FnruN Locm$rEANu

.. . ,i,. : i ..t: i' ...'l

ef

nonn de

FlonrN Locnn$TEANU

Negru profuhd,noian de negru

roman

6AIDEEAEURopEAN{

UNU IIEKH

m inceput si plAng in fiecare noapte. De cumse dd stingerea, mi ghemuiesc in patul meujegos, imi vAr capul in perni gi mi gAndesc

la Antonio. Presimt ci n-am s6-I mai vid niciodati. Ams-o mierlesc intre aceqti pereli reci de celuli roman5., ve-gheatl probabil de cAteva delinute imbitrAnite, femeidrogate, gi o muiere nebunh care gi-a ucis bbrbatul, pre-ot, numai pentru binuiala cI se incurcase cu o cucoandevlavioasi, cu vreo zece ani mai micd decAt el.

De fiecare dati se intAmplS la fel riar in noapteaasta n-am somn. N-am alipit decAt cAteva minute, celmult un ceas. Din patul meu, aflat la etaj, se vede binefelinarul de-afari, pAni in zori aprins. in jurul lui, fl.u-turi cAt vrabia de mari, continui si-i dea tArcoale. N-aumierlit-o inc5. dar n-au nicio gansi si scape: de cum voratinge sticla, igi vor da duhul; prea multd lumini stricS.Am invilat asta de la boschetari. Sunt oameni cu pcoa-la viefii, deprinqi cu grldinile publice in care igi petrecnoplile, dibuind in focul felinarelor semne necunoscutemajoritarilor... Sub mine, in patul de dedesupt, Crina,o liganci din Ardeal, blgati Ia pArnaie pentru trafic dedroguri de mare risc, se agitl gi bolborosegte prin somn.La inceput, o las in pace. Muierea asta vorbegte in somncu cei gase copii minori, inchipuindu-gi ci i-a lisat acasd

Fr,onnv Locnngrnauu

degi tot ea povestea in urmi cu o luni, cand a fost re-partizatl. in celula pentru romii romAni, ci-i fuseserlridicali de autoritifi qi internafi intr_o casd de copii dinSibiu... Md doare undeva de copiii ei, vreau si dorm, mdscutur qi bat cu piciorul in saltea, strig... Ardeleanca setrezegte brusc, se scuturd gi dispare .rrb pdt.rru ain pe,de capri ca gi celelalte fete .u"u, brri*ace, imi p"omij desub-agternuturi o piruiali zdravd.nd., amAnati deocam_datd pentru a doua zi. i-ncele din urmi adorm...

Caracatila este sora noastrd mai mare, ea singurdmuncegte pentru to!i; de fapt, furi in pielele CraiJvei,cergegte de zilele oragului gi-n sdrbitorile religioase ;ie dispusd, cAnd i se cere, si smulgi afigele electrale depe panouri, indiferent la solicitarea cirui gmecher. Totce aduce bani nu e de ignorat fiindci in societatea deazi toti trebuie si supraviefuim, fiecare cAgtigAndu_giexistenla cum poate... Eu am zece anigori, u* p*"i_it d"curAnd o bluzici gi o pereche de pantaloni din-veluri _toate numai zdren{e care abia de_mi acoperd goliciuneasub pAntec - gi aruncatd in piala Centrali dupi ce amfost invSlati ce sd spun: Di gi mie un buo, prtrorrrrl",trditi-ar copiii, sd nu ajungd ca mine!... MA cheami Mi-anda, sunt frumoasi gi-ag vrea sE mi mdrit arrpa l"g"unoastri insd Caracatila nu este de acord, zice cd rominiinu vor si audi de tradifia ligineascl 9i ci trebuie sImai agtept. Mama gi tata au mierlit_o amAndoi intr_osiptimAni dup6 o nelnlelegere intre clanurile noastre,pe cAnd aveam trei aniqori; mogul Halapu, bulibaga nos-tru, a mierlit-o anul trecut, intocsicat cu fierturd de ciu_pg"."i: iar tradi{ia ligineascd nu e priviti cu ochi buninici de primirie gi nici de tablagiul cel bdtrArr,

"., gug."

