Bican Eusebiu-Teodor RISE anul III ,grupa.431

Miscarea Hippie

Conform dicţionarului Webster un hippiot aste caracterizat ca fiind "un tânăr din anul 1960,

care respinge normele sociale stabilite, care reacţionează spontan şi care promovează

exprimarea liberă, iubirea şi extinderea conştiinţei, deseori având păr lung şi haine

neconvenţionale, folosind uneori substanţe halucinogene precum marihuana şi haşişul".Una

din figurile marcante ale timpului a fost ABBIE HOFFMAN, activist politic si fondatorul

"THE YOUTH INTERNATIONAL PARTY" (>"yippies", de unde mai tarziu a derivat

"hippies"). Hoffman este de altfel considerat fondatorul miscarii "hippie" sau "flower power",

iar prin discursurile sale "sonore" si puternic satirice impotriva razboiului din Vietnam si a

materialismului vestic, a rasismului, si discriminarilor de orice gen, a fost imediat indragit de

tineri si a atras cat mai multi adepti.

Ideologia hippie este caracterizată de: flower-power, atotputernicia dragostei, eliberarea de

tipare, hedonismul; trăiau dupa legile făcute de ei, nu după cele impuse de guvernul american:

guvernul (din '69) era foarte ingrozit de ideea de pace, ştiind că au de dus un război, iar ceea

ce se întampla în ţară nu le era absolut deloc pe place.

Ca filosofie de viaţă, adepţii acestei culturi promovau "întoarcerea la natură" -"Mother

Nature", credeau foarte mult în Gaia, "zeiţa pământului" şi aplicau practici influenţate de

shamanism, hinduism etc. (de ex. apelul la droguri - cele naturale - pentru atingerea

echilibrului perfect, pentru comunicare spirituală deplină între om şi natură). Numai că,

ulterior, plecând de la drogurile aşa-zis uşoare s-a ajuns în cele din urmă la consumul de

droguri puternice, care a dus la dezechilibru psihic şi căderea în promiscuitate a hippioţilor.

Hippioţii luptau pentru ilegalizarea discriminărilor de rasă în principal, pentru toleranţă, pace

şi iubire. Iar pentru aceasta apelau la muzică. Aşa a apărut şi fenomenul Woodstock.

Woodstock Music and Art Festival a fost un festival american de rock de mare avengură, ce

a avut loc între 15 şi 18 august 1969, pe cei 2,4 km² (600 de acri) ai fermei lui Max Yasgur, în

zona rurala Bethel, New York. Pentru majoritatea, acesta a reprezentat exemplul cel mai

elocvent al contra-culturii anilor '60 şi al curentului hippie. Mulţi dintre cei mai cunoscuţi

muzicieni ai timpului au fost prezenţi pe scena acestui festival, în acel weekend polios - totul

fiind surprins in filmul "Woodstock",apărut în 1970.

Muzica hippioţilor este cântată însăşi de artişti care erau în ideologia hippiotă:Janis Joplin, Steppenwolf, The Animals, Melanie Safka, Joan Baez, Jimi Hendrix, Jim Morrison, John Lenon, Bob Dylan, Grateful Dead sunt hippies prin excelenţă, artişti care sunt ascultaţi la fel de mult şi în ziua de astăzi (oldies, but goldies).

Istoric: Primele manifestări ale culturii Hippie au loc în Statele Unite. Rădăcinile acestei

culturi se găsesc însă pe pământ european, şi mai precis, în Germania. Se pare că teritoriile

germane au fost destul de târziu şi cu dificultate creştinate şi asta datorită ataşamentului

locuitorilor lor pentru credinţele păgâne ale strămoşilor lor. În cele din urmă, cum ritualurile

păgâne nu dispăreau din practicile proaspeţilor creştinaţi, ele au fost adoptate de biserică şi li

s-a schimbat destinaţia, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea ritualurilor păgâne, care, în timp,

au devenit adoptate de creştinism.

