V ;; Delegaţi din 10 ţări riverane Mârii Baltice s-au inlilnlt in Kiei săptămîna trecută pentru a pune bazele unei cooperări în1 IP Â H&|yQ]‘ A T | r& _ regiune, precum si pentru a încerca să reînvie ceva din spiritul Ligii Hanseatice a Evului Mediu, altădată o importantă : forţăLlUrî HmluL/l I llm econom icăiii nordul Europei, transmite Reuter, recepţionată dei Rompres. Proiectata extindere a Uniunii Europene, prin «ni-lu*

derea i- Suediei, Finlandei şi Norvegiei anul viitor, precum şi schimbările/politice din estul Europei ar puten ajuta la mate­rializarea acestei. intenţii, susţinută de politicieni şi oameni de. afarerlg?rmani. . ’ . ' . - 'ÎNAINiTf SPRE. EVUL MEDIU!

IS U M A R k- • Agonda/2 ■. ,

Viaţa politică/3

•^Economia do pia}ă(4

O Administraţia Iocalâ/5

O Diverse/7

• PubIicifate/S-9-10-11

© Sport/12ANUL VI NR. 1097 MIERCURI

23 MARTIE 199412 PAGINI 100 LEI

Astăzi vremea va fi pre- ■ dominanţ frumoasă. şi se va încălzi. uşor. C er. mal V thult degajat, yînt slab. Tempera­tura /■ maximă se va • situa, in jurul valorii de 11 grade>In următoarele 'z ile vremea - va . continua, să se încălzească. Ieri - la" Cluj-Napoca, la, orele 12, se înregistram 3 grade: iar presiunea atmosferică era de 737,8 mm. Hg. în creştere. (Ca- rol Pavai, meteorolog de ser­viciu) -

IEŞIREA LA RAMPĂIon GOIA

î n intreaja perioadă postdecembristă. v preşedintele IonI lliescu a fost frecvent acuzat da unele formaţiuni po-

- ■ iitice şi d e . aproape întreaga presă pentru lipsa de ini­ţiativă politică,1, neluarea de poziţie clară l i i ‘ problemele tun- damentaie al» ţării sau referitoare la evenimente majore ca­re au avut loc1 pe plan infenr şi extern, pentru izolare în Palatul Cotroceni. liv ultima vreme a fost acuzat Chi£>r 'de poziţii duplicitare.-AdcvăruJ.ieste că poporul aşteaptă mai mult de la cei pe caro l-a ales de. două ori în cea mai înaltă funcţie din stat. ' '

‘ De ce- a procedat preşedintele aşa cum a -procedai? Din Pru-' denţă,,: dintr-o; teijmă de- a nit fi interpretat», negativ .demcrV ştirile sale; dintr-o anume diplomaţie care-i este speficică? Sau csţe rezultatul unor foiţe Interne sau-externe' despre Care se presupune că l-ar manipula? Toate aceste întrebări şi-au gă­sit răspuns . în presa noastră de \toate nuanţele politice, in­clusiv în cea „independentă" sau „echidistantă".

Există • părerea, foarte larg răspîhdiiă,: = că,^preşedintele ,Ion lliescu nu- s-a impus în viaţa politică românească . ca un pre­şedinte puternic. Nu în forţă sau dur. Ci puternic, accentu­ăm, pe măsura prerogativelor cotsslituiionâie şi a experienţei politice do care nu duce lipsă. v

iată, însă, că preşedintele iese tot mai frecvent .în „arenă". Domnia sa ,.a prins curaj“ după evenimente de marc: semni­ficaţie care s-au derulat într-un interval rfe numni cîteva luni: primirea lîomSnlei în. Consiliul Europei, reacordarea de căire SUA a clauzei naţiunii, celei mai favorizate, încheierea acor­dului cu FMI si semnarea Memorandumului. Şi, în fine, sem­narea Parfeneriaîului pentru Pace, ceea ce reprezintă pătrun­derea în anticamera NATO. Au fest şi alti factori interni şi externi care i au scos din umbră pe, preşedintele nostru.

•Ieşind ihai, mult la lumină, preşedintele Ion lliescu dove­deşte că nu este lipsit de iniţiativă; Se întîlneşte la Cotroceni cu cei care 'condur diferit’ sindicate, asociaţii, consilii, fundaţii Cei mai semnificativă „ofensivă'1 a - preşedintelui ni se. pare a fi invitarea la Cotroceni a liderilor formaţiunilor politice parlamentare, în intenţia' mărturisită de a se crea. un Pact Politic ca temelie pentru Pactu! Social menit să determine o oareeare s'abiîitnte în- ţa să: Pe termen foarte scurt.' jnitiativa s-a dovedit a fi o nereuşită, datorită poziţiei categoric'contra­re a Opoziţiei Dar nu a trecut mult si viaţa nali<ică româ­nească s a prerîpitat, aproape fiecare formaţiune politică uarlamen- tară înceicî^d să-şi pună în. evidentă personalitatea. Şi de aci a ieşit ce vedem şi nu ne /vine să credem: cei ce susţineau

, (Continuare în pag 3) ;

rORIIPm^^ASOCIATIlL0R..'vEDITORnO^;: ;:m PRESĂ 'DIM;CENIRUL: M ESTULEUROPEI

în perioada 20—28 martie, la Centrul Internaţional da Pre-

- să din ■ Bucureşti se vor desfă- : şura pentru prima oară la noi în ţară, lucrările Forumiftuî A- sociaţiei-Editorilor, de Presă din Centrul şî Estul Europei,- spon­sorizat de fundaţia americană The Freedom Forum şt organi­zat în cooperare' cu Federaţia Internaţională 'a Editorilor, de ■ Jurnale (FIE.J) şi Asociaţia R o - : mână a Editorilor- de Pfesă (AREP). ' ' ' .

După cuvintele de deschide- —re ale d-lor Hiklos Breitner,- preşedintele; Forumului Euro­pean,- Chris- Wells, vicepreşe­dinte al Frcedom Forum, 'i'i-

niothy Balding, director gene-, ral al FiEJ, Paltin Nottara, preşedinteleV AREP, ■ sesiunile forumului, vor , aborda urmă-- toarele teme: „Presiuni prin a- sociaţii" (Terry Maguire, ■ con-, silier general al FIEJ), „Publi­citate" (John Gill, director de- publicitate, la Irish ■ Farmer Journal, Dublin), „Promovarea ■ ziarului şi .marketingul" (Wi-; , lliam Dunkerley,. consilier FIEJ.'. pentru Europa si -SUAV -„Ma­nagerial şi'.? manageri" - (Mărk:; Kerser, vicepreşedinte la The Midland News Âssociation Ltd., Anglia), „Difuzare" (Jank Nijs, director de difuzare la, Het B e -. lang van Limburg, Belgia),

„Consideraţii asupra. mass-me- diei din România ş i ; constitui­rii - AREP" . (Paltin; Nottăra), „Luptînd cu inflaţia: Cum a supravieţuit - - America - Latină" (Francisco Tosta Valim Filho, director de organizare al RBS Group ' Brazilia) şi, . în .sfîrşit’ un schimb general de- informa­ţii j pe ,tema „Afaceri de_ suc­ces". ' . v’- r . .

La lucrările - forumului' vor- participa, circa 35 de .reprezen­tanţi ;a i. asociaţiilor ‘editorilor de presă . din Europa centrală şi de Est şi 20 de editori ro­mâni; membri şi invitaţi ai Asociaţiei Române, a Editorilor de Presă; -3 - : <■-■ - --. - -

i,SCRISOARE DESCHISÔA CARTELULUI A LFA

Intr-o • „scrisoare' • deschisă", semnată de d l.r Bogdan Iuliu Hbssu, Confederaţia, naţională a sindicatelor Cartel A lfa atrage atenţia- asupra faptului că tot mai mulţi senatori şi deputaţi sînt mandataţi să. reprezinte in­teresele statului ca membri ai adunării generale "ale acţionărilor din întreprinderile cu capital Jde stat — în care directorii aces­tora şi-au fixat salarii, în me­die, de 500.000 lei, ţocmai pen­tru ca şi membrii adunărilor generale ale ' acţionarilor să ai­bă venituri mari. ' ; ;

Sindicatele afiliate la Cartelul Alfa îşi exprimă părerea că par­lamentarii fiind angrenaţi în astfel de .funcţii nu-şi vor mai putea duce, zi de zi, j n 1 condiţii de” eficienţă maximă, munca lor

de senatori sau deputaţi, sau de membri ai comisiilor permanen­te ale celor două camere ori ai.

- unor. delegaţii parlamentare ca­re reprezintă legislativul peste

- hotare. -.„Alegătorii şi membrii noştri

de sindicat rămîn cu impresia că parlamentarii care acceptă şi această nouă însărcinare se folo­sesc de nhandatui parlamentar pentru; a-şi rotunji; veniturile şi aşa destui de substanţiale, sfi-

. dînd în acest '> fel majoritatea populaţiei aflate sub pragul să­răciei" — se spune în Încheie- rea scrisorii deschise a Cârtelu-

Ju i Alfa. (ROMPRES)N.R. Interesant ar fi să fie

nominalizaţi parlamentarii care se bucură de acest:. „cumul" al

'veniturilor.' J '

tfi/VNU C/?6P CA„ l v . * A f i i $ m u n *ggul$ £ Iw h fr CflR£ 5fl

ACTUALITATEA „LA ZI" ÎN CRIZA BOSNIACA

FORPltONU a anunţat că a dcscoperlt armament greu al sîrbilor: bosniaci, Inclusiv tancuri şi piese de arti­lerie, în zona de excludere a acestor- arme din; ju­rul oraşului Saraievo Ln Bruxelles, NATO a-cerut pla­sarea . sub controlul FOlîPRONU- a armamentului gă-

l sit în zona interzisă, ameninţînd cu posibilitatea apli­cării’ de., lovituri, aeriene în caz Contrar. Un consilier.

- al liderului sirbiior bosniaci, Radovan Karadjici,. a ^ (iiirmaţ că'este vorba despre o „neînţelegere". Coman- ?(latnen<ul FORPRONU. din Bosnia Ilerţegovina a ex-

primat speranţa că va putea deschide astăzi aeropor-.— tul de la Tu/la pentru zborurile forţelor ONU. Din

Zagreb -t a plecat, cu destinaţia Magtni, un convoi cu . ajutoare umanitare. , -- •

REFUZUL PHENIANULUI Şl IMPLICAŢIILE SALE

■ Agenţia- Internaţională pentru Energia Atomică (A1EA) a decis să încredinţeze Consiliului de Securitate al ONU „dosarul" nuclear nord-coreean după co-n epui­zat toate mijloacele de. convingere ’ ca Phenianul să permită inspectarea integrală a tuturor obiectivelor su­le nucleare.' Preşedintele în exerciţiu: al .Consiliului de Securitate, ;Jean Hernard Merimep (Franţa), ii apreciat că acest for nu ;ar trebui să se pronunţe mai devreme de săptămîna viitoare asupra .refuzului Phenianului de a autoriza inspectarea anumitor'obiective nucle'are. SOA Ufmca/ă să desfăşoare, racheto. nntirachctă „Patriot* in Coreea de Sud, dar au afirmat că doresc să aborde­ze în continuare, cu prudenţă,- criza ,în raporturile cu Corcea, de Nord. .1,; : ; . . .

DOI N O I ZIARŞTl CAZUTI LA DATORIE

Atacarea de.' către, islamişti’ înarmaţi q sediului pu­blicaţiei algeriene independente „Hebdo tlbere" s'a soi- dat cu moartea a doi ziarişti ai publicaţiei amintite, în* groşînd numărul ziariştilor căzuţi la datorie.

DIALOG POLONţgp-UCRAINIAN

. Ministrul de externe al Ucrainei, Anatoli Zienko, aflat în vizită oficială la Varşovia, o conferit cu omologul său polonez, “Andrzej Olechowskl. Ambii s-au declarat în favoarea întăririi şl Intensificării relaţiilor bliUcra-'ie. : v - - , ■

ADEVĂRUL DE CLUJ MIERCURI, 23 MARTIE, P A G . 2

PREMIILE OSCAR TLuni nsaptea, la Los' Angeles, ; a avut loc o festivitate cu totul

deosebită, unică în lume: acordarea premiilor Oscar pentru pro­fesioniştii cinematografiei- Stcven Spielberg a obţinut patru premii: pentru cel mai bun Jilm („Lista lui Shindler“ ),_ pentru cea mai bună .imagine, pentru cea mai bună muzică,' iar Spielberg însuşi — premiul pentru cel mai bun regizor. în pagir na a ’ 7-a — o prezentare a filmului „Lista Iui Schindler".

EXPOZIŢIE ;Firma „Chip Electronics" . vă'

invită, să vizitaţi expoziţia de primăvară organizată: în peri­oada 23—25 martie a.c. la- Bi­blioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" (strada Clinici- - lor nr. 2). Vor fi expuse pro- . dusele de* o remarcabilă calitate ale firmei DTK: Calculatoare DTK 386,-486, 586; imprimante Epson, Hewlett Packardf siste­me de alarmă; seifuri Sisco; software de contabilitate, gesti- une, salah'zare. * ‘ ■

SPONSORI PENTRU- FAMILIILE NEVOIAŞE

La I. septembrie 1992, Biroul Comun Asklepios — . Christian Ch ild ren’s Fund of Great .Bri- tain a iniţiat «n proiect de in­termediere de sponsori pentru familiile; nevoiaşe. Primii bani. pentru copiii aparţinînd acestor familii au fost trimişi în ţară în martie 1993. De atunci şi pînă la sfîrşitul . anului, pentru cele 373 familii cuprinse ‘ în acest proiect s-au cheltuit 39.244.000 lei în baza; contractelor cu ma­gazinele alimentare, de îmbră­căminte şi încălţăminte din mu­nicipiul CIuj-Napoca — ne-a informat dl. Mihai Florin 'R O Ş-' CA, director de proiect. De men­ţionat că banii trimişi de spon­sorii din străinătate sosesc^ la Banca Română de Comerţ Exterior' (schimbul se face prin licitaţie

- valutară bancară), avantajul fi­ind, acela că bunurile’ pentru persoanele^ cuprinsa în . proiect nu sînt cumpărate ■ din afara ţării. . - /■■ ■’

Un alt proiect de intermedie­re, de sponsori iniţiat de acelaşi Birou comtin'Asklepyos-— CCF- GB are în atenţie copiii din şcoli speciale ^(Şcoala Generală

.d e Nevăzători şi icele două. şcoli pentru surzi din CIuj-Napoca). Deocamdată au fost Cuprinşi 100, copii de la Şcoala Generală de Nevăzători şi 136 Copii de la Şcoala. de Surzi nr. 2, Pînă la sfîrşitul lunii decembrie 1993 au . fost găsiţi sponsori pentru 56 copii de la Şcoala Generală de Nevăzători (care au acum în cont suma de 1583,34 lire ster­line), urmînd ca în următoa­rele luni să ..se încerce găsirea de sponsori 'ş i pentru ceilalţi,; şi totodată cuprinderea copiilor de la Şcoala de Surzi nr- 1 în proiect. In acest caz, banii re­veniţi copiilor sînt puşi Ia dis- " poziţia şcolilor ; în care ei în-' vaţă,' în vederea soluţionării problemelor existente. (M.T.)

/ s p e c t a c o l p e n t r uPACIENŢII D-LUI

CONSTANTIN CEZAR POPA

Luni'seara, la Cercul Militar CIuj-Napoca, în completarea şe­dinţei de tratament colectiv con­duse . de. ’ bio-psiho-terapeutul Constantin Cezar" Popa, a avut loc un spectacol de varietăţi oferit gratuit pacienţilor de ac-

, tori ai Estradei Armatei şi două soliste (Zorela Ţară .. şi Alina Florea), foste paciente ale d-liii Popa. Spectacolul s-a bucurat de un real succes în rîndul pa-

. • cienţilor*spţctatorî: (M.T.)

IN ATENŢIA PECARILOR SPORTIVI! •

începînd de ieri', m arţi 22 martie/şi’ pînă joi 31 martie; la­curile Chinteni şi Turerii sînt închise pescuitului sportiv. Mo­tivul „pauzei": repopularea ce- lor două • lacuri cu . . . • peşte, acţiune organizată de Comitetul AJPS - Cluj; Prilej de viitoare satisfacţii pentru pescarii spor­tivi în privinţa capturilor, fiind­că cele două lacuri vor’ avea. peşte \ mai din belşug. , /

BIROUL DE DEPUTAT AL D-LUI PETRU LIŢIU

începînd cu data de 21 martie 19â4, la . sediul PI/93 din CIuj- Napoca, strada Moţilor nr. 18, funcţionează, biroul’ de deputat al d-lui Petru • ’ Litiu. Cetăţenii

. se pot adresa direct d-lui de­putat .în fiecare vineri între orele, 15—17 şi prin secretariat în zilele de luni, orele 15—17,- miercuri, orele 12—14 şi joi, in­tre 15—17. v / ;

NOILE INDICATIVE TELEFONICE iNTERURBANE

Alba -58; Arad -57; Argeş -48; Bacău -34; Bihor -59; Bistriţa -63; Botoşani -31; Braşov -68; Brăila ■ -39.; Buzău -38; . Caraş- Ssverin -55; Călăraşi -42; Cluj -64; Constanţa -41; Covasna -67; Dîmboviţa -45; Dolj -51, Galaţi -36; Giurgiu -46; Gorj -53; Sec- torOl Agricol Ilfov (S.A.I.) -179; Harghita -66; Hunedoara' -54; Ialomiţa -4 3 ;'Iaşi -32; Maramu­reş -62; Mehedinţi -52; Mureş -65; Neamţ ‘ -30; Olt, -49; Praho­va -44; Bucureşti -1; Satu Mare -61; Sălaj -60; Sibiu -69; Sucea­va -30; Teleorman -47; .Timiş -56; Tulcea -40; Vaslui *-35; Vîl- cea -50; Vrancea -37; R. Moldo­va -2

m mm PREFECTURA CONSILIUL. JUDEŢEAN: 11 -64-16; :■ ® PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: '19-60-30; PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90; PRIMĂRIA TURDA: 31-31-80; PRIMĂRIA ' CÎMPIA TURZII: . 36-80-01; PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48; PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26. '• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 si 11-15-10; POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA■ 13-49-76; POLIŢIA DEJ: 21 -21 -21; POLIŢIATURDA: 31-21-21; - POLITIA C ÎM PIA TU RZII: 36-82-22;

; POLIŢIA HUEDIN: - 25-15-38; POLIŢIA GHERLA: 24-12-24,' '• POMPIERI: 981 , :• APĂRAREA CIVILĂ CLUJ- NAPOCA: 11-24-71• SALVAREA: 961; SALVAREA C.F.R.: 11-85-91• INTERNAŢIONAL: 971; INTERURBAN: 991; ' INFORMAŢII: 931; DERANJAMENTE: 921; . ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE - DISPECERAT: 11-87-48; REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -DISPECERAT:11 ■63-02;S.C.'SALPRESr SrA. * DISPECERAT: ' 11-29-68; COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI:11-10-12, interior 132. • ^• GARA - INFORMAŢII: 952; AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. * INFORMAŢII: 11-22-12 '(interp);’11*24-75 (internaţional} . Jr-»

CURSEjNTERJUbEŢENE;din Autogara i - CIuj-Napoca - Sibiu: 5,45; CIuj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; CIuj-Napoca -■ Baia Mare: : 6,30. (nu circulă

■duminica);* j .

r (din Autogara II: CIuj-Napoca - Abrud: 6,00;Cluj-Napoca- Zalău:6,30 (nu circulă duminica); Cluj-Napack-Gîrbâu-Zatău: 6,40; CIuj-Napoca- Jibou: 7,00; CIuj- Napoca -Şimleu Silvaniei: 8,30.

CURSE INTERNAŢIONALE:

din Autogara II:

•CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecate din -CIuj-Napoca în zilele de luni, joi şi vineri, la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marjl, vineri şi sîmbătă, la ora 11,00.

INFORMAŢII: Autogara 1:14-24*26; Autogarall: 13-44-88,

DECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA SPRE BUCUREŞTI:

9,20 şi 19,40 (de lunt pînă vineri, inclusiv); sîmbăta: 9,30 (o singură cursă).

SOSIRI U CLUJ-NAPOCA:Bucureşti - CIuj-Napoca . 8,50;19,10 (de luni pîn$ vineri, inclusiv); ^îmbăta : 9,00 (o Singură cursă). *

f / « B . : $

PROGRAMUL FILMELOR 18—24 MARTIE '

IN CLUJ-NAPOCA ”

Republica — Crucea de piatră— Ultimul bordel — România— Premieră — Scenariul: Titus Popovfci; Regia: Andrei Blaier (9; II; 13; 15; 17; 19) © ' Mă- răşti ■— s'ila A — Maestrul meu, Chuek Norris — SUA — Cu; Chuck Norris II; 13; 10; 17rl9); sala B — ■ Formidabilul Doi— SUA (14; 16; 18) Vic­toria — Jurassie Park — SUA— Locul I Sn topul mondial (9; 11,30; 14; 16.30;- 19) Q Arta — Lista lui Schindler SUA — PREMIERA — 9 nominalizări pentru premiul OSCAR, 1993 (8,45; 12; <■ 15,15; 18,30) © Fa-, vorit — Liceenii în alertă — Ro­mânia Cti: Tamara Buciui-ea- nu, Oana Sîrbu, Mihai Constan­tin, Cesonia Postelriicu (11; 13; 15; 17; 19) © Apollo — 18-20 martie — în bătaia puştii — SUA <16; 18); 21-22 martie — în pat cu duşmanul — StJA (16; 18); 23-24 martie — Pătrundere ilegală. - SUA (16; 18)

IN JUDEŢ

TURDA — Tineretului sala A— The Hitman - SUA - PRE­MIERA — . Cu: Chuck Norris; sala B — Pierdut în New York— Singur acasă 2 — SUA — Cu: Maraulay Culbin ® Fox — Firma — SUA — PREMIERA— Cu: Tom Gruise

DRJ —„•Arta , — Jurassie Park— SUA — PREMIERA — Lo­cul I în topul mondial.

