urie 'i potă$ atmosera unor asemenea lo"aluri. /atura liri"ă a a"esteimu+i"i era on"tuoasă$ dul"ea,ă$ îmiată de sentimentalism$ "ealaltă latură a ei era sălati"ă$

năădăioasă 'i puterni"ă$ dar amele laturi se "ontopeau pa'ni" 'i naiv într#un sin,ur tot unitar.3ra o mu+i"ă a de"linului$ la Roma$ pe vremea ultimilor împăra!i$ e%istase proail o mu+i"ă


17/104

asemănătoare. Bire'te "ă$ în "ompara!ie "u =a"&$ "u 7o+art 'i "u mu+i"a adevărată$ ea nu erade"ât o por"ărie 8 dar tot a'a era 'i întrea,a noastră artă$ întrea,a noastră ,ândire$ toată "ulturanoastră i"tivă atun"i "ând o "omparam "u adevărata "ultură. 7area "alitate a a"estei mu+i"i eraa"eea de a i enorm de sin"eră$ în ,enul irii plă"ute 'i naturale a ne,rilor de a transmite "evadintr#o ună dispo+i!ie "opilăreas"ă. Împrumutase "âte "eva de la ne,ri 'i "âte "eva de la

ameri"anii "are nouă$ europenilor$ ni se par$ în poida puterii lor$ adoles"entini 'i de o prospe!ime inantilă. Bi#va 'i 3uropa vreodată la el9 5 pornise de1a pe a"eastă "ale9 5are noi$"unos"ătorii 'i admiratorii 3uropei de odinioară$ ai mu+i"ii autenti"e de odinioară$ ai literaturiiautenti"e de altădată$ să nu i ost de"ât o simplă minoritate de prostăna"i 'i de nevroti"isoisti"a!i pe "are viitorul îi va da uitării$ râ+ând de ei9 5are tot "eea "e noi numim ("ultură)sau spirit$ sau sulet$ sau rumuse!e$ sau sin!enie să nu i ost de"ât o staie$ "eva mort de mult'i "onsiderat numai de noi$ de "ei "â!iva neuni$ drept autenti" 'i viu9 Poate "ă toate a"estea nuuseseră ni"iodată autenti"e 'i vii9 Nu "umva noi$ neunii$ ne osteneam pentru "eva "e nuusese dintotdeauna de"ât o antomă9 0m intrat în "artierul ve"&i al ora'ului* iseri"u!a stătea "a o umră estompată 'i irealăsu vălul "enu'iu al nop!ii. 2intr#odată mi#am adus aminte de "eea "e mi se întâmplase în

"ursul serii$ de misteriosul ar" o,ival$ de pla"a eni,mati"ă de deasupra lui$ de "uvinteleluminoase "e dăn!uiseră în ătaie de 1o". Ce spuneau ins"rip!iile a"elea9 (Intrarea nu e permisăori"ui.) -i: (Numai pentru neuni.) 0m "er"etat "u privirea +idul ve"&i nutrind taini"a dorin!ă"a vra1a a"eea să se repete$ "a ins"rip!ia să mă invite pe mine$ neunul$ înăuntru$ "a poarta sămă lase să intru. Poate "ă a"olo se ala tot "eea "e#mi doream eu$ poate "ă a"olo se interpretamu+i"a mea preerată9 Peretele întune"os de piatră mă privea indierent$ în"&is în sine$ în întuneri"ul înserării$aundat adân" în visul său. -i ni"ăieri vreo poartă$ ni"ăieri vreun ar" o,ival$ numai +iduri tă"ute$întune"oase$ ără ni"i o spărtură. 0m pă'it +âmind mai departe$ adresându#i +idului semne

prietene'ti. (2ormi în pa"e$ +idule$ nu vreau să te tre+es". Aa veni 'i vremea "ând te vor demolasau te vor mân1i "u ai'ele lor avide$ dar a"um în"ă mai e%i'ti$ în"ă mai e'ti$ rumos 'i lini'tit$iar mie mi#e'ti dra,.) Răsărindu#mi rus" în a!ă dintr#un "otlon întune"at al stră+ii$ un individ mă umplu despaimă$ era un om "are se întor"ea sin,ur a"asă târ+iu$ "u pasul oosit$ "u o 'ap"ă pe "ap$îmră"at într#o lu+ă alastră$ du"ând pe umăr "oada unei pan"arte 'i$ a,ă!ată de "urea$ o lădi!ă"u "apa"ul des"&is$ "am în ,enul lădi!elor purtate de vân+ători prin pie!e. 7er,ea înaintea meaoosit$ ni"i nu se uita la mine "ă"i$ da"ă ar i ă"ut#o$ l#a' i salutat 'i i#a' i oerit un trau". /alumina elinarului următor am în"er"at să "ites" "e s"ria pe ai'ul său$ pe pan"arta ro'ie "u"oadă de lemn$ dar el tot o "lătina în"olo 'i în"oa"e$ în"ât n#am putut des"ira nimi". 0tun"i l#am stri,at$ ru,ându#l să mi#o arate. Se opri 'i !inu "oada pan"artei "eva mai drept$ astel în"âtam putut "iti ni'te litere "are dăn!uiau uimă"ite:

