2
1. Hrana sănătoasă "Alimentele voastre să fie medicamente şi medicamentele voastre să fie alimente" Hipocrate În perioada dificilă pe care o traversăm trebuie să conştientizăm pericolul alimentar care ne ameninţă sănătatea trupească şi sufletească, fiind încolţiţi de o mulţime de boli. Medicii creştini ortodocşi sunt îngrijoraţi de creşterea numărului bolilor şi a mortalitaţii din ultimii ani. O mare parte din aceste boli sunt cele gastrointestinale, cardiovasculare, reumatice apărute în urma modificării nefaste a produselor din ultimele decenii. Alimentaţia zilnică a străbunilor noştri se constituia din: pâine neagră (la copt se foloseau făina de secară, făina de grâu numită în popor "crupcă" sau "ieremic" şi botcalele din hamei sau drojdii de vin), diferite feluri de cvas, băuturi din plante medicinale, diferite cereale integrale (azi înlocuite cu tot felul de fulgi - de ovăs ş.a.), diferite condimente (imbir, cardamom, şofran, ş.a), o cantitate mare de legume (rădăcini de ţelină, morcov, sfeclă roşie) şi fructe, uleiurile nerafinate, seminţe de floarea-soarelui, dovleac, in, nuci, prune uscate etc. Ştiinţa modernă a demonstrat corectitudinea unei astfel de alimentaţii. În urma rafinării, alimentele îşi pierd din proprietăţile naturale. Toate substanţele nutritive din seminţele de grâu se afla în tărâţe şi în germeni. Interiorul din care se scoate făina de grâu conţine amidon. E adevarat că se obţine o pâine foarte gustoasă, însă organismul este jefuit şi înşelat, sângele se acidifiază, organele se încarcă de reziduuri mucoase şi sedimente. Nu este de mirare că agenţii patogeni pătrund cu uşurinţă în organismul uman. De cele mai multe ori făina albă este făcută "şi mai albă". Pentru aceasta se utilizează substanţe toxice, se adaugă conservanţi care o fac şi mai otrăvitoare. Adevărat este faptul că noi nu ştim ce mâncăm, adică folosim pâine fără nici o valoare alimentară, iar ceea ce este mai sănătos dăm animalelor (făina din tarâţe). Cine cumpără cu regularitate pâine albă şi prăjituri, biscuiţi din făină albă, trebuie să adauge la preţul lor, şi cheltuielile pentru dentist şi alţi medici. Alimentele nerafinate - tărâţele, legumele, fructele, - prin valoarea lor nutritivă, realizează corect metabolismul din organism, astfel încât se asimilează toate substanţele nutritive preţioase (vitaminele, mineralele). Aceasta înseamnă un surplus de energie şi mai multă rezistenţă, o creştere a imunităţii împotriva bolilor, o mai bună funcţionare a glandelor şi, ca urmare, o mai bună reglare a greutaţii corporale, curăţirea sângelui şi ţesuturilor de tot felul de substanţe reziduale. Conform calendarului bisericesc, aceste alimente, precum şi tot felul de crupe şi peşte se folosesc aproape 220 de zile pe an. O alimentaţie asemeni celei din zilele de post este recomandată de medici la tratarea bolilor cardiovasculare, diabet zaharat, obezitate, gută ş.a. Prin urmare, trebuie să conştientizăm că posturile sunt de un mare folos pentru sănătatea noastră. În afara postului e binevenită folosirea laptelui acru şi a smântânii de casă. Totodată, se recomandă: abţinerea de la alimentele pregătite rapid - fast-food, care se oferă la toate gările, magazinele, pieţele; excluderea categorică a produselor rafinate - pastele făinoase, făina albă şi produsele din ea, uleiurile rafinate, zahărul şi derivatele lui; excluderea a tot felul de biscuiţi din făină rafinată, chipsuri, ciocolate artificiale, produse de patiserie cu conservanţi, coloranţi, aromatizatori, aditivi etc.; excluderea băuturilor care conţin stimulatori ca pepsi-cola, coca-cola, fanta ş.a; excluderea maionezei, margarinei şi a produselor care le conţin (torturi, biscuiţi, plăcinte); excluderea produselor din soie modificată genetic. Vă propunem câteva reţete pentru îmbunătăţirea metabolismului: I. Cvas de casă Această băutură conţine substanţe minerale şi microelemente cum ar fi magneziul, zincul, fierul, cuprul şi vitaminele grupei B. Întrebuinţarea zilnică a cvasului contribuie la tratarea bolilor reumatice, obezităţii, la micşorarea colesterolului din sânge, la înlăturarea acneei. Ingrediente: 250 gr. pesmeţi pâine neagră, 4 linguri de botcale lichide din hamei, 4-8 linguri de miere, sucul unei lămâi, 4 litri de apă. Apa clocotită se toarna peste pesmeţi, se lasă să se răcească până la temperatura de 30-350C, apoi se adaugă botcalele, mierea, sucul de lămâie. Amestecul se lasă pentru 24-48 ore, apoi se toarnă în sticle şi se pune la rece. Cel mai bun pentru sănătate este cvasul de 7-8 zile. E binevenit la disbacterioza intestinală. II. Lapte acru de casă cu crupe de hrişcă (micul dejun) Ingrediente: 200 gr. lapte acru de casă, 2-3 linguri crupe de hrişcă crudă sau făină de hrişcă

Hrana sănătoasă

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Hrana sănătoasă

1. Hrana sănătoasă"Alimentele voastre să fie medicamenteşi medicamentele voastre să fie alimente"HipocrateÎn perioada dificilă pe care o traversăm trebuie să conştientizăm pericolul alimentar care ne ameninţă sănătatea trupească şi sufletească, fiind încolţiţi de o mulţime de boli.