Negru profund, noiqn de negru

lui de curcani, care zi gi noapte sunt cu ochii pe noi... Pa-t;ronii trec pe lAngi mine cu botu-n p5.mAnt, unii imi facr;u ochiul, pulini iqi deschid portofelul ticsit cu te miri cehArloage intre care stau ascunse cAteva bancnote. tmiintind o hArtie amirAti de un leu gi trec mai departe. Unleu... Ce sd fac cu un leu, cu cinci, ct zece?... Bitu'i-arsdrdcia de patroni, c5. sunt la fel de lihnili ca mine!...Ieri, o cucoani inloliti toati in negru, dupi ce-mi intin-de banul, behiie: Zli, fdt:uch, bogdaproste, ci l-am datpentru tata... Ba am si iau lumAniri de ei, si-!i fie !ie!am obriznicit-o... Pii n-aveam dreptate?... Mi-a dat nu-mai un leu gi vroia s6-l impart cu ta-su.. . Zdu c6" da, pa'tronii 6qtia de umbl6 prin pia![ pentru cAteva legituride verdea!6, sunt mai flimAnzi decdt mine gi-n sineamea nu-i suf[r, nici pe ei gi nici pe tarabagiii care-micauti pricini de cum mi v[d: Departe de tarab5, hoalo,du-te de muncegte, fi aia 9i aia gi aia ...

Sunt a doua nbscuti, mai am gapte frafi intre doigi gase anigori. Tr[im inghesuili intr-o baraci din scAn-duri sleiti cu pimAnt galben amestecat cu bilegar. Nue r5.u, allii n-au nici atAt. Am fost patru ani la gcoaladin Popoveni fiindcd primeam alocalie pntru copii gi-nfelul acesta gtiam ci nu vor crdpa de foame frifiorii maimici. N-aveam de niciunele dar inv5{itoarea, fie-i !5rA-na uqoarS, ci s-a pr[pidit mai anul trecut de boali nea-gri, se ingrijea de mine cum putea. Pistrez gi ast[zi dela ea un abecedar, o carte de citire, o aritmetici, o cutiecu creioane colorate. Caiete qi creioane am avut ca giceilalli copii, bineinleles tot de la ea. Alteori cdpdtamchiar un ou, o prljiturici, doui-trei mere, o felie de co-zortac. Era stearp6, n-avea copii gi pentru acest motivmi indrdgise... Aga credeam... Dupi clasa a patra num-am mai dus la gcoalS fiindci regimul cel nou nu mai

Fr,onru Locnogrnaxu

era atdt de strict in privinfa gcolarizdrii _ cum se spu-nea - ca cel vechi. In afard de asta, Caracatila igi g5slseslujbd siguri la salubritate, doi dintre friliorii mairdsd_rili spdlau parbrize in interseclii, cei mai mici cerseau.Aveam indestul...

*

Md strecor in canalul colector gi alerg cAt pot de iutespre hotarul satului. CAtiva corbi md a"s.opere gi inceps5. croncS"ne agresiv. Ce gi-or fi inchipuind cd ,rrrrt?... ir.schimb, eu i-am recunoscut: sunt tovardgii mei de joacdde pe Muntele de gunoi.

,,Croncan, croncan..., incep si_i strig degi gtiu ci nule place s5-i numegti astfel. Se inalfi pi_qi fac dr.r- ,pr"gunoaie, direct peste isiaz. Croncan, cronc&r..., ii strig.Croncan, croncan...,,' imi rispund...

Iar m-au inqelat... Sigur au gi ajuns la gunoaie giciugulesc ce este mai bun: pui de gdini 9i purcelugi delapte lepddafi de liranii cu file din popoverri 9i dirr--u_halalele Craiovei gi de primprejur. Cum se'betegesc,cum ii arunc5....

,,Croncan, croncan...,,, au dispirut, inchigi de cer,fiindci in apropiere e o unitate militarl gi, cu sigurangd,sold5leii care ingrijesc de cai i-au speriat

"., ,ruo bufni-

turd de pugc5, numai aga, in bdtaie de joc. Tare le maiplace caraliilor dstora nasoli s6-gi batr joc gi de corbi fide cainii maidanezi gi de liranii din popoveni ci"ora Ldijmuiesc lubenilele ori turtele de floarea,soarelui, cAndii prind in apropierea unitilii de jandarmi; mai nasoleste ci se leag5 de ligani gi noi n_avem ce le da decAt,poate, cieiul de sub unghii. Furiogi, ne injuri $i ne ame_nint5 ci atunci cAnd vor ajunge cAini-lup, jandarmi cuadevirat, ne vor biga in pugcdrie. Deocamdati, sunt

Negru profund, noian de negru

numai nigte cilelandrii infumurafi gi scrAntili la cap, decare nu te poli apropia firi teama ci vor inventa ceva,si te umile asc6' Trdzni-i-ar Dumnezeu!...

