iini.roiini.ro › Revista Istorica › RI_complet › 1996 › Revista_istorica... · 2012-03-11 · ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" COLEGIUL DE REDACTIE ERBAN PAPACOSTEA

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTAISTORICA

fondator N. lorga

Serie (loud, tomu 7, 1996

3 4Martie Aprilie

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

t; 4717.W7" 4

A: ''$. 1iii .,ck

"1=

M s -.

..

I 1-

.

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

ERBAN PAPACOSTEA (redactor fef), VENERA ACHIM,PAUL CERNOVODEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORINCONSTANTINIU, EUGEN DENIZE, ANDREI qANU,GEORGETA PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU, APOSTOLSTAN, ION STANCIU

REVISTA ISTORICA" apare de 6 oil pe an in numere duble.

In tail revista se poate procura pe baz1 de abonament la:RODIPET S.A., Piaca Presei Libere nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57,Fax 401-222 6407, Tel. 401-618 5103; 401-222 4126, Bucure§ti,Rominia; ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L., sos.Oltenicei 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-312 2425;401-634 7145, Tel. 401-634 6345, Bucure§ti Rominia; AMCOPRESS S.R.L., Bd. N. Grigorescu 29 A, ap. 66, Sect. 3, P.O. Box57-88, Fax 401-312 5109, Tel. 401-643 9390; 401-312 5109,Bucure0, Rominia.

La revue Revista Istorick" parait six fois par an en numerosdoubles.

Toute commande de l'étranger pour les travaux parus aux Editionsde l'Académie Roumaine sera adressée I: RODIPET S.A. PiataPresei Libere nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-222 6407; Tel.401-618 5103; 401-222 4126, Bucurqti, Romania; ORION PRESSINTERNATIONAL S.R.L., os. Oltenicei 33-37, Sect. 4, P.O.Box 61-170, Fax 401-312 2425, 401-634 7145, Tel. 401-634 6345,Bucure0, Rominia.

REDACTIA:

ION STANCIU (redactor qef adjunct)NAGY PIENARUVENERA ACHIM

Man uscrisele, cArtile si revistele pentruschimb, precum si once corespondentl sevor trimite pe adresa redactiei revisteiREVISTA ISTORICA", B-dul Aviatorilornr. 1, 71247 Bucuresti, tel. 650 72 41

EDITURA ACADEMIEI ROMANECalea 13 Septembrie nr. 13, Tel. 410 32 00

-

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM VII, NR. 3-4

Martie Aprilie 1996

SUMAR

BANATUL IN EPOCA MODERNAINSTITUTH NATIONALE I ELITE ROMANEFTI

NICOLAE BOWN, Separgia ierarhica a bisericii orodoxe romlne de bisericaortodoxl sarba, 1864-1868

GONTER KLEIN, Die rumanischen Offiziere in der k. (u.) k. Armee. Sozial Aufstiegohne Verlust der nationalen Identitat?

TATIANA DUTU, Situacia Banatului la sfarOtul primului razboi mondial (1918-1920)

BANATUL LA SFARFTUL CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

155

175

191

VASILE RAMNEANTU, Aspecte ale vietii politice din judecul TirnirTorontal inperioada 1944-1946 205

MIODRAG MILIN, Titoismul" la granip. rominoiugoslava. Preliminarii (octombrie1944ianuarie 1945) 221

FLORIN ANGHEL, 0 alternativa de colaborare In interiorul Axei. Spre o nota MicaInvlegere, 1941-1944 233

MEMORH, CORESPONDENTA, INSEMNARI

I.C. FILITTI: Jurnal (XI) (Georgeta Penelea-Filitd) 259

Din corespondenv lui Constantin Kiricescu (1922-1945) (Ovidiu Bozgan, Cornel Beda) 271

Revista istorica", tom VII, nr. 3-4, p. 151-326, 1996

..

.

.

..

...

www.dacoromanica.ro

152

VIATA MINTIFICA

Al VII-lea Congres Internaiional de istorie economia §i socialà a Imperiului otoman(1300-1920), Heidelberg, 25-29 iulie 1995 (Bogdan Murgescu); Sesiunea decomuniari Ecosinteze §i etnosinteze carpatine" de la Muzeul judecean Arge§,Pitepi, 12-13 octombrie 1995 (George Georgesculuici); Sesiune §tiin/ifiastudenieasca, Alba-Iulia, 28-30 noiembrie 1995 (Alin Ciupalt); CAlatorie destudii in Po Ionia (Florin Anghel)

NOTE 1 RECENZII

THOMAS J. ARCHDEACON, Correlation and Regression Analysis. A Historian'sGuide, The University of Wisconsin Press, Madison, Wisconsin, 1994, 352 P.(Irina Gavrild); PAUL CERNOVODEANU, PAUL BINDER, CavaleriiApocalipsului. Calamitafi naturale din trecutul Rominiei (pant la 1800), Edit.Silex, Bucure1ti, 1993, 255p. (Louis Roman); ANDRE FONTAINE, L'un sansl'autre, Fayard, Paris, 1991, 372 P. (Adrian Grecu); DUBRAVKO HORVATI,Kroatien, Edit. Turistkomerc, Zagreb, 1992, 176 p. (Betinio Diamant); CARLOGHISALBERTI, Storia costituzionale d'Italia 1848-1948, Bad, 1993, 451 P.(Raluca Tomi); FREDERICK KELLOG, The Road to Romanian Independence,West Lafayette, Indiana, 1995, 200 p. (Apostol Stan); ALEXANDRU ROZ,Aradul cetatea Marii Uniri, Edit. Mirton, Timipara, 1993, 385 p. (VeneraAchim); FRANCISCO VEIGA, La trampa balcinica. Una crisis europea de finde siglo, Grijalbo Mondadori, Barcelona, 1995, 398 p. (Eugen Denize)

305

311...............

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NEW SERIES

TOME VII, Nos. 3-4

March April 1996

CONTENTS

THE BANAT IN THE MODERN TIMEROMANIAN NATIONAL INSTITUTIONS AND ROMANIAN ELITES

NICOLAE B0qAN, The Hierarchic Separation of the Romanian Orthodox Churc 1from the Serbian Orthodox Church, 1864-1868 155

GÜNTER KLEIN, Die ruminischen Offiziere in der k. (u.) k. Armee. Sozial Aufsti gohne Verlust der nationalen Identita? 175

*TATIANA DUTU, The Banat at the End of World War I (1918-1920) 191

THE BANAT AT THE END OF WORLD WAR II

VASILE RAMNEANTU, Aspects of the Political Life in TimisTorontal CountyBetween 1944 and 1946

MIODRAG MILIN, The "Titoism" at the Romanian-Yugoslavian Border. Preliminary(October 1944 January 1945)

*

205

221

FLORIN ANGHEL, An Alternative of Collaboraticfn Within the Axis. Toward aNew Little Entente, 1941-1944 233

MEMOIRS, CORRESPONDENCE, NOTES

I.C. Filitti: Diary (XI) (Georgeta PeneleaFilitti) 259From the Correspondence of Constantin Kiri;escu (1922-1945) (Ovidiu Bozgan,

Cornel Beda) 271

Revista istoncr, tom VII, nr. 3-4, p. 151-326,1996

.

.

.

www.dacoromanica.ro

154

SCIENTIFIC LIFE

The 7th International Congress of Economic and Social History of the OttomanEmpire (1300-1920), Heidelberg, 25-29 July 1995 (Bogdan Murgescu); ScientificSession; "Eurosyntheses and Ethnosyntheses in the Area of the Carpathians","the Argeq County Museum", Piteqti, 12-13 October 1995 (George Georgescu-

uici); Universitary Scientific Session, Alba-Iulia, 28-30 November 1995 (AlinCiupala); Documentary Trip to Poland (Florin Anghel)

NOTES AND REVIEWS

THOMAS J. ARCHDEACON, Correlation and Regression Analysis. A Historian'sGuide, The University of Wisconsin Press, Madison, Wisconsin, 1994, 352 pp.(Irina Gavrili); PAUL CERNOVODEANU, PAUL BINDER, CavaleriiApocalipsului. Calamitifi naturale din trecutul Rominiei (pasng la 1800) (TheKnights of the Apocalypse. Natural Calamities in Romania's Past (up to 1800),Edit. Silex, Bucharest, 1993, 255 pp. (Louis Roman); ANDRE FONTAINE,L'un sans l'autre, Fayard, Paris, 1991, 372 pp. (Adrian Grecu); DUBRAVKOHORVATIC, Kroatien, Edit. Turistkomerc, Zagreb, 1992, 176 pp. (BetinioDiamant); CARLO GHISALBERTI, Storia costituzionale d'Italia 1848-1948,Bari, 1993, 451 pp. (Raluca Tomi); FREDERICK KELLOG, Thc Road toRomanian Independence, West Lafayette, Indiana, 1995, 200 pp. (Apostol Stan);ALEXANDRU ROZ, Aradul cetatea Marii Uniri (Arad The city of theGreat Union), Edit. Mirton, Timipara, 1993, 385 pp. (Venera Achim);FRANCISCO VEIGA, La trampa balcinica. Una crisis europea cla fin de siglo,Grijalbo Mondadori, Barcelona, 1995, 398 pp. (Eugen Denize)

305

311

www.dacoromanica.ro

BANATUL iN EPOCA MODERNAINSTITUTII NATIONALE §I ELITE

ROMANE§TI

SEPARATIA IERARHICA A BISERICII ORTODOXEROMANE DE BISERICA ORTODOXA SARBA

1864-1868

NICOLAE BOgAN

Evoluvia ortodoxiei din Austria spre biserici naVonale, fenomeninaugurat la sfir§itul secolului al XVIII-lea, reactualizeaza in opinia publica §iin cercurile politice relacia etnie-confesiune, care a influenvat relaciileinteretnice §i interconfesionale in tot secolul al XIX-lea. SolidaritaVleconfesionale §i legaturile biserice§ti care au funcvionat in secolul al XIX-lea aufost afectate de principiile liberale, vehiculate de laicat in mediul bisericesc, intentativa de reformare a organizarii instituviilor ecleziastice, de impactul ideiimoderne de naviune §i a principiului de naVonalitate, ce reclamauinstituvionalizarea societavii pe baze nationale. Evoluvia bisericilor dinEuropa Centrala spre biserici nacionale a constituit un fenomen general inepoca, care a afectat legaturile biserice§ti tradivionale, romano-sirba inbiserica ortodoxa, romino-ruteanä In biserica greco-catolica, Intre bisericagreco-catolica §i romano-catolica, in interiorul catolicismului Intre bisericacroata §i cea maghiara, cu implicaii directe asupra relaOilor dintre naciunileImperiului austriac, data fiind §i abilitatea cu care Viena a manevratraporturile confesionale in scopuri politice, pentru mencinerea unitaVi §iechilibrului imperiului. In atari condicii procesul de formare a bisericilorngionale la romani, sarbi, croavi, ruteni Incorporeazä inevitabil §i conotaciipolitico-nacionale, generand relavii interetnice incordate, disputeconfesionale, tensiuni intre dinastie §i diferite grupuri nacionale. Dupaexperiença din 1848 §i a regimului absolutist, Viena a controlat cu atenVeraporturile §i referincele ierarhice pentru a nu declanp conflicte de proportiiintre ngiunile implicate, de natura sa dezafecteze echilibrul politic i pentrua menvine integritatea imperiului. Legltura bisericeasca româno-sirba, care afuncvionat in ortodoxia din Austria in tot cursul secolului al XVIII-lea subsemnul privilegiilor ilire, a fost puternic afectata de aceste tendinve, evoluindde la confruntare pana la separavie bisericeasca, proces complex §i de durata,jalonat de o serie de evenimente, dintre care cel mai important a fost revolulia

Revista istoricI", tom VII, nr. 3-4, p. 155-174,1996

www.dacoromanica.ro

156 Nicolae Bocpn 2

de la 1848, and romanii din Banat au proclamat pentru prima oara separaVade ierarhia sarba, inaugurand faza de realizare practica a mitropolieiautonome romane.

Instaurarea regimului liberal in Austria a creat condicii favorabileseparaciei bisericii romane§ti de ierarhia sarba i restaurarii mitropolieiortodoxe romane, dupa tentativele nereu§ite din perioada postrevolucionara§i din deceniul absolutist, romanii exploatarid cu succes noul raport de forcedin monarhie, realizat prin instaurarea federalismului, jocul politic declan§atintre centru §i provincii, intre coroana i naciuni, intre naciuni §i intreconfesiuni. Regimul liberal inaugureaza o noua faza in procesul de separatiebisericeasca a romanilor de ierarhia sarba de la Carlovic §i ultima faza inprocesul de restaurare a mitropoliei ortodoxe romane. Viena §i-a reconsideratatitudinea fata de romani, avand nevoie de concursul acestora in nouaorganizare federalistä a monarhiei2. Voivodina sarba §i Banatul timi§an aufost incorporate regatului Ungariei, in pofida protestelor romanilor §isarbilor. La randul ei Pesta a incurajat emanciparea bisericeasca a romanilorde ierarhia de la Carlovic §i infiincarea mitropoliei ortodoxe romane pentru acontracara opoziVa sarbilor nemultumici de anexarea la Ungaria.

In aceste condicii, inceputul separaVei bisericii ortodoxe romane deierarhia sarba a fost incurajat de cercurile imperiale §i de atitudinea favorabilaa clasei politice maghiare dar Viena a tergiversat decizia in chestiuneamitropoliei romane, de§i restaurarea ei a fost riguros suscinuta in intervalul1860-1863 de elita romaneasca din Banat i Transilvania in frunte cu Andreiaguna (conferinta ortodoxa romano-sarba din 1860, senatul imperial,

conferinta episcopala ortodoxa din decembrie 1860, sinodul ortodox ardeleandin 1860, congresul nacional bisericesc din 1862 faä de care romanii audeclarat pasivitatea, petipa adresata imparatului la 15 martie 1862).

Nu intamplator anul 1863 a fost decisiv §i pentru mitropolia ortodoxaromana, in contextul reconsiderarii atitudinii Vienei faä de romani §i arolului Transilvaniei5 in noua organizare constitucionala a monarhiei. Dupaezitarile din 1862, curtea a hotarat sa se sprijine pe romani, convocand dieta

' Pe larg acest fenomen in vol. Nicolae Bocpn, Ioan Lumperdean, Ioan Aurel Pop,Ernie i confesiune in Transilvania (secolele XIIIXIX), Oradea, 1994,P. 97-149.

Simion Retegan, Dieta ramineascl a Transilvaniel, Cluj-Napoca, 1979, P. 55.' Ilarion PuFariu, Metropolia rominilor ortodocfi din Ungaria i Transilvania, Sibiu,

1900, p. 137,139.

' Pe larg la Nicolae Bopn, Ioan Lumperdean, Joan Aurel Pop, op. cit., p. 171-176.' Simion Retegan, op. cit., P. 65.

3,

2

www.dacoromanica.ro

3 Biserica ortodoxl romanl, 1864-1868 157

Transilvaniei. Nu lipsit de conotaVi politice, rescriptul imperial din 25 iunie1863 anunça intençia imp äratului de a infiinca o mitropolie ortodoxl romanacoordonatä de cea sarbl'. In acest scop Cancelaria aulia transilvanä a cerutepiscopului aguna propuneri pentru organizarea mitropoliei, opinia sa inlegatura cu oportunitatea extinderii jurisdicVei acesteia §i asupra romanilorortodoc§i din Ungaria, in legatura cu episcopiile sufragane §i mijloacele derealizare a separaVei ierarhice de biserica sarbä. Raspunsul episcopului 'aguna reia punctele petitiei din 15 martie 1862, inaintatä impäratului de

delegaVa romanilor ortodoc§i din imperiu §i suscinea o singurä mitropolieortodoxl romanä in monarhia austriack cu episcopii sufragane la Arad, inBucovina §i alte trei noi episcopii romane§ti la Timipara, Caransebq, Cluj,separaiia de ierarhia sarba urmand sa se decidä intr-un congres romanesc.Episcopul ardelean preciza a drepturile sarbilor nu vor fi atinse, deoarece vorpästra in Banat, la Varm, episcopia lor nacionall, sub jurisdicçia patriarhuluide la Carloviç. Partea ce revenea romanilor din fondurile ortodoxe comuneasigura dotarea noii mitropolii. aguna suscinea ca mitropolitul sä fie ales incongresul bisericesc, format din cler §i mireni, iar episcopii in sinodulepiscopesc, urmand sä fie confirmaV de imparat S. Deoarece Cancelaria auliaa Transilvaniei mai avea dubii asupra extinderii ariei de jurisdicçie a noiimitropolii in afara granivelor Principatului, respectiv asupra romanilorortodoc§i din Ungaria (Banat, Arad, Bihor), a cerut consultarea sinoduluiardelean.

Intrunit la 22 martie 1864, sinodul eparhiei ardelene a inaintat o peticieimparatului, in care a su4inut propunerile formulate de aguna §i a elaborat,pe baza unui proiect redactat de episcop, regulamentul de organizare a noiiprovincii biserice§ti in 174 de paragrafe, care a servit drept bazI StatutuluiOrganic din 1868 g.

Demersurile de separaVe au favorizat tensiunile §i disputele romano-sarbe in toate cele trei eparhii cu majoritate romaneasa, dar elitele celor douIpopoare au inceput sä facI delimiarile necesare intre confesional §i politic depe poziVile liberalismului, sugerand necesitatea cooperIrii politice §i asolidariacii, in pofida divergençelor pe teme biserice§ti. Ziarul belgradeanVidovdan" " aprecia dreapta" §i legitima aspiracia rominilor, deoarecebiserica orientala e democratä i nacionala", la aceastä instituciune au Vntit§i Vntesc §i celalalte biserici din Europa": Pretutindenea scria Vidovdan"

se da bisericilor caracter naiional §i independenta. AceastI independenca

' Ilarion PuFariu, op. cit., p. 144.' Ibidem, Colegiunea actelor, p. 208-209.

Ibidem, p. 210-216.' Actele Sinodului bisericii gr. rgsgritene din Ardeal din anul 1864, Sibiu, 1864.

' Concordia" IV, 1864,23 (277), 19/31 martie, P. 92.

www.dacoromanica.ro

158 Nicolae Boc§an 4

o poftesc acum §i romanii, sarbii n-au nimic in contra, ei recunosc a dorul edrept §i corespunde timpului prezent". In opinia sarbeasca despartireaierarhica trebuia sä se faca pe baza nationalitatii §i a independenter, farainterventia autoritatii politice, care putea periclita autonomia bisericii sarbe,pastrata cu atatea sacrificii: daca romanii s-ar supune ocrotirii, din aceasta s-arface uz pentru viitor §i li s-ar curma §i sarbilor dreptul de independenta".Aceasta dorinta sarbeasca venea in contradictie cu ideile formulate de aguna,dupa care separatia §i restaurarea mitropoliei romane trebuiau sa se facaprintr-o decizie imperiala §i nu printr-o hotarare a congresului de la Carlovit.Dincolo de opiniile diferite cu privire la Infaptuirea separatiei, ideea comunala elitele celor doua natiuni era ca despartirea trebuie sä Intareasca, dar nu sänimiceasca solidaritatea Intre ambele parci", a separatia are sa fie despartire,iar nu Invrajbire, cad §i de acum vom mai avea interes comun, anumeinteresul bisericii orientale in Austria" ".

. Apelurile elitelor pentru solidaritate 0 cooperare nu au putut evitadisputele locale, la nivelul comunitatilor biserice0i, provocate mai ales decirculara episcopului de la Var§et, din 16 octombrie 1863, impotriva oricarornoutati introduse de persoane sau comunele biserice0i In slujire, in cetire, incantare §i In punerea inscriptiilor biserice0i" 12 Circulara viza limba romanain oficierea ceremoniilor 0 alfabetul latin in cartile sau inscriptiile biserice0i,ceea ce a provocat reactia comunitatilor romane0i. Asimilarea ideii nationalela nivelul comunelor urbane sau rurale romine§ti a adancit segregacia la nive-lul solidaritatii confesionale 0 a legaturli biserice0i romano-sarbe, accentuandimportanta limbii nationale ca limba de cult, a elementelor ce definescidentitatea romaneasca, intre care alfabetul latin, simbolurile nationale §.a.Prima comuna bisericeasca care a reactionat la circulara episcopului EmilianKengelac a fost Lugojul, unde s-a Intrunit o adunare bisericeasca ad-hoc, subprerdentia lui Filip Pascu, cu Iulian Ianculescu notar, cerand sistareacircularei. Adunarea invoca caracterul national al bisericii ortodoxe, faptul acele mai mari transformari s-au facut de-a lungul veacurilor In limba de cult,ce au dus la generalizarea limbii romane in biserica romaneasä §i, odata cuaceasta, la inlocuirea cuvintelor §i a inscriptiilor slavone ". Cu aceastaatitudine s-au solidarizat §i alte comune biserice0i din Banat, care au declaratpublic a toate nazuintele 0 Intreprinderile inteligenciei lugojene in cauzalimbii noastre sunt consimtire §i rasunete comune ale tuturor romanilorbanateni" ". in contextul disputelor confesionale, declaratia de solidaritate

" Ibidem." Concordia", IV, 1864, 29(283), 9/21 aprilie, p. 126." Ibidem." RIsunet de /a mai mulfi romani din dieceza 1731-§ec, Bocqa Montana, iunie 1864,

Concordia", IV, 1864, 48(302), 14/26 iunie, p. 191.

www.dacoromanica.ro

5 Biserica ortodoxl ronfink 1864-1868 159

cu lugojenii Trivoca i trecerile numeroase la biserica greco-catolica in eparhiaVarsetului, favorizate de divergentele romano-sarbe in cadrul ortodoxiei,explicate prin situatia materiala precara a preotilor si abuzurile la care erasupus poporul din partea clerului.

Congresul electoral convocat pentru 1 august 1864 trebuia sä dezbata,potrivit circularei de convocare, corelatiunea romanilor cu ierarhia noastra".Ca si In 1862, s-a ridicat problema atitudinii romanilor fata de congres.Pasivitatea proclamata_ atunci nu mai era oportuna si aplicabilä. Urmandexemplul lui Andrei Mocioni din 1862, la 8 iulie 1864, Vincentiu Babes apublicat un articol de orientare pentru opinia publica romaneasca, potrivitcaruia In toate diecezele romanesti clerul, poporul si inteligenta sa participela alegeri, grijand ca din comune sa se trimità barbati luminati la locurile dealegere superioara, astfel ca la congres s participe barbati de incredere ainatiunii" '5.

in eparhiile de sub jurisdictia Carlovitului au avut loc consfatuiri aleinteligentei, menite sa decida atitudinea romanilor Eta de congres si adunaripentru desemnarea reprezentantilor la forul superior de alegere a deputatilorla congres. Senatorii din Regimentul de granita romanesc nr. 13, Intruniti laCaransebes, au declarat ca nu pot participa la un congres care e incontrazicere cu vechea dórinta si cerere a poporului roman de a aveamitropolitul sa'u" 16 La Timisoara alegerile au fost tulburate de disputeleromano-sarbe '7, provocate de intentia fiecarei comunitati de a-si impuneproprii reprezentanti, de atitudinea protopopului Meletie Draghici, contestatde romani, de anularea alegerilor initiale. Majoritatea romaneasca a eparhiei adat castig reprezentantilor comunitatilor romane. Toti deputatii mireni alesiau fost romani, iar votul acestora a fost decisiv si la desemnarea deputatilorclerului, contribuind la alegerea lui Jivcovi, parohul din Panciova, in loculprotopopului Chichindei Vlahovici 18. La Arad, in 10 iulie 1864, au fost alesiSigismund Popovici si Lazar Ionescu, investiti cu urmatorul credentionalpentru congres: romanii tinatori de biserica ortodoxa rasariteana din privintaierarhiei sa' fie despartiti de coreligionarii lor sarbi si s aiba propria lormitropolie nationala" '9. La Oradea, adunarea s-a intrunit in 22 iulie, subpresedentia protopopului Bica. intr-o conferinta preliminara, delegatiibeiuseni au decis s5. nu aleag a. deputaci la congres, pentru a protesta Inca deacasV. La propunerea lui Partenie Cosma, majoritatea delegatilor la adunarea

" Vincenliu Babes, In causa congresului din Carlovit, in Concordia", IV, 1864,52(306), 28 iunie/10 iulie.

" Concordia", IV, 1864, 55(309), 9/21 iulie, P. 220." Concordia", IV, 1864, 54(308), 5/17 iulie." Concordia", IV, 1864, 56(310), 12/24 iulie." Concordia", IV, 1864, 57(311), 16/28 iulie, p. 226.

..

www.dacoromanica.ro


de la Oradea a decis sä nu participe la alegerea deputatilor 0 la lucrlrilecongresului panä and imparatul nu va acorda romanilor rnitropolie §icongres propriu, sä inainteze comisarului imperial la congres un memoriu inacest sens. Memorandul adresat comisarului imperial invoca raporturileromânilor cu ierarhia sirbk credentionalele incredintate de alegatori, carecereau delegatilor sä sustinä separatia ierarhick faptul c obiectivulcongresului era unul electoral, iar românii sunt hoariti sä nu se amestece Intreburile biserice§ti a fratilor no§tri coreligionari sirbi §i prin urmare a nuparticipa la alegerea mitropolitului", motiv pentru care nu aleg deputati,a§teptind momentul cand imparatul le va acorda posibilitatea sI participe laalegerea mitropolitului national ". Diecezele Vir§et, Timi§oara §i Arad audecis sä trimia delegati la congres. Opinii separate au fäcut reprezentantiirominilor de pe teritoriul Regimentului de granita nr. 13 §i ai consistoriuluide la Oradea 21. Atitudinea diferitä a rominilor a fost dictatä de realitatiledemografice §i a fost explicitata de liderii nationali opiniei publice. In zonelecu populatie mixtä participarea românilor la alegeri era necesark intrucit dacInu participau, ar fi trimis deputati sârbii, inscindu-se pericolul sä se creadäcä acele dieceze sunt sirbe§ti, and ele de fapt sunt romine§ti". Intr-ointerventie publica, Vicentiu Babe§ justifica pozitia romanilor ortodoc§i dinOradea §i Caransebe§, declarand cä scopul a fost unul §i acela0", aile inmulte privinte diferite", anticipind retragerea deputatilor romini din congres.Al doilea motiv care a justificat participarea romanilor la congres a fostspiritul de legalitate, care a fundamentat actiunea romineasa in epocaliberalä. Cauza pentru care au primit mandatul cei 13 deputati romani lacongres §i episcopul Aradului, Procopie Ivacicovici preciza V. Babe§ a fostdorinta de a ne folosi de acest mandat ca de o baz1 legala §i validà in modulcel mai eficace spre legitimarea, popularizarea §i inaintarea cauzei noastreortodoxe nationale". In opinia liderului banatean, factorii de care depindearestaurarea mitropoliei nationale romane erau impäratul i ierarhia slrbeasa,care ambele numai in congresul din Carlovit se aflau infati§ate deplin §ioficialmente numai acolo se pot intalni §i grái", deci congresul era loculadecvat pentru a pipai pulsul inimii frate§ti a sirbilor", pentru a convingeierarhia sirbeascl de necesitatea separatiei n.

Atitudinea bihorenilor pe larg prezentata in Alegerea delegaOlor pentru congresulnafional sirbesc din Carlovif., In Concorclia", IV, 1864, 58(312), 19/31 iulie, p. 229.

2' I. D. Suciu, Monografia Mitropoliei Banatului, Timipara, 1977, p. 184. Desprefrämintlrile rominilor bnàeni vezi i scrisoarea lui V. Babe' atre A. §aguna, din iunie 1864,in I. D. Suciu, Radu Constantinescu, Docuinente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului,vol. II, Timipara, 1980, P. 838-840.

V. Vabeq, Romnil In congresul din Carlovir, in Concordia", IV, 1864, 61(315), 30iulie/11 august, p. 241.

.

www.dacoromanica.ro

7 Biserica ortodoxl rominä, 1864-1868 161

La 1 august 1864 deputacii romanii au inaintat comisarului imperial lacongres o declarape §i un memorand destinat imparatului. Declaratia precizade ce romanii nu recunosc congresul de la Carlovi; §i nu vor participa laalegerea mitropolitului sarb: biserica ortodoxa este biserica nacionala, iarierarhia de la Carlovic este sarbeasca; populaIia romaneasca de peste 1 milionde suflete, ce reprezenta mai mult de jumatate din populatia ortodoxä a celor8 dieceze ce apaqineau congresului ilir, are interese nacionale §i culturaledistincte de ale sarbilor, are biserica proprie; romanii din Banat au fostincorporati in mitropolia ilira nu pe cale canonica, ci printr-un act al puteriipolitice; romanii au cerut consecvent restaurarea mitropoliei nationale;romami nu pot recunoa§te mitropolitul ales la Carlovit de mitropolit alromanilor, deoarece nu sunt reprezentap proporVonal cu numarul lor incongres; de§i constituie mai mult de jurnatate din numarul credincio§ilor,indicele de reprezentare era de un deputat roman la 60-70 000 de suflete, facade un deputat sarb la 13-14 000 de suflete. Re luand argumentele de mai sus,memorandul adresat imparatului preciza cä romanii doresc ca emanciparealor bisericeasca sä fie realizata printr-un act imperial, deoarece incorporarealor la mitropolia de la Carlovit s-a facut printr-un act al puterii".

La deschiderea oficiala a congresului, in 4 august, au participat tocideputaçii romani, dar nu au luat parte la dezbateri, de§i majoritatea au atinschestiunea romaneasca. DeclaraVa oficiala a romanilor a fost prezentata infaca congresului prin VincenVu Babe§, in 5 august, ziva alegeriimitropolitului. Caracterizata de vorbitor ca un discurs al uner naciuni cltrealta naVune amatä §i stimata", declaratia lui Babe§ reprezintä cel de-al treileadocument cu valoare programatia ce a stat la baza aqiunii de separatieierarhica., care are §i semnificacia declaratiei oficiale de separatie a romanilorca un act de vointa al comunitacii ortodoxe romane§ti, echivalent cuproclamarea autodeterminarii biserice§ti a romanilor. Babe§ preciza ca estenumai o separacie administrativa., naiiunea romana urmand sa se repuna inposesia straveche" a ierarhiei sale navionale, care pe calea dreptului bisericescnicicand nu s-au desfiincat", ci numai prin violenta nefavorabilelorirnprejurari ale timpului". El a recunoscut a legatura bisericeasca sarbo-romana a fost de mare insemnAtate §i folos pentru ortodoxia intreaga", dar,de-a lungul timpului, a devenit un obstacol in calea progresului nqiuniiromine, periculoasa §i pentru frateasca armonie, amoare §i stima a ambelornatiuni catre olalte, provocand neincredere intre doul popoare destinatedupa fire, patrie §i biserica de fra0 adevarati". In acciunea de separaVe romaniin-au fost §i nu vor fi condu§i de ura, ci curat numai de amoare §i amicie §i de

' DeclaraVa adresatl comisarului imperial §i memorandul clue imptrat la I. PuFariu,op. cit., Colecjiunea actelor, p. 222-235 i in Concordia*, IV, 1864, 62(316), 3/14 august.

24 Concordia", IV, 1864, 63(317), 7/18 augusi, p. 251-253.

www.dacoromanica.ro


sfant interes", dar mitropolitul ce urmeaza a fi ales nu poate fi mitropolit alromanilor, motiv pentru care nu pot participa la alegeri. Prezen;a lor laCarloviv era expresia lega1itçii i loialitavii fava de tron, a sentimenselor defralietate catre napnea sarba, la care Babe§ face apel sa reglementezereferintele ierarhice, astfel incat s1 putem conlucra la apArarea i asigurareacomunei noastre mame biserici drept credincioase orientale, navionalitaplor §ilimbilor noastre, prosperarii noastre morale §i biserice§ti". In finaluldeclaratiei V. Babe§ a proclamat solemn sepraraVa: noi ne despar;im de voi§i ie§im din mijlocul vostru, dar credep-ne, in inima suntem ai vo§tri a§a deadevarat, precum suntem credincio§i §i cuvio§i fii ai sfintei biserici ortodoxeorientale. Pastraci-ne i voi, vä rugam, tot asemeni cordiale sentimente.Salutam pe eroica natiune sarbeascr 25.

Liderii laici romani, care au avut iniciativa in procesul de separavieierarhica, au invocat doctrinar principiile liberalismului §i fundamentele ideiimoderne de natiune in cele trei acte programatice, intr-un sincretismideologic specific evoluciei ideilor in Europa centrala §i de rasarit, in aceastAperioada. Sinteza liberalismului cu nacionalismul democratic, care afundamentat mi§carea romanilor inca din Vormärz, a stat la baza programuluipolitico-navional al lui Andrei Mocioni, din 1860, explicitat de V. Babe§ inbro§ura Causa limbilor §i a nationalitiitilor in Austria §i a constituitplatforma pe baza careia romanii au incercat cooperarea cu nacionalitaiile dinUngaria, dupa incorporarea Voivodinei §i a Banatului in regatul maghiar ".Elita politica a promovat o atare tactica delimitand disputele biserice§ti deimperativele cooperarii. Presa romana §i sarba a sustinut aceasta tendinta.Concordia" preciza fara echivoc in acest sens: totdeauna am pledat pentrudespartirea papica de cAtrI fraii sarbi in administraviunea bisericeasca, caciinterese coreligionare ne vor uni §i de acum, de aceea avem lipsa de odesparcire amicalä, pentru ca §i dupa desparcire sa domneasca intre noicointelegere fraveasca" 27

Problema separaiiei a fost incredinvata prin rezoluvia imperiala din 2/14iunie 1864 sinodului metropolitan, convocat prin decretele din 17 iuniepentru 13 august, care stabileau ca subiect de dezbatere afacerile, care privescla toata biserica orientala din c.r. monarhia austriaca" 28. Deoarece prinscrisoarea de mina, din 13 august, imparatul a facut cunoscut patriarhului

" Vicenviu Babq, Cuvint rostit in bra congresului lilt din 1864, in Concordia", IV,1864, 63(317), 7/18 august, sup).

" Nicolae Bocqan, Evoluria ideii de nariune Ia rominii din Transilvania §i Banat(1840-1860), In Revue de Transylvanie", I, 1991, nr. 1,P. 47.

" Concordia", IV, 1864, 64(318), 10/22 august, p. 257." Protocolul fedinrelor sinodale rinute in 13 fi unratoarele zile ale lui august 1864 in

Carlovir, in Acte oficioase privitoare la Infiinprea Metropoliei greco-raslritene a rominilor dinTransilvania, Ungaria fi Banat, Sibiu, 1867, p. 5 (in continuare Acre oficioase...).

www.dacoromanica.ro

9 Biserica ortodoxI twang, 1864-1868 163

Ma§irevici intenpa sa de a infiinça o mitropolie romaneasca, coordonata cu ceasarba, in §edin;a inaugurala a sinodului, care a stabilit programul, patriahul acerut sä se aducä inainte de toate la ordinea zilei, sA se pertracteze" problemamitropoliei roma'ne. De§i regreta ca romanii coreligionari, care au trait pesteun secol §i jurnatate in legatura ierarhica cu sarbii, acum vor sä iasä din aceastalegatura", patriarhul a declarat ca. este gata a se invoi ca romanii, daca vaconsimçi §i S. Sinod §i dad legatura ierarhica in punctele esenVale va ramanein valoare, sä ca§tige mitropolia kr autonoma §i astfel sA vada in fine implinitadorir4a kr" ".

Episcopul Andrei aguna a prezentat motivele care i-au condus peromani in solicitatea mitropoliei §i mesajul adresat sinodului metropolitan desinodul eparhiei ardelene, care sustinea coordonarea mitropoliei romane cucea sarba, astfel ca intre aceste doua mitropolii sä sustea pentru totdeaunalegatura dogmatica.", sa se pastreze unitatea §i identitatea märturisiriicredir4ei greco-orientale" printr-un sinod comun format din amandoimitropolicii §i episcopii lor sufragani. Sinodul, care urma sa se intruneascaregulat la 6 ani, era chemat sa dezbata asupra dogmelor credinçei,chestiunilor canonice, cartilor simbolice §i asupra tuturor acelor obiectebiserice§ti de care depinde unitatea §i identitatea religiei greco-orientale decare cin amandouà aceste naVuni"". Sinodul a acceptat crearea noii mitropolii§i subordonarea populatiei romane acesteia, cu condiçia meNinerii a douaepiscopii sarbe§ti in Banat, la Timi§oara §i la Var§et, a dat dispensa canonicaepiscopului Aradului sa se alature noii provincii §i a aprobat sinodul comunca expresie a unitacii spirituale §i dogmatice. Sinodul a dat aprobarea canonicapentru despaqirea ierarhica i restaurarea mitropoliei romane, realizandu-se,astfel, un compromis intre procedura suginuta de aguna i cea reclamata desarbi, completand actul imperial din 13 august".

Hotärirea sinodului metropolitan a insemnat un pas important pe caleaimplinirii dezideratului romanesc, depa§ind greutatile §i piedicile deprincipiu", cum observa presa romaneasca. De aici inainte problema intra peterenul practic administrativ al separatiei sau, cum observa Concordia",intra in turma de piedici materiale, care, daca nu mai greu, dar de buna seamanicicat vor fi mai u§or de invins" 32 Tratativele s-au derulat greu §i fararezultate practice. Problemele disputate au fost comunele mixte, manastirile,rerdintele episcopale, fondurile comune. Episcopii sarbi au suscinutpropunerea ca romanii din Banat sa primeasca 4 protopopiate in diecezaTimi§orii §i 4 In dieceza Var§ecului, jumatate din districtele protopope§tibanatene, dar prin aceasta impartire un numar mare de romani revenea diecezelor

" Ibidem, p. 7.Ibidem, p. 9-10.

" Ibidem, p. 12-15.Concordia", IV, 1864,66(320), 16/28 august.n

www.dacoromanica.ro

164 Nicolae Bocpn 10

sirbe§ti, incit, in final s-a optat pentru o demarcare etnografica a diecezelor".In aceastl faz1 a tratativelor s-au stabilit urmAtoarele principii pentruseparacia la nivelul comunitälilor biserice§ti: 1) parohiile romane§ti sausirbe§ti reveneau diecezelor de nationalitatea respectivI; 2) in comunele mixtese va trata de care diecezI vor aparvine; biserica va apaline nacionalitacii caredocumenteazI a a edificat-o de la inceput §i care va ajuta celeilalte pIli laedificarea unei noi biserici; 3) dacä se pot constitui doul parohii, fiecare estearondatä bisericii sale nacionale; dacI una nu este suficient de puternicl, poateconstitui filiale la cea mai apropiatä comunA; 4) dacl nu se poate documentadreptul de proprietate, biserica revenea majoritAvii, care era datoare sä ajuteminoritatea la edificarea unei noi biserici".

Sinodul a acceptat sI constituie o comisie din laici (2 sarbi §i 2 români),care sA evalueze fondurile §i partea ce revenea romanilor din fondurilebiserice§ti comune. In acest scop, a fost invitat §i Vincenciu Babe§ la Carloq.Informaciile sumare care au rIzbltut pina la pres1 relevä pozipaintransingentä a episcopului Procopie Ivacicovici §i atitudinea prudenta a luiAndrei aguna '4. Deciziile sinodului pe marginea rezultatelor tratativelors-au aminat pentru §edinta plenarI din 9 septembrie, and ajungeau laCatlovi; toV episcopii, deoarece o parte au intirziat. Cu deosebire era alteptatepiscopul bucovinean Hacman, care publicase deja o opinie diferitä in presaaustriack suginuta anterior prin bro§ura Dorinfele hisericii greco-ortodoxe aBucovinei. Episcopul Hacman dorea separacia, dar nu subordonarea eparhieibucovinene fav1 de mitropolia romank ci unui for central din Viena, creatpentru toatä ortodoxia din imperiu, indiferent de navionalitate. Planul sAususcinea divizarea bisericii ortodoxe din Austria in trei biserici particulareadministrative autonome, arbeasa, româneascl §i cea bucovineank fiecarecu un cap bisericesc", care sI recunoasa autoritatea primaValà a patriarhuluisirb, punind sub semnul intrebArii dacl este a se concede mirenilor oparticipare la sinoadele biserice§ti", preotilor acordindu-le numai drept devot consultativ".