. . *GH ERLA — Pacea — Sliver — SUA — PREM IERA — Cil: Sha- ron Stone; In bătaia puştii — PHKMIERA — :C u : Clint East- wood, John Malkuvkii •

ORARULŢRENURILOR DE CĂLĂTORI - PLECĂRI DIN

- CLUJ-NAPOCA ACCELERAT, RAPID, EXPRES

BAIA MARE: 16,15 ~BOTOŞANI: 21,05 BRAŞOV: 1,39 ' - BUCUREŞTI (prin Braşov): 0,59;7,52 ■ (nu circulă sîmbăta, duminica şi în sărbătorile legale); 10,21; 14,43; 22,00; 23,53; (prin Sibiu): 10,55; (prin Simeria): 9,39EPISCOPIA BIHOR: 0,40; 15,0(1; ORADEA: 4,11; 15,44; 21,09 GALAŢI (prin Ploieşti): 9,08 - IAŞI: 0,44; 13,05; 21,05 SATU MARE: (prin Dej - Baia Mare): 5,31; 16,15 (cu 6 vagoane 'prin .. CĂREI): (p/in Oradea): '4,11 ;SIBIU: 10,55; 15,30 V SIGHETU MARMAŢIEI: 5,48 TIMIŞOARA (prin- ORADEA): 4,11 ; (prin Simeria): 1,30; 14,10 (circulă cu ordin special); 22,50 TÎRGU MUREŞ: 20^1 , ZALĂU: 5,31 '

"TRENURI DE PERSOANE ÎN ALTE DIRECŢII:

APAHIDA: 18,18 BISTRIŢA: 15,15 CÎMPIA LIBERTĂŢII: 19,38

FARMACII CU : SERVICIU PERMANENT: FARMACIA „CORAFARM”, str. Ion Meşter nr 4, telefon 17-51-05-

Ga r d a d e n o a w e : f a r ­m a c ia nr. 4 „HEDERA" strada Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77, orar 20—3.

s .c 4 T * i l i s r l f c SRLP-ŢA CIPARIU

F B 0 O U S £ A L K i T I t g

r a s î s pim z)

TOTUL PCriTRU VOI I

; Programul 1: 7,00 • T V M .. T e - lematinal; 10,00 Actualităţi; 10,05 Calendar; 10,30 L i m b i - străine (engleză); 11,00 .Bariera ntiiŢie- relor (documentar);, 11,30 -FiU pv serial; Salvaţi de clopoţel ( r ) ;12.00 Misiunea; Pămîntul (d ocu ­mentar); 12,30 ~ 1001 audiţii13,30 Desene animate; 14,00 A c - tuâlitnti; 14,10 ’ TVR Iaşi; 14,50 TVR CIuj-Napoca; 15,30 A n c l ie - - ta economică; 16,00 A ctualităţiX16,15 Să fiu eu însumi; 17,05;. — Tezaur folcloric; 17,50x Im agini din Pakistan (documentar); 18,03 Medicina pentru toţi; 18,30 F ilm . . serial: „Salvaţi de clopoţel11; ;19.00 Teleobiectiv; -19,30 D esene _ animate; 20,00 Actualităţi; 20,40 Film serial: „Clarissa";; 21,40^—— Muzică uşoară; 21,55, Fotbal; , I r ­landa — România; '23,45 - Actuă* lităţi; 24,00 Campionatele - M on - — diale de patinaj artistic.

Programul 2: ’ ■ 14,00; A ctuali- - tâţi; 14,10 Caleidoscop; 15,00 — Călătorie în ' America Latină (documentar); lâ,30 ‘Shirley B as- sey în concert; 16,00 Muzica e ' viaţa mea!; 16 30'! , Film " s e r ia l : / : „Tînăra stăpînă*1; 17,00 -Stnterfe- renţe; -18,30 Emisiune, în lim ba . maghiară; 20,00 ’ Î'DF; 20,30 De­sene animate; 21,00. TVM. /"M e­sager; 21,30 Limbi străine (ervV gleză); 22,00 Teatru TV;;, „Birlic* de Ţudor •Muş.ntescu.:

TVR CI.UJ-NAPOCA: 9,00 — Panoramic; 9,10 întrebări pen ­tru o funcţie; : 9,30 Emisiune. în limba maghiară;, 15,00 — 15,50 Lumea copiilor; , Agenda mUzi- " cală terit:rială; V în , lim ba! m a- ; ghiară. Placi comemorative clu­jene.

Redacţia nu -îşi asumă res- pons.ibilitatca în legătură cu e - ventuale modificări intervenite în programul anunţat.

CORNULEŢE DELICIOASEAlimentele şi cantitătile. 'de

care aveţi, nevoie: 350 : g făină, 250 g unt,” 4 linguri smîntînă, sare, 250 g şuncă tocată, I găl­benuş crud. : -

Mod de pregătire;. Se ameste­că făina cu untul rece; tăiat, fe ­lii, apoi cu smîntînâ" şi sare:“S<?” întinde o foaie nu prea • groasă, se taie pătrate, se pune'şuncă tocată pe fiecare pătrat, se ru­lează făcîndu-se cornuleţe care se ung cu gălbenuş şi se coc în tavă, la foc iute.

' T e . "SOMEŞ TAXI" ;va stă Ia dispoziţia I

NON STOP la tei. 1 9 M 4 4 ş l 1 191-145 cu numai 190 lei/km.:

(7546) J |

POLICLINICA"INTERSERVISAN"

Str Pascaly nr.5, cart Gtisorghehi

- INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

- ENDOCRINOLOGIE -R EU M A T O LO G IE .

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE -DERMATOLOGIE

- CHIRURGIE - ORTOPEOIE- O.R.L.- OFTALMOLOGIE

. GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEDIATRIE- UROLOGIE

• ACUPUNCTURA* LABORATOR

(Bicchlmle-Bacteriologle- Ir.tunoiOfiie • Parazltologie

-Teste S.'OA)Zil n ic , inclusiv d u m in ic a .

o rclâ 7*21 '*Medic de gardâ: orele 21-7

Rezervare consuliaţll^rrl la tel. 1 9 - 3 9 - 3 9 . J

MIERCURI, 23 MARTIE. PAG ADEVARUL DE CLUJ

IEŞIREA LA RAM PĂ' (Urmare din pag. 1)

partidul de guvernămînt acum il critică; cel care au cerut: •sâ guverneze s-au opus Pactului Tolitlc, acuma doresc in­vers/ . . - • :

Este străin ' preşedintele Ion. îliescu d« toate acestea? Nu cred. Aş crede chiar că este artizanul „noilor mişcări de tru­pe" •

In cadrul „ofensivei** generale a domnului preşedinte. pentru a fi ce trebuie să fie se înscriu ?! întîlnirea care a avut loc luni la Cotroienl cu un segment important al presei ro­mâneşti. Preşedintele A INVITAT la o întîlnire şl na la b 1 conferinţă de p resi redactori şefi şi directori ai principalelor cotidiene din Capitală, prM-um şi pe directorii g“nerali de la Televiziune, R.idio şi ROMPRES. A fost o înliirtlre „discre­tă" despi-c oare s-n spus foarte pu(in la Radio şi TV.. Am înţeles'.din" spusele d-lul Ion îliescu, în deschiderea în- tilnirii, câ se doreşte un schimb de păreri, sau mai precis as­cultarea . părerilor repiezenţanlilfir presei referitoare la mo­mentul politic actual, o analiză a problemelor actuale de tond ale societăţii' româneşti. Oricum, in peste 3 ore < s-au discuta» multe, nu ştiu dară s-au încrucişat săbiile, cum’ glumea la în­ceput preşedintele îliescu.

A dorit preşedintele o împăcare cu presă (sau 'cn d anume parte a presei) sau realmente să ascult? păreri, să tragă con­cluzii pentru activitatea, proprie viitoare, a unor iniţiative^ pre­zidenţiale? .. -. .•

Js. .. P.U.N R. VA ACŢIONA TN JUDECATA ZIARUL „ROMÂNIA LIBERA"

DECLARAŢIE DE PRESA- în ultimul timp, In unele pu­

blicaţii centrale, se încearcă ■ de­nigrarea PUNR-uIui prin însce­narea unor procese.de calompie publică. Autorii acestora aparţin

. fostei prese obedient' comuniste, care. a falsificat realităţile so- - ciaie, politice şi economice, diri România p e . parcursul a 50 de

• ani de dictatură stalihistă Unul dintre' susţinătorii «ideologiei ai sislemuiui' comunist totalitar din România a fost ziarul „R.>tnânia liberă". Această-publicaţie a fal­sificat ş{ deturnat curbul istoriei noastre naţionale, deveniri;-!- un servitor umil a! propagandei sţaliniste. Acum .falsifică alte realităţi sociale, încerdnd să. in­ducă în eroare opinia publică. Fireşte, cei carp realizează aceas­tă'publicaţie nu sînt alţii decît \

foştij slujitori ai propagandei comuniste. încercarea de a pla­sa circuitele de întrajutorare în. preajma' PUNR-ului este sortită eşecului, Aşa cum a fost şi pro­paganda comunistă, rare a um­plut, pînă ia refuz. eoloineîe,-’

"acestui ziar proletcultist Pf-n-1 tru calomniile proferate, PI-3NR-

'u l va acţiona hv justiţie falsifi­

catorii . profesionişti de Ia Ro­mânia liberă. PUNR-ui nu are nimic comun cu circuitele de în­trajutorare şi cu atît' mai puţin cu minciunile sfruntate publica­te în „România liberă". Ca ur­mare PUNR-ui;va iniţia Un pro­iect de Jege pentru interzicerea tuturor Jortirilor şi circuitelor de întrajutorare- din ■ România. Asigurăm opinia publică că PUNR-uî n-are nici o legătură cu aceste creaţii postrevoluţio­nare ale economiei de tranziţie tip rFSNT. 'Măsura legală pe-oare- trebuie s-o întreprindă,Guvernul României este returnareâ impo­zitelor şi TVA-ului -percepute acest >r circuite,, întrucît în aces­te cazuri nu este vorba de bani

publici, ci de resursele finan­ciare personale ale populaţiei.

Esenţial este ca oamenii să-şi primească . sumeie iniţiale .in­vestitei în asemenea circuite. în consecinţă se impune corectarea legislaţiei de. tranziţie elaborată de guvernanţii FSN. prin sta­tuarea clară a - print-ipiiîor sta­tului de drept din România.

Departamentul de presă al' P.U.N.R,

Colocviu „Pro Democraţfa” la

\ In organizarea asociaţiei Pro Democraţia" a avut loc sîmbătă ,1a CIuj-Napoca un colocviu pe tema „Doi ani de ia alegerile locale", tn lipsa reprwntanţilor ; Prefecturii şi ai Primăriei, care nu au răspuns "invitaţiei, întru­nirea a prilejuit unor . membri âi pârtidelor din opoziţie să adu­că critici Consiliului local din municipiul nostru. ■

:„Consiliul local este asemeni Parlamentului, în care iniţiati­vele opoziţiei nu trec sau; rînd au trecut, au fost confiscate" a spus dl. Bogdan Cerghizan, con- sHierloca] din partea P N Ţ.C.D, A fost dat,extmiplu ca restaura rea frescei din Casa Universita-, rilor în presă care s apă».ut .ca o iniţiativă a „Vetrei Româ­neşti", cînd în realitate propu­nerea a venit de la grupul de consilieri PNŢCD. Potrivit d-lui

wCerghizan, Consiliul local repre­zintă o „adevărată maşină r]e vot", în care consiliaţi majori- .

ridică mina „la comandă", Indiferent, dacă tn «locuţiunile lor s-au ridicat împnfriva nioleo- tulul de hotărîre în discuţie. Dl.

Bogdan Cerghîzan a acuzat se­cretarul Consiliului local, dl. Ti- tus Jude, de*Mreaua credinţă cu care interpretează legislaţia ac­tuală". în opinia consilierului PNŢCD lipsurile din legislaţia românească. încurajează abuzuri­le în administraţia locală.

OFENSIVA PDSR IN TRANSILVANIA (II).Continuăm publicarea unor fragmente din alocuţiunile, rosti­

te ds domnii ADRIAN NASTASE, preşedintele executiv' al PDSR, şi GRIGORE ZANC, prefectul judeţului Cluj, la întîl­nirea care â avut loc la sfîrşitul săptămînii trecute la Cluj-Na­poca, avînd drept «cop- fixarea-unei noi strategii a partidului de guvernămînt in zona Transilvaniei şi Banatului.'

ATITUDINEA FATA DE U.D.M.R.

. ADk IAN? NASTASE: ‘ „Un rol deosebit (în stabilirea politicii PDSR faţă de Transilvania — n.r.) îl . vă avea felul în caie se va derula campania electorală' din Ungariai ' Probabil că vă aduceţi aminte,de declaraţiile unor membri ai guvernului un­gar făcute în februarie 1992, în timpul campaniei pentru- alege­rile locale de Ia " noi şi .ştiţi ce

organizaţiilor noastre din Tran­silvania, cîteva, obiective, ciim ar fi contactarea unor organiza­ţii, asociaţii şi uniuni etc. ale minorităţii- maghiare.de către autorităţile locale şi atragerea lor la acţiuni specifice profilului şi ' intereselor lor, în afara UDMR şi a controlului acestuia. Obiectivele ar fi, de a „sparge"

.monopolul" UDMR-asupra pro­blemelor minorităţii maghiare; de a obliga comunităţile locale la definirea propriilor interese,

consecinţe au avut. Noi sperăm !* f şa . feI.î"ţ'î t . af s ea să fi! na „mhUm»- n,innri«m mnohj»!' • reaIe- de; nivel local şt cu grad

scăzut de politizare; de a crea condiţiile pentru colaborarea pe plan loca] între organizaţiile mi­

că problemă minorităţii maghia­re din afara Ungariei nu va con­stitui temă pentru' campania electorală a partidelor din Un­garia, deoarece aceasta, va duce, inevitabil, la tensionarea situa­ţiei în Transilvania. în tratarea acestui aspecMal politicii din Transilvania a PDSR — n.r.) va trebui făcut mult mai ' mult: distincţia şi nuanţată atitudinea noastră (a)- faţă de Ungaria,' (b): faţă de UDMR. (c) faţă de anu­miţi lideri ai UDMR şi (d) faţă de populaţia maghiară djn Ro­mânia. Rezultatul pe care îl urmărim este acela, că populaţia maghiară să nu mal fie-tentată . să separe tendinţa normală de integrare în societatea româ­nească de posibilitatea promovă­rii ^identităţii sale etnice, cultu­rale, lingvistice şi _ religioase. Procedînd astfe l... vom reduce presiunea UDMR, ca partid con-: curent, de opoziţie, prin elimi­narea tensiunilor interetnice ca surse de legitimare politică.■ Fără îndoială, atitudinea noas­tră faţă de UDMR va conta, foarte mult. Cred că noi trebuie să realizăm, la ' nivelul tuturor

r.oritare şi autorităţi, întărind ■autonomia comunităţilor minori­

tare locale de UDMR; de a slă­bi sentimentul de apartenenţă la UDMR ca singur apărător al minorităţii, paralei cu crearea

- sentimentului. că autorităţile nu'1 sînt antimaghiare şi colaborarea cu ele poate fi utilă; de a crea comportamente civice în cadrul minorităţii maghiare, eliminînd pretenţia UDMR de a crea o so- • cietate civilă etnică, paralelă şi .izolată de societatea civilă ro­mânească, pe care să 'o conducă

• în mod exclusiv şi ale cărei vo­turi să le manipuleze conform intereselor Organizaţiei",

GRIGORE ZANC: „Un obiec­tiv nu lipsit de importanţă ar putea fi „şi realizarea , de con-

, tacţe şi relaţii cu r unele grupări (liberală şi noua stingă social-

, democrată) din cadrui UDMR. ‘ Sprijinirea şi consolidarea nces- .. tora ar conduce spre slăbirea

şi, e' de dorit chiar, destrăma­rea UDMR ca partid V construit

pe criterii etnice, partid care, prorţjovind separatismul şi vo­luntarismul etnic pînă la au-

î tonomie teritorială şi autoguver­nare, creează continuu stăn de tensiune şi instabilitate socia l. Se.impune, de asemenea, ca, atita Ump cît se vor. confrunta extremismele naţionaliste de tip UDMR şi PUNR, care se încu­rajează reciproc, partidul nostru, situat Intre ele ca forţă de amor­tizare, să-şi consolideze poziţiile, promovînd, în spiritul Constitu­ţiei ţării, politica de echilibru raţional ş f de consolidare. a. sta­bilităţii sociale." .CONSULTĂRILE CU PARTIDELE POLITICE

ADRIAN NASTASE: „Aşa cum'ştiţi, la Bucureşti au loc o

. serie de consultări cu partidele politice, pentru - realizarea unui aranjament poliţie care să func­ţioneze şi care ,să ne perrhitâ să evităm blocajul aproape general pe care l-ar provoca nişte ale­geri anticipate în acest an. Aceas­ta nu înseamnă însă că nu tre­

buie să luăm în calcul’ şi o ase­menea eventualitate. Trebuie sâ ne'organizăm pentru competiţia electorală. Chiar- dacă alegerile' vor avea Joc anul viitor, cred câ

*' este bi ne să considerăm - că rm- Vmărătoarea inversă a început,

. . . Abordarea dumneavoastră trebuie să plece de ia nevoia extinderii electoratului- partidu­lui nostru în Transilvania. De­sigur.' acest Jucru. s-ar putea să dea naştere la unele tensiuni, aici, în zonă. Vreau să >pun că vom putea cîştigă această com­petiţie arătînd oamenilor^, că avem o ofertă naţională proprie, că |e propunem un model de societate şi de relaţii care. se bazează pe armonie etnică şir nu pe o permanentă stimulare a tensiunii interetnice, că, tn fine,

. aparţinem , unui partid modern, dinamic, pragmatic, cu o puter­nică experienţă a guvernării". .

i s a j s a u p ro p a g a n - d â r e g a î i s t ă ?La vernisajul expoziţiei Ma­

rian Zidaru de la Muzeul Na­ţional de Artă din CIuj-Napoca s>a întîmplat'un lucru mai pu­ţin obişnuit, ca să nu spunem, chiar jenant; doamna Doina Cntnea a venit să ţină un speach. ~ InvrKÎnd adînca ' implicare în fenomenul artistic românesc, purtătoarea de drapel a Casei Regale/din Elveţia a povestit auditoriului ce a simţit domnia sa atît în prezenţa, cît şi în ab­senţa Regelui Mihai.

Nu aş fi scris, aceste rînduri dacă în interviul acordat ziaru­lui dumneavoastră de către ar­tist, acesta nu ar fi fost; foarte clar: ,,.V. în urma îndem nuri-- lor lui Dumnezeu ne-am dus în Elveţia, la regele. Mihai, pe ca­

re Dumnezeu l-a numit mento­rul spiritual al României. Din această cauză am intrat în con­flict cu partidele din opoziţie, cate-îl doreau pe regele. Mihai; stînd pe tronul de la Cotroceni. Or, regele Mihai este mentorul spiritual, al unei Românii care ; a devenit o oază de linişte în ; mijlocul' unei mări de conflicte şi războaie". După o asemenea declaraţie mi se pare cel puţin bizar că doamna Cornea a fost invitată într-un loc unde — sincer — riu avea ce căuta. Nici ca specialistă, nici ca pur­tătoare de vorbe regale. Pentru că, Ia profunzimea artei promo­vate de/Marian Zidaru se cuvi­ne — din respect — «n cuvînt

.autorizat (ceea ce nu estejsazul,

doamna iCornea dovedind super­ficialitate . ş i totală , incompe­tenţă în domeniu). Apoi, cred că nici ex Regele n-ar dori să fie înjurat pe toate drumurile, numai pentru că exaltarea unora îi determină să vorbească des­pre regalitate,, unde .trebuie şl

^unde nu trebuie!; .Oricum, v discursul doamnei

Cornea a lăsat un gust amar în rîndul celor mai mulţi prezenţi la vernisaj. Căci, vorba un ol re­galist convins, nu mi-am stricat duminica pentru propa­gandă • regească. Ani venit să ml

; bucur sufletul, nu să mi-i tul­bur . . . ‘' Şi â continuat ra ceva

.la care şi hîrtia ar prinde.culoa­re în obră jori!... •

' Corioîari NOTTARA

COM UNICAT AL UA.D;R.R. - CLUJ' ^

Multe sînt problemele pe care, cu mijloace pu­ţine, încercăm şă le rezolvăm. în beneficiul et­niei romilor greu încercate de dificultăţile, tran­ziţiei. Tot te s-a rezolvat în sensul bun pînă în prezent - - şi am avut cîteva succese — s-a fă­cut prin munca şi implicarea actualei conduceri â UT.PRR Cluj. Din nefericire, ne vedem ne­voiţi să atragem din nou atenţia asupra ' unei chestiuni deja cunosrnte, chiar cu. risciil rte a ne'repeta: domnul BUŢU TOAN nu ne mai re­prezintă din anul 1992, cînd a fost destituit din funcţia de consilier politic al uniunii (singttra or­ganizaţie reprezentativă 18 nivelul Judeţului Cluj)' din cauza lipsei de interes faţâ de problemele noastre,.

Din cavalerism ţinem să menţionăm câ nu ne interesează ce a făcut d-1 BUŢU in SUA, - cîţi Imnj ş l-d e lia cine i-a primit din moment cemasa romilor nu a avut nimic de cîştigat. Sin- ________ ___tem doar indignaţi de faptul că dînsul, vizitîn- identităţii noastre. etnice. du-1 în a doua decadă a lunii februarie ax:, pe . . . . „episcopul t.ASZf.O TOKES. şi-a luat. dreptul PUUT^TOR^ I»E^CUVÎOT AL UNIUNIIde a-i solicita In numele tuturor romilor 1 suma • ■ SANOEL GEuEUiiNEŞ

de bapi deţinută de. sfinţia sa în scopul spriji­nirii ţiganilor, nevoiaşi. Poate că episcopul TO­KES nu cunoaşte, faptul că d-1 BUŢU si-a creato filială fictivă a Partidului,Alianţa Democratică, a Romiior din România la Cluj doar'pentru a-şl justifica funcţia de consilier politic al acestui partid şi în scopul de a avea o bază pentru a-i reprezenta pe romi in cadrul Asociaţiei pentru Dialog Interetnic, asociaţie pe care de -fapt o apreciem Nu sîntem de acord cu atitudinea du-

' pheitară a d-lui OCTAVIAN BURACU,. - care, ştiind că BUŢU IOAN nu reprezintă pe nimeni, il sprijină.-Am aflat de la conaţionalii noştri din Bucureşti că ştampila Asociaţiei pentru Dialog Interetnic stă alături de cea a Partidului Aii- . anţa Democratică a Romilor pe nişte documente şi memorii adresate Executivului României şi despţf 'ca re noi nu ştim nimic.