Corbii reapar, planeazi' in cercuri de bezni pesteislazul comunal. Mi strecor gi eu, ingropath pAni lagenunchi, prin zoaiele canalului colector. Frica de jan-darmi m5" face si nu iau in seami apa care mi-ajunge inunele locuri pAni la buric...

Acum unitatea a r5.mas departe, in urm6. Risufluuqurati qi mi calir pe buza canalului, pe iarba uscathsi cald6. La o aruncituri de b5! se inal!5. Muntele de gu-noi, plin de surprize, rzvor de minun5lii. Daci este ade-virat cI toate lucrurile astea ingrimidite in mormaneimense pe o suprafafd cAt vezi cu ochii au existat cAndvain casele craiovenilor sau popovenilor ori ale satelor deprimprejur, nu e greu si-mi fac o idee despre ce po{i aflain locuri mai procopsite, si zicem Ia Bucuregti, Romasau Paris... Ei na, cd din pulina gcoali fdcuti mi-a mairimas ceva in cap!... Am mai relinut ci America e laraminunilor gi-mi inchipui ci acolo gunoaiele alcituiescmunli de cutii qi de zdrenle, de cauciucuri gi sticle, depurcelugi qi jumit5li de curcan, care se inafti pAn[ lacer!... Mi-ar plicea si ajung odat5" acolo... Si zicem,cAnd voi implini L6 ani...

Visez iar Caracatila spune cd nu e bine s5. visezi, ci{iganii nu viseazi niciodati, ci visele nu se minAnci, nute imbracl gi altele de felul acesta. Cred ci are dreptate.Mi-am revenit, canalul colector curge murdar gi galbenla picioarele mele, departe de America gi de Paris. Intrepulpe simt zemuiala care mi-a muiat chilofii, mi-i scotsi-i intind pe iarbi, Ia soare, dupi ce storc mai intAi dinei cam un litru de api murdar6 gi riu mirositoare. Dac[

Fr-onrN Locnugrnan'u 10

vor avea noroc, voi gdsi alfii mai procopsili, daci nu, iivoi lua la intoarcere uscali gi calzi.

Alunec ugoard gi vesel[ peste stratul de gunoaie dela poalele Muntelui fumegitor. Nu mi gribesc si desco_pir tainele ascunse sub creasta lestoasi fiindcr gtiu ci.voi gdsi, ca de fiecare datd, mai mult decAt imi doresc.Nu m-am ablinut totugi si iau cu mine o pereche de pan_tofi cu toc gdsili intr-o pungi de plastic arituri de artl ni-micuri: batiste, gulere de cimagi, un portjartier putredgi o rami de ochelari. Totul putea fi refoiosit dar habarn-am de ce am avut nesibuinla sd pdstrez doar panto_fii cu toc. in primul moment, m-am garrait s6-i dlruiescCaracati{ei, erau mai potrivili pentru ea. pe urmi. amhotirat si-i pistrez pentru mine; re voi smurge tocurileqi-i incal!... Erau norocul meu...

Md impiedec de o chiuvetd de bucdtdrie; imi atragatenlia o cutie de televizor cu ecranul intact, o sofa des-fundati pe care md lungesc, in treacit, dupi care trecmai departe, detagatd de confortul lumii fifoase, provo-catoare gi rea. Mi simt liberi, un copil care descoperiadevirata lume in care individuaritatea se pierde, cerurimbr5ligeazd egal obiecte neinsuflelite, stArvuri de pd_siri gi animale, cainii maidanezi pe care ii binuiesc inapropiere, gobolanii care-mi dau binefe. Nu se ascundcAnd ii surprind, pentru ci pe Muntele de gunoi nimeninu e mai presus de nimeni, toli se bucurd de mizeria li_satd de Dumnezeu intre Craiova gi popoveni. Sunt con_vinsd ci gi-n alte pirti e la fel...