Abia din 15 septembrie sinodul in plenul säu a inceput sä ia hotlrari inproblemele practice ale separaVei §i ale organizärii mitropoliei romine. Dinpartea rominl, la lucrAri au participat episcopii Andrei aguna §i ProcopieIvacicovici, secondaci de Andrei Mocioni §i VincenVu Babe§ ca reprezentaqai mirenilor. Sinodul a luat urmätoarele hotArari in problemele practice aleseparaciei: treceau la mitropolia romin6. dieceza Aradului, 4 protopopiate dindieceza Timi§orii (FAget, Hasia§, Lipova, Jebel), 4 protopopiate din episcopiaVirmului (Lugoj, Caransebe§, Mehadia, VIràdia), toate comunele romane§ti

" Concordia", IV, 1864, 72(326), 18/6 septembrie, p. 291.'4 Concordia", IV, 1864, 71(325), 15/3 septembrie." Despre planurile lui Hacman 0 atitudinea credincioOlor ortodogi din Bucovina,

Concordia" publia numeroase corespondenve, comentarii in numerele 75, 77, 79, 81, 87, 90din 1864.

www.dacoromanica.ro

11 Biserica ortodox1 romirg, 1861-1868 165

din protopopiatele ce rArnineau la episcopiile sarbe; conscrierea comunelorcurat romane§ti din episcopiile sarbe Varrc §i Timipara, a comunelor curatsarbe§ti din eparhia Aradului §i din protopopiatele banacene ce reveneau lamitropolia romana penn-u a stabili apartenenca lor la mitropolia nacionala;inregistrarea comunelor mixte, care pana la arondarea definitiva ramaneau laepiscopiile sarbe§ti, o comisie urmand sa decida ulterior asupra apartenenceilor la una din mitropoliile nacionale. In Banat ramaneau doua episcopiisarbe§ti, la Varrc §i Timi§oara, cu rerdincele de pana. atunci. Referitor laepiscopiile romane§ti, sinodul propunea 5 episcopii, inclusiv arhidieceza, 2 inTransilvania §i 3 in Ungaria, sugerand §i rerdince posibile la Caransebe§,Chi§ineu Cri§ sau Oradea, dar episcopul Ivacicovici s-aimpotrivit, reclamandpentru noul mitropolit dreptul de a fixa viitoarele rerdince. De asemenea,episcopul aradean a revendicat pe seama noului mitropolit roman dreptul dea fixa sursele dotarii noilor episcopii. Ca modalitate practica de infiincare anoii provincii biserice§ti, sinodul a decis ca imparatul sa o infiinceze prinorganele politice, iar patriarhul sa o faca publica In biserica ortodoxa printr-obull de confirmare, care sa dea putere §i drept noii mitropolii. Imparatul urmasa numeasca mitropolitul, iar acesta episcopii, In viitor noua provinciestabilind modalitacile de desemnare a mitropolitului §i episcopilor. Sinodul aacceptat ca unitatea bisericii ortodoxe din Austria sa fie asigurata prin sinodulgeneral, prezidat de patriarhul sarb, ce se intrunea periodic la 6 ani, care aveacompetence in afaceri dogmatice, spirituale §i disciplinare". Fail derezultatele anterioare ale tratativelor, din august, cunoscute numai din presa,hotararea finala a sinodului modifica statutul comunelor mixte, carerArnineau in totalitate episcopiilor sarbe, pana la separacie prin tratative sauprocese. Se pare a anterior s-a convenit ca parohiile mixte cu majoritateromaneasca sä revina mitropoliei romane§ti, iar cele cu majoritate sarbeasca sarevinä celei sarbe§ti. Intr-o marturie de mai târziu, V. Babq suscinea aimpreunI cu Andrei Mocioni au aparat in sinod aceastä din urma solucie, darepiscopii aguna §i Ivacicovici au cedat acceptand ca numai comunele curatromane§ti sa revina imediat la mitropolia romana".

Aserciunea lui Babe§ este confirmata de un document elaborat deMocioni §i Babe§ spre a servi ca bazä de tratative la viitorul congres intrecomisia romanA i cea sarba, desemnate in acest scop: Proiectul de program albgrbafilor de incredere romini conchemqi In anul 1864 la sinodul episcopesccarlovican spre scopul unei grabnice, practice 3si drepte realizgri a desparfiriiierarhice a romlnilor de sSrbi. Potrivit acestui document, obiectele separacieierau eparhiile amestecate, mAnIstirile comune din teritoriul romanesc §i

' Protocolul fedinfei sinodale finutä la Carlovif in 11 fi 15 septembrie 1864, In Acteoficioase..., p. 17-22.

' Direc;ia Generalà a Arhivelor Statului Bucure'ti, fond Vicenciu Babe', doc. 10.

www.dacoromanica.ro


fondurile biserice§ti comune. Dieceza Arad era curat romineasa, iar indiecezele Vir§ec §i Timi§oara elementul rominesc era precumpgnitor inproportie de 6/7, respectiv 3/5. Protopopiatele §i comunele curat romane§tireveneau mitropoliei romine, cele sirbe§ti la mitropolia sirbeascg.Protopopiatele §i comunele mixte treceau la acea ierarhie In care elementulnational era preponderent, iar acolo unde proporVa nu era clarg ramaneau laierarhia de care apartineau. Documentul nominaliza protopopiatele carereveneau celor doug mitropolii. Pentru evaluarea proporpor grupurilornationale din comunele mixte se constitula o commie mixtg romino-sirbg,formatg dintr-un preot §i doi mireni pentru fiecare etnie, care si stabileascgierarhia la care reveneau. Grupurile minoritare rgmase in cealaltg provincieputeau alcatui comune biserice§ti §i sa cearg arondarea la propria ierarhie.Proiectul celor doi lideri banaveni reclama §i re§edinta episcopalg de laTimi§oara, constituirea unei eparhii romane§ti acolo §i cele 4 mangstiricomune din teritoriu rominesc. Potrivit statisticii detaliate a protopopiatelor§i parohiilor, Intocmitg de reprezentantii romini la sinod, treceau la ierarhiaroming 453 de comune, dintre care definitiv 422 de comune curat romine§ti§i 11 cu majoritate româneasa, 20 numai provizoriu ping la evaluareaproportiei grupurilor etnice, iar la provincia sirbg reveneau 101 comune,definitiv 88 curat sirbe§ti, 5 preponderent sirbe§ti, iar 8 numai provizoriu,ping la evaluarea proportiei grupurilor etnice 38. Opinia din 1890 a lui V.Babe§ a fost confirmatg §i de Andrei Mocioni Intr-un raport public, unde §i-aexprimat dezacordul fail de procedura sinodului, scriind cg printr-oprocedura mai mult oportung ca dreaptg, dezbaterea mai tuturor chestiunilorreferitoare la cauza mitropoliei noastre s-a concrezut exclusivmente sinoduluiepiscopesc, noug proprie, de-a dreptul §i oficialmente nu ne-a rgmas decitIntrebarea fondurilor nationale"".

Prin scrisoarea de ming din 24 decembrie 1864 Impgratul a hotgritrestaurarea mitropoliei romine, numirea lui aguna ca mitropolit §i ridicareaepiscopiei ardelene la rang de arhidiecezg ". In aceea§i zi, printr-o altgscrisoare, a provocat patriarhul sg convoace congresul pentru mijlocirea uneiInvoiri asupra acelei parci a averii comune a mitropoliei carlovitene", care secuvine cercurilor romine§ti desprinse de la aceasta". Circulara mitropolituluiaguna din 25 decembrie, destinatg rominilor din episcopiile sirbe§ti Virm §i

Timi§oara, transmisg prin intermediul ierarhiei sirbe, anuna teritoriul dearondare al mitropoliei, formatg din vechile eparhii ale Aradului siTransilvaniei, la care se adaugau comunele romine§ti din diecezele \Parry §iTimi§oara. Comunele romine§ti din protopopiatele Caransebe§, Mehadia,

" Proiectul de program, in Acte oficioase..., P. 94-120." Andrei Mocioni, In cauza mitropoliei romine (Raport de la Sinodul din Carlovir.

Pesta In 3/15 octombrie 1864), in Concordia", IV, 1864, 80(334), 4/16 oct., p. 321.40 I. PuFariu, op. cit., p. 148." Acre oficioase..., p. 25.

www.dacoromanica.ro

13 Biserica ortodoxl rominl, 1864-1868 167

Lugo), Faget, Varadia, Jebel, Var§ec, Palanca, Paciova §i Ciacova formau oeparhie noul cu sediul la Caransebq; comunele romane§ti din protopopiateleHasia§, Lipova, Timi§oara, Cenad, Chichinda §i Becicherec treceau la eparhiaAradului. In spiritul hotararii sinodului, comunele mixte din diecezele Arad,Timi§oara §i Varpc urmau sa se pronurne de care mitropolie doreau sa apartina.Romanilor din episcopiile Varm §i Timipara li se recomanda sA ramanaascultatori faca de episcopii sarbi existenV pana la conscrierea comunelor i

numirea episcopului de Caransebq. Circulara preciza cà in privir4acomunelor mixte se va proceda dupa hotararile sinodului de la Carlovic 42

Opinia publica româneasca, mai ales din Banat, a salutat cu entuziasmrestaurarea mitropoliei ortodoxe. Bucuria universale, cum a numit-o presa,a fost umbrita de nemulcumirea banaenilor pentru cA nu s-a infiinIatepiscopie romaneasca la Timipara, dupa ce au avut o contribucie decisiva larestaurearea mitropoliei". Presa romaneasca a acuzat modalitatea prin carese infiinceaza mitropolia romana, caci tot romanul adevarat a dorit cainfiintarea aceasta sa se intample prin convocarea unui congres unde sa sealeaga atat mitropolitul, cat i episcopii no§tri, deoarece biserica greco-orientala, ca autonoma are dreptul de ali alege pre capii sal, care drept erecunoscut i in declaratoriul iliric". Al doilea motiv de nemultumire 1-aconstituit faptul ca romanii din dieceza Timi§orii se impart, parte catredieceza Aradului, parte catre Caransebe§, iar Timi§oara ramane cu totul inmainile sarbilor, pana ce, fail scaderea vreunei pAqi, putea fi in Timipara §iun episcop romanesc..." " Festivit4i1e care au avut loc in Banat, la Arad,Beiuq, pe teritoriul regimentului de granita 45, prilejuite de restaurareamitropoliei, au constituit o buna ocazie pentru manifestarea solidaritaciinationale peste deosebirile confesionale, pentru tolerança, armonie §iir4e1egere cu toate confesiunile §i etniile din aceste teritorii. La Arad, lafestivitaci au participat §i romanii greco-catolici". La Caransebeq au participat §ireprezentan;ii bisericii romano-catolice, s-au adus mulcumiri concetaienilorgermani §i evrei, remarcandu-se buna intelegere ce domnqte intre locuitoriiacestei comune, unde ura nacionala sau religioasa nu au prins pana acumradacini" 47. De la Bei.g, Teodor Pop scria, in 22 ianuarie 1865: Noi voim

" Concordia", V, 1865, 2(361), 7/19 ianuarie, P. 5." I. D. Suciu, Monografia Mitropoliei Banatului, p. 187. Nemulcumirea bIn4eni1or a

fost exprimatä de Andrei Mocioni intr-o scrisoare clue A. aguna la sligitul anului 1864, veziI. D. Suciu, Radu Constantinescu, op. cit., P. 858-859.

" Concordia', V, 1865, 2(361), 7/19 ianuarie, P. 5." Relatari de la festivitgfile care au avut kc In Banat, la Belinc, Oravifa, Bocfa Rommng,

Refip, Flget, Carznsebef, Cerneteaz, Tilnifoara, Giulv1z, Mehadia, In Concordia", V, 1865,nr. 2, 3, 5, 6, 7.

Concordia", V. 1865, 3(362), 10/22 ianuarie." Ibidem, P. 11."

www.dacoromanica.ro


a stima §i a sespecta toate naciunile §i confesiunile fi voim a trai in cea maicordiala fraVetate cu toci patriocii no§tri, de orice nacionalitate sau religie; insadorim noi asemene sa fim respectaci, asemene sa fim tratar ".

Optimismul general a fost treptat estompat de nesiguranca populacieidin comunele mixte, din localitaiile romane§ti sau sarbe§ti arondate la cealaltamitropolie naVonala. Ziarul sarbesc Srbrobran" aprecia a desparcirearomanilor de ierarhia sarba corespunde pe deplin dorinlelor poporuluisarbesc, dar, totodata, protesta ca sa nu se deie romanilor nici cea mai micabiserica sarbeasca caci la aceasta n-au nici un drept". La randul OnNapredak" cerea garantii, temandu-se a comunitalile sarbe§ti care poatevor veni sub eparhia romana se vor despoia de nationalitatea lor" ". Peteritoriul Regimentului de granila germano-banatic exista spaima ca neavandpreoli §i inteligenta de na/ionalitate romane, in comunele mixte sau curatromane§ti locuitorii se vor declara pentru patriarhia sarba". In acel momenterau preoci sarbi nu numai in comunele in care romanii erau in minoritatePanciova, Pocitia, Brestovav, Gai, Samos, Tiripaia dar §i in cele in care eraumajoritari: Satu Nou, Alibunar, Dolovea, Maramorac, Cuvin, Comolnita,Sevcherin, Dolnitia. 0 corespondenca din 13 ianuarie 1865, din acesteteritorii, cerea sa mijloceasca la locurile inalte ca nici un roman sa nu ramanamai mult sub ierarhia sarba fie in comunitap curat romane§ti, fie in celemixte" 5°. Nesiguranta qi mai mare era pe teritoriul eparhiei Timi§orii. Uncorespondent din zona scria semnificativ pentru atmosfera de incertitudine cedomnea printre credincio§ii din acesta eparhie: cu durere simlim ca aceastaviitorime fericitoare nu vine pentru noi romanii din dieceza Timi§orii, cacinoi din contra am pierdut speranca luminarii noastre", vazandu-se in douldesparcici"".

Momentul a prilejuit §i inevitabilele comparacii cu biserica greco-catolica, a reactualizat dezbaterea in problemele administraVei bisericeti, asinodalitacii i constitutionalitacii celor doul biserici. Dupa 10 ani de larestaurarea mitropoliei greco-catolice, presa reclama Inca necesitateaconvocarii sinoadelor, deoarece mitropolia unita nu qi-au tras principiile pecare ea se bazeaza, adica facultacile de a alege pe mitropolici, episcopi prinsinoade compuse din clerul inferior §i din mireni, nu e constatata autoritateapublica a sinoadelor de a influer4a in destinele de instrucciune §i de cult, de aliameliora existenca sa temporarr. Comparand cele doua biserici,Concordia" semnala doua fenomene total diferite ce rezultau din relaciasolidaritate confesionala solidaritate naiionala. In timp ce in bisericaortodoxa fenomenul dominant era cel a dislocarii vechii solidaritaci confesionale,

" Concordia", V, 1865, 17/29 ianuarie, p. 19." Re1atari1e presei sirbe§ti dupl. "Concordia", V, 1865, 3(362), 10/22 ianuarie, p. 9.'`' Pentru situa/ia de pe teritoriul Regimentului germano-banatic vezi Concordia", V,

1865, 6(365), 22 ianuarie/2 februarie, p. 23.'' Concordia", V, 1865, 10(369), 16/4 februarie, p. 39.

www.dacoromanica.ro

15 Biserica ortodoxl romanl, 1864-1868 169

a legaturii biserice§ti sarbo-romane, in biserica greco-catolica exista oputernica tendinä de integrare in cea romano-catolica, de anulare aindividualitacii ritului sau oriental: cand romanii greco-orientali scapa prinstabilirea mitropoliei de fuziunea §i calamitacile sale cu sarbii, noi romaniigreco-catolici, din contra, iar4i prin infiintarea mitropoliei ne confundam inalt abim mai formidabil, adica in abimul occidentului, in periclitarea de a fifuzionaV odata cu imensele naciuni de rit romano-catolic, lipsindu-ne uniculinstrument moral, exersarea viecii noastre constitucionalo-biserice§ti consa-crate prin decursul secolelor, singura apta de a pune piatra independei4eibisericii noastre, nedebilitandu-se cu acea unitate catolicr 52

in vederea reglementarii diferendelor romano-sarbe legate de patri-moniul comun, Viena a dorit rezolvarea chestiunii pe cale amicall, nu prinprocese. Prin scrisoarea din 8 ianurie 1865, comisarul imperial la congres ainvitat deputacii romani la Carlovi; pentru data de 5 februarie ". Procedurafixata prin rezoluVa imperiall din 24 decembrie 1864 prevedea constituirea adoua corpuri reprezentative, din cler §i mireni, unul sarbesc §i unul romanesc,care sa trateze chestiunea fondurilor comune §i a manastirilor 54. Comentandaceastä procedura, presa romaneasca" aprecia a era mai bine sä se convoaceun congres romanesc, care sa se punä in legatura cu cel sarbesc pentruimparcirea averilor", avand in vedere §i opozicia declarqata de P. Cernoevicifaca de aceste tratative, consemnata de ziarul vienez Wanderer"'.

Auspiciile sub care se intrunea congresul nu erau dintre cele maifavorabile §i speran;ele intr-o rezolvare amicala a diferendelor se indepartaupe masura apropierii intalnirii. in ajunul tratativelor, presa romaneasca notacu scepticism: dupa experier4e1e §i imprejurarile de pana acum cu greul§i vaputea face cineva mari sperance pentru un rezultat mulvumitor", sarbii §i maivartos corifeii lor sunt mult mai suparaci §i intarataV pentru mitropolianoastra, cleat ca sa poata avea i manifesta recenta plecare spre o impacaciunefra;easca cu romanii in privinta fondurilor §i manastirilor". Ingrijora cam-pania lui P. Cernoevici, dar exista §i increderea in demersul lui AndreiMocioni §i al deputaçilor din zona Timi§orii de a ca'§tiga o dieceza ortodoxaromana in Timipara", peptata de la apropiatul congres 57.

Corpul reprezentativ romanesc s-a intrunit la Carlovic in 8/20 februarie1865. Sub prerdenVa mitropolitului Andrei Saguna, la §edincele corpului

' Mitropoliile romine, ibidem, p. 37." Acre oficioase..., p. 24.34 Ibidem, p. 25-26." Concordia" acordI spapi mari congresului in numerele 16-17, 19-24, 28, 36 din 1865.' Concordia", V, 1865, 15 (374), 21 februarie/3 martie." Concordia", V, 1865, 16 (375), 25 februarie/9 martie, p. 61-62.

www.dacoromanica.ro


reprezentativ romanesc au participat Procopie Ivacicovici, episcopul Aradului,Constantin Gruici, protopopul Hasia§ului, Joan Marcu, protopopul Lugojului,Iosif Be lei, protopopul Väràdiei, Nicolae Andreevici, directorul §colilor nationaledin Caransebe§, Andrei Mocioni, Vincenciu Babe§, Sigismund Popovici,Demetriu Haçeganu, Aurel Maniu §i Lazär Ionescu". Documentele elaboratein 6 octombrie 1864" de V. Babe§, A. Mocioni §i episcopul Ivacicovici au fostacceptate §i adoptate ca propuneri ale corpului reprezentativ roman impreunäcu propunerea separatä a lui Andrei aguna, mai cu seamI din punct devedere bisericesc", formulatä in prima §edin0 a reprezentançilor romani,consacratI aspectelor procedurale §i organizatorice. Corpul reprezentativroman a adoptat principiul egalei indreptachi a pariii romane la fondurileclericale, exclusiva indreptVre la mänIstirile Hodos, Bezdin, Sf. Gheorghe §iMesici, pornind de la premisa cä aceste fonduri §i bunuri au fost necondi-Vonat comune, nepurtand nicicand caracter naVonal, ci in genere exclusivconfesional". S-a adoptat ca bazI de negocieri propunerea formulaa in 6octombrie 1864 ca mod de calcul pentru imparçirea fondurilor, care stabileasuma cuvenitä patiilor proporcional cu contribuVile eparhiilor sarbe §iromane la averea comunä a mitropoliei. Potrivit calculului paqii romane Iirevenea 556 500 fl. din fondul clerical §i 318 600 fl. din fondul inalienabil, intotal 875 100 fl. In privinça celorlalte fonduri administrate la Carlovq, corpulreprezentativ roman a pretins participarea studencilor romani la beneficiilefundaVilor §colare §i cele intemeiate de Putnik, fondul pentru re§edintaepiscopala de la Arad, in valoare de 7 303 fl. v.a. §i fondul de 1 484 fl. 91 8/10cr. fondat de Raiacici pentru un seminar romanesc. S-a mai cerut jumatate dinveniturile rämase dupä ultimul mitropolit comun, cel putin jumatate dinprepl re§edinçelor §i bunurilor episcopale de la Var§ec §i Timi§oara, un ajutorepiscopului de Caransebe§ pentru inzestrarea eparhiei".

Pentru administrarea fondurilor ce reveneau mitropoliei romane, lapropunerea lui Andrei aguna s-a format o epitropie provizorie, constituitàdin episcopul Aradului, 2 membri §i 2 supleançi din cler, 4 mireni §i 4 suple-aq din granqa militarl, 1 casier §i 1 controlor, intre ace§tia fiind desem-

" Protocolul despre fedinfele conferenfiale finute in urmarea inaltului intimat alministerului de stat din 29 decembrie 1864, nr. 8 642, din partea corpului reprezentativ romingreco-oriental in Carlovir, incepind din 20/8 februarie 1865, in Acte oficioase..., p. 23-34.

" Cele doug documente redactate de V. Babe§ §i A. Mocioni in octombrie 1864 seintitulau: 1. Opiniunea membrilor romini din comisiunea aleas1 in sinodul general pentru cerce-tarea fondurilor administrative in Carlovif fi emanciparea parrilor componente nafiunii romSne0 celei sirbefti; 2. Proiect de program al reprezentanfilor romani la sinodul episcopesc inCarlovir in privinfa despIrririi ierarhice a rominilor de clträ sirbi,in Acre oficioase..., p. 69-119.

" Pe larg chestiunea in Opiniunea membrilor romini..., in Acte oficioase..., p. 69-73 §iin Protocolul .edinfelor corpului reprezentativ romin finute la Carlovif, incepind cu 20/8februarie 1865, in Acte oficioase..., p. 28-31.

www.dacoromanica.ro

17 Biserica ortodoxi rominl, 1864-1868 171

nati protopopii Constantin Gruici §i Joan Marcu, directorul §colar NicolaeAndreevici, Andrei Mocioni, George Popo, George Fogara§i, Nicolae Ziga,Iosif Seracin, Constantin Udrea, Atanasie Sandor §i LazAr Ionescu".

Hoararile corpului reprezentativ roman, adoptate in edinta. din 16/28februarie au fost inaintate comisarului imperial Filipovici. Tergiversarearaspunsului din partea sarbä §i tendinçele de intimidare a deputaplor romaniau determinat corpul reprezentativ romanesc sä solicite dizolvarea §iabandonarea tratativelor ". A fost necesarä medierea comisarului imperialpentru inceperea tratativelor propriu-zise, care a avut loc in 5/17 martie 1865,in prezenca ierarhilor §i a 5 mireni de fiecare pane. La cererea patriarhului caromanii sà-§i formuleze pretentiile minime, Andrei aguna a propus suma de500 000 fl. Patriarhul a replicat a partea romanä poate fi mulçumita cu100 000 fl. §i a cerut sä facI o ofertä in jurul acestei sume. Mitropolitul romana redus pretenVile la 400 000 fl., la care partea sarba a precizat a maximul ceputea fi oferit romanilor era de 200 000 fl. Andrei aguna a respins oferta,declarand a nu se poate abate de la 400 000 fl.".

A doua rundä de tratative s-a desNurat in 6/18 martie 1865 sub auspicii§i mai nefavorabile. Patriarhul sarb a pretins formularea in scris a minimuluiirevocabil al pretenciilor romane§ti spre a le supune aproblrii congresului §i arefuzat sl ia in discucie chestiunea mänIstirilor, motivand a fondurile,rerdincele §i manastirile nu pot forma obiectul impIarii deoarece suntavere curat sarbeasa nationale. In aceste imprejurári, mitropolitul AndreiSaguna a declarat a amane la suma propusá anterior de 400 000 fl. i suginein continuare pretenVile referitoare la cele 4 mInastiri din teritoriul romanesc§i la celelalte fonduri sau despägubiri. Conferinta sarbo-romanä s-a dizolvatde la sine färä nici un rezultat".

edinta corpului reprezentativ roman din 7/19 martie 1865 a aprobatconduita negociatorilor, consemnand §i ercul tentativei de intelegere amicalàintre pärti. aguna §i Ivacicovici au supus aprobArii corpului reprezentativromanesc un apendice la chestiunea mInAstirilor, in care declarau a s-ar fimulcumit §i cu douä mAnästriri din cele 4 dacI sarbii ar fi acceptat tratativele,dar in noile conditii rIman la pretentiile formulate anterior. Mitropolitulaguna a propus incetarea activitaVi corpului reprezentativ romanesc §i ina-

intarea intregii documentacii comisarului imperial'.

6i Protocolul conferinfelor corpului reprezentativ roman finute la Carlow; Incepind cu2/8 februarie 1865,In Acre oficioase..., p. 31-34.

' Protocolul fedinfei corpului reprezentativ roman la Carlovif din 2/14 manie 1865, inAcre oficioase..., p. 35-39.

" Protocolul fedinfei corpului reprezentativ romän la Carlovif din 5/17 martie 1865, inActe oficioase..., p. 39-40.

a Protocolul fedinfei corpului reprezentativ roman la Carlovif din 6/18 martie 1865,inA cte oficioase..., p. 40-41.

" Protocolul fedinfei corpului reprezentativ roman la Carlovif din 7/19 manic 1865, inActe oficioase..., p. 41-45.

www.dacoromanica.ro


Esecul tratativelor a amplificat starile de incertitudine la nivelul comuni-taçilor bisericesti. Ingrijorarea cea mai mare era in randul romanilor dineparhia Timisorii. I-a dat expresie Andrei Mocioni, scriind a numerosulnostru popor din inima Banatului s-a lipsit nu numai de aviticul säu scaunepiscopesc din Timisoara, ci si de dreptul de un propriu episcopat In mijloculsäu, sfisiindu-se si imparlindu-se el Intre patru dieceze, dota romane si douastraine". Deputacii timisoreni din eparhia Timisorii au Inaintat o petiçieimparatului in 16/28 februarie In chestiunea episcopiei românesti timisorene.Al doilea motiv serios de ingrijorare 1-au constituit parohiile si protopopiatelemixte, care in opinia lui Andrei Mocioni reprezentau vreo 40 de comune, cuaproximativ 80 000 de romani, rämase pe mai departe sub autoritatea ierarhieisArbe pana la conscrierea lor prin comisii sztesemnate in acest scop. Esecultentativei de Implcare cu reprezentanta congresului sârbesc nu poate fi pusäpe seama naVunii sarbe, declara A. Mocioni, precizind a trebuie sä cultivamlegaturile noastre de fraVetate si solidaritate cu acea naciune".

Opinia sirbeasca despre tratative a fost exprimatà in presa austriaca.Considerind indrept4ite pretenciile rominilor de emancipare, autonomie,egala indreptatire si ierarhie proprie, corespondentul sirb remarca faptul anu a existat nici o opoziçie din partea cercurilor politice V a ierarhiei faca detendintele de separaçie. Dimpotriva, remarca acesta, sArbil au si motivepolitice de a fi pentru constituirea unei ierarhii romane deosebite si pentrugarantarea ocarmuirii autonome". Ceea ce a nemultumit partea sirbeasca aufost caile si modalitatile de separaiie, faptul a rominii au cerut de la putereapolitica sa le aprobe un mitropolit, sá separe teritoriile bisericesti si sa decidaasupra impartirii fondurilor, ceea ce ameninça, in opinia lor, pozicia autonomaa sirbilor fata de austrieci si legile canonice ale bisericii ortodoxe. Dupa untrecut istoric comun, biserica sirba astepta ca rominii s'a.-si ocupe locul incongres si Ali expuna pretentiile, fiind unicul corp legal competent in aceastachestiune: Aceasta e scria corespondentul si dupa dreptul canonic calealegala exclusiva de a se putea inçelege sarbii cu românii. Orice alta cale e con-trail cu poziçia autonorna a bisericii sarbesti din Austria si cu normele eibisericesti. A cerca dregatoria politica ca ea sä dezlege ceva unilateral in aceastachestiune insemneaza a surupa autonomia bisericii ortodoxe nacionale printragerea puterii lumesti In lucruri bisericesti si a platui in contra axiomelorei canonice"". Srbobran" contesta, la rindul sail, orice drept al romanilor lafondurile bisericesti si la manastiri, scriind ca. daca cineva iese din colegiulcomun, dinsul nici nu poate pretinde ceva din averea colegiala".

" Andrei Mocioni, 0 reprivire la cele petrecute de curind la Carlovir in Concordia",V, 1865, 23 (382), 20 martie/2 aprilie, p. 89.

' Corespondenra pentru Ost und West", La chestiunea sirbo-romina, semnatl G.V. itsa fost preluati de Concordia", V, 1865, 24 (383), 25 martie/6 aprilie, P. 95-96.

" V. Gradinaria, Ceva despre interesele romino-sirbe, (Srbrobran", nr. 23/1865), InConcordia", V, 1865, 28(387), 8/20 aprilie, p. 111.

www.dacoromanica.ro

19 Biserica ortodoxl rominä, 1864-1868 173

Dupa ercul tratativelor la sinod §i la congres, decizia in chestiuneaseparatiei fondurilor comune §i a mangstirilor a fost transferata inaltelorforuri. in aprilie §i iulie 1865 aguna a inaintat ministrului Schmerling cereripentru rezolvarea finala a separatiei ierarhice". Treptat chestiunile politice aueclipsat pe cele biserice§ti §i problema separatiei a ramas suspendata, dep lanivelul comunelor au inceput sa se manifeste abuzuri la conscrierea comuni-tatilor, generand sari de tensiune §i confruntare. Dupa 1867, chestiunea des-partirii averii comune §i a mangstirilor a fost incredintata dietei Ungariei, carea transferat-o tribunalelor ordinare. Legea IX din 1868 a recunoscutmitropolia romina, raporturile ei cu statul i cu mitropolia sirba".

Abia In congresul national bisericesc din 1868 chestiunea separatiei afost reluata, constituindu-se o cornisie din 9 persoane, in frunte cu episcopulIvacicovici, insarcinata sa redacteze un document pentru o intelegere cu con-gresul national sirbesc asupra tuturor diferendelor ce au limas in suspensie.Din acest moment incepe o noul faza in procesul separatiei, in care tratativeles-au alternat cu infruntari judiciare, ce s-a prelungit pina la inceputul primuluirazboi mondial.

Daca vechea solidaritate confesionala sgrbo-romgna s-a destrgmat infavoarea solidariatilor nationale, romana sau sirba in anii 1866-1868, caexpresie a fenomenului de laicizare a mi§carilor nationale ale celor douäpopoare s-a afirmat o alianta §i o cooperare politica la nivelul elitei celor douanatiuni pe baza ideii de nationalitate §i a principiilor liberalismului, care aufunctionat in momente cruciale pentru destinul celor doua natiuni in nouaorganizare politica a monarhiei.

THE HIERARCHIC SEPARATION OF THE ROMANIAN ORTHODOXCHURCH FROM THE SERBIAN ORTHODOX CHURCH

1864-1868

Abstract

The study deals with the beginning of the procesv of hierarchicseparation of the Romanian Orthodox Church from the SerbianMetropolitan See of Karlowitz inaugurated by the process of establishing thenational Orthodox churches. Initiated at the end of the 18th century in theOrthodox churches of the Austrian Empire, the phenomenon rendered

" Corespondença aguna Schmerling, la I. PuFariu, op. cit., p. 379-392.Concordia", V, 1865,69(428), 29 august/10 septembrie, p. 209-210.Protocolul Congresului nafional bisericesc de religiunea greco-risäriteanä

conchiemar in Sibiu pe 16/28 septembrie 1868, Sibiu, 1868, edint.a a III-a, 18/50 septembrie,p. 42.

'7'

-

www.dacoromanica.ro


topical the relationship between ethnicity and denomination as well as theinterdenominational and interethnical relations between the peoples of theEastern part of the Austrian monarchy. The Romanian-Serbian ecclesiasticrelations which functioned in the 18th century, within the framework of theOrthodoxy of Austria, under the sign of the "Illyrian privileges" was deeplyaffected by the progress of secular thought and modern nationalism, by theimpact of liberal ideas which contributed to the dissolution of the olddenominational solidarity. At the beginning of the 19th century thephenomenon developed from confrontation to separation, a decisive momentin the evolution of this process being the revolution of 1848 when theRomanians, for the first time, proclaimed the separation from the Serbianecclesiastic hierarchy.

The liberal régime established in 1860 in Austria initiated a new stage inthe process of the Romanian's separation from the Serbian hierarchy ofKarlowitz which, at the same time, represented the last stage in the attemptto restore the national Metropolitan Church. The separation was supportedby the Imperial as well as the Hungarian political circles, chiefly on politicalgrounds imposed by the alignment of forces within the monarchy, by therelationship between the dynasty and the nations of the Empire, by theinterethnic relations. The year 1863 was crucial for the Romanian OrthodoxMetropolitan Church within the framework of the reappraisal of Vienna'sattitude towards the Romanians and of Transylvania's part in the newconstitutional organization of the monarchy.

The Illyrian, Congress of 1864 and the Metropolitan Synod thatfollowed dealt with the issue of separation on the background of Romanian-Serbian denominational tension in parishes. The study reconstructs theRomanians' attitude towards the Congress, the position of the Romanianrepresentatives in the Synod, the Synod's decisions concerning the separationmatter, the Romanians' platform in the negotiations regarding the practical,administrative aspects of separation, the final conclusions of the negotiationsof 1865 and the beginnings of the separation proper, represented by theestablishment of the Romanian Metropolitan Church.

Pushed in the middles ground since 1866, after failure of thenegotiations of 1864-1865, the separation issue was resumed in 1868 by theNational Ecclesiastic Congress of Sibiu, that opened a new stage in theprocess of separation in which the negotiations aiming at an amiable agreementalterned with juridical confrontations in courts of justice designated by theHungarian Ministry for this very purpose, and persisted until the First WorldWar.

www.dacoromanica.ro

DIE RUMANISCHEN OFFIZIERE IN DER K. (U.) K.ARMEE. SOZIALER AUFSTIEG OHNE VERLUST DER

NATIONALEN IDENTITAT?

GI:INTER KLEIN

I. EINLEITUNG

Die Geschichte der Rumanen auf dem Boden des Konigreiches Ungarnbzw. der Habsburgermonarchie war ab Mitte des 19. Jahrhundertsgekennzeichnet durch den Kampf urn die Anerkennung und Gleichberech-tigung als Nation. Zunachst als Nation nur toleriert, erreichten es dieRuminen nach der Revolution von 1848/49 wahrend der sie auf der Seiteder Habsburger standen offiziell als Romanen bzw. Rumanen bezeichnetzu werden. Den bis dahin gebrauchlichen Namen Walachen oder Vlachenernpfanden sie mittlerweile als beleidigend.

In Siebenbargen wo die meisten Rumanen lebten erfiillten sich dieWünsche der Ruminen nach Anerkennung als gleichberechtigte Nation 1863auf den von Ungarn und Szeklern boykottierten Siebenbiirgischen Landtagin Hermannstadt. Diese Anerkennung war jedoch nur von kurzer Dauer,denn nach dem osterreichisch-ungarischen Ausgleich von 1867 galt inUngarn gemafl dem Nationalitatengesetz von 1868 der Grundsatz: Cuiusregio, eius natio'. Den Nationalitaten wurden zwar individuelle Rechteeingeraumt, der Charakter einer Rechtsperson jedoch abgesprochen. Mansprach von Ungarn slowakischer, serbischer, rumanischer Zunge etc.

Was den sozialen Aufstieg der nichtmagyarischen Nationalitatenbetrifft, so war dieser ohne Aufgabe der nationalen Identitat unmoglich, dennder Begriff Herr" wurde mit dem Magyarentum identifiziert1. Daher war esin Transleithanien selbstverstandlich, claf3 die Beamtenstellen ausschliefilichan Magyaren oder Personen, die sich zum Magyarentum bekannten,vergeben wurden. Auch wirtschaftlich konnte man nur reiissieren, wenn mansich assimilieren 1ieI, denn so Frencz Herczeg:Man kann nur bis fiinfhundert Katastraljoch ein Raize oder Schwabebleiben, wenn er mehr hat, mufi er zum Madjaren werden, wenn er ein seinemVermogen wiirdiges Leben fiihren will"2.

' Peter Hanik, Ungarn in der Donaumonarchie, Budapest 1984, S. 2922 Hanik, S. 292.

Revista istoria", tom VII, nr. 3-4, p. 175-189,1996

www.dacoromanica.ro

176 Giinter Klein 2

Es galt daher der Grundsatz:Ein Landmann kann ein Schwabe oder Slowake sein, ein Kulturmenschkann in Ungarn nur ein Magyare sein".

Es stellt sich nun die Frage, ob es iiberhaupt fiir Nichtmagyaren dieMoglichkeit gab, sozial aufzusteigen, ohne die nationale Identitat zuverlieren. Dazu boten sich die beiden gesamtstaatlichen Institutionen derk.u.k. Monarchie an, namlich das Aufknministerium bzw. die k. (u.) k.Armee.

Ziel vorliegender Arbeit ist es, festzustellen, inwieweit derOffiziersberuf sozial und wirtschaftlich attraktiv war, bzw. ob die Rumanenvon dieser Moglichkeit Gebrauch machen konnten, ohne ihre nationaleIdentitat preiszugeben. Dabei wird untersucht, ob die Zahl der rumanischenOffiziere in der k. (u.) k. Armee nach 1867 zu- oder abnahm, wobei sich dieUntersuchung auf die Dienstrange ab dem Hauptrnannsrang aufwartsbeschrankt, denn das Erreichen eines Subalteroffiziersranges ist nichtunbedingt als sozialer Aufstieg zu werten. Ein zusatzliches Augenmerk giltdem Offizierkorps zweier Regirnenter, deren Mannschaften hauptsachlichaus Rumanen bestanden.

II. DIE RUMANEN IN DER HABSBURGISCHEN ARMEE

Im Konigreich Ungarn spielten die Rumanen bis ins 18. Jahrhundertkeine militarische Rolle. Zwar gingen aus den Reihen des magyarisiertenrumanischen Adels beriihmte Soldaten hervor wie z.B. aus dem rumäni-schstammigen Haus der Hunyadis die iiberwiegende Masse der Rurninenblieb jedoch vom Wehrdienst ausgeschlossen, zumal die Rumanen in derRegel Leibeigene waren und somit des Waffentragens fiir unwiirdig befundenwurden.

Als nach den Friedensschliissen von Karlowitz 1699 unde Passarowitz1718 Siebenbiirgen bzw. das Banat endgultig an das Habsburgerreich fielen,fate man in Wien den Entschla, die Militargrenze, die sich zu jener Zeitvon der Adria bis zur Donau erstreckte, auch auf Siebenbiirgen und das Banatzu erweitern, zumal man mit der Grenzerinstitution durchaus guteErfahrungen gemacht hatte, und die Tiirkengefahr zwar geringer, aber nochnicht ganz gebannt war.

Zwischen 1762 und 1764 errichtete man die siebenbiirgische Militargrenze,wobei neben einem Szeklerregiment und einem gemischtsprachigenDragonerregiment auch zwei rumanische Grenzregimenter aufgesteltwurden. Es handelte sich hierbei urn das I. Walachische-Grenz-Infanterie-

' Hanik, S. 292.

www.dacoromanica.ro

3 Die rumanischen Offiziere 177

Regiment" mit dem Standort Orlat (Winberg, Or lit) in Siidsiebenburgen unddas 2 Walachische-Grenz-Infanterie-Regiment" mit dem Sitz in NIsIud(Nassod, Naszod) in Nordsiebenbiirgen. Letzteres trug in Anspielung auf dielateinische Herkunft der Rumanen den Wahlspruch Virtus romanarediviva" auf seiner Regimentsfahne. Im Banat wurde 1775 das Walachisch-Illyrische-Banater-Grenz-Infanterie-Regiment" aufgestellt, aus dem 1833 jeein serbisches und ein rumanisches Regiment hervorging. Das rumanischeRegiment hatte seinen Standort in Caransebe§ (Karansebesch, Karánsebes).Die Bereitschaft der Rumanen auf die Szekler soll hier nicht eingegangenwerden Grenzsoldat zu werden, war nach anfanglichem Widerstand sehrgrof3, denn der Eintritt in ein Grenzregiment bedeutete die Befreiung aus derErbuntertanigkeit. Die Rumdnen gelangten dadurch zum ersten Mal zueinem gemeinsamen Bewugtsein wenn auch nur als Stand, als Militargrenzsoldat,nicht nn nationalen Sinn" und besafkn nun die Moglichkeit, Grundbesitz zuerwerben. Als Kaiser Joseph II. 1784 eine Verstarkung der Militdrgrenzeverftigte, strömten die rumanischen Leibeigenen in Massen zu denKonskriptionsstellen'. Die ungarischen Grundherren versuchten, den Eintrittihrer Erbuntertanigen in die Grenzregimenter zu verhinder, was emengroflen Bauernaufstand in Sudwestsiebenburgen zur Folge hatte7. Der vonHoria und Clo§ca und Cri§an angefiihrte Aufstand konnte erst nachmassivem Militareinsatz gegen Ende des Jahres blutig niedergeschlagenwerden.

Die rumanischen Leibeigenen waren also bereit, ihr Leben zu opfern,urn Grenzsoldat zu werden, d.h in den Genufl ether sozialenStanderhohung" zu gelangen. Die rumanischen Grenzer dankten ihremKaiser diese soziale Standerhohung" mit Treue und Tapferkeit. Siebewahrten sich im Bayerischen Erbfolgelmeg (1778 17 9), rrn Zwe't nTurkenkrieg (1787-1792), im Italienfeldzug 1796 sowie in der Schlacht beAspern 1809 und der Völkerschlacht bei Leipzig 1813'.

Die siebenbarg sche Militargrenze erfullte ihre Aufgabe zur all ememenZufriedenheit, bis sich in der Revolution von 1848/49 das Sz klerreg'ment

' Nicolae Alexandru, Die Rumanen in der dsterreichischen Arm e. In. Auslandswassenschafth he Ge ellschaft 1(1952), S. 48. Béla Kbpeczi (Hg.), K rz G hIchtSiehenburgens, Budapest 1990, C 426; Val riu otropa, Districtul grarliceresc asaud nNapoca 1975, S. 95.

° Eugen von Fri denfels, Joseph Bedeus von Scharberg, Beitrage zur ZeitgeschichteSiebenbdrgens im 19. Jahrhunder, Wien 1876, 2. Bd., S. 361

Ktipeczi, S 425.' Vlad Georgescu, Istwia Rominilor. De la origini ping in zilele noastre, Bucure0

1992, S. 102; Kopeczi, S. 435.° Use Giirtier, Die Aufldsung der siebenbiirgischen Militargrenze, Diss. Wien 1947, S. 36

otropa, S 120-121.'

www.dacoromanica.ro

178 Ginter Klein 4

im Gegensatz zu den rumanischen Regimentern, die treu auf der Seite derKaiser lichen fochten von Anfang an auf die Seite der ungarischenRevolutionäre stellte. Dies und die Tatsache, &A der urspriingliche Grundfiir die Aufstellung der Grenzregimenter namlich die Tiirkengefahrentfallen war, veranlailte den Wiener Hof, die siebenbiirgische Militargrenze1851 aufzulösen, gegen den Widerstand der Rumanen, die urn einenFortbestand, ja sogar urn eine Ausweitung der Militargrenze baten ". ZumDank fiir ihr treues Verhalten wahrend der Revolution wurden diewalachischen Grenzregirnenter 1849 in Romanen"Grenzregimenterumbenannt ". Nach der Auflosung der Grenze schenkte der Kaiser denGrenzern umfangreiche Waldungen zur gemeinsamen Nutzung12. Der Ertragaus diesen Waldungen ermoglichte es den Rumanen, ihre nationalen undkulturellen Einrichtungenzu zu erhalten bzw. auszubauen, u.a. dasrumanische Obergyrnnasium in NIsAud, eine der wichtigsten Bastionen imKampf um den Erhalt der nationalen Identitat nach 1867".

