IAnul XIV Nr. 683 Duminic[ 17 aprilie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&

PAgInA 7

Alimentele bogate `n crom ajut[ `n tratarea diabetului

Siropul Imunotonic de laHypericum `nt[re;te imunitatea

PAgInA 8PAgInA 5

Se `mplinesc 110 ani de la înfiin\area liniei Satu Mare - Bixad

Atunci când Poliţiaavea un caz mai dificil,conducerea apela deobicei la subofiţerul, peatunci, Ioan Coroian.Nu altfel s-au petrecutlucrurile când cineva i-a furat câinele tova-răşului Constantin Ho-robeţ, secretar doi alComitetului Judeţeande Partid Satu Mare.

Întâmpl[rile fostului mili\ian Ioan Coroian, zis Pistruiatul

Legionarii l-au dus pe Nicolae Iorga `ntr-o cas[din Ploie;ti, unde a fost judecat ;i l-au condamnat lamoarte, iar ̀ n zori a fost dus cu ma;ina la Strejnicul ;il-au `mpu;cat. Pe ;osea se vedeau c]teva urme alero\ilor ma;inii cu care a fost adus profesorul, mai vi-zibile erau unde au virat ma;ina dup[ ce l-au ̀ mpu;cat.

Comandantul Jandarmeriei a gre;it atunci c]nd adat ordin jandarmilor de la Ploie;ti s[ ridice cadavruldin locul unde se afla ;i s[-l duc[ la morga dinBucure;ti. Trebuia s[ trimit[ o echip[ pentru cercet[rila fa\a locului, ̀ ndeosebi un specialist care s[ fac[ mu-laje din gips pe urmele ro\ilor autoturismului cu carea fost adus profesorul ca s[ fie `mpu;cat.

Aproape 130 de monede din ar-gint care circulau în secolul al XVII-lea au fost descoperite luni, 11 apri-lie, a.c de arheologii sătmăreni peun teren agricol situat lângă locali-tatea Andrid. Arheologii s[tm[renial[turi de colegi de la Universitateadin Koln studiau urme ale unora;ez[ri din mileniul VI î. Hr.

În urma analizelor arheologiivor putea trage primele concluzii le-gate de tezaurul de argint. Deocam-dată se ştie doar că cele aproape 130de monede au fost îngropate aici decătre un personaj înstărit care a nua mai apucat să se reîntoarcă pentrua-şi recupera averea. “Este foarte re-pede să facem orice fel de analizăsau interpretare. În general, este cu-noscut fenomenul tezaurizării şi în-gropării monedelor în perioada con-flictelor militare şi a crizelor. Ştimmulţi dintre noi că în secolul alXVII-lea raidurile otomane repre-zentau frecvente primejdii în carelocuitorii trebuiau să se refugieze“,a precizat arheologul medievistSzocs Peter, director adjunct al Mu-zeului Jude\ean Satu Mare.

PAgInA 9

PAgInA 4

Conservarea corpuluiîmbălsămat al lui Lenin urmeazăsă coste în acest an 13 milioanede ruble (peste 174.000 de euro) Suma va fi utilizată pentrurealizarea unor lucrări cosmeticenecesare conservării în condițiibune a corpului omului forte alrevoluției din octombrie 1917.De la moartea sa, în 1924,cadavrul îmbălsămat al lui Lenineste expus public într-unmausoleu din Piața Roșie dinMoscova, într-un sicriu de sticlă. Din 1924, misiunea deconservare a corpului a revenitaceluiași laborator rus. Din doiîn doi ani, corpul a fostscufundat într-o baie de alcool,glicerină și acetat de potasiu.Genele lui Lenin au fost înlocuiteîn trecut, le fel procedându-se șicu pielea.

Ducii de Cambridge,William și Kate și-au petrecut omare parte din primele trei zilepetrecute în India întâlnindu-secu copii și cu organizații decaritate cu care colaborează. William și Kate au luat partela jocuri alături de copiii străziimarți la New Delhi și s-auinteresat de munca depusă deactiviști în favoarea drepturilorfemeilor. Unul dintre copii aprimit-o cu petale de flori peducesă care a purtat o ținutăgrena cu motive etnice șitradiționalul punct roșu "bindi"pe frunte. La rândul său, prințuls-a interesat cum pot fi ajutațiminorii abandonați. Turneul de o săptămână ainclus ;i o vizită în ParculNațional Kaziranga, din statulindian Assam, ;i o deplasare înregatul Bhutan, înainte de areveni sâmbătă în India pentrua vizita Taj Mahal-ul.

174.000 de euro pentru conservarea corpului lui Lenin

Cum a fost ucis mi;ele;te de legionari nicolae Iorga?

Ducii de Cambridge s-au jucat cu copiii str[zii în India

Cravata este accesoriul obligatoriu al b[rba\ilor elegan\i

Prima Doamnă a SUA,Michelle Obama, va avea oscurtă apariție în serialul "NCIS",după cum a declarat MarkHarmon, interpretulpersonajului Gibbs în serial. Știrea a fost lansată de unziarist de la Washington Postcare, zărindu-l în preajma CaseiAlbe pe Mark Harmon, l-aîntrebat dacă prezența lui acoloeste legată de film. Actorul arăspuns afirmativ, precizând căo scenă va fi filmată în reședințaoficială a președintelui SUA. Nu este însă prima oarăcând Michelle Obama poate fivăzută în seriale TV. Ea și-a jucatpropriul rol în "Nashville","Jessie" și "Parks and Recreation".

Michelle Obama joac[ `n filme

PAgInA 2

Gara din Bixad la `nceputul secolului

PAgInA 3

Comoar[ din secolul XVII, descoperit[ de arheologi la Andrid

2 Informa\ia de Duminic[/17 aprilie 2016

Liniile de cale ferată îngustăau fost construite din interese lo-cale, din interese economice cumar fi exploatarea şi transportul re-surselor din zonă.

Căile ferate respective au ̀ nsemnatşi progres contribuind la dezvoltareaeconomică, socială şi culturală a zone-lor respective.

Depresiunea Oaşului este delimi-tată de munţii care o inconjoară,Munţii Oaş şi Gutâi şi ramificaţiile lor.Este o zonă etno-culturală româneasc[cu port popular şi obiceiuri specifice,cu istorie bogată şi personalităţi pe mă-sură.

Asupra etimologiei zonei sunt maimulte păreri care toate par a se potrivi<*numele unui voievod local, Oaşu> *ha-vaş – `n limba maghiară înseamnă,,munte înzăpezit ‘’> *avaş – înseamn[şi păduri vechi, seculare.

Linia a fost construită de cătreSocietatea C.F.I. Satu Mare –Bicsad

Fiind o zonă muntoasă, bogat îm-pădurită, dispunea de aurul verde, obog[ţie a cărei exploatre a impus lega-rea ţinutului de oraşul Satu Mare măcarcu o linie de cale ferată îngust[ cu ecar-tament de 760 mm.

Dezvoltarea reţelei de căi ferate înArdeal s-a făcut în perioada Austro –Ungariei şi s-a făcut cu susţinerea unuispecialist în domeniul căilor ferate astatului Ungar, groful Szecsenyi Istvansupranumit şi arhitectul căilor feratemoderne din Ungaria. Ultimul tronsonal liniei magistrale Debrecen – Valealui Mihai – Carei – Satu Mare a fostinaugurat în data de 25 septembrie1871. Linia îngustă între Satu Mare şiBixad a fost construită ulterior altor li-nii de cale ferată înguste din jurul Săt-marului< linia Satu Mare - Ardud - Ar-dusad (1900) şi linia Ghilvaci – Şom-cuta Mare (1893).

Linia a fost construită de către So-cietatea C.F.I. Satu Mare – Bicsad (an-treprenor Pallos Armin) între anii 1904– 1906 în lungime de 51,60 km, cu uncapital de 2 milioane de koroane, con-form foii de comcesiune nr 13023 / 06,cu cheltuieli de 36,30 K / km.

Iniţial linia a fost construită cu şinăşi ramificaţii tip 13,75 pe treverse delemn, având curbe cu raze 80m-100m, şi declivitatea maximă de 18 mm/m,pemtru o sarcină de 2,5 t/osie şi vitezade 30 km/h.

Linia a fost refacţionată în perioa-da 1937-1938 cu şină tip 23,6, şi ulte-rior cu şină tip 40. Pornirea trenurilorse făcea din Piaţa Centrală a Gării SatuMare denumită şi Grădina Romei, ul-terior s-a mutat în staţia CFI Sângeni.

Linia pornea din Satu Mare (a =120 m), trecea pe un pod metalic de 9m deschidere și un rambleu numitDâmbul Bicsadului, peste liniile nor-male Satu Mare – Halmeu şi Satu Mare– Baia Mare. Mergând paralel cuşoseaua, ajungea în gara Botiz trecânddin nou linia normală Satu Mare – Ba-ia Mare printr-o traversare la nivel înunghi drept - I/N. Apoi linia urmăreaValea Turului, mic afluent al Tisei, ur-când până la staţia Izvor (a = 219 m),după care cobora spre Negreşti – Oaş;i poi la Bixad (a = 176 m).

Pe traseu ereau următoarele opriri

în staţii şi hălţi< Sângeni, Botiz ,Vână-toreşti, Dumbrăviţa, Livada Nouă, Li-vada, Tufoasa, Mujdeni, Oraşu Nou,Vama Turului, Izvor, Negresti – Oas şiBixad.

Dezvoltarea economică a zonei, înspecial a oraşului Negre;ti – Oaş, a dusla sporirea traficului de călători şi mar-fă, a impus normalizarea liniei întreanii 1982 – 1987, inaugurarea având

loc pe 1 august 1987. La normalizare în general s-a res-

pectat amplasamentul iniţial, chiar şiunele clădiri de călători, dar s-au con-struit clădiri noi în staţiile, Botiz, Li-vada şi Negre;ti Oaş. Proiectele linieinormale au fost realizate de ISPCF Bu-cure;ti, de o echipă condusă de ing,Nicolae Costineanu. Calea ferată cuecartament normal a fost construită cu

ramificaţii şi şină tip 49 SB, pe traversede beton, linie care în anul 1988 a fostsudată până la km 25 + 500, restul pânăla statia Bixad km 51+ 600, fiind sudatăîn 1992.

Pe traseu s-a folosit tracţiuneacu abur, cu locomotive cfi dinseriile< 399, 490, 491, 764

După construcţia liniei, s-a folosittracţiunea cu abur, cu locomotive cfidin seriile< 399, 490, 491, 764, până înanul 1972, după care şi pe linia îngustăau apărut locomotive Diesel seria L 45H, linia fiind deservită de Depoul delocomotive de îngustă Sângeni careaparţinea de Depoul Satu Mare. Dupănormalizare s-au folosit locomotiveDA 060 şi DHC 1200, ulterior auto-motoare tip LVT toate de la DepoulSatu Mare. Între anii 2006 -2014 linia a fost predată pentru`ntreţinere şi exploatare unui operatorprivat - Via Terra. Momentan circulatiatrenurilor de călători este suspendată,iar trenuri de marfă circulă doar întreSatu Mare ;i Livada.

La linia ferată îngustă sistemul desiguranţă a fost cu încuietori cu chei şisemnale Banovici, iar după normali-zare sistem SBW, semnale mecanice deintrare - ieşire şi bariere mecanice.Conducerea se făcea centralizat de că-tre Regulatorul de Circulaţie de Îngustădin Satu Mare care dirija circulatia petoate căile ferate înguste din jurul Săt-marului.

Ing. Lorincz TiberiuMaterial prelucrat de Mihai G.

Tristan Tzara este pseudonimul luiSamuel Rosenstock, poet și eseist ro-mân evreu, n[scut acum 120 de ani laMoinești, cofondator al mișcării cul-turale dadaiste, care a condus la o re-voluție majoră în artele plastice și lite-ratură.

Mișcarea dadaistă își are origineaîn orașul elvețian Zürich în timpul Pri-mului Război Mondial. Tzara ajungeacolo în toamna lui 1915 și curând sealătură unui grup de tineri intelectualicare pun la cale „happening-urile” dela Cabaret Voltaire. Criticul literar PaulCernat consemnează că, la 5 februarie1916, a fost organizat primul spectacoldadaist, iniţiat de „un tânăr de 19 ani,mărunţel şi vioi, cu monoclu, nimenialtul decât Tzara".

În 1919 se mută la Paris într-o în-cercare de a lansa Dada pe o scenă cuadevărat universală. Mulți critici con-sideră totuși că perioada cu adevăratinovativă a mișcării încetează odatăcu acest „transfer”.

Cele mai cunoscute texte dadaisteale lui Tzara sunt “Prima aventură ce-rească a domnului Antipyrine” și “Do-uăzeci și cinci de poeme”, respectivmanifestele mișcării, publicate ̀ n 1924.

În 1924 o întâlnește pe artista mo-dernistă suedeză Greta Knutson(1899-1983). Se vor căsători în anulurmător, în 8 august 1925, și vor aveaun fiu, Christophe, născut în 15 martie1927. Vor locui într-o casă construitădin banii familiei Gretei, pe Montmar-tre, până în 1937 când cei doi se vordespărți. Separarea se va oficializa însăabia în 25 octombrie 1942.

A intrat în Rezistența Franceză întimpul celui de-Al Doilea RăzboiMondial și în Partidul Comunist Fran-cez în 1947, când a devenit cetățeanfrancez. Va demisiona din partid în1956, ca protest împotriva reprimăriirevoltelor din Ungaria de către Uni-unea Sovietică.

Aventurile lui politice îl vor apro-pia de ființele umane și gradat se vatransforma într-un poet liric. Poemelelui Tristan Tzara revelează durerile su-fletului prins între revoltă și uimireadatorată tragediilor zilnice ale condi-ției umane.

Lucrările sale de maturitate începcu “Omul aproximativ” și continuă cu“Vorbind singur” ;i “Fața interioară”.În acestea, cuvintele aleatoare ale luiDada sunt înlocuite cu un dificil, darumanizat limbaj.

A murit la Paris `n 1963 și a fostînhumat acolo în Cimetière de Mon-tparnasse. La Moinești există o statuiededicată lui Tristan Tzara, a cărei in-augurare a fost făcută de AlexandruPiru.

Tristan Tzara, creieruldadaismului, ar fi`mplinit 120 de ani

EVENIMENTLinia a fost construită de către Societatea C.F.I. Satu Mare – Bicsad (antreprenor Pallos Armin)între anii 1904 – 1906 în lungime de 51,60 km, cu un capital de 2 milioane de koroane, conformfoii de concesiune nr. 13023 / 06, cu cheltuieli de 36,30 K / km.

Locomotiva seria 764 care circula pe traseul Satu Mare - Bixad în anii ‘30

110 ani de la înfiin\area liniei Satu Mare - Bixad

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanuPlic filatelic special ;i carte po;tală emisă de Asociația Filatelică Feroviară dinRomânia

17 aprilie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIELa începutul căutărilor arheologii nici nu sperau că vor da peste tezaurul din argint şi chiar

dacă aveau date că aici ar fi fost o zonă fortificată, nu s-au gândit nici un moment că vor aveanorocul de a scoate la suprafaţă peste 100 de monede în stare atât bună încât să se deosebeascăanul emiterii şi stema ţării emitente.

Aproape 130 de monede dinargint care circulau în secolul alXVII-lea au fost descoperite luni,11 aprilie, a.c de arheologii săt-măreni pe un teren agricol situatlângă localitatea Andrid.

Tezaurul de argint descoperit luniconfirmă încă o dată ipotezele arheo-logilor sătmăreni care s-au ocupat destudierea acestei zone extrem de ofer-tante datorită faptului că există doveziclare că aici exista o a;ezare fortificatăextrem de importantă. Practic arheo-logii au descoperit că cea mai vecheaşezare cunoscută pe teritoriul co-munei datează din perioada mijlociea epocii pietrei şlefuite (Neolitic, mi-leniul VI î. Hr). Vechea istorie a co-munei Andrid este cunoscută ca ur-mare a numeroaselor descoperiri ar-heologice, unele dintre ele aprofun-date prin săpături arheologice demai mică amploare, similare cu celeorganizate luni, când cele aproape 130de monede din argint au fost identifi-cate cu ajutorul a două detectoare demetale.