Nu dorim să supărăm pe nimeni, dar simţim . că d-1 BUŢU este mult prea legat*, de unele interese ale UDMR. uniune cu caro noi dorim - să colaborăm cu condiţia păstrării nealterate a

ÎNLOCUIRI

Componenţa Comisiei sena­toriale pentru - cercetarea eve­nimentelor d.in' decembrie 19R9 a fost. modificată luni. 21 martie, prin validarea. 'în plenul Senatului, a propunerii grupului parlamentar UDMR. de înloruire a, senatorului Szabo Kăroiy cu senatorul Zoltăn Hosszu. Grupul parla­mentar liberal a âmînat for­mularea unei propuneri de înlocuire a senatorului Sabin Ivan. cu un alt reprezentant în comisie, pentru săptămînn 'viitoare. '

Şedinţa Senatului a conti­nuat cu constituirea unei co­misii de mediere şi cu relua­rea dezbaterii pe articole la proiectul Legii veteranilor văduvelor de război. |

ADEVĂRUL DE CLUJ 'C ; (Wi.Hl.Uttl, 23 M'mK i Ifc, PA(J. a

Nicolcic HOANŢA:

MÎNUITORII DE SFORI'11

0 Bănci,: bancheri, tehnici şl operaţiuni bancare în economiade*piaţâ ® _ ,

. . . Se spune că Dumnezeu dâ în păstrare bogăţiile bogaţilor , sau, vorba proverbului, „banul Ia ban trage. . Aşa că, nu e de mirare câ ■ gestionarea capitalului (a banilor), este - asumată de cei care ştiu ce să facă cu acesta şi deci ştiu evident să-I .înmulţească (multiplice). Intr-o; lume în care restricţiile sint tot m al multe şi mai serioase (cele financiare nelipsind, dim­potrivă), pentru o propăşire evidentă şi de durată prima condi­ţie este apelarea la cei care, la un moment dat, dispun de re­surse — la bancheri pentru cele'financiare. Cum, în ce- fel, cu ce parametri şi cv ce efecte posibile se desfăşoară aceste re­laţii complexe în Occident şi, desigur, în ţara noastră? .. Aces­ta a fost mobilul concret al cercetărilor şi-eforturilor* apre­ciatului specialist sibiah NicolaS Hoanţă, cu reflexe pronunţate şi continue în perimetrul unui -fapt esenţial:- d e ;modul -în care ce) care apelează la ristfel de resurse ştiu cum să le ceară, cînd *ă le ceară şi cum să. le, folosească depinde reuşita «au ne­reuşita întreprinderii lor.-'.. Unele dini ideile şi explorările fap­tice ale autorului sint prezentate în lucrarea „Mînuitorii de sfori", publicată la Editura „Continent" (Sibiu,.* str. Dr. Ion Ra- ţiu nr. 2), căreia vă puteţi adresa pentru a; obţine cartea... ;

CLUJUL Â CONVINS PE REPREZENTANT» PHARE

O delegaţie PHARE a vizitat săptămîna trecută Clujul, pen­tru a selecta judeţele: ce vor be­neficia de asistenţa PHARE în teea ce priveşte reorientarea for­ţei de- muncă; Dintr-un număr mai mare, da judeţe ; vizitate, Clujul a fost ales. de reprezen­tanţii PHARE. Programul de reorientare profesională, _ finan­ţat de Guvernul României ;- ş i. PHARE, se va desfăşura prin Direcţia judeţeană de. Muncă şi Protecţie Socială. Vor- fi pregă­tiţi diverşii şomeri, dar, şl tine­rii ce doresc să înceapă .afaceri... - De remarcat -că la capitolul şo­maj, Judeţul - nostru are o - dis­ponibilitate superioară, altor ju­deţe, V . . ’ o -- -

Care proprietate?Uri om mi s-â piîns câ pen­

tru el„ „revoluţia" de la finele anului 1989 a însemnat pierde­rea locului de munca şi, pro­babil, a dreptului de proprietar; Pentru început am crezut că este j vorba despre calitatea de „proprietar" dobîndilă; înainte de 1989, prin fondurile sociale plasate îri întreprinderi. Mi am dat seama în/-scurt - timp, că despre altceva era vorba. Omul în cauză* a lucrat peste 20 de ani în cooperaţia meşteşugă­rească, sector în care, s e ştie, proprietatea a - fost particulară

de grup, dar ■ particulară, Ne- lucrînd pentru export, coopera tiva s-a dus ca racul tot îna­poi, împrăştiindu şl salariaţii- proprietari. S a început -cu dis­ponibilizările masive, de jos în sus. Din cauza cîifţigurilot; mi­zerabile,. omul a plecat de bu­nă voie din cooperativă. Dar dreptul de proprietate de grup nu l ;n vîndut nimănui, Teore­tic, ar fi ' trebuit să rămînă proprietar pe o parte din capi­talul cooperativei, precum • şi pe bunuri comune tuturor co-

■ operatorilor din 'tara: hoteluri, case de odihnă, clădiri şa.

Din tot ce a avut, not» bene, cp proprietar, _pe vremea odi­osului, n rămas" cu deziluzii. De fapt şi-a luat gîndul de la par­tea sa din cooperativă, care se duce, oricum, lâ vale. Dar nuşi explică cum de "un astfel de hicru este posibil! Giim de n-au putut şi nu pot dispune de un bun care, în fapt, le. a- partine? De ce este nevoie, de aprobare de la centri pentru a se recunoaşte că există? .De ce «r au schimbat,, numai nu­mele ( Instituţiilor?, $i, Ia urma urme!, ce proprietari au . fost

, şî mai sînt cîţiva dintre el, din moment oe trebuie să accepte politica cooperatistă a bucu- reşleniloi?

BURSA TRAtiSIlVANi A DEVENIT S i .

TRANZIŢIA • cursă cu W S

: Fisiune. Faliment. Fuziune.In vremuri postrevoluţionare, Avicola, Cluj s-a împărţit în mai

multe avicole: „crescătoare, reproducătoare,. ouătoare,-, abaţor. «: îri prima fază, rezultatul direct a fost o creştere a preţului din cau2a iCM-urilor repetate, ' ; - ' ■

Nu pot afirma că ' starea’ critică a avicolelor s-ar datoră nea­părat fisiunii. Dar, o contribuţie tot a avut. Acum nu mai con­tează, Guvernele protecţioniste faţă de cetăţeni au pus pe linie de

: plutire multe SRL-uri ce făceau negoţ cu bunuri alimentare, care s-au strecurat între producătorul ce trebuia să dea marfa la pre­ţurile impuse de guvern şi cetăţeanul centre buia să berieficieze. de subvenţia guvernului. •• ‘ 7 : : 5 • ; : , *

Cauza principală a colapsului, ;© reprezintă, ; aproape: sigur,‘ con­trolul, preţului la carne şi ouă, în discorcondanţă cu liberalizarea pînă la insuportabil â, preţului furajelor. Situaţia este comună ma­jorităţii avicolelor din ţară. . - ' ’ ' " ’ ' :

Iată insă, că după starea de faliment (nerecunoscut) s-a ivit o idee nouă: fuzionarea societăţilor- ţip avicole şi .integrarea lor cu producătorii de nutreţuri, care producători o duc şi ei rău. Ca să se poată, pune în practică soluţia' respectivă este nevoie de acordul special al acţionarului .principal:, FPS., încă nu se. ştie” ce va decide puternicul acţionar. Precum nu este sigur că soluţia propusă va salva cu adevărat avicolele sau este gîndttă de dragul accesului la - credite, m.s. - ;

S:<? ; Bursa Transilvania - S.Ă. a - fost' înregis- a.c. va avea IoG 'deschiderea noului sediu ~ altrată m Registrul Comerţului la data' de ~1 fe- Bursei Transilvane, de această dată- cu. o reţeabruarie 1994. Acţionarii Bursei sînt 45 de. ,per; de calculatoare şi* cu. o bancă de date impor-soane. fizice şi 19 societăţi comerciale, din care tantă. Societatea are abonamente la bănci de18 sint cu capital privat. Ponderea totală a câ- - date "diri; 132 de 'ţări şi- beneficiază de informaţiipitalului privat este de. 92 procente, Mai vechile din 1700; de ' bănci de date. La început informa-activitaţi de intermediere desfăşurate sub nu- ţiile : comandate de clienţi vor fi obţinute în ter-

firmei „Izabell" au primit, priiv asocierea men- de 24 de ore; în perspectiva termenul -tin-SC Bursa Trasiţvană, un, cadru profesional şi un zînd spre „pe loc".plus.de autoritate în afaceri. In următorul ' an, •. ,Bursa Transilvană .va derula1 operaţiuni de inter- ’ Aşadar, Ia aceasta dată, în Judeţ avem douamediere comercială, şi de servicii, comerţ în nu- .--burse:-Bursa Transilvană şi Bursa Gamerfei - denie propriu şi...vinzare de informaţie De aseme- Comerţ şi Industrie CJuj, Bursa-de mărfuri (BRM)nea, va fi constituită o puternică bancă de “date.; ve? ita de la -Bucureşti deocamdată şi-a anunţatcu relaţii interne şi externer Va urina, apoi. o existenţa prmtr-o ;firmă etalată pe B-dul 22creştere importantă de capitali prin reinvestire şi Decembrie, practic,, activitatea Celor două- burseo nouă emisie de acţiuni,' In această a doua eta- este impropriu numită ;,de bur^â". intrucît am-

prezentată în cadrul unei conferinţe de presă de - Colaborare pe bază de reciprocitate, către dl. Gheorghe Mureşan, directorul general, : se P?ate spune ,precis care va fi raportul-dintre este; „Facem orice, pentru oricine". Pentru a « « « a : Transilvană consideră. că are o ca-avea un volum cit mai mare tf e afaceri, comi- Pa«late m uit mai mare de prezentare a infor- sioănete vor fi menţinute Ia nivele scăzute: . Petre 1 şl 0,5 la sută. în' cadrul conferinţei de presă a : mai fost; anunţată, şi posibilitatea bursei de a lucra • pentru intern şi pentru export, societatea dispuriînd de ; fonduri valutare (cca 500 -000 de mărci germane,pe - lună) Pe data , de 26 martie

clu-,■jeanăf Mai. ales că Bursa Transilvani se orien­tează spre creşterea ponderii serviciilor de con­sultanţă, în acest domeniu avind la dispoziţie un departament de consultanţă cu consilieri pres­tigioşii . . ' ( . ,

BREVIAR ECONOMICDIN NOU DESPRE . ' PRIVATIZARE V

Intr.un intervii; acordat re­vistei „Gapiial", Iacob Zelenco,' noul preşedinte al, ANP, a fă­cut două menţiuni foarte im­portante in ceea ce priveşte po­sibila evoluţie a procesului de privatizare: Pe de o parte a a- preciat că: „Trebuie să ne 'o - - rientăm să privatizăm în prima .fază,-, imediat,-acele sectoare ca­re pot; să funcţioneze în condi­ţii de pi^ţă, Şi rămîn la- ideea că acest luciu nu mai trebuie

pinge ea restructurarea să se facă via privatizare, prin priva­tizare. în pluş, pe această cale se pot atrage resurse financiare

, de Gare noi nu dispunem*’,-

STATISTICA

DUPĂ .XARITAS" STRÂlNi! VIN LA CLUJ

Iri ; perioada post-„Caritas*' s-a remarcat o creştere a investito­rilor străini în . zona Clujului. Au început să vină investitori serioşi, cu. sume-,mari de bani. Pondeiea investitorilor mici a scăzut simţitor şi se situează ia cca. 1—2 la sută,* a declarat dl Radu Mioşnită, preşedintele A- genţiei Române de Dezvoltare Cluj. închid eri de firme mi vie nu au fost înregistrate.

©omisia Naţională pentru Sta­tistică a stabilit venitul sakrial mediu nominal net, îri 1993:61102 le i.' In luna ianuarie a anului. tn, curs, la acelaşi iridi * MANDATATUL.catpr.al- nivelului de trai figu- REPREZENTANTULUI ră suma de 101 795 lei Din cal- I u iu icule, se înţelege, sînt exceptaţi

aplicat * punctual Adică, ce fac, cei 1,26 milioane de şomeri. Din ,privatizez o fabrică de pîins şi zece nu? Rămîn deci nouă de stat'şi una privată Şi tot. aşa, peste un timp iar mai selectez o fabrică Nu. După părerea mea; trebuie plecat de la con­cepţia de prjvatizare masivă, Sectorul bunurilor de consum sţ pretează cel mai rapid la pri- vatizare. Una este să privatizezi fabrici de piine şi de mobilă Şi alta să privatizezi fabrica de va­goane de lh Arad, de. exemplu. Sînt domenii ca: prestările de

^servicii, turismul, comerţul. In­dustria uşoară, industria alimen­tară care se pretează la priva­tizare în totalitate. Pe de altă parte, domnul Zelenco a lămurit raoortul dintre restructurare şi privatizare: „Se conturează, este adevărat, dou£ curente de opi­nie: întîl restructurarea ; şl apoi privatizarea, sau invers Restruo-' iurarea, după părerea mea,’ prer supune un efort flnaneiar. Ba-, câ, restructurezi o unitate al a- vantajuî câ ti creşte preţul, dar în condiţiile actuale resursele

păcate, numărul acestora este în continuă croştere, \

' UN LEU NOU. DE .0,0625 G AUR

i ProfesoruJ Angliei ’ Rugina a schjmbat „leul de argint" cu le­ul de aur. Domnia sa a propus un leu românesc egal cu O.Ofiîf» g aur de 900/1000 Deci. un kg de auiv ar- echivala cu 16 mii de lei Preţul curent, al unui gram de aur, acum. este, între .16 şi 20 000 de lei. Asta în-, seamnâ că, in ipoteza-noului şi strălucitorului leu, -valoarea lui sfl-i ţiriă locul! va fl de 1900 de-ori mai, ma re. •

Aşa cum bine- am «crîs, dom­nii reprezentanţi ai statului în adunarea generală a acţionarilor sînt prea ocupaţi pentru a veni la şedinţele AGA, domniile lor, desemnaţii, fiind oameni cu funcţii în ministere, parlamen­tari, ş&fi de toate felurile. Es­te, notoriu cazul unui reprezen­tant, director în FPS care nu s-a prezentat la societatea pen­tru care are contract încheiat eu FFS. : Este . vorba de repre­zentantul de la SG „tJnirea" SA Un all reprezentant.-la SG „Fia căra", parlamentar de această dală, nenvînd vreme să vină la Clu), şi a delegat, „secretarul"

S-A INDEXAT SALARIUL MINIM PE JARA v

începînd ou 15 martie a.«..' prin HG. salariul minim Inde­xai pe ţarfi (brut) se stabileş­te la (îOOOO de lei lunar, pen­tru un progiam complet de 170

sînt limitate. Atunci viaţa te lm- de ore în medie pe lună.

Fenomenul „Hbsentt ismului". este speiill'c mal cu seamă ce ­lor din Gapltalâ. care au fost şt' primtl „candidaţi de la centru" trecuţi pe listele d i preferaţi

-/pentru calitatea de reprezentanţi ai FPS Reacţia împotriva aces­tui stil ■ de muncă a ! . FPS esle palidă lAimcd st1 fereşte să ! a- preeieze pe reprezentanţii sţa-< tuiui Ia justa lor valoare.

, „Am avut ocazia unei discu­ţii, foarte deschise cu agenţii economici djn judeţul Cluj -*• a declarat domnul Adrian Năs- tase, preşedintele Camerei De­putaţilor,!- preşedintele executiv al PDSR, la încheierea întil- nirii avută vineri după-amiază, la Prefectura .Cluj cu , agenţi- economici şl oameni de afaceri clujeni. Aii fost prezenţi mem-

„ brt ai guvernului, alături de*.mine, încercînd să înţelegem

':.'câr&- sînt aspectele 'de proastă funcţionare a legislaţiei sau de, disfuricţie în; ceea ce priveşte activităţile economice în raport, cvi iniţiativele şi hotărîdle gu­vernului1*.

Relevînd cîteva- din. priorită­ţile actuale, domnul, Năstase a precizat, în primul rînd „nece-

.. sila tea unei politici .speciale în ceea ce priveşte exportul, sUn. sprij in deosebit pentru . activi­tatea de export, V' creid1 câ' a- eest lucru este bine. înţeles -în acest moment de. către guvern. In al doilea rînd a reieşit fap­tul că este nevoie- de o politi- că pragmatică care să• treacă dincolo de ideologiile: de par- tid, pentru a realiza o dina­mizare a economiei româneşti.

' De asemeni, a reieşit necesita-, tea unei abordări . mult mai flexibile, mai înţelepte a pro­blemelor sociale, atît sub as-

- pectul utilizării forţei de mun­că, a migraţiei forţei de mun­că sau în ceea ce. priveşte e- fectele restructurării în anumk te situaţii, şomajuli ’cu .o gîndl- re mai. articulată, necesitatea unor revederi ale legislaţiei din acest punct de -vedere. v

Au fost numeroase aspecte concrete ridicole de cer pre­zenţi,, de la decap'itailzarpa. U-- nei societăţi comerciale, la pro-- bleme ale impactului negativ al dobînzilor înalte asupra,ac­tivităţii economic-p. Foarte in.-: teresantă mi, s-a -părut a fl reacţia celor prezenţi în legă­tură cu relaţia FPS şi guvern şl faptul câ a existat., un foar: te mare entuziasm pentru ideea ca FPS-ul să trpacă la Guvern, Gred că această d iscuţie, care a beneficiat, apoi, de comenta­riile d lui Dan Mircea ^Popes cu de Îs Muncă, şi Protecţie Socială, d I ul V iorel Hreben- cluc, secretarul general al Gu­vernului, au reuşit să clarifi­ce unele chestiuni, iar-sub ah aspect, au , oferii material de reflecţie . pentru memfcrii - gu­vernului, pentru activitatea lot de viitor. Astfel de întîlniri după părerea mea, ar trebUi sţ fie mai frecvente pentru a »«■ recepţiona semnalele de la ni veJ concret,, de la nivelul eco norrtiei reale, faţă do unelo au tivilăţl, măsuri, proiecte sau soluţii legislative ale guverriu lui*1 — o subliniat. în încheieri; dJ. - Adrian .'Nă&iase. ’ . ' /

Rntîi SI A.N’CH

MIERCURI, 23 MARTIE, PA&. 5 ADEVĂRUL DE CLUJ

Ing. Aurel LÂZEA, primarul orajului Huedin*. • ;

I greu să fii primar d&Ml oamenii sînt săraciAu trecut doi ani de la primele alegeri, locale..de după 1989 clusTv noile reglementări privind ! rat, oamenii l-au luaţ în primi-,

0 perioadă scurtă în care cel mai mulţi dintre aleşi au venit impozitele de la populaţie; nu . re şi a fost lucrat. Mai greu se din sectoare de activitate fără tangenţă profesională cu adminis- ştiu 'dacă oamenii ar‘ aVea de J derulează acţiunile de-finalizare, tratia locală Cu toate acestea au reuşit, unii rpai mult, alţii mal- unde plăti impozitele la nivele- fă documentelor.'care jsă conducă puţin să fnră sl altceva decît *au fâcut pînă la acea dată. Adică, le pe. care le presupunem. Cu ; la înmîriarea titluri!orv de proprl- să se ocupe Vi să decidă în probleme de cel mai " larg interes pu- " agenţii economisii situaţia' este :■ etate. Dar această situaţie nu1 m. • . » ’ ' . ’ X T « i m a I 1 / I a I a .

b 'Discutăm pe a c e a s t ă temă’ cu unul dintre primari, dl. Ing. Aurel Laţca, primarul oraşului Huedin.

~ Să presupunem câ, manda- facă sau! să-şi repare gardul, * ori tele primarului şi consilierilor' alte lucrări care,schimbă în bl- erau de doi ani. Cu ce senti- ne faţa gospodăriei? Se ştie că

diferită. Numai câ cei de la ■Huedin sînt cum. sînt, sub as­pectul" profitului.'

O altă nemulţumire este scă­derea continuă a numărului lo-'. curilor de-m uncă în industrie

constituie.- o piedică în lucrarea pămîntului. Piedica este alta: posibilităţile, financiare reduse pentru plata lucrărilor, procura-, reă seminţei, îngrăşămintelor etc. Din această cauză se află

, ... v , ' şi cooperaţie. Se înmulţesc şo- ; în scădere' suprafeţele cultivate mente/aţi fi plecat de la;prlmă-- ■•• ••. t _ n~ hini! rirnMPnm m erii,-iar'din aceştia prea pu- • Proprietarii lucrează strictul ne­ne? Cu ce mulţumiri,; cu ce - - ' -tint 'sfat preluaţi de .sectorul pri- : cesar pentru fam ilie.. ' . . : ' nemulţumiri? - . . de la; buget.., -%-greu sa tu pri- i~#~wC.*i _ iw * •Deci, numai nemulţumiri.

— O mulţumire aş avea: nu am avut probleme cu cetăţenii, i-am înţeles, m-au. înţeles.: Şi-au dat seama" că mai mult nu se

nemulţumiri? - . . '- vat. După cum sîntem informaţi,*T Cele n:ai . multe sînt Jie- m a rr fn d oamenii sînt săraci, disponibilizarea vă continua. -

mulţumirile. hu am putut şchim- Nici pSnă acum nu a apcjut Le- . __ D , nrjmar Huedinul î'n-ba-faţa oraşului sub aspect gos- gea bugetelor, locale,..prin care. . ; gam & ^ urj a n V '.podărcsc aşa cum , am dorit şi ’ ar . putea îi colectate noi ‘ resur- seamna.. şi agricultura, am declarat In campania elec- .-■ se. Sigur, ea .este necesară, s-a — Aşa este. In acest domeniutorâlă, cum v-am spus şi dv. discutat despre ea, şi la Consfă— am. făcut tot ce a depinsde noi ., poate. Cred ; că am făcut tot ceFondurile"'pe -care le-âm avut. tuirea preşedinţilor ^consiliilor ■ pentru soluţionarea problemelor• depinde de primărie pentru- aau fost foarte mici, tar preţuri- ; judeţene,'dâr nu s-a ^mişcat ni- legate de "aplicarea Legii 18.'E v , soluţiona'doleanţele oamenilor.-le, mai ales la materiale' de - mic. Dar revin 'la sărăcie. S ă ' : te important faptul ;că- peste 90 'construcţii... ce să mai vorbim, presupunem că legea apare, in- • la .sută din teren, a fost măsu- ' ‘ ton GOIA.le ştim fiecare. Sub aspectul ve­niturilor, marca majoritate .a populaţie! o duce rău. Cum să-şi

R M IfX SC : ^

reorganizeazăConsiliul municipal Cluj-Na­

poca- a' aprobat în Şedinţa din 11 -martie a.c Hotărîrea nr. 32 privind poluarea în administra­re directă de către-. Consiliul local a l " municipiului Cluj-Na­poca a fondului locativ de stat (locuinţe şi spaţii cu altă desti-• naţie), aflat în prezent în ad­ministrarea I’ AAIFL, prin reor­ganizarea. acestei regii.

,- Prednrea-primirea, fondului : locdtiv, conform , prevederii Ho-

tărîrii nr, 32 se va face.pe bază de protocol, protocolul şi forma de' organizare ,Urmînd; a f i ... su~:. puse aprobării Consiliului local în -termen de , 30 de zile. Tnce- pînd cu/data de 11 martie 1994, data adoptării hotărîrii, RAAIFL ;nu ■ va mai încheia contracte de închiriere pentru spaţii cu altă destinaţie. Hotărîrea nr. 32 a Consiliului local al municipiu-, lui CIuj-Napoca înseamnă impli­cit reorganizarea activităţii Re­giei autonome ; de administrare şi Întreţine», a fondului locativ, ■care doar aparent, rămîne fără ’,obiect“ . Există cel puţin doua direcţii cu „cîmp deschis": acti-

—vito tea de întreţinere ă fondu­lui locativ şi construcţii de lo­cuinţe ,

ÎNCĂ O DATĂ DESPRE R.A.D.P.

Şedinţa din 1] martie 1994 a Consiliului local al municipiu­lui Cluj-Napoca a înscris din nou' pe ordinea de zi o infor­mare asupra activităţii Regiei autonome a domeniului public.

