2
DISCIPLINA DE PSIHIATRIE A COPILULUI SI ADOLESCENTULUI SE OCUPA
CU:
- Prezentarea manierei de abordare clinica a copilului,
diferentiat, in functie de varsta.- Definirea
normalitate-anormalitate psihica raportata la varsta, sructurari
dizarmonice de personalitate.- Studiul tulburarilor principale ale
functiilor psihice cu particularitati legate de varsta.- Abordarea
bolilor psihice ale copilului si ale tulburarilor de marginalitate,
din perspectiva
etiopatogenetica, incadrare nozografica in conformitate cu
criteriile diagn ostice recunoscute astazi inplan international
(clasificarea europeana ICD -10 si cea a psihiatrilor americani DSM
IV), tablouclinic, diagnostic diferential, evolutie,
prognostic.
- Discutarea metodelor actuale de preventie a tulburarilor
psihice ale copil ului si adolescentului, aprincipiilor de
tratament (farmacologic si psihoterapie), si a posibilitatilor de
orientare scolara siprofesionala, de reinsertie sociala.
CURSUL DE PSIHIATRIE A COLPILULUI SI ADOLESCENTULUI ESTE
OBLIGATORIU.
TEMELE MAJORE DE CERCETARE IN CADRUL DISCIPLINEI DE PSIHIATRIE A
COPILULUISI ADOLESCENTULUI SUNT:a. Adolescentii si drogurile
(educatie sanitara in scoli, consiliere, dezintoxicare, postcura si
reintegrare
sociala). Grupul de cercetare este format din:- Coordonator:
Conferentiar Dr. Felicia Iftene,- Membri: Sef de lucrari Dr. Viorel
Lupu, Asistent univ. Simina Alexa, Preparator Bianca Andreica.b.
Sindromul atentional deficitar hiperactiv -hiperkinetic. Grupul de
cercetare este format din membrii
catedrei de Psihiatrie a copilulu i si adolescentului UMF Cluj
si cei ai catedrei de Psihologie UBB Cluj.
PROGRAMA ANALITICA1. Particularitatile examenului clinic si
paraclinic in psihiatria copilului si adolescentului2.
Particularitati psihopatologice generale la copii si adolescenti3.
Somnul si tulburarile de somn la copii si adolescenti4. Anorexia
mentala si bulimia5. Tulburarile nevrotice ale prescolarului si
scolarului mic6. Tulburarile nevrotice in pubertate si
adolescenta7. Enurezisul8. Tulburari de conduita. Delincventa
juvenila9. Sindromul atentional deficitar10. Autismul infantil si
Tulburarile pervazive de dezvoltare11. Tulburari afective12.
Insuficienta psihica primara si secundara.13. Comportamentul
adictiv14. Abuzul asupra copilului si adolescentului
CALENDARUL DISCIPLINEI:- SEMESTRUL I AN UNIVERSITAR 2002 -2003,
14 SAPTAMANI, INCEPAND CU 01.10.2002.- EXAMEN SCRIS IN SESIUNEA
IANUARIE -FEBRUARIE 2003.- LA SFARSITUL LUNII NOIEMBRIE SI IN
PRESESIUNE SE ORGANIZEAZA INTALNIRI
(CONSULTATII) CU STUDENTII, IN CARE SE VOR PREZENTA INREGISTARI
VIDEO,DISCUTATE ULTERIOR, CONFORM MATERIALULUI DIN CURSUL
SCRIS.
PERSOANE DE CONTACT: seful de disciplina este disponibil pentru
solicitarile studentilor, la adresade internet indicata.
3
PARTICULARITATI ALE EXAMINARII CLINICE SI PARACLINICE IN
PSIHIATRIACOPILULUI SI ADOLESCENTULUI
OBIECTIVE:- Insusirea tehnicii de intervievare a parintilor si
copiilor- Cunoasterea manierei de examinare clinica a copilului si
adolescentului- Examinari paraclinice uzuale, cu justificarea
utilitatii lor- Stabilirea diagnosticului multiaxial
Examinarea psihiatrica ncepe totdeauna cu o scurta observatie la
internare (sau anterioaraconsultului), urmata de interviu
(anamneza), examenul psihic, examenul clinic general,
examenulneurologic, testarea psihologica, examinarea
electroencefalografica si alte examinari paraclinice, n functiede
situatie, menite sa clarifice diagnosticul. Daca starea clinica a
bolnavului este amenintatoare de viata sisuntem n fata unei
urgente, vom ncepe consultul cu examenul somatic.