Am cutreierat intinderea de gunoaie cu gAndurileaiurea pAnd la ceasul amiezii. Soarele era sus, str6pun-gAnd cu cAteva raze subliri ca spifele de bicicleti vAr_furile Muntelui fumegdtor. in acest moment al zlrei,gunoaiele care ard mocnit in interior se aprind in mod

l1 Negru profund, noian de negru

neagteptat gi atunci un imens nor de fum gi scAntei aco-per5. cerul, transformAndu-l intr-un morman de zdrenlealbastre gi rogii, negre qi galbene, vinete gi albe, pro-vocAnd o ploaie cald5", care se scuturi din belgug pesteintinderea gunoaielor. Este momentul pe care-l agtept.Goali pugci m5. las in voia lacrimilor lui Dumnezeu,singurele care ne cur5"{i pielea de murdS"ria depusd inlungile zile gi siptimAni in care corpurile s[racilor nucunosc apa... Acum insi ploaia intdrzie gi este pulinprobabil si mai cadI. Un pui de vAnt venit dinspre Jiupulverizeazi peste gunoaie o buri de ricoare dupi caretotul redevine calm, ca mai inainte...

Hotlrisc si caut de mAncare 9i de imbricat pentrufr[liorii mei, cAnd ceva mi impiedecl intr-un mod neag-teptat sb mi apuc de treabi... Teama... O presimlire aunei nenorociri pe care n-o binuisem in acel col! de raiin care mi simleam de fiecare dati feriti de riutilileIumii... Dar nu era numai presimlire qi atunci teama s-atransformat in spaimi...

Am alergat cAt am putut de repede in direcfia din-spre care se auzeau urletele. Inaintea mea, perelii fier-binli ai Muntelui fumegdtor mi ficur6. s[ md indepir-tez, dar suspinele disperirii erau atAt de aproape incAtde fiecare dati reveneam, infruntAnd dogoreala ame-ninlAnd s6-mi opS"reasci picioarele, bralele gi fa!a. Incele din urm[, m-am oprit firl si vld ce se-ntAmpli.Urletele se auzeau lAngi mine, atAt de aproape ci m-amsperiat. Veneau din interiorul muntelui, erau strigitulde spaimd. al gunoaielor pe care focul le devora mocnit,luAndu-gi energia din mizerabilele lor rlmigile, odinioa-ri strS"lucind in ambalaje ispititoare pe rafturile maga-zinelor craiovene sau in b[cdniile din Popoveni... GAndde copil, repede uitat; cici strigitele durerii veneau din

Fr,onrN Locnngrnauu 12

afar6,,la doi pagi de locul in care md oprisem gi priveambuimacd masivul de gunoaie al Muntelui fumegdtor...Mai incolo, dintr-un cuib din hArtii gi zdrenle putrezitese auzea moartea sivArgind ceea ce via{a nu mai avu-sese rdbdare sd pistreze: o viermuiald de gobolani, uniicAt pisicile, se agitau, se invilmigeau, se muqcau uniipe allii, brtandu-se pe carnea vie care la randu-i incercasd se apere, si se ascundd in gunoiul neprimitor... irr_grozitS, am fipat... $obolanii lApniri ca arcurile in toa_te pdrlile gi intr-o clipd se fdcuri nevdzufi. continuari,in urma lor, scAncetele dureroase, implorAnd moarteaeliberatoare de durere, ale unor ci{ei. Din doi dintre eirdmisese nedevorat numai capul, unul avea pAntecelespart, intestinele numai zdrenle ii fuseseri imprigtia_te peste tot, cel de-al patrulea agoniza intr_o nacUiuUde sAnge care incd pulsa viu in afar6... cu o scurtdturdl-am intors cu fala in sus. $i atunci privirile noastre s_auincrucigat...

Ochii negri ai cdlelului aveau in ei lumini vii. Nu eranici ugurare din chinga durerii gi nici eliberare de um_brele morlii sub pleoapele ugor tremurdtoare ca vilure_lele boabei de roui in cupa petalei unei flori. Era vialiin globii de mdrimea perlelor negre, atilt cdtsoarele zileiconsimlise si plstreze sau uitase acolo, pur gi simplu...