1871, vier Jahre nach dem osterreichisch-ungarischen Ausgleich, wurdeauch die Banater Militargrenze aufgelost. Dies geschah nach Interventionender Ungarn, die zu Recht auf die veranderte militarische Lage hinwiesen, inWahrheit wohl den rumanischen bzw. siidslawischen Grenzern wegen derenVerhalten wahrend der Revolution von 1848/49 grollten ".

Die Grenzerinstitution verbesserte die soziale Lage der Rumanenerheblich, gleichzeitig bewirkte sie ein Erwachen der rumanischenNationalbew-ufitseins und gab den den rumanischen Grenzern das Gefiihl,einer militarischen Elite anzugehoren '5.

III. DIE K. (U.)K. ARMEE 1868-1914

Die Niederlage Osterreichs bei Koniggratz 1866 bewirkte nicht nur denosterreichisch-ungarischen Ausgleich von 1867, sondern auch einegrundlegen- de Reform des Heerwesens. Unter dem Eindruck derUberlegenheit des preuflischen Wehrpflichtigenheeres entschlA sich Wien,1868 die allgemeine Wehrpflicht einzufiihren. Nun hieg es: Will man denStaat demokratisieren, mug man die Nation mi1itarisieren"16.

'° Giirtler, S. 55." Walter Wagner, Die k. (u.) k. Armee Gliederung und Aufgabenstellung. In: Adam

Wandruzska/Peter Urbanitsch (Hrsg.), Die Habsburgermonarchie 1848-1918, Bd. V Diebewaffnete Macbt, Wien 1987, S. 184.

12 Gertler, S. 75; otropa, S. 263.Alexandru, S. 75; otropa, S. 264-265.Johann Cristoph Allmayer-Beck, Die k.(u)k. Armee 1849-1918, Giitersloh 1980, S. 127.

" Köpeczi, S. 425" Allmayer-Beck, S. 124.

"

-

- -

www.dacoromanica.ro

5 Die rum1nischen Offiziere 179

Die allgemeine Wehrpflicht dauerte 12 Jahre, von denen drei bzw. zweiJahre aktiver Dienst in der Truppe geleistet wurde, sieben Jahre bei derReserve und zwei bei der Landwehr. Neben der gemeinsamen k.k. Armee(seit 1873 k.u.k. Armee), die in beiden Reichshalften stationiert war, wurdennoch zwei zahlenmaflig kleinere Militareinheiten aufgestelk, die koniglichungarische Landwehr (I-Ionvéd) in Transleithanien und die k.k. Landwehr inCisleithanien.

Obwohl die Kommando- und Dienstsprache das Deutsche war, woraufKaiser Franz Joseph besonderen Wert legte, erwies sich die gemeinsameArmee keineswegs als Instrument der Germanisierung, sondern als frei vonjener nationalen Intoleranz, die in einzelnen Teilen der Monarchie blate.Sowohl in der Theorie als auch in der Praxis herrschte das Prinzip dernationalen Gleichberechtigung ''. Die Soldaten mufken lediglich 80 deutscheKommandos lernen, im iibrigen wurde die Regimentssprache gesprochen, dievon mindestens 20% der Mannschaft gesprochen wurde ". Es konnte alsodurchaus vorkommen, cla1 3 es mehrere Regimentssprachen gab, z.T. bis zu

Jeder junge Offizier mufke die Regimentssprache in spatestens dreiJahren erlernen.

a) DIE KONIGLICH-UNGARISCI-IE LANDWEHR (HONVED)

Der Status der Honvéd blieb seit der Grundung dieser Teilstreitkraftzwischen Wien und Budapest umstritten. Wahrend die einen die Honvéd alsTeil der Reserve ansahen, betrachteten sie die anderen als Teil einerzukiinftigen Nationalarmee. Wien durch die Erfahrungen von 1848/49gewarnt setzte zunachst durch, 613 die Honv6d nur aus Infanterie undKavallerie bestand, die Artillerie wurde ihr vorenthalten. In der Folge warden radikalnationalen Kraften in Ungarn jedes Mittel politischer oderwirtschaftlicher Erpressung willkommen so geschehen 1912, als man sichweigerte, zusatzliche Rekruten fur die k.u.k. Armee zu bewilligen um einenumfangreicheren Ausbau der Honv6d zu erzwingen".

Die Versetzung ungarischer Offiziere aus der gemeinsamen Armee zurHonvéd sowie die Wiedereinstellung entlassener Offiziere aus derungarischen Revolutions armee von 1848/49 gaben der Honvéd einendefinitiv nationalistischen Charakter". Dafür spricht auch die Tatsache, daf3 dieungarischen Offiziere ab 1906 die Moglichkeit besaf3en, zwischen demEintritt in die gemeinsame Armee bzw. dem Eintritt in die Honv6d zu wahlen2'.

Gunther E. Rothenburg, The Army of Francis Joseph, West Lafayette 1976, S. 118.Johann Christoph Allmayer-Beck, Die bewaffnete Macht in Staat und Gesellschaft.

In: Wandruzska/Urbanitsch, S. 98." Allmayer-Beck, Die k.(u.)k Armee..., S. 133." Gunther E. Rothenburg, The Habsburg Monarchy and the Nationality Problem in

the Nineteenth Century 1815-1914. In: Austrian History Yearbook 3(1967), S. 77.21 Rothenburg, ebd.

fuel.

www.dacoromanica.ro

180 Ginter Klein 6

Von 78 Bataillonen der Honvéd waren nur 23 rein ungarisch, der Restwar gemischtsprachig oder nur fremdsprachig".

Es ware also begrundet gewesen, ahnlich der Regimentssprache dergemeinsamen Armee je nach Bedarf Bataillonssprachen einzufiihren, um dieVerstandigung mit den verschiedenen Nationalitaten angehorenden Soldatenzu erleichtern. Die fiihrenden Kreise hielten dies aber nicht ffir wichtig. Dieungarische Sprache blieb bis zum Ende die offiziell gebrauchliche Sprache inund aufler Dienst. Allein die kroatischen Einheiten bildeten eine Ausnahme,bei denen die eigene Muttersprache zur Kommando- und Regimentssprachewurde"".

Es ist daher verstandlich, dafg die nichtmagyarischen NationalitatenUngarns mit wenig Begeisterung in der Honved dienten, und wenn es ging,sich diesem Dienst zu entziehen versuchten. So sah man sich z.B. imPrefgburger Honvéd-Distrikt genotigt, eine Erlaubnis zu erlangen, urn unterden Siebzehnjahrigen zu werben".

In Siebenburgen war der Einflufg der rurnanischen politischen Kreisebesonders stark, so dafg ein Teil der wehrpflichtigen Jungen iiber die Grenzefliich tete" ".

Bei den Wehrpflichtigen, die in der gemeinsamen Armee dienten, wareine ahnliche Entwicklung nicht zu verzeichnen. da man die k.u.k. Armeeoffensichtlich nicht als Assimilierungsinstrument betrachtete.

b) DIE K.K. LANDWEHR

Der Aufbau der k.k. Landwehr in der westlichen Reichshalfte vollzogsich mit viel weniger Enthusiasmus als der Aufbau der Honv&I. Da sie imGrunde genornmen lediglich als Gegengewicht zur Honvéd geschaffenworden war, hatte dies eine überaus grofk Sparsarnkeit bei der Bewilligungvon Geldmitteln zur Folge 26 Dies sollte sich jedoch ab derJahrhundertwende andern, als die k.k. Landwehr friiher als die Honvéd mitArtillerie und modernem Gerat ausgestattet wurde".

Anders als bei der .Honvéd gestaltete sich die Aufstellung einesgeeigneten Offizierkorps viel schwieriger, so dafg man auf pensionierte, nichtmehr reservepflichtige Offiziere sowie geeignete Bewerber aus demZivilstand zuriickgriff".

" Tibor Papp, Die koniglich-ungarische Landwehr (Honvéd) 1868 bis 1914. In:Wandruszka/Urbanitsch, S. 652.

" Papp, S. 652." Papp, S. 639.

Papp, S. 649.Wagner, S. 427.

" Wagner, S. 427-428." Wagner, S. 419.

.

.

www.dacoromanica.ro

7 Die rumlnischen Offiziere 181

Die k.k. Landwehr war nicht als Assimilierungsinstrument gedacht. DieVorschriften Uber Kommando- und Dienstsprache waren mit denen desgemeinsamen Heeres identisch. Dementsprechend gering war derWiderstand der nichtdeutschen Nationalitaten Cisleithaniens gegen denDienst in der Landwehr. Die einzigen, die Widerstand leisteten, waren diedalmatinischen Bocchesen, die seit der venezianischen Herrschaft vonjeglichem Militärdienst zu Lande befreit waren ". Im Unterschied zu ihrenBriidern jenseits der Karpaten entzogen sich die Bukowiner Rumanen demDienst in der Lanwehr nicht, zumal dieser nicht so lange dauerte wie dernormale Wehrdienst und auflerdem die Moglichkeit bestand, bei derElitekavallerie der Ulanen zu dienen".

IV. DAS K.(U.)K. OFFIZIERKORPS

Das habsburgische Offizierkorps war schon im 17. und 18. Jahrhundertstarker multinational zusammengesetzt als alle anderen Armeen jener Zeit,ohne aber den multinationalen Charakter des Reiches zu widespiegeln, dennunter den Offizieren befanden sich viele Franzosen, Spanier, Schweizer undFlamen".

Die Niederlage bei Koniggratz welche den Zustrom deutscherOffiziere aus dem siiddeutschen Raum beendete und der grofkre Bedarf anOffizieren nach der Einfiihrung der allgemeinen Wehrpflicht führten dazu,da13 nach 1868 immer mehr Offiziere aus den Reihen der Nationalitaten desHabsburgerreiches stammten. Das k.u.k. Offizierspatent war weder an dienationale noch an die soziale Herkunft gebunden, auch die Konfession spieltebei der Aufnahme ins Offizierkorps keine besondere Rolle. Da die k.u.k.Armee keine Nationalitaten sonder nur Volksstamme" kannte, war derBeruf des Offiziers auch fiir Manner aus den Reihen der nichtmagyarischenBevolkerung Transleithaniens attraktiv, da sie in der Armee den Ungarngleichgestellt waren und nicht als Ungarn rumanischer Zunge" etc. galten,sondern als Rumanen, Serben, Slowaken usw.

Die religiose Zugehorigkeit war kein Karrierehindernis. Dies galt auch fiirJuden. Wahrend es 1910 in der preuf3ischen Armee keinen einzigen aktivenjiidischen Offizier gab in Frankreich waren es 720, in Italien 500 dienten2.179 judische Offiziere in der k.(u.)k. Armee". Unter den Reserveoffizieren

" Wagner, S. 420." Wagner, S. 419." Robert A. Kann, The Social Prestige of the Officer Corps in the Habsburg Monarchy

from the Eighteenth Century to 1918. In: Bela K. Kirily/Gunther E. Rothenburg (Hrsg.), Warand Society in East Central Europe, Vol. I, New York 1979, S. 116.

' Rothenburg, The Army of Francis Joseph, S. 128.

www.dacoromanica.ro

182 Ginter Klein

waren die Juden sogar Uberreprasentiert, denn sie stellten 18% der derReserveoffiziere bei einem Gesamtbevolkerungsanteil von 5% ".

Auch die soziale Herkunft spielte nach 1868 eine immer geringereRolle. Anders als in Preufkn/Deutschland, wo es fast nur adlige Generalegab, spielte der Adel in der k.(u.)k. Armee eine weniger bedeutende Rolle.Waren 1850 noch 89% der Generale adlig, so waren es 1890 66% und 1918sogar nur noch 32% ". Fur bUrgerliche Offiziere bestand die Moglichkeit derNobilitierung nach 40 Jahren Dienst oder 30 Jahren Dienst und Teilnahme aneinem Feldzug". In der zweiten Hafte des 19. Jh. gab es allerdings kaum nochNeunobilitierungen im aktiven Offizierkorps der k.(u.)k. Armee'. Offizielwurde das Verhaltnis zwischen adligen und nichtadligen Offizierenfolgendermal3en beschrieben:

Das goldene Portepee adelt den Trager. Der Lieutenant, derFeldmarschall, der Kaiser und K6nig: sie alle tragen das gleiche Portepee" ".In einer Belehrungsschrift für Offiziere hiefi es: Mit dem Offiziersgrad hatder hetreffende eine Stellung in der Gesellschaft erhaken, wird er vollgiltigesMitglied derselben, und jeder frühere Unterschied der Geburt ist für ihnganzlich verschwunden, denn der Offizier genie& die persönlichen Rechtedes Edelmannes. Mit ihm als Kamerad in demselben Regiment dienen dieStikine der stoizesten Familien des Landes und selbst die Prinzen deskaiserlichen Hauses, dem er den Eid der Treue geschworen"'.

Was die materielle Lage der Offiziere betrifft vor allem derSubalternoffiziere so waren diese finanziell erheblich schlechter gesteilt alsdie deutschen Offiziere. Trotzdem hid es: Nach dem diplomatischenDienst ist der militarische der besthononerte im Staate" ". Urn eine sozialeVerelendung der Offiziersfamilien zu vermeiden, mulken die zukimftigenOffiziersgattinnen hohe Kautionssummen vor der Eheschlidung aufbringen,was dazu Wine, clag nur 36% der Subalternoffiziere verheiratet waren (beiden Stabsoffizieren waren es 66%) ". Uber die soziale Lage der k.(u.)k.Offiziere schrieb Roda-Roda:

HochmUtig (und doch mit einer Spur von Neid) blickten wie auf denBurger herab, der sich fur Geld rackerte. Seine Arbeit schien uns niedriger

" Rothenburg, ebd." Ulf Sereinigg, Das altösterreichische Offizierkorps 1868-1914. Bildung, Avancement,

Sozialstruktur, wirtschaftliche Verhältnisse, Diss. Wien 1983, S. 97" Nokolaus von Preradovich, Fiihrungsschichten in Osterreich und PreuBen

(1804-1910), Wiesbaden 1955, S. 7." Sereinigg, S. 99." Alfons Danzer, Unter Fahnen: Die Völker Osterreich-Ungarns in Waffen, Wien

1889, S. 85." Allmayer-Beck, Die k.(u.)k. Armee, S. 184." Rothenburg, The Army of Francis Joseph, S. 151." Sereinigg, S. 119.

8

www.dacoromanica.ro


Art. Wir brauchten nicht den Umweg über das Geld, um zum Gena zukommen; uns gab der Kaiser so vieles, was uns gliicklich machte:Schmuckfarben Pferde eine Waffe das Recht unsere Ehre mit der Waffezu schtitzen" ".

Trotz einer unberfriedigenden materiellen Lage und haufigenVersetzungen in z.T. alles andere als attraktive Standorte machte dat k.u.k.Offoizierkorps auf auslandische Beobachter einen guten Eindruck. DerDurchschnittsoffizier wurde beschrieben als: hard-working, hard-livingman, superior of average German officer..., more intelligent, more readilyadaptable in closer touch with his men, less given to dissipation andremarkably free from arrogance" ".

a) DIE K.(U.)K. RESERVEOFFIZ1ERE

Die Einfiihrung der allgemeinen Wehrpflicht in der Donaumonarchiefithrte zu einem Mangel an Offizieren, den man durch die Ausbildung vonReserveoffizieren beseitigen wollte. Zu diesem Zweck wurde am 5.

Dezember 1868 das System der Einjahrig-Freiwilligen" eingefiihrt. DieBedingungen flit. die Zulassung zum einjahrig-freiwilligen Dienst waren dieAbsolvierung eines Obergymnasiums, einer Oberrealschule oder einergleichrangigen Lehranstalt". Der Dienst war auf eigene Kosten abzuleisten,w as bedeutete, Einjahrig-Freiwillige die Kosten fur Bekleidung, AusrUstungund Verptiegung zu tragen hatte".

Da die Reserveoftiziere vor allem aus den Reihen der sozial privilegiertenErni ahrig-Fretwilligen" stammten, konnten nur die Nationalitaten mit einerzahlenmag grofkren Mittelklasse viele Reserveoffiziere stellen.Nationalitaten mit einem ausgepragt bauerlichen Charakter wie Slowaken,Slowenen, Ruthenen und Rumanen waren unter den Reserveoffizierenzunachst kaum reprasentiert". 1906 waren von 1.000 Reserveoffizieren 589

Deutsche, 257 Magyaren, 98 Tschechen, 29 Polen und 16 Serbokroaten ".Daraus folgt, da13 von 1.000 Reserveoffizieren 11 (1,1%) Rumanen,Ruthenen, Slowaken oder Slowenen waren (bei einem Bevolkerungsanteilvon 22,2%). 1910 stellten die Rumanen 0,6% der Reserveoffiziere".

" Zit. in Allmayer-Beck, Die k.(u.)k. Armee, S. 184." Henry Wickham Steed, The Hapsburg Monarchy, London 1914, S. 61." Sereinigg, S. 46." Sereinigg, ebd." Rothenburg, The Army of Francis Joseph, S. 128." Militirstatistisches Jahrbuch für dar Jahr 1906, Wien 1907, S. 143." Militar-Statistisches Jahrbuch für dar Jahr 1910, Wien 1911, S. 143, S. 145-146.

www.dacoromanica.ro

184 Giinter Klein 10

Zunachst zahlenmailig gering und von den aktiven Kameraden mit vielSkepsis betrachtet, gewannen die Reserveoffiziere bis zur Jahrhundertwendeimmer mehr an Bedeutung. Kamen 1878 auf 12 055 aktive Offiziere nur5 143 Reserveoffiziere!, so gab es 1901 16 648 aktive Offiziere und 12 265Reserveoffiziere".

V. DIE RUMANISCHEN OFFIZIERE IM K.U.K. OFFIZIERKORPS.STATISTISCHE ENTWICKLUNG

Da es keine allgemeine Statistik fiber die nationale Herkunft der derk.u.k. Offiziere gibt 50, ist es auflerordentlich schwierig, die Zahl derrumanischen k.u.k. Offiziere festzustellen. Der Verfasser dieses Artikels hatsich schlidlich dazu entschlossen, diese Zahl mit Hilfe der k.u.k.Milithrschematismen der Jahre 1868, 1897 und 1912 zu ermitteln.

Dabei wurden nur diejenigen Offiziere als der rumanischenNationalitat zugehorig betrachtet, die einen echt rumanischen Vor undNachnamen trugen. Dabei war sich der Autor durchaus im klaren, dafl derTrager eines echt" rumanischen Namens sich ohne weiteres als Osterreicherbetrachten konnte.

Eine andere Moglichkeit ware gewesen, anhand der vorhandenenStatistik iiber die Sprachkenntnisse der k.0 k. Offiziere, die rumanischenOffiziere zu ermitteln. Hierbei ergab sich aber die Schwierigkeit, da1 vielek.u.k. Offiziere mehrere Sprachen beherrschten, wobei aus der Statistik nichtgenau hervorging, welche Sprache ihre Muttersprache war, bzw. wie manMuttersprache definierte". Somit blieb nur die erste Variante iibrig.

Als unterste Stufe des sozialen Auftiegs wurde die Beforderung zumHauptmann gewertet. Dabei ergaben sich folgende Zahlen:

1868' 1897" 1912"

1 Generalmajor 1 Generalmajor1 Feldmarschalleutnant

4 Oberste 3 Oberste 11 Oberste1 Major 4 Majore 9 Majore

10 Hauptleute 15 Hauptleute 30 Hauptleuteinsges. 15 insges. 24 insges. 51

" Militarstatistisches Jahrbuch für das Jahr 1878, Wien 1879, S. 70." Militirstatistisches Jahrbuch fiir das Jahr 1901, Wien 1879, S. 144-145." Wilhelm Winkler, Der Anteil der nichtdeutschen Volkssamme an der osterreichisch-

ungarischen Wehrmacht, Wien 1919, S.2." Istvan Dealt, Der k.(u.)k. Offizier 1848-1918, Wien, Köln, Weimar 1991, S. 215." Militgrschematismus fiir das österreichisthe Kaisertum 1868, Wien 1868." Militarschematismus für das k.u.k. Heer 1897, Wien 1897." Militärschematismus fur das k.u.k. Heer 1912, Wien 1912.

www.dacoromanica.ro


Aus diesen Zahlen ist ersichtlich, daf3 die Gesarntzahl der rumanischenOffiziere zwischen 1868 und 1912 urn 246% wuchs. Die Zahl der Hauptleutewuchs urn 300%, die der Majore urn 900%, die der Oberste um 75%.Wahrend die Rumanen 1868 noch keinen einzigen General stellten, waren1897 ein Generalmajor und ein Feldrnarschalleutnant rumanischer Herkunft.Daf3 die rneisten rumanischen Offiziere es nur bis zurn Hauptrnann brachten,ist nicht als Benachteiligung zu werten, denn schlidlich wurde ja auch nichtjeder deutsche bzw. magyarische Offizier zurn General befördert.

Zwischen 1907 und 1912 verzeichneten die Rurnanen mit 22% diehochste Zuwachsrate an Offizieren under allen Völkern der k.u.k. Monarchie(im Vergleich dazu die Tschechen 6%, Po len und Ukrainer 18%, Serben undKroaten 18% "). Diese Zahlen verdeutlichen zum einen den grofienNachholbedarf, den die Rumanen auf diesern Gebiet hatten, zum anderen dieoffensichtlich grofk Bereitschaft der Rumänen, den Offiziersberufauszuilben. Wenn auch die Zuwachsraten bei den Offizieren rumanischerHerkunft sehr gro1 3 waren, so fielen sie doch insgesamt kaum ins Gewicht,denn 1906 waren von 1 000 aktiven Offizieren 79% Deutsche, 9,7%Magyaren, 4,7% Tschechen, 2,3% Polen, 2,2% Kroaten bzw. Serben %. Dierestilichen 2,2% bildeten Rurnänen, Ruthenen, Slowaken und Slowenen, diezusarnmen 21% der Heeressoldaten stellten". Diese Zahlen verdeutlichen, da1 3die Rumanen irn Offizierskorps alles andere als iiberreprasentiert waren ".Unterreprasentiert waren aber auch alle nicht-deutschen Nationalitaten.Selbst die Magyaren als Staatsnation, die 25% der Mannschaften stellten,bildeten nur 9,7% des Offizierkorps ".

Neben der allgemeinen statistischen Entwicklung wurde dasAugenmerk auf das Offizierkorps zweier rurnanischer" Infanterieregimentergerichtet, namlich das Infanterieregiment 50 (bis 1851 2. Romanen-Grenz-Infanterieregiment") mit dem Standort Alba Iulia (Karlsburg, Gyulafehervir)und das Infanterirregirnent 43 (bis 1871 13. Banatisches-Grenz-Infante-rieregiment 1848-Rornanen-Banater") mit dem Standort Caransebe§(Karansebesch, Karánsebes). Dabei ergaben sich folgende Zahlen:

Bein Infanterieregiment 50 mit einem Mannschaftsanteil von 71%Rurnänen im Jahr 1912 " stieg der Anteil der rumanischen Offiziere von11,7% im Jahre 1868" auf 11,9% im Jahre 1896' und 16,5% im Jahre 1912".

" Winkler, S.2.Rothenburg, The Army of Francis Joseph, S. 127.

" Winkler, S.1.1910 waren 0,9% der Berufsoffiziere und 7% der Mannschaften Rumanen

Statistisches Jahrbuch für das Jahr 1910, Wien 1911, S. 145-146; Dalt (S. 223) kommt lauteigenen Berechnungen auf einen Prozentsatz von 1,6% Rumänen unter den Berufsoffizieren.

" Winlder, S. 1-2." Maximilian Ehnl; Die.. osterreichisch-ungarische Landmacht im Sommer 1914.

Erganzungsheft 9 zum Werke Osterreich-Ungarns letzter Krieg", Wien 1934, S. 26." K.u.K. Militirschematismus 1868." K.u.K. Militarschematismus 1898.

K.u.K. Milithrschematismus 1912.

" (Militor-

www.dacoromanica.ro


Beim Infanterieregiment 43 mit einem Mannschaftsanteil von 78%Rurnanen im Jahr 1912" fiel der Anteil der rurnanischen Offiziere von 56,9%im Jahre 1868 " auf 15,3% im Jahre 1897" urn dann bis 1912 auf 18,5% " zusteigen. Der zahlenrnag grofie Riickgang an rumanischen Offizieren indiesem Regiment nach 1868 ist eine Folge der Auflosung der BanaterMilitargrenze im Jahre 1871. Trotzdem war das IR. 43 im Jahre 1912 diek.u.k. Einheit mit dem grofiten Prozentsatz an rumanischen Offizieren.Auffallend ist noch, dafi weder der Kommandeur des IR. 50 noch der des IR.43 Rumane war. Dies ist als Zugestandnis an die Magyarn zu werten, diewohl kaum Einheiten mit mehrheitlich rumanischen Mannschaften unterrumanischem" Kommando auf ihrem Staatsgebiet geduldet hatten.

Die Zahl der rumanischen Reserveoffiziere in den oben erwahntenRegimentern ist urn einiges niedriger als die der aktiven Offiziere. 1987 waren3,7% der Reserveoffiziere des IR. 50 Rumanen " (aktive Offiziere 11,9%).1912 stellten die Rumanen 9,3% der Reserveoffiziere dieses Regiments "(aktive Offiziere 16,6%). Auch beim IR. 43 ist dieser Trend zu beobachten.Lag der Anteil rumanischer Reserveoffiziere dieser Einheit 1897 noch bei12,5% ' (aktive Offiziere 15,3%, so fiel er bis zum Jahre 1912 auf 8,3% '(aktive Offiziere 18,5%). Diese Diskrepanz ist mit dem fast volligen Fehleneiner rumanischen Mittelschicht zu erklaren, denn es waren vor allem dieAngehorigen dieser Schicht, aus deren Reihen sich die Reserveoffiziererekrutierten.

VI. DAS K.U.K. OFFIZIERKORPS UND DIE NATIONALITATENFRAGE

1908, zum sechzigjahrigen Thronbesteigungsjubilaum Kaiser FranzJosephs, erging folgender Tagesbefehl an das Offizierkorps:Die Bedeutung des Offizierkorps, welches inmitten der politischen undnationalen Stromungen abseits der Politik stehend, wie ein Fels in derBrandung die Einheit des Staatsgedankens verkörpert, ist bei der Zusammensetzungdes Volksheeres unverhaltnismaffig gestiegen" ".

" K.u.K. Militarschernatismus 1912." Ehnl, S. 24." K.u.K. Militärschematismus 1868." K.u.K. Militirschematismus 1987." K.u.K. Militarschematismus 1897." K.u.K. Militärschematismus 1897." K.u.K. Militarschematismus 1912." K.u.K. Militarschematismus 1897." K.u.K. Militarschematismus 1912.72 Allmayer-Beck, Die k.(u.)k. Armee, S. 152.

www.dacoromanica.ro

13 Die ruminischen Offiziere 187

Dieser Tagesbefehl drückte den Wunsch aus nach einer ithernationalen,keiner Nation verpflichteten, dag heigt keiner Partei zuneigenden, sondernnur dern Kaiser verpflichteten und durch ihn dem Staate dienendenOffizierkorps ". Von den Offizieren wurde nur eine Art von Patriotismusverlangt: der Reichspatriotismus"".

Die meisten Offiziere hielten sich aus dem politischen Alltag heraus,gemag dern Goethe-Wort politisch Lied, ein garstig Lied". Fur Politikerund die parlarnentarischen Einrichtungen hatten sie nur VerachtungDies galt vor allem fin- die deutschen Offiziere, die 80% des Offizierkorpsstellten. Aber auch die k.u.k. Offiziere, die nicht deutscher Nationalitatwaren, betrachteten die Armee als ihre eigentliche Heimat, wozu vor allemdie aus innenpolitischen Gründen bzw. Sicherheitsgriinden immer wiedererfolgenden Garnisonsverlegungen beitrugen'. In einer deutschen General-stabsstudie von 1913 hieg es: Das Offizierkorps ist das wichtigste undzugleich effektivste Gegengewicht zum poyglotten Charakter der Armee"".

Eine Ausnahme stelhe der aus dem Karansebescher Grenzregimenthervorgegangene rumanische General Trajan Doda dar. Als General a.D.konnte er sich 1887 als einziger Rumane in ganz Ungarn in einern Wahlkreisgegen den Kandidaten der Regierungspartei durchsetzen, verzisctete aber aufdas Abgeordnetenmandat mit der Begriindung:Ich ware irn Reichstag der einzige und alleinige nationale Vertreter desrumanischen Volkes, und auf mir wUrde die Pflicht lasten, die schwergeschadigten und noch ernster bedrohten nationalen Interessen von nahezudrei Milionen StaatsbUrgern einzig und allein 423 Reichstagsabgeordnetengegentiber zu vertreten und zur Geltung zu bringen" 7s. Weil er bahauptete:Durch Gewahmittel und Machination ist das rumanische Volk aus alien seinenStellungen des verfassungsmagigen Kampfes herausgeworfen worden" ",verurteilte ihn das Schwurgericht in Arad zu zwei Jahren Staatsgefangnis und1.000 Fl Geldstrafe:Doda wurde spater vorn Kaiser begnadigt.

Zum Fall Doda mug gesagt werden, dag es sich um einen Offizierhandelte, der erst nach seiner Pensionierung ins politische Geschehen eingriff.Falle, in denen aktive rumanische Offiziere in den Nationalitatenkarnpfeingriffen, sind nicht bekannt.

' Allmayer-Beck, Die k.(u.)k. Armee, S. 152." Allmayer-Beck, Die k (u.)k. Armee, S. 183." Allmayer-Beck (Wandruszka/Urbanitsch), S. 106-107." Allmayer-Beck, Die k.(u.)k. Armee, S. 183." Alfons von Czibulka, Deutschlands vergessene Heere. Die osterreichisch-ungarische

Armee, München 1931, S. 22." Rothenburg. The Habsburg Army and the Nationality Problem..., S. 84." Eugen Brote, Die rumanischen Frage in Siebenbiirgen und Ungarn, Berlin 1895, S. 306." Brote, S. 401.

iibrig75.

www.dacoromanica.ro


Ganz anders die Reserveoffiziere, von denen es hie13:Aber es ware wohl falsch, wollte man meinen, dag die nationale

Propaganda ausschlieglich von auSen her durch Agitatoren in die Truppenhineingetragen worden waren. Vielnnehr befanden sich diese nicht selten inder Truppe selbst nämlich in Gestalt der Reserveoffiziere. Gerade für dieseoft aus sehr kleinen Verhältnissen kommenden Reserveoffiziere, war esschwierig, selbst wenn sie es wollten, sich dem nationalen Sog zu entziehen,denn der Abstand zur Mannschaft war bei ihnen nicht selten ein vielgeringerer als bei ihren aktiven Kameraden" ".Was die Rumänen betrifft, so ist das beste Beispiel dafürder Leutnant derReserve Iuliu Maniu.

VII. FAZIT

Der soziale Aufstieg innerhalb der k.u.k. Armee war ohne Verlust dernationalen Identitat durchaus moglich, zumal auf die Offiziere keinAssimilierungsdruck ausgeiibt wurde und die Bereitschaft sich assirnilierenzu lassen keineswegs Beforderungen beschleunigte. Ausschlaggebend fill- dieBeforderung waren Erziehung und Fortbildung und nicht die Nationalitatoder das Religionsbekenntnis".

Dail die Rumanen verstarkt von der Moglichkeit Gebrauch machten,innerhalb der k.u.k. Armee sozial zu reiissieren, urn dem Assimilierungsdruckin Ungarn zu entgehen, laSt sich anhand des benutzten Zahlenmaterials nichtbeweisen. Zweifellos war die k.u.k. Armee die Institution, die es einem amehesten ermoglichte, eine antirnagyarische Position einzunehmen, ohne &fill-zur Verantwortung gezogen zu werden, solange man eine unerschatterlicheKaiseretreue an den Tag legte. Beispielhaft dafiir war die Demonstration deskroatischen Infanterieregiments 71, die 1891 zu Ehren des kroatischen Banusvon 1848, General Jelan6, in Fiume stattfand und trotz heftigster ungarischerProteste far die beteiligten Soldaten ohne disziplinarische Folgen blieb.Ahnliche Demonstrationen rurnanischer Soldaten sind nicht bekannt.

Die Tatsache, daS die Rumanen um die Jahrhundertwende unter alienNationalitaten der k.u.k. Monarchie die höchste Zuwachsrate an Offizierenhatten, lagt sich wahrscheinlich mit dem bildungsmafligen Rfickstand derRumanen erklaren, der ab der Jahrhundertwende allmahlich verringert wurde.Interessant ware in diesem Zusammenhang ein Vergleich mit der Entwicklungbei den freien Berufen z.B. bei den Arzten oder Rechtsanwaken. Eineahnliche Entwicklung bei diesen Berufsgruppen wiirde die oben gemachteVermutung bestatigen.

°° Allmayer-Beck (Wandruszka/Urbanitsch), S. 117.Dak, S. 228.

www.dacoromanica.ro

15 Die rurnanischen Offiziere 189

Augerdem ist es fraglich, ob ein rumanischer Offizier, der wahrendseiner Laufbahn in Lemberg, Sarajevo, Czernowitz, Po la, Linz etc. stationiertwar, nicht zwangslaufig den Kontakt zu seinem Volk verlor, wobei seinNationalbewufksein einem ReichsbewuAstein" wich.

Symptomatisch daftir scheint die Figur des k.u.k. Hauptmans i. G.Pintea zu sein, der in einem Roman des bedeutendsten rumanischenRomanciers des 20. Jahrhuderts dem aus dem k.u.k. Offizierkorpshervorgegangenen Liviu Rebreanu folgende Aussage macht: Auch ich binRumäne, aber vor allem bin ich Offizier und Diener seiner Majestat desKaisers" ".

Liviu Rebreanu, Ion, Bukarest 1986, S. 436.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

SITUATIA BANATULUI LA SFARSITUL PRIMULUIRAZBOI MONDIAL

1918-1920

TATIANA DUTU

In multe privinçe, sfar§itul primului razboi mondial a constituit uninceput. Pentru multe popoare din rasaritul Europei incepea o noua era.Destramarea marilor imperii conducea la inceperea unei vieçi statale de sinestatatoare pentru cehi, slovaci, polonezi, sarbi, croaci §i alte popoare care, peaceasta cale, lqi desavarseau unitatea naVonala, a§a cum erau romanii. Procesuls-a desfa§urat pe parcursul mai multor ani, incheierea tratatelor de paceconstituind doar inceputul marilor realizari statale.

Una dintre cele mai dificile probleme, care a suscitat multe eforturi, afost aceea a frontierelor. Tactica fostelor mari imperii, care s-au formatconform dictonului divide et impera", §i-a aratat urmarile chiar §i dupaincetarea existerqi lor. Marea problema dintre Romania §i Serbia a constituit-oBanatul. Aceasta zona bogata i roditoare era obiectul pretenVilor celor douaskate vecine. Dar apartenenca Banatului i granica dintre Romania §i Regatulsarbo-croat nu constituia, 'in acea perioada, numai o problema a celor douastate. In cursul tratativelor desfavrate 'In cadrul Conferincei de pace de laParis, ea a capatat o importanO. europeana. Aceasta problema se Incadra inraportul Balcani Occident i interesele se dirijau in ambele sensuri. Pentruladle balcanice era importanta asigurarea unei securitati naiionale, sprijinitade catre Puterile Aliate. Pentru occidentali, zona Balcanilor prezenta oimportarna deosebita din punctul de vedere al unei extinderi de influeroeconomica §i politica.

Pentru rezolvarea problemei Banatului, aliaNii au incercat sa cina contatat de elementele de natura istorick etnografica, economica, cat §i de situaciastatelor implicate in cursul razboiului. Desfaqurarea evenimentelor s-aefectuat In trei planuri diferite: situacia din Banat, in primul rand; problemeleocumiei militare, §i apoi problemele de ordin administrativ §i politic.

In Banat, manifestarile populaciei romane pentru unirea cu Romania auinceput sä se intensifice chiar de la Inceputul primului razboi mondial. Dupasemnarea, la 13 noiembrie 1918, la Belgrad, a armistiVului dintre PuterileAliate §i Asociate i Ungaria, aceasta lupta a capatat noi dimensiuni. Conventia

Revista istorici", torn VII, nr. 3-4, p 191-204,1996

www.dacoromanica.ro

192 Tatiana Dup

militara referitoare la Armistitiu preciza ca: Guvernul ungar isi retrage toatetrupele la nord de linia marcata prin valea superioara a Somesului Mare,Bistrita, Mures (satul), valea Muresului, pana la confluenta lui cu Tisa,Mariathereziopol (Subotica), Baja, Fünkfirchen (Pecs), aceste localitati nefiindocupate de trupele ungare, cursul Dravei pana la unirea acestui rau cu frontieraSloveniei-Croatiei... Aliatii Vor ocupa cu drepturi depline regiunea evacuata, inconditiile pe care le va fixa Comandantul sef al Armatelor Aliate. Administratiacivila va ramane acolo in mainile guvernului actual...

...XVIII. Aliatii nu vor interveni in administratia interna a statului ungar" .Aceste prevederi au creat doua premise care au defavorizat atat Romania,

cat si pc romanii din Banat. in primul rand, trupele sarbe au ocupat Banatul,creand o situatie de fapt implinit. In al doilea rand, conducerea politica aUngariei a incercat sa foloseasca parghia administrativa pentru a mentineBanatul in cadrul statului maghiar.

Manifestarile romanesti din Banat au inceput imediat dupa 1 octombrie1918, la Lugoj. in urma unei mad manifestatii, se hotaraste infiintarea unuibatalion romanesc si a unui fond national, la care sa contribuie fiecare dupaposibilitati 2. La 31 octombrie 1918, la Timisoara, se constituie ConsiliulMilitar National Roman, care ii instiinteaza pe comandantii militari aiBanatului ca nu se vor supune decat Consiliului National Roman Central,forul conducator al Transilvaniei. Imediat, o sectie a Consiliului Militar seinfiinteaza si la Resita. La 4 noiembrie 1918, ofiterii si soldatii romani dinsudul Banatului hotarasc infiintarea garzilor nationale, cu filiale in fiecarecomitat. Concomitent, episcopatul din Caransebes ordona preotilor ca inbiserici sa nu mai fie pomenit imparatul austro-ungar, ci Inalta noastrastapanire nationala". Adunari similare se desfasoara, in aceasta perioada laCaranseb es, Oravita, Lugoj.si Mehadia.

Acest val de manifestari se declansase ca urmare a incercarii guvernuluiungar de a mentine integritatea teritoriala a Ungariei feudale. Sub lozincadreptului la autodeterminare a popoarelor din fostul Imperiu austro-ungar,guvernul Károlyi a convocat, la 31 octombrie 1918, o intrunire la Timisoara,in fata prefecturii. Cu acest prilej, Banatul a fost proclamat republica,iar avocatul dr. Otto Roth a fost numit comisar civil; It. col. Albert Barthaa fost nurnit, cu acest prilej comisar militar al Banatului. De asemenea, aumai fost alesi": Consiliul poporal banatean", precum si comisariifiecaruia din cele trei judete banatene. Adevaratul caracter al acestei republici

' Marturii. Desavärfirea unitatii nafional-sratale a poporului roman. Recunoafterea eiinternafionak. 1918, Vol. III (aug. 1918 iunie 1919), Edit. tiinlificI §i enciclopedica,Bucure0, 1986, p. 73-74.

2. I. D. Suciu, Banatul fi unirea din 1918, in Studii. Revista de istorie", nr. 6, tom 21,1968, p. 1 092-1 093.

' I. D. Suciu, Unitatea poporului roman. Contriburii istorice banärene, Facla,Timioara, 1980, P. 148.

2

-

www.dacoromanica.ro

3 Banat]] la sfir0tul primului rlzboi mondial 193

este dezvaluit de dr. Roth in memoriul pe care il adreseaza comandantuluitrupelor franceze de la Belgrad. Conducatorul Banatului, dirijat de la Budapesta,cerea protecVa trupelor franceze pentru acest organism autonom regional",care era Banatul'.

In ceea ce prive§te organizarea Banatului, imediat dupa semnareaarmistiVului de la Belgrad, trupele sarbe au patruns §i au ocupat acestteritoriu, ajungand, pana la 20 noiembrie1918, la raul Mure§, pe distanta de laSegedin la Lipova. In urma cererilor repetate ale romanilor, dupa o vizita ageneralului Berthelot in Banat, la 27 ianuarie 1919, acest teritoriu este ocupat,in mare parte, de trupele franceze. Aceste trupe vor desfiinca, la 20 februarie,la Timi§oara, Consiliul popular banaean (infiincat de autoritatile maghiare) §iII destituie pe Otto Roth §i pe alti functionari superiori.

AdministraVa franceza a fost benefica pentru Banat. Reluarea traficuluiferoviar pe liniile Lugoj-Ilia §i Caransebe§-Botqari a favorizat stabilirealegaturii directe cu trupele romane care se aflau deja la Ilia. Zona franceza deocupatie din Banat era organizata prin ordonanp 418/2 a ComandantuluiDiviziei 11 coloniale franceze §i constituia un judet, denumit judetul Lugoj.Acest jude; cuprindea patru cercuri (Lipova, Re§iça, Or§ova, Lugoj) §i 15pla§i (Bega, Bozovici, Buzia§, Faget, Caransebe§, Lipova, Lugoj, Mure§,Or§ova, Re§iça, Anina, Timi§, Reca§, Teregova §i Aradul Nou). Ofiçeriifrancezi dublau fiecare autoritate administrativa din acest judet. Generalulfrancez Leon Farret supraveghea intreaga administraVe civila, careia ii erasubordonata fotia executiva. Ordonanta mai prevedea ca 'Ana la Conferintade pace, Banatul ocupat sa aparcina Ungariei §i administraVa sa se exerciteprin vechii functionari, in numele guvernului ungar. Dar, guvernul maghiarnu avea dreptul sa numeasca nici un funccionar fara avizul generalului francezs.