- Partea mai neobişnuită a cons-• tat în faptu) că au existat două

referate — unul întocmit de conducerea regiei şi altul din partea’ executivului primăriei;

_. semnat de domnii directori A.* Coltor şi Gh. Eţunca diver­

genţe în ceea ce priveşte con­cluziile. Aceasta a demonstrat din start că activitatea • consi­liului, de administraţie al aces­tei . regii a şchiopătat. Se pare că au fost utile cele două refe­rate, pentru că ,,negaţivul“ şi

' „pozitivul" a u d u s ta contura­rea Imaginii corecte a activită­ţii acestei regii gu o sarcină deloc U?oară („să construiască frumosul**. în oraş, după cum s-a exprmiat. domnul . consilier A. Buzuloiu). Fărâ a face pro­ces de- intenţie'nimănui şi fără q pasa vina dintrro parte îh

'-'>alta, importantă rămîne solu­ţia; o nouă analiză — după un trimestru — a activităţii: RADP. ce-şi va stnWiim .un nou con- .-sillu de administraţie.

Privire asupra regiilor! (îl)@ dialog cu domnul: ing. Mihai Greabu, viccpri- mar nl -municipiului CIuj-Napoca © -

I.: Cunoaşteţi foarte bine activitatea regiilor din subordinea Primăriei.' Cîteva cuvinte, "la concret, despre activitatea lor.

R.: Personal, apreciez ca foarte bună1 acti vita­

li are - cu încălzirea in tim p: de Iarnă, vara cu apă caldă,_în tot cursul anului cu apa rece. Âu crescut' costurile, aşa' cum au crescut - toate. Dar să vedem dacâ au crescut în acelaşi raport:.: A- ceasta-i problema! Nu ne putem închipui că se scumpeşte carnea, să zicem, de o sută de ori, şi, dincolo, energia termică rămîne 1-1. Or, creş­terea la energia termică şi apă a costurilor " este, cert, mai mică decît în" alte domenii. Şi- costu­rile vor' creşte în- continuare.' Se- pune problema

- dacă regia este dimensionată corespunzător, dacătea-Kegiei autonome de termoficare, regie care nu face risipă de personal, de fond de malarii şi se străduieşte în permanenţă să-şi modernizeze, aşa mai departe. Aprecim că nu, în ceea 'ce pri- instalaţiile. Cînd spun se străduieşte, mă ^ în -' veşte cele două activităţi. . j .dese nu numai la faptul că modernizează din I.: Cum stăm cu transportul urban? fondurile statului, ci la faptul că reuşeşte să fi-- R .: ş i la: Regia autonomă de transport urban nanţeze din fonduri proprii astfel de lucrări. Es-^ de călători r există preocupări pentru, reînnoirea te evident că disfuncţionaiităţi apar şi la dînşii parcului,, şi ei sînt-organizaţi ca să răspundă dacă ne gîndim numai la faptul,că sînt 800 km la solicitări în <niod eficient -— au lin dispecerat de conductă de transport, care ştim In ce stare .' care funcţionează non-stop, ati grafice, deocam-

- -încearcŞ să-sporească: eficienţa acti- . dată doar le au — de intrare a mijloacelor de vităţiij ca pe această: bază sâ crească prodilcţia transport în program. Au, bineînţeles, nemulţu- de energie termică şi să, diminueze costurile. Şî miri ş i. dînşii, este vorba în primul rînd de sta- încearcă, fără prea multe - presiuni din' partea ţia de redresări < p e ; care am dat-o în funcţiune noastră, e o activitate a dumnealor şi gîndită in toamna anului trecut şi pe care doar în ul­iu consecinţă. La Regia autonomă de apă-canal, tima vreme am reuşit să o stăpînim mai iîine şl aceeaşi preocupare * pentru modernizarea : insta- care. a. provocat pauze de curent, .îndeosebi -în laţiilor, aceeaşi preocupare pentru buna lor în- orele de vîrf, ducînd la nemulţumiri. Ne gîndim treţinere; în ciuda unor utilaje care ar fi tre- cu-seriozitate ca — în timp — să înlocuim cu buit înlocuite de multă vreme, starea tehnică autobuze transportul cu , troleibuze. Şl asta din este : bună. , două motive: transportul-ielectric a devenit mai

L: Şî totuşi, cele mai multe, nemulţumiri îns- scUmp decît cel pe pneuri şi apoi transportul pre aceste două regii se îndreaptă... . - electric pe fir creează cele mai multe greutăţi . R.: Ei, este firesc să fie aşa. Este firesc, ; de1. în fluidizarea traficului..Sînt probleme cu piese oarece au'crescut spectaculos costurile la ener- de schimb, cu „anvelope, dar apreciez că pro- gia termică, pe de-o* parte, iar pe de altă parte blcme mari dumnealor nu au. este impactul direct, zilnic, pe care cetăţeanul - . ' V . •: v ; Flavia SERGIIIE

A ; - . i n t e p u t ' - c a v a l c a d a . . : 1 p r o c e s e l o r !

In ziarul. „Adevărul de Cluj**, stat. Deci, Decizia'510 putea sănr. 1048 din 4 -martie a.C., în , aibă efect asupra GIGCL şi nuarticolul publicat sub titlul: „Mo- asupra noastră,rile macină grăunte, dar mai a- „ : . , / . -Ies nervi", scriam despre inter-: ma,1 aduce apoi un argu-venţiile făcute de către Consi- m“n : Pnn Decizia 510 se. pre-liile judeţean şi municipal de " -J101 .sâ predam morilea obliga SG „Industrie mică şi. pe _baza de protocol. Or, noi, m

mod automat, tot pe baza de- cjziei amintite şV a patrimoniu-' lui rezultat am fâcut introduce­rea în Registrul Oficiului Comer-

prestări 'servicii1*' SA — Turda, pe baza Deciziei 510.din 16 'no-.] iembrie 1990, să predea, pe bază de protocol,-, morile prestatoare de servicii îh patrimoniul Gonr siliilor locale comunale în raza cărora acestea funcţionează.

De ce şl la ultima şedinţă a consiliului local, unde problema . . - - ‘ .predării morilor a tost pusă din a Gamerei de Comerţ şinou pe... tapet, Consiliul de . Industrie a Judeţului-cu valoa administraţie a . sushumitei so­cietăţi n-a cedat,, am aflat-o de la domnii Medrea loan, directo­rul societăţii, Nemeş Gornel, In­giner şef şl Boţioo Mircea, Ju­rist-

— în primul rînd, ne-au spus

- Măsurile d:-. îmbunătăţire a p c - : tivităţii de cc>lectare şi evacua­re, a resturilor menajere pe te -1 ritoriul - municipiului Cluj-Napo-: ca, cuprinse In Hotărîrea nr.; 33/; 11.03.1994,: vizează atît societăţi­le prestatoare,' cît şl beneficiarii, acestui serviciu. . '. In ; ceea ce priveşte . activita­

tea societăţilor comerciale cu profil de salubritate; menajeră,; amintita, hotărîre stabileşte clar,; pentru fiecare, zona de’ activi­tate: S.C. „Privai" *SNC — zo-! na delimitată de Calea ' Mănăş­tur (sector case şi sector blocuri Nord), str. Porţile de Fier, str. Arinilor, B-dul . 1 Decembrie 1918— de la pod.; peste Someşul Mio —, Nod „N‘\ str. Bucium, li- ’ ziera pădurii Făget, str. Cîmpu-] Iul, str.. 'Govora, str. Calvaria, str. . Plopilor şi Şesului (blocuri' noi); S.G. „Nan" SNG: B-dUl N.'

^ b r r -j. i

r v J .v** ‘ -WA

rea patrimoniului Ia acea dată. 14.071 mii lei.' In baza HG nr. 26/*92 prin reevaluarea patrimoniului am, a- }uns la o valoare de 151.200 mii

Ni se p a re 'că procedîndu-se în acest fel,' ar fi mai echita­bil; şi pentru unii şi pentru al­ţii. Că orice s-ar spune, dota­rea morilor cu valţurl şi mo-, toare electrice a necesitat des­tule investiţii. De ce atunci pen­tru unii mumă Iar pentru alţii... ciuinăP Şi încă ceva: cei de la societatea comercială aşteaptă o lege care să pună în posesie pe vechii ■ proprietari.^ Ar fi de do­rit, nu? Atunci vor urma, în mod firesc, alte şi alte proble­me...' ' - .

Pînă atunci, încurajaţi - de prevederile' Deciziei 510 a Pre­fecturii şl —- de ce nu? — de dezbaterea acesteia în ziarul „Adevărul de Cluj“ Ia data mai sus amintită, a început cavalca­dă... proceselor. In mai puţin de o săptămînă, Consiliile locale comunale din Vilş&ara (şi satul Urca) au chemat .în judecata

domniile lor, mult discutata De cizie 510 a Prefecturii, cînd o

iei; Capitalul social al societă­ţii a fost transcris la FPS (70 SG1MPS — SA Turda * pentru Ia sută) şi la FPP (30 Ia sutâ). cedarea morilor pe bază de pro-Prin cedarea morilor, acesta nu

fost adusă la cunoştinţa noas- - va fi diminuat? Insă, aşa cumtocol. Aşa au făcut 1 consilii le locale din Aiton (plus, satul.

tră, nu avea această prevede­re. Gu cîteva luni mai tîrziu însă, cineva, adueîndu-şi am in-' E, susţinea juristul unităţii, dl * că. Oare' poftă nu vine mîncînd?

prevede Legea nr. 31/1990, ar- . Rediu), Frata (plus satul Ber- ticolul 169. alineatul 1, litera . cheş) şi plnă la 17 mai sînt în-

te de. această prevedere, a tre- cut-o la... subsolul unei anexe ce . ţinea de respectiva decizie.

Mai bine mal tîrziu decît niciodată, am zis noi. Nl s-ă replicat însă: nu-1 chiar aşa. So­cietatea noastră comercială a re­zultat în urma divizării GIGGL în trei regii autonome şl 1MPS

Boţioc Mircea, reducerea capi­talului. social sub. limita legali de 50 la sută duce Ia dizolva­rea societăţii. Şi. aşa 'se v a ’ în* tîmpla dacă noi vom preda mo-' rile -pe bază de protocol (fâră plată), capitalul social va fi dl* mlnuat cu peste 63 la sută. 0a- că patrimoniul acestora, ap fl

— Tui da, ou capital Integral de plătit, am fi şi noi de acord.

Gea de-a ,18: a moară (Bădenl) este distrusă., Din acest motiv, nimeni nu-i mai ..are grija!

•Aşa'încît, tot instanţei de ju ­decată li va reveni greaua' sar­cină de a descurca firul încîlcit al... Arlndnei? Şl o va face, sîn- ţem siguri, fără părtinire;

Ion CORDOŞ

Titulescu (partea de sud), str. Muncitorilor, str. L. Rebreanu. (partea de Vest pînă la str. A l- băc) şi Str; Azuga {partea de Vest' de Ia nr. 4); S.G. - „Salprest" S.A-: lntreg. tefitoriuI municipiu­lui* CIuj-Napoca; exclUzînd zo-' nele amintite' mai sus.

Activitatea de salubritate me­najeră ee desfăşoară în baza U- nei convenţii-cadru, care se va încheia între Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca: şi a -.' gentul prestator specializat, fi­ind interzisă: desfăşurarea acti-, vitâţii de către agenţi econo­mici care nu au fost agreaţi de către Consiliul local (p e ' baza' convenţiei). Agenţii economici prestatori de servjcii de colec­tare şi evacuare - a reziduurilor sîr.t obligaţi să ridice, recipien- ţii 'de la locurile lor permanen­te (puncte gospodăreşti) ' unde vor fi readuşi după golire, lâ- sînt curate atît locul cît şi tra­seul. : - \

Beneficiarii serviciilor de sa­lubritate menajeră sînt obligaţi a colectă- resturile' menajere sau de altă natură, numai în. reci- plenţi omologaţi, executaţi spe­cial în acest sCop( procuraţi prin cumpărare sau închiriere), păs­traţi în bună stare, de folosin­ţă şi pe care se va înscrie, vi­zibil adresa deţinătorului. Am­plasarea reciRienţilor se poată face numai în locurile special a- tnenajate — betonate, împrejmu­ite, cu un minim de dotări — şi păstrate în stare perfectă de ordine şl curăţenie. Se Interzice cu desăvîrşire scoaterea recipien- ţilor pentru colectarea reziduu­rilor în faţa imobilelor, pe tro­tuare, carosabil, zone verzi sau alte locuri Care nu au destinaţia pentru depozitare. ■

Amenajarea locurilor de de­pozitare se face prin grija be­neficiarilor de . folosinţă, .cu a- cordul proprietarului sau al ad­ministratorului (R A DP, R A A1 FL) la care se va- ochita chiria le­gală pentru terenul- ocupat; lu- • crârlle de amenajare se vor e- xecuta pe bazâ de autorizaţie, conform Legii nr, 50/1991.

ADEVARUL DE CLUJ MIERCURI/; 23. MARTIE, PAG. 6

„Războiul statuilor”CRISTIAN PETRESCU, Cluj-

Napoca: La început, ideea d-lui, primar Gheorghe -Funar privind „mutarea" unor- monumente din municipiu! nostru am tratat-o cu amuzament. Apoi, semmlele

. de alarmă apărute în paginile mai multor ziare (chiar locale) m-au pus. pe gînd uri. In cele ce urmează voi- încerca să ''' aduc cîteva motivaţii de ; bun simţ, aşa cum Ie consider eu, un ce-

,v tăţean oarecare, ăl urbei napo- . cense. îmi este grieu să înţeleg;,

ce doreşte să facă, domnul pri­mar cu estetica urbanistică. Pe . motiv că monumentul-„Lupoai­cei1* (donat de statul italian) trebuie să-şi reia vechi iij loc (Piaţa Unirii), acolo unde a fost. el inaugurat, în anul 1921 (m o-; tivaţie „istorică", nu?), domnia sa intenţionează mutarea .ace- , st ui a ‘ de Pe actualul amplasa-, ment (Snuare-ul de Ia începutul. B-dului Eroilor, vis ă-vis de fo- - sta primărie). Desigur, din .mo­tive edilitare sau din alte con­siderente (politice?) şi în trecut au avut Ioc în Cluj „mutiţii" de'monumente.' Student fiind, Îmi aduc aminte-cum» prin anii 50-60 s-a schimbat amplasamen­tul următoarelor monumente ar­tistice: statuia „Sf. Gheorghe

. Vdgînd balaurul" (copie moder­nă, în bronz' a celebrului grup statuar din .Hradul de la Praga, opera fraţilor clujeni Martin şi Gheorghe, sfîrşitul secolului XIV) mutată din Piaţa Păcii

' (datorită ■ construirii Casei de . Cultură a Studenţilor) în faţa -

• bisericii Iui: Matei Corvinul (str. . Mlhail Kogălniceanu, într-un decor idilic, străjuit ■ de tei), , apoi statuia în stil baroc a ..Sfin­tei Fecioare Maria" (protectoare de'ciurna ce a bîntuit finele vea. •

- cului XVIII) din Piaţa Univer­sităţii îji perimetrul bisericii „Sf.-Petru" din Mărăşti (Păcat, această splendoare- sculpturală-; nu are o poziţie într-un punct central a! oraşului y pentru a fî admirată de cît mai mulţi iubi­tor» de frumos) -sau obeliscul de­dicat împărătesei ' Carolinn din; Casa habsburgieă, acum în . Pla-: ţa Muzeului > Readucerea -.Lu-.. poaicei" în Piaţa; Unirii, de.< fapto statuie (împreună ca sortul)

- de miei : dimensiuni, ar. dăuna monumentului respectiv. **J va; fi literalmente „zdrobit" de în ăl-;

v ţimea bisericii Jşf, Mihail** (nu . catedrală, cum , greşit se afirmă

uneori despre acest aşezămînt religios din anul 1498) şi de statuia ecvestră a regelui Matia, opera celebrului sculptor Fad- rusz,.xiin anul 1902. (Apropos de „războiul statuii**, poate nu-i convine d-lui primar originea artistului, maghiar de naţionali­tate slovacă, dar să \ nu uităm că humele remarcabilului, sculp-

; tor îşi găseşte loc în tratatele de istoria artei, iar creaţiile' sa­le împodobesc capitale europene ca Viena, Budapesta, Bratislava). Vrea dl- primar un exemplu concludent de distrugere esteti-

-co-urbanistică a unui 'centru orăşenesc? Să luăm, de pildă, Piaţa Universităţii din Bucu­reşti în forma sa actuală. „Monstrul** ’ (aşa numesc Hotelul „Intercontinental*1; >şi mă refer Ig înălţime, nicidecum'nu afirm

' că nu-şî avea rostu! construirea lui, dar nu în acel loc!) a ..tur­tit** pur şi simplu ansamblul ar­hitectural de valoare, compus din cîteva edificii , istorice din piaţa respectivă (clădirea Uni­versităţii, Palatul Suţu, Spitalul

■ Colţea,, : fără a mai vorbi * de „broasca ţestoasă1* — adică Teatrul .Naţional). Deci,'reve­nind j a „disputa"-privitoare la monumentul „Lupoaicei" sint de părere să nu-1 „translăm"* să-l lăsăm -acolo unde se află. Actuala sa ' amplasare, pe un- fundal . de verdeaţă, ; cernite degrevarea statuii de alte ele­mente. arhitectonice ; mărginaşe care i-ar reduce perspectiva şi Individualitatea. încheind TÎn- durile de , faţă, îmi aduc aminte^ de zicala populară „In tot răul există un bine**. în ^cavitatea adînră,-făcută în spatele monu- onentului „Lupoaicei", unde dl- primar doreşte să se înalţe un

■ţrnemoriâl dedicat "^nemorandiş-. tilor (referitor la: această ch=stiu- ne se impun două întrebări: 1. De acord cu arest memorial, dar de ce în ace! Ioc şi nu altunde­va?; 2,; Cum vn arăta - monu­mentul, tot aşa de 'rtelmpirat ca statuia lui. Avram. Iancu, în !

^..viziune".. .ultrasnfisticatft?) • s-a■ descoperit, un atelier roman de ‘ prelucrarea, fibuîeîor, mareşan- , să pentru ‘ arheologi (in Daciasînt cunoscute doar cîteva ofi­cine torc-Etice). - -

EVADARE

Caut sensîn fiece privire, . ‘ , - - - în orice concurs de-mprejurări caut semnificaţie,Chiar dacă privirea a fost un

iar circumstanţele — o aberaţie visez culoarea ochilor pe, care nu J-am văzut nieicînd, Chipul tău îmi apare lipsit de inspiraţie, te regăsesc în metafore-banale şi mă dezic, rîzînd. te părăsescşi plec în .altă constelaţie.

. • • t ă c e r e ,Elocvenţa acestei tăceri

\ îmi ajunge la os, ;orice sunet şoptit e-o explozie, J,

, orice gînd ascuns .ajnplifică,: se rostogoleşte, _

devine avalanşă ce ;mă copleşeşte , * -hazard, , şi mă striveşte, nemilos.

Eu sînt o formulă pe care nu o mai pat

' . descifra — ' ^cheia cifrului am pierdut-o —

- • şi, inutilă, , . . . ~ 'aş.tept pedeapsa; ce va urma. ' , \ în semn de mustrare^

- ' lumea din jur e mută. . ' ' _■ Irina DigOdi (Chişinău)

N-am căutat - niciodată să te văd prea de aproape pentru că te ştiam mereu .acolo şi mereu aşteDtîndu-mă. La locul tău. Ve­chiul tău loc. Oricum erau prea complicate jocurile pe care le jucam. Tot mai complicate şi mai ample. , Umplînd aerul cu volutele lor graţioase, ureînd în zbor abrupt spre cer, căzîrid — aripă frîntă — spre pămînt. Eu aveam universul meu necesar'şi, suficient şi pentru că te ştiam, acolo nici nu mă gîndeam să te privesc • mai de aproape. Eu avegm sanctuarul meu de ma- hon (foarte mov", eu' aveam acest pasaj care duces disperat de departe. Eu mă aveam pe, mi­ne şi pe £ma. Eu.: Eu eram un copil ciudat şi aveam amintiri de - sunete, de mirosuri (Charleston, America, 1935 — cu Trei stele spre mov sub un soare portocaliu). Eu am inelul de iasp.şi cîntecul Zaran- dului. Eu am numărul meu (ca­re se numeşte 22). ; . ."

Ce-mi trebuia mai mult? Ine­fabilul. ..C ău tam inefabilul . în oameni şi în mine {în eu), gă­seam asemănări şi înţelegeam deosebiri. îmi plăcea calea şi nu capătul, mişcarea şi nii punctul. Trăiam _ într-o permanentă schimbare, o metamorfoză a' su­fletului şi, poate, a corpului meu de lut. Eu eram eu şi,eram el, Ema şi £ma — două voci diferi-, te .chem în du-se în ecou : fiecare în celălalt. Eu aveam visele me­le'mereu prea noi şi mult prea adevărate. ; \

Cînd am început oare să-ţi arunc priviri ţie? N-aş putea spune — probabil într-o dimi­neaţă cind' am început progra­mul cu trei ore mai tîrziu, cînd probabil căutam ieşirea dintr-b situaţie ce părea definitiv fără ieşire, cînd - deschideam după trei luni de iarnă ochii.' Ce cău- tai tu aici, atH de aproape de mine şi atîţ de inaccesibil? Ce căutam eu aici, atît de aproape de tine? " - ' . '

Ca de obicei era vorba de un triunghi — eu, tu, el. Eu semă­năm şi cu tine şi cu: el. Tu se- mănai şi cu mine şi cu el, iar el semăna -totuşi într-un - fel. Şi crezj că încă ' stau să mă gîn- desc? , Am rostit ieri ;,mîna cal- • dă de aşteptare” şi m înaluiera

' aşa. Eu mă gîndisem ia mina mea sau a Ini? Eu mă gindisem (cred) la mîinile noastre — două■ aripi uşor depărtate.

Nu credeai că o Să am îndrăz­neala să vorbesc de tine! Pentru câ nimeni , nu prea simte nevo-

; ia (sau nu are curajul) să o fa­că. Tu eşti acolo pentru fiecare eu — orizonlule vertical. Tu eşti limita noastră cea de toate gîn- durile. Tu eşti gri nu eşti mov şi nici nu mă laşi să mă întind

peste tj-up şi să te ating - (sau măcar pe el de l-aş putea , aţin- , ge). Dar nu! Tu eşti , acolo ca de obicei, ca în fiecare vis şi ca în toate ecourile vieţii mele. . -

Ce vrei mai mult de Ia; mine ‘ decît toate eşecurile, mele,, decît toate căderile mele, toate lacri­mile şi tristeţile mele. Ce cauţi mai mult decît .toată truda şi toată nevoia,, unde,să mai pun şi fantasmele şi spaimele şi c în -' tecul. Cîntecul. . . .

Unde?în undele vocii lui . probabil.