S30RE 23 2ISTR0CGI3 0N0RHISTE. T30TRU 70>IC6 INTR0R30 NU 3 P3R7ISE 5RI< 4 Pe dumneavoastră vă "ăutam$ am stri,at eu u"uros. Ce înseamnă asta$ seară dedistra"!ii9 Unde are lo"9 Când9 3l însă o pornise iară'i. 4 Nu#i pentru ori"ine$ +ise indierent "u o vo"e adormită$ mer,ând mai departe. Sesăturase$ voia să se du"ă a"asă. 4 Sta!i$ am stri,at eu urmându#l. Ce#ave!i a"olo în lădi!a a"eea9 0' vrea să "umpăr"eva de la dumneavoastră. Bără să se opreas"ă din mers$ omul s"oto"i me"ani" în lădi!ă$ s"oase o "ărti"i"ă 'i mi#o

întinse. 0m în'ă"at#o 'i am ă,at#o în u+unar. În timp "e îmi des"&eiam paltonul "a să s"ot anii$ el "oti pe o alee laterală "e du"ea spre o poartă$ trase poarta în urma lui 'i dispăru. În


18/104

"urte răsună tropăitul pa'ilor săi ,rei$ mai întâi pe "aldarâm$ apoi pe o s"ară de lemn$ pe urmăn#am mai au+it nimi". -i dintr#odată am sim!it 'i eu o ooseală "runtă$ 'i am avut sentimentul"ă se ă"use oarte târ+iu 'i "ă ar i ine să mă întor" a"um a"asă. 0m mărit pasul 'i$ par"ur,ândstrădu!a de la perierie$ unde toată lumea dormea$ am a1uns repede în +ona situată între +idurilede apărare$ a"olo unde lo"uiam 'i unde$ în "ăsu!e "urate$ "u mi"i spa!ii ver+i 'i iederă$ stăteau

"u "&irie un"!ionari 'i pensionari "u venituri modeste. Tre"ând pe lân,ă iederă$ pe lân,ă iară$ pe lân,ă rădu!$ m#am alat în sâr'it în a!a u'ii de la intrare$ am nimerit ,aura "&eii$ amnimerit utonul de lumină$ m#am stre"urat pe lân,ă u'ile "u ,eamlâ"$ pe lân,ă dulapurilelustruite 'i plantele de"orative$ 'i mi#am des"uiat "ămăru!a$ a"est "ămin mi" 'i ilu+oriu$ undemă a'teptau 'e+lon,ul 'i soa$ "ălimara "u "erneală 'i "utia "u instrumentele de pi"tat$ Novalis'i 2ostoievs@i$ a'a "um pe "eilal!i$ pe oamenii adevăra!i$ îi a'teaptă$ "ând vin a"asă$ mama saunevasta$ "opiii$ servitoarele$ "âinii$ pisi"ile. S"o!ându#mi paltonul ud$ am dat iar peste "ăr!ulia a"eea. 0m s"os#o$ era o "ărti"i"ăsu!ire de âl"i$ tipărită prost pe o &ârtie proastă$ "am în ,enul ro'urelelor numite 5mul năs"utîn ianuarie sau Cum să întinerim "u două+e"i de ani în opt +ile9 Cuiărindu#mă în 'e+lon, 'i punându#mi o"&elarii$ am "itit însă pe "operta a"estei

ro'urele de âl"i$ "u mirare 'i "u un sentiment al destinului "e m#a să,etat ără veste$următorul titlu: Tratat despre lupul de stepă. Nu este pentru ori"ine. -i iată "are era "on!inutul a"estei s"rieri$ pe "are am "itit#o într#un sulet$ "uprins de o"urio+itate "res"ândă: Tratat despre lupul de stepă Numai pentru neuni. 0 ost odată un anume Harry$ "ăruia i se +i"ea lupul de stepă. Umla pe două pi"ioare$