Masurile luate de autoritatile franceze de ocupgie au nemulpmitpopulaVa romaneasa, dar apropierea armatei romane a u§urat a§teptarile sale.La 23 mai 1919, in urma InaintArii armatei romane, un grup de 550 dejandarmi romani au intrat in Lugoj, venind de la Deva. Colonelul francez le-apredat paza judeplui §i orasului Lugoj. In perioada urmatoare, este numitprimul prefect roman al fostului comitat Cara§-Severin. In raportul din 23iulie 1919, Valeriu Brani§te (reprezentantul Banatului in Consiliul Dirigent)cere numirea unui singur prefect pentru fostele comitate Timi§ §i Torontal §ireorganizarea co mitatelor Caras-Severin §i Timi§-Torontal. Admitereaacestor propuneri, precum §i noile numiri de prefec0 au constituit pa§iidecisivi catre unirea Banatului cu Romania la 3 august 1919.

Rezolvarea problemei Banatului a fost afectata de doul coordonatemajore, de ordin politic: atitudinea conducerii Romaniei faca de reglementarea

' Ibidem, p. 147-148.I. D. Suciu, Banatul ci unirea din 1918, p. I 103. Vezi i I. D. Suciu, Unitatea

poporului roman..., op. cit., p. 149-150.'

www.dacoromanica.ro

194 Tatiana Duvu 4

problemelor teritoriale §i de granita §i, in al doilea rand, atitudinea statelorvest-europene faca de zona balcanica §i, in special, fa0 de Romania. In ceea ceprivqte prima problerna, este de semnalat divergenta dintre Take Ionescu §iI.I.C. Bratianu, care a adus prejudicii rezolvärii problemei frontierelorRomaniei. Take Ionescu a initiat o serie de discutii, la Londra §i la Paris, cuTh. Massaryk, Nicola Pasi. §i E. Venizelos, pentru a contrazice parerea astatele balcanice nu sunt capabile O. realizeze un climat de echilibru §i realacooperare. El afirma cä intentia sa §i a celorlalti conducatori balcanici era de arezolva intre ei problemele litigioase §i a merge la Conferinta de pace uniti.Voiam sä ne impacam intre noi asupra granicelor a§a ca sa nu lasam pe alVi slni le impuna; cki mai bunä era lucrarea unei Impaciuiri prietene§ti decat aceeaa unei judec4i, care, adesea, este nedreapta pentru amandoul par-tile'.

I.I.C. Bratianu, 'MA s-a prezentat la Conferinça de pace de la Paris cuun program care pornea de la respectarea fidela a Tratatului din 1916. Inarticolul 4 al acestui Tratat se prevedea a Transilvania, inclusiv Cri§ana §iMaramure§, Banatul §i Bucovina sa revina Romaniei, 'in urma victorieiAntantei. Aceasta pozicie a condus la ercul convorbirilor lui LI. C. Bratianucu regentul Alexandru al Serbiei (11-13 ianuarie 1919), care s-a al-Ratfavorabil soluVei formulate de N. Pasiá §i Take Ionescu (crearea unei alianteintre Romania, Cehoslovacia, Grecia, Iugoslavia V Po Ionia, in vedereapastrarii status-quo-ului teritorial). Reaqia statelor balcanice era determinata.§i de desemnarea lor, in cadrul Conferirqi de pace, ca state cu intereselimitate". DelegaVa romana a protestat suginand a nu exista state cu intereselimitate, ci state cu influenca limitata", aceasta formula desemnand omodalitate de impunere a marilor puteri asupra statelor mici'.

In afara de acest tratament, In cadrul discutiilor pentru solucionareaproblemei Banatului, chiar Regatul sarbo-croat a protestat nu o data pentruarzarea sa pe aceeali treapta cu Romania. Sarbii suscineau ca romanii trebuietrataci in mod diferit, datorita faptului ca in timpul razboiului au incheiat pacecu Puterile Centrale. Aceasta problema, precum §i cea a atitudinii aliacilor, aFrarIei in special, fail de Romania i Regatul sarbo-croat este foarte binesubliniata in intensa corespondenca diplomatica. Astfel, intr-o nota redactata,probabil, de Laroche, la 7 noiembrie 1918, cu privire la politica franceza inAustro-Ungaria, se spune:

Cu romanii, cele doua probleme importante sunt cea a Banatului §i ceaa Transilvaniei...

.

_In Banat, sarbii creazà faptul implinit, ocupand teritoriile revendicatede romani in virtutea acordurilor internapnale. Evident, problema necesita

' E. Campus, Romania in Sud-Estul Europei (1912-1945), in Rominia In Sud-EstulEuropei, Edit. politick Bucure0, 1979, p. 157.

' Ibidem, p. 159.

www.dacoromanica.ro

5 Banatul la sfarqitul primului razboi mondial 195

un arbitraj, iar rolul autoritacilor interaliate de ocupatie nu va reu§i deck saindulceasca raporturile in perioada de tranzilie"8.

Din motive pe care tot diplomatii francezi le explica, Fraina trebuie sasuscina politica lui Bratianu de recurma4tere a tratatului din 1916 cabaza pentru revendicarile romane§ti. Francezii recunosc dreptul moral. §ipolitic al acestor revendicari, iar, in ceea ce prive§te tratatul incheiat cuRomania la 4/17 august 1916, considera cä statul roman §i-a achitat partea sa"9.

In ceea ce prive§te ocupatia Banatului de catre aliaci, poziciile franceze §iromane§ti au coincis de la inceput. Intr-un raport telegrafic adresat regeluiFerdinand de catre generalul Prezan, la 14 septembrie 1918, se preciza ca:generalul Berthelot a cerut guvernului francez ca, pe de o parte, toate trupelesarbe§ti care ocupa teritoriul pana la Arad inclusiv, sa fie trimise la vest deTisa, i, pe de aka parte, ca regiunea sa fie ocupata, pana la semnarea paciigenerale, de trupele franceze. Pentru evitarea unei tensiuni in relatiile intre noi§i sarbi, consider a solucia este acceptabila" ".

Iuliu Maniu era si mai radical atunci and afirma, in memoriul din28 noiembrie 1918, adresat rninistrului de externe al Frantei, a nu trebuie sase ingaduie ocuparea Banatului de cltre sarbi, deoarece aceasta ar puteagenera incidente de naturà a tulbura bunele relacii existente intre romani,iugoslavi i sarbi" ".

In raportul 5 284 al Adunarii Armatei Franceze din Orient asuprasitugiei din Ungaria (Belgrad, 27 decembrie 1918) se afirma cà BanatulTimi§oarei este o zona revendicata §i de romani §i de sarbi. Datorita ocupatieisarbe, aici s-au produs deja o serie de incidente de frontiera. Din aceastacauza, in document se afirma necesitatea evacuarii armatelor sarbe V aocuparii Banatului de catre trupele franceze. Dar, se afirma, daca aceastamasura este de naturà sà aduca satisfactie romanilor, deja ea starnqte o emoVeconsiderabila sarbilor" 12. AceleaV idei apar §i intr-un raport al ataptuluimilitar al Belgiei la Paris, generalul Joostens, referitor la situatia politica §imilitara din Balcani. El precizeaza cä Banatul este zona delimitata de Mure§,Tisa i Dunare".

Pe baza acestor considerente, diplomatii francezi au sustinutmodalitatea arbitrajului ca soluVe pentru concilierea revendicarilor romane§ti§i sirbe§ti. Mai mult, contele de Saint-Aulaire afirma a este nevoie sA se

° Documents diplomatiques francais sur Phistoire du bassin des Carpathes. 1918-1932,VoI. 1 (oct. 1918aug. 1919), Akademiai Kiado, Budapest, Institut des sciences historiques del'Academie hongroise des sciences, 1993, p. 63.

9 Ibidem, p. 65.lb Desävirfirea unitafii national-statale..., p. 77." Ibidem, p. 84.12 Documents diplomatiques francais..., p. 167.'' Cf. Desgvirfirea unitqii narional-statale..., p. 102.

www.dacoromanica.ro

196 Tatiana Dtqu 6

cina cont in cel mai inalt grad de susceptibilitacile romane§ti. Este importantsI nu pierdem din vedere cä dintre toate Wile din Orient, flrä a exceptaIugoslavia, Romania va fi pentru Franca baza cea mai sigurä din punct devedere politic §i economic, clacI nu vom compromite aici fructul politiciinoastre" ".

Tot Saint-Aulaire considera a este absurclà asimilarea situaciei Serbieicu cea a Romaniei. Aceasta pentru a Romania a fost antrenatä in rgzboiconform obligaciilor cerute de aderarea la Antanta. Serbia a fost mereu incontact cu Aliacii, In timp ce Rominia, prinsI intre doi inamici, a fost izolatItotal §i in imposibilitatea de ali retrage trupele in Rusia.

La randul salt, generalul Berthelot ii scria lui Clemenceau a nu se poaterepro§a Romaniei faptul a a fost nevoitI sA incheie pace cu Puterile Centrale.El considera a in acest rAzboi, Serbia a avut in spatele ei Franca, care a ajutat-o,pe and Romania avea in spatele sIu o Rusie complet ostilI. Sarbii au fostatacaci i au trebuit sä se apere, pe and Romania a imbaci§at voluntar cauzaAntantei. De aceea nu considera normalI situacia din Banat, unde sarbii aufost Igsaci sI ocupe Banatul, O. brutalizeze si A arunce in inchisoare cetaceniide origine rominI, sA-i impiedice sI-§i manifeste dorinca de unire cuRomania" ".

RAspunsul lui Clemenceau cine sA evidencieze corectitudinea atitudiniifranceze facI de romani. Recunoalte a gravitatea situaciei Romaniei in timpulräzboiului poate fi o scuza pentru incheierea pIcii cu Puterile Centrale, tratatprin care a anulat pe cel semnat cu Aliacii in 1916. Clemenceau afirma aaceastà anulare nu poate fi contestatä de drept, dar aliacii sunt gata slconsidere tratatul din 1916 ca bazI a revendicArilor romanqti pentrureglemenarile teritoriale la Conferinca de pace. Tot ceea ce poate asigura eleste simpatia pe care guvernul francez o are pentru Romania. tn ceea ceprive§te problema Banatului, aceasta rAmane sA fie rezolvatä conformprincipiilor generale de liberä autodeterminare a popoarelor. Pentru a evitasacrificarea drepturilor etnografice ale romanilor nu am ezitat sä determinAmretragerea trupelor sarbe§ti (care in cursul operaciunilor de rIzboi au ocupatBanatul) §i sä plaslm partea centralä sub trupele generalului Henry, subaceea0 rezervI a deciziilor finale ale Conferincei de pace" ".

Aceea§i pozicie, referitoare la reglementarea problemelor teritoriale side frontierà de atre Conferinca de pace de la Paris a fost reluaa §i in telegramanr. 1169/BC/3 a lui Clemenceau atre generalul Berthelot, din 15 ianuarie1919, precum §i in memorandum-ul britanic in problema unirii Banatului §iTransilvaniei cu Romania, din 21 ianuarie 1919.

Documents dimplomatiques francais..., p. 179.ls Ibidem, p. 190.'` Ibidem, p. 199.

'4

www.dacoromanica.ro

7 Banatul la sfirOtul primului rIzboi mondial 197

Necesitatea rezolvarii problemei Banatului prin buna inelegere, precumsi principalele coordonate ale poziliei romane§ti sunt conturate intr-un articol,aparut in Le Temps" la 2 februarie 1919. Autorul articolului considera ca,din punct de vedere geografic, problema Banatului pare a avea o importan0secundara, intrucat in litigiu se afla doar o mica parte §i nu intreaga provincie.Motivul principal pentru care romanii, prin I. I. C. Bratianu, insista in aceastaproblema este asigurarea unor grange naturale, precum Tisa §i Dunarea, intreromani §i slavi. Dar §i sarbii sunt de ir4eles in dorinça lor de all protejacapitala. De aceea, autorul articolului considera cà trebuie facute sacrificiipentru prietenie". Solucia este o impaqire care sa iria cont de limitelenaturale". 0 fixare definitiva a granicei se poate realiza doar prin invoiala §itatonare". Iar claca nu se va ajunge la o incelegere intre cele doua guverne,autorul propune referendum-ul, astfel incat decizia sa nu depinda in nici unfel de minoritacile maghiara §i germana, care sunt amestecate intre sarbi §iroma:11r". .

Desfalurarea operaciunilor militare in Banat, in aceasta perioada, este denatura sa evidentieze aspectele sesizate deja din punct de vedere diplomatic.Stabilirea trupelor in teren determina hotarari decisive in domeniul politic.Sarbii au ocupat, fail nici o rezistenca, teritoriile banatene, pana la linia Arad-Lugoj-Caranseb q-Mehadia-Orsova, pe care o considerau linia revendicarilorlor maxime §i unde intentionau, de fapt, sa stabileasca o frontiera economica.Dar, la 22 decembrie 1918, Parisul hotaralte crearea unei zone tampon,ocupata de trupele franceze, avand ca limita, la est linia Or§ova-Lugoj-Lipova; la vest linia Apatfalva-Panciova. Romanii urmau sa fie Iinuci la estde aceasta zona. Decizia finala, adoptata la 24 decembrie, fixeaza o linie lejeratenuata 18. Pe 30 decembrie 1918 este trimis un deta§ament francez la Arad,in teritoriul unguresc. In urma protestelor, sarbii sunt autorizap, la 5 ianuarie1919, sa ramana pe o linie la 10 km vest de calea ferata Nagylak-Timi§oara-Varm. In cursul lunii ianuarie, abuzurile sarbilor in Banat sunt atat deevidente §i inercia fata de ordinele de evacuare este atat de mare, incat se ive§teamenincarea unui atac romanesc dinspre Caransebeq. Dar, la 30 ianuarie 1919,acest pericol pare sa se indeparteze". Aceasta situatie critica este semnalata iin scrisoarea pe care I.I.C. Bratianu o trimitea, la 21 februarie, ministruluifrancez de externe, Pichon, lui Tardieu §i delegatului american House. Inacest document se cerea, cu insistenca, evacuarea trupelor sarbe§ti din Banat.

Rezolvarea problemei Banatului §i a frontierei dintre Romania i

Regatul sarbo-croat a intrat in linie decisiva in cadrul tratativelor de pace dela Paris. DelegaVa Romaniei a prezentat Conferirqi o serie de memorii, in

' DesIvirfirea unitgii national-statale..., p. 187-188.' Limita de vest: Apatfalva (exclus) Szerb-Cenad-Bessenyo-Komlos-Halzfeld (limita

neprecizata in sud)." Raportul nr. 1419/2 B al generalului de Lohit, comandantul armatei franceze din

Orient, Belgrad, 1 februarie 1919. tn. Documents thplomatiques francais..., p. 242.

www.dacoromanica.ro

198 Tatiana Du/ti 8

care i§i suscinea, argumentat, revendicarile. Totodata, propunea §i solgi deintampinare a revendicarilor vecinilor sai. In memoriul prezentat in februarie1919, delegalia roman A vine cu propunerea de a se scoate sud-vestul Banatuluide sub controlul romanilor §i de a se crea o zona de proteccie in fataBelgradului. De asemenea, se preciza ca, prin tratatul din august 1916,Romania s-a angajat sa retraga garnizoana §i sa suspende serviciul militar intoatA zona din fata actualei capitale a Serbiei. Romania considera acestangajament ca o garage suficienta, din punct de vedere defensiv. In acela§itimp, insä, considera cä stabilirea pe malul sting al Dunarii a unei zone deprotectie, avand caracterul unei posesiuni politice §i militare sat-be, arconstitui un adevarat cap de pod, adica o organizare militara mai multofensiva deck defensive".

La randul shi., in memoriul prezentat de delegaVa sarbo-croato-slovenase precizeaza a Banatul nu reprezinta o unitate etnica, geografica sieconomica. Ei sustineau ca aceasta provincie este formata din data zone, cuo compozicie etnica diferitä, cu relatii economice §i de comunicacii separate.Una din aceste zone ar fi Banatul occidental, sau campia Banatului, care seintinde de la Tisa pana la linia Timi§oara-Var§ec-Bela Tzrkva. Cealalta,Banatul oriental, este o zona muntoasa. Banatul occidental este marginit deape care converg in zona Belgradului, facand din aceasta regiune un importantnod comercial. Sarbii revendicau, minimal, Banatul occidental §i aceasta, inprimul rand, din raciuni economice: Odle balcanice fiind muntoase, aveaunevoie de o zoni agricola, care ar fi fost ideal reprezentata. de Banatuloccidental. Aceasta zona constituia, in viziunea lor, §i o zona teritoriall deprotecVe a frontierei septentrionale a Serbiei". Sarbii revendicau aceasta zonacu atat mai mult cu cat romanii au limas mereu o populatie fail oimportanta numerica, nejucand nici un rol in civilizacia locale. De asemenea,in document se afirma ca romanii au venit in Banat in secolul al XVIII-lea,odata cu colonifii maghiari §i germani. In sprijinul acestei teorii, ei au adusargumentul apartenencei romanilor din Transilvania §i Banatul oriental laarhiepiscopatul sarb din Karlawitz. Iar dupa despailirea de biserica sarba,romanii nu au obtinut cleat dioceza Caransebe§, in timp ce sarbii au pastratTimi§oara §i Var§ec. In opinia lor, acest lucru demonstreaza ca., de§i nu ii agreape sarbi, guvernul austro-ungar nu putea sa le conteste Banatul de jos". Laaceste argumente, memoriul sarbesc adauga o serie de date statistice privindcomponenca etnica a Banatului. Ceea ce ridica probleme este insa faptul castatisticile sunt luate din recensamintele maghiare, scazand astfel credibilitateaacestui argument.

In sfar§it, memoriul sarbesc cere o protectie sigura pe valea Moravei,pentru protejarea Belgradului. In acest scop, se cere stabilirea urmItoarei

20 Documets diplomatiques francais..., p. 257-258.

www.dacoromanica.ro

9 Banatul la sfir§itul primului rIzboi mondial 199

linii de granita: Kazan-Sterbetz-Svinjika-Kumlea-cota 1458 Re§iça-Lipovape Mure§, pentru ca aceasta este linia de apArare strategica naturall, pe carepoate fi organizata apararea statului nostru"21.

Conferinça de pace de la Paris a desemnat o Comisie pentru rezolvareaproblemelor dintre Romania §i Jugoslavia. In §edir4a sa din 13 februarie 1919,aceasta comisie a luat in discuçie argumentele prezentate in memoriile celordoug delegacii in privinta Banatului. Simpatia manifestati in aceste discutii seindreapta catre partea romana, suginandu-se, intr-o prima fazi, tezaromâneasa totul sau nimic". Cu toata simpatia, insa, reprezentantulbritanic, sir Eyre Crowe, este de parere a lasand Romaniei intreg Banatul, s-arcrea o situacie imposibila in vestul acestei provincii. De asemenea, celalakreprezentant britanic, Leeper, afirma a ei au acceptat statisticile ungare,acestea fiind singurele disponibile. Dar este foarte bine §tiut ca statisticilemaghiare sunt intotdeauna falsificate, iar, in acest caz, nu exista nici un motivsa presupunem a ele i-ar favoriza pe romani fata de sarbi". Comisia a fost, deasemenea, de acord cu ideea separarii geografice a Banatului, dar linia propusain memorandum-ul sarb este extrem de putin satisfacatoare din punct devedere etnografic. Leeper remarca, cu acest prilej, cä, potrivit acesteipropuneri, 200 000 de romani ar rArnine in Serbia, in timp ce in Romania arramane 70 000 de sarbi. In ceea ce prive§te centrele de viaça agrara, se constatacà partea sarba din Banat depindea de anumite ora§e (Nagy-Kikinda, Nagy-Becskerek, Antalfalva), cuprinse intr-o zona care ar putea fi u§or legata deBelgrad prin cale ferata. In lumina acestor constatari, Leeper propune sa nu sedea Serbiei nici Var§et, nici Timipara. DiscuVile care au urmat pentrustabilirea frontierei romano-sarbe au constatat formarea unui cioc depasare" care constituie o proeminer0 dificila, care ar prejudicia mer4inereaunei paci durabile. In consecinça, s-a propus lasarea comitatului Torontal inafara teritoriului, atat sarb, cat §i romanesc. in acest moment, Sir Eyre Croweobserva a deja s-a ajuns la cedari teritoriale catre Ungaria, lucru cu care nueste de acord. 0 aka propunere, venita din partea delegatului italian, esteaceea de a se oferi compensacii in Basarabia, in schimbul cedarilor teritorialeale romanilor catre sarbi '2.

La §edinça Comisiei pentru afacerile romane§ti §i iugoslave din 22februarie 1919 a participat §i I.I.C. Brad-nu. El a recunoscut a in Torontalsunt mai puVni romani, dar aceasta nu justifica pretenVa sarbilor de a treceDunarea. El a afirmat a problema etnica nu s-ar mai pune daca s-arrecunoa§te unitatea geografica a Banatului. El a adus in sprijinul acestei teoriiargumentul cä pe langa faptul a romanii sunt majoritari, §i celelaltenaçionalitaçi prefera dominaVa romanilor oricarei alteia i, in acest sens,

2' Ibidem, p. 263-270.22 Ibidem, p. 307-313.

-

www.dacoromanica.ro

200 Tatiana Dull' 10

plebiscitul ar fi ilustrativ. La intrebarea de ce Romania acorda o importancaconsiderabila confluentei Tisei cu Mure§ul, Bratianu a raspuns cä refuza sädiscute ipoteza unui partaj care ar distruge intregul sistem economic alRomaniei. La solicitarile membrilor Comisiei, Bratianu a aratat ca insula delatinitate, pe care o reprezinta Romania, trebuie separata de lumea slava prinfrontiere naturale puternice, cum sunt Nistrul §i Dunarea. cat despreargumentul strategic invocat de sarbi pentru a stabili un punct inainte deBelgrad, la nordul Dunarii, I.I.C. Bratianu il considera cel putin suspect: uncap de pod este indispensabil atacului, nu aparirii". In ceea ce prive§te sudulBanatului, Bratianu a promis facilitaci pentru sarbii care vor sa paraseascaacest teritoriu'.

Delegatia Regatului sarbo-croat a participat la urmatoarea §edinta aComisiei pentru afacerile romane§ti §i iugoslave, din 25 februarie 1919. Sarbiiau insistat pe ideea apararii Belgradului p a imparcirii Banatului in doua zone.Au precizat ce ei acorda credibilitate statisticilor maghiare §i considera capopulacia romaneasca locuia, cu precadere, in zonele muntoase, in timp cezonele de campie §i orarle erau populate, in principal, de sarbi. i delegatiasarba a suginut necesitatea unui plebiscit in Banat, dar desNurat in fiecarecomitat in parte. De asemenea, sarbii nu au scapat ocazia sa protesteze pentrufaptul ca, de0 a incheiat pace cu inamicul, Romania este tratata pe picior deegalitate cu Serbia, la Conferinca de pace".

0 nouä linie de frontiera este propusa de Leeper in §edinca Comisiei din28 februarie 1919. El afirma cä aceasta linie este mai inspirata din punct devedere etnic §i economic. Astfel, potrivit acestei linii:

Romania prime§te localitaVle Obeba, Vulcan, Nakofalva, Kis,Komlos;

Serbia prime§te Rabe-Majdan, Makrin, Nagy-Kikinda, Jimbolia,precum §i caile ferate care deservesc aceste localitar.

edinta Comisiei pentru afacerile romane§ti §i iugoslave din 7 martie1919 a relevat faptul ca. sub aparer4a unei idei comune plebiscitul in Banatexista mari diferenr de pared intre Romania §i Iugoslavia. Pentru ca, In timpce Romania solicita plebiscit in intreaga provincie, Iugoslavia se pronuntapentru un plebiscit pe comitate.

Problema plebiscitului a fost reluata in §edinp. din 11 martie 1919. Cuacest prilej, Laroche a propus solucia plebiscitului negativ (sugerata dedelegatia americana cu privire la Malmedy). Aceasta presupune a anexarea laRomania sau la Serbia a zonelor care le sunt atribuite de Comisie sä fieratificata daca 2/3 din populgie nu se pronunta impotriva. Prerdintele

" Ibidem, p. 348-350." Ibidem, p. 356-357.23 Ibidem, p. 368.

-

-

www.dacoromanica.ro

11 Banatul la sfir§itul primului rlzboi mondial 201

comisiei a apreciat, insa, c plebiscitul prezinta un caracter esentialmentepolitic, care nu intra in atribuliile comisiei, astfel c toate delegaciile au fost deacord in a scoate din raport oricare aluzie referitoare la posibilitatea unuiplebiscit 26

Discutiile §edincei din 13 martie 1919 a Comisiei pentru afacerileromane0i §i iugoslave au fot indelungate. Propunerea franceza de largire azonei romarie0i la sud-vest de Timi§oara a fost respinsa de delegacii americani§i britanici. Dupa tratative prelungite, Comisia a adoptat urmatorul text:

Aceasta linie a incercat s a asigure, in mod egal, in masuraposibilitavilor, ai de comunicacie fiecarui stat, in zona care l'i este destinata:

a) Acorda Romaniei cursul Mureplui, pana in vecinatatea Szegedinuluiii da, pe Dunare, portul fluvial Bazia§, cu care va avea posibilitatea sa se

racordeze la calea ferata Arad-Timi§oara, prelungirea marii linii dinTransilvania occidentala;

b) Da Iugoslaviei cele doua maluri ale Tisei de jos §i Ii lasa cele doullinii ferate care, plecand de la Nagy-Kikinda, urmeaza. Dunarea la Panciova."

Frontiera propusa in cadrul acestei edince este urmatoarea: de laDunare, linia urmeaza cursul Nerei, pang. la vest de Nadjas, apoi urcä sprenord-vest, trecand pe la vest de Mirkovacz §i Vrany, pe la vest de Markovetz,pe la nord de Temes-Kutas, de Kiszani, de Vattina, pana la canalul Berzava.De la acest canal, frontiera merge spre nord-vest, trecand pe la sud de Modos,apoi se indreapta catre nord, trecand pe la vest de Pardany, pe la est deJimbolia, traseul exact dintre canalul Berzava i Nagy-Kikinda urmand sa fiedeterminat de catre sub-comitetul pentru frontiere. Frontiera se indreaptaapoi catre nord, trece pe la sud de Nakofalva, atingand raul Aranka intreVulcan (Romania) qi bifurcaçia Vulcan. (Serbia). De la Aranka, linia defrontiera este cea adoptata anterior de Comisie.

A fost adoptata §i propunerea delegaciei italiene care privea zona deperiferie §i imprejurimile Timiparei, care constituia, pentru Romania, ocompensatie insuficienta, mai ales pentru pierderea nodurilor de cale ferata dela Jimbolia §i Torontal-Szeczany. Se considera necesara acordarea, pentruRomania, a unei compensatii mai echitabile, constand dintr-o zona dinteritoriul de la nord de Nagy-Kikinda, atingand Tisa vizavi de Zenta. Inaceasta zona, sarbii neformand deck o mica minoritate, nici un motiv etnicnu s-ar opune cedarii acestei regiuni catre Romania" ".

La 6 aprilie 1919, Comisia pentru afacerile romane0i §i iugoslave §i-ainaintat raportul catre Consiliul Suprem al Aligilor. In acest document estedescrisa frontiera dintre Romania §i Iugoslavia, dupä cum urmeaza: frontieraporne0e din punctul de pe Dunare care reprezinta jonqiunea granqelor

Ibidem, p. 430.Ibidem, p. 439.

"

www.dacoromanica.ro

202 Tatiana Duct' 12

Romaniei, Bulgariei §i Serbiei, urmand apoi vechea gran41 dintre Romania §iSerbia, apoi dintre Serbia §i Ungaria, de-a lungul Dunarii, pana la confluer4acu Nera. Apoi granica urmeaza talvegul Nerei, pana la punctul situat la 1 kmest de drumul Kussics-Zlatiça. Linia continua de-a lungul Nerei, apoi aafluentului sau, care trece prin Regenberg. Lasa mamelonul 234 Serbiei §imerge catre nord-vest, paralel cu raul Vicinic §i, la 2 km de acest eau, pana laMarkovacz. Dupa ce traverseaza calea ferata Karasjeoznii-Oravqa, imediat lavest de gara Mirkowacz §i raul Cara§, frontiera trece pe la 3 km sud-vest deVaradia §i se intoarce spre nord-vest, intr-un punct la 3 km nord-vest deMarkovecz. Taie calea ferata Var§et-Timi§oara la 14 km nord de Varm, intresatele Vatin §i Moravqa, apoi trece raul Timi§ intr-un punct situat la 6 km sudde Modos. Dupa ce se intoarce spre nord, trece imediat la vest de Modos §iPardany. Pornind dintr-un punct situat la 6 km est-sud-est de Jimbolia, olinie generala sud-est nord-vest,.aproape paralela cu calea ferata Jimbolia-Nagy-Kikinda-Sejad, atinge talvegul unghiului mort al braçului pe care ilformeaza, la 9 km sud-vest de Mako, §i 1 km sud-est de cota 84. Acest punct,al carei pozicii aproximative este de 46° N §i 20°22' E de Greenwich, estepunctul de jonqiune al celor trei frontiere: a Iugoslaviei, Romaniei §iUngariei.

Aceastä linie de frontiera a fost stabilitä in urma luarii in considerare aargumentelor prezentate de Romania in favoarea indivizibilitaçii Banatului.Comisia a precizat ca argumentele de ordin istoric nu au fost considerateconcludente, dar nici nu a constatat existenta unei linii naturale de impatiirea acestei provincii; iar o linie artificiala ar fi riscat sä rupa liniile de comunicgiiferoviare §i navale, ceea ce ar fi afectat regimul economic al regiunii. Raportulpreciza, de asemenea, ca a cinut cont §i de aspiraciile sarbilor care locuiau insud-vestul Banatului §i care se aflau in relaiii apropiate cu Belgradul. Iarpartea situata la confluen;a Tisei cu Mure§ul depindea, etnic §i economic, deSzegedin, trebuind deci sä mearga, impreunä cu acest oral, la Ungaria.

Comisia preciza ca acest raport a ajuns la solupa imparcirii Banatuluiintre Romania §i Jugoslavia, mencinand MA, pe cat posibil, echilibrul Imreelementele celor douà naVonalitqi, care urmau a ramane in cadrul celuilaltstat. Astfel, aceasta linie ar fi läsat, in Banat, 75 000 romani in Iugoslavia §i65 000 sarbi in Romania. In acela§i timp, respectiva linie de frontiera aincercat sa asigure fiecarui stat cai de comunicaiie suficiente, in zona care-ieste destinata. Acordand Romaniei Mure§ul, 'Ana in vecinatatea Szegedinului§i, pe Dunare, portul Bazia§, exista posibilitatea racordarii acestui port la caleaferata Arad-Timi§oara, prelungire a marii linii din Transilvania occidentala.Pe de alta parte, acordand Iugoslaviei cele douà maluri ale Tisei de jos, ii daun sistem de cai ferate care unesc centrele Nagy-Kikinda, Nagy-Becskerek cuVar§et §i Panciova, pe Dunare.

www.dacoromanica.ro

13 Banatul la sfaxiitul primului rIzboi mondial 203

Documentul insista, in final, asupra asumärii, de atre ambele parci, aunor angajamente care sä protejeze minoritatile, conform dispoziciilor LigiiNatiunilor .

Tot in cursul lunii aprilie 1919, Comisia pentru afacerile romane§ti §iiugoslave propune o modificare a acestei linii de frontierk 'in zona dintre raulNera i localitatea Mirkowacz. Ideea este reluatl in Raportul ulterior, semnatde Tardieu, Mezes, Sir Eyre Crowe, marchizul Salvago Ragi i Ijuin.

Stabilirea liniei de frontiera dintre cele doua state qi situatia din zonä aufacut din ce in ce mai necesarä reglementarea organizarii administrative aBanatului. in primul rand, instaurarea regimului comunist la Budapestagenera tulburari in aceastà provincie, prin mentinerea administratiei maghiarein zonä. Din acest motiv, generalul Franchet d'Esperey cerea, 'in mai 1919,urgentarea instalArii administratiei romane§ti, mai ales in comitatul Cara-Severin. El aprecia a sunt necesare numirea unui §ef al administratieiromane§ti din randul persoanelor de vazI din tinut, precum §i formareajandarmeriei, recrutatä exclusiv din randul populatiei locale".

Rezolvarea problemei Banatului in acest mod nu a adus satisfactie inmediul politic romanesc. Raportul ministrului plenipotentiar al Frantei laBucure§ti, Saint-Aulaire, atre ministrul de externe al Frantei, Pichon,evidenciaz1 starea de spirit din Romania, in urma deciziilor luate laConferina de pace privind frontierele statului roman. El preciza ck dacIromanii nu au fost surprin§i de atribuirea unei päli sau chiar a intreguluicomitat Torontal, Iugoslaviei, (deoarece aici sarbii erau, incontestabil,majoritari), in schimb nu pot accepta cedarea oraplui Var§et, aflat intr-o zonäcu populacie romaneascI majoritark Se adluga cl, procedand astfel, §i, maiales, dand sarbii de pe malul stang al Dunärii Iugoslaviei, in loc sä se asigureo armonie intre aceastä putere V Romania, separandu-le prin aceastá frontierl.naturalk romanii sunt invitaIi sä-§i revendice fratii de neam de pe malul drept.Pe drept cuvant, spun nacionali§tii romani, dac g. noi am renuncat sä-iincorporlm la patria-marra este tocmai pentru a nu pune in dicutie aceastägrani0 a Dunarii §i pentru a stabilirea suveranitacii romane asupra sarbilorde pe malul stang era pentru noi compensatia necesar l. mentineriisuveranitatii sarbe§ti asupra romanilor de pe malul drept"".

Conferinca de pace de la Paris a flcut cunoscutà delegatiei romane liniade frontiera fixatl intre Rmania §i Iugoslavia, in Banat, verbal, la 13 iunie §i 'inscris la 30 iunie 1919. Apoi, prin comunicarea din 4 august, Consiliul Suprem

" Ibidem, p. 583-584." Arhivele Statului, Bucurefti, Microfilme Fraxna, rola 305, c. 123." Raport al ministrului plenipotenVar al Franiei in Rominia, de Beaupoil de Saint-

Aulaire, atre ministrul afacerilor externe al Fran;ei, St. J. M. Pichon, 23 mai 1919. ArhiveleStatului Bucurqti, Microfilme Fran;a, rola 182, c. 462-480.

www.dacoromanica.ro

204 Tatiana Du/u 14

Aliat atribuie insula Ada-Kaleh Romaniei. La 4 iunie 1920, la Trianon, sesemneaza Tratatul de pace dintre Puterile Aliate §i Asociate 0 Ungaria. Acestdocument consfil4e§te unirea regiunii de vest a Banatului cu Serbia. Iar la 10august, la Sevres, este Incheiat un tratat intre Anglia, Franta, Italia §i Japonia,pe de o parte, §i Polonia, Romania, Regatul sarbilor, croaVlor §i slovenior,Cehoslovacia, pe de aka parte, cu privire la recunoa§terea granitelor statelornou formate sau reintregite.

Dupa rezolvarea problemei frontierelor dintre Romania §i Iugoslavia,politica celor doul state s-a apropiat din nou, In vederea constituirii unuisistem de securitate 'in zona Balcanilor. 0 apropiere politica Intre cele douastate era dorita §i In Occident, mai ales de catre Franp, care vedea 'in ele doipioni importanci ai politicii franceze in aceasta zona a Europei. Fontenay,ministrul Francei la Belgrad, sesiza, intr-o scrisoare catre ministrul francez deexterne ca. este de o importanta capitala pentru noi ca Iugoslavia §i Romaniasa. traiasca §i sa procedeze legate intre ele, urmarind acelea§i scopuri politice...0 cooperare intima Intre Belgrad §i Bucure§ti raspunde intereselor Frantei, cuatat mai mult cu cat noi ne straduim ca aceasta unitate sà devina o realitate. Eane va aduce nu numai garanVile de securitate pe care suntem In drept sa ni leasiguram, ea va fi §i originea unei reconcilieri nu pulin interesanta pentrunoi... Iugoslavia, Ungaria, Romania trebuie sa formeze un bloc Durare-Balcani, In jurul caruia sa se alinieze alte can vecine, toate negermane, chematesa formeze marele dig de aparare contra germanismului".

THE BANAT AT THE END OF WORLD WAR I

(1918-1920)

Abstract

The Banat was one of the major issues under debate at the PeaceConference in Paris, at the end of World Was I. It would actually countamong the problems with double connotation to be settled by the greatpowers. On one hand, the Banat would experience the territorial division andreshaping typical of the disintegration of great empires. On the other hand,developments in the region would follow the policy of the great powerstowards two prominent states in the Balkan area: Romania and Serbia.Decisions reached at the Peace Conference, .namely within the Commissionfor Romanian and Yugoslavian Affairs mirrored the position taken by thegreat powers toward the two states, an excellent example in this respect beingthe talks concerning the establishing of the Romanian-Serbian borderline inthe area of the Banat.

" Scrisoarea nr. 118 a lui Fontenay, tninistrul Francei la Belgrad, clue Pichon. Belgrad,18 tnartie 1918. tn Documents diplomatiques francals..., p. 462-463.

www.dacoromanica.ro

BANATUL LA SFARITUL CELUIDE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

ASPECTE ALE VIETII POLITICE DIN JUDETULTIMIS-TORdNTAL IN PERIOADA

1944-1946

VASILE RAMNEANTU

Pe fondul evolutiei relatiilor internationale, viata politick din Romania adevenit, incepand cu anul 1944, tot mai complexa. Avand in spate trupelesovietice, P.C.R. s-a lansat intr-o puternick ofensivI in vederea cuceririiputerii politice, intrebuincand, pentru atingerea acestui scop, o serie demijloace politice ilegale.

Evolutia vietii politice interne a determinat §i instaurarea unor raporturispeciale intre populalia §i autoriatile romane, pe de o parte §i minoritatilenationale pe de altk parte. Aceste raporturi prezinta o semnificacie deosebitk incazul judgului Tim4-Toronta1, unde trlia o numeroasä populaVe minoritark1.

Lucrkrile istoriografice care analizeazk perioada 1944-1946 nu au scosin evidentä frictiunile care existau in anii amintiti mai sus intre autoriatileromane i o parte a populatiei minoritare. Credem cä in acest context estenecesar sà reanalizärn aceste raporturi.

Cercetand fondul Inspectoratului de jandarmi Timi§oara, constatkmexistenta, in perioada 1944-1945, a unor relatii complexe intre autoriatile §ipopulxia romaneasa §i populatia sarba, ce avea sprijinul partizanilor luiTito. Credem ca, este interesant sa vedem cum au evoluat aceste relacii Intimpul celui de-al doilea razboi mondial. Astfel, la 9 aprilie 1941, un piChetgraniceresc roman de langa localitatea Giera a fost atacat §i ocupat de atre 22de graniceri sarbi2. La 10 aprilie 1941, unitAti militare sarbe au bombardat

' Filiala Arhivelor Statului Tim4 (in continuare FAS Timi), Fondul Inspectoratului dejandarmi Timipara, dosar 53/1945; In decembrie 1945; existau In Tim4-Toronta1 96 353romfini, 30 099 sirbi, 157 472 germani.

Printre lucrärile care analizeaz1 aceastl temI se numlrä: Iosif Kovacs, Intarirea unitafiide acpune a poporului roman 0 a naponalitarilor conlocuitoare in lupta pentru instaurarearegimului democratic fi a Republicii, In Romania in hp viitorului, Cluj Napoca, 1972; P.33-40; Ujj Joan, Participarea Uniunii Populare Maghiare la democratizarea judefului Arad inperioada 1945-1947, In Judeful Arad pe coordonatele çarii in anii Republicii, Arad, 1973, p.256-264; Gheorghe Bodea, Din lupta comuna a maselor populare romine 0 a nalionalitafilorconlocuitoare din nordul Transilvaniei pentru triumful democraciei, in ActaMN, 1970, VII, p.449-470, f.a.

Revista istoria", torn VII, nr. 3-4, p. 205-219, 1996

www.dacoromanica.ro

206 Vasile Rinuteanw . 2

lepurile romane§ti ce se aflau in portul Moldova Veche'. La riposta artilerieiromane, atacul a incetat, un §lep fund avariat'. In decursul aceluiqi an au maifost atacate de catre sarbi Inca 2 vase romanqti5. La 26 septembrie 1941 a avutloc un incident de frontierä in zona Jimbolia, cand un pichet de graniceri afost atacat de cca. 50 de partizani sarbi. Atacul a fost respins, in urma lui 3graniceri romani au fost raniti'.

In privilnça starii de spirit a populatiei sarbe din Banatul romanesc seevidentiaza a aceasta spera in victoria U.R.S.S.-ului, care va ajuta Iugoslaviasä reinvie. Fata de populatia §i statul roman se observa o oarecare antipatie'.0 nota de sinteza redactata la 31 iulie 1942 sublinia a mi§carea insurectionaladin vechea Serbie se intindea amenintator §i in Banatul iugoslav. Populatiasarba din Banatul iugoslav se afla intr-o incordare tot mai mare, prevestind orevolta ce va izbucni cand momentul va fi prielnic. In privinta rominilor dinBanatul iugoslav, acqtia, avand un regim greu de viata, priveau se pare cusimpatie miFarea de eliberare iugoslava. Evolutia situatiei din Iugoslavia searata in continuarea sintezei, a produs o schimbare in privinta atitudiniipopulatiei sarbesti din Romania. Astfel, dna pana la mijlocul anului 1942 eaa fost rezervata, din ace] moment incepem saintalnim cazuri and sarbii nu semai prezinta la concentrari (Variaq; 2: Sanpetru Mare: 10; Satu Mare: 2;Diniaq: 31; Gad: 4; Besenova Veche: 3) s, ascunzandu-se pentru a nu fidescoperiti de catre autoritatile romane. Se constata de asemenea §i o izolaredin ce in ce mai accentuata a populatiei sarbesti in raport cu ceilalti locuitori9.