, Sau poate direct în numele lui, în cele trei litere ale lui. în „e“ aş pune gîndul şi aripa, în „mV visul şi speranţa, în ,,a“ m-aş pune pe mine cu totul dacă aş încape. în vocea şi în palma lui cred însă că se mai află ceva — adierea dulce a va­lului şi a mării, izul sărat al algelor şi un peşte c#rat.. Ce multe încap - în el! mi-am spus privindu-te grav.. în el? ' ' •

Dar orice aş spune de mine şî el oricum pentru tine nu are nici o importanţă, prea ai văzut mulţi de eu cu mulţi de el,' ce sens ar mai putea avea zborul pentru tine. Tu eşti împietrire, frîngere, limită. Tu eşti creatu­ră de vis urît, eşti labirint sau poate eşti castelul lui Kafka. Şi •• ştii tu ce este mai - rău? Că la capătul minunatului meu pasaj care duce disperat de departş ^dar nu destui de departe) te afli tu — Destin. ,

Ema F.

DRAGA OCTAVIA NESTOR, Cluj-Napoca: Regret ţnult cădi. Şlef<3n Sonţriu (Conform ..Poşta paginii” din ziarul ^Adevărul de Cluj** din 3.111.1994) a înţeles greşit mesajul meu în legătură cu cefe două monumente istori­ce ale Clujului. Poate ră na a fosj, îndeajuns de . clară inter»' venţia mea şi de aceea, fără a

se considera că vreau o pole­mică pe această : ; temă. doresc » să fac anumite orecizări. Doresc In primul rînd • să preHzez că na am cerut Înlocuirea inscripţiei latine de pe soclul statuii Rege-

J o î Matei Corvin şl nici readu­cerea Lupoaicei în local iniţial, ftstfel de propuneri nefîind de competenţa mea. Am arStat na- mal care era situaţia relor doufi monumente ln ' amil 1939 pe fcaza fotografiilor pe care le po­sed; pent-ru că 1n cJtîma vreme 8n fost mutte discuţii ln jarul

. «rrslor morremente, jfărâ sâ ■ afirm fnsS rfi -mă „deranjfază* ■sltuaţffl (or actuală. Părerea mea : « ‘ te. după mm sm mii afirmat, cfl numai specialiştii <pot lămuri ; «f'este lucruri. In *n»«t sens Specie* .foarte mult intervenţia deosebit de documentată a df- «tfnsuîof prnf. oniv., Vasile Mi-' ^res, arhitect, cnre fn dl.ilngnl : publicat î n numărul din 25 fe- trusftft a.c. al i i arul nl „Adevă­

rul- de Cluj", a analizat cu ar­gumente ştiinţifice - problema

, amplasării celor două statui,- a RegelurMatei . Corvin şi a Lu-

1 poaicei. Ar fi poate de dorit ca , şi ralţi specialişti, . mă refer în

ii KP L 1 C A

primul rînd la istorici. . docă sînt de părere'în acest sens, sfi

-. vină cu precizări pentru ca po­pulaţia să fie cît mal bine lă-' murită. - ’. .

îrai pare rău însă că dl. S.S. consideră' - intervenţia . mea ca fiind de natură politică..; Eu nu

i am prezentat aceste lucruri nici , Ca Istoric, aşa cum am afirmat iln nota mea anterioară, ţi nici

ca om’ politie (nu fac şi nici nu am făcut parte, din vreun par­tid), ci am acţionat pur şi simplu ca- locuitor, ea cetăţean al ace­stui oraş — fiind vorba aici, cred eu, de-un aspect de con­ştiinţă cetăţenească — pentru care primează adevărul, istoric şi nu punctul de Vedere politic. Mă bucur totuşi că rezultatul intervenţiei mele este pozitiv, deoarece îmi ‘ pare că încep să se lămurească aceste aspecte. M-au „deranjat” însă, fn inter­venţiile d-lul S.S., unele parti­cularităţi de limbaj, altfel destul de dure, de felul expresiei l-a „podidit rîsu-plînsu” sau „patri­oţi viscerali”. Cred că aceleaşi păreri se puteau spune cu mal puţină patimă, chiar cînd evor- ha de a apăra un ideal estetic, aspect care, bineînţeles, şi eu sînt de acord sfi fie promovat.

v . CONSTATARE ...

"VîCTOîî OIOLA veteran, Cluj-Napoca: In decembrie 1993, -la 4 ani' da la anul de graţie 1989, după lungi „tergiversări naţionale” în care timp muiţl dintre ei s-au dus, în • sfîrşit „Legea Veteranilor de Rărboi" a trecut prin Camera Deputa­ţilor cu viteza ..de urgenţă" Dar pînă Ia urmă ea şi-a pierdut „elanul patriotic“ şi s-o fâcut uitata prin. sertarele Senatului. Cu asemenpa viteză.. Legea. Veteranilor de .Război a re toate şansele să fie „finisată** tocmai la timp ca să ofere ultimului din ei înmormîntarea cu fanfara militară. , ,

.A la iu r i dc copii

Peste un an, cu * ajutorul Domnului} îmi voi realiza vi­sul -de a deveni învăţătoare. Nici nu-mi pot imagina câ se apropie de sfîrşit timpul petre­cut în România, câ al patrulea an de studii -e pe terminate şi vom pleca în Basarabia unde sîntem aştisptate şi e nevoie de noi. Am venit aici cu dorinţa de a învăţa într-o şcoală din ţara-mamă.’ Datorită oameni­

lor care ne-au primit cu multă dragoste şi căldură. pe-am acomodat repede cu cerinţele din şcoală, dar şi cu condiţiile din cămin. Cu timpul am cu­noscut oraşul, . oamenii săi, unele obiceiuri din Transilva­nia, dar şi multe persoane ca­re au fost alături d e - . noi în anumite momente grele." Prin intermediul d-lui dr. Emil Flo- rea, care este organizatorul

. ..Şcolii familiei'*, am cunoscut multe personalităţi din {ară, dar şi din Franţa. Anglia, Ger­mania. Dumnealui a organizat un cerc şi pentru adolescenţi, unde mergem şi noi. De$i sîn-

■ tem departe de casă, ne-am făcut mulţi prieteni.

Pentru că mi-s dragi nespus copiii, dl. Florea mi-a făcut cunoştinţă eu nişte copii dră­gălaşi, preocupaţi 'să aibă re­zultate bune la învăţătură, dar cu unele dificultăţi de adapta­

re Ia programul şcolar. în fie­care vineri ne întîlnim în ca­drul cercului „Harnici, înde- mînatici, destoinici".' împreună cu colega mea Mazurs . Viorica ne străduim să !e captăm aten-- ţia. prin diferite exerciţii; de memorare, jocuri distractive, cîn tece, poe2ii etc.; Copii ■ sînt silitori şi dornici de a cunoaş^ te cum să obţină rezultate bu­ne la învăţătură. De aceea îi învăţăm ca în clasă să asculte lecţiile cu atenţie, să iubească cartea, să-şi realizeze 6 bună planificare a lecţiilor, să nu lase pe mîine ceea ce pot face azi, să-şi utilizeze bine timpul liber etc. Această activitate îmi dă multă bucurie şi satis-

, facţie. Cred că ceea ce facem ‘ acum ne va ajuta mult pe cînd

vom fi învăţătoare. ' . ’ Sînt fericită că în străvechiul

oraş de pe malurile Someşului am putut să fac două lucruri: să 'jnvăţ cum să fiu o bună educatoare şl Învăţătoare .şi ln acelaşi timp să ajut şi pe alţi copii să depăşească unele mo­mente mai dificile din activita­tea şcolară.-marrren te ce le-am ; trăit fiecare dintre noi.- Aştep­tăm să începem cu bucurie me­seria, să le spunem copiilor de dincolo de Prut , despre ţara- mamă de care vremurile vi tregi ne-au despărţit. Să-i în­văţăm pe copii nu numai abe­cedarul, dar şi alfabetul-vieţii, să respecte cadrele didactice, să-şi iubească părinţii, dar şl pămîntul rare se întinde de la Nistru pînă la Tisa. '

■ îrlna MALIC

MIERCURI, 23 MARTIE/PAG. 7v ADEVĂRUL DE CLUJ

»T

Aurora Dragoş sau frumuseţea baschetului

PRIVATIZAREA TN UNGAkIA

Janos . I.atorcai, ministrul in­dustriei din Ungaria- consideră că „ritmul' privatizării' rămîne în urma previziunilor noastre,. dar cu'toate acestea-el este cel mai bun din Europa de est. In­tr-o serie de ramuri din Unga­ria majoritatea proprietăţii 3 fost obţinută de investitorii străini; redistribuirea acţiunilor către populaţie va putea atinge doaro mică parte a industriei. In cea de-a doua jumătate a anu­lui 1993, privatizarea s-a acce­lerat, cu toate că acest lucru es­te prea puţin spectaculos, pen­tru că majoritatea acţiunilor au fost obţin ite de programul de

■ acordare de acţiuni, angajaţilor întreprinderilor.

Sub influenţa' recesiunii care a lovit economia, situaţia finan­ciară — iar datorită acesteia şi starea tehnică a întreprinderilor industriale aflate încă în pro­prietatea statului — se deterio­rează continuu". ^

^ W ^ . V . V / » V A V A W . V . V o V BV BB« W BV « V « W « V BBBV BV !i V cW D eBV « *e

PROGRAMUL RADIO CLUJ 23-25 MARTIE

MIERCURI, 23 martie: 6,00- ~13.00 Revizie tehnică pe staţii;16.00 Unda pentru minte, inimă ţ i literatură; 16,30 Supersound;.17.00 Radio Fax; Actualităţi şi muzică; 20,00 Du-te dorule de­parte: Muzică populară la cere­re;^.20,30 Chemarea pămîntu’ ui: Campania agricolă de'primăva­ră în imagini sonore.

JOI, 24 martie: 6,00-8,00 Bună dimineaţa:' Actualităţi şi muzi­că ; ; 10,00 Infoquick; 10.05 Suflet şi cîntec .românesc: Obiceiurile

10,30 Salonul artelor; Debut re­gizoral, 'Anca1. Brad'u pe s^ena Teatrului de Stat din Oradea;11,10 La fîntina dorului: Din ac­tivitatea Institutului clujean de folclor; 11,40 Perspective: Con­flictul proteinelor — o perspec­tivă nefastă a mileniului viitor; "12.00 Din culisele operei: Dialoga cu A. Rcmay: 12,30 Realitatea economică: Blocajul financiar după un prim trimestru din '94;16.00 File de istorie: Războiul din est îh jurnale şi memorii

Fax: Actualităţi şi:muzică; 20,00 Du-te dorule departe; Muzică populară la cerere; 20,30 Apă­rători ai gliei transilvane.' '■ VINERI, 25 martie: 6,00. 8,00

Bună dimineaţa: Actualităţi ţi muzică; 10,00 Infoquick; 10,05 Reprize muzicale; 10,35 încotro omule?; 11,00 Rezonanţe corale: Portret de.' dirijor, Valentin Băinţan; 11,30 Din lumea largă;12,00 Dialog pentru un portret: Poetul şi editorul Vasile Igna la cincizeci de ani; 12,30 Concert de prînz; 16,00 Un milioan de prieteni; Cu absolută sincerita-; te; 17,00 Radio Fax: Actualităţi

echinocţiului de ' primăvară; ; (IV); 16,30 "Eseu jazz; 17,00 Radio / şi muzică; 20,00 Top 9099.

Oamenii lui SpielbergLISTA LUI SCHINDLER, no­

minalizat pentru - celebrul ,,Os­car" de 12 ori în 1994, primind, aplauzele celor mai acerbi cri­tici şi aprecieri fastuoaşe pentru tot ce poate avea un film de la regie, actori şi machiaj, este pur şi simplu o firească aducere aminte a . faptului că un om ., poate crea capodopere repoves- ’ tind la nesfîrşit condiţia urna-. ._ nă. Faptul că acest film în alb negru şi fără . vedete a stîrnit admiraţie şi panică îa , rîndul tutror judecătorilor, chiar ochiul mediocru în receptare rămînind perplex în faţa unei dure splen­dori ce nu trebuie, să mire. Şte- - ven Spielberg- nu face decît să. repovestească cu tenacitate dru- ■ mul Golgotei poporului evreu în timpul celui de-al doilea război mondial. Nazismul, . lagărele de- concentrare, moartea ieftină şi viaţa ameţitor de scumpă, preţul unui om şi soarta liii ce poartă numai . culoarea trupului şî a sufletului, mutilate ' sînt puse în faţa noastră şi a Istoriei fi­resc, tocmai pentru a, rupe nefi­rescul din minciună şi a-1 arăta fă­ră podoabe. Filmul lui Spielberg suferă de o ' cumplită normalita- te, deşi totul pare anormai în această peliculă, pînă cînd des­cifrăm adevărata faţă a indus­triaşului german Oskar Sdv.nd- ■ Ier, care reuşeşte prin , diferite, tertipuri să salveze de. la moarte mai mulţi evrei, „oamenii lui", lucrători în fabrica ce-i va adu­ce numai falimentuL Schindler vrea bani şi glorie, dar e ciudat cum înţelege că nimic nu e mai

„presus decît viaţa unui om, in­diferent, de sîngele ce-i curge prin .vine, dincolo de prejude- cSţi rasiale şi politice. La înce- put face, toate eforturile pentru a-şr salva oamenii, dcmonstrînd

tot timpul -infatuarea nazi-stului perfect şi fără scrupule,. Şi to­tuşi în fiecare clipă spectatorul - ŞTIE că acest om construieşte

, un - uriaş bine» ' sacrificîndu-şi cariera, fericirea căsniciei^, deci totul. Rămîne numai o aminti­re, dar ea va fi mereu întrupată nu numai de cei pe care i-a sal­vat,-ci de toţi cei ce se vor des­prinde din- .viaţa - celor scăpaţi.

, Dintr-un impuls interior de ne­cuprins în cuvînt. Schindler făptuieşte ceea ce alţii doar şop-

■ tesc, „dacă ai salvat viaţa unui om. ai salvat întreaga umanita­te." Este un simbol de neclin­tit şi - lipsit de sentimentalism.

De la un capăt la altul al e- cranizării. romanului lui Thomas: Keneally, oamenii Liam. Neeson, : Ben Kingsley, Ralph ■ Fiennes, . Caroline Goodalt, Jonathan Sâ- gallo, Emberth- Davidtz nu .sînt decît cei ce au fost în 'realitatea ’ unei crunte. întîmplări. inventa- . te, cu mai mulţi ani în urmă tot de oameni. Muzica abia, simţită a lui John Williams şi imaginea

. (semnată de Janusz Kaminski), „duc” seenariul exact, nemilos, crud şi egal cu sine al.îui Ste- ven Zaillian în zona dureroasă , a ochiului, şi inimii oricărui - spectator. ' ,

In 1958, Oskar Schindler (ade- • văratul, realul, pentru căr toată povestea este reală şi nu „inspi­rată") a sădit un: pom pe locul unde s-a petrecut o parte din , Holocaust Evreii i-au rămw re­cunoscători pentru tot.ee au fă­cut pentru ei. iSoţia lui trăieşte în Amefîca de Sud şi acum, îa

- 86 de ani ai săi, îşi mai amin­teşte de Oskar, del care a pără­sit-o şi spune că cel pe care-A ; i-a salvat, n-au uitat-o niciodată. -

' Dorin SERGHIE

sc» ■ «rs » ;wa » . «mpi rr»*». ceag va

De ce este nevoie de o nouă

schimbare a numerotaţiei telefoniceLa 15 noiembrie 1992 în România s-a finalizat prima etapă a

schimbării numerotaţiei telefonice, în care s-a trecut la numărul naţional de nouă cifre şi în care planul de numerotaţie 's-a aliniat la recomandările CCITT din punct de vedere al prefixelor Utili­zate. Tot în această etapă s-au introdus numerele de abonat de . şapte cifre in Bucureşti, cu indicativul interurban 1 şi s-a trecut de la numere de abonat de cinci cifre lâ numere.de abonat de şase cifţe în 27 de judele, prin trecerea cifrei a treia din indicativele lor interurbane ca primă cifră a numerelor de abonat. In restul Judeţelor nu s-a putut trece la numere, de abonat de şase cifre întrucît valorile pe care le are cifra a treia din indicativele, inter­urbane actuale ale acestora sînt 0 sau 9 (ex. 929, 939 sau 960 etc.), care sînt, folosite ca .prefix interurban sau ca-prima cifră pentru numerele serviciilor speciale. In acelaşi timp, după trecerea la numerele de abonat de şase cifre s-a ajuns la situatia ca acelaşi indicativ interurban de două cifre -să fie . alocat mai multor ju­deţe (ex. 97 pentru Argeş, Prahova, Dîmboviţa etc.) sau ca- unui Judeţ să-i fie alocate mai multe indicative (ex. 93 şi 94 pentru Brăila).• ..••Fiecare -din aceste situaţii'prezintă avantaje atît din punct de vedere al exploatării, pentru că-abonaţii nu pot face uşor legătura Intre indicativ şi localitatea de destinaţie a apelului, cît tşî din punct de vedere tehnic deoarece nu oferă o capacitate suficientă de numerotaţie şi necesită'analiza unui număr de minimum cinci cifre pentru determinarea rutei şi a zonei de taxă.

In etapa programată'pentru. aniM 1994 este prevăzută schimba­rea actualelor indicative interurbane prin alocarea unui nou in­dicativ interurban pentru fiecare judeţ care să permită trecerea la numere de şase cifre în toate judeţele, obţinîndu-se în acest fplo capacitate de numerotaţie satisfăcătoare şi uniformizarea nu­merelor telefonici? de abonat pentru toate judeţele. Noile Indica­tive interurbane înlătură dezavantajele sus menţionate întrucît, pentru abonaţi, fiecare, judeţ este identificabil printr-un ' singur indicativ .şi din punct dewedere tehnic eîe permit o mult-mai bună aplicare a principiilor de ierarhizare a legăturilor in reţeaua na­ţională în -care rutarea apelurilor interurbane între judeţe se poa­te realiza prin analiza şi prin vehicularea unui număr mai mic de cifre decît în cazul indicativelor actuale,' realizindu se econo- nue de timp şi de energie. •>^Data schimbării numerotaţiei telefonice în Romfinia o fost alea­

sa cea de 25 martie 1994 deoarece martie este o lună cu'un trafic telefonic relativ redus, cu un număr' redus’ de sărbători religioase şi .«situată cu -circa o lună înaintea sărbătorilor de Paşti, perioadă !n care schimbările de numerotaţie vor putea fi însuşite de public,

-K!?. rl1 a nu Perturba traficul crescut, pricinuit de aceste săr- PÎJtorL

Şi în luna februarie, ponderea' acţiunilor desfăşurate, de organe- : le Oficiului judeţean pentru protecţia consumatorilor Cluj s-a îndreptat în~diretfţia 'activităţii de supraveghere pe piaţă a caii- ,-v tăţii produselor şi serviciilor, • precum şi pentru verificarea le­galităţii actului de ' comerţ. Au fost desfăşurate 197 acţiuni de control, încheindu-se , 117 PV Constatare-Contravenţie, în ca­zurile în eare s-au constatat aba­teri de la prevederile' legale. Aceste situaţii au determinat oprirea de Ia comercializare a unui volum de produse de .'parte 230 milioane, 1 milion din aces­tea fiind retrase din circuitul

comercial, prezenlînd pericol pentru viaţa şi sănătatea consu­matorilor. .Aspectele negative, evidenţiate au fost sancţionate cu 52 amenzi îri valoare de peste-22 milioane -lei-. - *

Au fost oprite de la com-?rcis- lizare.în primul rînd prixhtse agro-alimentare: carne şi produ­se din carne eu modificări de, - culoare, miros de alterare, vala­bilitate depăşită, lipsă, m-trcaj, , valabilitate (SC „Alimentara" Mag. nr. 97, Mag. la Grand ş.a.); făină de grîu şi mălai infestată . cu larve şi insecte (SC? „PACEO- COM1MPEX" ' SRL); cafea cu gust străin nesperific; produse de panificaţie — pîine necoaptă, arsă, aplatizată {SC „Panegrrino” magazinul de prezentare 723) . Ş.a.. Situaţii necorespunzătoare s-ni> constatat şi la produse nesli- monlare. Sesizăm cazul produse­lor de cristalin realizate de SC , SOMVETRA- SA Ghei la care marchează erona t pe prndu-.o şi etichetele de produs „CRISTAL" minimum 7% oxid de plumb — conform STAS 1203.1/H2 — deşi standardul respectiv -.flxe-wă- ca limită minimă a conţinutului d<* ' oxid de plumb . (unul d!n e'e-

mentele care conferă sticlei obişnuite calităţi de cristal) 24%— inducînd astfel în eroare con­sumatorii.

In luna trecută s-a continuat "seria controalelor tematice pri-. vind calitatea unor produse san servicii prestate către populaţie. Dintre acestea amintim; con- ■ trolul efectuat privind calitatea serviciilor prestate în creşe şi grădiniţe; modul de asigurare a populaţiei cu medicamente în s.stem de compensare a preţu­lui cu'amănuntul- Din păcate, şî în aceste sectoare cu mare im-

PROTECTIA CBiySUMATORILOR - ; „ B IM ”

m FEMÎIIEpact în rîndurile populaţiei s-au constatat multe aspecte deficita­re, chiar încălcări ale legislaţiei; în -vigoare. Dintre acestea amin­tim, la creşe- şi grădiniţe, avînd caracter general, fn primui rîrxi lipsuri in dotare: -m.obili.er în stare avansată da uzură, cu plăci melaminate dezlipite, muchii şi colţuri rupte, cuie ieşite în exte­rior: jenjerie insuficientă canti­tativ, uzată; vesela uzată cn emailul căruţ, ruginită; jucării' deteriorate, inadecvate vîrctel şa.. S au'.constatat ş l' situaţii, mai puţine lâ număr, însă de o gravitate deosebită: lipsă apă caldă pentru igl°na copiilor; WC-url Inadecvate pentru folo­sirea de către copil, utilizarea

unor, produse alimentare cu . ter- ‘ men* de valabilitate aepăşh; s la -;

ba dotare cu instrumentar şî medicamente a punctelor sanita­re; Unităţi funcţi.Jiind fără asis-

; tenţa medicală etc.De semnalat de asemenea fap­

tul că, deşi în ansamblu'Ia uni­tăţile controlate , (7 -creşe 41 '12 grădiniţe) capacitatea de cazare

' este mai. mare decît cererea, sînt situaţii, create de o repartizare- nejudicioasă, în care gradai de încărcare este inacceptabil de mare, cu toate , neajunsurile şi riscurile ce derivă din aceasta. Astfel: Grădiniţa cu , program prelungit nr.: 14— cartierul Mă­răşti cu un grad de încărcare de 267 »/»; Grădiniţa cu program prelungit nr. 58 cartierul Zorilor c « grad d e ’ încărcare 242V», Ş-8. De adăugat-că în acest cartier nu'există ereşă pentru copil In­tre 1-3 ani. >

Legat de asigurarea populatei cu medicamente, controlul a evi­denţiat lipsa, pe o perioadă maî Îndelungată, a unor medicamen­te solicitate de poaulaţle. In special a Celor caracteristice pe­rioadei 'sezonului rece, precum

- şi unele medicamente destinate feolilor cronice. în aceeaşi situa*

. ţie s-au -găsit şî o serie de sub­stanţe active de bază necessrc preparării de către farimciî a unor-medicamente prescrise prin reţetă. Greutăţi deosebite s-au constatat în special în asigura­rea populaţiei «1 medicamente­le cuprinse în lista medicamcn-

( tel or gratuite. . 'Toaţe aspectele constatate. în

timpul - controalelor teiriatire an fost annJizate cu factorii in'ere- saţi, au fost stabilite m ă slin ie remediere,; aplicîndu-se îr^S aco­lo unde se impune prevcrfeiilo legii. ' Tllroctor ,

Ing, Mircea SECELEANU

ADEVĂRUL DE CLUJ

Venind în înttmpinarea firmelor în privinţa anunţurilor publicitare , şi ţinînd conf de elementul TIMP atît 'de preţios tn activitatea de zi cu si, va aducem la' cunoştinţa că în cadrul SECTORULUI PUBLICITATE al ziarului "ADEVĂRUL DE CLUJ* a luat fiinţă un resort de AGENŢI PUBLICITARI.