Câmpia Ierului, în atenţia arheologilor sătmăreni

Bogăţia zonei a determinat nu doarînflorirea rapidă a aşezărilor, ci uneorişi stingerea lor, din dorinţa altor co-munităţi de a le ocupa sau jefui.Mai ales că fiind şi o barieră naturalăgreu de străbătut, mlăştinoasa Valea Ierului juca uneori un rol degraniţă nu doar între comitate (judeţe),ci şi între entităţi politice. Aceeaşi ex-plicaţie o au arheologii şi pentru celeaproape 130 de monede din argint în-gropate aici. Aceştia povestesc că celmai probabil monedele au fost îngro-pate de către un personaj destul de în-stărit care fugind din calea otomanilorşi-a îngropat toată averea în aceastăzonă pe atunci mlăștinoasă.

Câmpia Ierului s-a format în lo-cul unui străvechi şanţ tectonic carepână la începutul holocenului era albiade scurgere a întregului sistem hidro-grafic al Tisei superioare. Elemente im-portante al ecosistemului satelor dinValea Ierului erau pâraiele ce dreneazăapa de pe Platoul Careian. Deşi micica debit, Valea Morii din Andrid şi TăulMorii din Dindeşti erau prevăzute cubaraje pentru mori de apă, aşa cumsugerează numele lor, dar şi docu-mentele de la începuturile epocii mo-derne. Înainte de canalizarea Văii Ie-rului teritoriul acesteia era ocupatde mari întinderi de stufăriş, care erautăiate în fiecare iarnă pentru a fi uti-lizate la acoperirea caselor sau aşurilor. Printre resursele intens uti-lizate ale mlaştinii se număra şi pa-pura sau nuielele de răchită, din carese confecţionau unelte şi mobilier gos-podăresc, iar peştele, îndeosebi pişcarii(ţiparii), constituiau un aliment apre-ciat, care diversifica dieta locuitorilor. “Valea Ierului este o peninsulă de ape,un loc foarte favorabil pe care a fost ofortificaţie preistorică, o aşezare forti-ficată de vreo zece hectare, foarte in-teresantă pentru că a fost scanată anultrecut de noi, arheologii de la MuzeulJudeţean de Istorie din Satu Mare, îm-preună cu colegii din Germania de laUniversitatea din Koln. De asemenea,avem documente pentru epoca medie-

vală în care se spune că zona era folo-sită în perioada invaziei tătarilor, lo-cuitorii din această zonă îşi ascundeauaverile aici, şi le îngropau pentru a nufi luate de tătari. Faptul că aici era ofortificaţie era cunoscut şi în vechimede locuitorii Andridului. Se spune căera un val de apărare, un zid de apăraredin pământ şi un şan\“, a explicat ar-heologul Liviu Marta.

Primejdia otomană

O perioadă mai grea în viaţa An-dridului o reprezintă finalul secoluluial XVI-lea şi primul deceniu al veaculuiurmător, când incursiunile turceşti în-cep să se înteţească şi în zona limitrofăa Principatului Transilvaniei ca urmarea conflictului prelugit (Războiul de 15ani) dintre otomani şi habsburgi. Po-pulaţia jefuită de trupele răzleţe s-a re-fugiat probabil în zone mai puţin ex-puse, numărul de locuitori din An-drid scăzând drastic la jumătate< înanul 1597, în localitate trăiau 53 de fa-milii de iobagi. Tendinţa descrescă-toare a numărului populaţiei din An-drid se menţine până în cea de a douajumătate a secolului al XVII-lea,când, pentru câţiva ani (1663-1670)satul este pustiu. Abia după înche-ierea răscoalei conduse de FranciscRakoczi II (1703-1711), lucrurile începsă revină la o anumită normalitate.

Averea unui personaj înstărit

În urma analizelor arheologii vorputea trage primele concluzii legate de

tezaurul de argint, deocamdantă se ştiedoar că cele aproape 130 de monedeau fost îngropate aici de către un per-sonaj înstărit care a nu a mai apucat săse reîntoarcă pentru a-şi recupera ave-rea. “Este foarte repede să facem oricefel de analiză sau interpretare. În ge-neral, este cunoscut fenomenul tezau-rizării şi îngropării monedelor în pe-rioada conflictelor militare şi a crizelor.Ştim mulţi dintre noi că în secolul alXVII-lea raidurile otomane reprezen-tau frecvente primejdii în care locui-torii trebuiau să se refugieze“, a precizatarheologul medievist Szocs Peter.

Legendele locale păstrează vie şiamintirea unor catastrofe naturale<cutremure de pământ ce au înghiţitvechi aşezări ce se aflau cândva peactualul teritoriu al comunei sau mo-lime ce au decimat dramatic populaţiafăcând-o să se regrupeze în actualelelocalităţi. Probabil aceste legende sunto amintire vie a numeroaselor aşezărice au funcţionat de-a lungul timpului,unele dintre ele amintite documentar,iar cele mai multe surprinse doar prinurmele rămase la suprafaţă sau sur-prinse în urma unor săpături arheolo-gice.

Monedele vor fi supuse unorprocese specifice de laborator

La începutul căutărilor arheologiinici nu sperau că vor da peste tezauruldin argint şi chiar dacă aveau date căaici ar fi fost o zonă fortificată, nu s-augândit nici un moment că vor avea no-rocul de a scoate la suprafaţă peste 100

de monede în stare atât bună încât săse deosebească anul emiterii şi stemaţării emitente. Înainte de a fi arătatepublicului, monedele vor fi supuseunor procese specifice de laboratorpentru ca toate impurităţile să fie în-lăturate, iar frumuseţea lor să fie evi-denţiată cu adevărat. “ Descoperirea avenit ca o chestie nesperată. Practic pesitul arheologic considerat până acumpreistoric a fost descoperit acest tezaurde monede medievale şi premoderne,mai precis din secolul al XVII-lea şisperăm să mai găsim în continuare şialte piese din tezaur. Pe una dintre mo-nede se poate observa, de exemplu,portretul Împăratului Leopold şi în re-vers e stema cu Fecioara Maria care stăpe o semilună, ceea ce înseamnă căprotejează ţara. Pe monedă era un obi-cei medieval ca în semn de respect deveneraţie şi pentru că era protectoreaţării respective se punea stema cu Fe-cioara Maria. Vor trebui toate curăţate,predate la laborator, conservate şiatunci vom putea spune exact pentrufiecare în parte anul emiterii, ţara. Fap-tul că sunt din argint ne ajută foartemult, deoarece acesta nu se oxidează,practic acesta este motivul pentru cares-au păstrat atât de bine”, povesteşteSzocs Peter, arheolog medievist.

Se pare că, monedele aparţiuneauunui personaj destul de bogat care în-cercând să îşi protejeze agoniseala deo viaţă a ascuns-o în această zonămlăştinoasă. Specialiştii cred că cel maiprobabil nu s-a mai putut întoarce du-pă tezaur sau pur şi simplu chiar dacăs-a întors nu a mai găsit-o. “Am începutde vreo două săptămâni să facem cer-

cetări de teren şi am mai găsit câtevapiese, printre care şi un topor de luptă,o piesă preistorică. La un moment datam găsit din întâmplare o monedă şise spune că dacă găseşti una, aceastapoate să fie pierdută, apoi am mai găsituna şi am spus că nu poate fi o simplăcoincidenţă. Aşa că acum ne putemmândri cu faptul că avem aproape 130de monede din argint, în stare bună.Suntem bucuroşi că am dat peste acesttezaur deoarece se sporeşte zestrea mu-zeului. Doar aşa poate un muzeu sădevină tot mai important şi interesantcu cât are mai multe descoperiri şi maiplăcute publicului“, a spus arheologulLiviu Marta.

Eforturile arheologilor au fost apre-ciate şi de către proprietarul terenuluiagricol, Vasile Socolan, care la aflareaveştii a ţinut să vină la faţa locului pen-tru a vedea tezaurul descoperit de ar-heologi. “Sunt foarte mândru, felicitîntreaga echipă care a lucrat pentru agăsi aceste monede şi a avut perspica-citatea şi intuiţia de a căuta acolo undetrebuie. Nu m-aşi fi gândit niciodatăcă plantele mele se hrănesc dintr-unpământ în care a fost îngropat acest ar-gint lăsat de moşii şi strămoşii noştri.Îi primesc să mai vină şi la toamnă săcontinue căutările, îi ajut şi eu, mă im-plic, cu toate că îmi răvăşesc terenulpe care eu cultiv porumb, nu mă supăr,merită cauza“, povesteşte Vasile Soco-lan, proprietarul terenului agricol dinAndrid.

Colaborarea cu cercetătoridin Germania

Arheologii sătmăreni spun că sitularheologic de la Andrid şi zona comu-nei Căuaş reprezintă puncte de interesşi pentru câţiva cercetători din cadrulUniversităţii din Koln. Printr-un pro-iect de colaborare încheiat acum maibine de opt ani, zona este atent studiatăde specialiştii din Germania care s-auoferit să îi ajute pe arheologii sătmărenisă descopere cât mai multe dovezi. “Amînceput să colaborăm cu Universitateadin Koln acum câţiva ani, întâmplător.Un coleg din Germania a venit în SatuMare să facă cîteva analize la câtevapiese metalice şi i-am împărtăşit detaliidespre această zonă, ce date avem pânăacum. La scurt timp, colegul a devenitprofesor universitar şi am putut să pu-nem la cale un proiect de colaborareprin care el şi câţiva studenţi să vină înRomânia pentru a ne ajuta la cercetareşi la săpături. De atunci au trecut maibine de opt ani, iar rezultatele suntspectaculoase. Eu cred că acesta ar pu-tea fi abia începutul unui şir lung dedescoperiri în această zonă“, a spus ar-heologul Liviu Marta.

Următoarele săpături în Valea Ie-rului sunt programate în toamnă,atunci când se va reveni asupra zoneiunde au fost găsite monedele deoarecedupă efectuarea lucrărilor agricole desezon ar mai putea fi scoase la suprafaţăşi alte monede din argint. Arheologiisusţin că singurii care ar putea să leumbrească bucuria sunt căutătorii decomori, motiv pentru care preferă de-ocamdantă să nu facă publică locaţiaexactă, mai ales că aceste monede deargint nu sunt ieftine. Cele aproape 130de monede descoperite până acum va-lorează peste 3000 de euro la care semai adaugă şi importanţa lor istorică.

A consemnat Laura A.

Monedele au fost identificate cu ajutorul a două detectoare de metale

Comoar[ din secolul XVII, descoperit[ de arheologi la Andrid

4 Informa\ia de Duminic[/17 aprilie 2016

ACTUALITATE

Zilele trecute, lt.col (r) IoanCoroian ne-a depănat interesanteşi palpitante întâmplări de pe vre-mea când lucra la Miliţia ju-deţului Satu Mare, adică înaintede 1989.

Pentru tinerii de astăzi, poate căcele mai inedite şi surprinzătoare epi-soade din relatările poliţistului constauîn devoalarea relaţiilor pe care oamenidin instituţiile statului le aveau cu con-ducerea de partid comunist din aceavreme. El îşi aminteşte cum coman-danţii miliţiei de atunci luau poziţia dedrepţi şi chiar tremurau în faţa ştabilorde la partid.

În căutarea câinelui furat al secretarului de partid, tovarăşul Horobeţ

Atunci când Poliţia avea un caz maidificil, conducerea apela de obicei lasubofiţerul, pe atunci, Ioan Coroian.Nu altfel s-au petrecut lucrurile cândcineva i-a furat câinele tovarăşuluiConstantin Horobeţ, secretar doi alComitetului Judeţean de Partid SatuMare.

Un om greu - Horobeţ

Despre Horobeţ se spunea nu doarcă ar fi eminenţa cenuşie a conduceriijudeţenei de partid şi ofiţer de securi-tate acoperit, ci controla şi instituţiilede forţă ale Statului< Miliţie, Securitateşi Justiţie. Aşa se explică faptul că şefiiacestor instituţii dădeau raportul anualde activitate (bilanţul, cum i se spuneaatunci) neapărat în prezenţa lui Horo-beţ.

Şefii miliţiei, sub presiuneatimpului

Dispariţia câinelui, pe nume Nero,fusese reclamată în martie 1986, fiindrepartizată la serviciul judiciar. Darcercetările nu au înaintat cu nimic pânăîn noiembrie când urma să fie prezen-tat bilanţul activităţii Miliţiei în faţa luiHorobeţ. Aflaţi sub presiunea timpului,şefii miliţiei căutau soluţii grabnice.Într-o şedinţă de comandă, şeful îi în-treabă pe cei din conducerea serviciilorcine ar fi în măsură să rezolve problemadepistării câinelui. Colonelul Cigan,locţiitor la municipiu, l-a propus peplutonierul major Ioan Coroian ca an-chetator. Atunci comandantul, col. GuiIoan, i-a încredinţat misiunea< “Pistru-iatule, ia câţi ofiţeri doreşti şi să le spuică eu le-am dat ordin să execute tot cele spui tu!”.

Planul de bătaie

Îndată după primirea sarcinii, Co-roian, mulţumit să-l aibă alături doarpe colegul său sectorist din zonă (căcinu voia să intre în conflict cu ofiţerii),a început, metodic, prin a-şi nota sem-nalmentele câinelui. A purces apoi laîntocmirea listei cu persoanele suspec-te, după care a trecut la restrângereacercului bănuiţilor şi construirea câ-torva ipoteze de lucru.

Cum nu prea se putea baza pe co-legul său, care la încheierea programu-lui pleca acasă (aşa cum e bunul obiceial bugetarilor), Coroian a lucrat mai

mult de unul singur. În ziua următoare,în peregrinările sale miliţieneşti, aajuns şi pe strada Dara unde, vorbindcu localnicii, a aflat că ei au văzut câinecu semnalmentele celui căutat, priponitde un prun din gospodăria localniculuiVictor Negrea. A mai aflat apoi că uncopil al familiei Negrea, pe nume Ste-lian, ar fi fost văzut la plimbare cu uncâine legat de bicicletă. Deja, Pistruia-tul avea un bun punct de pornire. Con-tinuând pe această pistă, l-a căutat peStelian, elev la o şcoală ajutătoare dinRăteşti, unde a descoperit dulăul, pecare l-a transportat acasă la tovarăşulHorobeţ. Astfel, toată investigaţia a du-rat nu mai mult de o zi.

Deznodământ fericit

Nu vom descrie bucuria reîntâlniriidintre câine şi stăpâni, dar vom adăugacă, drept recompensă, Pistruiatul a fostinvitat la o sindrofie în familia Horobeţ.

Apoi, un telefon de mulţumireadresat adjunctului comandantului, col.Cigan, cuprindea şi aprecierea lui Ho-robeţ< “Ai un om de o sută de carate!”

Furt de la casa primului secretar Maria Bradea

La fel ca în cazul câinelui furat dela Horobeţ, comandantul poliţiei, col.Gui Ioan, l-a selectat pe subofiţerul

Ioan Coroian pentru a-i da o sarcinăimportantă care o privea pe Maria Bra-dea, primul secretar. Revoltată, Bradeai-a reproşat comandantului faptul căs-a comis furtul în condiţiile în carecasa este păzită de miliţie zi şi noapte. În continuare, redăm conversaţia co-mandantului cu Ioan Coroian.- Cu câteva zile în urmă, din curteaMariei Bradea, de pe strada NicolaeGolescu, cineva a furat mai multe feţede masă, a spus col. Gui. Te ocupi tude cazul ăsta?- Da, a fost răspunsul miliţianul. - Mă, dar le găseşti?”, insistă col. Gui. - Sigur, domnule comandant. Dar potsă intru în curte să mă edific? (Miliţia-nul avea nevoie de câteva dovezi pal-pabile, care să constituie probe).- Nu, nu ai voie să intri în curte.

În aceste condiţii, tehnica adoptatăde Ioan Coroian a fost să treacă garduldin strada învecinată – Martirilor De-portaţi şi să se plimbe de-a lungul gar-dului care delimita grădina casei Ma-riei Bradea. La un moment dat a fostzărit de menajeră, ceea ce a şi urmărit.Ea l-a luat la întrebări, părându-i-sesuspectă plimbarea unui miliţian înapropierea casei. Atunci Coroian i-aspus ce anume caută, respectiv urmelelăsate de hoţ, iar ea l-a invitat în curtesă-i explice ce şi cum s-a întâmplat.Ioan Coroian a dedus că hoţul nu a in-trat în curte de pe strada Nicolae Go-lescu, acolo fiind pază, ci dinspre strada

paralelă – Martirilor Deportaţi. Pe aco-lo, putea să sară două garduri şi să sus-tragă bunuri.