Anamneza. Interviul constituie tehnica de baza a psihiatriei.
Datele anamnestice se culeg din maimulte surse: apartinatori (mama,
tata, bunici, frati), vecini, colectivitate (gradinita, scoala),
autoritati,pacient. Ancheta sociala efectuata de asistentul social
aduce date cu semnifica tie din teren.
Intervievarea parintilor se face, de regula, n absenta
copilului. Plngerile apartinatorilor nu suntsimptome strict
obiective, ci pot fi expresia unor relatii necorespunzatoare ntre
parinti si copii, sau atitudinistructurate ale minorilor fata de un
mediu impropriu. Parintii copiilor cu tulburari psihice se simt
adeseavinovati sau responsabili pentru dezvoltarea copilului lor,
pentru dificultatile lui emotionale saucomportamentale. n acest
sens, psihiatrul culege odata cu interviul pa rintilor si datele
necesare stabiliriitrasaturilor caracteriale ale lor, pentru ca,
ulterior, sa -si completeze informatiile cu cele furnizate
prinintermediul anchetei sociale, de scoala, vecini,
autoritati.
Stiles si colab. (1979) au aratat ca la consu ltatiile medicale
initiale este de dorit ca medicii sancurajeze pacientii si familia
sa -si spuna mai nti povestea n modul lor propriu, aceasta discutie
liberafiind urmata de interviul sistematic, cu ntrebari tintite. n
timpul raportului liber al pa rintilor, mediculpoate influenta ceea
ce parintii spun, doar prin felul cum asculta, aratnd interes sau
ncurajnd.Chestionarea sistematica este superioara abordarilor mai
putin structurate cnd scopul este explorarea unuicmp predefinit.
Este important modul n care medicul pune ntrebarile, att n faza de
raport spontan, ct simai trziu, n chestionarea sistematica.
Pe lnga datele generale, de stare civila , trecute obligatoriu n
foaia de observatie a copilului(nume, prenume, sex, data nasterii,
domiciliu, acte de identitate ale parintilor, data internarii,
diagnosticulde trimitere si caracterul lui de urgenta, cine trimite
cazul - unitate, medic, grup sanguin al copilului, posibilalergic
la...), naintea interviului vom consemna o scurta obser vatie la
internare a pacientului.
Ulterior, anamneza se centreaza pe motivele aducerii minorului
la medic si pe istoricul boliiactuale, cuprinznd data si istoricul
debutului, circumstantele aparitiei, evolutia simptomelor pna
nprezent, tratamente si internari anterioare, posibile corelatii
etiologice. Se cerceteaza apoi n amanuntstructura familiei: membrii
familiei n ordine cronologica (bunici, parinti, copii, frati,
surori), vrsta, gradde instruire, ocupatie, consum de toxice, stare
de sanatate, profil psihologic (emotional,
cognitiv,comportamental). Locuinta (cu conditiile de locuit)
oglindeste nivelul de trai al familiei: numarul camerelorraportat
la numarul de persoane, anexe, stare igienico -sanitara, amplasarea
locuintei, ambianta, poluare,folosinta personala sau comuna cu alte
persoane. Antecedentele heredo-colaterale sunt deseorisemnificative
n bolile cu potential de transmisie genetica, sau n cele
contagioase; patologia cronica aparintilor poate ntretine n familie
o stare de confl ictualitate, culpabilizari si resentimente; la
fel, internarilecelor apropiati, iminenta pierderii lor, pot marca
individul si pot genera psihogenii. Antecedentelepersonale
fiziologice aduc date despre modul cum a decurs sarcina cu copilul
n cauza (disg ravidii,iminente de avort, tratamente ale mamei n
perioada de graviditate), al ctelea copil este si din a ctasarcina,
cum a fost nasterea (la termen, prematura, eutocica, forceps,
cezariana), greutatea la nastere, scorApgar, icter neonatal,
alimentat ie, dezvoltare neuropsihica, instalarea controlului
sfincterian, vaccinari sivitaminizari. Suferinta ante, perinatala
poate explica un anumit gen de patologie, sau poate
purtaraspunderea pentru vulnerabilitatea psihica a copilului.
Icterul nuclear, prin modificarile organice induse nnucleii bazali
genereaza vulnerabilitate n sistemul extrapiramidal si
predispozitie pentru ticuri, balbism. nprivinta instalarii
controlului sfincterian, Organizatia Mondiala a Sanatatii considera
ca vrsta limita 5 ani