Medicii creştini ortodocşi sunt îngrijoraţi de creşterea numărului bolilor şi a mortalitaţii din ultimii ani. O mare parte din aceste boli sunt cele gastrointestinale, cardiovasculare, reumatice apărute în urma modificării nefaste a produselor din ultimele decenii.

Alimentaţia zilnică a străbunilor noştri se constituia din: pâine neagră (la copt se foloseau făina de secară, făina de grâu numită în popor "crupcă" sau "ieremic" şi botcalele din hamei sau drojdii de vin), diferite feluri de cvas, băuturi din plante medicinale, diferite cereale integrale (azi înlocuite cu tot felul de fulgi - de ovăs ş.a.), diferite condimente (imbir, cardamom, şofran, ş.a), o cantitate mare de legume (rădăcini de ţelină, morcov, sfeclă roşie) şi fructe, uleiurile nerafinate, seminţe de floarea-soarelui, dovleac, in, nuci, prune uscate etc. Ştiinţa modernă a demonstrat corectitudinea unei astfel de alimentaţii.

În urma rafinării, alimentele îşi pierd din proprietăţile naturale. Toate substanţele nutritive din seminţele de grâu se afla în tărâţe şi în germeni. Interiorul din care se scoate făina de grâu conţine amidon. E adevarat că se obţine o pâine foarte gustoasă, însă organismul este jefuit şi înşelat, sângele se acidifiază, organele se încarcă de reziduuri mucoase şi sedimente. Nu este de mirare că agenţii patogeni pătrund cu uşurinţă în organismul uman.

De cele mai multe ori făina albă este făcută "şi mai albă". Pentru aceasta se utilizează substanţe toxice, se adaugă conservanţi care o fac şi mai otrăvitoare. Adevărat este faptul că noi nu ştim ce mâncăm, adică folosim pâine fără nici o valoare alimentară, iar ceea ce este mai sănătos dăm animalelor (făina din tarâţe).

Cine cumpără cu regularitate pâine albă şi prăjituri, biscuiţi din făină albă, trebuie să adauge la preţul lor, şi cheltuielile pentru dentist şi alţi medici.

Alimentele nerafinate - tărâţele, legumele, fructele, - prin valoarea lor nutritivă, realizează corect metabolismul din organism, astfel încât se asimilează toate substanţele nutritive preţioase (vitaminele, mineralele). Aceasta înseamnă un surplus de energie şi mai multă rezistenţă, o creştere a imunităţii împotriva bolilor, o mai bună funcţionare a glandelor şi, ca urmare, o mai bună reglare a greutaţii corporale, curăţirea sângelui şi ţesuturilor de tot felul de substanţe reziduale.

Conform calendarului bisericesc, aceste alimente, precum şi tot felul de crupe şi peşte se folosesc aproape 220 de zile pe an.

O alimentaţie asemeni celei din zilele de post este recomandată de medici la tratarea bolilor cardiovasculare, diabet zaharat, obezitate, gută ş.a. Prin urmare, trebuie să conştientizăm că posturile sunt de un mare folos pentru sănătatea noastră.

În afara postului e binevenită folosirea laptelui acru şi a smântânii de casă.

Totodată, se recomandă:

abţinerea de la alimentele pregătite rapid - fast-food, care se oferă la toate gările, magazinele, pieţele;excluderea categorică a produselor rafinate - pastele făinoase, făina albă şi produsele din ea, uleiurile rafinate, zahărul şi derivatele lui;excluderea a tot felul de biscuiţi din făină rafinată, chipsuri, ciocolate artificiale, produse de patiserie cu conservanţi, coloranţi, aromatizatori, aditivi etc.;excluderea băuturilor care conţin stimulatori ca pepsi-cola, coca-cola, fanta ş.a;excluderea maionezei, margarinei şi a produselor care le conţin (torturi, biscuiţi, plăcinte);excluderea produselor din soie modificată genetic.Vă propunem câteva reţete pentru îmbunătăţirea metabolismului:

I. Cvas de casă

Această băutură conţine substanţe minerale şi microelemente cum ar fi magneziul, zincul, fierul, cuprul şi vitaminele grupei B. Întrebuinţarea zilnică a cvasului contribuie la tratarea bolilor reumatice, obezităţii, la micşorarea colesterolului din sânge, la înlăturarea acneei.

Ingrediente: 250 gr. pesmeţi pâine neagră, 4 linguri de botcale lichide din hamei, 4-8 linguri de miere, sucul unei lămâi, 4 litri de apă.

Apa clocotită se toarna peste pesmeţi, se lasă să se răcească până la temperatura de 30-350C, apoi se adaugă botcalele, mierea, sucul de lămâie. Amestecul se lasă pentru 24-48 ore, apoi se toarnă în sticle şi se pune la rece.

Cel mai bun pentru sănătate este cvasul de 7-8 zile.

E binevenit la disbacterioza intestinală.

II. Lapte acru de casă cu crupe de hrişcă (micul dejun)

Ingrediente: 200 gr. lapte acru de casă, 2-3 linguri crupe de hrişcă crudă sau făină de hrişcă crudă (obţinută cu ajutorul râşniţei de cafea). Acest fel de mâncare conţine toate mineralele necesare unui om pentru o zi.

Crupele de hrişcă se amestecă seara cu laptele acru şi se lasă la înmuiat peste noapte. Dimineaţa sunt gata de întrebuinţare. Făina de hrişcă se poate amesteca cu o oră înainte de întrebuinţare.

La dorinţă puteţi adăuga 2 linguri de seminţe de in, 2 linguri de tărâţe, o linguriţă de frunze de urzici uscate. (După medicul ortodox Veaceslav Zakrevski)http://www.toaca.md/?article_id=58&p...ive&ziar_id=12