Următorul pas în investigaţie a fostsă meargă la casa unor romi din veci-nătate şi să pună întrebări. Astfel a aflatcă o femeie de aici a zărit din WC, fărăsă fie observată, un bărbat care aveaceva ascuns sub haine, pe burtă, “ca opernă” când trecea gardul care delimi-tează grădinile celor două străzi. Avândnumele suspectului, l-a căutat şi con-dus la sediul Miliţiei pentru anchetă.De la bun început, el a recunoscut căa furat feţele de masă şi le-a dus pe ma-lul Someşului, aşezându-se pe ele întimp ce pescuia. Într-adevăr, feţele demasă erau la locul indicat de hoţ.

Un scurt bilanţ al realizărilorlui Ioan Coroian

În afară de cele două cazuri rezol-vate, în palmaresul realizărilor miliţia-nului Ioan Coroian menţionăm urmă-toarele< 1. Descoperirea crimei din Pă-durea Noroieni> 2. Bene Grigore, fostmiliţian, a înjunghiat mortal un tânăr>3. Bodor Csaba (aflat într-o formă desupraveghere) din Satu Mare a omo-rât-o pe Balazs Ildico> 4. Mare Marcel,student în anul IV la Facultatea de Me-canică Cluj, a omorât o fată în PădureaNoroieni pentru refuzul de a-i restituidatoria de 50 de dolari> 5. Jager Ioandin Satu Mare şi-a ucis mama şi a as-cuns-o într-un lan de porumb> 6. Gup-csa Alexandru din Micula a omorâtdouă persoane, mamă şi fiică pe stradaŞiru Mare Botiz> 7. Nicolae Boldea, Ra-du Bonte şi Nicolae Birichi l-au omorâtpe Milak Istvan din Domăneşti> 8. Tru-fan Ioan din Micula i-a ucis pe soţiiDucai Vasile şi Tertulia din Micula No-uă> 9. 20 de cai au fost trecuţi şi vânduţiîn Ungaria de hoţi din judeţ> 10. Văsâidin Bixad şi George, alias Coco, urmă-rit general, au violat două fete din Li-vada sub ameninţarea pistolului> 11.Patronul Ignat a furat bani din locuinţavecinului său> 12. O gaşcă de trei hoţidin alte judeţe au fost prinşi la furat înSatu Mare> 13. Geani din Apa a spartşi prădat locuinţa unui localnic dinApa> 14. Betuker Ioan, din Satu Mare,dar domiciliat în Ungaria, a omorât peFogel Ştefan şi soţia sa, din MoftinuMare.

Aceste cazuri sunt descrise şi încartea intitulată Copoiul Pistruiat –crime sătmărene, de Ioan CoriolanAniţaş, editată în 2009.

Avansat la gradul de c[pitan `n februarie 1992

Ca urmare a acestor realizări de ex-cepţie, în 1992, plutonierul adjutantIoan Coroian a fost chemat de col. Va-sile Fernea, comandantul Miliţiei, so-licitându-i materialele în care relateazădespre cazurile rezolvate de el. Apoi,Vasile Fernea a făcut un raport cătreministrul de Interne cu propunerea caIoan Coroian să fie trecut în corpulofiţerilor. Începând cu data de 1 fe-bruarie 1992, el a fost avansat la gradulde căpitan, primul caz de avansare aunui subofiţer fără studii superioare,după care au urmat două avansări îngrad în rezervă. Actualmente este lt.col(r) şi propus pentru gradul de colonel.

V. Nechita

C[pitanul Ioan Coroian ;i nelipsita ma;in[ de scris

Atunci când Poliţia avea un caz mai dificil, conducerea apela de obicei la subofiţerul, pe atunci,Ioan Coroian. Nu altfel s-au petrecut lucrurile când cineva i-a furat câinele tovarăşului ConstantinHorobeţ, secretar doi al Comitetului Judeţean de Partid Satu Mare.

Istvan a fost ucis de prietenii de pa-har

Diminea\[ rece de octombrie a anu-lui 1994. Cea\a deas[ de o puteai t[iacu lama cu\itului f[cea dificil[ p]n[ ;iidentificarea unei persoane fie ea chiar

aflat[ la mic[ distan\[ `naintea sau `nspatele privitorului. ~n ciuda negurii ca-re cu ̀ nc[p[\]nare refuza s[ plece, aceleceasornicului dep[;iser[ cu mult ora lacare, pe atunci, cet[\enii de la \ar[, darmai ales cei din Dom[ne;ti - comunaMoftin, jude\ul Satu Mare - obi;nuiaus[ `;i mai scoat[ vitele la p[;une. V[ca-rul, tocmit era om chi\ibu;ar ;i con;ti-incios, lucru rar `nt]lnit `n tagma ciur-darilor. Cel despre care vorbim nu aveaobiceiul s[ `nt]rzie nici dup[ o be\iecrunt[. Iat[ c[ ̀ n aceast[ zi se l[sa a;tep-tat cu ̀ nc[p[\]nare, ̀ n timp ce dobitoa-cele s[tenilor se opreu din loc `n loc,ie;ite pe drum. Le lipsea p[storul. Dup[momente ̀ ndelungi de a;teptare cu do-bitoacele la drumul mare, s[tenii au aflatmotivul nevenirii la serviciu a ciurda-rului. Dis de diminea\[, v[carul IstvanMilak a fost g[sit incon;tient. Z[cea `nzona cunoscut[ de localnici sub numelede Lam;a. Istvan prezenta multiple le-ziuni toracice ;i abdominale. Transpor-tat la Spitalul din municipiul Carei, me-dicii ;i personalul de gard[ s-au aflat`ntr-o situa\ie aproape imposibil[. Sta-rea s[n[t[\ii acestuia se deteriora de lao clip[ la alta. Se impunea transportarealui la Spitalul Jude\ean Satu Mare. Dincauza multiplelor leziuni, ̀ n drum sprespitalul s[tm[rean, Milak a decedat.

Medicul legist a stabilit c[ Istvanavea printre altele ;i ficatul rupt. Dup[pozi\ia `n care a fost g[sit `n com[, s-aconcluzionat la autopsie - moarte vio-lent[. Poli\ia se afla `n fa\a unui caz delovituri cauzatoare de moarte, iar apoide omor, dar nu existau indicii suficien-te care s[ conduc[ spre depistarea even-tualilor uciga;i sau cel pu\in b[nui\i...

Cercet[rile `ncep, dar rezultatele se las[ a;teptate

Potrivit procedurii `n asemenea si-tua\ii, se impunea constituirea uneiechipe complexe de cercetare compus[din< poli\i;ti - reprezentan\i ai celordou[ municipii Satu Mare ;i Carei,al[turi de poli\ia local[ de la Postul dinMoftin. Potrivit uzan\elor, nu puteau s[lipseasc[ din forma\ie procurorul cri-minalist ;i medicul legist. S-a constituitechipa, care era compus[ din< lt. col.Boz]ntan ;i cpt. Coroian, din parteaPoli\iei Satu Mare, lt. mj. Mircea Bumbdin Carei, respectiv plt. maj. Toca ;i pltmaj. Duca, ambii de la Postul de poli\ieMoftin. Potrivit cutumelor la aceea vre-me, procurorul criminalist Sever Sp[ta-ru era nelipsit dintr-o asemenea echip[complex[ de cercetare.

Fragment din cartea “Copoiul Pistruiat” Întâmpl[rile fostului mili\ian

Ioan Coroian, zis Pistruiatul

17 aprilie 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEExtractul de m[ce;, plant[ cu un nivel foarte ridicat de vitamina C, garanteaz[ bio-disponibi-

litatea mare a acestei vitamine, acidul ascorbic reg[sindu-se `n acest supliment `n matricea sa ali-mentar[ natural[.

Pilates, bodyART ;i deepworksunt trei tipuri de antrenament alec[ror taine le-a descoperit ;i lepractic[ Bogdan Renata la Centrulde aerobic, cycling ;i fitness Pri-maGym Satu Mare.

La ultima noastr[ "`nt]lnire" `n pagi-nile Suplimentului Informa\ia de Dumi-nic[ "pedalam" `ndruma\i de antrenoareaSzolosi Rita. De aceast[ dat[, v[ invit[ms[ cobor]\i cu picioarele pe p[m]nt la;edin\a de Pilates ;i bodyArt, dar nu mul-ticel timp pentru c[ la deepwork cre;temni\el pulsul ;i oarecum ne lu[m zborul.

Calific[riO cunoa;tem pe antrenoarea Bogdan

Renata, o antrenoare cu numeroase cali-fic[ri ̀ n domeniu, iar dac[ tot am ajuns lapartea legat[ de aceste specializ[ri, iat[c]teva date< 2010 – 2011 – antrenor aerobic-  International Welness Institute – Buda-pesta, 2012 – instructor interna\ional bo-dyART basic – bodyART School Rom]nia– Satu Mare, 2013 – curs bodyART Con-tact – bodyART School Rom]nia – SatuMare, 2014 – curs bodyART Stretch – bo-dyART School Rom]nia – Satu Mare. Are;i o serie de update-uri< 2004 – I. Move-yaAerobic Day-Budapesta, 2005 – II. Move-ya Day- Budapesta, 2006 – Zi Aerobic –Academia de Fitness – Fitline-Education– Budapesta, 2006 – Congresul al IX-leaIFAA Aerobic ;i Wellness – Budapesta,2007 – Congres IFAA Hungary – Buda-

pesta, 2007 – IV. Move – Ya Day – Buda-pesta, 2008 – Congresul al III-lea de Ae-robic ;i Cycling IFAA – Budapesta, 2010– Fitbalance – Budapesta, 2011 - 2014 in-clusiv, an de an – Fitbalance – Budapesta.

bodyART< s[ eliber[m corpulde stres ;i s[ ne rec[p[t[m tonusul muscular!

Bogdan Renata e membru al familieiPrimaGym din anul 2011, iubit[ ;i`ndr[git[ de cursan\i ;i av]nd un rol de-osebit ̀ n via\a tuturor celor care au desco-perit c]t de important[ este mi;carea pen-tru s[n[tate. A;a cum scriam ̀ n r]ndurilede mai sus, Bogdan Renata este antrenor

Pilates, bodyART ;i deepwork. Prin an-trenamentul bodyART ne `nva\[ s[ eli-ber[m corpul de stres, s[ ne rec[p[t[m to-nusul muscular, flexibilitatea, mobilitatea.Conceptul bodyART are la baz[ forme demi;care preluate din yoga, în cea mai mareparte, la care se adaugă gimnastica medi-cală, mi;carea japoneză DO-IN, comple-tate cu elemente speciale de tehnici de res-pira\ie.

Pilates ;i deepWORKBogdan Renata este antrenor Pilates.

Ce e Pilates? E concentrare maxim[, eli-berare de stres ;i anxietate. Exerci\iile Pi-lates ̀ mbun[t[\esc condi\ia fizic[ ;i men-tal[, sporesc flexibilitatea ;i tonific[ mus-culatura. Totodat[, pe Bogdan Renata oputem ̀ nt]lni ̀ n sal[, la antrenamentul de-epWORK. "e timpul s[-\i dep[;e;ti limi-tele!". Acesta e sloganul acestui tip de an-trenament care `nseamn[ 100% ardereagrăsimilor, eliberarea corpului de tensiune,`nt[rirea sistemului imunitar, exerci\ii defor\[ ;i relaxare, ̀ mbun[t[\irea mobilit[\ii,flexibilit[\ii, echilibrului. deepWORKcre;te capacitatea respiratorie ;i e un an-trenament cardio func\ional ce `nt[re;teinima.

Mai multe nu v[ spunem, v[ l[s[m s[descoperi\i c]t de frumos ;i de pl[cut e s[iei parte la orele antrenoarei Bogdan Re-nata. O ̀ nt]lni\i la Centrul de aerobic, cy-cling ;i fitness PrimaGym Satu Mare, Pia\aEroii Revolu\iei nr. 5. Detalii la0361.884.947.

Ioana Vladimirescu

Sirop Imunotonic

Este un supliment alimentar cu rolde `nt[rire ;i stimulare a imunit[\ii.

Ingrediente - extract natural din fruc-te proaspete de< C[tin[-alb[ (Hippophaerhamnoides), tinctur[ de propolis, tinc-tur[ de Echinacea (Echinacea purpurea),zah[r invertit enzimatic (bogat `n com-plexul de vitamine B), conservant (ben-zoat de sodiu – 0,02%).

Men\iuni nutri\ionaleCon\ine< fructoz[, glucoz[, propolis,

polizaharide, uleiuri esen\iale, deriva\ifenolici (acid cichoric, acid caftaric, echi-nacozide), bioflavonoizi, beta-caroten,zeaxantin[, lutein[, xantofile, lectine, al-chilamide, acizi gra;i esen\iali, fitosteroli,vitamine (complexul vitaminic B, vita-mina K, vitamina C, vitamina A, vita-mina E, vitamina D), minerale ;i oligoe-lemente (potasiu, iod, calciu, fier, mag-neziu, cupru, fosfor ;i sodiu).

Men\iuni de s[n[tateSupliment alimentar adjuvant ̀ n for-

marea ;i `nt[rirea imunit[\ii. Surs[ bio-disponibil[ de vitamine, minerale, ;icompu;i cu rol antioxidant. Faciliteaz[detoxifierea general[ a organismului. Ad-juvant `n sporirea rezisten\ei la diver;ifactori alergeni. Sus\ine procesul naturalde recuperare a organismului `n episoa-dele de convalescen\[. Adjuvant `n pe-rioadele cu efort fizic ;i intelectual intens.Ac\iune tonifiant[, imunostimulatoare,antioxidant[, antiinflamatoare, vitami-nizant[ ;i mineralizant[.

Caracteristici generale ale produsu-lui<

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[ pentrusiropurile Hypericum sunt recoltate din

zone nepoluate, ecologic curate, astfel`nc]t putem garanta eficien\a maxim[ ;ipuritatea produsului, prin lipsa de con-taminan\i toxici carcinogeni,ierbicide, insecticide ;i`ngr[;[minte chimice.Siropul Imunotonic este untonic general valoros ;i unimunostimulent foarte efi-cient datorit[ propolisului, ex-tractului de C[tin[-alb[ ;i atincturii de Echinacea.Formula complex[ aprodusului a fost spe-cial conceput[ pentrua crea o complemen-taritate ;i o sinergiea compu;ilor natu-rali activicon\inu\i de fruc-tele de C[tin[-alb[, de Echinacea;i de propolis.

Produsul red[vitalitatea ;i bunadispozi\ie prin`nt[rirea im-unit[\ii naturale aorganismului.Acesta spore;tecapacitatea pro-prie a corpului dea lupta `mpotrivadiver;ilor agen\ipatogeni (viru;i,bacterii, parazi\i);i de a rezista ladiver;i factorialergeni. Acestepropriet[\i se ex-plic[ prin con\inutulmare `n vitamine ;i

minerale ce se p[streaz[ nealterate, cu obio-disponibilitate sporit[, datorit[ pro-ces[rii minimale a ingredientelor, f[r[

tratamente termice.De asemenea, produsul are o

ac\iune favorabil[ asupra ̀ ntre-gului aparat cardiovascular ;iasupra sistemului respirator. ~nplus, siropul este util ̀ n tonifie-rea celulelor hepatice, fiind unbun detoxifiant. Nu `n ultimul

r]nd, multitudinea de com-pu;i bio-activi contribuie la

sporirea rezisten\ei la fac-torii de stres fizic ;i psi-hic, energiz]nd ;i pro-tej]nd organismul fa\[de efectele negative aleradicalilor liberi.Astfel, Siropul Im-unotonic este indicat`n `mbun[t[\irea im-unit[\ii pe cale natu-ral[, vitaminizarea ;imineralizarea corpu-lui, ̀ nt[rirea organis-mului sl[bit sau aflat`n convalescen\[,pentru ̀ mbun[t[\ireaactivit[\ii intelectuale,energizarea fizic[, li-mitarea stresului oxi-dativ ;i detoxifiere.Mod de folosire< Pen-

tru adul\i, doza reco-mandat[ este de 1-2linguri de sirop, de 3ori pe zi, `naintea me-selor principale. Pen-

tru copii, doza reco-mandat[ este de 1-2 lin-

guri\e, de 3 ori pe zi. Cura

recomandat[ este de 30 de zile. Nucon\ine coloran\i sau arome de sintez[.A se agita `nainte de folosire.

