Hernie de disc
Hernia de disc lombaraDegenerescenta normala a structurilor
discului intervertebral (DIV) printr-un proces de senescenta. Poate
avea loc si degenerescenta precoce a DIV care poate fi genetica( cu
structuri de colagen de slaba calitate) sau poate fi consecinta
unor perturbari metabolice generale.Cel mai frecvent afectate sunt
persoanele din decada a-3a si a 4-a de viata, perioada in care
modificarile degenerative au evoluat prin eforturi prea mari sau
mobilizari exagerate.Profesia se ia in considerare doar la varstele
tinere. Sexul este implicat in egala masura, desi la varsta a 3a ,
femeile fac mai frecvent hernie de disc decat barbatii ( raport 2:
1). Cea mai frecventa localizare este la nivel L4 L5 si L5 -
S1.
Simptome: durere lombara veche , evoluand in crize din ce in ce
mai lungi si la intervale din ce in ce mai mici sau debut brutal cu
dureri lombare atroce. Durerea are de obicei un traiect dermatomal
In functie de stadiu apar si parestezii cu traiect radicular
SCIATICAapare ca o agravare a starii pacientului, fie fara o cauza
evidenta , fie favorizata de un efort modest Tot in functie de
stadiu pot aparea deficite motorii ( scadere de forta musculara) pe
anumite grupe musculare( in functie de radacina afectata). La
bolnavii cu hernie de disc lombara joasa apare sindrom de coada de
cal cu tulburari sfincteriene si sexuale,Tratament: initial
tratamentul este simptomatic, presupunand repaus la pat si
medicatie antialgica: analgezice, antiinflamatoare, tratamentul
medicamentos va fi initiat si supravegheat de catre medic.
pacientul trebuie sa faca exercitiile recomandate de medic si de
fizioterapeut pentru a putea relua activitatile uzualeObiective:
prevenirea recurentei afectarii coloanei si reducerea dizabilitatii
date de durere revenirea pacientului la activitatile zilnice
controlul posturii corecte a coloanei vertebrale lombare si a
bazinului cresterea/mentinerea fortei musculare asuplizarea
coloanei vertebrale lombare indepartarea amortelii, cauzate de
lezarea anumitor radacini nervoase.Electroterapie Un complex de
metode ce au la baza folosirea curentului electric in scop
terapeutic si profilactic. Se folosesc doua tipuri de curenti
electrici: curent continuu (galvanic) si curent discontinuu de
joasa, medie si inalta frecventa. Curentii de joasa frecventa sunt
curentii diadinamici, TENS, Trabert.Prin folosirea combinata a
curentilor se obtin simultan efecte analgetice, antialgice,
decontracturante, vasculotrofice, de stimulare musculara.
Ultrasunetelese utilizeaza pentru efectele analgetice,
vasodilatatorii, miorelaxante pe care le induc. Cu ajutorul
ultrasunetelor sunt introduse in organism anumite substante, in
scop terapeutic ( antiinflamator, analgezic, decongestiv).
Kinetoterapia
Kinetoterapia ( gimnastica medicala ) este prescrisa de medic in
functie de stadiul in care se afla boala: acut-de inceput ( durere
intensa, bolnavul nu-si poate calma durerile nici culcat, prezinta
contractura lombara, cu sau fara limitarea mobilitatii ), subacut (
durerile din culcat au disparut, bolnavul se poate misca in pat
fara dureri, se poate deplasa prin camera, poate sa stea pe un
scaun un timp mai mult sau mai putin limitat, durerea fiind
suportabila daca nu-si mobilizeaza coloana ), cronic ( permite
pacientului sa-si mobilizeze coloana, durerile fiind moderate,
astfel incat nu-l mai forteaza sa adopte autoblocarea lombara; in
picioare si la mers durerile pot aparea dupa o perioada lunga de
timp; pot persista contracturi paravertebrale ), de remisiune
completa ( intre perioadele de boala evidentiate clinic )
In perioada acutase recomanda:1. reechilibrarea pacientului din
punct de vedere reactiv stat pe burta cu o perna sub abdomen/ pe o
parte cu genunchii indoiti, presand pe aceeasi zona cu perna/patul
cu capul usor inclinat in jos/mangaierea blanda a zonei lombare si
caldura neutra in zona lombara2.relaxarea generala pentru scaderea
starii de tensiune psihica determinata de durere si pentru
decontracturare generala, inclusiv a zonei spatelui-exercitii de
respiratie profunda, cu expiratie prelungita si zgomotoasa3.