purta îmră"ăminte 'i era om$ dar de apt nu era alt"eva de"ât un lup de stepă. Învă!ase multedin "âte pot învă!a oamenii "u mintea des"&isă 'i era un ărat destul de inteli,ent. Un sin,urlu"ru nu învă!ase însă: "um să ie mul!umit de el însu'i 'i de via!a lui. Nu era "apail de a'a"eva$ era un om nemul!umit. /u"rul a"esta i se tră,ea proail din a"eea "ă$ în străundul inimiisale$ 'tia în permanen!ă sau avea impresia "ă 'tie; "ă de apt nu era ni"ide"um un om$ "i un lupal stepei. 5amenii lumina!i la minte n#au de"ât să polemi+e+e pe tema da"ă el era "u adevăratlup$ da"ă usese transormat "ândva prin arme"e din lup în om$ poate înainte de a se i năs"ut$sau da"ă venise pe lume "a om dăruit "u suletul unui lup de stepă 'i stăpânit de a"esta$ sau da"ănu "umva "redin!a lui "ă$ de apt$ el este un lup era numai o în"&ipuire sau vreo oală. 2ee%emplu$ s#ar putea "a în "opilărie omul a"esta să i ost$ să +i"em$ sălati"$ independent 'ide+ordonat$ "a edu"atorii lui să i în"er"at să omoare iara din el$ de+voltându#i însă$ to"mai înelul a"esta$ ima,ina!ia 'i întărindu#i "ertitudinea "ă ar i într#adevăr o iară mas"ată doar de

po1,&i!a su!ire a edu"a!iei 'i omeniei. Se putea dis"uta îndelun, sau puteau i s"rise "ăr!iîntre,i "u privire la toate a"estea* lupului de stepă însă nu i#ar i servit la nimi"$ "ă"i lui îi era

"omplet indierent da"ă lupul usese vârât într#însul prin vră1itorii sau prin ătăi$ sau da"ă nue%ista de"ât în în"&ipuirea suletului său. Nu dădea ni"i o importan!ă la "e ,ândeau "eilal!i$ ni"i"&iar el însu'i despre toate a"estea$ "ă"i$ ori"um$ supo+i!iile nu alun,au lupul dintr#însul. /upul de stepă avea$ a'adar$ două iri$ una de om 'i alta de lup$ asta usese soarta lui 'ise prea poate "a un asemenea destin să nu i ost deel "eva deoseit sau rar. Se spune "ă ar iost vă+u!i mul!i al!i oameni "are dovedeau apu"ături de "âine sau de vulpe$ de pe'te sau de'arpe$ ără să i întâmpinat din pri"ina a"easta dii"ultă!i deoseite. În oamenii a"e'tia vie!uiaulaolaltă ie omul 'i vulpea$ ie omul 'i pe'tele$ ără să#'i "au+e+e suerin!e unul altuia$ a "&iarse a1utau unul pe "elălalt$ iar în unii oameni$ "are au a1uns departe 'i au tre+it invidie în 1ur$eri"irea usese mai mult rodul strădaniei vulpii sau maimu!ei$ de"ât a omului. Iată un lu"ru"unos"ut de toată lumea. 2impotrivă$ în "a+ul lui Harry$ lu"rurile stăteau altel$ omul 'i lupul

nu#'i vedeau de drum alături 'i ni"i nu se întra1utorau$ "i se urau de moarte$ ără "ontenire$ a'aîn"ât e%isten!a unuia nu adu"ea de"ât suerin!ă "eluilalt$ iar "ând doi se du'mănes" de moarte


19/104

într#Un Sân,e 'i#Un Sulet$ apoi via!a a"eea nu e ună deel. 3i$ dar ie"are "u soarta lui$ 'iu'oară nu#i ni"iuna. Se întâmpla însă "a lupul nostru de stepă să aiă sentimentul "ă trăie'te "ând "a lup$"ând "a om$ lu"ru "e se întâmplă tuturor iin!elor astel ameste"ate$ însă "ă$ atun"i "ând era lup$omul din el stătea mereu la pândă uitându#se "u aten!ie$ "ântărind 'i 1ude"ând 8 iar în timp "e

era om$ lupul pro"eda la el. 2e e%emplu$ "ând Harry era om 'i îi venea o idee rumoasă$ aveaun sim!ământ sutil$ noil ori săvâr'ea "eea "e se "&eamă o aptă ună$ lupul dintr#însul î'iarăta "ol!ii$ râdea 'i îi arăta "u o ironie u"i,ătoare "ât de ridi"ol este a"el spe"ta"ol al nole!ei

pentru un animal de stepă$ un lup "are$ în inima lui$ 'tia de altel oarte ine "e#i era pe pla"$adi"ă să ,oneas"ă sin,urati" prin stepe$ din "ând în "ând să ea sân,e sau să dea târ"oale uneilupoai"e 8 iar$ din pun"tul de vedere al lupului$ ie"are ,est uman devenea îniorător de"ara,&ios 'i 1enant$ stupid 'i vanitos. 2ar a"ela'i lu"ru se întâmpla 'i atun"i "ând Haller sesim!ea 'i se "omporta "a un lup$ arătându#'i "ol!ii$ sim!ind "ă#i ură'te 'i#i du'măne'te de moarte