Echinacea

Este un supliment cu rol adjuvant ̀ nsporirea imunit[\ii naturale a organis-mului.

Ingrediente (mg/capsul[)< extract in-tegral, 100% natural, din Echinacea pur-purea – 230 mg, maltodextrin[.Men\iuni de s[n[tate< Adjuvant ̀ n cre;te-rea imunit[\ii naturale a organismului.Sus\ine rezisten\a natural[ ;i capacitateade regenerare a organismului `n perioa-dele de convalescen\[ sau de stres. Areac\iune imunostimulatoare, antiinflama-toare, antimicrobian[.

Mod de folosire< Pentru adul\i, dozarecomandat[ este de 3-6 capsule pe zi,c]te 1-2 capsule de 3 ori pe zi, dup[ me-sele principale. Cura recomandat[ estede 20 zile cu o pauz[ de 7 zile dup[ careaceasta se poate relua. Curele se reco-mand[ `n special prim[vara ;i toamna.

Spray propolis

Este un supliment alimentar cu rolbacteriostatic, cicatrizant ;i antiinflama-tor. Con\ine tinctur[ de Propolis 80%vol - 17,00 ml, acid alfa lipoic - 166,67mg, ap[ demineralizat[ - 8,00 ml, glice-rin[ farmaceutic[ - 8,00 ml, alcool etilicdin cereale 96% vol - 17,00 ml.

Produsul are urm[toarele pro-priet[\i< bacteriostatic, antimicotic, ci-catrizant, antiinflamator.

Recomand[ri< adjuvant `n afec\iunidermatologice (irita\ii, arsuri, eczeme),

ale cavit[\ii bucale (stomatite, afte bucale;i linguale), cicatrizarea ;i regenerarea\esuturilor lezate, calmarea durerilor. Da-torit[ Acidului alfa lipoic, este un puter-nic antioxidant (de 40-60 de ori mai pu-ternic decat vitamina E) ;i un puternicregenerant de antioxidan\i (vitamina C,glutation, coenzima Q10), poten\eaz[propriet[\ile terapeutice ale Tincturii dePropolis ̀ n tratarea afec\iunilor pielii sauafec\iuni provocate de `mb[tr]nire.

Mod de folosire< Extern< se aplic[ lo-cal la nivelul zonelor afectate, de 3-5 oripe zi sau la nevoie. Intern< se adminis-treaz[ c]te 1-2 pulveriz[ri de 3-5 ori pezi, de la distan\a de 10-15 cm. Doza zil-nic[ recomandat[ (estimat[)< 1,5 ml pezi.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privi-re la produsele noastre ;i pentru ofer-te, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Pilates, bodyART ;i deepwork cu antrenoarea Bogdan Renata la Primagym Satu Mare

Siropul Imunotonic de laHypericum `nt[re;te imunitatea

6 Informa\ia de Duminic[/17 aprilie 2016

RE}ETE

Maz[re uscat[ sc[zut[

B[utur[ energizant[cu ghimbir

Mod de preparare<

Se pune mazărea la fiert într-un li-tru de apă cu sare și se fierbe până seînmoaie. Dacă aveți timp, în prealabilmazărea se poate lăsa puțin la înmuiat.Dacă la fiert apa scade mult, mai adău-gați apă fierbinte, încât mazărea să ră-mână permanent acoperită cu zeamă.

Făina se prăjește ușor în câteva linguride ulei, apoi se adaugă o linguriță deboia de ardei. Rântașul astfel obținutse adaugă la mazărea fiartă și se maifierbe până se îngroașă bine. După cese ia de pe foc se adaugă usturoiul pisat.Se consumă, fie ca mâncare de sine stă-tătoare, fie ca garnitură la cârnați ru-meni\i, costiță sau slănină prăjită, iarpentru post cu ceapă călită. La servirese poate presăra cu pătrunjel verde (nuneapărat).

Ingrediente<

250 g mazăre galbenă, uscată,2-3 căței de usturoi, 2 linguri defăină, ulei, sare, piper, boia de ar-dei, ceapă, cârnați afumați sau

alte afumături.

Mod de preparare<

Se taie 2 felii subțiri de ghimbir șise pun într-un pahar. Restul de ghimbirse pisează ca usturoiul, într-un mojar.Se adaugă celelalte două condimenteși peste ele se toarnă apă caldă, apoi seamestecă bine. Se adaugă apoi și mie-rea, în funcție de gust. La sf]rșit se

adaugă și lămâia sau lime-ul, sau even-tual doar câteva picături de zeamă delămâie. Acest energizant este un exce-lent înlocuitor pentru cafea. Ghimbirulstimulează metabolismul și mărestecirculația ajutând, de asemenea, și sis-temul digestiv. Tumericul este văr buncu ghimbirul și ajută la creșterea nive-lului de energie, la fel cum este și nuc-șoara. Mierea este un energizant natu-ral și foarte sănătos, iar lămâia este osursă importantă de vitamina C, decitoate la un loc dau o băutură energi-zantă deosebită.

Ingrediente<

O lingură - o lingură și ju-mătate de miere, o bucățică decirca un cm de rădăcină deghimbir, un sfert de lingură denucșoară, o linguriță mică de tu-meric, 1-2 felii de lămâie sau li-

me.

Ciorb[ de cartofi

Mod de preparare<

Ceapa se mărunțește și se căleșteîn ulei. Se adaugă zarzavaturile tăiatefelii și se călesc și acestea, apoi se pre-sară cu boia. Se stinge cu apă și se lasă

să fiarbă pu\in, apoi se condimentează,se adaugă ardeiul tăiat în 4 sau pastade ardei, pe rând cartofii și legumele,ținând cont de textura acestora, res-pectiv de timpul necesar pentru fier-bere. Când toate ingredientele suntfierte se poate adăuga eventual și 1-2linguri de pastă de tomate, dar nu înmod obligatoriu. Se poate orna cu pă-trunjel verde și se servește cu ardei iute.Dacă nu postiți, la servire se poate oferiși smântână.

Ingrediente<

500 g cartofi, circa 500 g zar-zavaturi (2-3 morcovi, 2 pătrun-jei, o gulie, țelină), o ceapă, unardei, sau o linguriță plină depastă de ardei (dulce sau iute,după gust), puțin ulei, sare, piper,bioa de ardei, delicat (de casă),leuștean, după gust, cât mai mul-te feluri de legume, din fiecarecâte puțin (mazăre, păstăi, dov-leac, zucchini, conopidă, broc-coli și ce aveți în cămară), frunzede pătrunjel și ardei iute proas-

păt sau murat la servire.

Desert rapid cu mere ;i fri;c[

Mod de preparare<

Biscuiții se sfărâmă și se așează în-tr-un vas. Merele se curăță și se răzu-iesc, apoi se stropesc cu zeama de lă-mâie, se amestecă cu zahărul și se punecâteva minute la fiert. Când zahărul setopește, se ia vasul de pe foc și merelese amestecă bine-bine cu biscuiții și cu

scorțișoară, până când compoziția de-vine omogenă. Jumătatea se întinde în-tr-o formă plată, sau se împarte în cupe.Se prepară budinca după rețeta de peplic, doar că în acest caz se folosescdoar 400 ml de lapte, apoi se întindepeste primul strat, sau se împarte șiasta în cupe. Când budinca se prindepuțin se acoperă cu amestecul de mererămas, apoi se bate frișca cu zahărul șise întinde deasupra desertului. Se or-nează cu ciocolată răzuită, cremă deciocolată topită, bucăți de fructe saupișcot pentru copii. Se lasă la frigidertimp de 2-3 ore, după care, dacă sunteținorocoși, se poate felia, dar pentru a fisiguri că și aspectul va fi la fel de reușitca și gustul, vă recomandăm să le așe-zați din pornire în cupe sau boluri.

Ingrediente<

Pentru stratul inferior< 3 mere,200 g de biscuiți cu vanilie, o lin-guriță de scorțișoare pudră, o lin-gură de zahăr pudră cu gust de va-nilie, o lingură de zeamă de lămâie.Pentru stratul următor< o budincăcu vanilie, 3-4 linguri de zahăr și400 ml de lapte. Pentru stratul su-perior< 200 ml de frișcă pentruspumă, o linguriță de zahăr pudră,50 g de ciocolată fină sau cremăde ciocolată cu arahide, ori alteelemente pe care doriți să le folo-

siți la ornat.

După ghiocei, lalele şi alte flori,liliacul îşi face simţită prezenţa înaceastă perioadă. El face parte dinfamilia Oleaceae şi este unul dintrecei mai cunoscuţi arbori ornamen-tali care înfloresc primăvara. Flo-rile lui colorate în albastru, violet,roşu şi alb răspândesc un parfumdeosebit.

Ceea ce puţini știu este că liliaculface parte și din marea familie a plan-telor medicinale. Frunzele și florile deliliac sunt folosite în diferite tratamentenaturiste deoarece conţin o serie desubstanţe cu proprietăţi tonice, astrin-gente și decolorante și vermifuge. Iatăcâteva din afecţiunile în care leacurilepe bază de liliac pot reprezenta remedii<diabet, gută, reumatism, depunere desăruri, artrită, artrită reumatoidă, ră-ceală cu febră, malarie cu frisoane ș.a.

Reţete uzuale

Câteva din cele mai cunoscute efec-te ale uleiurilor esenţiale de liliac sunt<reducerea febrei, a durerilor localizatela coloana vertebrală, tratarea anxietăţii,deparazitarea intestinal[ și ameliorareabolilor de rinichi, energizant.

Liliacul are și efect antiseptic asupramediului, distrugând microbii pe o su-prafaţă de până la 1,5 metri în jurul său.

Decoctul din frunze de liliac fierteîn lapte dulce poate fi folosit pentruspălarea feţei și pentru a curăţa tenulde pete.

Apa de liliac se prepară din flori șialcool, astfel< o sticlă se umple pe ju-mătate cu flori de liliac, se adaugă alcoolpână la 1 litru, se închide bine și se lasăla întuneric pentru 30 de zile> apoi sestrecoară, se stoarce sedimentul, iar apaobţinută se amestecă cu 250-500 ml apădistilată. Apa de liliac se folosește subformă de comprese pentru ten.

Infuzia din frunze de liliac se folo-sește pentru ameliorarea bolilor trac-tului respirator însoţite de tuse, bronșităsau astm și a pietrelor de la rinichi.

Frunzele de liliac, fierte în lapte dul-ce, curăţă tenul de pete. Florile de liliac,strivite și înmuiate în apă caldă, cal-mează tenul înroșit, îl înviorează și-iconferă suple\e.

Împotriva durerilor reumatismalese face un unguent din 40 de grame deflori de liliac, puse la macerat într-unlitru de ulei, pentru două săptămâni,într-un loc întunecos și cald. Zoneledureroase se ung cu acest amestec, decâteva ori pe zi, masându-se u;or.

Remediu împotriva arsurilor

Frunzele de liliac alb pot fi folositeca remediu excelent împotriva arsurilorde tot felul. Se culeg frunze de liliac șise fierb, până ce apa se înnegrește. Selasă fiertura la răcit și, când este caldă,se scot frunzele și se aplică pe loculafectat de arsură. Se fixează cu pansa-ment sau o fâșie de pânză curată și seţine 24 de ore, timp în care pansamentulnu trebuie lăsat să se usuce pentru carana să nu se agraveze.

Pansamentul se umezește tot timpulcu apa în care s-au fiert frunzele. După24 de ore, se scoate pansamentul și,odată cu frunzele, se ridică și primulstrat de impurităţi de pe arsură, lăsândlocul curat și sterilizat.

În funcţie de gravitatea rănii, pro-cedeul se repetă mai multe zile la rând,condiţia esenţială fiind ca frunzele săfie schimbate la 24 de ore și pansamen-tul să fie umezit tot timpul. După acesttratament, pielea va rămâne sănătoasăși curată, elastică și catifelată, fără urmede arsură.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

Liliacul ;i efectelesale benefice pentru

s[n[tate

Frunzele şi florile de liliac sunt folosite în diferite tratamente naturiste deoarece conţin o seriede substanţe cu proprietăţi tonice, astringente şi decolorante şi vermifuge. Iată câteva din afecţiunileîn care leacurile pe bază de liliac pot reprezenta remedii< diabet, gută, reumatism, depunere desăruri, artrită, artrită reumatoidă, răceală cu febră, malarie cu frisoane ş.a.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

17 aprilie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Fiecare bărbat este unic prinmodul său de a se îmbrăca! Uniialeg să iasă în evidenţă prin cu-noscutul stil clasic, iar alţii optea-ză pentru felul mai îndrăzneţ, ace-la de a purta diferite piese vesti-mentare de culori şi modele caremai de care. Câteva dintre acestedetalii ar fi şosetele, lungimeapantalonilor, cravatele sau pa-pioanele.

În următoarele rânduri cei pasio-naţi de cravate vor înţelege altfel acestelement, iar cei care o consideră o piesăoarecare, cu siguranţă o vor face unade rezistenţă.

Cravata reprezintă în primul rândmodul de exprimare prin haine, deta-liile fac diferenţa, iar cravata faceleg[tura între fiecare componentă aţinutei tale prin adăugarea unei altetexturi. Nu recomand[m să fie de o cu-loare precum verdele neon, dar nici sănu se piardă în restul elementelor. „Re-petiţia este mama învăţăturii”, astfel du-pă ce alegi să porţi mai multe tipuri decravate vei în\elege la ce ţinută se po-trivesc şi la ce nu. Având în vedere căvrei să araţi impecabil, ţine cont de ur-mătoarele<

Lungimea şi lăţimea cravatei, celemai importante aspecte, mult mai im-portante decât materialul. Vârful cra-vatei trebuie să ajungă până în dreptulcurelei, nici la mijlocul pieptului şi nicila fermoarul pantalonului. Dacă mergipe ideea cravatelor slim şi vrei să aduciun aer de sofisticat, ai grijă la modelelecu lăţimea mai mică de 4cm sau maimare de 6,5.

Materialul cravatei este cel care decide

Nodul cravatei, cel mai dificil pro-ces. Pentru a face nodul perfect existăo mulţime de turoriale sau poţi rugape cineva să te ajute. Cele mai întâlnitenoduri sunt Windsor şi four-in-hand.Cel de-al doilea este în topul prefe-rinţelor bărbaţilor, deoarece este maipuţin voluminos, alungit şi cel mai uşorde realizat.

Recomandarea designerilor pentrubărbaţii eleganţi a căror stiluri suntunele formale, cravata cea mai potrivităeste cea uni.

Materialul cravatei este cel care de-cide. Decide modul şi ţinuta la care eapoate fi purtată. Cravatele se aleg înfuncţie de fizionomie şi anotimp. Varase poartă cele din bumbac şi din mă-tase, iar iarna sau în zilele mai reci, de-cizia va fi luată de către costumul pecare îl porţi. Cele mai utile cravate şicele pe care trebuie să le ai în garderobăsunt< clasicul negru al cravatei din mă-tase, una gri din lână subţire şi una cudungi oblice. Acestea sunt doar câtevaexemple, ai o gamă largă din care poţialege sau de ce nu, să-ţi faci o colecţie.Accesorii suplimentare pentru o cra-vată sunt agrafa şi acul de cravată. Pri-ma alternativă este una modernă şi si-gură, cravata va fi mereu la locul ei,ceea ce este un avantaj în faţa timpuluineprietenos. Agrafa trebuie aşezată în-tre al treilea şi al patrulea nasture alcămăşii.

Dacă nu ai prea avut cravatele pelista ta de shopping, cu siguranţă le veipune acum!

Cravata reprezintă în primul rând modul de exprimare prin haine, detaliile fac diferenţa, iarcravata face leg[tura între fiecare componentă a ţinutei tale prin adăugarea unei alte texturi. Nurecomand[m să fie de o culoare precum verdele neon, dar nici să nu se piardă în restul elementelor.

Cravata este accesoriul obligatoriu al b[rba\ilor elegan\i

8 Informa\ia de Duminic[/17 aprilie 2016

DIET~

Diabetul este una dintre bolilecunoscute de la `nceputul uma-nit[\ii. Este tot at]t de veche ca ;iistoria medicinii ;i primii medicio descriu ca “boala cu urina dul-ce”, ceea ce vorbe;te despre siste-mul rudimentar pe care-l aveau`n acele vremuri pentru determi-narea nivelului de zah[r dinurin[.