Am ingenuncheat, mi-am apropiat privirile gi am in_cremenit: erau ochii mamei mele, pAngiritd gi atinsi demoarte, refuzAnd sE moar5, sprijinitd pe un cipitAi um_plut cu o amestecdturd din pene gi paie, zestrea Caraca_tifei, dacd se va mdrita. Soru-mea ii umezea buzele cuo fierturi din plante, Oarba descAnta cu clrbune aprinso aripd de cocog pe care, in rdstimpuri, i_o trecea iestefrunte, nepdsdtoare la nedumeririie mamei, o bolboro_seal5 din care eu nu inlelegeam nimic:

13 Negru profund, noian de negru

,,Pi!u s-a dus departe?... Si nu vi indemne picatuisi-I dati pe mAna caraliilor... Se-i luali gAtul, daci-lveliajunge, dar in legea noastrd..."

M-am cilldrat pe pat lAng5 mama, si-i aud cuvinte-le. MAna ei m-a inconjurat ca un $arpe, m-a tras la pieptgi a incremenit. Ochii ei - dou5. fAntAni innoroite, pestecare se revarsi din cer o ploaie neagr[. Am rimas lAng6ea vreme indelungatS, fascinatS" de vdlurelele de api dinprivirile negre in care pluteau sterlici viu colorate. N-aminleles atunci ci mama murise...

Seva rogie se prelinge din trupul ci$elului gi e inghi-{itd imediat de gunoaie. M5. privegte dar luminile ochi-lor nu mai seamdni cu ale mamei. Il migc, il rostogolescintr-o prte gi-n alta - a inlepenit, inconjurat de ecourilevenite din adAncuri. Firi cuvinte, m-am ridicat gi ammers mai departe urmdritS. de ticerea lui gi de aminti-rea mamei...

Am coborAt in canalul colector dupd ce mi-am traspe mine chiloleii l6sa{i si se prdjeasci la soare. Se zvAn-taseri bine dar mrzetra se pistrase in ei, atrigAnd ogroaz6. de mugte mari, verzi gi chiar un croitor riticitdin ierburile uscate. N-am luat in seami. Ziua se petre-cuse, friliorii mi agteptau acasi iar eu mi intorceamcu mAinile goale. Caracatila ajungea de la lucru searatdrziu iar fr5liorii care cerqeau in Piala Centrali a Cra-iovei sau cei care spilau parbrize in intersec$iile oragu-lui trebuiau si aduci in casi ultimul binut. Cum vor ficheltuifi hotira numai Caracatila.

CAnd putoarea apelor a incetat si-mi mai gAdile n5-rile, gtiam ci ajunsesem acasi; o incipere pe care varao aprinde soarele iar iarna o ingroapi zdpezTle gi trecprin ea curenfii de aer inghefat, scipali din apele Jiului.Sunt aproape de casi fiindci disting h[rmilaia ficuti

Flonnr LocnngrneNu14

de strigitele muierilor care-gi boscorodesc cat e ziua delungd bdrbalii, injurdturile acestora, cAnd se simt injo_siti in fala prietenilor gi mai ales {ipetele p.,r"a"ltor.i'spatele birdcilor, ferindu-se de privirile triregitor qi bar-balilor, fetele de g-I2 ani stau intinse la soare p" ."rrr-tituri de lemn, cu fustele peste genunchi, firi chilolei,pentru a li se coace fetia, ca sd scape cAt mai

""p"de'durobia familiei.,,F5, jurato, gtiu eu cAnd si te mirit, pAnd atunci

pune mAna gi spald zdrenl,e, cArpegte, invali sa prejeitilegumele, ci il care te-o lua ,rr'ri"iu numai pentru piz_deal'", le bdldcdresc mamele pe fetele .rrrpr^irr." ."i.i_nate la soare.