. în caztd cînd unitatea Dys. doreşte să anunţe:CONCURSURI DE ÎNCADRĂRI DE PERSONAL

DIFERITE SERVICII PE CARE IE EFECTUAŢI PUNEREA ÎN VÎNZARE A UNOR MĂRFURI E TC/

solicitaţi, lâ telefon, să se prezinte lă unitate un AGENT PUBLICITAR pentru încheierea de contract sau minută în privinţa anunţului dorit. Solicitarea ie face cu 24 ore înainte de data apariţiei anunţului-, * ’ ' -

AGENŢII NOŞTRI PUBLICITARI pot fi soUcitati la telefonul 11-73-04, ZILNIC între orele 8-16. „ w . -

MIERCURI, 23 MARTIE, P A G .‘ 8

18. , ^ d ?R O B K O M Bs.r.Lt-%■ Jh ejKsssa ■' '«skstsksJL» *******"

— Cluj-Napoca, "str. HBfWKScu 5,■ tei.0Şf.li6l€9>/a)ej;e9 L4579O :

* DOZATOARE DE SUCUH! şÎBERE* SUPERCONCENTRATE pentru sucuri

APARATE ÎNGHEŢATĂ?! CUBURI DE GHEAŢĂ :* UNII SNACK-BAR .* VITRINE FRIQGRfRCE VERTICALE şl

ORIZONTALE, LĂZI pentru ÎNGHEŢATĂ I* Alte dotări pt. restaurant®, hoteluri, baruri.

ASIGURĂM SERVICE ÎN GARANŢIE şi '}■)■. POSTGARANTIE, REPARAŢII FRIGIDERE,

ASIGURAM TRANSPORT. (8329)

Doriţi să oferiţi celor dragi CADOURI 'sau sâ vă înnoiţi gospodăria f

VIZITAT! MAGAZINUL NOSTRU : a l S .C . C A S A D E EDITURĂ

“NAPOCA" S .R .L .,m m m 8 g sa &

î s t

îatfm

(lâ. parteru l" re d a c ţie i ' s ta ru lu i ,,ADEmRUL^DE"CLlJJ,‘) tin d e s e s e c tq ra l r l V "V ă putem oferi un bogat sortiment de diferite produse

de îmbrăcăminte, încălţăminte şi electrotehnice, de CEA MAI B U N Â C Ă U T A T E I

3.C. ROLICOM S.R.L.•' ’ ; Cluj-Napoca

■ ANGAJĂM persoană cerapsieniă peni: j - CONDUCEREA UNUI MAGAZIN AUMENŢAR,

•în c o n d p cla saiar&ara deosebite. 1 ; C o n d p minime -de angajare: ■' l ;

• vîrsta maximă 35 sni; . * ' V- vschîms în domeniu minim 5 anî; r j

- permis d© ccnduccre a u to ;' : referinţe de excepţie de la ultimul ioc de muncă.

Relaţii suplimentare ia sediuf firmei: : - ’ Str. Avram lancu nr. 38, sau Ia to!. 116S68, : r

y f : ' 195329. (7679) : ^

&m&K &z)SKmsssti

r i p f f l f p r f l h ^ l o

........... ..............................

«•a-pJWv .in ,* î - > , v - > *-■ ft;- . *><...•

•Krr.*«r* si*"- «nv V w s ' v t - K ;# k «»*, ■

POTM KîifOlTSRI U . Filiil* B6BŞA, j«J. ŞaSSIiREŞ . :

Vinde la LICITAŢIE PUBLICĂ următoarele bunuri:

• FERMĂ ANIMALE şi TEREN AFERENT în suprafaţă d e 964 mp, în comuna DUMITRA, ju d . , Pistrifa- N ă s ă u d ;

.♦.HOTEL şl TEREN AFERENT în suprafaţă do 492 mp,'situat în Pasul

‘ PRISLOP, oraş BORŞA.

Licitaţia va avea ioc în ziua de 25 MARTIE 1934, ora 9. la sediul Judecătoriei din Vişeu de Sus • i

:v; v biroul Executări civile. . -rs?'v Informaţii suplimentare se pot obţine la

Judecătoria din Vişeu de Sus • biroul Executări :• civile, ZILNIC între orele 7 - 8 , 'sau '

ia Filiala BRD - S. Borşa, jud. Maramureş. ? ■ ;V ZILNIC între orele 8 -14 . '(153)

Asociaţia de locatari- B lo c H C , str. Constantin [ ■ ' Brăncusi nnl Cluj-Napoca, organizează (

LICITAŢIE pentru închirierea unui SPAŢIU DE» 60 mp, vineri 25 MARTIE a.c., la "oră 16. |

Relaţii la tel. 143527, între orele 18-20. j- - - ---- «...m .m kjU M B

Firma germană GABOR-REISEN, transportă sqptămînal persoane România-Germania si retur. Telefon: 11-24-08

S .C . D U jR A L IN V E S T P R O D C O M S .R X .I

EXECUTA î Reparaţii la domiciliu pentru! maşini de spălat AUTOMATIC & ALBALUX VA OFERĂ: Maşini de spălat cu garanţie AUTOMATIC SUPER.

Str. N. Tituîescu nr. 35, bl B2, ap. 22,t e l . 1 4 - 8 7 - 9 1 . (8335)

In judeţui ClujB R ir U PETROLEUM

PARTENERUL Dvs. IDEAL

Lubrefianţi superiori şi la preţuri accesibile pentru toate mărcile şi tipurile de autovehicule pe benzină şi diesel - garantaţi 10. - 45.000 km;

La următoarele AUTOSERVICE:♦ DACIA SERVICE - Calea Turzii nr.213, Dorobanţilor

nr.120-122 şl Maxim Gorki nr.41 (unde se efectuează schimb ulei motor şl cutia de vltoze).

♦ Şcoala de şoferi ALFA* aleea Tineretului 63 ♦ FRAŢII MATEI-Calea Baciului

k La staţiile de benzină particulare de pe str. Horea: (Cluj-Napoca) şl de la Ieşirile din Cluj sprej Oradea, Turda, Dej. « . ■_ ■ ) ■

* La magazinele de specialitate din Cluj-Napoca ş l ! magazinul TARCUS - Turda .

* Vînzare EN-GROS: Depozitul NAPOTEX str Traian i Vuia nr.208 (vis-a-vls de aeroport) • d-nâ Cornelia; Mâclcâşan. :

Societatea ROrvSANO-GERMANÂ "TOANSCONEX" SA.1 © transportă persoane pe ruta C L U J - P R A G A -K A R L S R U I - Î E ;® primeşte comenzi pt. PIESE SCHIMB NOI AUTO maşini străine.

'' Relaţii la tel.: 111-713. sau 136-838. orele 8 - 16. * - &QW .

Informaţii: AGENŢIA DANPRES, • i

tel. 095/194361

M ,EfiCURI, 23 MARTIE, PAG: 9 ADEVARUL DE C lU J

S.c. "AGRICOLA" GHERLA S.A.Str. 1 Decembrie 1918 nr.4

Anunţă ÎNCHIRIEREA următoarelor Obiective:

ii SECTORUL DE CHIMIZARE, situat în Gherla, str. Hăşdăţii; compus din magazii de mărfuri, birou şi curte;

n MAGAZIA DE MĂRFURI nr. 51, situată în Gherla, str. Duzilor nr.1.

- Adresa unde solicitanţi pot cere vizitarea obiectivelor de închiriat, este în oraşul GHERLA, jud. Cluj, str. 1 D ecem brie 1918, nr. 4, sediul societăţii.

Lo cu l unde pot fi consultate datele economice sau se poate procura dosarul activelor de închiriat, este tot adresa sus menţionată.

Licitaţia va fi deschisă cu strigare. Numerele de telefon unde se pot da relaţii despre ,i:; obiective §i condiţiile dc participare la licitaţic sînt: 241727,241597 şi 241747.

D urata de închiriere este de un an, cu posibilitate de prelungire fn caz câ societatea nu vaavea nevoie de spaţiile închiriate. - •••.'. •• Sum a de la care începe licitaţia este de 500.000 lei pe lună pentru sectorul chimizare şi 200.000 le/

p e lună pentru magazia nr. 51. \Taxa de participare la licitaţie este de 50.000 lei pentru sectorul chimizare şi20.000 lei pentru magazia nr. 51.

Data la care s e va ţine licitaţia este de 8 aprilie 1994, ora 10, la sediul societăţii din Gherla,str. 1 Decembrie 1918, nr. 4. (8713) -

S.C. SERVAGROMEC StA. Clujcu sediul în Cluj-Napoca, str. Tineretului nr.59,

tel. 146548, 142748, fax: 142976Invită, institute de cercetare, agenţi economici sau persoane fizice autorizate,, să ia în atenţie

>v ; ' oferta noastră privind

Rugăm ca oferta să cuprindă tariful şi durata > - . maximă pînă la care se poate realiza. - Aşte^ăm oferte pînă Ia data de 10 aprilie 1994.-

(871?) v . ,W

Cluj-Napoca, (fosta Unirea II), B-dul Muncii nr. 12, organizează

MARŢI 29.03.1994 ora 9,la sediul societăţii CONCURS

pentru ocuparea următoarelor posturi:

* li? srnm Mmmi■ ^ s m m

g# f(6N6MI$f flUMMMUlfăRelaţii la Serv. P.I.S. a! societăţii, sau la

tel. 152525 interior 201.. ' (7683)

S.C.^* E.R.S. - C .U .G . - S.Q. .

«ffio • un EXCAVATORISTInformaţii la fel. 154425,

Int. 1510, 1511 (8716)

s.c. COLORCOMAT s.r.l. Clujf(i) AVT0 CAMI0 N marca R 1G2 1 5

C carosat, ca prelata, rulat ISOOO kai, > lafericatle lanie 1993.Reiaţii la telefon: 146288, int. 20, între orele 8-14;

- , 124724, între orele 1.8-21. ^ 7^)

D.T.D.E.F."ROMANIAFILM"

. , , ; ; ' Cluj, .< : vinde la licitaţie în ziua de 25.03.1994

ora 9, la Atelierul Tehnic, str.Tipograf iei nr.16 -

SCAUNE DIN LEMN TIP CINEMAin stare foarte bună. Informaţii la

tel. 111722 şi r — ~ 117638. I

(8711) 8 ^

Ia magazinul EN-GROS Calea Mănăştur 64,

{? i in d i9® n 6) JLDETERGENT ARIEL 'nessam igo 'CIORAPI ADESGO fi £ fminunata CIOCOLATĂ CONDOR

încJc:FfilGID€fi€,

CONG€lfiTOflB€ şi COMBIN* FfilGOmFIC€V€fiTiCRl€,importSU€D!f|pfteiw ti ' îtâte. 4 0 0 - 4 S 0 .0 0 0

' - G A K A TfnE I A KAgregatele se pot v e d e a ZILNIC la magazinul alimentar s.c. ”CARABA'

din Mănăştur,. str.l.Mpşter nr. 12, parter, cu Intrare din parcare: Informaţii

telefonice: 160677 şl 123355. (7682)

t.c.

(faguri da diferite mărimi, discuri (cu r«îî),

GDT 45 CP, culîivateare etc.)

la eale raai 8ţ#anî®j«ât« {>fe{uri. {mm}

s.c. "PRODSUIN" JUC s.a.■ ■ V I N D E 3 ': '

PURCEI, PORCI de la 10-100 kg.Preţ negociabil avantajos. : ■ •

Informaţii: telefon JUCU 148.I (8725)

ACTIVITATEA $

M agazin NATCCYStr. Haţeg nr.26 Cluj, cart. Grigorescu

; fe / .0 9 5 /1 8 2 8 8 8 ^ oferă foarte avantajos EN-GROS

Gma de BĂUTURI RĂCORITOARE NATURALE APPLE NATURAL JUICE ORANGE NATURAL JUICE TUTTI-FRUTTI NATURAL JUICE , !TOM & JERRY NATURAL" NECTAR MULTIVITAMIN „ /MICKEY & MINNIE NATURAL NECTAR MULTIVITAMINPINOCCHIO NATURAL FRUIT NECTAR MULTIVITAMINGOOFY TUTTI-FRUTTI NECTAR MULTIVITAMIN CONCENTRAT SUPER COLA CONCENTRAT SUPER ORANGE CONCENTRAT SUPER KIWI CONCENTRAT SUPER TUTTI-FRUrri s

‘ (7242) ' -

j 1 OFERTĂ UNICĂ! i i Vindem avantajos, TEREN PENTRU :| LOCURI DE VECI, CIMITIR :j CCJRJDOŞ > |• ' • • Informaţii la telefon 183626. j

. l i i i t i i i i i i i i i i M i M i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i m i i i i i

H

barbot, ECONOMIST, do preferinţa cui studii în comerţ exterior sau INGINER f cu experienţa şi studii de completare

ln'acest domeniu. -Relaţii suplimentare: tiV 132488 (Int.-109).

' (8710)neamii fimnilmraBnumucgBPB

REGINA APELOR MINERALE1

ÎN CLUJ-NAPOCA prin

s c i T R A D E K O H T O R W sASIGURĂ şi TRANSPORTUL LA BENEFICIARI.

Comenzile se primesc latel.: 1 8 4 3 4 4 /1 8 7 6 7 7 . (şo&fl)

Execută tn condiţii avantajoase:

■ ■ CONFECŢH METALICE Si „GARAJE ‘ TINICHIGERIE.VENTiLATiEJIMPLÂRIE* FASONAT şi MONTAT’FIER BETON

* PREFABRICATE din BETON, PREPARAT BETON

• ÎNCHIDERI BALCOANE, ZIDĂRIE,,FINISAJE * FUNDAŢII DE BETON, Tel . 152-575 ora 7 - 15,158-296 ora 15 - 22. (8644)

ÂDEVM UL DE CIUJ , " MIERCURi, 23 MARTJE, PA G . 10

Vinzarii 6 ^ » s C u m D â r â r i

© ' Vînd Lada 1200 urgent- Te- . lefon 16-32-87. (292808)

• Vînd Opel Ascona în" stare bunâ, > Preţ avantajos, Telefon;

: 18 40-76 (292814) r ■• - Vlnd Tripîoc Singer fabri­

cat tn Japonia, 4 aţe şi maşină de cusut Brotfier cu 21 opera­ţiuni. Teief n 18 45-17. (292701)

• Vînd Fax Panaionic KFX 250, model 1993 cu robot telefoi

1 nic si alte multiple funcţiuni. Telefon 18-45 J7- (29270i’J ,. © Vînd videocameră JVC, norme Nise americană, model

' 6R—AK7 cu seanţă, cabluri şi casete. Telefon 18-45-17, (292703)

\ «r Vînd .Tunkers Rosh nou pe gaz, convenabil,. Telefon 14-61-'

- 40, (292709) .. ~ . > '/ « Vînd receptor satelit. Tele­fon 1! -02-42. (292768)

• Vînd TV color pentru pie­se Str. Pata 12, ■ sc. 5, ap. 49,

1 după ora 18- • (292792) ,© Vind avantajos calculator.-

Teleton 13-30-48. (202811) y • Vînd semănătoare SU "S,

comuna Ţaga V nr. 141 (202777)^ : ®. Cumpăr şi vînd- certificate 'd e proprietate/ orice . cantitate.

Telefon 16-20-42 şi 15-2517. (29*485) - :■•>■... :- O Vînd pat dublu nou. Tele­fon 14 46-31. (29/63S)

© Vînd 3 garnituri mobilă M B16 şi Tineret 1001. ieftin. Te­lefon 18-26 19 <2926941 y

• Vînd aparat foto polaroid Vision- Telefon 16-40-98 (29269)‘ • Vînd două suluri plasă ra-

.bitz 40 “ la sută reducere, preţ. Telefon 17-40-88, orele- 16—21, (292767) . ; „ ■ ' ._ • Vînd bibliotecă Luceafărul nouă."; Telefon 14-53 -20. (202770)

Vind pui ciobănesc ger­man. 14-39-66. (292800) x

• Vind mobUâ Bidermayer. Telefon 15-06.26, Intre orele- 18 —22. (292804). •

■ • Vînd orz, ovăz, cartofi să- mlni$, fîn cantităţi minime 1000 —3000 kg. Telefon 17-00-12, 'du- pă'OjŢfle 19. (292815)

© : Vînd ~ autocamion 7 tone şi . bazin cisternă 5000 1 Informaţii str Valea Sî>ac-ă 27-A (8656)

© Vînd urgent, foarte avan­tajos .Apartament 2 camere, con­fort I finisat, str. Rucegi nr. 5, bloc A. 3, ap. 55,.lîri«ă Minerva.

Vînd 'teren pentru cabană pe valea Someşului. Telefon 13- 91-20. (267530)

© ‘ Vlnd apartament 2 camere Tek-fon 13-16 55. (267487) .

© Vînd garsonieră, str- Fa­bricii de zahăr nr. 75, ap. 9, et. 1 (267512) ' “ .

©' Vînd apartament 2 camere central, cărămidă. Turda, tele* fon 15,42 68. '.(267S14)

e Vînd 2 camere urgent. Tele­fon 16-83-35, (267526)

o Casă de vîmnte particulară' cu grădină, posibilităţi de. p r i­vatizare, Informaţii str Plevnei 30 (267537)

O Vînd sau închiriez p e 'ter­men lung garsonieră str- Dîm­boviţa nr. #f, bl. D 18, ap. 11. (267553)

© Vtnd chitanţă Înscriere de maşină. Telefon 18-89-87.(267475)

• Vlnd Ford Combi 1988, alb catalizator 63.000 icni. Preţ 8900 DM. Telefon 11 99 92 (267509)

e Vtnd Dario 1320 ,CN, an fa­bricaţie 1!M8 Informaţii telefon 14 -12-62,' între ora 14—20.(267524) ,

O Vînd combi metalizat nou Telefon 17.80 47. (2675451

o închiriez pfimint arabil , In Citi], v/nd motor trifazic. Tele­fon 15-27-39 (267532) , ,/ .

a Vlnd vldeoplay^r nou. Tele­fon 11 87 70 (267535)

o Vlnd tîn şl lucernă Tele­fon 16 69 76. (2674.15)

® Vînd jocuri electronice cU disc. Telefon 12-49-30, zilnic ora21—23. (267494).

9 Vînd : autoizotermă Haba de10 tone. Informaţii telefon 0966— 39-9-51 (267438)

tf Vînd maşină îngheţată im­port.- 4000 DM.. Cîmpia , Turzii, A. Vlaicu 21 A. (267439)- • Vînd maşină îngheţată din

' import. Telefon 12-59-50, zilnicora. 21—23. (267495)

• Vînd urgent blană vulpe polară; absolut' nouă,- preţ a- vantajos, mărime 46—48, trei sferturi. Telefon 12-22-61;(267493) .

• Mobilă cie vînzare- Telefon 13.76-63 (267519) . '

• 'Vînd urgent garnitură mo­bilă Volga 'nouă. Telefon 13-20- 34, după masă. (267531) -

© Vînd vin alb, calitate su­perioară Telefon 14-10-05. '(267580) ‘ ,

• Vînd teren de 2200 mp la şoseaua .Cluj — Oradea (lîngă

/ benzinăria AWA), Telefon : 18-87- 58," între 17—20. (292827),

• ' Vînd urgent grădină pentru construcţii' 1000 mp în , Some­şeni- Telefon ;15-23-37; în Grl- gorescu 1000' mp şi congelator, telefon 13-62-76, (292839)

© Vînd apartament două ca­mere, str, Tdanatl Telefon 17-98-20. (292842) . /: © Vînd ase came Oltcit, Peu­geot 405 GU, 1989. Telefon 13-75-85 (2928:;6) ' v

® Cumpăr talon Merced^ du­bită 207 diesel. Telefon 14-84- 69' (292829) ,

: * Vînd VW Golf 2 Diesel sta- re .bună, preţ 4300 DM. Telefon11-01-70. (292850)

-. ■ ©: Vînd urgent tractor 651, dublă tracţiune,- remorcă, plug, semănătoare,. toate noi- Telefon13-79-23, 12-41-41. (29 *840) _

” • ‘Vindem alcool 06 grade Ia preţul de 906 lei 0.5 1 şi vodcă la 590 le i:0,5 1 fără TVA- Tele­fon 19-38 31 orele 9—15. ' {267559}. ‘ r ; ' ' .

o Vlnd grădină cu cabană 2500 mp. Str. Donaţi^ inf.' tel.'13-78-43. (267585) 7 y

® Vînd urgent apartament 2 camere intrări separate, confort I, et. 3 Mărăşti central. T e l.,

■ 11-34-30. (267579) y- •' ; ■■ ® Vînd'urgent înscriere ; D a--

cia ridicahilă imediat, la , preţ avantajos. înf; str. Petofi Sandor37 sau telefon <2-01-50. (267553)

® Vînd urgent :A3fa' Romeo 90j 2000 cmc, cil. .6 V (consum10 1 — 100 km) stare bună, ser- vodirecţie închidere centralizată,4 geamuri electrice, 19R6,. în-

- matriculabilă. Preţ negociabil 3000, dolari. ’ Informaţii ; telefon 18-27-14. (267571)' ' , -

© Vînd Fiat Ducato Diesel 280D, an fabricaţie 1P86, otnolo- gat, stare perfectă, avantajos şl FiatJUno benzină, an 1990 pen­tru pretenţioşi. Telefon 18-00-59. (267574) . . .•

© Cumpăr motor de Ttobur pa • benzină pentru piese de schimb. Telefon 16-35-44.

• Vlnd piese , Ford Taurius. Telefon 15-'81-40. (267577) -

* Vînd Jeep Tsuzu 1986 turbo diesel, 4,-Uşl, stare Ireproşabilă şl Mercedes 200 D, 1983. Televi­zor color Zlmens pret 200000 lei. Telefon 12-47 09. (267582) '

® Vînd TV color Toshiba şi Philips Preţ convenabil, tel. 13- 52-88. (267556)

©.' Vînd videoplayer Samsung şi' Funai nou-. Telefon 47-35-18. (267558)

® Vînd frlejider Arctic ban. Telefon 18 17 27. (267583) , .