~n plus, este legat de stilul de via\[modern deoarece `n societatea actual[cazurile de diabet sunt mult mai nume-roase `n \[rile dezvoltate, dec]t `n \[rile`n curs de dezvoltare.

Generalit[\i

Aceast[ circumstan\[ i-a f[cut pemedici ;i pe cercet[tori s[ emit[ ipotezeasupra factorilor care declan;eaz[ aceast[boal[. Primul ar fi regimul alimentar,de;i este posibil ca ;i sedentarismul sauexpunerea la poluarea mediului s[ exer-cite o ac\iune hot[r]toare asupra acestuifenomen. Diabetul este o boal[ a siste-mului endocrin, care afecteaz[ mai alespancreasul. Pancreasul este situat ̀ n par-tea cea mai profund[ a abdomenului su-perior ;i are ni;te celule numite “insuleleLangerhans”, care secret[ hormonul in-sulin[, a c[rui func\ie const[ ̀ n a permitecelulelor s[ extrag[ energia pe care ocon\in moleculele de glucoz[. Glucozaeste combustibilul de baz[ al organismu-lui ;i f[r[ insulin[ acesta nu poate profitade ea. Problematica diabetului, totu;i,const[ `n faptul c[ acest nivel excesiv deridicat al zah[rului ̀ n s]nge provoac[ le-ziuni sau degrad[ri ale \esuturilor cor-pului, mai ales ale vaselor sanguine. F[r[indoial[, circula\ia este sistemul cel maiafectat la diabetici.

Diabetul de tip 1 impune folosireainsulinei ;i afecteaz[ doar unul din 10diabetici. Diabetul cel mai frecvent estecel al adultului, de tip 2, care apare la 30-40 de ani (chiar ;i peste 50 de ani) ;i careeste legat ceva mai direct de obiceiurilealimentare ale persoanei. Cam 90% din-tre diabeticii de tipul 2 prezint[ supra-ponderabilitate, ceea ce duce la presu-punerea c[ supra-alimenta\ia este unuldintre factorii cei mai importan\i ̀ n dez-voltarea acestui tip de diabet. Totu;i, nueste adev[rat[ credin\a popular[ c[ per-soanele diabetice sunt cele care toat[via\a au abuzat de dulciuri ;i de zah[r,deoarece nu exist[ o rela\ie direct[ `ntreacest consum ;i declan;area bolii. Cu toa-te acestea, dat fiind c[ din fiecare 10 dia-betici adul\i, 9 sunt supraponderali, estede crezut c[ ace;tia au consumat, `n ge-neral o cantitate mai mare de dulciuri,gr[simi ;i f[in[, dec]t restul oamenilor.

Rolul Cromului

Se ;tie de mult timp c[ diabetul estecorelat cu caren\a unui oligoelement,cromul. Cromul func\ioneaz[ `n orga-nismul nostru ca un micronutrient, ;i nuca un medicament. Dac[ o persoana careare suficient crom ia o cantitate mai mareprin nutri\ie, nu apar efecte nedorite.Dac[ un diabetic cu caren\[ de crom, iacrom, poate ̀ mbun[t[\i enorm eficien\ainsulinei, chiar dac[ este `n cantitatemic[. Cromul se cupleaz[ foarte ferm cuinsulina ;i m[re;te considerabil eficien\aacestui hormon, ̀ n unele cazuri, de peste100 de ori. Se recomand[ s[ se ia `n fie-care zi ̀ ntre 20 ;i 30 mcg crom, cantitatecare poate reduce semnificativ doza deinsulin[. Nu este greu de g[sit alimentebogate ̀ n crom, dat fiind c[ un kilogram

de ceap[ con\ine 400 mcg, un kilogramde varz[ 870 mcg, un kilogram de mor-covi 150 mcg, un kilogram de ro;ii 300mcg, un kilogram de fasole boabe 500mcg, un kilogram de maz[re 360 mcg.Exist[ de asemenea, specii de plante foar-te bogate `n crom, precum chimenul,scor\i;oara, curcuma, cardamonul, feni-culul, nuc;oara, semin\ele de mac,mu;tarul alb, cui;oarele.

Dieta clasic[ pentru diabetici

Diabeticii trebuie s[ urmeze un re-gim alimentar mai mult sau mai pu\instrict ;i controlat, pentru a evita conse-cin\ele nefaste ale bolii. ~n plus, este im-portant s[ se \in[ seama de alimentelecare pot ̀ mbun[t[\i r[spunsul la insulin[sau toleran\a la glucoz[.

Dieta clasic[, recomandat[ acum 40de ani, era de tip proteic (bogat[ `nbr]nz[, carne, pe;te, ou[). Consumul decereale, leguminoase ;i fructe era descu-rajat din cauza con\inutului lor de hi-drocarburi complexe(amidon) ;i zah[r,care se transform[ `n glucoz[ `n timpuldigestiei. Aceast[ diet[ s[rac[ `n carbo-hidra\i p[rea c]t se poate de logic[ pentrudiabetici ;i `n aparen\[ permitea \inereasub control a glucozei din s]nge. Totu;i,s-a demonstrat c[ la diabeticii care ur-mau aceast[ diet[ inciden\a arterioscle-rozei ;i a bolilor cardiovasculare, inclusivatacul de cord, era mai crescut[.

~n studiile realizate la Universitateadin Frankfurt se demonstreaz[ prin ana-liza vaselor sanguine cu ajutorul micros-copului electronic c[ excesul de proteineprezent `n alimenta\ia noastr[ produceo `ngro;are a peretelui f in alcapilarelor(vasele sanguine cele maimici). Schimbul de oxigen, de glucoz[ ;ide alte substan\e nutritive `ntre fluxulsanguin ;i celulele \esuturilor organis-mului se realizeaz[ tocmai prin ace;tipere\i. Dac[ acest perete sufer[ o`ngro;are, capacitatea de schimb se di-minueaz[ puternic ;i se poate `nt]mplaparadoxul ca celulele s[ sufere de foame,de;i s]ngele este `nc[rcat de gr[simi,zah[r ;i oxigen. Pentru a dep[;i acest de-ficit, organismul m[re;te ;i mai mult ni-velul acestor nutrien\i din s]nge, precum;i presiunea arterial[. Acest proces poateexplica inciden\a crescut[ a a;a-numite-lor “boli ale civiliza\iei moderne”, cumsunt bolile cardiovasculare, guta, diabe-

tul, boli care nu se pot lua ̀ n considera\ieizolat, ci trebuie ̀ n\elese ca fa\ete ale unui`ntreg.

Dieta actual[ recomandat[

~n consecin\[, ast[zi se propun dieteceva mai diferite. De exemplu, s-a ob-servat c[ o cantitate mare de fibre ali-mentare favorizeaz[ absorb\ia lent[ a za-harurilor ;i a gr[similor, evit]ndu-se ast-fel un nivel excesiv de ridicat al glucozei`n plasm[. De asemenea, `n prezent serecomand[ legumele care con\in ami-don, precum cartofii ;i fructele proaspe-te, acestea put]nd fi consumate `n can-tit[\i controlate.

Alimenta\ia trebuie s[ fie s[rac[ `ngr[simi, ̀ n special ̀ n gr[simi saturate deorigine animal[ ;i `n zah[r.

Astfel, se ̀ nl[tur[ vechile prejudec[\ilegate de dezavantajele carbohidra\ilor.Aceast[ abordare are rezultate mai bune`n ceea ce prive;te controlul glicemiei,prevenirea complica\iilor ;i cre;terea lon-gevit[\ii diabeticilor.

A;adar, cre;te\i consumul de< legu-minoase, legume, cereale integrale, fruc-te, alune, anghinare, \elin[, avocado,ceap[, ciuperci, cartofi ;i germeni degr]u. Reduce\i sau elimina\i urm[toarelealimente< zah[r, produse de panifica\ierafinate, miere, gr[simi saturate, cioco-lat[, crustacee, carne, lapte, b[uturi al-coolice, sare. Consumul ridicat de carnese asociaz[ cu un risc crescut de a dez-volta diabet. Boala aceasta apare mai rar`ntre vegetarieni. De asemenea, c]tevastudii au ar[tat c[ bebelu;ii hr[ni\i culapte de vac[ prezint[ o tendin\[ mai ma-re de `mboln[vire de diabet de tip 1.

Cerealele integrale ;i leguminoaselecorespund dietei pentru diabetici`ntruc]t contribuie la controlul glucozeimai bine dec]t orice alt tip de aliment.~n plus, consumate din abunden\[, pre-vin diabetul.

~n orice caz, regimul alimentar al per-soanei diabetice trebuie ajustat la nece-sit[\ile lui, ̀ n func\ie de gradul de mi;ca-re, de v]rst[, de greutate ;i de tipul demedicamente pe care le ia. De regul[, unregim alimentar adecvat permite redu-cerea dozei de medicamente necesarepentru tratament.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Alimentele bogate `n cromajut[ `n tratarea diabetului

Cerealele integrale ;i leguminoasele corespund dietei pentru diabetici `ntruc]t contribuiela controlul glucozei

Persoanele care merg la sală aunevoie de o alimentaţie diferită în-ainte şi după antrenamente, pentrua putea face faţă efortului fizic. Fiecă vrem să ne creştem masa mus-culară, sau doar să ne întreţinemcorpul, specialiştii spun că persoa-nele care merg la sală trebuie să ur-meze câteva reguli.

Acestea sunt cele mai importante re-guli de alimentaţie atunci când vrei să-ţi revii în formă prin sala de sport.

Consumă carbohidraţii în mod co-respunzător. Se spune des că sportiviiurmează cel mai des o dietă cu un con-sum redus de carbohidraţi. Uită de acestmit. Pentru antrenamente eficiente estenevoie să consumi carbohidraţi..

Fiecare masă ar trebui să includăproteine. E foarte important să menţiiîn echilibru schimbul de substanţe pen-tru a preveni senzaţia de foame.

Cu cât timp e bine să mâncăm înainte de a merge la sală?

Fie că ne antrenăm la începutul zilei,la prânz sau seara, avem nevoie de  ener-gie pentru susţinerea efortului și ob\ine-rea rezultatelor dorite. Astfel, este reco-mandat să mâncăm cu 2 ore înainte deantrenament. De ce 2 ore? Pentru că întimpul digestiei resursele energetice vorfi folosite pentru sintetizarea alimentelorla nivel celular, nu pentru a susţine efor-tul fizic. Dac[ intri în sală cu stomaculplin antrenamentul nu va avea randa-ment și vei fi obosit. Ce mâncăm înaintede antrenament? Masa ideală înainte deantrenament trebuie să respecte raportulde 1<2 proteină - carbohidraţi.

Ai nevoie de o porţie generoasă decarbohidraţi (fulgi de ovăz, pâine inte-grală cu seminţe, orez integral, paste făi-noase integrale), care alături de lapte sauiaurt, ouă, carne sau pește îţi va oferienergia necesară pentru antrenament.

Ai nevoie și de glucide, iar cea maibună sursă sunt fructele. Încearcă< 1

fruct –  un măr sau o banană> smoothiede fructe - un sfert de can[ de iaurt de-gresat, bucăţi de fructe proaspete și ju-mătate de cană de suc de fructe fără za-hăr, amestecate în blender (eventual cu2-3 cuburi de ghea\[)> 1 baton de cerealecu 2 felii de brânză sau un iaurt cu fructe>Nu uita de apă! Hidratarea este absolutnecesară în timpul antrenamentului!

Mergi la sală dimineaţa?

Optează pentru un mic dejun con-sistent. Poate s[ conţină o omlet[ de al-bușuri alături de pâine integrală si 2-3legume sau iaurt cu fulgi de ovăz în careadaugi și o mână de nuci sau migdale,pentru aportul de grăsimi sănătoase.

Mergi la sală după-amiazasau seara?

În acest caz poţi mânca piept de pui,pește, carne de vită, alături de legumeverzi, orez integral, paste făinoase inte-grale, cartofi,  grăsimi (cum ar fi untul,smântâna, uleiurile vegetale, avocado,nuci, seminţe măcinate). Alimentele tre-buie s[ fie variate, încearcă să  nu ai ace-lași meniu la fiecare masă.

Ce mâncăm dup[ sală? Ai terminatantrenamentul, ești plină de energie șisimţi nevoia să mănânci ceva. Dar ce?Deoarece nivelul de glicogen din mușchitrebuie refăcut, este absolut necesar săconsumi carbohidraţi.- un pahar cu lapte rece>- un shake proteic care să conţină pânăla 10% carbohidraţi>- cereale integrale cu lapte>- o cană de iaurt cu fructe proaspete.- un fruct - bananele sunt bogate în po-tasiu și magneziu - electroliţi necesaripentru o bună funcţionare a mușchilor.– nuci și fructe confiate – bogate în fier

Pentru proteine asigură-te că nu-ţilipsește carnea de pui sau curcan, pe;telesau carnea de vit[. L]ng[ toate acestea,o salată din legume de sezon, va com-pleta meniul și necesarul de vitamine șiminerale.

Reguli alimentare pentruoamenii care fac sport

Regimul alimentar al persoanei diabetice trebuie ajustat la necesit[\ile lui, ̀ n func\ie de gradul demi;care, de v]rst[, de greutate ;i de tipul de medicamente pe care le ia. De regul[, un regim alimentaradecvat permite reducerea dozei de medicamente necesare pentru tratament.

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau partial

17 aprilie 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

Printre multiplele cercet[ri devie\i ;i a operelor marilor perso-nalit[\i rom]ne;ti, m-am aplecatcu sfial[ ;i respect asupra modu-lui `n care a fost ucis mi;ele;te delegionari, marele savant de renu-me european ;i mondial NicolaeIorga.

S-a n[scut la 5 iunie 1871 `nBoto;ani ;i a fost ucis de un co-mando - legionar la 27 noiembrie1940 `n p[durea Strejnic Praho-va.

Nicolae Iorga a fost istoric, critic li-terar, documentarist, dramaturg, poet,enciclopedist, memoralist, ministru, par-lamentar, prim - ministru, profesor uni-versitar ;i academician rom]n. El maieste cunoscut ;i ca medievalist, bizanti-nist, romanist, slovist, istoric al artelor ;ifilosof al istoriei. George C[linescu, `nlucrarea sa< "Istoria Literaturii Rom]ne"`l considera un "Voltaire" al Rom]niei.

Studiile superioare le-a urmat la Uni-versitatea din Ia;i `ntr-un singur an cudiploma "Magna cum laude". A continuatstudiile la Paris, Berlin ;i Leipzig. :i-aluat doctoratul la v]rsta de 23 de ani. Ascris 1003 volume, 12.755 de articole ;istudii ;i 4963 recenzii, culmin]nd cu Is-toria Rom]niei `n zece volume.

A predat la Universitatea din Bucu-re;ti ;i la Universitatea din Paris. A fon-dat Congresul Interna\ional de Studii Bi-zantine ;i Institutul de Studii Sud-Est Eu-ropene. A transformat ora;ul V[lenii deMunte ̀ ntr-un Centru Academic ;i Cul-tural.

A aderat la grupul literar "Junimea";i a fondat revistele "Neamul Rom]nesc","Drum Drept", "Cuget Clar", "FloareaDarurilor". A militat permanent pentruLiga pentru Unitatea Cultural[ a tuturorRom]nilor. A fost `n tab[ra "Pro-An-tant[" a sus\inut cauza rom]nilor dinAustro - Ungaria ;i a avut un rol impor-tant `n f[urirea `mpotriva organiza\ieinazisto - fasciste "Garda de Fier", condus[de Corneliu Zelea Codreanu, dup[ mo-delul din Germania, care avea un caractermistico - religios, violent, antisemit ;iantimasonic.

Locul unde a fost asasinat Nicolae Iorga

Un document important privind lo-cul ;i asasinarea lui Nicolae Iorga,apar\ine dr. Dumitru Mihaiescu, mediclegist la Tribunalul Prahova, l[sat nepo-tului s[u Ilie Mih[iescu, un ziarist de ex-cep\ie, singurul s[u mo;tenitor. ~n aceldocument se consemneaz[<

"Eram medic legist al TribunaluluiPrahova ;i-n diminea\a zilei de 22 no-iembrie 1940 am fost anun\at de domnulNacian procurorul de servici s[ m[ duc`n comuna Strejnicul, unde se afl[ cada-vrul profesorului Iorga ;i s[ procedezi lacele legale, adic[ s[-i faci autopsia ;i s[consta\i cauzele noastre.