In cursul anului 1943 tot mai multi partizani sarbi au trecut frontiera cuRomania. Ei erau adapostiti la populatia sarba din Banatul romanesc, intrecele doua parti existand legaturi stranse. Conform datelor detinute de catreorganele de jandarmerie, partizanii sarbi ce treceau in Romania aveau asupralor materiale de,propaganda comunista. Au avut loc qi atacuri asuprajandarmilor roniani ".

In privinta stärii de spirit a populatiei sarbe din Banatul romanesc,aceasta nutrea convingerea ca. puterile Axei vor pierde razboiul. A crescut incursul anului 1943 numarul dezertarilor qi. nesupunerilor sarbilor fata deautoritatile romane§ti, multi dintre ei au trecut fraudulos frontiera qi s-auinrolat in armata lui Tito". Un alt raport, din 22 iunie 1943, releva cä iridentasarbä devenea, datorita evolutiei relatiilor internationale, tot mai activa.

' FAS Tim4, Fond Inspectoratul de jandarmi Timipara, dosar 15/1941, f. 11.' Ibidem, f. 18.' Ibidem, f. 47,51.' Ibidem, f. 6.' Ibidem, f. 31-33.' Ibidem, dosar 17/1942, f. 109.' Ibidem, f. 91.l° Ibidem, dosar 19/1942-1943, f. 36." Ibidem.

www.dacoromanica.ro

3 Viaa politia in Tim4-Torontal 207

Subliniind numarul crescand al dezertarilor din armata romanä precum §i altrecerilor de frontiera, raportul arlta cä populatia sarba nu se manifesta ostilfata de romani precum §i faptul cA nu a fost intalnita o organizare speciala asarbilor12.

In prima parte a anului 1943 a avut loc la Timi§oara procesul intentatunui grup de 21 de intelectuali sarbi, In frunte cu protopopul SlobodanKostid, grup ce a fost acuzat de simpatie fata de mi§carea generalului Draia

In toata perioada razboiului s-a desfa§urat la frontiera romano-iugoslava o contrabanda. puternia. Se transporta in Iugoslavia sare, petrol,surogat de cafea, soda caustica, pasta de dinti, crerna de ghete, iar dinIugoslavia otet, spirt, foite de tigari".

Incepand din septembrie 1944, situatia din Banatul romanesc a devenitfoarte complexa. La 12 septembrie, un grup de 8 partizani sarbi, dezertori dinarmata romana, au atacat postul de jandarmi din localitatea Sanpetru Mare. Afost ucis eful postului, iar dupa ce au fost furate obiecte militare, atacatorii s-au refugiat pe teritoriul Iogoslaviei". La 13 octombrie 1944, mai multi sarbidin Dinia§, sprijiniti de partizani veniti din Iugoslavia, 1-au TmpuFat pe §efulde post din localitate '6. In noaptea de 26/27 octombrie 1944 sarbi dinlocalitatea Sanmartinu-Sarbesc au atacat postul de jandarmi din comunä, audistrus diverse documente §i au ridicat suma de 28 000 de lei. S-au deplasatapoi in comunele cu populatie germana din imprejurimi, de unde au ridicatvaci, porci, pasari, unelte agricole, mobilä. Situatia tensionata a continuat sapersiste In localitatea Sanpetru-Mare §i In lunile urmatoare, cand a fost atacataprimaria §i asasinat primarul (19 noiembrie 1944) §i au fost jefuiti localnici (9decembrie 1944)17. A fost rapit §i ucis i §eful sectiei de jandarmi Giulväz, iarjandarmii din Carpin4, au fost dezarmati ". La 30 octombrie 1944, 12partizani sarbi veniti din Iugoslavia (majoritatea fiind insä din Gad, Dinia,Sanmartin) au.jefuit mai multi locuitori din localitatea Gad".

Astfel de incidente au avut loc i In judetul Cara§. Trecerile frauduloasede frontiera de catre cetatenii sarbi au fost numeroase In toamna §i iarna1944". La 15 octombrie 1944, in curtea postului de jandarmi Zlatita, au intrat12 partizani Inarmati. Au fost dezarmati 2 jandarmi, iar §eful postului a fost

12 Ibidem, f. 42." Ibidem, dosar 37/1943, f. 2." Ibidem, dosar 17/1942, f. 108." Ibidem, dosar 50/1945, f. 3." Ibidem, dosar 49/1945, f. 155.

Ibidem." Ibidem, f. 40-41." Ibidem, f. 5, 7.20 Ibidem, f. 21.

Mihailovid 3.

lUi

17

www.dacoromanica.ro

208 Vasile Rimneanp 4

ridicat §i dus in localitatea iugoslava Biserica AlbI (pe motivul a in timpulrlzboiului urmärea partizani sarbi ce se ascundeau in comunA). Cu aceea0ocazie a fost r5pit qi primarul comunei. La 7 noiembrie 1944, qeful postului dejandarmi din Zlatica a fost impuqcat ". Un plutonier de jandarmi dinlocalitatea Tirol a fost de asemenea r5pit de atre partizani sarbi 22. Inlocalitatea Moldova Veche a fost constituitä de cátre sarbi o garda departizani. Aceasta a atacat escorta postului de jandarmi Belobresca (23ianuarie 1945), ce transporta 4 sarbi care au urmárit sI treacl fraudulosfrontiera i sä se inroleze in armata lui Tito. Datorità acestui eveniment, la 27ianuarie 1945, s-a trecut la dezarmarea gärzii de partizani din Moldova Veche.Ace§tia insä au deschis focul asupra jandarmilor §i grAnicerilor ce urmau sl-idezarmeze. Au fost arestaci 18 partizani, 2 fiind upr rAnqi. Dupa acestincident Arbil ce constituiau garda in localitatea Campia au fugit in Iugoslavia,iar cei din MIce0 qi-au predat autoritacilor romane, de bunI voie,armamentul §i municia".

In privir4a inrolärilor in armata lui Tito, in toamna lui 1944 s-au inrolat67 de sarbi din Moldova Veche", iar in octombrie 1944 au trecut in Iugoslaviacu acelali scop mai multe persoane din Liubcova. Unii dintre acqtia,reintorcandu-se in concediu, au primit dispoziVe ca la inapoiere sä-§i aducI qifamiliile, dar au refuzat acest lucru".

In localitatea Socol, sarbii, in marea lor parte, refuzau sI dea cereale qialimente pentru armata romank spunand cI ei le vor da la partizanii lui Tito'.

Referindu-se la situaVa creatä in Banat in urma acestor actiuni, o notä desintezI a Inspectoratului de jandarmi Timiqoara din 8 ianuarie 1945 subliniaa o mare parte din sarbi, in special fo§tii dezertori din aramata romara,impreura cu familiile §i rudele lor, au intreprins acciuni indreptate contraintereselor statului roman. Ei s-au asociat, se araa in continuare, cu partizanisarbi veniti din Iugoslavia, precum §i cu militari sovietici izolaci. Auintreprins jafuri contra populaciei romane§ti, maghiare §i germane, precum §iaqiuni cu caracter subversiv. Au lansat zvonuri cu privire la o viitoare alipirea Banatului romanesc la Iugoslavia. Toate aceste acte au produs ingrijorare inrandul populapei romane§ti. 0 parte dintre sarbi, in special in localialile cupopulaVe preponderent sari:4, din judecele TimirTorontal i Caral, auautat, prin toate mijloacele, sä impiedice autoritacile romane locale sI-qiexecute atribuciile, dorind instaurarea unei administratii sarbe§ti. In fata

2' Ibidem, f. 163.' Ibidem, dosar 50/1945, f. 4." Ibidem, dosar 49/1945, f. 163." Ibidem, f. 14." Ibidem, f. 16.24 Ibidem, f. 163.

www.dacoromanica.ro

5 Viaca pada in Tim4-Torontal 209

acestei situatii, pentru a se mencine ordinea, au fost aduse in judetele Timi§-Torontal §i Cara§ efective din legiunile de jandarmi Bihor §i Salaj. Datoritamasurilor luate, conchide raportul, acciunile sarbilor au incetat a mai fi f4i§e".

0 aka nota de sinteza, redactata la data de 29 ianuarie 1945, evidentiazaca incepand din luna noiembrie 1944 pe raza judecelor Timi§-Torontal §iCara§ s-a infiltrat un numar mare de partizani sarbi. Mulci dintre ace§tia eraulocalnici, dezertori din armata romana. Documental mai precizeaza ca, ajutacide alti sarbi din localitatile unde ei aqionau, precum §i de militari sovietici, eiterorizau populacia §i autoritqile romane, incercand in acele comune undepopulatia sarba era majoritara sa impuna o administratie sarba. Este deremarcat faptul a actiunile lor erau indreptate §i asupra localnicilor sarbi cenu erau de acord cu aceste initiative (Moldova Veche). La intervenciaautoritatilor romane§ti, pentru o scurta perioada de timp (sfar§itul anului1944 inceputul anului 1945) s-a alternut lini§tea. Criza, potrivit sintezeiInspectoratului de jandarmerie Timi§oara, a reizbucnit in ianuarie 1945, candpartizanii sarbi §i-au facut din nou apariVa, in numar destul de mare, inlocalitatile Moldova Veche, Mace§ti, Campia ". La 31 ianuarie 1945, inlocalitatea Beba Veche, partizani sarbi impreuna cu oficeri sovietici au jefuitmai mulci localnici, 1-au dezarmat §i batut pe §eful postului de jandarmi ". Incomunele Socol, Campia §i Zlatip, partizanii sarbi inarmaci patrulau §i, inspecial in cursul noptii, terorizau populacia, tragand in aer focuri de arme.In fata acestei situatii, premierul roman Nicolae Radescu emite la 5 februarie1945 urmatorul ordin: ... sa se ia masuri de impiedicare a propagandeisarbe§ti, la nevoie arestand pe instigatori". La sfar§itul lunii februarie 1945garzile sarbe§ti de pe Clisura au fost dezarmate 0 desfiintate".

Cu toate aceste masuri, lini§tea in judetele Timi§-Torontal §i Cara§ nu afost restabilita pe deplin. Au fost lipite o serie de afir de propaganda titoista(comunele din plasa Moldova Noul)", a fost lansat zvonul cu privire la oapropiata alipire a Banatului romanesc la Iugoslavia ". In acela§i timp s-avehiculat teoria potrivit careia Romania a contribuit la prabu§irea Iugoslaviei,deschizand drumul germanilor. Conform aceleia§i teorii, Romania era o tallinvinsa, poporul roman era considerat anglofil, iar burghezia romana erarefractara bo1§evismu1ui35. Au mai fost intalnite cazuri in care cetaceni sarbi

27 Ibidem, f. 3.28 Ibidem, f. 40." Ibidem, f. 41.'° Ibidem, dosar 50/1945, f. 12.' Ibidem, dosar 49/1945, f. 47.n Ibidem, f. 36." Ibidem, f. 55.B Ibidem, f. 103." Ibidem, f. 49.

www.dacoromanica.ro

210 Vasile Rimneanp 6

au refuzat säli pllteasa impozitele, afirmand a nu vor da bani romanilor.Totodatá au avut loc manifestIVi contra autoriatilor locale rornanqti(Dinia§, Sanmartinu Sarbesc, Ivanda) ".

Situatia s-a inrlutatit in luna mai 1945. La interventia autoritIcilorromane locale §i centrale, a fost interzis un congres al Asociaiei antifascisteslave, ce urma sa aibä loc la 8 mai 1945 la Timi§oare. Reintor§i in localiacilekr, sarbii ce urmau sä participe la congresul de la Timipara au organizatdemonstratii. Astfel de demostratii au avut loc in Becicherecul Mic,Sanmartinu Sarbesc, Crai Noe. tn localitltile Peciu Nou §i Giera locuitorisarbi au ridicat cu foga bunuri de la §vabi (11 mai 1945). in localitatea Socasarbii au instigat mai multi ostqi sovietici contra jandarmilor romani,acuzandu-i cl. sunt fasci§ti. Doi suboficeri au fost arestati, fiind eliberai lainterventia Legiunii de jandarmi". Preotul sarb din Sanmartinu Sarbesc a fostultragiat de mai multi sarbi din localitate, pe motivul a In predica pe care atinut-o a elogiat doar pe rege §i Armata romanI". Preotul sarb din Gad, intr-oadunare tinua in bisericl, a indemnat populatia sarbI sà manifeste in stradIpentru alipirea Banatului romanesc la Iugoslavia". In localitatea Crai Nou aufost amenintai de atre un grup de sarbi preotul §i invIcAtorul roman 43.Oliva sarbi din localitatea Soca, impreura cu soldai sovietici, 1-au arestat la20 mai 1945 pe notarul comunei TolvIdia §i 1-au transportat lacomandamentul militar sovietic de la Timi§oara, flrl a i se comunica motivularestärii. La 13 mai 1945, in aceeqi comunl, primarul a fost sechestrat qiamenincat cu moartea, pentru a declara cine a §ters diferite inscripcii in limbasarbk aflate pe zidurile bisericii ". La Saravale a fost bltut de atre sarbiimpreunl cu dezertori sovietici un sergent major de jandarmi 45. Atacul s-arepetat in noaptea de 11/12 iulie 194516.i. in aceastä perioadl. intalnim cazuride cetIteni sarbi ce au refuzat sl predea rechizitiile prevlzute in Conventia dearmistitiu (Dinia§, Ivanda)".

Situatia a fost tensional §i in Clisura DunIrii. Continua §i aici sä circulezvonul cu privire la alipirea Banatului romanesc la Iugoslavia", iar in comunele

" Ibidem, f. 74, 42, 45, 103." V. Ramneancu, Activitatea organizaplor de stinga ale minoritgilor narionale in

juderul Timif-Torontal (1944-1946), Banatica" 13 (sub tipar)." FAS Timi§, Fondul Inspectoratului de jandarmi Tim4oara, dosar 49/1945, f. 105." Ibidem, f. 105, 155." Ibidem, f. 155.

Ibidem." Ibidem, f. 105." Ibidem." Ibidem, f. 155." Ibidem, dosar 57/1945, f. 48." Ibidem, dosar 49/1945, f. 155." Ibidem." Ibidem, f. 110.

www.dacoromanica.ro

7 Via;a pada In Tim4-Torontal 211

Socol, Campia §i Zlatita locuitori sarbi refuzau sä predea rechizitiile preva-zute in conventia de armistiVe. Tinerii sarbi inrolati in armata lui Tito, revenindacask cautau sà se razbune pe conacionalii lor ce nu se inrolaserä".

S-au inregistrat In primavara lui 1945 §i douà incidente de frontierà:atacarea de atre partizanii sarbi a pichetului Zlatita (17/18 mai 1945) §idistrugerea semnelor de frontierl la Naidl§".

Analizand aceastä stare de spirit, existena in cele douä judete baracenein primAvara anului 1945, un document al jandarmeriei evidencia a seurmArea crearea impresiei c romanii nu mai pot menVne lini§tea §i ordinea inregiune, In acest caz sarbii urmand a fi luati sub proteccia statului iugoslav".

Intervencia autoriticilor romane a dus la calmarea situatiei. In general,Ora la sfar§itul anului 1945 nu s-au inregistrat conflicte grave intre romani §isarbi". Excemie face cazul de la Socol, din 13 noiembrie 1945, cand cca. 50 desarbi au cerut prerdintelui comitetului §colar local predarea cheilor §imobilierului §colii primare de stat pentru a incepe functionarea in acel local a§colii sarbe§ti 54, precum §i de la Pojejena unde, cu ocazia alegerii primarului,a izbucnit un scandal intre locuitorii romani §i cei sarbi, conflict soldat cu 11ränili din ambele tabere".

In privinta romanilor din Banatul sarbesc asisam la treceri ale acestorape teritoriul romanesc. Astfel, in judqul Cara§ existau, dupa 23 august 1944,622 de refugiati 56, iar in Timi§-Torontal 1 250. Aici ei au fost adlpostiti incasele germane parasite. La 12 mai 1945 mai existau in judet 677 refugiatiromani din Banatul iugoslav". Referindu-se la ace§ti refugiaci, un documentaratä c ei nu desfäparà nici o activitate politia subversivk motivul refugieriifiind persecutiile la care erau supu§i de ate partizanii lui Tito. Astfel, nicio instruire prealabilk erau fortaci sä plece pe front, iar In caz de refuz erauurmäriti, trimi§i in lagare §i averile le erau confiscate. Se releva. §i faptul cäpartizanii sarbi treceau in Romania §i pentru a-i ridica pe ace§ti refugiati, cese &eau adäpostiti in localitatile limitrofe.

Relaii tensionate au existat §i intre numeroasa populacie §vabI din Timi§-Torontal §i autoritatile politice romane din perioada 1944-1946. Nra.bii au

" Ibidem, f. 164." Ibidem, f. 112." Ibidem, f. 164, 120.

Ibidem, f. 41." Ibidem, dosar 46/1945, f. 366; dosar 58/1946, f. 54.

Ibidem, dosar 49/1945, f. 203.3' Ibidem, dosar 46/1945, f. 356.

Ibidem, dosar 49/1945, f. 87.Ibidem, f. 91.

" FAS Timiq, Fondul Inspectoratului regional de poliVe Timipara, dosar 19/1945, f. 3." FAS Tim4, Fondul Inspectoratului de jandarmi Timipara, dosar 49/1945, f. 77.

firl

"

www.dacoromanica.ro

212 Vasile Itimneanp 8

fost acuzati a in timpul rIzboiului au fost de partea Germaniei hitleriste,fiind inscrip in Grupul Etnic German. Potrivit documentelor emise deInspectoratul de Jandarmi Timipara, primele atitudini pro-hitleriste ale§vabilor din judec au fost semnalate in anii '30".

Credem a este util sä analizIm rapoartele Jandarmeriei cu privire laatitudinea §vabilor in perioada 1939-1944. Intr-un astfel de raport seevidencia cä Inca din toamna anului 1938 exista din partea tineretului §vabtendinta de a se organiza in formaciuni paramilitare, actiune ce s-a intensificatapoi, odatä cu evolucia situatiei interngionale. Aceste organizqii, ce existau inlocalitacile cu o populacie germanä mai numeroasa, i§i desNurau aCtivitàileca culturale, sportive sau religioase. Modelul organizatoric era cel din zonaSibiului. In fruntea acestor organiza/ii paramilitare erau ale§i tinerii cei maicapabili. Grupe le, alckuite din cate 14 tineri, executau noaptea diferite temede luptä".

Alte organizatii germane intalnite in judepl Timi§-Torontal in perioada1939-1944 erau: Comunitatea Germana din Romania, filiala Banat, cu cca. 55 000de membri, avandu-1 ca pre§edinte pe Iosif Riesa; Asociatia Tineretulgerman", in care erau inscrip tinerii incepand de la varsta de 14 ani, cu douäsecciuni: baieti §i fete; Nachbarschaft" (ajutorarea reciproa a membrilornevoia§i din comunitate), avand drept scop inchegarea solidaritacii dintregermani, ce avea cca. 38 000 de membri; NAF-ul, care cuprindea toateorganizaciile profesionale ale muncitorilor germani §i chiar ale intelectualilor,fiind alatuit din cca. 10 000 de membri §i avand in interior o disciplira de tipmilitar 62.

In 1939 autoritliile semnalau desNurarea unei propagande nacional-socialiste in cadrul filialelor din Timi§-Torontal ale bäncii Banater Bank-verein", al arei director general era venit din Germania. Un §vab ce nuimpart4ea astfel de idei a fost concediat"

In perioada 1939-1940, la serba-ri §i petreceri, o parte a §vabilor inspecial tinerii purta uniforme hitleriste 6 .

Invacatorul §vab din Iohanisfeld arIta intr-o scrisoare trimisä inGermania a prin radio noi suntem in stransä legatura cu patria-mama" §iazi nimeni nu se mai teme sä spura cà este german". Tot el primea dinGermania o serie de carti §colare pe care le utiliza in §coal5.65. In localitateaMoritzfeld 25 de tineri §vabi au fost amendaci pentru activitate hitleristä".0

" Ibidem, dosar 58/1946, f. 47." Ibidem, dosar 2/1940, f. 227-228." Ibidem, dosar 7/1940, f. 358-361." Ibidem, dosar 1/1939, f. 1." Ibidem, dosar 2/1940, f. 131." Ibidem, f. 68." Ibidem, dosar 5/1940, f. 55.

cà

www.dacoromanica.ro

9 Vial.a politica In Timi§-Torontal 213

activitate pro-hitlerista se desfalura §i in cadrul Consulatului german dinTimi§oara. Aici, de doua ori pe saptarnana, aveau loc §ezatori literare, la caretineri §vabi apareau Imbracati in uniforme hitleriste ". 0 serie de tinerigermani din jude; au plecat 'in Germania. Astfel, In iunie 1940 au plecat dinmediul rural 29 de tineri. La plecare autorita;ile au confiscat fotografiiInfa;i§and poduri, cazarmi etc.".

Intalnim, in relaçiile cu populatia romana, tendinçe de exclusivism dinpartea §vabilor. Astfel, un document al Jandarmeriei sublirlia faptul cà §vabiinu angajeaza ca servitori pe romani, ci numai pe germanii ce veneau dinBasarabia. Se preciza a de-a lungul timpului au venit din Basarabia In TimirTorontal cca. 1250 de germani. Ace§tia Insa erau in general lene§i, pu;inireu§ind sa-§i Intemeieze gospodarii aid, din aceasta cauza fiind tratap cudispre; de catre germanii de aid".

In 1939-1940 au avut loc aqiuni de colectare, intreprinse de comuni-tatea germana. In aceste aqiuni a fost implicat §i Consulatul german dinTimi§oara. Pentru trimiterea produselor colectate In Germania, reprezen-tan;ii Consulatului au cerut o autorizatie speciala de export prin C.F.R., iarprodusele erau trimise sub forma de daruri in Germania".

In privinça unui eventual transfer al §vabilor In Germania, o nota emisade Regimentul 9 Jandarmi Timi§ releva cä majoritatea dintre ei se opun uneiastfel de acciuni".

Faca de obligatiile pe care le avea, de a subscrie pentru armata românä,popula;ia germana din jude; §i-a Indeplinit aceasta datorie dar nu cu toatadragostea, ci mai mult de ru§inea autoritatilor 72.

Datorita masurilor luate de autoritatile romane, propaganda na;ional-socialista a sporit In intensitateIn vara anului 1940. Astfel, In unele localitaciale jude;ului, primarii §vabi au ordonat Inlocuirea firmelor In limba romanacu altele, scrise In limba germana (Iecea Mare, Iecea Mica, Becicherecul Mic74,Biled ", etc.). In §coala din Sacalaz au fost inlaturate toate tablourile istoriceromane§ti, precum i harta Romaniei. De remarcat este faptul cä un InvAtator§vab roman n-a fost de acord cu aceasta masura, aplicata in special detinerii Invaiatori §vabi ". La 14 octombrie 1940 doar o parte a populaciei

" Ibidem, f. 241." Ibidem, dosar 3/1940, f. 86." Ibidem, dosar 5/1940, f. 195.

Ibidem, dosar 2/1940, f. 40.Ibidem, dosar 5/1940, f. 105.Ibidem, f. 32.

" Ibidem, dosar 3/1940, f. 115." Ibidem, f. 214, 228." Ibidem, f. 287." Ibidem, f. 250.

www.dacoromanica.ro

214 Vasile Ilimnear4u 10

germane a arborat drapelul romanesc, in schimb s-a arborat drapelul german".In localitatea Do lat, un grup de qvabi I-au batut pe directorul §colii. Dupaacest incident, preotul ortodox, dirigintele po0ei 0 notarul localitatii dormeauintr-o localitate vecina , pentru a nu fi, la randul lor, batuti. Nrabii din Do latrefuzau saii vanda produsele lor functionarilor romani ". In ziva de5 septembrie 1940, in Jimbolia urma sa aiba loc o manifestatie germana infavoarea Diktat-ului de la Viena. In urma interventiei efectuate de catreautoritatile romane la Comunitatea germana din Timipara, manifestatia nu amai avut loc ". S-au inregistrat in ultima parte a anului 1940 0 acte denesupunere din partea §vabilor (in special tinerii qi liderii lor) fata de autori-tatile rornine ". In ace1a0 timp, tineretul german a continuat instructiaparamilitara (Jimbolia, Tolvadia, Giera", Timipara").

La 3 noiembrie 1940 s-a efectuat recensämantul germanilor. Prin diversemijloace (propaganda, amenintari) au fost declarati germani qi locuitori de altänationalitate (Jamu Mare, Teremia Mare, Besenova Veche), astfel cä cifreleinregistrate nu corespondeau cu realitatea".

in cursul anului 1941 s-au inregistrat cazuri de nesupunere fail deautoritatile romane0i". Populatia germana din Denta nu a respectat ordineleimpuse de cltre autoritatile romane in timpul rebeliunii legionare ". Inprivinta acestui eveniment, qvabii din zona Jimbolia evidentiau a dacä nu arfi fost armata germana, Rorninia nu ar mai fi existat ca stat ". Au continuatplecarile tinerilor germani in Germania, pentru a se inrola in Wehrmacht(Carani", Covaci", Satchinez, Barateaz, Dolat", etc). Majoritatea dintre ceiplecati erau tineri (17-20 ani), multi neavand asentimentul parintilor, care seadresau posturilor de jandarmi In vederea autärii copiilor disparuti".

Analizand comportamentul pabilor in perioada septembrie 1940decembrie 1941, un document al Jandarmeriei Timi§oara sublinia a daca laintrarea trupelor germane in Banat entuziasmul acestei populatii a fost mare,cu trecerea timpului el a scAzut. Astfel, rabii batrani precum §i cei bogati erau

" Ibidem, f. 200." Ibidem, f.299-300." Ibidem, f. 171.

Ibidem, f. 234,267,273." Ibidem, f. 171-172." Ibidem, f. 188." Ibidem, f. 295." Ibidem, dosar 12/1941, f. 25." Ibidem, f. 19." Ibidem, f. 27." Ibidem, f. 85." Ibidem, f. 86." Ibidem, f. 78-79." Ibidem, f. 84.

www.dacoromanica.ro

11 Via12 pada in TimirTorontal 215

nemultumiti de cererile pe care liderii comunitatii le impuneau. Singurii careau rAmas entuzia§ti au fost tinerii. Documentul conchidea cä unii §vabi s-aupronuntat pentru autonomia Banatului Conducatorii comunitatii germanedin Timi§oara indemnau Oranii jvabi sa cumpere pamant de la romanisarbi,,.pentru a-§i man proprietatile".

In cursul anului 1941 ciciva §vabi din Giera au spart geamurile de la 4case locuite de sarbi" iar la Reca§ a avut loc un incident intre localnici §vabi§i croati". In 1942 au continuat inrolarile tinerilor §vabi in Wehrmacht, uniitrecand frontiera inainte de a-§i satisface stagiul militar in armata romana". Inprivinça ideii de autonomie a Banatului, un document din zona Jimboliareleva cà majoritatea §vabilor batrani erau impotriva autonomiei. Deasemenea, acestia erau de acord cu masura ce a fost luata de catre autoritatileromane, privind interzicerea portului uniformei hitleriste de catre tineretulgerman". De remarcat este faptul cä aceasta masura nu a fost respectata decatre membrli Grupului Etnic German, astfel ca, in 12 aprilie 1942, s-auinregistrat 5 cazuri de trimitere in instanta pentru port ilegal de uniforma".

Au continuat divergentele in randul populatiei §vabe. Astfel, o mareparte din §vabii din plasa Vinga au refuzat sa mai plateasca taxele impuse decatre conducatorii G.E.G., considerandu-le prea marl ". In majoritateaplaselor judetului, Fabii saraci Ii acuzau pe cei bogati a se sustrag (prinmituirea autoritatilor) de la mobilizare, precum §i de la trimiterea pe front".Pentru a scapa de situatia materiala grea, multi §vabi saraci au trecut frontiera

s-au angajat in organizatia Todt" sau in Wehrmacht'.In privinta bisericii romano-catolice, nu s-a semnalat in anii razboiului,

in cadrul ei, o activitate national-socialista". Acest fapt a determinat tineretulFab ce nutrea convingeri national-socialiste sa adopte o atitudine anti-catolica (Jimbolia, Peciu Nou, Buzia§). A fost lansata i o campanie contrapreotilor catolici batrani, urmarindu-se inlocuirea lor cu preoti tineri, adeptiai hitlerismului "2. Si din aceasta cauza a existat un conflict intre §vabii tineri§i cei maturi'. Conflictul religios a continuat in anul 1943 (in localitatea Ceneimai mulci tineri rabi au intrat in biserica romano-catolica, murdarind-o)

" Ibidem, f. 128." Ibidem, f. 41." Ibidem, dosar 15/1941, f. 15." Ibidem, f. 24." Ibidem, dosar 21/1942, f. 165." Ibidem, f. 56." Ibidem, f. 67." Ibidem, f. 107." Ibidem, f. 101.112,115-116,119.100 Ibidem, f. 119.

Ibidem, dosar 12/1941, f. 57.1" Ibidem, dosar 21/1942, f. 1-2.1" Ibidem, f. 181.104 Ibidem, dosar 31/1943, f. 19.

".§i

§i

'"

www.dacoromanica.ro

216 Vasile Rimneancu 12

In 1943 a fost incheiata, intre Romania §i Germania, o conventie privindinrolarile germanilor din Romania in aramata Reich-ului. Majoritatea celorplecati din Timiq-Torontal au fost tineri nascuti dupa 1900. Cei mai multi auplecat in perioada iunie-august 19431". Referindu-se la cei ce urmau sä plece,un document evidentia ca ace§tia stateau majoritatea timpului in carciumi '".In acela§i timp Ii amenintau §i chiar recurgeau la violenta impotriva vabilorcare refuzau sa se inroleze in Wehrmacht (Moritzfeld, Lenauheim107). Masudcontra celor care refuzau sa se inroleze in Wehrmacht qi S.S. au fost luate qide catre Comandamentul german din Timipara (au fost ridicati vabi dinGottlob, Tomnatic, Grabat, Teremia Mare, Voiteg, Liebling)'".

A crescut nemultumirea populatiei §vabe fata de taxele impuse de catreconducerea G.E.G.1" §i s-a mentinut starea de insubordonare a unor primari§vabi fata de autoritatile romane"°. De asemenea, membrii G.E.G. au primitordin de a Tritrerupe orice legatura comerciala cu evreii, iar evreii ce locuiau incasele §vabqti urmau sa fie dati afara 111.

Dupa 23 august 1944 au fost luate masuri de urmarire a intregiipopulatii germane'''. 0 mare parte dintre Fabi au fost internati in lagarele dinRomania (intr-o prima faza), iar apoi deportati In U.R.S.S. In general §vabiidin Banat au fost internati in lagarul de la Budint. Aid ei au fost cazati intr-ocasa parohiala compusa din trei camere spatioase. Hrana le era asigurata deatre Legiunea de jandarmi in limita alocatiei de 80 lei/zi de persoana, la carese adaugau 20 lei pentru intretinere. Se specifica cä o parte dintre internatiaveau nevoie de ingrijire medicalk fiind suferinzim. In martie 1945 s-a trecutla verificarea tuturor persoanelor internate la Budint. Dupa aceastaoperatiune urma ca supu§ii germani i maghiari precum i apatrizii, fo§tisupu§i germani i maghiari sa fie trimi§i in lagarul de la Tg. Jiu, iar cetateniiromani de origine etnica german i maghiara, in lagarul de la Slobozia Veche'".Transportul la Tg. Jiu a fost efectuat in 2 serii, in trenuri de calatori obipuite,deoarece nu s-au obtinut vagoane speciale

In 1945-1946 asistam la reintoarcerea in tail a germanilor care in timpulrazboiului s-au inrolat in armata germana sau care au plecat in Germania

"15 Ibidem, dosar 65/1946, f. 199-203.Ibidem, dosar 19/1942-1943, f. 39.

107 Ibidem, dosar 31/1943, f. 50,39.11" Ibidem, f. 58.

Ibidem, dosar 19/1942-1943, f. 39.Ibidem, f. 41.Ibidem, dosar 31/11943, f. 23.Ibidem, dosar 58/1946, f. 51.

1" Ibidem, dosar 53/1945, f. 59.Ibidem, f. 64.Ibidem, f. 144.

ItO

'"

"4

'"

www.dacoromanica.ro

13 Viaia pada in Tim4-Torontal 217

odatä cu retragerea trupelor hitleriste in toamna anului 1944. Astfel, Ora la20 mai 1946, s-au intors dintre cei inrolati in Wehrmacht 122 de pabi, iardintre cei inrolati in trupele S.S. 482 §vabi "6

In perioada ianuarie-februarie 1945, foarte mulV §vabi au fost ridicati §itrim4i in lagarele din U.R.S.S. Incepand din octombrie-decembrie 1945,asistam la intoarcerea unora dintre cei internaci, majoritatea dintre ei fiindtrim4i acasa pe motive de boala 1". In fata acestei situatii, episcopul romano-catolic din Timipara a dat instructiuni parohiilor din subordinea sa privindajutorarea familiilor ivabilor deportaci, chemare care a avut ecou in randul§vabilor din juder. In acela0 timp §vabilor Ii s-au luat pämanturile119, fiindimproprietariti coloni§ti veniti din alte zone ale ç.rii. Ace§tia au savar§it oserie de jafuri in localitçile unde au fost adu0, starnind nemulcumirealocalnicilor Internarile in lagare ale rabilor au cauzat prejudicii economieijudetului. In fata acestei situatii, autorit4ile romane au decis ca dosarele§vabilor care au fost internaci, dar care sunt indispensabili intreprinderilorunde au lucrat sä fie reanalizate '". De asemenea, Ministerul Agriculturii atrimis o adresa Ministerului de Interne ca §vabii sa fie lasati sa cultive sfeclade zahar (cultura practicata in judec in proportie de 70% de germani),deoarece co1onitii adu0 nu se pricepeau la cultivarea acestei plante 'n.

Este de retinut i faptul cà §vabii din localitatea Tomnatic au cautat, infata masurilor ce se luau contra lor, schimbe originea etnicg, declarandcä sunt francezi. Au fost in acest sens adunati bani, in afacere fiind implicatinotarul (comunist), prefectul judetului, secretarul filialei judetenesocial-democrate, secretarul general al Ministerului Agriculturii. La interventiaorganelor Jandarmeriei, prefectul judeplui a cerut aducerea banilor laTimi§oara, pentru a fi donap Blocului partidelor de sal-1ga123.

Comportamentul unei patii a populatiei sarbe din Banat (in mare parteaceasta a nutrit idei de stanga) a creat o stare de tensiune intre aceastaautoriatile §i populatia romana. Aceasta stare de tensiune a fost intretinuta decatre partizani din armata lui Tito precum §i de militarii sovietici stationap inregiune. Se poate ca Moscova sa nu fie straina de aceste tensiuni existente inBanat, prin acestea incercandu-se §antaj area guvernului de la Bucure§ti säintre total in orbita politicl a Kremlinului. Desigur, nu toata populatia sarbadin Banat a imparalit ideile conationalilor lor, care provocau haos i nesigurançain regiune. Unii dintre cei care s-au ridicat contra acestor actiuni au fost amenintaci.Prin acciunile partizanilor sarbi au fost amenincate interesele nacionale ale Romaniei.

" Ibidem, dosar 72/1946, f. 97." Ibidem, dosar 65/1946, f. 52-56.11° Ibidem, dosar 46/1945.219 Ibidem, f. 28.

Ibidem, f. 17.Ibidem, dosar 53/1945, f. 36.Ibidem, dosar 64/1946, f. 26.Ibidem, dosar 62/1946, f. 22-23.

sà1i

§i

12''22

localitatii

www.dacoromanica.ro

218 Vasile Rinmeantu 14

In privinca §vabilor, majoritatea dintre ei au avut de suferit de pe urmahoaririlor puterilor aliate, hoarari transpuse in practia de atre factoriipolitici de la Bucure§ti. Din documentele existente reiese cl, in general, tineriigermani au impärta§it ideile nacional-socialiste. Or, dupä rIzboi nu s-a cinutseama de acest lucru, intreaga populaiie germara fiind supusä urmAririi. Depe urma acestor mAsuri a avut de suferit §i economia provinciei. Toate acesteevenimente sunt consecince ale evolupei relaciilor internapnale, ale ofensiveiMoscovei spre sud-estul Europei.

ASPECTS OF THE POLITICAL LIFE INTIMI-TORONTAL COUNTY BETWEEN

1944 AND 1946

Abstract

After August, 23,1944 the political life in Romania increased incomplexity. The Romanian Communist Party supported by the Soviet RedArmy, started an intense offensive in order to gain the political power. Themethods used were extremely tough. These political fights were the cause ofnumerous frictions among national minorities, authorities and the Romanianpopulation. In the Timi§-Torontal county, due to the presence of manynational minorities, these frictions were more intensely felt.

That is why tensioned relations occured among the Serbian populationon the one hand and the Romanian authorities and population on the otherhand, in the years 1944-1946.

Starting with 1943, some of the Serbians illegaly crossed the Romanian-Jugoslavian border and joined Tito's army; many of them were desertersfrom the Romanian army.

In September 1944 they came back, together with Serbian partisans andSoviet soldiers. They attacked the gendarme offices and townhalls in manyplaces belonging to Timi§-Torontal and Cara§ counties.

Gendarme officers were killed and houses belonging to Romanians andGermans were plundered (Zlatqa, Sinmartinu Sgsbesc, Sânpetru Mare,arpini§, etc).

At the same time, in the Danube Iron Gates region, attempts to imposethe Serbian administration were made. A rumour about the iminentoccupation of the Romanian Banat by Jugoslavia spread, together with thetheory that Romania played an important role in the German attack overJugoslavia. This was followed by the refusal of the Serbian population to pay

www.dacoromanica.ro

15 Viap. politicl In Tim4-Toronta1 219

the taxes for the Romanian state and the bonds imposed by the TruceConvention. These groups of Serbians attacked even the Serbian communitieswhich continued to obey the Romanian laws.

The German minority had also had tensioned relations with theRomanian authorities. The German population was accused of colaboratingwith Germany during the war. According to the documents the national-socialist ideology influenced especially the young Germans in Banat (theyjoined the Wehrmacht and raised against the Catholic Church).

Starting with September 1944, the German populations was confinedinto camps (first in Budint, then in Tg. Jiu and Slobozia). In JanuaryFebruary 1945 many Germans were transported into Soviet camps in USSR.

Some of them (mostly invalids) came back in Octomber December1945. They were dispossessed of their land and houses, and replaced bycolonists, brought from other regions of the country.

To conclude, we think that the Serbian actions were supported by theUSSR. Moscow wanted to force the Romanian government into being loyal.The German population was affected by the Truce Convention, irrespectiveof its implication in the national-socialist movement.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TITOISMUL LA GRANITA ROMANOIUGOSLAVA.PRELIMINARII (octombrie 1944 ianuarie 1945) *

MIODRAG MILIN

SARBII §I TULBURAREA SIGURANTEI FRONTIEREI

Cuprinse de vIltoarea inexorabilelor prefaceri, forcate prin desfa§urareaevenimentelor de räzboi din toamna anului 1944, instituciile de stat aleRomaniei regale parcurg o dramatia crizA de autoritate in zona limitrof cuIugoslavia.

In aceastl privin0 lucrurile stäteau mult mai prost deck fuseser a. invremea anterioark a subordorani intereselor romine§ti celor ale Reich-ului.Spre exemplificare, conducerea Grupului Etnic German din Banat trebuia sAatearnä o acuzaçie in scris, pentru a incerca sä fie interzise petreceriledansante ale sirbilor din Cenad, de la finele anului 1942 §i debutul lui 1943.Instanca de jandarmerie s-a pronui4at insä in deplinl consecvencI cuatributele suveraniacii instituVei: ,... pana in prezent ordinele ce avem nuinterzic nici petrecerile i nici muzica. Locuitorii rh credem a in cadrulaprobärilor autoriacilor i legilor in vigoare, se pot manifesta liberi" Chiarmai mult, maiorul Joan PeFhir, comandant al Legiunii de Jandarmi Timi§-Torontal, va observa, iritat ... metodele §vabilor de ponegrire a autoriaOlor,mai ales atunci and sunt descoperqi in conflict cu legile rii §i mai ales aceice fac pane din organizaciile germane'.

Lucrarea prezentl nu ar fi fost posibill fr dialogul de specialitate 0 concursul d-luidirector al Arhivelor Statului jud. Tim4, prof. Gheorghe Mudura; ii mullumim 0 pe aceasticale pentru receptivitate i solicitudine. Ne afkrn in situa0a privilegiad a unei prime utilizariIn interes ftiinTific a Fondului Inspectoratului Teritorial de Jandarmi Timifoara, paa foarte decurind considerat fond secret. Informaciilete ni se oferl sperlm sl aducl nuanv noi la dialogul

tradicionala conviquire amicalg dintre minim i sarbi, in pofida sincopelor, de orice parte afrontierei. Spre Tntregirea imaginii acestor vremuri care au pus la grea incercare triniciadialogului, ateptlm §i concursul indispendabil al colegilor iugoslavi, prin deschiderea 0 aarhivelor de dincolo referitoare la Rominia.

Arhivele Statului Timi, Fond Inspectoratul Teritorial de Jandarmi Timipara,37/1943, f. 5. Raport nr. 4226 din 2 aprilie 1943, maior Ioan Pe§chir, Legiunea de JandarmiTirnif-Torontal atre Inspectoratul Jandarmi Timipara.

2 Ibidena,

.Revista istoria", tom VII, nr. 3-4, p. 221-232,1996

a

2

'

www.dacoromanica.ro

222 Miodrag Milin 2

0 asemenea conduità de autoritate nu mai era posibilä in ipostazadecorului panslav ro§u, al eliberatorilor" sovietici si al rasfatatilor acestorade moment, partizanii sarbi. Ace§tia din urml, foarte multi de bastinI dinsatele de pe granita (in evidentele jandarmeriei ei figurau, ca repatriati deja inoctombrie 1944, in numär de 476 originari din Timis-Torontal §i 436 dinCara§ 3), deveniserà un adevärat co§mar pentru prigonitorii lor de ieri,jandarmii.