Pe un astfel de fond cultural şi religios se formează în Germania o comunitate de indivizi care

practică păgânismul, idolizează elementele naturii şi propovăduiesc întoarcerea omului la

natură şi îndepărtarea lui de industrializarea excesivă. În această comunitate de germani se

găsesc rădăcinile mişcării hippie. Emigranţii germani ajunşi în Statele Unite îşi continuă

practicile păgâne, atrăgând în mijlocul lor şi adolescenţii americani. Astfel, în jurul anilor '60,

se formează cultură Hippie.

Contextul cultural şi social în care se formează această cultură este propice dezvoltării ei.

Climatul este specific experimentelor şi nonconformismul se manifestă în tot mai multe

domenii. Este perioada în care iau fiinţă şi se dezvoltă suprarealismul, dansul modern,

dadaismul, păgânismul, feminismul, psihanaliza şi medicina naturistă. In acelaşi timp,

accentuarea industrializării, şomajul, lucrul cu maşinile, tehnologia, introduc în viaţa

individului o undă de irealitate din ce în ce mai accentuată.

Cultura hippie a prins rapid în toata lumea, inclusiv în România (trupele romanesti din

perioada hippie: Mondial, Phoenix, Sfinx şi cântăreţi ca Florian Pitiş).

Conform definoţiei date de activiştii PCR, hipioţii erau: tinerii pletoşi, care sfidau bunele

moravuri sau subminau autorităţile, iar mişcarea hippie: "este o manifestare capitalistă, menită

să destrame familiile şi care nu promovează valorile autohtone"; erau luaţi de duba de poliţie

direct din stradă şi băgaţi în puşcărie fără a li se spune de ce (pentru că purtau piele, fuste mai

scurte sau aveau plete)

"Make love not war" este îndemnul hippie pentru pace, pentru armonie şi acceptarea

diferenţelor culturale. Micarea hippie a fost, aşadar, una non-violentă, deşi grupările hippie

aveau lideri şi se făceau întâlniri la care gradul de participare era copleşitor.

Poluarea, ca factor negativ al industrializării, şi nu numai, rup legăturile pe care omul le are cu

natura. În acest context, mişcarea Hippie apare ca o reacţie firescă de protest împotriva a tot

ce reprezintă industrializarea. Păgânismul hipioţilor nu are nici o legătură cu maleficul, ci

înseamnă adorarea naturii sub toate formele ei, idolizarea soarelui, ca dătător de viaţă, iubirea

plantelor, a oamenilor, a animalelor. Hippioţii preferau să locuiască în zonele însorite ale

Stateor Unite, cu precădere în California sau Florida şi se întâmplă deseori ca aceste

comunităţi de hippie să locuiască în afara locuinţelor construite în oraşe. Ei preferau parcurile,

plajele sau chiar îşi construiau locuinţe în copaci.

Poate cea ma puternică mişcare hippie dn istorie s-a petrecut în vara anului 1967, când

melodia care a devenit hit în America, « San Francisco », lansa următoarea invitaţie: "If

you're goin to San Francisco, make sure you wear some flowers in your hair". Se estimează că

peste 100.000 de oameni au trecut prin San Francisco în vara anului 1967.

Viaţa hippioţilor era cu totul diferită de cea a membrilor respectabili ai societăţii. Regulie lor

de viaţă, de comportament, ţinuta vestimentară, erau inedite şi şocante. Dacă punkerii vor

urmări să şocheze şi să sperie prin apariţie, hippioţii erau cât se poate de paşnici. Pacifismul

este una din cele mai importante trăsături ale mişcării Hippie, mişcare care s-a făcut cunoscută

de altfel şi prin lupta nonviolentă împotriva războiului din Vietnam.

Totuşi, lucrurile pentru care militau hippiotii erau destul de şocante pentru societatea clasică.