"M-am dus ̀ mpreun[ cu autopsierulAnghel Iorga cu o ma;in[ de pia\[. Ca-davrul profesorului Iorga era `ntins cufa\a-n sus pe un ogor la doi pa;i de mar-ginea ;oselei care duce la T]rg;orulVechi. Barba cu fire c[runte `i flutura `nb[taia v]ntului, iar degetele 1, 2 ;i 3 dela m]na dreapt[ erau apropiate la ulti-mele falange ca pentru `nchin[ciune(~ntr-o alt[ variant[ a ̀ nsemn[rii e scris<c[ este probabil ca `nainte de a fi`mpu;cat, a fost pus s[ se `nchine).

"Nu erau pete de s]nge ̀ mprejur> nu-mai pe o frunz[ de brustur era o pat[ des]nge cam de un centimetru p[trat. Am

rupt frunza ;i i-am dat-o autopsieruluiIorga cu indica\ia de a o preda la muzeuldin Ploie;ti> iar[ dac[ la Ploie;ti nu exist[un astfel de muzeu, s-o dea profesoruluide istorie din localitate. Frunza a ajunsla muzeu, dar dup[ c]\iva ani, c]nd amtrecut pe acolo, nu mai era, iar profesorulSimache mi-a spus c[ dup[ un an ;i cevafrunza s-a pulverizat ;i a disp[rut.

"~mprejurul cadavrului lui Iorga, amg[sit 12 tuburi de cartu;e din metal de larevolverele care arunc[ tubul dup[ ce s-a desc[rcat arma. Dup[ unele deosebiriale tuburilor am dedus c[ au tras cu re-volverele trei in;i. Am dus ;i tuburile lamuzeu ;i le-am dat unui t]n[r pe care l-am g[sit acolo.

Cadavrul a fost dus laPloie;ti, apoi la Bucure;ti

"Am hot[r]t s[ ridic[m cadavrul ;is[-l ducem la Ploie;ti, la morga spitaluluide boli interne, ̀ n vederea autopsiei. Dara venit un plutonier de jandarmi cu ofurgonet[ de la legiunea de jandarmi dinPloie;ti ;i ne-a spus c[ la legiune a venitordin de la comandamentul Jandarmerieis[ se ia m[suri de transportare a cada-vrului la morga din Bucure;ti.

"Ulterior am aflat c[ din ordinul ge-neralului Ion Antonescu cadavrul pro-fesorului Iorga a fost predat familiei f[r[autopsie."

"Mi-a p[rut bine de aceast[ m[sur[fiindc[ nu aveam dispozi\ia s[ fac autop-sia profesorului Iorga, pe care l-am as-cultat cu pl[cere c]nd `;i \inea cursul deistorie a Literaturii Franceze `ntr-o sal[a Universit[\ii amplasat[ `n fa\a statuiilui Mihai Viteazul, precum ;i Cursul Me-dicinii ̀ n Rom]nia, ̀ n sala Gutenberg, lacererea domnului Petru Tomescupre;edintele Societ[\ii Stduen\ilor ̀ n Me-dicin[."

"Peste o zi sau dou[ procurorul Na-cian mi-a spus c[ profesorul Iorga a fostluat la Sinaia, unde locuia cu familia, dincauz[ c[ locuin\a lui de la V[lenii deMunte a fost deteriorat[ de marele cu-tremur din 10 noiembrie 1940, care aprovocat ;i pr[bu;irea hotelului Carltondin Bucure;ti."

Cum a fost ridicat de c[tre legionari Nicolae Iorga de la Sinaia?

"Procurorul Nacian mi-a spus c[ laSinaia, la domiciliul profesorului NicolaeIorga a venit cu o ma;in[ un grup de le-gionari, care i-a spus c[-l pofte;te dom-nul Ministru al ~nv[\[m]ntului. Profe-sorul a plecat cu legionarii, de;i fiica luil-a sf[tuit s[ nu mearg[, mai ales c[ `nziua aceea profesorul nu s-a sim\it binecu s[n[tatea. Legionarii l-au dus pe Ni-colae Iorga ̀ ntr-o cas[ din Ploie;ti, undea fost judecat ;i l-au condamnat la moar-te, iar ̀ n zori a fost dus cu ma;ina la Strej-nicul ;i l-au `mpu;cat.

Pe ;osea se vedeau c]teva urme alero\ilor ma;inii cu care a fost adus profe-sorul, mai vizibile erau unde au viratma;ina dup[ ce l-au `mpu;cat.

Comandantul Jandarmeriei a gre;itatunci c]nd a dat ordin jandarmilor dela Ploie;ti s[ ridice cadavrul din loculunde se afla ;i s[-l duc[ la morga din Bu-cure;ti. Trebuia s[ trimit[ o echip[ pen-tru cercet[ri la fa\a locului, ̀ ndeosebi unspecialist care s[ fac[ mulaje din gips peurmele ro\ilor autoturismului cu care afost adus profesorul ca s[ fie `mpu;cat,de asemeni ;i cartu;ele ar fi fost folosi-toare la cercet[ri.

~n leg[tur[ cu aceste ultimeobserva\ii, apare o `ntrebare fireasc[ dece comandantul Jandarmeriei dinPloie;ti, a omis `n mod deliberat s[ dea

ordin pentru a se lua mulaje de pe urmelero\ilor autoturismului ;i cartu;ele toatepentru cercet[ri care se impunea? Doaracestea erau cercet[ri de rutin[. Laaceast[ `ntrebare avem ;i un r[spuns pem[sur[< erau `n plin[ guvernare legio-nar[."

Condamnarea la moarte a tuturor “du;manilor legiunii”

"Doar pentru a ̀ n\elege (dac[ o astfelde fapt[ poate avea sens) de ce legionariil-au ucis pe Nicolae Iorga, trebuie s[ ne`ntoarcem cu c]\iva ani `n urm[.

Pentru c[ tot mai mul\i intelectualide prestigiu dar ;i politicieni lucizi, au`nceput s[ atrag[ aten\ia opiniei publiceasupra pericolului legionar la CongresulStuden\ilor Legionari din aprilie 1936 s-a hot[r]t condamnarea la moarte a tu-turor "du;manilor legiunii".

Execu\iile c[deau `n sarcina unor"echipe de mor\i" din care f[ceau partecei mai viteji, dar ;i cei mai fanatici dintrecamarazi.

Pe 4 ianuarie 1839 a fost dejucat[ dec[tre poli\ie o tentativ[ de asasinare a re-gelui Carol al II-lea, pentru ca la 13 fe-bruarie 1939 s[ e;ueze o alt[ tentativ[ deasasinat asupra lui Armand C[linescu.La a doua tentativ[ pe 21 septembrie alaceluia;i an, pe primul ministru l-ap[r[sit `ns[ norocul ;i a fost ucis dec[m[;ile verzi.

Asasinii au fost repede prin;i ;i pe-depsi\i `n mod exemplar fiind executa\ichiar pe locul unde Armand C[linescua fost executat iar cadrele lor au fost l[sateprad[ la ciori ca avertisment pentrueventualele atentate.

M[surile poli\iei nu au avut efectulscontat pentru c[ `n timpul scurtei gu-vern[ri legionare, asasinarea adversarilorpolitici a devenit politic[ de stat, furieioarbe c[z]ndu-le victim[ fo;ti demnitariNicolae Iorga, Virgil Madgearu, NicolaeMoruzov s.a."

Legionarii `l considerau pe Nicolae Iorga vinovat de moartea lui Corneliu Zelea Codreanu

"Legionarii `l considerau pe NicolaeIorga vinovat de moartea lui CorneliuZelea Codreanu. Pripeala cu care a fostasasinat a provocat disensiuni printre ca-marazi. Majoritatea considerau c[ TraianBoierul, ;eful echipei mor\ii, care i-a`mpu;cat pe Iorga ;i pe Magearu a gre;itexecut]ndu-i f[r[ judecat[, deoarece aafectat imaginea legiunii. Dat[ fiind per-sonalitatea lui Iorga, cunoscut `n toat[lumea, s-ar fi impus un proces public,care s[ dema;te rolul jucat de acesta `nasasinarea lui Codreanu ;i s[-i avertizezepe al\ii care "maculau" imaginea c[pita-nului ;i a legiunii ... Aceste dispute aveauloc `ntre legionarii intelectuali, pentruc[ ceilal\i asasinau la nimereal[ pe evreiiboga\i ;i s[raci, simpli jandarmi saupoli\i;ti cu func\ii.

O alt[ `nsemnare a doctorului Du-mitru Mih[iescu intitulat[ sugestiv"F[r[delegi legionare" prezint[nenum[rate asemenea cazuri de asasi-nate din jude\ul Prahova. Nu ne vomopri asupra lor, ele sunt asasinate tipiclegionare. Am insistat asupra asasin[riilui Nicolae Iorga, p[rintele istoriografieirom]ne;ti, savant de talie european[ ;imondial[. El va r[m]ne pe vecie un lu-ceaf[r str[lucitor pentru NeamulRom]nesc `n veacul veacurilor.

Prof. dr. Ioan Corneanu

Nicolae Iorga a fost istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enci-clopedist, memoralist, ministru, parlamentar, prim - ministru, profesor univer-sitar ;i academician rom]n

PERSONALIT~}ILegionarii `l considerau pe Nicolae Iorga vinovat de moartea lui Corneliu Zelea

Codreanu. Pripeala cu care a fost asasinat a provocat disensiuni printre camarazi.Majoritatea considerau c[ Traian Boierul, ;eful echipei mor\ii, care i-a `mpu;cat peIorga ;i pe Magearu a gre;it execut]ndu-i f[r[ judecat[, deoarece a afectat imaginealegiunii.

Sfântul Andrei Criteanul (660-740d.Hr.) s-a născut la Damasc. A fost mo-nah în mănăstirea Sfântul Mormânt dinIerusalim, diacon la Constantinopol, iarla începutul secolului al VIII-lea devineepiscop al Cretei. Opera sa clasică o re-prezintă Canonul cel mare, alcătuit din250 de strofe, care se cântă în Postul Ma-re. Sfântul Andrei este serbat de cătreBiserică la 4 iulie.

Canonul cel mare al Sfântului An-drei Criteanul se săvârşeşte îndeosebimiercuri seara, în săptămâna a cincea aPostului Paştilor, fiind caracterizatprintr-o profundă stare de umilinţă. Cu-legând şi adunând la un loc întreaga is-torie a Vechiului Testament şi a NouluiTestament, Sfântul Andrei a alcătuitaceastă sublimă cântare, care cuprindeperioada de la Adam până la ÎnălţareaDomnului la cer şi predica SfinţilorApostoli. Prin acest canon suntem în-demnaţi să râvnim şi să urmăm faptelebune ale Sfintei Scripturi şi să ne ferimde păcate, alergând întotdeauna la Dum-nezeu prin pocăinţă, post, milostenie,lacrimi, mărturisire şi rugăciune. Bise-rica a rânduit această zi spre citirea Ca-nonului deoarece Sfântul Post se apropiede sfârşit şi pentru ca nu cumva oamenii,lenevindu-se, să se preocupe mai puţinde nevoinţele duhovniceşti şi să se în-depărteze de viaţa cumpătată, după cumstă scris cu înţelepciune în Sinaxarulzilei (în Triod). Ca atare, Sfântul Andrei,ca un adevărat învăţător, prin cântărileCanonului, în care prezintă virtuţile ma-rilor bărbaţi, precum şi întoarcerea lacredinţă a celor răi, îi sfătuieşte pe ceicare se nevoiesc cu postul să se poartecu mai mult curaj pentru a se bucura deÎnviere.

Andrei Criteanul a alcătuit acest ca-non în timpul în care Sofronie, Patriar-hul Ierusalimului, a scris viaţa MarieiEgipteanca, viaţă care ne pune înainte omare pildă de smerenie, dând mângâierecelor care au păcătuit şi doresc să se reîn-toarcă la Dumnezeu prin căinţă sinceră.În cântările Canonului sunt pomeniţiatât Sfântul Andrei Criteanul, cât şi Cu-vioasa Maria Egipteanca< „Sfinte PărinteAndrei, roagă-te lui Dumnezeu pentrunoi” şi „Cuvioasă Maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi”.

Maria Egipteanca ne demonstreazăcât sunt de mari iubirea şi iertarea luiDumnezeu, Care “vrea ca toţi oameniisă se mântuiască şi la cunoştinţa adevă-rului să vină” (I Timotei II> 4). “Chip alpocăinţei te-ai arătat, Preacuvioasă Mai-că Maria, glăsuieşte condacul al VII-leadin Acatistul Sfintei Maria Egipteanca,că din roabă a diavolilor prin păcat, îngeral Luminii te-ai arătat şi pe cei mai ne-voitori pustnici i-ai întrecut, iar acumcu cetele cuvioşilor Îi cânţi lui Dumne-zeu< Aliluia!”

Maria Egipteanca reprezintă unexemplu cutremurător de parcurgere adrumului de la păcat la sfinţenie, de laindiferenţă faţă de Dumnezeu la deplinăadeziune la învăţătura Sa, de la viaţa pe-trecută în desfrâu la asceza pustiului,dobândind cununa sfinţeniei, ca urmarea pocăinţei săvârşite. Ea a parcurs inte-gral traseul de la moartea sufletească laviaţa eternă, cunoscând tensiunea zgu-duitoare a extremelor (a se vedea GurieGeorgiu şi Cristian Tia, Meditaţii du-hovniceşti la sfârşit de modernitate, Cra-iova, 1999, pp. 45-47). (...)

Noi, la rândul nostru, trebuie săavem ferma convingere că Dumnezeune iartă păcatele dacă ne pare sincer răupentru ele şi le mărturisim în întregime,uneori spălându-le cu propriile lacrimi.

Preot dr. Cristian Boloş

O scurt[ incursiune în Canonul cel mareal Sfântului AndreiCriteanul ;i în via\a

Cuvioasei MariaEgipteanca

Cum a fost ucis mi;ele;tede legionari nicolae Iorga?

10 Informa\ia de Duminic[/17 aprilie 2016

TEATRURaluca Mara ador[ personajul Micului Prin\, de c]nd a venit la Satu Mare s-a implicat mereu `n

evenimentul cu acest nume, a;a c[ intr[ cu mare candoare ;i pl[cere `n rol, ajutat[ ;i de un costumsuperb, ;i poart[ spectacolul cu ea. Creeaz[ un Prin\ copil[ros, inocent, dar nu lipsit de sarcasm, unpersonaj viu, nu o paia\[ sau un `nger.

O c[rticic[ scris[ `n 1943 de unaristocrat francez, pasionat aviator,autor de c[r\i de aventuri ;i amin-tiri, reporter de r[zboi, avea s[ de-vin[ cea mai celebr[ oper[ literar[de limb[ francez[ din secolul XX;i s[ creeze un simbol cu valoare decult. “Micul Prin\” a intrat definitiv`n cultura universal[ ;i povesteaat]t de simplu ;i de sensibil scris[`i inspir[ pe adul\i ;i pe copii de-opotriv[.

La Satu Mare, de mai bine de dou[decenii, arti;tii plastici se adun[ subsemnul Micului Prin\, la mijloc de lun[mai, la chemarea Cristinei GloriaOpri;a. Cu at]t mai binevenit este de-mersul Teatrului de Nord, care a lansat`n aceast[ s[pt[m]n[ un foarte frumosspectacol realizat de regizorul MariusCostache pe textul lui Antoine deSaint-Exupery, jucat ;i de trei ori pe zi`n zilele ce au urmat premierei demar\i, 12 aprilie.

O planet[ pentru fiecare om

De la ̀ nceputul spectacolului te co-ple;e;te decorul amenajat de veteranulscenograf Alexandru Radu. Acesta nueste un adept al minimalismului,uneori `ncarc[ scena chiar prea mult,dar aici a g[sit “media de aur” ̀ ntre de-talii ;i armonia ansamblului. Dimen-siunea cosmic[ a pove;tii e marcat[ cuaten\ie, iar dunele din Sahara, colorate`n nuan\e fine, amintesc prin rotunji-mea lor de corpurile cere;ti. Se creeaz[astfel un tablou care une;te cerul ;i

p[m]ntul, `n care aterizeaz[, prinv[l[tuci de fum, nefericitul aviator. Pla-nurile pove;tii curg f[r[ sincope `nacest decor extrem de flexibil, peregri-narea Micului Prin\ printre planetelediverselor personaje devine accesibil[spectatorului ̀ ntr-un mod pe care pro-babil un regizor de film ar fi riscat s[-

l transforme `n kitsch, iar magia`nt]lnirilor se suprapune cu jocul deculoare cre]nd ceva ce s-ar putea numiun fantastic plauzibil, luminilespun]nd ;i ele o poveste a lor, aparte.La spectacolul vizual contribuie ;ip[pu;ile create de regizor ;i m]nuitecu dexteritate de actori.