scaderea iritatiei nervului ( cand exista ) prin:
A. adoptarea unor pozitii ce atenueaza durerea pe spate, cu
capul si umerii ridicati pe o perna, genunchii indoiti cu un sul
sub ei, picioarele sprijinindu-se pe talpi- pe o parte, cu
genunchii indoiti- pe spate, cu soldurile si genunchii la 90 grade,
cu gambele sprijinite pe un scaunel-oricare alta pozitie ce
atenueaza durereaB.tractiuni vertebrale la pat- pentrurelaxarea
musculaturii lombare tensionate ( care creste durerea prin intrarea
intr-un cerc vicios pe care il intretine ). In perioada
subacuta-continuarea exercitiilor de relaxare a musculaturii
lombare, trebuie tinut cont ca aproape toti pacientii cu dureri
lombare recidivante au o lipsa de suplete a musculaturii ( ceea ce
face ca la o aplecare in fata sau la rasucirea coloanei lombare sa
se intinda usor un tendon sau un muschi si sa apara durerea, o
miscare identica la o persoana cu elasticitate normala fiind bine
tolerata si neproducand simptome )Programul Williams cuprinde 2
faze pentru acest sadiu, care se succed la interval de2 saptamaniin
cazul unei evolutii favorabile.
Program Williams faza 1Ex 1-intins pe spate, genunchii indoiti
si incet permitandu-le sa cada pe podea in pozitia intinsa,
relaxat; se repeta de 5 ori ( pentru promovarea flexibilitatii
lombare si a ischiogambierilor-musculatura posterioara a coapsei
)Ex 2-intins pe spate, flecteaza genunchii, apoi se aduc ambii
genunchi deasupra pieptului si cu ambele maini se trage de genunchi
spre piept, se tine aceasta pozitie pana se numara la 10, apoi se
revine la pozitia de start cu picioarele intinse; se repeta de 3
ori ( pentru promovarea flexibilitatii lombare si a
ischiogambierilor )Ex 3-intins pe spate cu picioarele pe podea,
mainile unite in spatele gatului, se ridica un genunchi cat se
poate de aproape catre piept; se mentine pozitia cat se numara pana
la 10; se revine in pozitia neutra initiala si se repeta cu
piciorul opus pana fiecare picior a fost indoit de 5 ori ( pentru
elasticitatea lombara, ischiogambieri, iliopsoas, pentru a creste
puterea musculaturii abdominale )Ex 4-intins pe spate cu mainile
deasupra capului si cu genunchii indoiti, se incearca lipirea zonei
lombare de podea si in acelasi timp se contracta musculatura
abdominala; se mentine aceasta pozitie pana la 10 si se repeta de 5
ori ( pentru cresterea puterii musculaturii abdominale superioare
si inferioare )Ex 5-in sezut pe scaun cu mainile pe langa corp,
aplecarea capului intre genunchi, permitand mainilor sa ajinga pe
podea; se mentine pozitia pana se numara la 3; se aduce corpul in
pozitia initiala; se repeta de 5 ori ( pentru elasticitate lombara
si a ischiogambierilor, se creste forta musculaturii lombare
inferioare )Ex din faza 1 trebuie facute de 2 ori/zip tr o perioada
de4 saptamani; daca la sfarsitul acestei perioade pacientul nu a
avut dificultati in performarea exercitiilor, se pot adauga ex de
faza 2Program Williams faza 2Ex 1-intins pe spate, se indoaie ambii
genunchi, picioarele sunt pe podea; se roteaza bazinul si
picioarele spre stanga si apoi spre dreapta; se repeta de 5 ori (
pentru promovarea elasticitatii lombare si a ischiogambierilor )Ex
2-intins pe spate, se ridica un picior deasupra podelei, se mentine
pana la 10, apoi se revine cu piciorul pe podea; se repeta de 5 ori
( pentru cresterea fortei musculaturii abdominale )Ex 3-in picioare
tinand mainile pe un scaun/masa; genuflexiune cu revenire in
pozitia initiala ( ptr cresterea fortei musculaturii anterioare a
coapsei-cvadriceps )Ex 4-intins pe spate cu picioarele intinse la
maxim, se ridica un membrul inferior maxim posibil fara sa se
produca disconfort; se revine lent la pozitia initiala si se ridica
apoi MI opus; se executa de 5 ori cu fiecare picior ( pentru
promovarea flexibilitatii lombare, ischiogambieri, iliopsoas )Ex
5-pe spate cu ambele MI ( membrele inferioare ) intinse , se aduce
piciorul drept pe genunchiul stang; se roteaza genunchiul flectat
spre dreapta si apoi spre stanga in masura confortului; se repeta
apoi cu MI opus, de 5 ori de fiecare parte ( pentru elasticitatea
rotatoare a soldurilor )Ex 6-in picioare, relaxat prin inspir si
expir amplu, se apleaca in fata usor trunchiul din solduri, cu
genunchii intinsi; se incearca atingerea podelei cu degetele
mainilor; se repeta de 5 ori ( pentru elasticitatea lombara si IG
)Ex din faza a 2 a trebuie facute de 2 ori/zi timp de 4 luni; daca