© Cumpăr lapie praf Similac. Telefon 16 60r24. (267565) - : O' Vînd 'tractor-, U651, disc,, plug, semănătoare porumh SCP6 vizibile .sîmbătă sat. Ce*nu mic ni1. 60 com.. Tureni, ţud. Cluj. Inf. str. Buzău nr. 6, după ora

17, (292857)

' • .Vînd acid" citric, praf de îngheţată. Telefon 13-23-33. (267576) •

, • Vînd certificate de proprie-;; tate. Tei 14-47-64. (292824)

' • Vînd semicursă Pegas. Tel, 18-14-17. (292834) < ,

- © Vînd 20. acţiuni j Ursus. Haş- deu cămin 8 camera 10.(292837),' ... - j .

• Vlnd scîndurâ uscată de brad. Fam. Matei, str VenUs nr. 25, bl 31 ap. 32. (292838) ;•

Schimburi: © Schimb garsonieră^ cartier. Mărăşti,: cu apartament 2 ca­mere Ofer diferenţa- ;■ Telefon:

- 12-29176, (292766)• Schimb apartament 2 "ca­

mere Mănăştur, ultrafinisat, par­chet, faianţă, gresie/TV Cablu, telefon, garaj cu apartament 3— 4 camere zona centrală. Telefon17-59-73, după ora 16 (292776)

• Schimb 'apartament. 2 ca­mere ■ Bucureşti cu similar Cluj.

,, Informaţii la telefon 13-20-89. ,. (292798) - ‘ .

© Schimb apartament Cu o cameră plus diferenţa contra* apartament 2-3 camere. Cumpăr : casete, de bere. Tel ,17-19-36, :(292822)

9 Schimb apartament ' două camere seminiobilat, telefon,, Gheorgheni pe Dacie nouă . plus diferenţa. TeL 1 -41-09 (după o- ra 1B). (292831) -

© Schimb; apartament pro­prietate t camere et. I ,ln Mă­răşti cu apartament' 3 ' camere cu ; telefon. Zilnic la telefon 11-64-27 între orele 10-17.1(292833)

® Caut pentru închiriat apar­tament 1-2 camere,’ Calea Mă­năştur, Plopilor, Ofer 40-50 mii sau schimb Mazda 626 Diesel ■1986 cu garsonieră In aceeaşi zonă. Tel. 13-82-50. (292844)

9 Schimb apartament două camere cu una,; ICRAL. Tel. 13-62-46. (292847)

închirieri

• Dau în chirie apartament 2 camere. T el.' 17-86-72. (292836)

© Dau în chirie garaj "Zori­lor. Telefon 0956 ;— 27-4-72. (267388)

• Dau In chirie apartament 4 camere, mobilat, frigider, tele­fon, plata in valută. Telefon 17- 89-57, după ora 16 sau 24-13-63- (267513) .

• Dau în chirie apartament 3 camere, ■ nemobilat, Mărăşti. cen­tral. Telefon ; 15*47-30, - orele } r>, —20. (267515) ." .• • Studentă, caut de îrichiriav apartament 2 camere, telefon, preferabil central, Grigorescu, Plopilor Telefon 13-64-52, după ora 20. (2674^2) , 1

• Caut chirie apartament' 2 camere. Prefer Mărăşti, telefon19-53-37. Numai între orele 9—14- C67488) - ' v- • Ofer’ atelier croitorie sau

diverse întrebuinţări.. Telefon13-05-76. (292748)

© închiriez garsonieră, garaj pentru pretenţioşi, valută. Detu­nata, Gheorgheni. Telefon 14-97- 57, (292781) ? ' . ■ V '

© Student, caut -de închiriat Ia preţ accesibil în , lei garsonie­ră sau apartament. Telefon . 18- 34-95. (267403) .

© Studentă caut gazdă. Tele­fon 14-82-54, între orele 15—18. (267474)

®: Autorizat, execut cons­trucţii de morminte în tonte cimitirele /din judeţul' Cluj* Telefon M-97-30. (267301) _

• Caut servict la firmă se­rioasă. Posed permis c a t . ; B. Telefon 13-30^41. (267529) 3

9 Caut urgent chirie gar­sonieră sau apartament mo­bilat; cu telefon. Telpfon 1881-23, orele 18—20. (292810)

• Căutăm peniru- închiriat Pe termen lung, apartament 3—4 camere cu telefon, pre­ferabil -parter cu posibilităţi cumpărare, zona’ Mărăşti, Gheorgheni, Pata- precum şl spaţiu de ; producţie pentru atelier mecanic 50—80 mp. «elaţil la telefon 15-87-79. (267546)

• O fată caută o garsonie­ră pentru închiriat fn zone principale. Informaţii telefon18-58-91. (292835)

ROCCHI DISCO 1 în Luna de Sus

Săptămînă aceasta vineri, sîmbătă şi duminică

program obişnuit, vineri 1 aprilie, închis

sîmbătă, 2 aprilie,.Baiul de Paştii!Intre orele 22-05.

NOU! Vineri şi duminică pentru domnişoare

: intrarea este liberăî «"S îm bătă cursă specială pentru discotecă:

21.00: Vizavi de fostaautogara cart. Mărăşti

21.25: Opara Maghiară 21.40: După Peco din

■ Calea Floreşti 22 00: Floreşti, din'faţa .

restaurant Cora întoarcere la sfîrşitul ^

programelor.

• Dau tn chirie teren, zonă centrală pentru atelier auto sau prlvntiMre. Tel, 13-10-34, ora15-20. (267572) .

• Caut apartament nemobilat1-2 camere, zona Pata, Giparlu, A, Mureşanu. Telefon 15-81-40 orele 9—17. (267578)

_ ® Medicinist .ultimul, an soli­cit cameră intrare separată, con- venahil, variante/ Tel. 14-98 57, (267r>84) -•, ® Dau In chirie apartament

ultracentral cu telefon. Tel, 13 27- 34; 16-29-20, (292825)

• închiriez apartament 2 ca­mere. Tel. 18 68 09, (292830)

» Promoţia 1981 Electro­nica seral se întîineşte în da­ta de 25 martie 1991, ora 16, în faţa Facultăţii pentru or- ganlzarea întîlnirii din vară.

• SC Textila lîomat câ a- nunţă majorarea de preţuri Ia produsele sale, începînd cu^data de 1 aprilie 1994. Conducerea. (267561)■ « NOU! ' Jaluzele plastic.Telefon 16-39.34.. (292819)

O Angajăm patlseri califi­caţi, cu evperienţă.. Telefon:18-54-10. (292806)

• Societatea TO Stechl, caută spaţiu de închiriat pî­nă la -40 mp, între orele 18 —20, telefon 17-53 55. (29269)

© Societate comerclnlă fi­nanciară pe acţiuni oferă po­sibilitatea persoanelor flzire să învestească pe ba7ă de contract în afaceri sigure. So oferă 20 la sulă dobîndă pe lilnă 1a investiţiile în lei, în valută se mferă 10 la sută pe lună. Investiţie minimă 5 mi­lioane lei sau îiOfK) USU sau 5000 DM. Itelaţii la telefon:13-51-13, lilnic între orele 10 — 18, (267543)

O Solicit urgent împrum ut , 6000 DM. Relaţii după ora ■ 18. . , Telefon 14-08-54. (292628) '. © Asociaţia locatarilor strada . Cuza Vodă 18—20 angajează fer v meie de serviciu. Relaţii la te- • Jefon 11.84-20, dintre orele -17 şl 22. (592773) .v

« Menajeră, '39 an i;; caut an -.- gajameot pentru cazare, masă şi bani. Telefon 16-56-01. (292771)

© Ofer formulare ConexGold .circuit nou. Investiţi - 40.000 lei, - participant} serioşi- Telefon; “ 18- 32'38. (292812).' ® \. y -" v >

© Transport o tonă. Telefon::14-16-20. (292671) y.^.' -iT'

• Puteţi cîştigă 500 milioane lei.cu P000 lei şi cheltuieli poş­tale. Informaţii telefon ‘ 16-59-' :

.45, (292817) '• Angajez tîmpiari foarte eu- '

ni. Telefon 14-31-51. (267412)© Ofer formulare -jo c Conex

Gold Telefon 13.78-72 orele 16 —20.' (267555) '

© Executăm lucrări de 0055^ . trucţii, ,montăm -, sobe 1 teracota, faianţă, parchet. Vindem .mate- - riale de construcţii- Telefon 18- 50-74, str. Fabricii de Zahăr nr, 102. (267373) .

• Efectuăm transport marfă1—8 tone, preţ avantajos. > Tele­fon 15-30*45. (267547)

• Societate' comercială anga­jează vînzâtori. Tei, 19-38-31 ora9—15. (267560) " .

• Caz extrem referitor la cir­cuitul Carieas. Tel. 17-75-30. (292846)

• Angajăm ospătar - calificat. Tel. 11-33-55: sau ^îestaurant- Lacto-Vegetarian. (292828)- -

• Execut zugrăveli, vopsiri,- zidărie, faianţă. Tel. 18-34-26 Deak. (292853)

e Angajez ospătare pentru bar •Paradis nr. 110. După- ora 17. (267557) y

• Angajăm contahil cu expe­rienţă pentru asociere firmă con­tabilitate. Referinţele se depun Ia căsuţa poştală 262 — Cluj- Napora- (267564) '• : -

© Ofer formulare Data Bank. Mănăştur 89 bl. E 10 ap. 51.(267581)

Pierderi |* 0 T?aţ Daniel pierdut legitl- -

maţie de servici. O dcclar nulă. (292772)

© Laszlo Emoke, pierdat- car­net de student îl declar nul. (292793) ■ - . y - , : ' ;- © Florea Vasile, pierdut trei note de plată. Le- declar nule- (292807) -

• Tapar Gheorghe pierdut au­torizaţie cu număr 7127 din 18. 01.1991. O declar nulă. (267516)

• Lazăr Ilie pierdut legitima­ţie de servici O declar, nulă.(267527) .

O I.azăr Dorina pierdut legi­timaţie CFH. O declar nulă. •(267528) . . '

© Pierdut carte de identitate •Dacia O declar nulă, Soporan Stelian- (267536) . .

e Complex de alimentaţie; 'ţl producţie SC Sil-Ral, pierdut ştampilă, O declarăm nulă,(267539) -

a SC Acept IMP EXP , SRL, pierdut original A S F. nr. 6961— 16 august 1993. (267549)

© Tekoncrla Viorica pierdut legitimaţie de serviciu O declar nulă. (267554) . -

MIERCURI, 23 MARTIE, PAG. 11 ADEVĂRUL DE CLUJ

Vinzcm« a a C u m D â r â r i

Vînzâri-cumpărări de case şl terenuri prin

PRIMORDIAL,str Braşov nr 44.

iei 147897, orele 10-17.■ ' (6275)

Cumpăr GARSONIERĂ, APARTAMENT, sau

TEREN pentru construcţii. -Tel. 1 4 2 9 0 7 . (1891)

Cumpăr avantajos CONTRACT GARSONIERA, APARTAMENT, CASĂ sau

TEREN. Tel. 1 9 5 7 1 5 . (880)

Str. I.C.Frtmu 26, tel/fax: 095/192216 .

' (colţ cu str* Bucureşti)Unic distribuitor în România â’ ,

produselor firmei italiene ALMA, VINDE MOCHETĂ de diferite tipuri şi culori, pt amenajarea locuinţelor,

birourilor, magazinelor, băncilor, restaurantelor etc. :

CONFECŢIONĂM pentru orico tip de autoturism preşuri, precum şi

‘ ; seturi de covoare pt. bale. Vindo EN-GROS produse din import: FERMOARE METALICE de diferite lungimi şi culori, BUTON! RAPIZI,

NASTURI ?l CATARAME. ~ Projurile noastre sfidează orice rT

'concurenta. — \ § ^ Vă aşteptăm ZILNIC 8-17.

s.c. VCMTOsrîvinde CN-GROS si €N-D€TBIL CORPURI D€ N€ON. MOHfiifl 14

culori. Pfll2€, COMl/rfiTOfiae. Pt^UJNCFFOf¥i€, cu CCC sau lai:(7667) ----

Pentru AU70V£HlCULEjnire8-17 y C0MAUT0 s.rJ. vă oferă- transcrieri' traduceri acte • suport numere 8 000 lei perechea, pentru- maşiniie transcrise de firmă 6500 tei Str. Miron Costin 2 cart Gruia (spre H-îtelTranstivama) tel 139726

e Vînd autocar Man 58 lo­curi, autodubă «Volvo 12 tont;, P Isk i Fiat, teren la şosea în Feleac. : Informaţii după ‘ ora21. telefon 16-14-39. (292666)

• Vînd 3 camere Gheor- glieni confort, parchetat, fa­ianţat. Telefon 15^0-89, TV cablu, parcare; 28 milioane. (292790) ' - ■ * •. © Vînd Peugeot 405 sri,

89, deosebit 130 cp, 80.000 km. i ’elefon 11-45-35. (29273)

4 Vînd Oltcit alb, 3 ani,-38 000 ■ km, stare bună- Tele­fon 15-44-07. (292764)

tt Vînd foarte urgent ru­lotă import dotată şi cu aer condiţionat la preţ negocia- bil. Telefon 16-97-50. (292813)

• Cumpăr certificate de proprietate avantajos.' Tele­fon 17-88-86. (292656):

O Vînd furnir stejar. Te- lefon 15 68-78. (292706)

9 Vindem planşetă desen tehnic Kobctron Reiss ordi­nat III. Telefon, 15^57-48, o- rele 8—16. (292791)

• Vînd cabană cu etaj pe malul lacului Tarniţa. Preţ informativ 15 milioane lei. Telefon 11-48-64, orele' 9—17,15-92-14, după ora 18. (8760).

e ■ Vînd ru ltă comercială şi vitrină frigorifică italiană. Telefon 15-77-66. (267521) _

8 Vînd urgent pentru pre­tenţioşi Toyota Corolla. Tele­fon 13t40-93. (267538)

® Vînd garnituri de piele din 3 piese (3,2,1) la preţ de750.000 lei. Informaţii în str. Mănăştur nr’ 70, bl-, E 5, ap.81, Petean . Marius. (267443)

o Cumpăr avantajos certi­ficate de proprietate. Telefon15-14-06. (267488) y ■ ;.: b Vînd fin. Teleîon 16-13-03, orele 20-^22. (267520)

O Vînd ciment în saci. Str. Progresului nr. 30 ‘ Telefon: 1" 77 6( . (267522), , =

0 Vind mobilă sufragerie stil Biedermaiet. Telefon . 14- 28-00. (267533)

9 Vind ' urgent autoturism Peugeot 405 . SRI 1989, ‘Re­nault 21 • I 1986, Ford Tran­zit autoutilitară 3,5 tone 1986, Renault Maşter 1985 acciden­tat, Daihatshu 850 '1987 ac­cidentat. Toate înscrise în cir­culaţie. Preţuri . accesibile. Telefon 13-65-16. (8762)

© Vînd urgent apartament trei camere şi garaj. Telefon17-23-18- (292848)

© Vlrid. apartament cu -3 ca­mere, str. Plopilor. Telefon 16-

.43-86, după ora 15. (292802)® Vînd apartament 3 camere

finisat Mănăştur. Telefon 14-85-'.95, după ora 15. (292803) '

a Vînd'Dacia 6 ani."B-dul' Muncii 217, sus Ia cantina CUG.

Miko- (292418) '.e Vînd Mercedes 300 D, an

fabricaţie 1979. Informaţii tele­fon 13-89-82, între orele 12—20.

-(292677) . ; /© Vînd autoutilitară Peugeot

J 9, .1,5 tone, stare tehnică per­fectă,-preţ de urgenţă'. Telefon16-22-71, între orele' 18—22. ■ (292679) ' - .

• Vînd urgent VW Golf TD, an ;1990,. 7800 DM sau schimb cu microbus. Telefon 16-46-59.

• (292719)• Vînd Mercedes D 300 1078

şi microbus Nissan 1987 la pre­ţuri ' avantajoase. Telefon 13-37- 96. (292724) ,

e Vlnd-microbus VW bus 1600 ~ cmc an fabricaţie 1982. Stare, excepţională, motor nou. Infor-

. maţii telefon 21-57-90- (292727)■ ai Vlnd «rgent Dacia 1310,85.

Telefon 18-50-66. (292732)• Cumpăr parbriz Mercedes

207 D. Telefon 15-26-29. (292733)y • Vînd Dacia 1310, 88. Tele­fon- 11-73-11. (292736) ; , , ; i v

• Vînd Fiat Ritmo,- Telefon:15-56-66. (292742)

; 9 Ofer spaţiu central pentru amenajare,.de cabinet stomato­logic^ De vînzare Lada 1200. Te­lefon 11-99-72, după masă-'

© Vînd motor trifazic, de tu­raţie 32 KW. Informaţii, strada Cîmpina nr. 10, după ora 16.

* (292775) ; ■ . ■'o Vînd VW transportor die­

sel 87.- Telefon 14-38-71; 17-01-' 32. (292779) y . .~ y , ;y . y ,

• Vînd Lada combi în per­fectă stare de funcţionare. Preţ'1.500.000 -lei. Telefon 14-36-89 (292801) . ' , y .

'■ ' © Vînd dubă': Peugeot, diesel, £>V locuri, 8 ani;. cuplu original. 7700 DM, negociabil. Telefon 14- 96-73, 21—23. (292809)

C o m em o rori

'reluam pentru wm2are tîBIECTE DE ARTĂ VECHE

Str napoca IS. orar I0®!8

RECLAME LUMINOASE C P-ja Libertăţii 25. tf. 111758

• Vînd teren pentru construc­ţii industriale şi civile. Telefon14-21-01- (292753)

« Vind apartament două ca- mero porilor. Informaţii, vizibil

„Intre orele 10—18, telefon 12-74- 5*2, 13-11-64. (25)2674) . ;

y • Vind livadă un hectar pe Dîmbul . Rotund. Informaţii la telefon 17-79-71.' (292769)

'. © Vînd garsonieră confort I la etaj II în Mănăştur,' str.' Ne- goiu. Informaţii telefon 13-89-82, Intre orele . 12—20. (292678) .

© Vînd cabană 5X4 mp din lemn, cu etaj, neasamblată. Te­lefon 16-22-71, între orele 18—22. (292680) ' "?■'

• De vînzare apartament 3 camere' Informaţii telefon 19-53- 41, 18-82-81- (292686) ; ..

• Cumpăr apartament 3 ca­mere zona Pata, Cipariu, Doro­banţilor, Gheorgheni. ' Telefon:11-83-17, între 10—20. (292718)

• , Vînd apartament 2 camere confort I cu telefon şi TV cablu In Mărăşti. Telefon 15-39-74, o- rele 15—19. (292719) ,

• Vînd apartament 3 camere parter, vad comercial. Accept variante Mărăşti. Telefon 11-90- 50. (2!)2739) •

• Vind casă, grădină în ‘ Lu­na, lingă Cîmpia Turzii, 2000 mp, Închiriez garaj în bloc. Telefon12-86-15 (292785]

ţ Vind apartament 4 camere confort I - decomandat, cartier Gheorgheni. Str- Unirii nr. 3, ap. 21. (292799)

• < Soţul, copiii şi N nepoţii anunţă cu ' nemărginită dure­re încetarea din viaţă a scum­pei lor s ţii, mame, şi bunici GOLBAN MARJA. Înhuma­rea ţi slujba religioasă vor avea loc in data de 23 mar­tie . 1991 Ia cimitirul Mănăş- tur la orele 12, capela nr.' 2. Dumnezeu, să o odihnească în pace. (292708)

© Zorii primei zi de pri­măvară fn loc să ne aducă o rază de lumină, - ne-a . adus mare durere,.'cînd inima iu­bitului nostru soţ, tată, so.

cru şl bunic COSMA ' GRIGORE din Cluj, strada Kogălniceanu nr- 7 (născut în Răscruci) în vîrstă de 68 ani a încetat să mai bată. II vom conduce pe ulitmul drum }ol, 24 martie, ora 14 de la capela nouă Mănăştur. Dum­nezeu să-I odihnească. Soţia Victoria, flirt Grigoro, nora Viorica şl nepoţelele Ioana şi Crina. (292782)

• Sîntem alături de fami­lia Lateş . Vasile in marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă â mamei dragi. Sincere • condoleanţe. Familia Gheorghe Indrecan. (292744)

O Cu adîncă durere anun­ţăm, încetarea din viaţă, du­pă o scurtă, dar grea suferin­

ţă a scumpului meu soţ PA UNA VASILE. Nu te va uita niciodată soţia Ana. în-, humarea va avea loc la ca­pela nouă Mănăştur, la data de 24 martie, ora 15. (262786)

o Cu adîncă durere anun­ţăm încetarea- din viaţă a dragului nostru frate,- unchi şi cumnat ZDROBA ILIE, învăţător pensionar din , Ugru- ţiu. Inmormîntarea a avut loc marţi, 22 martie, orele 13 în Ugruţiu, judeţul Sălaj. Familia îndurerată.: (267440)

• Acum cînd-natura reîn­vie, tu, dragă GRIGORE te-ai ofilit mereu pînă cind te-ai stins şi nie-ai părăsit- Ai fost om de" aleasă omenie, noi te-am iubit. Chipul tău blînd va rămîne vid în amintirea noastră Să-ţi fie somnul, lin.' Cutanaţii Sandu şi Marioara Văcar. (292783)

© Un gînd cernit la trece-, rea. în nefiinţă a celui care a fost prietenul nostru -drag

CORMOS DUMITRU COST1CĂ. Dumnezeu să-l o. djhnească 'în pace. Sîntem a- lături de tine, dragă Turica în 3ceste clipe de grea cum- pănă. Dragoş _şi Aglaia.

9 Sincere condoleanţe fam. Amrtroaie pentru pierderea suferită. Tatiana şi Maria- (292797), ' - '

s Transmitem sincere con-* doleanţe şi întrieaga ndastră compasiune membrilor firmei Pritak in aceste momente pricinuite de trecerea în e- ternitate a celui care a fost coleg ş» colaborator I1ENS IOAN,' indicativ 295. SindU:'. catul liber Rofax. (292816)

• Sîntem alături .de dom­nul Ilâncu la marea, durere pricinuită do. trecerca în eter­nitate a soţiei, sale dragi Lo­catarii din bl. K 85. (292819)

.. © Pios omagiu şi neştearsă amintire iubitului nostru :oţ, tată, socru şi bunic BALAZS EUGEN’- îa împlinirea a 6 luni d e ' la dureroasa despăr­ţire.-Familia îndurerată. (292781)-

© La trecerea unui an: de la pierderea (Colegului şi prie- . tenului nostru CRĂCIUN, , GHEORGHE îi . aducem un pios omagiu. „ Colegii de ’a Parchetul Curţii. de Apel Cluj, (292791) -

e , Pios omagiu şi duioasă amintire : însoţesc împlinirea a 15 ani de Ia trecerea ■ în e-

’ ternitate a' scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic TAMAŞ IOAN Dragostea

noastră să-i vegheze sjimtul vCşnic. Familia. (8525)

• Pioasă şi veşnică pome­nire la 10 ani de ta plecarea dintre noi a dragului nostru

soţ, tată, bunic 1 SALCUDEANU VASILE. Fa­milia.' (204439)

O Azi, 23 martie se împli­nesc 6 ani de la moartea so. ţiei, mamei, bunicii, noastre TOCAC1 VIC TORIA > din Lu­na de Jos. Familia. (267436)

• Durere, lacrimi şi dor nestins Ia ' marmîntul iubitu­

lui meu soţ, tată şi bunic Procuror CRĂCIUN

GUEOKGHE, de la â cărui trecere în nefiinţă se împli­neşte azi, 23 martie un an. Amintirea iul va rămîne pen­tru totdeauna în - inimile noastre şl vom aduce un pios omagiu, vineri 25 martie a.c. ■orele 18 la Biserica de pe str. ltorea nr- 51. Soţia şi copiii. (267505)

• Sincere; condoleanţe fa­miliei Hîncu în marea dure* re prin care trecc, pricinuită de pierderea soţiei şi a ma­mei >dragi. Familia Hurnar Ştefan. (267551) ________

© Se împlinesc 20 de ani de cînd s-a stins din viată cea care a fost cea mai bună soră, soţie, mamă şi bunică ANUŢA LUJERI>EAN, năs­cută GHIN 11EAN Nu te vom uita niciodată. Familia.