pe to!i oamenii$ "u apu"ăturile 'i moravurile lor ipo"rite 'i depravate. Că"i$ în asemeneamomente$ partea de om dintr#însul stătea la pândă$ !inându#l pe lup su oserva!ie$ numindu#lanimal 'i iară$ stri"ându#i 'i înveninându#i ori"e u"urie pe "are i#o de'tepta irea lui simplă$

sănătoasă 'i sălati"ă de lup. Cam a'a stăteau lu"rurile în "a+ul lupului de stepă 'i ori"ine î'i poate ima,ina "ă via!alui Harry nu era to"mai plă"ută 'i eri"ită. 2ar nu treuie să se în!elea,ă ni"i "ă era pestemăsură de neeri"it "u toate "ă el însu'i avea de apt a"eastă impresie$ de altel "a ori"e alt om"are "onsideră "ă nu e%istă suerin!e mai mari de"ât ale sale;. 2espre nimeni n#ar treui să seairme a'a "eva. 2upă "um ni"i "el "are nu are un lup într#însul nu treuie să ie neapărateri"it. Iar până 'i în "ea mai neeri"ită via!ă e%istă "lipe însorite 'i mi"i lori de eri"ire ivite

printre nisip 'i pietre. 0'a 'i "u lupul de stepă. 2e "ele mai multe ori era$ in"ontestail$ oarteneeri"it$ iind în stare să#i neeri"eas"ă 'i pe al!ii$ pe "are îi iuea sau de "are era iuit. Că"i to!i"ei "are îl îndră,eau nu vedeau în el de"ât o sin,ură latură. Unii dintre ei îl iueau "a pe un omdeli"at$ inteli,ent 'i deoseit$ 'i erau în,ro+i!i 'i de"ep!iona!i "ând des"opereau lupul dintr#însul. -i n#aveau în"otro$ "ă"i Harry$ "a ori"e iin!ă$ voia să ie îndră,it în totalitatea lui$ neiind"apail să as"undă sau să ne,e lupul dintr#însul$ mai ales "ă ar i treuit să#i mintă pe a"eia la a"ăror dra,oste râvnea. 7ai erau însă 'i "âte unii "are îndră,eau to"mai lupul din el$ to"mailiertatea$ sălăti"ia lui$ imposiilitatea de a i îmlân+it$ surpri+ele lui peri"uloase 'i or!a lui$dar 'i ei erau pround de"ep!iona!i$ ă"ându#'i o impresie lamentailă în momentul în "are sedovedea rus" "ă lupul rău 'i sălati" mai era 'i om$ nutrind dorin!a de unătate 'i deli"ate!e$voind "&iar să as"ulte 7o+art$ să "iteas"ă versuri$ 'i aspirând la idealuri umane. -i to"maia"e'tia din urmă se arătau de "ele mai multe ori deoseit de de+amă,i!i 'i supăra!i$ a'a în"âtlupul de stepă "ontamina "u propria dualitate 'i sâ'iere toate destinele "u "are se întâlnea. 2ar "ine "rede "ă îl "unoa'te pe lupul de stepă 'i "ă î'i poate ima,ina "ât de 1alni"ă 'i

destrămată este via!a lui$ a"ela ,re'e'te$ ne'tiind ni"i pe departe totul. 3l nu 'tie "ă a'a "um nue%istă re,ulă ără e%"ep!ii 'i "um 2umne+eu îndră,e'te uneori mai de,raă pe un pă"ătos de"ât pe nouă+e"i 'i nouă de oameni drep!i; 'i Harry mai avea$ a'adar$ momentele sale privile,iate$eri"ite$ "ă putea 'i el să respire$ să ,ândeas"ă 'i să simtă$ pe de#a#ntre,ul 'i lier$ "ând numai"a un lup$ "ând numai "a un oma altădată$ în anumite momente$ oarte rare$ "ei doi reu'eau săse împa"e 'i să trăias"ă unul de dra,ul "eluilalt$ a'a în"ât nu numai "ă unul dormea în vreme "e"elălalt stătea de ve,&e$ "i se 'i spri1ineau re"ipro"$ ie"are dăruind "eluilalt puterea lui. Se

părea "ă 'i în via!a a"estui om$ "a pretutindeni pe lumea asta$ oi'nuin!a$ "otidianul$ lu"rurile"unos"ute 'i ordinea nu aveau alt s"op$ de"ât a"ela de a#'i permite$ din "ând în "ând$ un ră,a+măsurat în se"unde pentru a i străpunse 'i a a"e lo" neoi'nuitului$ minunii 'i înd

Documents

Hermann Hesse - Lupul de stepa.pdf