Membrii acestei culturi doreau să trăiască în oraşe tip grădini, cereau reforme sociale,

culturale, sexuale şi vestimentare. Întreaga lor viaţă este o întoarcere la natură. Hippiotii

practicau sexul liber şi susţineau puterea iubirii prin slogane ca: "flower power" sau "make

love, not war". În ceea ce priveşte alimentaţia, membrii subculturii hippie erau vegetarieni şi

refuzau pe lângă carne orice produs de origine animală, cum ar fi laptele sau ouăle. În acelaşi

timp, ei practicau medicina naturistă. Deşi alcoolul nu era tolerat în comunităţile hippie,

drogurile uşoare sau cu efect halucinogen erau consumate în cantităţi considerabile.

Cei mai multi dintre hippie nu aveau locuri de muncă, ducând un stil de viaţă boem, care însă

nu le oferea niciun fel de siguranţă pentru ziua de mâine.

Atitudinea şi relaţia cu societatea: Mişcarea hippie a fost poate cea mai interesantă din cele

promovate şi prin muzică, având un mesaj clar anti-materialist, anti-american-way-of-life.

Adepţii mişcării hippie s-au revoltat împotriva valorilor clasei sociale de mijloc, pe care au

vazut-o dominată de materialism, împotriva războiului din Vietnam, considerat inuman, şi au

pledat pentru acceptarea culturilor religioase ne-tradiţionale.

Manifestări vizuale: Tot în cadrul imaginii promovate de cultura Hippie întră body

paintingul. Membrii acestei culturi îşi acopereau corpul cu picturi colorate, de cele mai multe

ori cu motive florale sau cu motivul soarelui. Spre diferenţă de tatuajele practicate în cadrul

culturii rock sau hip hop, desenele hippioţilor nu erau permanente. Bijuteriile lor erau de

asemenea de multe ori pictate. Cele mai des întâlnite motive în vestimentaţia hippie sunt

motivele florale, iar culorile purtate erau vii, stridente, îndrăzneţe, în contrast cu cenuşiul sau

cu palidele nuanţe ale veşmintelor membrilor respectabili ai societăţii.

Foarte autentice şi originale, imaginile hippioţilor sunt întâlnite uneori şi în zilele de azi, deşi

cel mai adesea stilul vestimentar al acestora este folosit doar pentru a oferi designerilor

vestimentari surse de inspiraţie în cadrul anumitor colecţii.

Stilul vestimentar propus de hippioţi este în accord total cu felul de viaţă practicat de aceştia.

Multe elemente ale vestimentaţiei hippie sunt preluate din cultura africană, neagră. De fapt,

însăţi denumirea de hippie provine de la termenul hip, termen ce va da mai târziu denumirea

subculturii hip hop. Hippiotii îşi atrag denumirea de la cea a  oamenilor albi din Statele Unite

care intrau în legătură cu subcultura negrilor. Nu e de mirare, deci că vestimentaţia hippie are

multe influenţe ale culturii africane. De multe ori, hippiotii preferau să nu se îmbrace deloc,

pentru că practicau nudismul, în dorinţa de a fi mai aproape de natură. Ei preferau să mergă

desculţi sau să folosească sandale. Nici femeile şi nici bărbaţii nu-şi tundeau părul, iar pletele

lungi erau cel mai des întâlnite în cadrul imaginii membrilor acestei comunităţi.

Hainele purtate erau colorate intens şi aveau deseori imprimeuri cu motive florale sau

geometrice. Cămăşile înnodate în talie, pantalonii sau fustele lungi, largi, rochiile lejere, erau

veşmintele cele mai des întâlnite la hippioţi. Ideea unui look era aceea de a da deplină

libertate de mişcare corpului, de a fi lejer, plăcut şi răcoros, din ţesături naturale. Hippiotii îţi

întregeau de multe ori imaginea prin folosirea accesoriilor. Foarte des în cadrul subculturii

hippie, bărbaţii poartă bijuterii. De asemenea, de multe ori se poartă pe post de bijuterii

împletituri de flori purtate pe cap, la gât sau în păr. Accesoriile folosite sunt de multe ori din

ceramică, din os sau piatră, deseori fiind folosite cristale de mină sau pitre semipreţioase.

Metalele preţioase, aurul, argintul, nu sunt apreciate de hippioţi.

Bibliografie : Hippie - Flower Power | tscarena.ro www.tscarena.ro