© Comemorăm cu profun­dă durere 6 ani de la trista despărţire, de . neuitatul şi

dragul nostru prof doc. DUMA DESIDERIU- ’ Binecir vîntată să-i‘ fie memoria. Fa- milia (267388) _

Adînc îndureraţi anun­ţăm încetarea din viaţă a ce­

lei care a fost MATEI ELENA. - 1 tnm rmîntarea va ave1» loc Joi, 24 martie, ora 13 la capela nouă a cimiti. nilul din Mănăştur. ' Dumne­zeu să o odihnească. Fiica Laura şi ginerele Mariiîs. (267572)

Cu nemărginită durere anunţăm dispariţia fulgeră­toare din .viaţă a colegului nostru 1IENS IOAN. Mulţu­mim firmelor de Taximetre, care sînt ^alături -de noi în aceste momente grele. Asi­gurăm familia de profunda noastră compasiune. Colegiide la Pritax. (267568)

• Cu adîncă' durere anun­ţăm încetarea-din viaţă a dis­

tinsului , nostru coleg 1 dr»DUMITRU CORftlOŞ, cadru didactic devotat meseriei şi facultăţii noastre. Adresăm sincere condoleanţe' familiei îndoliate. Facultatea de Chi­mie şi Inginerie Chimică. (292855) y . -' © . Sîntem alături de - fiică şl nepotul nostru Aurica' şi Ionuţ în aceste clipe grele prin care. trec prin' pierderea celui mal bun soţ, tată, gi­nere şt cumnat IIENS IOAN. Ne-a părăsit la numai 33' de ani. Nu-I vom uita niciodată. Telia ‘ Toderaş, Lucian, y ’ Ga- briela, Montca.1 Fie-i ţărîiia uşoară. Inmormîntarea va a- vea loc j 1, 21 martie în sa­tul-Popeşti nr. 8, ora 13.(292823)

• Sîntem alături de“ fami­lie în marea durere, cauzată de - trecerea ;în nefiinţă ă ce­lui-care a fost colegul nostru

lector dr- CONSTANTIN DUMITRU CORMOŞ. Amin. tirea - lui - va rămîne veşnică în; menio'ria noastră,. Colecti­vul Catedrei de Chimie Aha- liflcă. (292832), « Mulţumim tutoror celor care au fost alături de noi prtn prezenţă, flori şl tele­foane la marea dui'ere. pri­cinuită .de moartea soţului

şl tatălui drag CURT- VASILE (L1CA> din Vultu- reni. Familia îndoliată. y

9 Cu Inima zdrobită vă a- minţărîl că scumpa noastră ma­mă, soră şi brnicâ SZAI*KAI BEUTA a încetat din viaţă. 1 n- mormîntarea. va avea ioc în 23 martie 1994 Ia ora ;I2 ;în cimi­tirul Central, capelă I. Familia

. îndurerată. (267570)© Sîntem. alături de colegii

noştri Pop loachim şi Viorica în marea durere prm care treo. Colectivul ' 1CCF Cluj-Napoca.

1 • Cu adîncă duţere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului ,

nostru unchi COLCERIU . GAVRIL în vîrstă ’ de 89 ani

(născut In Voivodeni). Inmor- mîntarea joi, 24 martie, ora 13, cimitir Cordos. Fam. Aluaş şi Colceriuy (292780)

O Pios omagiu la un an de lâ plecarea prematură tn eterni- ‘tate a iubit«ilui nostru soţ, tată, fiu şi frate DARCXTZI. CSABA ATT1LA- tl vom purta In su­flet cu aceeaşi durere neslirşită. Mama, soţia, copiii, fraţii şi

, cumnatul,-(267518) 1© .Sîntem alături de ■ colega

noastră Koblos Agneta tn marea durere pricinuită de pierderea fratelui său drag. Colectivul de la Henrieta. (267523)

•'Mulţumim colegilor de mun­că, prietenilor, vecinilor şl tu­turor. celor care. au fost alături de noi în clipele grele. Familia Krasznai. (267550)

ADEVAROrtSE CLUJ MIERCURI, 23 MARTIE, P A G . 12

ITA11A 28:

DUELUL MILANEZEtapa cu numărul 28 în SE­

RIA A a programat eternul duel al celor două mari echipe

/ milaneze: INTERNAZIONALE şi AC MILAN/ Un duel al or­goliilor dar ş i’ âl valorii, -care nu întotdeauna înseamnă şi po­ziţia din clasament, fiindcă In­terna jucat de la. egal la egal: cu m area'sa rivală/ lider autoritar al clasamentului, echipa-meţro- nom avînd în vrăjitorul Savice- vici un "super-jucătpr- După o repriză a lbă ,'-cu şarje frumos desenate Ja ambele porţi, cu ih-

• fervenţii salvatoare ale portari-’ lor Rosşi şi Zenga, în secunda parte a întîlnirii, la un atac i purtat pe dreapta/ balonul- este pasat pe’ stînga la Savicevici a- f lat perpendicular la 18 ' metri, un şut plasat, Zenga ~ plonjează pe direcţie dar balonul întîi* neşte piciorul unui apărător, şi

ricoşează in plasă. Marini îl, aruncă în luptă ; pe Salvatore Schilacci şi celebrul tunar re- > stabileşte egalitatea înscriind din apropiere la 'o " centrare. Se pă -: tea câ ',,remiza" ^ â ' rezistă' pînă; în final dar n-jfl fost de acord Massaro, introdus în:' joc ■ după : pauză, el expediind o diagonală din colţul drept ăl careului ma-- re şi balonul, catapultat cu stîn-- gul s-a oprit în plasă spre ciu-> da lui Zenga. Şi-astfel, Â.C. M1-' lan — Inter 2—1, scor minim cu care echipa lui: Fabio Ca­pello ne-a obişnuit în această ediţie. .Dar ce contează, la ’ o e -; chipă-metronom, scorul, Viieto- T iile:. contează: iar AC- Milan a" obtinut-o pe a 19-a- Şi dacă la capitolul. " eficacitate, cu cele - doar 33 de goluri înscrise în- 23 de” partide: • AC Milan ocupă, doar locul 11, la defensivă 'ea* ocupă cu autoritate netă locul intîi cu numai 10 goluri primite în 28 de etape. /

Să parcurgem celelalte rezul. tate ale etapei: JUVENTUS - /—. PARMA 4—0 (stupefiant acest scor net mai ales că Juve a ju­cat fără Roberto Baggio); LA­ZIO — NAPOLI 3—0 (şi ascen­siunea lui Dino Zoff spre cu­pele europene- este tot mai pu­

ternică); CAGLIARI — SAMP- ' DORI A ’ 0—0 (o dispută cu mul­te ratări la ambele porţi); GE­NOA — UDINESE 3—0 (şi e - .

-chipa lui Dan Petrescu a sărit ■pe locul 13; preşedintele Iui U- _dinese a acuzat maniera de a r-. bitraj, care a acordat genove- zilor două penalt.yuri); FOGGIA r — ROMA 1—0 (şi în timp ce

1 • Lazio urcă spre • piscul clasa-. mentului, Roma a, ajuns la gra­niţa- cu nisipurile, mişcătoare);; PIACENZA — .ATALANTA 4

• —0 (şi formaţia' din 'Bergamo-.-; -si-a luat adio de-la divizia A); REGGIANA — TORINO 1—0 (încă.o. speranţă de salvare pen­tru echipa lui Dorin-Mateuţ); : LECCE — CREMONESE 2—4.

Ordinea în clasament: A-C. Milan 46, Juventus 37, Sampdo­ria 37, Lazio 36, Parma 35, To­rino 29, Inter 28, Foggia 28,• Na--

' poli 28, Cagliari 27, Cremonese; 26, Piacenza 26, Genoa 25, Ro- ' ma 23, Udinese 22, Reggiânâ 21, ■ Atalanta 17 şi Lecce II puncte. -

Romeo V. CIRŢA.V

FOTBAL-TENIS*. ETAPA A ll-A‘ Bucureştiul a fost — între 18

şi 20 martie — gazda celei d e ; a Ii-a etape în campionatul na­ţional de fotbal—tenis, Au par­ticipat 15 echipe, una în,premie­ră — echipa' clujeană Carbo- cliim ,. (formată ‘ din Gheorghe Mihăilă,. Cătălin Onuţu, Iuliu Ciucă, Dan Pop şi loan Varga). A dovia echipă a Clujului intra-î tă în competiţie cu rezultata demne de retinut şi. subliniat este ;CHIP ELECTRONICS', (for-; mată din . Florin. Purice,' Daniel Săsărman şi Dorel Horea). Jte- ■

zultatele clujenilor, spuneam, sint demne de semnalat: în proba- de simplu, • Florin Purice se clasează pe locul II (1—2 în finala cu Marian /Muşat, de la

i „Tudor’s“/Bucureşti, campionul, ultimilor' d'ii ani); în ' proba :de 'dublu, echipă CHIP Electro-

. nics (Purice/Săsărman) ocupă ■'locul I (victorie, cu 2-O in fi­

nala cu West Pctrem .Arad).■* ■ Primele meciuri, pînă la semi- ; .finale inclusiv, s-au disputat in

aer liber, pe teren de ciment, iar finalele îri sala „Agronomia";

~eciiioa "clujeană Carbochinv* a ocupat locul III în grupa pre­liminară; după etapa CHIP ELECTRONICS CLUJ o- cupă locul III . cumulat pe toate cele trei probe; ■ sponsorii, e- chipelor clujene sînt SC Carbo-

‘ chim , SÂ - şi CHIP ELECTRO- - NICS.SRL; etapa a III-a are: loc la Ploieşti, în luna aprilie.

, , - (Den». ŞOFRON) (|

Spectacol; dezagreabil

BAYERN MUNCHEN - BORUSSIA DORTMUND 0-0Rar,,mi-a fost dat. să văd pe micul ecran un mod; de fotbal atît.

de dezagreabil: fragmentat datorită nenumăratelor faulturi de joc, bulibăşeli în atac, „obiectul de joc" pasat la adversar sau rătăcit aiurea printre picioarele îngrămădite Sn'faţa sau interiorul careu­rilor. Uimit, nevenindu-i să- creadă ce vede pe teren Franz , Be- kenbauer a plecat furios spre cşbine la sfîrşitul partidei, Deci; ase­menea, meciuri deziluzionante se întîmplă şi la case rnari. (r.v.c.)

Flit Dl ISIOBIA PUGILATULUI ROMANIiSCContinuăm cu anul 1980.; - . /

. PentrU; prima/dată la/naţionale din cele II titluri 6 âu plecat in provincie. O plăcută sur­priză Cristian Gheorghişor. (Slatina). Doar patrii din; campionii anului; 1979 şi-au .păstrat titlurile: Ti t i . Cercel, Ilie Dragomir,- Valentin Silaghi. şi Ion Cernat. . ' . ; - , ' / / '

© La Campionatele balcanice, desfăşurate Ja Pernik (Bulgaria) patra locuri întîi prin Dumitru- Cipere, Viorel ‘ Ioana, Georgică, Donici şi Valentin Vrînceanu. Tot la Balcaniadă, dar de juniori, des­făşurate la Izmirv(Turcia), trei ,titluri prin Costin Stancu, Florin Tîrcomnicu şi Nieolae Vînătorii.

9 La finele anului 1980; cei mai burii boxeri au fost desemnaţi în ordine: 1. Dumitru Cipere (Tr. Severin), 2. Valentin; Silaglu (Dinamo), 3. Georgică Donici (Dinamo).

9. Anul 1981 a fost inaugurat cu cea de-a 10-a ediţie, jubiliară a „CENTURII DE AUR“. Multe nume; noi, cu excepţia lui Vasile Gîrgavu, care-şi reînnoieşte „centura". Print-re surprizele plăcute şi ciştigătorul lâ categoria mijlocie, Ion Brutaru.-

® ,Din cei opt cîştigăţori ai . „centurii'de aur" doar cinci vor participa la „europenele1* de la •Tampere /(Finlanda): Titi Cercel, Viorel Ioana, Ilie Dragomir, Teodor Pîrjol şi Ion Cernat. S in -, gurul care s-a întors cu o medalie, de bronz,

'Ion Cernat (grea). Ceilalţi ^boxeri din lotul Ro­mâniei s-âu întors de la Tampere cu „argint"

Constantin Tiţbiu şi Georgică Donici,, „bronz"• Dumitru Cipere şi Valentin Silagh'i. Bilanţ ge­

neral: 2 medalii de • argint şi trei de bronz, o comportare în umbra altor ediţii. ' '

.{■■■'% Naţionalele s-au'desfăşurat între 23-28 no­iembrie 1981. Lâ capătul celor şase zile, titlurile de campioni naţionali .au fost cucerite de: D. Şchiopu, C. Tiţoiu, D. Cipere, T. Cercel, Fl. Tir-

. comnicu, Fl. Stan, M. Micloş, N. Chioyeanu, V. Silaghi, G. Donici şi T. Pîrjol. Printre tinerii boxeri, remarcaţi între/finalişti,^ i-am numit pe

;; N. i Crăciun, Gh. Govici, Niţă Robu, Ionel Panai- te, Marinică Ouatu şi Fede’a Pamfil,'

" 9 Dumitru .Cipere participă şi cîştigă turneul „Woikstime" (Austria) iar Ion Cernat turneul

• de lâ Phenian' (RPD Coreeană)- ; _9 Balcaniada a avut Ioc la Pola (Iugoslavia).

.Timişoreanul Mihai Ciubdtaru cîştigă medalia de aur.-Alţi, patru pugilişti — M. Fulger/M . Ouatu, Gh. Butnaru şi Gh. Preda — au cîştigat • . me­daliile de argint, c :~T

# La Balcaniada de; juniori, ce a avut loc la Galaţi în decembrie (15-19), patru tineri pugi-

■ lişti au urcat .pe prima treaptă a podiumului de premiere: ■_ I. Gheorghe (Craiova), . I. Matei (Ga­laţi).- D. Maricescu (Timişoara) şi N. Vînătoru (Brăila). Clujeanul Miklos Paizs a pierdut fi-

enala categoriei 81 kg în faţa .bulgarului S.. Ilisv. Oricum, provincia^ să trăiască!

Coriotan lVGA

CARNET ATLETIC

Odată cu disputarea la Bucu­reşti rşi . Bacău a finalelor cam­pionatelor naţionale rezervate juniorilor/II şi III putem spune , că a căzut cortina;- peste competiţiile' atletice în sală. De- acuma şi . pînă tîrziu cînd bru­mele toamnei vor ; vesti zăpada şt anotimpul hibernal, scena â- tletismuiui se mută în aer liber, adică pe stadioane. Pînă la veş­tile din acest cadru natural să consemnăm,' cu plăcere şi feli­citările de rigoare, evidenţiaţii clujeni ai întrecerilor • finale a- mintite. La juniori III s-au re* n-.arcat sportivii- Cristina Bonda şi Călin Păcurar (ambii; de Ia CSSA), amîndoi campioni naţio­

nali la 50 m garduri/ respectiv 800 m plat. La juniori II, Cos- min Mocan (CSSA) a cucerit-^ c: gintul la'4 prăjină- şi "bronzulTa 60 m plat: Argint a cucerit şi Eva Miklos (CSSA—nU“) la 60 metri garduri, timpul'- realizat de;ea, 8,85 fiind doar cu o su­time. de secundă • inferior auru­lui şi de un nou record al Ro­mâniei. Cuvintq de mulţumire sponsorilor , LM .B.. Consulting SRL şi Yamato - SRI, care uu sprijinit-o ; pe Eva Miklos în urcuşul spre înalta : performan* ţă. (v.r.)

Corccfura acesJoi numor

o/fosl realizafS dos

Vicfor MOREA ■Vicloria PETRUŞ Cristian SARA

Mihai HOSSU

CAMPIONATUL MONDIAL

DE FOTBALSerial de Victor MOREA

. , ' , 'X X I I I ■ ,■9 $ iunie: U.R.S.S. —URUGUAY 2-1 (1-0). Spre

finalul primei reprize sovieticii au înscris prin Ma- - mîkin (min. 37). tn repriza- secundă uruguayenii au egalat prin Saşia (min. 54), după care tonte zbaterile lor s-au oprit, anihilate fiind de acest mare portar care a fost la.şin. Cu un minut înainte de final Ivanov a' pecetluit victoria sovieticilor. Au evoluat ■' forma- ' ţiile: URSS: Taşin — Cioceli, Maşlenkin, Ostrovski — Voronin, ■ Netto — Cislenko, Ivanov, Ponedelnik, Ma- mîkin, Russainov; URUGUAY: Sosa — Troche, Emilio, Alvarez, Mendez — Goncatves, Eliseo Alvarez — Cu- billa, Cortes, Cabrera, Saşia, Perez. - -

O 7 iunie: IUGOSLAVIA — COLUMIHA 5-0 (2-0). Un scor zdrobitor al „plav1lor“ prin golurile' înscrise de Galici (min. 21 şi 62), Ierkovici (min. 16 şl 87) şi Moliei (min. 82). ' '

Clasamentul grupei: , U.RS.S. 5t / iugoslavia 4, Uru­guay 2 şi Columbia un. punct, primele două calificate In „sferturi". . . /

GRUPA A II-A (toate meciurile disjjutate la San­tiago) ; * . /: , v '; '

,9 30 mai: CHILE — ELVEŢIA 3-1 (1-1). Chilienii ş-au desprins în repriza'secundă. De reţinut-că scorul a fost deschis de.elveţieni prin Wutrich, după care,, de trei ori, a'm arcat Leonid Sanchez... 9 31 mai: R F- GERMANIA — ITALIA 0-0. Ultimii „mohicani" din trupa campioană a .lumii în 1954 au dispărut. Erhard şi - Schafer au devenit veterani, da şi Uvve Seeler. Italia continuă să bată pasul pe loc.- 0 2 iunie: CHILE — ITALIA 2-0 (0-0). După o re­priză albă, chilienii au descuiat „lacătul" italian, îns­criind prin Ramirez (min. 71) şi Toro (min 85) spre marea; bucurie a sup6rterilor pentru această a doua

• 30 mai: BRAZILIA — MEXIC 2-0 (0-0).-Din nod in poarta mexicană legendarul Carbajal, obligat să sedată de două ori balonul din plasă la goltirSe' îns­crise de Zagalo (min. 57) şi Pele (min. 72).

9 ; 31 mai: CEHOSLOVACIA — SPANIA 1-0 (0-3}: „Uliţa" cehă a izbîndit cu folos în min. 62, cînd Stjbra- nyi a înscris golul victoriei. în „ l l “-ele iberic ungurul Puskas, devenit cetăţean spaniol.

9 2 iunie: CEHOSLOVACIA —BRAZILIA 0-0. ‘ O „remiză" utilă ambelor, echipe. : - ; A ;

9 3 iunie: SPANIA — MEXIC 1-0 (0-0). Carbajal a apărat dumnezeieşte, dar în ultimul minut de joo Peiro a marcat golul victoriei. - - ' , ,• • « iunier BRAZILIA —SPANIA 2-1 (0-1). Meci

victorie consecutivă, supapă de siguranţă pentru caii- de infarct, mai ales pentru suporterii brazilieni. Spa-f t /> » r a n îr\ " o fa r t i t i» !* * v iîn lS t m i J -.1. î_ ______.1 * n a • • • t . i ___ 1 _ficarea în „sferturi

9 3 iunie: GERMANIA — ELVEŢIA 2-1 (1-0). Ovictorie din greu muncită.. Au înscris Brulls (min. 44)

niolii au deschis scorul în min. .34 prin Adelardo, avantaj miriim păstrat, spre disperarea brazilienilor, pînă în min. 72 cînd Amarildo (înlocuitorul lui Pele în

şi Seeler (min. 60) pentru nemţi, respectiv Schneiter • acest joc şi titular apoi în continuare)' a înscris golul /m:" nrL' * i— egalizator, - tot el marcîndu-1 şi pe cel 'al victoriei In

min. 88, fructificînd o genială pasă a lui Garrincha.9 .7 iunie: MEXIC — CEHOSLOVACIA 3-1 (2-1).

O victorie de palmares pentru mexicani, prin golurile marcate de Del Agtiila (min. 12 şi 29) şi H. Heman- dez (min: 90. din penalty). -Pentru cehi, care s-au me­najat, avînd ' calificarea - în „sferturi" . asigurată, a marcat. Maşek (min. 1). c ;

Clasamentul grup4ei: Brazilia 5, Cehoslovacia 3, Me­xic 2 şi Spania 2 puncter primele două mergînd mai departe, Sn „sferturi".

(va urma) '

(min. 75) pentru elveţieni.9 d iunie: IÎ.F. GERMANIA — CIIILE 2-0 (1-0).

Cîte un gol de repriză,, înscrise de Szymaniak (min. 22, din penalty) şi Seeler (min. 85). Avînd calificarea asigurată, chilienii s-au menajat. '

9 7 iunie: ITALIA — ELVEŢIA 3-0 (1-0). O vic­torie a consolării pentru „SqUadra azzurra". Au mar­cat Mora (min. 3) şi Bulgarelli (min. 65 şi 88).

Clas.imentul grupei: R.F. Germania 3, Chile 4 , 'Italia 3 si Elveţia 0 puncte. -

GRUPA, A III-A (toate meciurilc. disputate Ia Vina del Mar)

Autorizată prin S.C. nr.120/1991, judecătoria CIuj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Judeţului Cluj, sub nr. J/12/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE:ILIECfiUAN* (redactor şef); DAN

REBREANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie): NICOLAE PETCU; MARIA SÂNGEORZAN; RADU VIDA. V

.^DACŢIA: CIuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e : 11.10.32 redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie); f

1 . .74.18 şl 1 1 .7 4 .9 0 (redactori); 1 1 .7 3 .0 ^ (administraţia şi conta bl iltateî zaiu lu i); Telex: 31444. Fax: 1 9 .2 8 .2 a . Mica publicitate *

se primeşte zilnic între orele 8 -.16, str. Napoca nr.16 (la pj iter). Sîmbăta şl duminica închis. Informaţii, reclame

şi publicitate la telefon 1 1 .7 3 . 0 4 . Corectura: 1 4 . 7 8 . 2 2