Vremurile erau tulburi, paza frontierei mai mult o fictiune; multiconationali de-ai partizanilor, dezertori de pe frontul de rIslrit, au sfarsit infata instantei martiale, descoperiti de sarguinciosii jandarmi sau chiarimpuscati de ace§tia, in stogurile de fan din Sampetru Mare sau Dinias. Erauclipe cand se putea muri extrem de usor; sangele cerea alt singe...

Unul dintre cei care au activat intens pentru prinderea dezertorilor sarbidin randurile clrora au fost impuscati de atre jandarmi in timpul urrraririiun numar destul de mare" ' era si maiorul Joan Peschir. Acesta, chiar inintervalul iunie 15 august 1944, fIcuse serioase cerceari" in legatura cuactivitatea unei organizatii comuniste pe teritoriul slu si nu-§i mai putea, innoile conditii, exercita corespunzItor insemnatele atributii.

La 1 octombrie 1944 a fost ridicat de cltre osta§ii ru§i, insatiti de doicivili sarbi, plutonierul major Mateiciuc Alexandru, §eful sectiei de jandarmiGiulvIz. Acesta a fost dus sub escora in localitatea Dinia§ si apoi, in chipbestial, ucis (vezi anexa). Maiorul Peschir, de§i primise ordin sI plece la fatalocului si sa ia legatura cu comandamentul rus in vederea eliberlrii celuisechestrat, nu va indrIzni sI intreprindä cele cuvenite, fiind si el urmIrit desarbii din Dinia§ pentru actiunea intensr desfIsuratä impotriva fostilordezertori. Ca atare, se va solicita la Bucure§ti inlocuirea acestui (capabil, dealtfel) ofiter din functie, din cauza imposibilitatii de a-§i mai exercita atributia.In dimineata zilei de 4 octombrie s-a aflat arestarea de cltre rusi aplutonierului de jandatimi Sindia Alexandru, seful postului din Racovita-Timi§, imputandu-i-se responsabilitatea pentru impuscarea unui osta§ rus(fapt sIvar§it de un civil din acel stat) . In cursul aceleia§i luni a fost asasinat§i plutonierul Andrei Costache, §eful postului din Sampetru Mare tot pentru

' Idem, Fond cit., 49/1945, f. 193-200. (Legiunea Jandarmi TimirTorontal. Tabelnominal de cetavni romini de origine etnict sirbl din raza acestei legiuni ce au fost inrolgi Inarmata iugoslava ca partizani 0 reintor0 in comunele bor.); f. 184-190. (Legiunea JandarmiCara§. Tabel nominal de partizanii din raza acestei legiuni care au fost Tnrolal.i in armatamareplului Tito §i in prezent se AI la domiciliile lor, Intocmit conform ordinului Insp. Jand.Timipara Nr. 1 610 din 18.X.1945.)

' Idem, Fond cit., 39/1944, f. 1-2. <Timipara>, Nr. 24 din 4 octombrie 1944, raportconfidenValpersonal, colonel Sirbu loan, Inspectoratul de Jandarmi Timipara cltreInspectoratul General al Jandarmeriei, Cabinet Bucure§ti.

' Ibidem, f. 2.

www.dacoromanica.ro

3 Titoismul" la granit.a romano-iugoslavl 223

motivul a a fost activ in urmarirea dezertorilor sarbi..." La 21 octombrie i§ifaceau aparilia in localitatea Johanisfeld 12 partizani sarbi, pornip inurmarirea unui evadat" german din lagarul de la Pardani (Iugoslavia).Majoritatea erau din comune sarbe§ti de pe frontiera (Gad, SanmartinulSarbesc, Dinia), pornici, de fapt, pe rafuiall cu nemcii: de la unul au luat ni§tecizme i bocanci, iar de la notar Para toarsa. La intervenVa qefului de postlucrurile sustrase au fost restituite.

Incercand sä mentina respectarea legii in condiciile starii tensionate dejadegenerate Inspectoratul de Jandarmi Tirni§oara va apela la o soluVe, se paregeneral practicata, pentru situqii de criza: jandarmii cu pacat" vor fi muta/idin satele de granica in teritoriul invecinat, al judecului Severin; iar ceiindezirabili aid, vor fi transferaci pe granita7.

Intre timp, avem cuno§tinca de producerea unui alt incident tragic laSanpetru Mare-Timi§. In seara zilei de 9 decembrie au sosit din Iugoslavia,intr-un camion, 6 partizani. Cu tacii au pornit la un localnic, spre a-i confiscatractorul. Alertat de sateni, plutonierul Florea Joan a venit la fata locului. Lasomacia §efului de post, partizanii sarbi au deschis focul, impu§candu-1mortal; apoi, dupa ce I-au descalcat de cizme, au disparut8.

Dincolo de incarcatura emocionala a rafuielilor haotice §i de caracterulcriminal al faptelor ce atentau la viap reprezentancilor in teritoriu aiautoritacii de stat, o asemenea stare de lucruri are la origine §i o motivatiedeliberata. Ne-o prezinta nota emisä la conferinta de la Timipara aInspectoratelor Teritoriale de Jandarmi Timipara §i Oradea (din 12decembrie 1944). Problema maghiara, evident pentru oriVcine, principalaproblemä naVonalä a statului roman, a fost tratata la aceastä conferinca aconducerii Jandarmeriei din vestul carii la acela0 numitor cu problema sarba.Din felul cum a fost redata nota rezumativa a importantei intruniri, problemasarba o devanseaza chiar, de aceastä data, pe cea maghiara. Componentele eisunt, dupa cum urmeaza.:

1. Actiunea partizanilor sarbi pe teritoriul nacional:

Treceri peste frontieraJafuri pe teritoriul nacionalDezarmarea §efilor de posturi

' Idem, Fond cit., 49/1945, f. 8 ( Raport nr. 13 829 din 30.X.1944, maior loan PeFhir,Legiunea de Jandarmi Timiq-Torontal clue Inspect. de Jandarmi Timipara.

' Idem, Fond cit. 39/1944, f. 5 <Timipara>, nr. 14 766 din 26.XI.1944. Inspectoratul deJandarmi Timipara, Biroul Comandament atre Legiunea Jandarmi Severin (copie).

' Ibidem, f. 6. Timipara, 22 decembrie 1944. Proces verbal, colonel N. Caracaq, cdt.Legiunii Jandarmi TimirTorontal.

www.dacoromanica.ro

224 Miodrag Mi lin 4

2. Masuri de intarire §i dotare a posturilor de jandarmi de pe frontiera cuIugoslavia.

3. Stadiul inarmarii populaciei sarbepi de catre organizaciunea comunista dinTim4para"9.

Spre comparalie, chestiunea maghiara la aceeap conferinta e ilustrata depericolul activitacii pro-comuniste a MADOSZ-ului, de relaviile ungurilor cuArmata Rope p de necesitatea supravegherii activitatii ungurilor fugqi in1940 §i de curand reintorp in call.

Prin urmare, e de presupus ca atat ungurii cat §i sarbii au fost pioniimportanci ai procesului de forcare a evenimentelor, in vederea schimbariicursului viecii interne, spre comunizarea Romaniei. Sarbii fopi partizani, iarrestul in mare numar aderenvi sau macar simpatizanci ai cauzei rusepi, in bazaunei solidaritati panslava, rope , militanci activi ai sovietizarii, se dovedeaudintre cei mai potriviti in zdruncinarea randuielilor stabilitacii romanepi:Aproape peste tot circula unguri, evrei, sarbi 0 chiar germani inarmati ilegal§i de multe ori in uniforma militara sovietica, iar legiunile <de jandarmi, n.n.>nu s-au sesizat de acest fapt...", observa cu legitima ingrijorare la acea data§eful Inspectoratului teritorial Timi§oara'°.

TITOISMUL" §I ZVONURILE DESPRE ANEXAREA BANATULUI

Mai muh decat de trecerile ilegale de frontiera sau de atacarea posturilorde jandarmi, Direccia Sigurar4ei din Bucurepi era ingrijorata de informaciilereferitoare la faptul a sarbii us-at- pregati in vederea ocuparii Banatului" ".Conducerea din Timipara era solicitata in consecinta, la o atentasupraveghere a intregii activitap a sarbilor.

Suficient de bine incunopiinpt asupra realitaVlor terenului,Inspectoratul din Timi§oara va raspunde printr-o mai cuprinzatoare dare deseama, din care sunt de recinut: 1. Starea de spirit a sarbilor din Banatulromanesc este destul de buna.". Majoritatea, agricultori, cu o situaciemateriala relativ bunk ip vedeau linipit de treburile gospodariei proprii. 2. Peacest fond de relativa linipe fopii dezertori din armata romana mai savarseau

9 Idem. Fond cit., 49/1945, f. 13. Notl. Conferin;a Timipara, Inspectoratele Jand.Timiwara 0 Oradea <12.XII.1944>.

'° Ibidem, f. 12. Ordin circular nr. 3 209 din 21 dec. 1944, Inspectorul de Jand.Timiwara, comunicat Legiuni 1-4 (copie).

" Ibidem, f. 9. Ordin <Bucure0i>, nr. 51 508 din ian. 1945, Lt. Colonel S. Teodorescu,Inspectoratul General al Jandarmeriei, Direqiunea Siguranlei 0 Ordinei Publice atreInspectoratul Jand. Timipara.

www.dacoromanica.ro

5 Titoismul" la gran4a romano-iugoslavi 225

Inca activitaci in detrimentul sigurai.4ei publice §i a intereselor romane§ti".Concret, ace§ti dezertori in asociere cu partizani de peste frontiera §1 cu osta§isovietici izolati, se dedau la jafuri contra romanilor, germanilor §iungurilor...". Sarbii din aceasta categorie ar fi lansat §i zvonurile tendentioasein legatura cu alipirea Banatului Romanesc la Iugoslavia", iscand neintelegeriintre ei §i romani. 3. Unii dintre sarbi cautau prin toate mijloacele sa impiediceautoritacile romane§ti in exercitarea atribuVilor, urmarind preluarea acestorade catre o administracie sarbeasca. Faptul s-a observat in localitacile cupopulalie compacta sarbeascr, din regiunea frontierei. 4. Datorita masurilorluate in incelegere cu comandamentele sovietice" aceasta propagandasarbeasca ...s-a climinuat simtitor". Iata deci ca propaganda pentru un Banatiugoslav avea un serios temei, exercitandu-se 'Ana la un punct §i cubunavoilla Armatei Ro§ii. Ea scade in intensitate dupa ianuarie 1945, cand seremarca, in cele din until, o colaborare a autoritacilor militare ruse§ti, aceastafiind dublata de o energica consolidare a efectivelor de jandarmi din Timi§-Torontal, cu participarea legiunilor Bihor 0 Salaj12.

Situacia nu era totu§i u§or de stapanit, mai ales in satele cu populaçiecompacta sarba, din Clisura Dunarii §i de pe Valea Nerei. In comuna Campiapartizani de-ai lui Tito, venici acasa in scurte permisii, benchetuiesc deCraciunul pravoslavnic (7 §i 8 ianuarie 1945) cu focuri de arme automate cedau fiori de nelini§te jandarmilor, in urma carui fapt lumea avea impresia ase afla pe front" ".

Daca la Timi§oara domnea impresia a situacia e sub control (sau aceastaera doar o sugestie, ticluita sa impresioneze Bucure§tiul), in sudul Banatuluilucrurile numai lini§tite nu erau. Zurbangii partizani, dupa trei zile depetrecere, in care §i-au facut voia dupa pofta inimii, s-au inapoiat failprobleme in Serbia. Ordinul sever de la Oravita, ca in asemenea cazuri sa seprocedeze la arestarea §i dezarmarea turbulentilor" ", suna deocamdata, interen, mai mult ca o gluma buna. La Ministerul de Interne existau informaVidespre inrolarea a 80 de voluntari sarbi din Romania in armata lui Tito, intabara de la Biserica Alba'. Prin solicitarea ca datele sa fie verificate, vor ie§ila iveala lucruri §i mai interesante: numai din localitatea Moldova Veche s-auinrolat pana in prezent" in armata mare§alului un numar de 67 de voluntari.Dintre ace§tia, doi se aflau chiar in urmarirea Ministerului de Interne(Constantinovici Voia §i Iovanovici Ilie-Deda) '.

" Ibidem, f. 3. Dare de seama, <Timipara>, nr. 266 din 8 ianuarie 1945, colonel Al.BIleanu, Insp. Jand. Timipara clue Insp. G-ral al Jandarmeriei.

" Ibidem, f. 11 Raport, Oraviia, nr. 3 180, 17 ian. 1945, comandantul Leg. Jand. Carafcltre Inspectoratul Jandarmi Timiwara.

" Ibidem." Ibidem, f. 14. Raport secret <Timipara>, nr. 18 182 din 30 ianuarie 1945, Colonel

BIleanu Alexandru, Insp. de Jand. Timiwara cltre Insp. General al Jandarm., Direc/iunea Sig.0 Ord. Publ.

" Ibidem.

www.dacoromanica.ro

226 Miodrag lin 6

0 mostra de propaganda iugoslava la Dunare s-a desfasurat in zilele de24 ianuarie (la Moldova Veche) Si 25 ianuarie 1945 (la Belobresca). Iatadesfasurarea evenimentelor, in versiunea din nota informativa a Jandarmerieijudetului Caras Convocarea s-a facut de catre autoritatile locale, prin sunetde toba, in baza unei aprobari de la prefectura. Pe la ora prinzului, la coalaconfesionala sârbeasca din Moldova Veche s-au adunat aproape torilocalnicii. Deschiderea adunarii a revenit invatatorului din sat Milan Mircov.Acesta a facut referire la persecutiile nationale trecute indurate de sirbi canddusmanii nostri de aci din comuna ne urmareau: daca ieseam pe strada eramurmariti, claca incercam sa cântam cântecele noastre nationale eram opriti..."Concluzia era faptul cà biruinta a fost dobindita prin curajul tovarasuluinostru Tito", nume acoperit prin aclamatiile insufletite ale celor de W.. Aurmat la tribuna un locotenent-colonel sirb care, intr-un limbaj inflacarat, adezvaluit crimpeie din cumplita tragedie a luptei antifasciste: Noi ne-amretras in munti, unde la inceput am format o divizie ducind lupta mai departecontra calailor germani. In munti am indurat toate mizeriile, fàrà arme si faraalimente si totusi nu ne-am descurajat. Germanii vazind ca nu cedam aupornit prigoana contra familiilor noastre. Astfel, in comuna Hust din SerbiaVeche toata populatia a fost dusi la o cariera... unde a fost macelarita siaruncata apoi in groapa... Aceste fapte au inspaimintat poporul sirb, fugin'din masa in munti...". Ofiterul lui Tito a subliniat apoi ci prima lovitura a fostdata nemtilor fa Stalingrad". Discursul a curs spre evocarea meritelor derazboi ale armatei sovietice, cei de Eta fiind indemnati atunci cand vad unrus sa-1 ajute cu tot ce au". i rusii au suferit ca si sirbii, taxa le-a fost pradatasi jefuita de germani, italieni, romani, unguri, etc... Rominia credea cà Odesava fi pe veci a ei cum si Transnistria i o parte din Ucraina". Concluziaofiterului propagandist pe linia lui Tito era ca acest lucru rusii nu-1 uita, dincare cauza nu-i vad cu ochi buni pe romini"; si constata la urma ca inRominia mai sunt Inca multi fascisti". Intregul cortegiu propagandist titoista pornit sa cutreiere i sa." agite satele sirbesti din jur: Macesti, Radimna,poposind in cele din urma la Belobresca. A doua zi in aceasta din urmalocalitate s-a desfasurat un al doilea miting, cu acelasi ceremonial al convocariipopulatiei de catre autoritatile locului. insufletitorul acestei intruniri a fostyppartizanul Sfeta" din localitate. Ofiterul iugoslav s-a pornit de acum sa-1 iala intrebari pe seful de post, asupra motivului arestarii sarbilor care doreau satreaca in Iugoslavia pentru a se inrola la Tito. Jandarmul s-a justificat prinOrdinele primite, care-1 obligau sa procedeze astfel. Sirbul i-a spus atunci sa numai execute ordinele primite de la superiori... agenti ai maresaluluiAntonescu...". Apoi s-a exprimat catre sirbii de fata ca in scurt timp vor veniei si vor face serviciul pe clisura". La urma a plecat, nestingherit, cu masina,in Iugoslavia 's.

Ibidem, f. 27. Nod informativi <Oravila>, nr. 3 301 din 3.1.1945, Maior Nicoarg.Nicolae, Leg. Jand. Cara§ catre Insp. Jand. Timipara.

'" Ibidem, f. 33. Notà informativä <Oravica>, nr. 3 308 din 30.1.1945.

'7

www.dacoromanica.ro

7 Titoismul" la graniia romano-iugoslava 227

La aflarea intamplarilor din Clisura Dunarii, o furie, abia stapanita intermeni de cancelarie, rabufne§te din instructiunile comandantuluiInspectoratului de la Timiqoara, colonelul Alexandru Baleanu. Concluzia saeste de retinut ca atare: ... ap cum s-a petrecut la Moldova Veche inseamnaca eful postului este inexistent". Seful sectiei de jandarmi i §eful de post aufost pedepsiti cu cite 10 zile de arest pentru totala lipsa de autoritate incomuna, unde strainii fac ce vor". A fost apoi evertizat §i prefectul de Cara§,asupra deficientelor autoritatii administrative prin care se Ikea raspunzatorde incurajarea sarbilor care au inceput sali faca de cap, vazandu-se tolerati..."Subalternii erau avertrzati sa se comporte mai energic" 19; instructiune ce vafi, in limbajul jandarmilor locali, rastalmacita in sensul mainii libere de a seopera cu brutalitate.

Informatiile culese de la unii partizani, se pare deja sltui de agitatiabelicoasa a comisarilor iugoslavi din tabara de la Biserica Alba, sugerau ca"acestia cu draga inima ar abandona lupta si s-ar inapoia in tara daca ar §tinumai ca nu vor fi pedepsiti pentru dezertarea din unitatile romane§ti 2°.

Cu oarecare intarziere agitatia sarba se propaga qi in satele mai izolateale Clisurii, Liupcova §i Svinita. in comuna Svinica, comunI compactkminoritarà sarba", spune materialul incriminator 21, s-a pornit constituireaunei organizapi locale de partizani. S-a apreciat ca" in fruntea ei era preotul sarbdin Liupcova, banuit de stranse legaturi" cu partizanii din Iugoslavia.Preotul in cauz 5. ar fi stabilit legaturi cu un localnic din Svinita, IovanoviciVitomir, instructor P.P. (preg'atire premilitara, n.n.) in acea comuna. Prinurmare instructorul adunase laolaltà 20-25 de viitori partizaru (sic!), care,daca," nu erau Inca, urmau cel pucin sa fie inarmati. Cei din satucul Svinita §i

azi Inca izolat, fara de comunicatii erau sortiti sa actioneze pur §i simplupentru anexarea Banatului Romanesc la Iugoslavia qi sabotarea masurilorluate de autoritatile §i statul roman". (!)

Ar fi de-a dreptul neverosimil ca un preot ortodox sa se asocieze cudusmanii Bisericii, stiut fiind ca Biserica sarba a fost promotoare §iinspiratoare a miscarii de rezistenta promonarhica, declarat antititoista(miscar a cetnicilor' ). Acceptand ca aceasta nota ar rosti adevarul intocmai,e de presupus ca starea de spirit antiromaneasca era extrem de pronuntata,intr-atat In= sa-i fi reunit.pe cei de regula ireconciliabili. Mult mai simplupot fi talmacit6 insa spusele informatorilor in sensul unei adversitati fata de

" Ibidem, f. 28. Ordin <Timi§oara>, nr. 229 din 1 febr. 1945, Colonel Alex. 1351eanu,Inspectoratul de Jand. Tirnipara c1tre Legiunea de Jandarmi Caraf

" Ibidem, f. 16. Noel informativI <Oravip.>, nr. 3 299, 30.1.1945, maior NicoariNicolae, Leg. de Jand. Cara§ cItre Insp. de Jand. Timipara.

21 Ibidem, f. 17. Nod: informativI <Lugoj>, nr. 19 din 4 febr. 1945, Maior N.Diaconescu, Leg. Jand. Severin catre Insp. Jand. Timipara.

www.dacoromanica.ro


respectivul instructor P.P." din sat, calomnia ducand pana la etichetareatuturor celor 20-25 de tineri instruiti ca partizani titoi§ti §i destabilizatori aiBanatului. Nu e exclus ca zvonistica" iugoslava sa le fi §i tulburat unorasimcul raciunii, cu magnetul sloganului Banatul va fi Iugoslavia". Pe undevae §i greu de gasit explicatie rationala in zonele unde ratiune nu e. Dar trecanddincolo de ni§te porniri individuale, ale unor exalta4i, nu gasim nimic in afaraunor simple §i nefondate supozitii.

In dosarele jandarmeriei avem insa de acum un intreg scenariu a ceea ces-ar presupune a fi o mi§care secesionista antistatala sarba. Daca nu amcunoape pe traite" faptele mai a ne-ar veni sa dam crezare inchipuirilorplasmuite de zelopi informatori ai securitacii de maine; deja ne cufundamincet-incet intr-un marasm unde interfereaza fanteziste cugetari §i iluzii:iugoslavism nord-dunarean (perceput deformat, de catre oameni neinstruiti,tinand sufletepe de o comunitate sarba, aceeap, pe ambele maluri aleDunarii), asociate cu o naivI demagogie de Craciun, despre o justicie ainvingatorului, titoista, antifascista §i antimonarhica. Intimitatea unei lumi deminuscule comunitati inchise, care de secole ip hraneau visele cureminescente de dincolo", a fost brutal dezvelita §i incriminata pentru ca...visa. Avem, deocamdata doar in note informative ultra secrete, unsimptomatic gest de rezerva §i de neincredere faca de cei ce pareau a fi altfel.Se aperneau deja incet-incet, in teren, semirqle intolerantei.

Un prim important semnal este intervencia brutalA a trupelor dejandarmi la Moldova Veche, fieful agitaciei sarbe§ti din intreaga Clisura (innoaptea de 27/28 ianuarie 1945). Jandarmii au navalit in §i prin caseleoamenilor, i-au arestat §i maltratat pe 18 dintre membrii garzii locale (strajapoporului), pe alp locuitori de frunte ai comunei, printre ei §i batranul preotortodox Kiril Seculici.

In legatura cu acest violent incident s-a tipärit un manifest la BisericaAlba, cu insemnele statalitacii iugoslave (steaua rope proletara, in cincicolcuri), care a fost difuzat prin satele Almajului §i ale Clisurii Dunarii nManifestul incita, deja tardiv, impotriva Jandarmeriei ce a reprimat strajalocala, legal constituita (cu aprobarea Prefecturii de Cara§ §i a preturii locale§i cu acordul Armatei Ropi) pentru ca ... urmele fascismului nu suntdistruse..." etc.

22 Ibidem, f. 53. Manifest iugoslav tradus romine0e <Febr. 1945>. CI interesul de statal jandarmilor in aqiune la Moldova Veche a fost dublat i de o vIditI pornire de jaf, ne-orelateazI bilancul faptelor; ... bltrinul preot ortodox Chiri11 Seculici 1-au lepadat din patdezbilcat 0 descul/ 0 in timpul gerului 1-au jefuit cu un ceas 0 tot banul ce 1-a avut in casI;Milan Stoinovici zis GlIvan, 1-au jefuit cu 100 kg unturl i 20 kg sIpum Jiva Savici... au ridicat5 oi; Stanca Nicolici un costum de haine 0 toate albiturile; Iva Simici... 20 kg unturI, I-au bItutin mod bestial; Mladen Iancovici....au luat funca 0 slInina; Iva Jivkovici i-au luat un cal i apmai departe".

www.dacoromanica.ro

9 Titoismul" la granila romano-iugoslava 229

Situacia din Banat a fost, prin urmare, readusä sub controlulautoritatilor romine§ti, de§i cu unele dificulati, inerente unor vremuritulburi, de rearzare complexa. Ne-o relateazI, sintetic, §i darea de searnI, din29 ianuarie 1945, a colonelului BIleanu Alexandru, inspector §ef la Timi§oara;spre redarea veridicitVi faptului trait, o reproducem in anexa.

*

Faptele in desfa§urare concreta au logica lor minork a oamenilor 0intereselor de granica; aceasta este insä cople§itä de logica majorl a uriarlordizloari de force din rasarit, care utilizeazI in arsenalul ailor de prefacerecomunista a Rominiei si maruntul §antaj, cu sIrbii, ademenip de propaganda(deocamdata) Ingemanata ainvingatorilor zilei, Tito 0 Stalin.

ANEXA

Dare de seama <Timipara>, colonel Baleanu Alexandru, Inspectoratul JandarmiTimipara catre Inspectoratul General al Jandarmeriei (Copie, nedatad).

DARE DE SEAMA

Asupra situa/iei actuale, din raza Inspectoratului, in legatura cu aqiunile savar0te departizani sarbi, intocmid conform ordinului nr. 52 650 din 29 ianuarie 1945, al InspectoratuluiGeneral al Jandarmeriei.

1. tncepand din luna noiembrie 1944, pe teritoriul acestui inspectorat, adica in uneleregiuni ale judecelor Cara 0 TimirTorontal, s-au infiltrat un mare numar de partizani sarbi.

Primele aqiuni au Inceput In comunele Moldova Veche, BelobroFa, Socol, Campia 0Zlat4a, din judelul Cara, comune situate la frontiera dintre Iugoslavia 0 cu majoritateapopulapei de origine etnica sarba.

In aceste comune partizanii sirbi veni0 de peste fronded, Intre care se &eau foartemul0 dezertori din armata romana, sal-6i, originari din comunele menVonate mai sus, foartebine Inarma0, ajutavi fiind de populalia localnica sarbeasca, au Inceput sa terorizeze pe romanii mai ales autoritavile, determinandu-le astfel sa paraseasca comunele 0 sä se retraga In

interiorul judeplui.Ace0 partizani sarbi, In unire cu intelectualii sarbi din comunele repective, au Inceput

sa organizeze administra;ia, polivia 0 toate serviciile din comune, dupa normele stabilite laBiserica Alba, din Iugoslavia. Comunele au primit denumiri sarbgti 0 toate actele ap ziseoficiale se faceau numai In limba sarbeasca.

In unele din aceste comune partizanii sarbi s-au dedat la jafuri 0 chiar atrocitavi contrarorranilor, germanilor §i sarbilor care nu au fost de acord cu propunerile 0 aqiunile lor.

Situavia aceasta a durat citeva zile, panà ce au sosit la faa locului forcele necesare,compuse din jandarmi, graniceri 0 osta0 de la armad, care au inceptut dezarmarea pardzanilor0 alungarea lor peste fronded. Cazul acesta a fost raportat I. (nspectoratului) G.(eneral al) J.(andarmeriei) Direccia Singurancei 0 Ordinii Publice, de catre inspectorat, cu raportul nr. 2 990din noiembrie 1944.

www.dacoromanica.ro


2. In luna ianuarie 1945, partizanii sirbi si-au fIcut din nou apariVa in comuneleMoldova Veche, MIcesti si Cimpia din judepl Caras, in numar destul de mare si Tharmal.i chiarsi cu armament automat.

Cei din Moldova Veche au atacat escorta postului de jandarmi Susca ce se gIsea Intransferare cu 4 indivizi de origine etnia sirbi, care au fost prinsi in momentul and voiau sItread frontiera clandestin in Iugoslavia, pentru a se inrola voluntari in armata lui Tito.

In urma mIsurilor luate de organele jandarmeriei, garzile de partizani au fost dezarmate,cu toat I. opunerea lor fail de organele jandarmeriei si ale grInicerilor, care au executat aceasaoperaviune.

Mu10 dintre partizani au reusit sI fuga peste frontierl, cu intreg armamentul simunqiunile. Sunt informaliuni a se organizeazI 'in comunele de pe teritoriul Iugoslavieisituate in apropierea frontierei noastre, probabil cu scopul de a face noi incursiuni pe teritoriulnostru.

Cazul de la acest punct a fost raportat detaliat si I.G.J. de atre Legiune de JandarmiCaras, cu nr. 8 747 din 7 februarie 1945.

3. /n judepl Timis Torontal acciunea partizanilor sirbi a fost de asemenea foarteintend si s au dedat la tot felul de fapte foarte grave, intre care relevIm pe cele mai importantesi anume:

In luna octombrie 1944 partizanii arbi, ajutgi de ostasi sovietici, au rIpit pejandarmul plut. major Mateiciuc Alexandru, fost sef al secciei de jandarmi GiulvIz, dinLegiunea Timis pe care, dupl ce 1-au chinuit in mod Trigrozitor, 1-au ismpuscat, dupl careasasinii au fugit peste frontier-lin Iugoslavia. Acest fapt gray 1-au sIvirsit numai din razbunare,pentru a numitul plut. major a urmarit intens pe fostii dezertori sirbi.

Cazul a fost raportat I.G.J. cu nr. 996 din 1 oct. 1944 telefonic, al acestui inspectorat.Tot in luna octombrie 1944 a fost asasinat de cItre partizanii si dezertorii arbi

jandarmul plut. Andrei Costache, sefu1 postului de jandarmi SImpetru Mare din LegiuneaTimis, tot pentru motivul ca a fost activ in urmIrirea dezertorilor arbi, fugqi de la unitacilerominesti.

Cazul a fost raportat detaliat de ate Legiunea de Jandarmi Timis la I.G.J. cu nr. 14 958din 20 noiembrie 1944.

In ziva de 8 decembrie 1944 un grup de partizani sirbi, ajutaci de atre ostasi sovietici,s-au dedat la jafuri si intervenind plut. Florea Joan, seful postului de jandarmi Simpetru Mare,a fost omorit prin impuscare, dupa care I-au dezbrIcat de haine si 1-au jefuit de tot ce a avutasupra lui. Tot atunci au dezarmat jandarmii *in termen de la post 0 le-au luat mantalele.

Acest eveniment gray a fost raportat I.G.J. de atre Legiunea Jand. Timis Torontal, cunr. 2 444 din 8 decembrie 1944, telefonic.

Tot in decembrie 1944, ziva 22, jandarmii postului CIrpinis din Legiunea Timis au fostdezarmali de atre un grup de partizani sirbi, ajutaV de ostasi sovietici. Faptul s-a intimplat Intimpul and jandarmii executau razii in comuna Beregsau Mic, comunI cu populaiie sirbeasa,tocmai fn scopul raportat detaliat I.G.J. de atre Legiunea Jand. Timis, cu raportul nr. 17 297din 23 decembrie 1944.

In 31 ianuarie 1945, un grup de partizani sIrbi, ajutgi de ostasi sovietici, a incercat sIjefuiasa mai mulvi locuitori din comuna Beba Veche udelul T 711i§ Torontal si au dezarmat peseful postului respectiv, precum si pe alp 2 locuitori, i-au batut crunt si apoi au fugit pestef ontiera in Iugoslavia.

F ptul a fost raportat de atre Legiunea de Jandarmi Timis Torontal si la I.G.J. cu notatelefonia nr. 3 208 din 6 februarie 1945.

www.dacoromanica.ro

11 Jitoismul" la gran4a romino-iugoslavg 231

In afarg de aceste cazuri, partizanii sirbi fund ajutali de cgtre dezertorii sirbi fugiO dinarmata romgrA, precum §i de clue elementele rele din Andurile populaliei sirbe§ti lar in unelecazuri de clue osta§i sovietici izolaci, au mai AvgrOt pe teritoriul judqului Timi§ Torontal 0Cara§ O urmatoarele fapte: jafuri, devastgri, ridicgri de persoane din rindurile celor care au fostcontra kr, asasinate, violgri de domicilii, ridicgri de bunuri, In special de la romini, germani Ounguri, siluiri de femei, ameninOri cu moartea la adresa populaOei 0 mai ales la adresaautoritgOlor, atacarea escortelor de jandarmi de la care au ridicat actele dresate O partizanii ceerau escortai.i §i alte fapte.

Partizanii sirbi, in unire cu elemente rele de la noi din rindurile populaVei sarbe,lanseazg tot felul de §tiri false §i zvonuri tenden;ioase, autind sg demoralizeze pe romini §i faco intensg propagandl cu privire la alipirea Banatului Rominesc la Iugoslavia.

Aceste acOuni ale partizanilor O ale populaVei srbeti s-au fgcut numai cu scopul de algsa impresia cl rominii nu mai sunt In mIsurl sà menVng ordinea O lini§tea O astfel A aibgmotive de a ridica pretenOuni ca sirbii A fie luaci sub protectia statului iugoslav sau a aligilor.

Toate aceste acOuni ale lor ating ordinea publici §i prejudiciazg chiar O siguran;astatului nostru.

AvIndu-se in vedere a ni s-au pus la dispoziVe efective din Legiunile de Jandarmi Sglaj,Satu Mare 0 Maramure§ <pentru ale Bihorului s-a dat ordin A se reintoara la legiunearespectivg>, precum O cu mijloacele de care dispunem (adia din efectivele permanente alenoastre), vom putea face facg nevoilor serviciului, l'n bune condi/iuni.

Gäsim cl ar fi necesar A se interving la Corpul GrInicerilor, pentru a se lua mIsuri deintgrirea pazei la frontierg, mai ales in judqele Cara§ §i Timi§ Torontal, unde incursiunilepartizanilor sirbi au fost §i sunt destul de numeroase.

Inspector de Jandarmi Timi§oaraColonel Alexandru BIleanu (m.p.)

(Arhivele Statului Timi§, Fond Inspectoratul Teritorial de Jandarmi Timi§oara, 49/1945, f.40-41).

THE "TITOISM" AT THE ROMANIANYUGOSLAVIAN BORDER.PRELIMINARY (October 1944January 1945)

Abstract

Using the documents provided by the former Territorial Gendarmerieof Timisoara, the author shows up the involvement of the Serbs living in theBanat countryside in the plungement of the pro-Soviet and communistpropaganda in Romania

Namy young people native from these Serbian villages located in theborderline area, deserted from the Romanian army, took shelter in Serbia andenlisted themselves as partisans, in Tito's army.

On the one hand the military operations against the Germans, on theother these partisans (part of them), who would return and start to act in their

www.dacoromanica.ro


native communities, in Romania, as follows: 1. Together with Russiansaldiers, they will commit acts of revenge against Romanian gendarmes who,in the past, had brutally victimized such anti-fascist deserters fromAntonescu's army. 2. They will act, too, for spreading out, in union withTito's communist propagandists, the idea of a Yugolsavian Banat, goading forinsubordination to the Romanian authorities.

Winning eventually, in January 1945, the cooperation of the RussianHeadquarters (in order to re-establish the order, the Romanian gendarmeswould act now strongly, even brutally, definitely stopping the extension ofYugoslavian, Titoist, propaganda in the most exposed area, the SouthernBanat.

www.dacoromanica.ro

0 ALTERNATIVA DE COLABORARE ININTERIORUL AXEI. SPRE 0 NOUA MICA

INTELEGERE,1941-1944

FLORIN ANGHEL

In demararea unei analize ce urmare§te evolutii deosebit de interesantein spaciul central-oriental european, in cadrul noii configuraVi geopoliticeinstaurate de Germania dupa dezmembrarea Iugoslaviei i ocuparea Greciei,in primavara anului 1941, este absolut necesara sublinierea unui centru deputere in regiune care a polarizat eforturile diplomatilor noilor state ale Axei(Romania, Slovacia, Croalia, Bulgaria) pana a ajunge, in unele cazuri, la oadevarata obsesie: Ungaria.

0 ironie a destinului a hotarat ca inamicii de veacuri (cazul romano-ungar dar este valabil §i pentru slovaci) sa devina, prin constrangereaBerlinului §i Romei, aligi in lupta pentru instaurarea noii ordini". Nudegeaba, probabil imediat dupa declan§area razboiului antisovietic §i dupa ceUngaria a fost silita sa rupa relaciile diplomatice cu S.U.A., in cercurilebudapestane ,circula o anecdota cu talc: reprezentantul american, primindnota guvernului maghiar §i fiind nefamiliarizat cu problemele europene, aintrebat Aveti revendicari?" Da", a fost raspunsul ungar; Fata deS.U.A.?", Nu"; Faca de Anglia?", Nu"; FW de Rusia?", Nu"; Atuncifaç a. de cine?", Catre Romania"; Ei bine, trebuie sa declaraci razboiRomaniei", Nu, pentru ea suntem aliati" .

Relatiile romano-maghiare, niciodata prea bune, au cunoscut dupasemnarea Arbitrajului de la Viena din 30 august 1940 §i paradoxal, chiar dupace cele doua state au devenit oficial aliate (prin aderarea la Axa.) o stare detensiune permanenta, vecina aproape cu confruntarea militara. Nu este nicilocul, nici cazul de a discuta importanta Transilvaniei in relaVile bilaterale, elam dori sa subliniem, In argumentarea celor afirmate mai sus, declaraVile pe

'Daniel Csatdri, Dans la tourmente. Les relations hungaro-roumaines de 1940 I 1945,Akadirniai Kiad6, Budapest; 1974, P. 87, facem precizarea c5. termenul aliat" trebuie privitdintr-un anumit context in sensul a un tratat bilateral de alianil intre Rorninia §i Ungaria sauRominia §i Germania nu a fost semnat.

Revista istoricr, tom VII, nr. 3-4, p. 233-257, 1996

www.dacoromanica.ro

234 Florin Anghel 2

care primul ministru al Ungariei i le facea lui Mussolini, in 3 iulie 1940, inincerarile de a rezolva contenciosul; Teleki vorbea despre revenirea Transilvanieila Ungaria ca fiind ideea cea mai draga 0 mai doritr a maghiarilor, accentuand

situavia este aceea cä daca Romania nu ne va ceda prin buna voie sausilita de Italia §i Germania Transilvania sau teritoriile pe care le yeti indica,vom avea de ales intre o ocupacie militar i o eventuala revolucie". Totodata,revendicarea intregului Ardeal nu permitea nici un fel de compromis pentrucä orice pas inapoi ar fi reprezentat cedarea de buna voie i definitiva deteritorii imense pe care naciunea (maghiara n.n.) le considera dreptpatrimoniu milenar alpoporului"2. Cedarea unei p AO din teritoriul romanescnu a rezolvat nicidecum criza, revendicarile ambelor parti constituind opermanenca a raporturilor bilaterale, nelipsind acuzaciile de tot felul facutecatre Roma §i Berlin. Bucure0iul, dupa semnarea Arbitrajului, a militat indirecçia unei soluVonari statu quo ante a disputei cu Ungaria §i, in vedereareu0tei, a cautat variantele diplomatice cele mai viabile.

La cateva zile dupa proclamarea independençei Slovaciei, evenimentcare a avut loc la 14 martie 1939, noile autoritap de la Bratislava incheiau untratat cu Germania prin care slovacii se obligau sa promoveze o politicaexterna §i organizeze forcele armate in deplina incelegere cu Reichul, inschimb, Berlinul asurnanduli obligapa de a apara independenla i integritateateritoriala a Slovaciei. In aceea0 zi, 23 martie 1939, profitand de starea de faptdin noul stat dar, probabil, 0 de bunavoinca germanilor, Ungaria declan§a oactiune militara contra Slovaciei, armatele lui Tiso neavand cum ripostadeoarece. Reichswehrul rechizicionase to ate depozitele de muni;iiarmament ale fostei armate cehoslovace. De0 a fost prima cara care arecunoscut independetna Bratislavei (la 15 martie 1939), Ungaria a semnat cuaceasta, la 4 aprilie 1939', sub ocrotirea Berlinului, un tratat care stipula statu-quo-ul post bellum deci pierderi teritoriale pentru noul stat slovac.Reca0igarea kr, ca de altfel i o evidenta iritare a autoritacilor de la Bratislavain fap aqiunilor ungare, au fost coordonate constante ale politicii slovace,indeosebi a lui Josef Tiso, primordiale find autarea unor aliance sau prieteniicare sa aiba puncte comune de desfalurari diplomatice.

Razboiul din Balcani, din luna aprilie 1941, declan§at in urma lovituriide stat de la Belgrad §i a insucceselor italiene in Grecia, s-a soldat cu dezmem-brarea statului iugoslav. Daca Slovenia a fost incorporatä direct Reichului,Italia a anexat Dalmacia, Bulgaria a ocupat Macedonia, Muntenegrul a primito independen0 formala, controlata strict de armatele germane §i italiene,

2 I Documenti Diplomatici ItallanI, Nona Serie, 1939-1945, volume V, 11 giugnio 28ottobre 1940, Istituto Poligrafico dello Stato, Libreria dello Stato, Roma, 1965, P. 161-162.

' Milicl Moldoveanu, Statul independent" slovac, in Regimurile fasciste i totalitaredin Europa, vol. III, Edit. Militara, Bucure0, 1983, p. 23-24.

ci

si

www.dacoromanica.ro

3 0 alternativä de colaborare 235

Croatia §i-a proclamat independenta la 10 aprilie 1941 iar Serbia, redusateritorial, a trecut sub control german, fiind in fapt o regiune autonoma.Ruperea echilibrului balcanic, pastrat cu atata grija 0 cu nenumarate eforturide catre printul regent Paul, a marcat §i debutul actiunii maghiare in aceastazona: trupele ungare au ocupat Banatul sarbesc, zonele de la frontiera cuVojvodina §i regiunea croata Medjimurie, cu o populatie de aproape 97% deorigine croata.

Actul razboinic §i fara un temei demografic sau strategic, cat 0 afrontuladus noii puteri de la Zagreb au facut ca autoritatile croate sa devina nu numaifoarte incisive §i radicale in relatiile cu Ungaria, ci le-a determinat sa cauteparteneri de dialog in zona cu care sa poata actiona pentru rezolvarea unorprobleme comune.