Dac[ Saint-Exupery ;i-a intitulatautobiografia “P[m]nt al oamenilor”,`n “Micul Prin\” fiecare personaj pares[ aib[ planeta lui aparte, metafor[ aego-ului. Cu at]t mai emo\ionant[ epledoaria vulpii pentru crearea deleg[turi, pe care Marius Costache ;iechipa spectacolului o transform[ `n

cel mai reu;it moment al discursuluiteatral.

Joc ;i joac[, de-ale vie\ii

~n general se spune despre un actorc[ “joac[” roluri. Rar ne-a fost dat s[vedem un joc actoricesc mai juc[u; ;itotodat[, `n acela;i timp, mai asumat;i serios ca la cei patru actori ai acestuispectacol. Raluca Mara ador[ perso-najul Micului Prin\, de c]nd a venit laSatu Mare s-a implicat mereu `n eve-nimentul cu acest nume, a;a c[ intr[cu mare candoare ;i pl[cere ̀ n rol, aju-tat[ ;i de un costum superb, ;i poart[spectacolul cu ea, evit]nd cudes[v]r;ire exager[rile de care `n altepresta\ii s-a f[cut uneori vinovat[.Creeaz[ un Prin\ copil[ros, inocent,dar nu lipsit de sarcasm, un personajviu, nu o paia\[ sau un `nger . Foartenatural intr[ Sergiu T[b[caru ̀ n pieleaaviatorului, punct]nd mir[rile acestuia;i trezirea copilului adormit din el. ~;ireg[se;te voca\ia de actor comic `napari\ia omului de afaceri. Cristian Butapare `n patru ipostaze, cea mai con-sistent[ fiind cea a regelui, ;i evit[ ;i el;arjele, iar Andreea Mocan e memo-rabil[ `n episodul `nt]lnirii Prin\uluicu vulpea, oferindu-i acesteia ad]nci-me ;i for\[ sentimental[ prin joculm]nuirii modelului, dar mai ales prinfelul `n care ml[diaz[ rostirea replici-lor.

Ansamblul de actori intr[ ;i el `narmonia total[ a spectacolului, una decare credem c[ ;i autorul “MiculuiPrin\” ar fi fost mul\umit.

Vasile A.

Actorul Radu Botar a publicat`n toamna anului trecut dou[c[r\i< una de confesiuni ;i proze(“Sub cuvinte sunt eu”) ;i una depoezie (“Spovedanie `n 69 de res-pir[ri”). Unele texte sunt scrise ̀ ntimpul tratamentului pentru can-cer, urmat la Debrecen ̀ n toamnaanului 2014, ;i sunt cu totul r[sco-litoare. Am ales s[ v[ oferim unasemenea text, adresat direct di-vinit[\ii, f[r[ alte comentarii.

Doamne!... Doamne!... Mă auzi,Doamne?... Azi e sâmbătă. Da. Iar!... Oaltă sâmbătă de dinaintea sâmbetei ce vasă vină după care urmează o vineri... Vi-nerea plecării, Doamne... Ce vinere marefi-va!...

Îţi mulţumesc, Doamne, că acum esoare. Mai de toamnă, aşa, dar cât de taream aşteptat toamna asta care stă să intre-n vieţile noastre!... Şi va veni, Doamne,nu-i aşa? Va veni?... Vezi, Doamne, aicişi-acum, în lupta asta a mea, tăcută şi sur-dă, cu mine şi cu demonii mei (mici dră-cuşori, nu cine ştie ce...) înhăitaţi sub scu-tul unei boli perfide, mă atârn de Tine,Doamne, ca o medalie veche de veteranpe pieptul brav. Nu m-ai părăsit, Doamne,nu te-am părăsit... Deşi, privindu-mă, căvreau că nu vreau, în oglinda din baiaausteră, şi văzându-mă în luciul ei... îmivine uneori să plâng, alteori să urlu iaraltădată să zâmbesc ori chiar să fiu ironic.Uscat, tras, cu mu;chii feţei uşor prăbuşiţi,

cu umerii strâmţi, cu pieptul -brav!- lăsat,cu stomacul plat -asta nu-i neapărat rău!-cu... gospodarul la odihnă, cu coapsele -ah, coapsele!- supte spre... suple... Un felde Nureyev şi Barâşnikov la un loc... Dacănu mi-aş număra, dimineaţa, coastele cumâna-mi uşor uscată... Ştiu, Doamne, numă hidratez destul!... Dar, crede-mă,acum şi apa e leşie... Aşa că, îmi vine săsparg oglinda cu un pumn violent!... "Du-pă chipul şi asemănarea Lui..."- îmi audîn urechi versetul. În ambele! Căci, iată,şi urechea mea dreaptă şi fudulă şi-arec[pătat funcţiile pentru care a fost crea-tă. Nici nu se mai poate spune despre mi-ne că sunt într-o ureche. Şi aud. Tot. Ste-reo... Inclusiv vocea umană, interioară.Şi mă abţin la a mai sparge oglinda cupumnul în falca celui din faţa mea, cumutra-i căzută şi obosită, pentru că mi-aş face mie, celui din faţa ei, sufletul ţăn-dări...

Şi, uite aşa, mi-aduc aminte că e sâm-bătă, Doamne, iar, şi capul meu cu ţestullui se supune rasului s[ptămânal devenitritual. Aproape -scuză-mă!- şamanic înmintea mea tulburată de fierbinţeala ra-zelor mâinii Tale.

Doamne, iartă-mă... Am căutat să fiusincer cu mine şi cu Tine şi în faţa Ta,Doamne. Am fost invadat cu poveţe, cucitate, cu icoane şi iconiţe, cu mir, cu mu-cenici şi cu sfinţi, toate sfinţite şi îngă-duite, toate date mie, păcătosul, din inimişi suflete. Şi profund m-a mişcat... Le-amprimit, Doamne, le-am primit!... Era do-vada că eram înconjurat de Oameni şi dedragostea lor. Apoi am căzut, doborât, în

genunchi. Şi nu o dată! Cu toate că,Doamne, Tu ştii că eu cunosc doar treirugăciuni, de la trecuta mea străbună,preluate pe cale orală, în frageda-mi co-pilărie< Tatăl nostru, Îngerelul şi... Doam-ne ajută! Şi cred în ele... Însă, apoi, pentru

că nu te vedeam, îmi venea să urlu pre-cum Poetul< "În spinii de-aici arată-te,Doamne, / să ştiu ce aştepţi de la mine! /Ori nu doreşti nimic? / Eşti muta, neclin-tita identitate, / nu ceri nimic? Nici măcarrugăciunea mea?"

Numai că eu nu sunt Poetul... Şi-atunci m-am ostenit a mă ridica în pi-cioare. Doamne, n-a fost un gest de sfi-dare! Nu! A fost nevoia mea de Om carevrea să-ţi întâlnească privirea pentru căeu, Doamne, încă mai cred în întâlniriadevărate. Ţi-am căutat privirea ca să-ţipot spune, Prieten drag, Frate... Tată...Da, cum ai auzit, Tată!... Cel pe care nuştiu să-l fi avut vreodată dincolo de banalagraniţă a realului.

Oare, Freud, acum, ar şti să dezlegemisterul şi să rezolve problema?... Iartă-mă, Doamne, glumeam!.. Adevărul e laTine, ştiu... Da, şi calea!... Căci aşa, Doam-ne, m-ai învăţat să-mi fiu singur şi psi-holog şi duhovnic. Stând în picioare!... Şiprivindu-te, Doamne, adânc în ochi...Doamne, ce ochi frumoşi ai!... Luminoşişi infiniţi!...

Acum ştiu că e mai bine şi nu mai in-sist să întreb< "De ce?"Dar trebuie să ştii,Doamne, că n-am ucis. Înţelegi!... Nu -am - ucis!... Am iubit, da! Căci, Tu eştiIubire şi din Iubire a fost creat Omul, iareu sunt Om, Doamne, Om şi am iubit şivoi iubi mai departe, Oamenii, Viaţa, Fru-mosul... Până la capăt! Tot. Dar nu, capă-tul, nu-i aici şi nici acum!...

Uite, stau în picioare! Picioarele me-le!... Cu capul meu gol de prejudecăţi şiîţi mulţumesc... Eu am învăţat, acum, că

nu vin la înfricoşata-Ţi judecată, ci ladreapta şi din dragoste de Om născutăjudecată. Şi dacă aşa este atunci ai să măînţelegi că sunt doar un simplu bufon...actor... ARTIST, cu singura şi completamea avere în suflet şi în cap, că am fostsortit să lucrez, fără teamă, cu păcatul pecare-l ştii, pentru a-ţi aduce prinosul fru-museţii Omului întru slava şi mărirea Ta,Doamne... Căci, altminteri, pumnul zbu-ra demult şi oglinda ţăndări se făcea... M-a oprit Dragostea!...

Doamne, eu aşa am fost plămădit şiTu ştii foarte bine. Sunt parte făcătoaredar la corola de minuni a lumii!... Şi,Doamne, nu ucid cu Taina mea!... Ci, bu-cur!... Iar acum, la rândul meu, mă bucur,Doamne, că-mi îngădui să te privesc,drept şi în ochi, mă bucur că mă ţii dem]nă şi, încet dar sigur, convingător, măscoţi, iată, în Lumină. Iar Lumina e aici,iar eu pot să o privesc. Şi-i simt căldura...Căldura blândă a toamnei...

Îţi mulţumesc, Doamne, şi iartă-miabordarea prozaică, dar numai aşa, pen-tru mine, este real şi viu şi doar aşa simtcă exişti cu adevărat, doar aşa, pentru mi-ne, credinţa are un sens, aşa, pentru mine,viaţa este un Dar... Îţi mulţumesc că te-nduri să mă laşi să mă bucur de el... Însă,nu uita, Doamne< eu nu am ucis!... Vezi,asta îmi place la Tine, Doamne, că eu vor-besc şi tu asculţi... Acum cuvântul e lamine. Tu mi l-ai dat, Doamne, să aducbucurii cu el Omului... Cel de lângă mine,celui dinprejurul meu, celui din faţa mea...Vezi, Doamne?... Auzi, Doamne?... M-asculţi, Tu?...

Radu Botar, biruitor `n fa\a bolii

Aviatorul (Sergiu T[b[caru) ;i Micul Prin\ (Raluca Mara) la ceasul confesiunilor

Radu Botar ;i-a a;ezat sufletul `n file de carte

Povestea Micului Prin\ a c[p[tatculoare pe scena Teatrului de nord

17 aprilie 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Locuitorii Pământului au folositelectricitatea, avansate tehnici medi-cale, procedee industriale și chiar zbo-rul cosmic cu mii și mii de ani înaintede civilizaţia pe care o știm.

Hărţi astronomice de acum 3.000 de ani

Multe dintre vechile hărţi și atlaseatestă uimitoare cunoștinţe geograficeși astronomice. Dar ridică și problemainexplicabilă a cartografierii lor, po-sibilă doar din spaţiul aerian. Hartaastronomică din China (1005 î.H.) re-prezintă Calea Lactee.

Multe dintre astre trebuiau să fienecunoscute la vremea aceea și ob-servabile doar prin telescop. Hărţi ex-trem de precise ale unor zone necu-noscute la vremea aceea au fost des-coperite și la eschimoșii canadieni.Hărţile sunt gravate pe os și piele defocă și se suprapun exact pe cele în-tocmite de cartografii militari brita-nici.

Corăbiile cereşti

În mitologia egipteană apar des-crieri ale „corăbiilor cerești“. Enkidu,din poemul sumerian Ghilgameș, esteridicat în aer cu „vulturul cerului“. Îșisimte corpul „greu ca o stâncă“, sim-ptome asemănătoare efectelor accele-raţiei gravitaţionale la viteze mai maridecât cea a sunetului.

Ajunge să descrie Pământul dinafara spaţiului terestru. Prima astfelde descriere a făcut-o în 1962 astro-nautul John Glenn. În mitologia in-diană există precizări ale moduluicum funcţionează „vimanas“, faimoa-sele nave zburătoare. Descrierea pre-zintă similitudini cu motoarele ionicecontemporane, aflate în stadiul de ex-periment.

Emiţătorul lui Moise

În Cartea lui Enoh se vorbește des-pre efectele relativităţii timpului< „Darîngerul îi răspunse< «Nu două ceasuriai stat, ci 32 de ani»“. Chivotul legii,manevrat de Moise, era un aparat dincare adesea ieșeau scântei.

Și cu ajutorul căruia el comunicăcu Iehova, doar prin ridicarea capa-cului. În 1970, studenţii unei univer-sităţi americane au construit un aparatidentic, după indicaţiile din Cartea luiMoise. Spre uimirea lor, au obţinut unemiţător alimentat cu un generatorelectric de înaltă tensiune.

Explozii nucleare acum 50.000 de ani

Cele mai aprig contestate ipotezesunt cele care susţin că, de-a lungulunei perioade cuprinse între anii50.000 î.H. și 1908, pe planeta noastrăau avut loc explozii nucleare.

La 300 metri de niște fortificaţiidin Peru se pot vedea numeroase rocivitrificate, răspândite pe sute de metri.În Irak și deșertul Gobi au fost desco-perite nisipuri vitrificate (sticloase),care nu se puteau forma decât la tem-peraturi fantastice.

În Liban, sute de tektite (roci topitela temperaturi foarte mari, cu aspectde sticlă și puternic iradiate) au fostanalizate. Ele conţineau izotopi ra-dioactivi de aluminiu. S-a demonstratcă pietrele au suferit cu mii de ani înurmă puternice bombardamente ra-dioactive, fiind expuse la 60.000C, caîn exploziile atomice.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Podul lui Traian a fost con-struit de Apolodor din Damasc,arhitectul Columnei, în mai puţinde doi ani de zile, pe Dunărea deJos, în apropiere de oraşul Dro-beta Turnu Severin.

Scopul construcţiei a fost de a facilitatransportul trupelor romane conduse deTraian şi a proviziilor necesare celei de-a doua campanii miltare de cucerire aDaciei regelui Decebal.

Podul a fost una din cele maigrandioase construcții dinantichitate

Podul roman de la Drobeta TurnuSeverin a fost una dintre cele mai gran-dioase construcţii de acest gen din în-treaga antichitate, a fost construit în pe-rioada dintre cele două războaie dacicecu scopul de a permite armatelor romanesă treacă mult mai uşor peste fluviu învederea supunerii teritoriilor de la nordde Dunăre, care aparţineau RegatuluiDac, condus la acea vreme de regele De-cebal. Pentru construcţia acestui pod, ro-manii au folosit o gamă variată de mate-riale şi, bineînţeles, au făcut apel şi la oserie de tehnici cu care erau familiarizaţi.O serie de ingineri din legiunile romaneau lucrat după planurile celebrului arhi-tect Apolodor din Damasc, reuşind săfinalizeze această construcţie.

Practic, lucrările se presupune că audebutat în anul 103, imediat după înche-ierea unei păci între romani şi daci lasfârşitul primului război dacic, lucrăricare au finalizate undeva în vara anului105, deci cu aproape un an de zile de în-ceperea celui de-al doilea război, pe careTraian l-a dus împotriva dacilor pentrua stăpâni aceste teritorii de la nord deDunăre.

Din punct de vedere tehnic, podul aavut mai bine de un kilometru lungime,1.134,5 metri. A fost nevoie de 20 de pilesau picioare amplasate în albia fluviuluiatât pe malul Serbiei de astăzi, cât şi pe

malul românesc, realizate din materialedure, în special din piatră, cărămidă, înamestec cu mortar de var. Aceste picioareau fost placate cu blocuri foarte mari decalcar.