la sfarsitul acestei faze totul se desfasoara confortabil, se poate
trece la la faza 3In perioada cronicase continua cresterea supletii
lombare si tonifierea musculaturii slabeCresterea supletii
lombare:-prin exercitii de basculare a bazinului-Faza 3 a
programului Williams ( sunt esentiale ptr pacientii la care se
accentueaza durerea la cresterea curburii lombare-a lordozei, pot
agrava simptomatologia in unele cazuri, cand nu se executa; cei
care beneficiaza sunt urmatoarele categorii: pacientii cu cresterea
marcata a curburii lombare, obezii cu distributie abdominala, cei
la care mersul in pozitie dreapta este inconfortabil, cei care au
simptomatologie cand stau pe spate /burta, dar nu si pe o parte cu
soldurile si genunchii indoiti, cei la care cand testarea flexiei
lombare este mai putin dureroasa si mai liber realizata decat
extensia lombara )Initial ex ercitiile se efectueaza in pat, apoi
pe o suprafata ferma si, in final, in picioare; de retinut inca o
data ca obiectivul principal il reprezinta aplatizarea
curburii-lordozei lombareEx 1-intins pe spate cu o perna sub cap,
soldurile si genunchii sunt flectati, picioarele pe podea, cu
calcaiele destul de apropiate de fese; pacientul preseaza ferm
lomba pe podea, contractand muschii fesieri si abdominali; dupa,
estebasculatbazinul prin ridicarea feselor de pe podea, dar cu
mentinerea contactului lombei aplatizate; cea mai frecventa eroare
este reprezentata de ridicarea si a zonei lombare impreuna cu
fesele, crescand astfel curbura lombara si obtinand efectul
contrar-accentuarea durerii; se efectueaza de 10 ori de 2 ori/zi,
treptat ajungandu-se la 20 de 2 ori/zi la cei peste 50 ani,
respectiv 40 de 2 ori/zi la ceilalti; gradat dupa o perioada de
timp, flexia soldurilor si a genunchilor este redusa pana ajung sa
fie intinse complet; dupa 4 saptamani se poate trece la ex din
picioare.Ex 2-in picioare, cu spatele la perete si calcaiele la
25-30 cm de acesta; se aplica sacrul si lomba aplatizate pe perete;
se apropie treptat calcaiele de perete, mentinind contactul lombei
cu acestaTONIFIEREA MUSCULATURII SLABE ( ABDOMINALE SI EXTENSOARE
LOMBARE )Scopul este ca trunchiul inferior sa realizeze o pozitie
neutra a bazinului si de asemenea o presiune de abdominala de
preluare a unei parti din presiunea transmisa discurilor dintre
vertebrePozitia neutra a bazinului este conditionata de intinderea
musculaturii extensoare ( extensorii paravertebrali si psoasiliacul
), dar si de tonifierea abdominalilor ( care trag in jos de pubis )
si a fesierilor ( care trag in jos de fata posterioara a bazinului
)-deci muschii care vor realiza bascularea bazinului cu
delordozareEx 1-intins pe spate, cu genunchii indoiti la 90 grade
si lipiti unul de altul, talpile pe pat; se incearca ridicarea lor
spre tavan, tot timpul zona lombara in contact cu patul ( cea mai
buna contractie concomitenta a musculaturii lombare si abdominale
); se poate realiza progresiv cu genunchii tot mai intinsi, dar
avand grija ca zona lombara sa ramana in contact cu patulEx
2-intins pe pat, cu genunchii la 90 grade, talpile pe pat; se
ridica capul-umerii-trunchiul ( bratele intinse ), pana cand
palmele ajung la 10 cm, apoi se revine ( pentru dreptii abdominali
) in continuare, ridicarea trunchiului se face cu mainile lateral
de genunchi ( stanga-dreapta )Ex 3-in patrupedie, pentru corectarea
lordozei lombare-se suge peretele abdominal, se mentine 5-6
secunde, se repeta-ptr transversul abdominal
IN FAZA DE REMISIUNE COMPLETA, se face un program de prevenire a
recidivelor, asa-zisa scoala a spatelui, cu 3 obiective
principale:1. constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare
si a bazinului2.inzavorarea ( inlacatarea ) coloanei
lombare3.mentinerea fortei musculare ( musculatura trenului
inferior si fesierii ) Se recomanda ca exercitiile sa fie efectuate
la indicatia si sub supravegherea kinetoterapeutului. Cu ajutorul
unui program de exercitii bine structurat, bolnavii isi activeaza
circulatia locala, ceea ce ajuta la reducerea inflamatiilor si
durerilor, la eliminarea produselor metabolice si la refacerea
articulatiilor afectate. Pare simplu, dar procesul in sine este
extrem de complicat, deoarece fiecare pacient este unic: are o
anumita boala, un sistem imunitar specific, boli asociate etc., de
care trebuie sa tinem cont atunci cand elaboram programul de
exercitii.