Atat in cazul Slovaciei cat §i al Croatiei, Romania a stabilit intr-untermen scurt relatii diplomatice Prin intermediul ambasadorului roman laVar§ovia s-a sugerat omologului sau slovac sa propuna guvernului de laBratislava sa ceara agrementul pentru numirea unui reprezentant diplomatical au la Bucure§ti. La inceputul lunii septembrie 1939, Ivan Milecz era numitmmis ru plenipotentiar al Slovaciei in Romania 0 Iugoslavia, cu re§edintapermanenta la Bucure§t, in vreme ce Ministrul roman de Externe il numea incalitatea de ministru al Romaniei la Bratislava (pentru scurta vreme) pe D.Hiott, care la 30 septembrie 1939 i§i prezenta scrisorile de acreditare'. In ceeace prive§te Croatia, avand in vedere atat noul regim de la Bucure§ti, cat 0configuratia geopolitica europeana, lucrurile s-au desfa§urat mai rapid: la 10aprilie 1941 era proclamata independenta Croatiei sub conducerea poglavni-kului (§ef, conducator) dr. Ante Pavelici iar la 1 iunie 1941 sosea la Zagrebministrul plenipotentiar al Romaniei, Dimitrie Buzdugan 5 (care va amine lapost pana in luna octombrie 1943), fost consilier, multa vreme, la Legatia dinRoma' §i deci un familiarizat al problemelor din fosta Iugoslavie

Sigur, despre noul stat croat, creat in urma victori lor germane inBalcani, unele aprecieri sunt deoseb t de cate or ce 0 anume a regimul usta§al lui Ante Pavelici a avut doar un caract,..r antisarbesc, alaturat unei impletiride national-social sm § rasism ; ace te consideratii, foarte numer as dar §

' Ibidem, p. 253 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fond 71/1920-1944 România, vol. 512 f. 162.

La 6 mai 1941 RomSnia e uncqtea ofi ial Croac- dupI ce autorit1/ile de la Zagreb primiseräconfrm5ri1e diplomatice din partea Germanici, Italiei 0 Ungariei, (la 11 aprilie 1941), Slovaciei(15 aprilie) 0 Bulgariei (22 apflie 1941). Vezi Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol fiMareplul Antonescu Relafiile germano-romine, 1938-1944, Edit. Humanitas, Bucure§ti,1994, p. 163 0 p. 361

3 I Documenti Dplomatici Italiani, Nona Serie, volume V, P. 795.' Mario Pacor, Italia e Balcani dal Risorgimento alla Resistenza, Feltriftelli Editore,

Milano, 1968, P. 202.

www.dacoromanica.ro

236 Florin Anghel . 4

foarte schematice, ar trebui, evident, nuantate, §i chiar reanalizate pentru omai buna intelegere a raporturilor de forte in Europa central-orientala aprimei jumatati a anilor '40.

Situatia fostului stat iugoslav, dezmembrat in aprilie 1941, constituia unadevarat mozaic: Croatia 1§i proclamase independenta (i se anexasera siteritorii din Bosnia-Hercegovina) fail a beneficia de litoralul dalmat, ocupatde trupele italiene, Slovenia fusese alipita Reichului, Serbia era autonorna, cuun guvern strict controlat de la Berlin, soarta Muntenegrului era nesigura,discutandu-se chiar despre ideea restabilirii dinastiei Petrovici; Regina Elena,de origine italiana, avea doi nepoti, Danilo si Mihail, ultimul flind desemnatsuccesor pe t onul regal '. Existau, de asemenea, puternicele grupari dere is enta al eneralului Draza Mihailovic*, cetnicii sarbi (favorabili ideliiugoslav §i dina iei Karagheorghevici), partizanii comum§ti ai lui Tito,prijiniti de Moscova §i care actionau indeosebi in zonele muntoase din Bosnia,

fi.nta i guvernul iugoslav in exil de la Londra, supus regelui Petru al II-lea.Imediat dupa declaratia de independenta, Croatia a intrat in sfera

italiana de influenta; inamte chiar de aderarea Zagrebului la AxA (15 iunie1941, la Venetia)9, la mijlocul lunii mai 1941 s-a desfalurat vizita delegatieicroate conduse de Ante Pavelici la Roma. Prin semnarea acordurilor croato-italiene din 18-19 mai 1941, Italia anexa toate porturile principale dinDalmatia, afara de regiunile Crkvenica §i Dubrovnik. Porturile Susak, Split,Sibenik, Bocca di Cataro impreuna cu districtele respective §i toate insuleleimportante din jurul coastei dalmate erau anexate §i ele cu exceptia insulelorPag, Brac §i Hvar care ramlneau pe mai departe croate. Guvernul de la Zagrebse obliga sa nu intretina in Adriatica forte navale, in afara de cele de polipe;croatii nu puteau sa. Intrqing in zona litoralului §i in insule nici o baz l. deoperatiuni terestre, navale §i aeronautice. in urma acestor acorduri, primitede opinia publica croata cu vii nemultumiri §i care arunca o umbra asupraviitoarelor relatii intre Croatia §i Italia", pe teritoriul italian ramineau peste700 000 de croati dintre care 300 000 in regiunea Istria, 300 000 in regiunileanexate din Dalmatia V peste 100 000 in zona condominiumului italo-croatdin zona Split (Spalatto)". Mai mult cleat atit, in urma unor noi acorduribilaterale semnate in luna august 1941, de la Ogulin pang la Mostar§i Dubrovnik inclusiv, pe o adincime in teritoriu de 50 km, autoritatileitaliene au creat o administratie speciala, condusa de un comandament militaritalian §i un guvernator civil croat, aceasta datorita stArii de nesiguranca din

° Ibidem, p. 201.' Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fond 71/1920-1944 Croavia, vol. I, f. 13,

raportul nr. 17 Sp. de la ministrul României la Zagreb, Dimitrie Buzdugan, pentru gen. IonAntonescu, 15 iunie 1941.

'1' Ibidem, vol. 6, f. 189-190, telegrama nr. 102/Sp. 2 de la ministrul Romimei la Zagreb,Dimitrie Buzdugan, pentru Mihai Antonescu, 8 iulie 1941.

www.dacoromanica.ro


regiune unde, urmare a agitatiilor continue §i luptelor neincetate dintreorganele oficiale i elementele sarbe, viata normals devenise aproape irnposibilkiar comunicatiile erau mereu intrerupte prin acte de sabotaj ".

Vizita la Roma a poglavnikului Pavelici a avut §i un scop politic:desemnarea noului rege al Croatiei de catre Casa de Savoia, act care insemnain fapt o numire de vasal", astfel Incat dinastia, armata, politica externkeconomia §i caile principale de comunicatie erau la dispozitia completa aItaliei, Croatia putand fi considerata un protectorat italian ". Aici se poatediscuta, eventual, claca nu cumva ideea Coroanei regelui Zvonimir" era oreplica data presiunilor maghiare de restaurare a Coroanei Sf. tefan", regali-tatea croata, nepusa in practick putand reprezenta o Impotrivire, simbolica edrept, la tendintele expansioniste. Casa de Savoia 1-a desemnat pe nepotulregelui Italiei, principele Annone di Savoia d'Aosta drept rege al Croatiei.

Ce au Insemnat pentru Croatia aceste cedari politice, teritoriale §imilitare? In primul rand, o eliminare totala ca factor politic §i economic InAdriatica, existand In cercurile opiniei publice, §i chiar a usta§ilor,aprehensiunea cà sosirea regelui ar consacra definitiv subordonarea politica §imilitara a statului croat in al doilea rand o slabire a panslavismului,temporark deoarece solutionarea problemei croateintr-o astfel de varianta nuputea aduce o stabilitate de foarte lunga durata (influentau aici i lipsa uneitraditii de stat, dar §i formele drastice de manifestare a actiunilor Romei) §i, inal treilea rand, creandu-se un precedent prin anexarea Dalmatiei, autoritatilede la Bucure§ti puteau spera la stabilirea unei frontiere comune cu Croatia,adica cu spatiul vital" italian, lucru ce se putea realiza pe cursul Dunarii,intre gurile Tisei i gurile Savei (langa Zemun, In fata Belgradului) In cazul Incare Romaniei i s-ar fi atribuit Banatul sarbesc".

Penetratia spre Balcani §i spre Adriatica a interesat nu numai Italia ci,dat fiind starea nesigura a noilor formatiuni statale fi administrative din fostaIugoslavie, a reprezentat un motiv de actiune §i pentru diplomatia de laBudapesta. Chiar la cateva saptamani dupa instalarea simbolurilorindependentei la Zagreb, trupele ungare au ocupat Medjimurie, teritoriu cu opopulatie exclusiv croata, pretextand o penetratie provizorie" cu scopulmentinerii ordinii" §i pentru asigurarea unei legaturi de cale ferata directacu Italia pe traseul NagykaniszaCakovecLjubljana". In realitate, Ungariaera interesata atat de un cap de pod pentru o actiune dar, mai ales, de impor-

" Ibidem, f. 191-192." Ibidem, f. 233, raport nr. 3 517 de la ministrul Rominiei la Roma, V. Grigorcea,

pentru gen. Ion Antonescu, 21 mai 1941." Ibidein, f. 195-196, raport nr. 630/Sp. II de la ministrul Rominiei la Zagreb, Dimitrie

Buzdugan, pentru Mihai Antonescu, 22 octombrie 1941.14 Ibidem, f. 233, raport al ministrului Rominiei la Roma, 21 mai 1941.

",

www.dacoromanica.ro

238 Florin Anghel 6

tantele exploatari petroliere din Medjimurie (cu o productie de 25 vagoanepetrol zilnic) aflate in administrarea unor firme italiene ". Drumul spreAdriatica putea fi realizat de Budapesta pe doua cal: fie printr-o uniunepersonala intre Ungaria qi Croatia fie printr-un acord referitor la linia de caleferati BudapestaZagrebFiume".

Despre intentiile ungare in Balcani vorbeste 0 un document, elaborat innoiembrie 1941, din care reiese ca in urma unei intrevederi intre amiralul MiklosHorthy si Hitler, regentul Ungariei a cerut. ca Budapestei sa i se atribuiefunctia de supraveghere". a zonei danubiene deoarece ar fi reprezentatsingurul stat de ordine i incredere in zona sud-estului european", sa poatacontrola si asigura traficul feroviar de la frontiera maghiara para. la Fiume,prin Zagreb (0 sa poata, de asemenea, controla si asigura si comunicatiile petraseul BelgradNirSalonic); Budapesta sustinea c5. acordarea Banatuluisarbesc Romaniei ar fi fost o grerala deoarece zona Ikea parte din patrimoniulistoric ungar" (se sugera chiar ca, in cadrul unui schimb de populatie, romaniidin Banatul sarbesc sa fie transferati in Timoc) '7.

Problema Banatului qi, in consecinta, a frontierei comune romano-croate (care ar fi avut urmare o intarire benefica a raporturilor politico-militare) a constituit un subiect de negocieri Inca de la deschiderea misiuniidiplomatice romaneqti la Zagreb. intr-o nota a Ministerului de Externe de laBucurqti, din iunie 1941, trimisa la Zagreb, se sublinia ideea ca unul dinprimele obiective ar trebui sa fie crearea unei frontiere comune" prin evitareaatribuirii Banatului sirbesc Ungariei fapt ce ar ridica o bariera putand limitain mod considerabil posibilitatile de dezvoltare a relliilor româno-croate" ".

Cercurile politice croate, la randul lor, erau aproape unanim anti-maghiare §i, in felul acesta, revendicarile romanesti au fost privite cu mare

IS Ibidem, vol. 1, f. 230-231, raport al secretarului de leggie la Zagreb, Zeno M.Cfimpeanu, pentru M.A.E., 15 mai 1942.

" Ibidem, f. 234-235. .

'' Ibidem, f. 60, telegrama nr. 633/Sp. 2 de la ministrul Romaniei la Zagreb, DirnitrieBuzdugari, pentru Mihai Antonescu, 17 octombrie 1941. In studiul prof. Joan Chiper,Obiective, mijloace si metode ale diplomafiei romine in anul 1941 (I), in Revista Istorica",tom II, nr. 3-4, martie-aprilie 1991, se subliniazi ideedpresiunilor germane penn-u moderareapretenviilor ungare. Astfel, la Intalnirea Hitler Dome SztOjay din 19 aprilie 1941, Fiihrerul apromis ca Banatul de vest va fi al Ungariei dar pentru moment trebuia luat in considerareAntonescu pentru ca, din punct de vedere militar, Germania abia ar fi putut suporta orasturnare a situaTiei in Romania (p. 7). Concluzia avansati de aceasta lucrare este ca. acpunearomineasci a vizat, in fond, in primul rand impiedicarea atribuirii acestor teritorii Bulgariei qiUngariei qi nu dobandirea de cane ea a unor zone.

" Arhiva Ministerului de Externe, Fond 71/1920-1944 Romania, vol. 512, f. 143,Adresa M.A.E. cane ministrul Romaniei la Zagreb, Dimitrie Buzdugan, 14 iunie 1941. Vezi qiEugene Boia, Romania's Diplomatic Relations with Yugoslavia in the Interwar Period,1919-1941, Columbia University Press, New York, 1993, p. 299-310.

www.dacoromanica.ro

7 0 akernativi de colaborare 239

atentie §i chiar cu simpatie. Mare§alul Slavko Kwaternik §i-a marturisitconvingerea ca granitele actuale ale Romaniei nu pot fi cele definitive" " intimp ce ministrul croat de externe, dr. Mladen Lorkovici, dupa ce a dezvaluit cainainte de aderarea Croatiei la Pactul Tripartit a primit unele propuneri dinpartea ungara pentru o colaborare indreptata impotriva Romaniei, carora nu le-aacordat nici o atentie', a subliniat cä Zagrebul va sustine la Berlin 0 Roma ca,dupa terminarea campaniei din Rusia, Banatul sa fie cedat Romaniei". insuopoglavnikul Ante Pavelici, in cursul unei discutii confidentiale cureprezentantul roman, la 4 noiembrie 1941, IV exprima dorinta Intririirelatiilor bilaterale pentru ca interesele tarilor noastre sunt identice i avem unvrajrna§ comun. Ura noastra impotriva lui este chiar mai veche deck a Dvs."

Neintelegerile cu Ungaria i chiar teama de o interventie armata au silitguvernul sarb de la Belgrad, condus de generalul Milan Nedici, sä facä

demersuri pentru a opri presiunile Budapestei care, in schimbul participarii larazboiul antisovietic, preundea compensatii terioriale in Serbia. GeneralulNedici lasa sä se inteleaga a Serbia putea fi salvata fie printr-o uniunepersonala (dinastica) cu Romania, fie printr-o ocupatie militara romaneasca,mentinei ea statului sarb hind §i In interesul romanilor pentru ca ar fiimpiedicat jonctiunea buigaro-maghiara".

Dei aceste temeri pot parea exagerate, ele exprima o stare de spiritcomuna tuturor veeinilor Ungariei. Nu numai c guvernul de la Budapesta nua facut nimic pentru risipirea nesigurantei, dar pretentiile permanente i dorintaconstanta de expansiune au marcat schimbari importante in politica externaregionall, fiecare stat avand fie neintelegeri, fie chiar diferende deschise cuUngaria. Era necesara, evident, o unire a fortelor diplomatice (mai ales ca noistate ca Slovacia i Croatia erau lipsite de o traditie) i o actiune concertata,echiIibrat i prudenta, in acela0 timp, In capitalele Axei. Constantele politiciimaghiare au facut ca noua colaborare Bucure§tiZagrebBratislava sá sesuprapuna, cumva, bazelor Micii Intelegeri interbelice.

Imediat dupä debutul razboiului antisovietic, atat pentru prevenirea unuiatac ungar in spatele frontului (cu eventuala avertizare a Berlinului), dar §ipentru o campanie ideologica i diplomaticä mai intensä, guvernul roman a dat

" Arhiva M.A.E., Fond 71 Romania vol. 512, f. 144, telegrarna nr. 20 de la ministrulRomaniei la Zagreb, Dimitrie Buzdugan, pentru gen. Ion Antonescu, 10 iunie 1941.

" Ibidem, f. 146, telegrama nr. 23/107 de la ministrul Romfiniei la Zagreb, DimitrieBuzdugan, pentru M.A.E., 9 iulie 1941.

" Ibidem,telegrama nr. 22/101 de la ministrul României la Zagreb, Dimitrie Buzdugan,pentru M.A.E., 9 iulie 1941.

" Ibidem, f. 174, telegrama nr. 101/686 de la ministrul Rominiei la Zagreb, DimitrieBuzdugan, pentru M.A.E., 5 noiembrie 1941.

" Idem, Fond 71/1920-1944 Iugoslavia, vol. 30, f. 212, raport nr. 86 de la LegaçiaRominiei din Belgrad, semnat de consilier de legalie Nicolae Solacolu, pentru MihaiAntonescu, 27 ianuarie 1942.

go

www.dacoromanica.ro

240 Florin Anghel 8

aviz pentru strangerea legaturilor intre cele trei state. Mihai Antonescuinforma pe ministrul roman la Berlin a in ce prive§te legaturile cu Bratislava§i Zagreb, trecem la o actiune directa deci nu numai prin Berlin fiindcaintram intr-o noua faza a problemei sud-estului" 24. Para lel, la Zagreb,ministrul croat de externe era informat a guvernul rorrign acceptI fär5.rezerve ideea colaborarii, fiind dispus a face totul ca ea sa capete un caracter,cat mai intim" §i sa fie exting in cele mai variate domenii" 25.

Dorinta de a nu provoca o reacpe negativa la Berlin §i de a se evita unconflict diplomatic cu Ungaria au silit guvernele de la Bucure§ti, BratislavaZagreb sa dea colaborarii §i solidaritatii lor aproape un caracter deunderground". Teama permanenta de a nu fi catalogata o politica cucaracter tripartit colectiv" determina Bucure§tiul sa insiste, pentru inceput,in dezvoltarea relatiilor bilaterale pentru a nu se laza impresiunea c dorim areinvia unele constelaVi politice care ar indispune puterile Axei"".

Prudenca se remarca si din partea Slovaciei, a carei politica externa erastrict controlata la Berlin; in iulie 1941, Bratislava nu vedea pentru momentoportuna" o adancire a colaborarii tripartite contra Ungariei'. De asemenea,§i Romania indemna pentru o oarecare reVnere deoarece o acliune politica"ar fi fost prematura daca nu nepotrivita", insistand mai mult pentru ocolaborare spirituala §i informacionala §1, paralel, o concertare diplomatica".Singurii care militau pentru o demascare a politicii de duplicitate a Ungariei"§i pentru denunp.rea prigonirilor ei salbatice contra populatitinilor de altneam"" erau croa;ii.

Informaciile primite de Budapesta au determinat o imediata reactiediplomatica la Berlin penny cl, daca hça de o colaborare croato-slovacaUngaria nu se impotrivea deloc, sperand intr-o integrare viitoare in CoroanaSf. tefan (§i atata timp cat CroaVa era controlata de Italia, iar Slovacia deGermania), o alianta tripartita ar fi avut imp1icaii deosebite in spatiul central-oriental european. La Berlin, cercurile diplomatice erau la curent cu straduinvele

" Idem, Fond 71/1920-1944 Croalia, vol. 6, f. 297, telegrama nr. 473/53 965 de la MihaiAntonescu pentru ministrul Rominiei la Berlin, Raoul Bossy, 17 iulie 1941.

" Ibidem, telegrama nr. 29/199 de la ministrul Rominiei la Zagreb, Dimitrie Buzdugan,pentru M.A.E., 16 iulie 1941.

" Idem, Fond 71/1920-1944, Rominia, vol. 512, f. 273. Adresa nr. 41 310 a DireclieiAfacerilor Politice din M.A.E., 31 mai 1941.

Ibidem, f. 281, telegrama nr. 21/1 231 de la ministrul Rominiei la Bratislava, Gh.Elefterescu, pentru M.A.E., 16 iulie 1941.

" Ibidcm, f. 282, nott a lui Mihai Antonescu pentru Gh. Elefterescu, pe Adresa M.A.E.din 16 iulie 1941 cltre Ministrul Propagandei.

" Ibidem, f. 274, telegrama nr. 80 145 de la ministrul Romaniei la Berlin, Raoul Bossy,pentru gen. Ion Antonescu, 5 iunie 1941.

un

11

si

o

www.dacoromanica.ro

9 0 alternativ1 de colaborare 241

maghiare de a se impiedica o apropiere tripartita' in timp ce la Bratislava deveneaevident ca. Germania s-a lasat oarecum influentata de intervencia ungara"".

in vara anului 1941, dupa dtrnersuri facute in cele trei capitale, se poatedemonstra prin reactiile Budapestei i Berlinului a se lucra intens, dacanu la o alianta, cel pucin la o colaborare foarte stransa intre cele trei state,obiectivele fiind impiedicarea expansiunii maghiare i reluareade data aceasta sub egida Germaniei (idee lansata la Zagreb). Strategiile aveau,insa, destule particu1arit4i funqie de specificul fiecarei diplomaVi §i deinteresele urmarite. Daca Slovacia propunea prudeNI §i recinere incolaborarea politica §i militara, avind nevoie de incurajari permanente (la 10iulie 1941, ministrul Slovaciei la Bucure§ti, Ivan Milecz, intr-o discup cuMihai Antonescu, s-a interesat de tendincele politicii romane§ti in ceea ceprive§te teritoriile de peste Nistru, cu vizibila tendinca de a fi incurajat pentrua deschide noi probleme teritoriale pentru statul sau, care nu-§i primiseregiunile indiscutabile istorice'), neinteresAnd-o cleat revendicarile fga demaghiari (de§i, in aceeali discuVe cu Mihai Antonescu, Milecz vorbea desprenecesitatea unei frontiere comune), Croatia se manifesta mult mai activ,Zagrebul cerAnd Bucure§tiulut o radicalizare i o canalizare spre politic §imilitar a aliarqi. De altfel, una din cele mai aspre replici pe care un demnitarmaghiar, care acuzkreinfiintarea Micii inlelegeri, a primit-o, a fost la Zagreb,prin intermediul poglavnikului Ante Pavelici, care, iritat de insistenceleBudapestei, a raspuns tran§ant: Da, exista o Mica incelegere dar nu noi amcreat-o ci Dvs., ungurii, prin atitudinea pe care o avqi f41 de Wile noastre"".

Se impune precizarea absolut necesara ca, de§i clar indreptata impotrivarevendicarilor ungare in zona., politica de apropiere dintre cele trei state aurmarit mai degraba o colaborare regionala deck o acciune ofensiva. In niciun prilej, in nici una din cele trei capitale, nu s-a pus problema unui atacimpotriva Ungariei, nici a unei incercuiri sau blocade. Aceste lucruri trebuievazute in contextul in care Budapesta nu a pierdut nici un prilej de a militapentru cererile sale anexioniste, sustinand la un moment dat ideea lui vonKillinger de creare a unei Transilvanii autonome sau chiar independente, cuimportante avantaje pentru populapa maghiara

" Idem, Fond 71/1920-1944 CroaVa, vol. 6, f. 309, telegrama nr. 234/41 903 de laministrul Roma' Mei la Berlin, Raoul Bossy, pentru M.A.E., 6 septembrie 1941.

' Idem, Fond 71/1920-1944 România, vol. 512, f. 291, raport confidenlial nr. 1 681/74 732de la ministrul Rominiei la Bratislava, Gh. Elefterescu, pentru Mihai Antonescu, 24 septembrie1941.

Ibidem, f. 7, telegraml cifratl nr. 298/51 879 de la Al. Cretzianu pentru LegniaRominiei din Bratislava, 10 iulie 1941.

" Thidem, f. 289, telegrama nr. 1 490 de la ministrul Rominiei la Bratislava, Gh.Elefterescu, pentru Mihai Antonescu, 26 august 1941.

s Daniel Csatari, op. cit., p. 98.

aceleasi: Intelegerii,

"

www.dacoromanica.ro

242 Florin Anghel 10

Avand primatul dat de importaina sa teritoriala, militara §i economica,Bucure0iul §i-a permis si incerce moderarea radicalismului de la Zagrebcerand, totodata, 0 o implicare mai serioasa din partea Bratislavei. MihaiAntonescu dorea o deschidere diplomatica nu numai in zona, ci o colaborarecu marile puteri latine ale Europei, cu Italia lui Musolini §i Spania lui Franco,dar 0 cu Portugalia i Franca vichysta, in contextul unei Axe latine" care sase opuna influentei germanismului i panslavismului §i sa revitalizeze o rasacu importante contribucii in opere de civilizacie. De aceea, poate, actiunileromane0i nu au fost marcate nici de vehementa croata, nici de stangaciileslovace (de altfel, raza de actiune externa a celor doua state era destul deredusa), ci au avut obiective i strategii cu o viziune mai larga, urmarind nuneaparat o materializare imediata, ci una trainica, in timp. Colaborareatripartitä era vgzutg la Bucureiti ca un instinct de conservare" Fi nu ca oreconstituire a Midi Antante sau o Incercuire a Ungarierm; Romania trebuiaSA lira seama de numeroasele semnale primite de la Berlin 0 Roma prin careputerile Axei se dovedeau ostile unei incelegeri regionale. In timpul intre-vederilor de la Berlin, din noiembrie 1941, ministrul croat de externe, MladenLorkovici, exprim, 0 el in mod clar neputir4a Zagrebului de a merge pe olinie consecventa deoarece trebuia sa cilia seama de riscurile italiene, nunumai de interesele germane" afland ca Italia n-ar fi fost deloc entuziasmatade o reeditare a Micii Antante".

In aceea0 perioada, in cercurile diplomatice de la Berlin, ministrul SlovacieiI0 manifesta uimirea pentru prevuirea de care se bucura politica ungara inReich, in ciuda tuturor exceselor §i a jocului dublu" §i concluzia, logica dealtfel, pe care o marturisea diplomatului roman era aceea ca Germania sedovedea ostila unei apropieri tripartite, fiind necesara o deosebita prudenIa inaceasta privinca".

0 analiza, chiar sumara, a strategiei Berlinului in regiune §i in facainsistenIelor ungare de a se stopa o viitoare incercuire, ne aduce oarecariclarificari in sensul ca putem stabili, cel min pentru vara-toamna lui 1941, cànu a existat o unitate de vederi germana in problema colaborarii tripartite. Inluna octombrie 1941, Mihai Antonescu cerea detalii de la Bratislava in ceea cepriveite unele afirmacii ale baronului von Killinger care declarase ca Berlinul

" Ion Calafeteanu, Mihai Antonescu 0 ideea Axei bane, in Rominia 0 politica dealianfe. Istorie fi actualitate, volum de comunicari prezentate la sesiunea oinvfics. din 27-29ianuarie 1993, Institutul Roman de Studii Internationale, Bucurqti, 1993, P. 154-156.

" Arhiva M.A.E., Fond 71/1920-1944 Romania, vol. 512, f. 46, telegrama n:r. 218 C/2 518de la Mihai Antonescu pentru Legatia Romaniei la Bratislava, 12 ianuarie 1942.

" Ibidem, f. 182, Nota convorbirii intre Mihai Antonescu 0 Mladen Lorkovici,ministrul de externe al Croatiei, Berlin, 27 noiembrie 1941.

" Idem, Fond 71/1920-1944 Croatia, vol. 6, f. 312, telegrama nr. 246/41.923 de laministrul Romaniei la Berlin, Raoul Bossy, pentru M.A.E., 1 octombrie 1941.

www.dacoromanica.ro

11 0 alternativl de colaborare 243

nu va lua act" de aceasta regrupare, adica nu-§i va exprima oficial sprijinulsau aprobarea faca de o asemenea inipativa regionala 39 in vreme ce, catevasaptamani mai tarziu, Goebbels ihsista pe langa ministi-ul roman de externepentru o apropiere, chiar pentru o colaborare militarg romano-croato-slovaca".

In ciuda acestor diverger4e de opinii ar fi gre§it a se considera ca, in ceeace prive§te acciunea diplomatica, Berlinului i-a lipsit fermitatea; intencia de ase stopa orice reeditare" a Micii Invelegeri a fost clara §i a avut la baza nume-roasde plangeri ungare, ingrijorate de orice gest de prietenie care ar puteaaduce maine o solidaritate intre popoarele avand revendicari asemanatoare"41,Budapesta dorind o ruptura in alianla prin atragerea unor personalitappolitice marcante de opozivie din noile state. Chiar daca aceste force nu ausprijinit intru totul ideile regentului Horthy i ale guvernului sau, de auincercat pe diverse cal o apropiere de Ungaria, o colaborare §i o atenuare adiferendelor. Acciunile simultane in acest sens, la Zagreb §i Bratislava, au avutdrept efect o Inasprire a relaVilor politice in interiorul celor doua pri paraIntr-atat 'that mareplul Slavko Kwaternik a fost demis din funqii pentru ca sugerat o solulie militara croato-ungara' (in toamna anului 1942), iar primulministru §i ministrul de externe al Slovaciei, dr. Vojciech Tuka, datoritaatitudinii sale filomaghiare, a provocat crize politice §i discucii furtunoase cuprerdintele Republicii, Josef Tiso.

Avanduli originile in vara anului 1941 §i dezvoltata intr-un ritm deosebitde alert, apropierea tripartita a slabit In intensitate la sfar§itul toamneiaceluia§i an, in urma intervenciei prompte a Berlinului care nu dorea nici unfel de dispute in spatele frontului. 0 tolerare a anumitor raporturi economice,culturale, de propaganda, sportive a existat pentru a Germania nu putea saavantajeze doar una din parci (in speck Ungaria) in dauna celeilalte, mai alesca. Romania avea o contribuVe excerlionala la bunul mers al campaniei dinRasarit. De§i a intervenit pentru oprirea unor eventuale negocieri militare saupolitice, Berlinul nu a insistat pe langa Bucure§ti sa se renur4e definitiv la idee;nici nu se putea aldel deoarece, de§i ciuntita teritorial (prin pierderea uneiparvi din Transilvania), Romania ip dovedise puterea militara (prin reintre-girea Basarabiei i Bucovinei §i ocuparea unor importante teritorii in Est) idiplomatica in regiune (Antonescu propusese o intermediere intre Hitler §iregele Petru al II-lea Karagheorghevici) 43, generalul Nedici era favorabil unei

" Idem, Fond 71/1920-1944 Rorninia, vol. 512, f. 24, instruciiunile lui MihaiAntonescu pentru Lemia Rominiei din, Bratislava, 6 octombrie 1941.

' Ibidem, f. 46, telegrama lui Mihai Antonescu din 12 ianuarie 1942." Ibidem, f. 287, telegrama nr. 1354 de la ministrul Rominiei la Bratislava, Gh.

Elefterescu, pentru Mihai Antonescu, 6 august 1941." Idem, Fond 71/1920-1944 Croacia, vol. 3, f. 136, telegrama nt. 151 de la ministrul

Rominiei la Zagreb, Dimitrie Buzdugan) pentru Mihai.Antonescu, 6 decembrie 1942." Gheorghe Barbul, Memorial Antonescu. Al treilea om al Axei, Institutul European,

Ia0,1992, p. 56.

www.dacoromanica.ro


ocupatii romane§ti in Serbia, Zagrebul dorea sl-si trimia corpul au expe-ditionar in Romania §i sA lupte in RIsIrit doar alIturi de trupele romane", iarministrul slovac de externe, dr. Tuka, nu se sfia sl declare a Romania erasingurul stat, in afara Germaniei, pe care Slovacia conta intr-un ajutor esential§i eficace ". Mai erau, evident, §i puternicele interese economice, petrolulromanesc canarind foarte mult in obiectivele urmArite de Reich.

Acestea ar fi cateva din motivele pentru care, dupä o perioadI deoarecare sadere in intensitate, la sfar§itul anului 1941, politica de colaboraretripartia nu a fost interzisä cu desavar§ire de atre Berlin §i au fost chiaragreate unele Intelegeri, indeosebi cele economice §i culturale. Este adevärat,totodaa, a neputand actiona In mod eficace impotriva tentativelor tripartite,Germania a preferat sà faa presiuni puternice la Bratislava, silind Slovacia lao prudenta. §i o retinere care, in final, nu mai prezenta o periclitate la adresaUngariei. Transformarea politicii slovace este evidena din 1942: de§i antimaghiaraIn fond, revendicand teritoriile pierdute, slovacii nu §i-au mai permis ocooperare sustinuta tripartia, preferand alternativa raporturilor bilaterale catmai cordiale. La Bratislava au fost fkute, de asemenea, cele mai insemnateconcesii Ungariei, §i anume o apropiere de pozitii la care a contribuit §iatitudinea lui Tuka (daa la Zagreb Ante Pavelici §i-a permis schimbarea uneiimportante personaliati care manifestase simpatii maghiare, la Bratislava Tisonu a putut proceda in mod similar), o Trnbunäntire vizibilà a tratamentuluiminoriatii ungare (Tuka i-a märturisit ministrului roman cä a fkut concesiila cererile Germaniei §i a, pentru a redobandi ceea ce a pierdut, Slovacia nuse putea bizui cleat pe Reich deoarece ea nu avea, precum Romania, o armatäputernia)" §i negocieri directe intre cele doul state. S-a preferat, de parteaslovack o intärire a propagandei reciproce (prin presl, radio, spectacole,sport) a relatiilor culturale in proiectul conventiei culturale bilaterale dinfebruarie 1943 erau stipulate ajutoare romane§ti pentru qcolile slovace din 11localitati din Romania: Mocrea, Nadlac, NIdlac Vii, Peregul Mare, Semlac,Tipar (jud. Arad), Poiana Micului (jud. Campulung), Berzovia, Vermes (jud.Cara§), Scaiu§ (jud. Severin), BrestovIt, Butin, Tes, Vucova (jud. Timi§Torontal)" §i a celor economice (acordul comercial §i protocolul confidentialdin 14 aprilie 1942)". In acela§i timp, un important adept al colaborIrii tripartite,

" Arhiva M.A.E., Fond 71/1920-1944 Croa0 a, vol. 6, f. 271, telegrama nr. 5/49 de laministrul Rominiei la Zagreb, Dimitrie Buzdugan, pentru M.A.E., 24 iunie 1941.

" Idem, Fond 71/1920-1944 Rominia, vol. 512, f. 132, scrisoare a dr. V. Tuka pentruMihai Antonescu, 17 februarie 1943. .

" Ibidem, f. 97, raport nr. 1 082 de la ministrul Rominiei la Bratislava, Gh. Elefterescu,pentru Mihai Antonescu, 14 mai 1942.

4' Ibidem, f. 142, Proiectul Convenciei Culturale dintre Republica Slovaa fi RegatulRominiei, februarie 1943.

" Ibidem, f. 327-331.

www.dacoromanica.ro

13 0 a1ternativ1 de colaborare 245

generalul Ferdinand Catalog, ministrul slovac al apärärii, sustinea in iulie1942, in mod sigur contrar vointei sale, ca. nu vrem sä facem impresia uneigrupari" deoarece ar fi in conflict cu legile de baza ale existentei §i ale vietiistatului nostru" §i ca, deci, §tirile de o eventuala noul Mica Intelegere suntfärä temei"" (detinem informatii a gen. Catalog, in colaborare cu atalatulmilitar roman la Bratislava, lucra la un plan de instigare a Ungariei, pentru caaceasta sä ocupe o zona slovaca. In colaborare cu armata romana, armataslovacà ar fi raspuns printr-o ocupatie fulger a Budapestei dupa care s-ar fidictat conditiile unei paci avantajoase aliantei romano-slovace'').

In acest context, comparativ cu Slovacia, amine interesant de vazut ince fel au evoluat raporturile dintre Rominia si Croatia, cele mai importantepiese ale actiunii tripartite, V in ce fel strategiile §i obiectele elaborate §iurmarite la Bucuresti §i Zagreb au avut drept finalitate o colaborare regionalasau una bilaterala

Inainte de a analiza aceste probleme trebuie sä pornim de la catevapremise principale i anume: ce era §i ce reprezenta Croatia atit in regiuneabalcanica dar i, largit, in sfera europeana? Era statul usta§ o creatie viabill?Se poate discuta, cu adevarat, despre o autoritate la Zagreb sau este vorba, aqacum am aratat anterior, de o predominanta influenta italianä? Putea Romania

indiscutabil cea mai mare putere central-orientala europeara in afaraGermaniei sa se bizuie pe un aliat de nadejde §i cite similitudini aveaupoliticile lor externe?

In primul rand, §i poate acesta este esential, Croatia reprezenta singuraformula statall independenta din spatiul fostei Iugoslavii, zona de interesmaxim pentru Romania §i care, in nici un context, nu putea fi abandonata.Zagrebul a urinal-it, printr-o stransä politica alaturi de Bucure§ti, nu numaisatisfacerea revendicarilor fata de Ungaria dar §i gasirea unei alternative laputernicele presiuni §i imixtiuni italiene. La rândul säu, Romania, prinapropierea de croati, putea incepe o propaganda mai tenace la Berlin §i Roma(unde ustaVi aveau o deosebitä trecere) in vederea realizarii scopurilor saleprecise in ceea ce priveste problerna Transilvaniei.

Sigur, semnalele diplomatice in legatura cu statutul international alZagrebului nu erau deloc optimiste: se vorbea chiar de faptul ca, in urmaacordurilor italo-croate dm mai 1941, Croatia era Eta de Italia in aceeavsituatie ca Slovacia fata deGermania". Bucure§tiul a avut insä in vedere, mai

" Ibidein, f. 316, interviu acordat de gen. atalog ziarului croat Hrvatski Narod"reprodus In ziarul Slovak" din 1 august 1942.

Comunicarea Slovacia Intre 1939-1944 flcutl de dr. Pavol Simuni6, de la Institutulde Istorie din Bratislava, la Muzeul Nalional din Bucure0, 9 mai 1995.

Arhiva M.A.E., Fond 71/1920-1944 Croqia, vol. 3, f. 1; telegrama nr. 3 457 de laministrul Rominiei la Roma, V. Grigorcea, pentru M.A.E., 20 mai 1941.

www.dacoromanica.ro


ales dup5. iarna 1941-1942, o nuantare a politicii croate in sensul uneiconstante §i sigure distantlri de Italia i de sfera ei de influentä i de autare aunor aliante §i prietenii care satisfacI revendiarile.

Raporturile excelente croate-bulgare au permis ministrului de externeMladen Lorkovici sä intervinI in decembrie 1941 pentru a media un conflictdiplomatic romano-bulgar deschis de Mihai Antonescu care ceruse, la Berlin,retrocedarea Balcicului 51. Lorkovici a actionat atat la Sofia cat §i la Bucurqtiindemnand la prudenta deoarece nu ar fi fost oportune alte revendiari inafara celor sustinute impotriva Ungariei; aceasta ar putea fi, credem, o dovadäa unei disponibiliati a politicii externe croate §i a unei deschideri, e drept cänumai regionale, care nu avea in vedere in primul rand doar interesele Romei.

Cateva au. fost marile probleme ale Zagrebului §i in fiecare dintre deRomania a fost solicitatä sä acorde ajutor substantial: situatia internä (problemepolitice, militare, economice §i situatia partizanilor comun4ti §i cetnicilorsarbi), relatiile cu Ungaria §i cele cu Italia. Crizele interne cu care noul statbalcanic a fost confruntat chiar de la inceput erau numeroase iar uneleaproape imposibil de rezolvat. Autoriatile ustar nu dispuneau de o armatA,de o administratie proprie, de structuri politice inchegate (nici macar formade stat nu era bine stabilitä, acceptandu-se formula Statului independentcroat"), de un corp diplomatic avizat. De asemenea, luptele interne dintremilitiile revolutionare §i populatia sarba (aici avem in vedere pe cetnici,partizani dar i numero§i civili) au provocat peste jumItate de milion devictime ' (in trei ani) i numeroase distrugeri materiale. Nu lipseau niciproblemele date de importantul procent de minoritati existente intre granitelenoului stat; la o populatie de aproximativ 6 milioane de locuitori, doar 3milioane erau croati, restul sarbi (2 milioane) i musulmani din BosniaHercegovina (T milion) ". Grav, chiar cronicl s-ar putea spune, se dovedeacriza alimentarä: ina. in cursul ceremoniei de prezentare a scrisorilor deacreditare, in iunie 1941, Ante Pavelici Ii märturisea ministrului roman asunt unele localitati lipsite aproape complet de orice rezerve" 0 a inregiunea dalmatä §i bosniaa nu se gäsesc nici cereale, nici legume".

Romania a fost in permanentI solicitaa de la Zagreb sä acordeurgent ajutor economic statului croat, exporturile romane§ti de alimentefiMd vitale pentru existenta armatei croate (in curs de constituire) §i chiarpentru mentinerea autoritätilor ustar. Prin acordul economic din 7 august1 941 Bucure§tiul accepta sä trimitä imediat petr,pl (100 000 tone), benzinä

Ibidem, f. 44. telegrama nr. 121 de la ministrul Rominiei la Zagreb, Dim. Buzdugan,pentru Mihai Antonescu, 4 decembrie 1941.

" Informatia apare la Gheorghe Barbul, op. cit., p. 12." Arhiva M.A.E., Fond 71/1920-1944 Croatia, vol. 1, f. 9, raportul nr. 17 Sp. de la

ministrul Rominiei la Zagreb, Dim. Buzdugan pentru gen Ion Antonescu, 15 iunie 1941." Ibidem, f. 4, telegrama nr. 5 Sp., confidentiall, de la ministrul Rominiei la Zagreb,

Dim Buzdugan, pentru gen. Ion Antonescu, 6 iunie 1941.

'1

sa-i

www.dacoromanica.ro


(19 500 tone), uleiuri minerale (3 000 tone), parafina (1 300 tone)" §i 350 devagoane cu grau pentru aluminiul necesar uzinelor I.A.R. Brapv". La randullui, Berlinul i-a luat angajamentul de a livra Croatiei 3 500 vagoane cerealedin contingentul ce a§tepta din Romania". Un an mai tarziu, prin acorduleconomic din decembrie 1942, semnat la Zagreb, romanii consimceau satrimita marfuri alimentare in valoare de aproximativ 66 milioane kune(moneda croata): porci, orz, turte oleaginoase, primind in schimb tanante(840 tone), fonta (1 600 tone), magnezit (500 tone), electromotoare, aparateKraisel Compas, fonta alba (6 000 tone) pentru uzinele Re§ica".