Partea superioară a acestei con-strucţii a fost realizată din bârne de lemndin stejar, cu o înălţime de trei metri, iarlăţimea tabierului, cum este cunoscutăaceastă componentă a podului, a fost de14,5 metri, deci suficient de mare pentrua permite tranzitul soldaţilor, a carava-nelor de negustori care treceau prinaceastă zonă ş.a."Cei mai mulţi istorici sau arheologi

care s-au ocupat de studierea izvoarelorsau altor surse referitoare la această con-strucţie au propus o serie întreagă de me-tode tehnice prin care s-a reuşit construi-rea în special a picioarelor din albia flu-viului, astfel încât a fost lansată cea maiadoptată teorie de majoritatea acestorspecialişti şi anume că Dunărea a fostparţial abătută pentru a se putea realizaconstrucţia acestor pile, după care în al-bia secată a fluviului au fost construitedin bârne de lemne o serie de chesoane

sau cofragii în interiorul cărora au fostconstruite aceste picioare ale podului”,explică Marin Neagoe Iulian, muzeografla Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.

Se pare că pentru a putea reuşi săabată cursul Dunării în amonte de liniaunde avea să fie construit podul au fostrealizate batardouri, un fel de opritoareale apelor fluviului."De asemenea, prin introducerea

unor ţăruşi din lemn de stejar în albiafluviului, lipiţi unul de celălalt, se creaun fel de baraj şi în felul acesta apele iz-bindu-se de barajul respectiv îl ocoleaufie înspre partea sârbească de astăzi, fieînspre partea românească fiindcă se pre-supune că această manevră a fost făcutăo dată pentru a permite construirea pi-cioarelor dinspre malul sârbesc de astăzispre mijlocul albiei şi a doua oară acestbatardou a fost mutat spre malul româ-nesc pentru a permite construirea pilelordin această parte”, mai spune Marin Ne-agoe Iulian.

De asemenea, trebuie spus faptul căfoarte aproape de zona unde a fost con-struit podul, ceva mai jos de pod pe Du-

năre se află Insula Şimian, a cărei pre-lungire se pare că ajungea în acea vremepână în zona podului întrucât o serie decalcule făcute au relevat prezenţa unuibanc de nisip, care ajunge până în dreptulpodului, iar unele dintre aceste pile separe că au fost construite chiar pe aceastălimbă de nisip, probabil într-un momentîn care apele Dunării au fost extrem descăzute în această perioadă în care s-aînceput construcţia podului.

În momentul de faţă dispunem dedescrieri indirecte, şi chiar de detalii teh-nice mulţumită autorilor Cassius Dio,Tzetzes, Chiliades şi Procopius din Cae-sareea. Toate aceste surse subliniază di-ficultăţile pe care le-a antrenat con-strucţia podului.

Din punct de vedere al modului încare a funcţionat acest pod este destulde dificil de precizat cu exactitate perioa-da de evoluţie.

În opera lui Cassius Dio „Istoria ro-mană”, se dau foarte multe detalii despreaceastă construcţie de natură tehnică, ca-re în bună măsură au fost confirmate demăsurători ulterioare.

Din punct de vedere tehnic, podul a avut mai bine de un kilometru lungime, 1.134,5 metri

Gheorghe Botezatu – românulcare a creat, acum 100 de ani, celmai bun elicopter din lume şi afăcut primul calcul al traiectorieipământ-lună.

S-a născut la Iaşi în 1883. A urmatcursurile Liceului din oraş şi apoi a alessă studieze la Petrograd, în Rusia, douăfacultăţi în paralel< Facultatea de Mate-matică şi Facultatea de Ştiinţe Tehnice,obţinând titlul de licenţiat în matematică,precum şi cel de inginer mecanic. Do-rinţa de a se perfecţiona în domeniul şti-inţelor tehnice, îl aduce pe tânărul ab-solvent în Franţa, unde se înscrie la Uni-versitatea de la Sorbona, sub numele deGeorges de Bothezat, pentru a-şi susţinedoctoratul. Îndrumătorul său de diplomăa fost profesorul Paul Painleve (1863-1933), cunoscut pentru studiile sale îndomeniul mecanicii clasice şi al teorieirelativităţii.

Elicopterul numit “Caracatița zburătoare” a fosttema lucrării sale de doctorat

Gheorghe Botezatu alege ca temă

pentru lucrarea de doctorat un subiectdin domeniul aeronauticii „Etude de lastabilite de l’aeroplane”. Susţine cu successteza în 1911, devine doctor în inginerieşi se întoarce în oraşul natal unde devineprofesor la Universitatea din Iaşi. A con-tinuat să cerceteze domeniul aviaţiei de-venind celebru pentru elaborarea teorieigenerale a elicei propulsive, bazată pecalcule originale efectuate de el. Este re-cunoscut şi pentru dezvoltarea teoriei

elicopterului.Datorită acestor cercetări, ajunge

profesor la Universitatea din Dayton, sta-tul Ohio din SUA în anul 1920, unde varămâne până la moarte (februarie 1949).Folosind resursele universităţii america-ne, între anii 1921-1922 construieşte unelicopter proiectat după o concepţie ori-ginală.

"Înaintea lui, Traian Vuia a adus deasemenea contribuţii esenţiale la progre-

sul zborurilor verticale. Aparatul realizatde inventatorul Gheorghe Botezatu aveapatru elice portante, montate pe un şasiucruciform de aluminiu. Elicele erauacţionate de un motor rotativ Gnome-Rhone, de 170 CP. Greutatea aparatuluiera de 1650 kg. Primul zbor al acestuielicopter s-a efectuat la 12 octombrie1922 la Dayton. Al doilea zbor a avut locdupă aproximativ o lună, la 19 ianuarie1923, cu două persoane la bord. Deşi re-zultatele au fost consemnate de presamondială ca foarte bune, din lipsă defonduri, experienţele au fost sistate.”(icr.ro)

Inginerul român a continuat să stu-dieze şi să construiască un alt elicopter,al cărui indicativ a fost GB5, care aşacum este consemnat în volumul „Istoriaaeronauticii”, publicat la Paris în 1932,era „cel mai performant elicopter dinepocă”.

Pe de altă parte,NASA a folosit cal-culele profesorului dr. ing. Gheorghe Bo-tezatu, rezultate dintr-o serie de cercetăriteoretice privind mai multe trasee pentruun vehicul cosmic, care s-ar deplasa peruta Pământ-Lună. Aceste calcule au aju-tat NASA la pregătirea programelorApollo, programe de cercetare pentruspaţiul cosmic.

Podul lui Apolodor din Damasc a fost construit în doi ani

Podul roman de la Drobeta Turnu Severin a fost una dintre cele mai grandioase construcţii deacest gen din întreaga antichitate, construit în perioada dintre cele două războaie dacice cu scopulde a permite armatelor romane să treacă mult mai uşor peste fluviu în vederea supunerii teritoriilorde la nord de Dunăre.

Cu multe mii de ani înurm[ pe P[mânt au avut

loc explozii nucleare

Cel mai bun elicopter din lume realizat acum 100 de ani de gheorghe Botezatu

12 Informa\ia de Duminic[/17 aprilie 2016

De la concerte inedite sus\in-ute `n spa\ii neconven\ionale, cadepozite sau fabrici de bere, la co-labor[ri dinamice cu alte stiluride muzic[ ;i chiar seriale de tele-viziune ca “Mozart in the Jungle”,muzica clasic[ se bucur[ de unsucces `nfloritor.

Atrage grupuri mari ;i curioase deiubitori ai muzicii, `n ale c[ror liste demelodii preferate ;i-au g[sit loc ;i Bachsau Ceaikovski. Istoria bogat[ a muziciiclasice este poate cel mai bine ilustrat[de c[tre s[lile somptuoase de concerte,o manifestare arhitectural[ de art[, cul-tur[ ;i iluminare, `n special `n Europa.Multe dintre aceste edificii, din fericirecru\ate de neglijen\[, au traversat decenii;i sunt considerate adev[rate obiecte deart[, continu]nd s[ educe ;i `n prezent.Cele mai noi dintre ele, de;i au adoptato estetic[ mai progresist[, `nc[ se `ntorcla balustradele ;i grupurile statuare dinvremurile trecute pentru inspira\ie.

Scala din Milano este poate cel maifaimos teatru de operă din lume, loculîn care cei mai talenta\i ;i importan\iarti;ti din lume sunt onora\i să fieinvita\i. ~ntrista\i de faptul c[ focul le-adistrus teatrul de oper[ Ducal `n 1776,milanezii s-au bucurat nespus c]nd`mp[r[teasa Maria Tereza a Austriei adecis construirea unui nou teatru deoper[. Cămin al lui Rossini, Bellini, Do-nizetti ;i Verdi, La Scala ;i-a ob\inutaceastă denumire deoarece a fost ridicatîn locul fostei biserici Santa Maria allaScala, care a fost desacralizată ;i demo-lată pentru acest proiect. Costurile deconstruc\ie au fost acoperite prin vân-zarea lojelor private, iar La Scala a deve-nit încă de la inaugurare, `n 1778, loculde întâlnire al nobilimii milaneze. În ur-mă cu 12 ani, clădirea a suferit lucrări derenovare, a căror valoare s-a ridicat la 61milioane euro. Fundalul de lemn ;i cati-fea ro;ie este `n[l\at de un candelabrudin cristal de Bohemia ;i detaliile de labalcoane din era baroc[.

Impozantul Palat Garnier, frumosuledificiu ce g[zduie;te Opera Na\ional[din Paris, este una dintre cele mai cu-noscute teatre de oper[ din lume. Cutoate acestea, la mai pu\in de o or[ dis-tan\[, pe terenurile faimosului Palat Ver-sailles, se ridic[, la fel de maiestuoas[,Opera Regal[. Interiorul este o crea\ieingenioasă – de;i clădirea este construităîn totalitate din lemn, este pictată astfelîncât să pară din marmură, tehnică de-numită „faux marble”. Concepută de fai-mosul arhitect Ange-Jacques Gabriel ;idecorată la interior de sculptorul Augus-tin Pajou, clădirea Operei a fost ridicată;i inaugurată ̀ n 1770, pentru a sărbătorimariajul viitorului rege Ludovic al XVI-lea cu prin\esa Maria Antoaneta. La vre-mea aceea, planul s[u oval a fost consi-derat revolu\ionar, dar la fel de excep\io-nale sunt interioarele din lemn, care aur[mas intacte ;i dup[ aproape 250 de ani.

~n prezent parte din PatrimoniulMondial UNESCO, Teatrul Cur\ii RegaleDrottningholms din Stockholm este celmai vechi sediu de teatru din lume cuscena original[ ;i cu instala\iile tehniceoriginale intacte. A fost construit ̀ n 1766,`n stil neoclasic, la ordinul reginei LovisaUlrika, pentru a ̀ nlocui un alt teatru carea luat foc `n 1762. Interiorul a fost rede-corat de Gustav al III-lea, un sus\in[tor`nr[it al teatrului ;i al operei, care ;i-ac];tigat, de altfel, numele de "Regele Tea-trului".

Cu toate c[ este sinonim cu baletul,Teatrul Bolshoi din Moscova este, de ase-menea, o destina\ie pentru iubitorii mu-zicii de oper[. Cl[direa a fost construit[`n anul 1776, c]nd \arul i-a acordatPrin\ului Peter Urusov privilegiul de a fisingurul din Moscova care s[ prezintespectacole de teatru, oper[ ;i balet. Con-ceput de arhitectul rus Joseph Bové, Tea-trul Bolshoi din Moscova a reu;it să su-pravie\uiască incendiilor, războiului ;i

revolu\iei, fiind unul dintre simbolurileRusiei – faimoasa fa\adă în stil neoclasicapare chiar pe bacnota rusească de 100ruble. Baletul Bolshoi este printre celemai vechi ;i renumite companii din lu-

me, fiind de departe ;i cel mai mare (cupeste 200 dansatori). Bolshoi a fost închisdin anul 2005, pentru lucrări masive derenovare, ;i a fost redeschis în toamnalui 2011.

~nainte de inaugurarea La Scala, Tea-trul di San Carlo din Napoli, conceputde monarhia de Bourbon `n 1737, a fostconsiderat cel mai grandios teatru deoper[ din Italia. Din nefericire, cea mai

mare parte a muncii arhitectului Gio-vanni Antonio Medrano a fost distrus[de un foc `n anul 1816. Dup[ lucr[ri ex-tinse de renovare ̀ ntreprinse de AntonioNiccolini, acest sanctuar al operei a fost`mpodobit cu desene, o pictur[ celest[pe tavan ;i un orologiu ingenios aflat `narcada avanscenei. ~n prezent, este con-siderat cel mai vechi teatru activ de oper[din lume.

Amplasată în centrul capitalei aus-triece, Opera de Stat din Viena are o is-torie de aproape 150 ani, având oreputa\ie renumită în domeniul muzicalmondial. De;i mare parte din clădireainaugurat[ ̀ n 1869 a fost distrusă în tim-pul celui de-al Doilea Război Mondial,în bombardamentul din martie 1945,anumite segmente au supravie\uit, înspecial sec\iunea frontală (foaierul, fres-cele semnate de Moritz von Schwind sauscările principale).

Teatrul de Operă Regală din centrulcapitalei britanice, în Covent Garden, es-te a treia clădire ridicată în acest loc, `n1858, deoarece cele anterioare au fostdistruse în incendiile din 1808 ;i 1857.În timpul Primului Război Mondial, clă-direa a servit drept depozit de mobilă,iar în timpul celui de-al Doilea, a fostsală de dans. Lucrări masive de consoli-dare ;i reamenajare au fost executate în1990, însă au fost păstrate anumite ele-mente ce au supravie\uit ultimului in-cendiu, precum fa\ada, foaierul sau au-ditoriumul.

Actualul Teatru Colón a fost con-struit pentru a-l înlocui pe cel original,inaugurat în 1857. După o inaugurarespectaculoasă la începutul secolului XX,Opera din Buenos Aires a avut o lungăperioadă de succes, urmată de un declinnotabil. Datorit[ unui num[r mare dearhitec\i implica\i `n realizarea cl[dirii,aceasta `ncorporeaz[ o serie de stiluricare sunt asociate teatrelor europene. În-tre 2005 ;i 2010, clădirea a suferit im-portante lucrări de renovare, iar în pre-zent este considerată a fi între primelecinci săli de concerte din lume din punctde vedere acustic.

Cl[direa Operei din Budapesta a fostconstruit[ `n stil neo-renascentist `ntreanii 1875 ;i 1884, fiind finan\at[ deprim[ria ora;ului ;i de ~mp[ratul FranzJoseph. At]t exteriorul, c]t ;i interiorulcl[dirii impresioneaz[ prin frumuse\eadecorului. ~n interior se g[sesc sculpturi;i tablouri create de arti;ti celebri ai mo-mentului c]nd a fost realizat[, precumBertalan Szekely, Karoly Lotz ;i MorThan. Sala Operei cu 1261 locuri areform[ de potcoav[ ;i conform unor stu-dii, are a treia cea mai bun[ acustic[ `nEuropa, dup[ Scala din Milano ;i PalatulGarnier din Paris.

Teatrul de Stat este cel mai vechi dinPraga ;i unul dintre cele mai frumoasedin Europa. Arti;ti ;i dirijori europeniaprecia\i, printre care Carl Maria vonWeber, Angelica Catalani ;i Nicolò Pa-ganini, au sus\inut reprezenta\ii aici.Leg[tura teatrului cu numele lui Mozartr[m]ne `ns[ principala sa atrac\ie. ~nanul 1786, “Nunta lui Figaro” a avut pri-ma reprezenta\ie `n Praga, la Teatrul deStat, urmat[ de premiera mondial[ aoperei „Don Giovanni”. Teatrul de Stateste locul unde Wolfgang Amadeus Mo-zart a dirijat acest eveniment, `n anul1787.

Centrul Lincoln pentru Arte Inter-pretative, un complex cultural gigant careg[zduie;te Filarmonica ;i Baletul dinNew York, este renumit ;i pentru OperaMetropolitan[. C]nd teatrul de oper[ ceexista ̀ n metropola american[ s-a dove-dit a fi neadecvat pentru vastul s[u re-pertoriu, o cl[dire nou[, semnificativ maimare, a fost inaugurat[ `n 1966. ~n timpce fa\ada se face remarcat[ prin seria dearcade, interiorul e cel care seduce. 11candelabre de cristal, amintind de ni;teconstela\ii, ̀ nt]mpin[ spectatorii ̀ n hol,al[turi de sc[rile impozante ;i cele dou[picturi murale imense semnate de MarcChagall, care sunt vizibile ;i din exterior.

Cele mai impresionante s[li de oper[ din lume