Exercitii pentru hernia de disc cervicala:1. Se intoarce incet
capul spre stanga, apoi cu ajutorul mainii aplicate pe barbie se
mai mobilizeaza capul cativa centimetri spre stanga. Se mentine in
aceasta pozitie 20 de secunde. Apoi se repeta miscarea identic si
spre partea dreapta.
2. Capul se indoaie spre stanga si, prin miscari usoare, se
incerca pozitionarea urechii stangi pe umar. Cu mana stanga se
aplica presiune pe tample pentru a forta putin miscarea. Se mentine
aceasta pozitie 20 de secunde, apoi se repeta miscarea identic si
spre partea dreapta.
3. Capul se apleaca inainte si se incearca atingerea pieptului
cu barbia. Este necesar ca umerii sa fie relaxati. Se mentine
pozitia 20 de secunde si apoi miscarea se repeta.
4. Bolnavul sta in decubit dorsal (intins pe spate) cu genunchii
intinsi si cu o perna sub cap si gat pentru suport. Se flecteaza
capul (se indoaie) si se mentine pozitia timp de 10 secunde, apoi
se relaxeaza. Miscarea se repeta de 10 ori.
Exercitii pentru hernia de disc lombara (preluate din programul
Williams):1. Bolnavul sta in decubit dorsal (culcat pe spate) si
flecteaza si intinde genunchii.
2. Pacientul sta culcat pe spate si trage un genunchi cu ambele
maini, la piept, incercand sa atinga fruntea. Se procedeaza la fel
si cu celalalt genunchi.
3. Pacientul executa miscarile ca la exercitiul precedent, insa
cu ambii genunchi deodata.
4. Bolnavul sta in decubit dorsal, cu mainile sub cap si isi
trage un genunchi la piept cat mai mult, apoi celalalt, apoi ambii
deodata.
5. Se sta in decubit dorsal, cu bratele ridicate pe langa cap in
sus, genunchii flectati la 90 de grade cu talpile pe podea. Din
aceasta pozitie se impinge zona lombara spre sol, se contracta
muschii abdominali si se ridica usor zona sacrata de pe podea. Se
revine la pozitia initiala si apoi se repeta exercitiul.
6. Pacientul sta sezand pe scaun, cu genunchii mult departati.
Se apleaca mult inainte astfel incat sa atinga cu mainile solul de
sub scaun. Se mentine aceasta pozitie 4-5 secunde, se revine, apoi
se repeta. Fiecare exercitiu prezentat mai sus se executa de 3-5
ori, repetandu-se de 2-3 ori pe zi. Dupa 2 saptamani, acestor
exercitii li se pot adauga urmatoarele:
7. Pacientul sta in decubit dorsal, cu genunchii flectati si
talpile sprijinindu-se pe podea. Se apleaca ambii genunchi deodata
spre dreapta, apoi spre stanga, pana ating solul.
8. Bolnavul sta in decubit dorsal, calcaiul drept il aseaza pe
genunchiul stanga si executa o abductie cat mai interna a soldului
drept, pana se atinge cu genunchiul drept solul, apoi se
inverseaza.
9. Pacientul sta in decubit dorsal si ridica alternativ cat mai
sus cate un membru inferior extins (fara a indoi genunchii).
10. Bolnavul sta in ortostatism (in picioare) si executa
genuflexiuni sprijinindu-se cu mainile de spatarul unui scaun.
Spatele trebuie tinut perfect drept, iar calcaiele raman pe sol in
timpul exercitiului.
11. In decubit dorsal, se executa bicicleta cu bazinul mult
basculat.
Se pot face si exercitii din pozitia atarnat: cu fata sau
spatele la spalier, ridicari de genunchi la piept, rotare genunchi
stanga-dreapta, bascularea membrelor inferioare.