Fetele rAnjesc gi-gi dau silinta si se arate pricepu_te, trigAnd cu coada ochiului spre biielii .u""'1" ;;;;prin preajm6. cet vor trebui si mai agtepte ca si le cadiplocon pe cap, sd le facdlrunci mulli pentru a_i

"teparrlpe urmd mai bine gi sd le facd viafa amari?... Nu gti.r,fiecare cu norocul ei, gi eu imi agtept norocul, cAnd amocazia, imi descopdr fetia in bitaia soarelui gi chiar simtsub pAntec cd ceva se schimbi. in schimb, p" ,rrirru ,rumd apostrofeazd nimeni, Caracatilagi_agteaitd ;i ;;;;:rocul, nu-i trece prin cap ci_mi este'ca ; _;;t $i;;;;aseminitor mi s-ar putea intAmpla...

De departe, hdrmdlaia mi *" pr"u ciudatd, nu sea-_mdni cu viala adeviratd. Tipi puradeii, pipi'femeile,bdrbalii vorbesc tofi deodatd, cA^inii lutre l, ".Jir"-;itoate astea in spatele unei perdele groase d" p"af.a"udepigegte in indllime iiziera copaciloi in .r*"

"o*uiigi*,,construit mii de cuiburi. Nu in{eieg. pielea mi se face cade giind descoperind prin p"*d."au-u de praf dubilele po_lifiei comunitare 9i o duzini de cioclii agitAndu_su. iV.,e prima dati cAnd ne viziteazi autoritifile. Orice furt

l5 Negru profund, noiqn de negru

in orag, orice spargere, orice crimi ne implici in primulrAnd pe noi. Ancheta incepe cu noi qi uneori cAte unulrle-al nostru nu se mai intoarce.

,,L-au cipcit..., l-au cipcit...", auzi in jur dar f[ri si.sc Atie pentru ce.

,,Pentru sirdcie, ne spune Caracatila. CAnd !i-e foa-me, furi. CAnd ceva !i-e drag 9i nu-lpoli avea cu lovele,iI vAri in sAn qi p'aci !i-e drumul..."

,,Doamna, la qcoali, spunea ci nu e bine si furii', iispun.

,,Ei, na!..." se strAmbi soru-mea.,,Ce-i care furi sunt holi qi pe holi ii saltd caralii gi-i

vAri in cuqti, ca pe cAini...",,Prostii!...",,Domnul de religie spunea c6. pe hofi ii bate

Dumnezeu...",,Mucoaso, gi pe holi tot Dumnezelu i-a fhc.ut", se in-

furie Caracati\a.,,Ei vor merge in iad...",,Iadul este aici, pe pimAnt, arz\.-te'ar focul de c5-

cicioasi mic6, mai las5.-mi cu ce te-nvali la gcoal5", giCaracati.ta imi arde o palmi...

Totul mi se limpezi cAnd m-am apropiat. Un cioclumI prinde de bra! gi m[ tAriqte inaintea unei doamnefrumoase; ii stitea bine in pantalonii de blugi qi bluzdalbi cu o cruce rogie pe piept. LAngi ea, nenea Pazdachefuma gi se intrelinea cu un caraliu. CAnd didu cu ochiide mine, confirmi din cap citre femeia frumoasS:

,,Asta este, doamni... Ultima... Sunt noui cu toateledar pe celelalte le-afi poprit..."

Doamna mh privegte cu bun[voinfi. Mi-am adusaminte de invildtoarea mea din satul Popoveni.

,,Cum te cheam6, drigu!6?..."

Flonnvlocnngrnauu 'j

,**iliii r":f H, glill:'-?,:1i ;1Tff ill ftlii Iciufulit. Continua sI zAmbeasci, eu-continuam si plAng.l,,Rispunde, fd, doamnei cum te cheamif ,"

"ail"Sr";mog Pazdache. Mianda o cheamd, doamni. E cuminie,n-am auzit de ea si fi...,'

,,Mianda... Ce.nume frumos! spune d.oamna. $i tueqti frumoasd..." gi continua sd md mAngAie.Am fost urcat5 in aceeagi dubili cu freliorii mei.

CAnd m-au vdzut, au inceput si bAzAie 9i sd mi se ghe-muiasci in poali. plAngeam gi eu. Nu gtiam ce se int-Am_p15... La plecare, fro$ pazdache mi_a spus, intinzAndmAna firi sE mi atingi, '

,,Las5, fat[, ali scipat de siricia noastri. Acolo,n-are cum si vi fie mai rdu ca aici. Alt Dumner",, u"" ,ivd poarte de griji de-acum...,,