Trecand peste relevanca acestor cifre, trebuie subliniat ca, Inca din 1941,in cadrul raporturilor romano-croate se poate constata o direccie spreintegrarea economica a celor doua spacii economiile celor doua cad fiindcomplementare si pretandu-se la schimburi deosebit de avantajoase (industriaromaneasca primea importante materii prime in schimbul produselorpetroliere sau agricole). Revirimentul economic croat s-a lasat a§teptat, dealtfel nici nu s-a mai produs, un tabel cu precurile principalelor produsesugerand faptul a Zagrebul era una din cele mai scumpe capitale din Europa"(in vara anului 1942, dar §i dupa aceea), articole de prima necesitate (faina,grasimi, zahar, cartofi, lemne) fie ca erau rapnalizate, fie puteau fi procuratepe pi4a neagra la precuri exorbitante.

Preocuparea presanta a regimului usta a fost aceea a apararii statului deloviturile date de partizanii comuni§ti i de rezistenca cetnicilor sarbi. Dacä in1941-1942 situaVa s-a mencinut oarecum sub control, cu precul suportariiunor importante efective militare germane §i italiene pe teritoriul Om, din1943 starea de lucruri s-a agravat constant. Milicia usta§a evita luptele pentruca nu era crucata de partizani, armata nacionala (Domobrani) nu era suficientinarmata iar trupele germane, 4 divizii din iarna 1942-1943, erau constituite

" Idem, Fond 71/1920-1944, vol. 512, f. 334, Acordul comercial dintre Rominia 0Croava, Zagreb, 7 august 1941, semnat de Dim. Buzdugan 0 prof. I. Gr. Dimitrescu (de partearomin1) i M. Simici 0 dr. losip Cabas (de partea croatä).

' Idem, Fond 71/1920-1944 Croacia, vol. 3, f. 423, telegrama nr. 111/742 de la ministrulRominiei la Zagreb, Dim. Buzdugan, pentru M.A.E., 19 septembrie 1941.

" Ibidem, f. 462, telegrama nr. 13/198 de la ministrul Rominiei la Zagreb, Dim.Buzdugan, pentru M.A.E., 17 februarie 1942.

' Ibidem, f. 546, telegrama nr. 172/1775 de la ministrul Rominiei la Zagreb, Dim.Buzdugan, pentru Mihai Antonescu, 25 decembrie 1942.

" Idem, vol. 1, f. 328-332, Tabloul prewrilor oficiale 0 libere in Croa/ia in luna iulie1942. De exemplu, unul din cele mai mail salarii, cel al unui ministru plenipotenVar (n.n.romin), de 83 000 kune sau 250 000 lei abia putea acoperi chel uieli a o ut c sare inconditiile in care 1 kg flinl grau, pe pia/a hberä, costa 120 kune (360 lei), 1 k nni 5

kune (750 lei), 1 kg de zahär 160 kune (480 lei), 1 kg de cartofi 45 kune (1 in t mp cpentru o camera ob4nuitl, intr-un hotel comun (Esplanade" din Zagreb) se cereau 10 kune,echivalentul in pengö al unei camere la luxosul hotel Ritz' din Budapesta.

www.dacoromanica.ro


din recruti care nuli terminasera instructia. Atentatele se tineau lant, caileferate Belgrad-Zagreb §i Zagreb-Budapesta erau nesigure, partizaniicontrolau largi zone, cu exceptia Zagrebului, ajungand chiar pana la 4 km decapitala". Se accentua starea de nelini§te qi de nemultumire a populatiei maiales dupa ce, la sfarqitul anului 1942, la Bihac s-a constituit guvernul lui Tito,sprijinit de Moscova, care a anuntat nerecunoa§terea autoritätii regelui Petrual 11-lea i a generalului Mihailovici".

Nici la Zagreb situatia nu era mai promitatoare; criza regimului ustaq sedovedea, la inceputul anului 1943, una de anvergura, peptand masuri radicalede reforma. Astfel, intr-un ora suprapopulat, intr-o capitala improvizati ingrabe, pentru a oferi de lucru tuturor" 0 a masca qomajul ridicat,autoritätile au impIrtit la maximum munca in serviciile publice §i particulare,Mat capitala prezenta aspectul unui oral in care toata lumea are vreme §inimeni nu este grabit" pentru cä serviciile i§i inchideau programul la ora 14,präväliile la ora 16, iar duminicile erau complet libere. Cum timpul liber erafoarte mare §i cum viata mondena era concentrata doar in jurul ceaiurilorfamiliare de dupa masa, unde lumea se aduna pentru a critica regimul §ipentru a comenta noutatile de la radio Londra, s-a hotarat, pentru evitareaintrunirilor publice dar §i pentru a se pune o stavila barfelii", ca micilelocaluri (cafenele, restaurante) sä fie deschise doar dimineata (de la 6 la 10) §iseara (de la 17 la 21)62.

Se poate vorbi despre curentul comunist, antinomic regimului usta§, cadespre o obsesie a autoritatilor croate? Se pare a da, atata vreme cat partizaniilui Tito doreau distrugerea temeliilor noului stat. Comunismul are mareecou in Croatia §i profita de imprejurarile extraordinare de azi pentru a captatoate elementele nemultumite" " arata o §tire din Zagreb, in timp ce altavorbqte despre simpatia instinctiva fala de ru§i" §i de solidaritatea slavà inrecrudescentr ". Partizanii comunisti, ca i cetnicii, au profitat de greutatileinsurmontabile date de noua realitate politica din Croatia, de faptul cä acestegreutati nu puteau fi rezolvate favorabil in conditiile exceptionale alerazboiului antisovietic, de intoleranta usta p. fata de sarbi §i, nu in ultimulrand, de faptul ca. opinia public a. se impotrivea amestecurilor italiene inafacerile interne croate, situatie pe care usta0i erau nevoiti s-o accepte.

" Idem, vol. 2, raport de sintez1 nr. 1 286 al Serviciului Presei din LegaVa Rominiei laZagreb, semnat de Liviu Hulea, pentru Alexandru Marcu, ministru subsecretar de stat alpropagandei, 1 ianuarie 1943, f. 23-24.

" Idem, vol. 3, telegrama nr. 170/1754 de la ministrul Rominiei la Zagreb, Dim.Buzdugan, pentru M.A.E., 19 decembrie 1942, f. 159.

" Idem, vol. 2, f. 17-18." Ibidem, f. 7 raport nr. 304/Sp. II, strict confcclen;ial, de la ministrul Rominiei la

Zagreb, Dim. Buzdugan, pentru Mihai Antonescu, 18 martie 1943." Ibidem, f. 16.

www.dacoromanica.ro

17 0 akernativä de colaborare 249

Ca Zagrebul accepta silit, din nevoia de aparare, relatiile speciale cuRoma o dovede§te o informatie din 5 decembrie 1942 in care se arata ca, inurma hotararii italiene de a se retrage din unele regiuni croate, teama erafoarte mare deoarece in urma lor ar ramine numai fortificatiile §i instalaciilede cantonament a caror insemnatate este destul de redusr ", Bucure§tiuluisolicitandu-i-se tin ajutor imediat, fie militar, fie printr-o interventie la Berlin.

Raporturile cu Romania, pe langa cele de importanta legate de pozipacomuna faça de Ungaria, aveau in vedere, la fel de esencial, acceptarea de catreBucure§ti a unei ingaduinte §i bunavointe" in relatiile economice", deoareceo intarire a Croatiei din acest punct de vedere ar fi dus la o relansare acolaborarii bilaterale. La fel, revendicarile comune fall de Budapesta erau oimbinare de radacini istorice §i de un pragmatism politic regional de moment;dupa iarna 1941-1942 se poate vorbi de o revigorare a raporturilor croato-romane, mai ales in domeniile culturii, propagandei §i. economiei, dar putememite ipoteze a lucrurile s-au apropiat amenincator (din punct de vederemaghiar) de o alianfa militara fi politica pentru ca, in decembrie 1942, incapitala slovaca a sosit o nota de la Zagreb prin care se anunla ca se desfiintauposturile de atalat militar al Croatiei la legatiile din Bratislava §i Bucurqti,probabil in urma interventiei energice a Italiei, solicitata de Ungaria. Ata§atulmilitar roman la Bratislava relata" ca, la vederea acestui ordin, legacia croataa fost surpinsa in timp ce cea italiana cuno§tea dinainte"; atat impotrivireaZagrebului la o astfel de presiune cat §i reacpa imediata §i ferma aBucure§tiului au determinat evitarea unei crize de amploare, ministrul croatde externe comunicand, la 23 decembrie 1942, a nu a avut intencia suprimariipostului de ata§at militar mai cu seama in imprejurarile actuale candRomania reprezinta o putere militara atat de apreciabilr ".

Se pare cä, in a doua faza a incercarilor de constituire a unei colaboraritripartite, din iarna lui 1942 inceputul lui 1943, nu Germania ci Italia a fostaceea care s-a opus constituirii aliançei: Roma a atras atentia Bratislavei,punctul slab al trilateralei, a nu va agrea reinfiintarea Micii intelegeri §i nu vaaccepta nici o colaborare.impotriva Ungariei".

" Idem, vol. 3, f. 156, telegrama semnatl de Camil Demetrescu, secretar la LegaIiaRominiei din Zagreb, pentru gen. Arhip, §eful Marelui Stat Major Roman, 5 decembrie 1942.

" Idem, vol. 2, f. 27.' Idem, vol. 6, f. 522, telegrama ata§acului militar roman la Bratislava, It. col. C.

Stefänescu, pentru Mihai Antonescu, 15 decembrie 1942." Ibidem, f. 428, telegrama nr. 171/1769 de la ministrul Romaniei la Zagreb, Dim.

Buzdugan, pentru M.A.E., 23 decembrie 1942." Idem, vol. 7, f. 24, Notl asupra convorbirii avute in 1 aprilie 1943 intre G. Davidescu,

secretar general in M.A.E. §i Polyak, ministrul Slovaciei la Bucure§ti.

www.dacoromanica.ro


Raporturile croate-romane au cunoscut, de la inceputul anului 1942, o

linie ascendenta, Zagrebul incepand sa se bizuie pe diplomatia romaneasca inincercarile aproape declarate de a se departa de influenta Romei §i de a evitao intrare in sfera maghiara de interese. Atat in relatiile cu Budapesta cat §i incele cu Roma, in perioada 1942-1943 (cel putin pana la plecarea din misiunea lui Dimitrie Buzdugan, partizan sincer al apropierii, in octombrie 1943),

croatii au dorit o coordonare de actiuni cu Bucure§tiul. Nu este mai putinadevärat a guvernul usta§ s-a simtit mai apropiat de romani nu numaidatorita pozitiei Romaniei in cadrul Axei ci §i datorita unei pozitii ferme, netantimaghiare, direct exprimate. Declaraiii ale lui Mihai Antonescu precumacelea ca. ungurii sunt un neam fara putere biologica, nu au nici o menire inEuropa iar spiritul lor uman este pur §i simplu faiä rost"" sau a poporulungar este incapabil sä inteleaga sensul adanc al civilizatiei, cu atat mai putinal unui spirit de lume noua dreapta §i justa" ' au produs o vie satisfactie laZagreb. Aceasta §i datorita faptului ca guvernul usta§ nu-§i putea permitedeclararea deschisa a conflictului privind Medjimurie (deoarece Croatia nupoate crea dificultati Puterilor Axei") dar, sprijinindu-se pe actiunearomaneasca, spera ca, nerecunoscand anexiunea va intelege sa reclame lamomentul oportun" rezolvarea acestei problemen. In interior, in cadrul vietiipolitice §i publice croate, manifestarile antimaghiare erau numeroase,ajungandu-se la declaratil incendiare, precum cea facuta de ministrul deexterne in Dicta §i anume ca guvernul usta§ considera Medjimurie dreptparte integranta a statului croat §i nu poate schimba acest punct de vedere"".Romania era confidential informata, fara §tirea Berlinului sau a Romei, caBudapesta sprijinea partizanii lui Tito fiindcá se temea de mi§carea cetnicilorlui Mihailovici §i a acestea ar fi motivele pentru care rezistença comunistä§i-ar fi mutat centrul de greutate in apropierea frontierei maghiare".

Incercarile croate de a se desprinde de influenta italiana, cu ajutorulcareia §i-a proclamat statalitatea, au fost cunoscute permanent la Bucure§ti. Sepoate concluziona a Zagrebul a cautat alianta cu Romania pentru acontrabalansa actiunea politica ofensiva a Romei §i a contat pe influenta celor

'° Idem, Fond 71/1920-1944 Rominia, vol. 512, f. 90, audien;a ministrului Tido I.Gaspar, eful Propagandei slovace, la prof. Mihai Antonescu, viceprerdinte al Consiliului deMinWi 11 mai 1942.

" Ibidem, f. 94, Notä asupra convorbirii avute in ziva de 12 mai 1942 de MihaiAntonescu cu ministrul Slovaciei la Bucure0.

" Idem, Fond 71/1920-1944 Croapa, vol. 6, f. 150, raport nr. 10 451 P de la LegaliaRomaniei din Budapesta pentru Mihai Antonescu, 19 decembrie 1942.

" Idem, vol. 3, f. 66-67, telegrama nr. 18 de la ministrul Rominiei la Zagreb, Dim.Buzdugan, pentru Mihai Antonescu, 25 februarie 1942.

" Ibidem, f. 268, telegrama nr. 143/1295 de la Legacia Rominiei din Zagreb, semnat1Zeno Câmpeanu, pentru M.A.E., 16 septembrie 1943.

www.dacoromanica.ro

19 0 alternativ1 de colaborare 251

doi Antone§ti in asigurarea unei acciuni diplomatice mai largi. Totodata,trebuie precizat ca nici solidaritatea croato-rominä §i nici proiectatacolaborate tripartita nu au avut in vedere o ie§ire din Axa sau o intencieagresiva faca de una din cele doua mari puteri europene ale ei. Nici una dinpartile in discutie nu a pus problema preponderenri politico-militare aputerilor Axei §i aceasta este o concluzie valabila Inca de la inceputuleforturilor de inchegare a trilateralei. Mihai Antonescu, in octombrie 1941,era deosebit de clar and sustinea a raporturile tripartite nu stateau inrepetarea unor tendinr din trecut, care au creat o solidaritate regionala" §i capunctul de vedere al celor trei capitale nu are nimic incompatibil cu marileobiective ale Axei ci, dimpotriva, urmärqte sa consolideze anumite situacir 75.La rindul ei, Croacia, incadrata de la inceput in sistemul politic al PactuluiTripartit, privea la dezvoltarea evenimentelor prin prisma viziunii marilor eispijinitori, cu speranta declarata in iulie 1942 a o victorie germano-italiana va putea impune o pace echitabila care sa cina seama de intereselelegitime ale fiecarei tail" " §i cu convingerea personala a lui Ante Pavelici(marturisita ministrului roman, in mai 1943) cä la sfir§itul conflictuluieuropean poporul croat va ramane cu dreptul câ§tigat al independencer 77.

Presiunile itahene §i dorinca Romei de a controla suveran politica croata,intervenVile dure ale germanilor la Bratislava pentru a impiedica oriceapropiere tripartita (In iulie 1942 eful seqiei de presa a partidului german dinSlovacia, dr. Hauskrecht, reintors de la Berlin, iritat de continuareanegocierilor trilaterale §i de prietenia romano-croata, atragea serios atentia anoua Europa nu admite nici un fel faramitare in formatiuni de triunghiunisau de patrulatere" §i ca Mica tncelegere este tot atat de moarta ca §i SocietateaNatiunilor sau ru§inosul Diktat de la Versailles") , faptul ca, in ciuda uneicomunitati de interese politice bulgaro-croate guvernul de la Sofia (avind ocoloratura panslava §i francmasona" n dupa cum era perceput la Zagreb) nudorea o alianta politica, preferand o colaborare cu Ungaria, toate acestemotive au determinat autoritatile ustar sa-§i sprijine cea mai mare parte aacciunilor independente de politica externa pe prietenia cu Romania.

" Idem, Fond 71/1920-1944 Rominia, vol. 512, f. 163, Notl asupra convorbirii avtne in4 octombrie 1941 de Mihai Antonescu cu ministrul Croatiei la Bucurqti.

" Idem, Fond 71/1920-1944 Croatia, vol. 1, f. 308, raport nr. 961 Sp. de la ministrulRomaniei la Zagreb, Dim. Buzdugan, pentru Mihai Antonescu, 10 iulie 1942.

" Idem, vol. 3, f. 208, telegrama nr. 524 de la ministrul Rominiei la Zagreb, Dim.Buzdugan, pentru Mihai Antonescu, 13 mai 1943.

' Idem, Fond 71/1920-1944 Rominia, vol. 912, f. 310, telegram1 nr. 160/1531 de laministrul Rominiei la Bratislava, Gh. Elefterescu, pentru M.A.E., 18 iulie 1942, relatarea unuiarticol ap1rut in ziarul slovac de limbl germanä Grenzbote".

n Idem, Fond 71/1920-1944 Croatia, vol. 6, f. 406, telegrama nr. 147/42740 de laministrul Rominiei la Berlin, Raoul Bossy, pentru M.A.E., 21 martie 1942.

-

www.dacoromanica.ro


DacI ministrul slovac de externe s-a ferit in permanentä sä discutepublic, in fata Parlamentului, despre relatiile cu Romania §i stadiul colaborariitripartite, in schimb in Dieta croaa, la inceputul anului 1942, MladenLorkovici vorbea despre poporul roman ca fiind cea mai mare natiune dinsud-estul Europei", iar despre armata romanä ca despre un factor careurinIrea interesele generale ale tuturor popoarelor din Europa""; Zagrebulnu se sfia sä acorde, totodatä, importante privilegii minoritatii slovace (cca.25 000 de persoane). In acelaV timp, Bucure§tiul era solicitat sä mediezemocnitul conflict de interese germano-italian referitor la spatiul vital" dinCroatia, Roma dorind o rezolvare a problemei securiatii" intr-un sector incare interesele italiene erau considerate drept predominante i vitale" " iarBerlinul cerand o asigurare cä va detine puterea dominantr in ZonA lasfar§itul

Rezolvarea diferendelor, in care Romania nu putea interveni decat cutotul accidental, s-a solutionat prematur prin prIbu§irea regimului fascistitalian, eveniment cu efecte profunde atat pentru spatiul balcanic §i central-oriental european cat §i pentru situatia generala a conflictului. Impactulasupra politicii croate a fost unul deosebit cxci, prin preluarea de atm Berlina zonei croato-dalmate, obiectivele Zagrebului s-au schimbat fundamental,afectand in primul rand colaborarea cu Romania.

In ciuda tendintelor cercurilor iugoslave din exil de a construi o nouäIugoslavie sub forma unei largi federatii balcanice (regele Petru al II-leavorbea, In aprilie 1943, chiar i despre o inglobare a statelor din Balcani caresunt de partea inamicului")", perceptiile croate la präbuOrea Italiei nu autinut seama de faptul cä Roma a contribuit la constituirea structurilorindependente conduse de miscarea usta§ä. Opinia publica croatI a primit cubucurie vestea aderii regimului fascist, 'in timp ce cercurile oficiale nu §i-auascuns surpinderea pentru cä inlIturarea lui Mussolini le-a plrut intotdeaunao imposibilitate" "; consternarea era foarte mare §i in randurileustar, multi functionari incepand sä se gandeasca la o retragere onorabilI.Drept urmare, poglavnikul a dat o proclamatie, la 9 septembrie 1943, in carearlta cà statul croat nu se mai simtea legat de obligatiile impuse de acordurile

, " Idem, Fond 71/1920-1944 Rominia, vol. 512, f. 193, telegrama nr. 15/234 de laministrul Rominiei la Zagreb, Dim. Buzdugan, pentru M.A.E., 24 februarie 1992.

" Idem, Fond 71/1920-1944 Croa/ia, vol. 2, f. 111, raport nr. 656/Sp. 2 de la ministrulRominiei la Zagreb, Dim. Buzdugan, pentru Mihai Antonescu, 23 mai 1942.

Ibidem, f. 98, raport nr. 464/Sp II, foarte confidenVal, de la ministrul Rominiei laZagreb, Dim. Buzdugan, pentru Mihai Antonescu, 16 aprilie 1943.

" Idem, Fond 71/1920-1944 Iugoslavia, vol. 17, f. 388, declaraVile Regelui Petru al II-leaKaragheorghevici, 5 aprilie 1943.

" Idem, Fond 71/1920-1944 Croalia, vol. 3, f. 233, telegrama nr. 106/926 de la ministrulRominiei la Zagreb, Dim. Buzdugan, pentru M.A.E., 27 iulie 1943.

razboiului".

migcirii

www.dacoromanica.ro

21 0 alternativa de colaborare 253

cu Italia i ca este o datorie nationala lupta pentru eliberarea Dalmatiei"; o zidupa aceea era anulat §i acordul privind desemnarea unui rege al Croatiei dinrandul Casei de Savoia".

Eliminarea Italiei ca factor politic qi militar In Balcani a deschisperspective noi pentru politica germana in aceasta regiune, Berlinul meditandla o noul organizare politica balcanica la Zagreb se credea a ea va fi in daunaintereselor Ungariei §i Italiei care au deschis probleme infinit mai mari cleatcontributia ce au adus-o" cu recunoaqterea posibila a independentei Greciei,Serbiei, Sloveniei, Muntenegrului §i Albaniei (unele versiuni croate sustineaua Slovenia ar putea fi incadrata sub protectorat german, iar Muntenegrul subcel sarbesc). Aceste state ar fi trebuit sa se consolideze qi organizeze in aqa felincat politica anglo-americana sa 1111 mai poata reconstitui regatul iugoslav iarpopulatia sa nu mai migreze spre curente extremiste, in special spre comunism".

Preluarea spatiului croat sub influenta Reichului a avut urmari aproapeimediate qi perfect sesizabile: sub eticheta colaborarii croato-germane, dintoamna anului 1943, comandamentele militare qi Legatia Germaniei la Zagrebau inceput sa controleze §i sa detina inteaga putere astfel incat se poate vorbicä, dupa capitularea Italiei, Croalia a devenit un protectorat german". Dinacest moment, ca §i in cazul raporturilor Slovaciei cu Croatia §i Romania,relatiile croato-romane au inceput sa regreseze, ideea colaborarii fiind tot maievaziva, cercurile ustap cochetand cu o prietenie politica cu Bulgaria qiUngaria. Bucure§tiul, la randul lui, a raspuns la noul curs la politicii croateprin rechemarea ministrului Buzdugan de la Zagreb, in octombrie 1943, unnou plenipotentiar fiind acreditat, in persoana lui M. Mitilineu, abia in lunamartie 1944, In plina criza a raporturilor bilaterale.

In aceasta a doua perioada a colaborarii croato-romane (1942toamnalui 1943), urmare a politicii de cooperare tripartita se poate constata odezvoltare de amploare in domeniile culturii §i informatiilor. Importantepersonalitati romane precum Liviu Rebreanu (in martie 1942)89 sau ministrulNichifor Crainic (in iunie 1943, primit qi de Ante Pavelici)9° au vizitat Croatia,

" Ibidem, f. 248, telegrama nr. 120/1046 de la ministrul Rominiei la Zagreb, Dim.Buzdugan, pentru M.A.E., 9 septembrie 1943.

" Ibidem, f. 249, telegrama nr. 121/1073 de la ministrul Romaniei la Zagreb, Dim.Buzdugan, pentru Mihai Antonescu, 11 septembrie 1943.

" Idem, vol. 2, f. 186-188, raport nr. 1165/Sp II, confidential, de la insarcinatul cuafaceri al Romaniei la Zagreb, Zeno Campeanu, pentru Mihai Antonescu, 2 octombrie 1943.

" Idem, vol. 3, f. 251, telegrama nr. 124/1088 de la ministrul Romaniei la Zagreb, Dim.Buzdugan, pentru Mihai Antonescu, 16 septembrie 1943.

" Idem, Fond 71/1920-1944 Romania, vol. 485, f. 321, raport nr. 139 P al consilieruluide presa al Leggiei romane din Zagreb, C. Miciora, pentru ministrul Dimitrie Buzdugan, 28februarie 1942.

" Idem, Fond 71/1920-1944 Croatia, vol. 7, f. 46, telegrama nr. 79/671 de la ministrulRomaniei la Zagreb, Dim. Buzdugan, pentru Mihai Antonescu, 5 iunie 1943.

www.dacoromanica.ro


la Radio Zagreb s-a inaugurat, 'in martie 1942, Ora Romaniei", in timp ceprincipalele ziare qi reviste croate (Nova Hrvatska", Hrvatski Narod",Hrvatska Smotra", Hrvatski Krugoval", Neue Ordnung", DeutscheZeitung in Kroatien") au publicat Tntre 1942-1943 traduceri din literaturaromana (I.L. Caragiale, Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, Vasile Alecsandri),articole despre istoria, arta, muzica qi litoralul Romaniei ". Personalitatipolitice §i culturale de la Zagreb qi-au dat concursul la reupta SAptAmâniiculturale romaneqti" in Croatia din 9-15 mai 194392.

Totodata, ceea ce nu a fost posibil la Bratislava, s-a realizat cu prisosintala Zagreb: acordarea reciproca a celor mai inalte distinctii, semne ale pretuiriiqi apropierii. Daca la 15 iunie 1941 ministrul Romaniei remitea Ordinul Carol Ipoglavnikului Pavelici", la 25 august 1942 Branko Benzon, ministrul Croatiei,inmana ordinul Coroana Regelui Zvonimir mareplului Ion Antonescu", iarla 26 ianuarie 1943 lui Mihai Antonescu".

In domeniul pedagogic, printr-un proiect al -Ministerului CulturiiNationale qi al Cultelor din Romania, din octombrie 1942, se asigura liberaexprimare a etnicilor croati in qcolile §i bisericile croate din: Cara§ova,Nemet, Iabalcea, Clocotici, Lupac, Votnic, Rafnic (jud. Cara) i Checea qiRecal (jud. Timi§-Torontal)", iar in iulie 1943 o delegatie condusa de JankoTortici, ministru secretar de stat pe langa Presedintia Consiliului de Mini§tri,semna acordul cultural dintre cele doul state ". 0 reflectare a excelentelorraporturi din aceste domenii il constituie §i largul spatiu acordat problemelorromane§ti de istorie §i politica (Ion Antonescu, Nicolae Balcescu, GeorgeBaritiu, Simion Barnutiu, Basarabia, Brancoveanu, familia Bratianu, Bucovina,Carmen Sylva, Dimitrie Cantemir), geografie (Alba Iulia, Bab adag,Brawv, Bucureqti, Campulung Muscel) qi cultura (Alecsandri, loan Bogdan,

" Ibidem, f. 63, telegraml nr. 509 de la Serviciul Cultural al LegaVei romine din Zagreb(semnatä Valentin Gr. Chelaru) pentru Al. Marcu, ministru subsecretar de scat la PropagandaNaVonall 0 Fond 71/1920-1944 Rominia, vol. 485, f. 321-322 0 352-387.

" Idem, Fond Rominia, vol. 485, f. 377-378, PersonalitIci croate care au contribuit larealizarea SlptIminii culturale romine0", 9-15 mai 1943.

" Idem, vol. 512, f. 221." Ibidem, f. 230." Ibidem, f. 241." Ibidem, f. 256, Proiect pentru regimul Folilor fi bisericilor croate din Rominia

alatuit de Ministerul Culturii Naponale 0 al Cultelor (ministru Ion Petrovici), DirecciaItnv4.1mintului Particular qi Confesional (director Aug. Caliani), 28 octombrie 1942.

" Idem, Fond 71/1920-1944 Croa;ia, vol. 7, f. 68, telegrama nr. 546 de la ServiciulCultural al LegaVei Rominiei la Zagreb (semnatà Valentin Gr. Chelaru) pentru Al. Marcu,ministru subsecretar de stat la Propaganda NaVonall, 9 iulie 1943.

www.dacoromanica.ro

23 0 alternativi de colaborare 255

Bolintineanu, BrItescu Voine§ti) in cele trei volume aplrute din Enciclopediacroatl, in 1941-1942 " (articole semnate de reputate personaliap croate).

FIrá a cine seama de revendichile croate, exprimate 'Ina din octombrie1943, dovadä a puterii aproape absolute pe care o detinea, la inceputul anului1944 Reichul a hotarIt Incorporarea regiunilor Susak §i Fiume (aflate pg.näatunci sub stApinire italianl) la circumscripcia administrativa. germanl Adria,cu capitala la Triest. In aceIai timp, trupele germane au acceptat chiar i ocolaborare cu cetnicii sârbi, acestora din urmä recunoscându-li-se dreptul dea de;ine controlul asupra anumitor regiuni croate precum Dubrovnik,Sibenik, Banja Luka sau Bosnia centralà" ceea ce, evident, a marcat inceputulunei crescande tensiuni" In raporturile dintre Zagreb §i Berlin.

Sub influenp politicii germane', guvernul ustal a fost nevoit s afirzeo vizibil atitudine de rIcealA §i rezervä faca de Rominia, existind semnaleevidente ale unei apropieri semnificative fa0 de Ungaria (dar aici trebuiediscutat clacl nu cumva curtoazia de ultim moment nu era §i un prilej de acAuta loc de refugiu, ca inainte de rlzboi, in cazul prIbu§irii regimului) §i maiales fac'A de Bulgaria; serblrile de la Zagreb dedicate sArbItoririi regeluiSimeon al II-lea, din iunie 1944, au fost o noul ocazie de a declara identitateade interese croato-bulgare, in general antisirbe§ti §i o pozicie comunl faà deproblema Macedoniei (ministrul bulgar sublinia semnificativ c proglavnikula ajutat mi§carea de eliberare din aceastà regiune, provincie färI de careBulgaria nu poate exista")101. De altfel, in prirravara lui 1944, ministrul

" Hrvatska Enciklopedija, vol. I, Naklada Konzorcija Hrvatske Encildopedije, Zagreb,1941, P. 174 (dr. doc. Nokola Persici), p. 198 (dr. Petar Skok), P. 491 (dr. Slavko Pavicici); vol.II, Naklada Hrvatskog Izdavalackog Bibliografskog Zavoda, Zagreb, 1941, P. 52 (dr. doc.N. Persici), p. 53 (dr. Andrija Hupbauer) p. 131, P. 233, p. 240, P. 771, (dr. P. Skok), p. 447-449(dr. Grga Novak); vol. III, 1942, P. 31, P. 245, P. 598, p. 623-624 (dr. P. Skok), p. 235(dr. Stanko Miholici), p. 245 (prof. Nikola Zici), p. 245, p. 591 (dr. Josip Nagy), P. 591 (prof.Zdenko Senoa), P. 497-498 (dr. doc. Zvonimir DugaZki).

" Arhiva M.A.E., Fond 71/1920-1944 Croa0a, vol. 2., f 247-249, raport nr. 109/Sp. II,confidential, de la Insärcinatul cu afaceri al Rominiei la Zagreb, Zeno Cimpeanu, pentru MihaiAntonescu, 8 februarie 1944.

1" Aceastl influen0 nu a privit doar cu Rominia, In particular, ci a avut invedere o coordonare totall cu interesele Reichului. Dorim sl argumenthrt prin declaraiilefãcute de Ante Pavelici imediat dupa debarcarea aliatä in Normandia (6 iunie 1944): poporulcroat este decis punl foilele in serviciul luptei comune sä combatl allturi de poporulgerman impotriva oriarei invazii càci qtie a luptl pentru libertatea i existenT2 sa. Un succes alinvaziei ar insenma dominarea judeo-bol§evia asupra poporului croat. Acesta vrea insäpropriul sàu stat na0onal i o via;1 linitit i ordonat.1 In comunitatea europeanl allturi deMarele Reich german 0 de popoarele de cultura europeanl" (ibidem, f. 275, telegrama nr. 598/Sp.de la ministrul Rominiei la Zagreb, M. Mitilineu, pentru Mihai Antonescu, 7 iunie 1944).

Ibidem, f. 292-293, raport nr. 649/Sp. II, de la ministrul Rominiei la Zagreb, M.Mitilineu, pentru Mihai Antonescu, 19 iunie 1944.

relatiile

fisOli

www.dacoromanica.ro


Romaniei nu excludea o posibilä uniune a slavilor de sud (deci §i a croatilor)cu centrul probabil la Belgrad, el fund de plrere cl, in situatia in care Zagrebulnu mai dorea o apropiere de Bucure§ti, in conditiile in care, deci au lostsingurii care au argtat cea mai mare infelegere in chestiunea Transilvaniei",croatii nu puteau fi de un folos direct; singura solutie era o atitudine derezervr reciprock pozitie care nu trebuia sI fie contrail, insl, aspiratiilorpoporului croat deoarece independenta actualà nu va fi uitatr §i, in plus,Romania §i-ar fi fäcut dusman un popor susceptibil §i blnuitor ca toti slavii"102.

Evenimentele din Romania, de la 23 august 1944, au adus o schimbareradicalä de politica externI §i anume ie§irea din Axl., trecerea in tabAraNatiunilor Unite §i ruperea relatiilor diplomatice cu statele aliate Germaniei,deci §i cu Croatia §i Slovacia.

In decursul a trei ani de demersuri bilaterale 0 trilaterale 1941-1944, inurma consularii documentelor provenite din arhivele romane§ti, am puteastabili cel putin trei etape in evolutia problemei: a) vara 1941 iarna 1941/1942,de contacte intense la Bratislava, Zagreb §i Bucure§ti, de colaborlri permanentein domeniul politic, economic §i cultural, sfar§itä in urma interventieiBerlinului; b) 1942 toamna 1943, o fructuoasA solidaritate romano-croatl(dar §i croato-slovaa §i romario-slovaa) inchegarea unei aliante probabil a afost destul de aproape la sfar§itul anului 1942 cand Roma a intervenit pentruretragerea ata§atilor militari croati de la Bucure§ti §i Bratislava; c) toamna1943-1944, slàbirea colaborkii, acirea relatiilor §i o anumitä stagnare datorateinterventiei germane in problemele politicii externe croate.

Politica de apropiere tripartia ca §i relatille, croato-romane nu au pusproblema unei despartiri de Axa; colaborarea §i negocierile au avut loc incadrul ei, tinandu-se cont de sugestiile sau presiunile italo-germane. In acela§itimp, de§i toate cele trei state au avut in comun o politicä antimaghiara aceastanu a putut constitui o bazI destul de puternia de actiune concertatà §iconsolidatl. DacI Slovacia §i-a manifestat rezerva, Croatia a colaborat atatavreme cat i-a permis politica italiank mai permeabilä decat cea germanä, ceeace ne poate duce la concluzia a guvernele din cele douä capitale, de§i juridicindependente §i suverane, de facto erau limitate in ceea ce prive§te hotArarilesau, in ofice caz, aveau un regim cu totul deosebit de cel al Romaniei.

Ar mai trebui adlugat a proiectata apropiere trilateralI nu avea nicidecumun caracter ofensiv, nici intentia de a incercui Ungaria, lucrul acesta neputandu-se infIptui chiar 0 pentru simplul motiv a Imre cele trei state nu existau granitecomune. Scopul principal era acela de a revendica ceea ce Budapesta, sprijinitgde Axg, luase prin forpg (cazul Slovaciei fi Croafiei) sau prin infelegere silitä(Nordul Transilvaniei) fi o apgrare In fall nenumgratelor pretenfii rnaghiare.

'2 Idem, Fond 71/1920-1944 Rominia, vol. 485, f. 472-473, raport nr. 433 de laministrul Rominiei la Zagreb, M. Mitilineu, pentru Mihai Antonescu, 27 aprilie 1944.

www.dacoromanica.ro

25 0 alternativl de colaborare 257

In fine, esecul negocierilor si al colaboarii care se suprapunea oarecumantedecesoarei Mici Incelegeri nu a venit din interiorul celor trei capitale cica urmare a unor puternice presiuni externe, varianta propusä de croaV(alianca sub egida Germaniei) nefiind luatä in seamI la Berlin de teama unorputernice reaccii ungare.

AN ALTERNATIVE OF COLLABORATION WITHIN IN THEAXIS. TOWARD A NEW LITTLE ENTENTE,

1941-1944

Abstract

Following a thorough analysis of the relations between Romania on onehand and Croatia and Slovakia on the other, the author, primarily employingpreviously unpublished sources, establishes three distinct stages in theinterval 1941-1943: 1. summer of 1941 winter of 1941/42, with extremelyfrequent con---a-ts in Bratislava, Zagreb and Bucharest, and permanentcollaboration in the political, economic and cultural fields to be severed at theintervention of Berlin; 2. 1942 autumn of 1943, characterized by fruitfulRoinanianCroatian collaboration paralleled by CroatianSlovakian andRomanianSlovakian solidarity. The finalizing stage of the alliance would benearly attained by the end of 1942, when Italy intervened in favour of thewithdrawal of Croatian military attaches from Bucharest and Bratislava; and3. autumn of 1943/44, with a weakening in the relations of collaborationowing to German interference with Croatian foreign policy.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MEMORII, CORESPONDENTA, iNSEMNARI

I. C. FILITTI, JURNAL (XI)

EDITAT DE GEORGETA PENELEA FILITTI

Lectorul atent al operei istorice scrise de I.C. Filitti vede In paginile de Jurnal din 1919un fi0er de informa0i, culese cu precadere din presa coridiana, inteligent Intocmit, unde serepne esencialul, iar comentariul, adesea dubitativ, e sec, concis i uneori marcat de subiectivism.Caci Filitti trebuie sa faca fa0 unei formidabile presiuni morale. Orice referire In presa latradatori", germanofili, la partizanii lui Carp ori ai lui Marghiloman provoaca replica saimediata, de justificare dureroasa, amara cu sentimentul ca in fond nu e ascultat. tn noualume postbelica, a fi fost antantofil zgomotos era suficient spre a avea un certificat de onora-bilitate; dimpotriva, funclionarea in cadrul administrapei teritoriului ocupat ori incercarea dea demonstra ca triumful Antantei Insemna din nenorocire i caulionarea Rusiei inamiculsecular al Romaniei atragea instantaneu oprobiul general, stigmatul de du0nan".

Filitti constata nemulwmit ca. Romania e redusa tot mai mult la rolul unui pion pe caremarile puteri II mud pe eqichierul european exclusiv In func;ie de interesele lor. Participarea larazboi, concesiile facute, sfaturile de la Paris ori Londra, urmate cu stricteil, au adus Romania,la Inceputul anului 1919, Intr-un impas. Povecele de tolerarga, echitate, Inwlegere sunt urmatedoar de romani, in vreme ce vecinii (bulgari, sarbi, unguri) fac propaganda defancata pentrustapanirea teritoriilor aflate Inca in litigiu: Cadrilaterul, Banatul, Transilvania. Situa;iaexploziva din Rusia, prin triumful bol§evismului, e de natura sa-i Ingrijoreze odata in plus peromini i Filitti nu Inceteaza sä avertizeze asupra pericolului rusesc poterriat acum de odictatura singeroasl, succesoarea regimului

tnlaturat din viaca publica, observator al evenimentelor i cunoscator al lor doar dinpresa ori din zvonuri razlece, Filitti ramine reticent fall de modul cum Ione! Brätianu dirijeazapolitica Orii, cum se Inf4i§eaza la conferinp de pace, Insocit de tot felul de neamuri pe post desecretari ori consilieri. Repropl lui se indreapta i asupra acelor intelectuali (chirurgi, chimitif.a.) care, onorabili 0 patriop fara discu/ie, dar lipsip de vocajia demersului diplomatic, suntabilitai sa reprezinte interesele romane0i In strainatate. .

Fara s-o marturiseasca faciq, nici chiar In Jurnal, Filitti e ulcerat de neintrebuinprea sa.Dintr-o cariera diplomatica ce se anunp.se stralucita i o activitate In campul cercetarii istoricerasplatita la 36 de ani cu un fotoliu academic, el se vede redus la conditia de mare proprietartemator pentru ziva de maim. i asta pentru ca In 1919 nu-0 putea imagina In nici un felviitorul profesional (regele Ferdinand opunind un veto categoric la orice tentativa a sa deinsercie in serviciul public), iar situacia materiala Ii fusese dramatic zdruncinati. Nu era vorbadoar de distrugerile provocate de razboi (rechizicii, culturi distruse de trecerea armatei,intarzieri la plata arenzilor, insolvabilitatea unor rani la plata datoriilor) ci 0 de o Imprejurareparticular* hi Incredin;ase administrarea averii unui oarecare Marcu. Acesta a facut mai multetranzaccii dubioase, a semnat poliw in fals, a vandut in pi erdere 0 in cele din urma, Incoll.it,pus capat zilelor.

Revista istorica", torn VII, nr. 3-4, p. 259-269, 1996

i

0-a

prim

I

www.dacoromanica.ro

260 Memorii, Corespondenta, tnsemnari 2

Reducerea drastica a veniturilor 1-a afectat pe Filitti In primul rand ca tad de familie, caraspunzator penn-u asigurarea viitorului copiilor sai. Socotindu-se un catur in imp] familiei,el vedea cu amaraciune ca In loc s sporeasca patrimoniul Filitti-Ghica (partea din zestrea soieisale Sanda Ghica), se dovedise gospodar nedestoinic, lasand urma0lor sal o mcqtenire deneinvidiat.

Paginile de Jurnal ce publicam mai jos raman pretioase nu doar pentru ilustrarea stariide spirit a celor care mizasera pe Invin1ii razboiului, in speta Puterile Centrale; or penn-uIntregirea portretului moral al unuia dintre reprezentantii de exceptie ai §colii istoriograficenationale. Consemnarile lui Filitti au 0 o incontestabila incaratura divinatorie. Ele reamintesccititorului de astazi a situalia geopolitica a Romaniei este un dat imuabil, a adversarii suntaceia0, iar prietenii totdeauna parelnici 0 interesati par a fi fost !asap doar pentrucredulitatea mereu rennoita i mereu inFlata a romanilor. .0 aliand Intre Germania i Rusiaar fi o catastrofa pentru nor, scria el in 1919. Aceasta perspectiva, materializata peste 20 de aniIn pactul RibbentropMolotov, continua sä afecteze i azi statutul international al Romaniei.

Martie 1919. Revista franceza L'Oeuvre", vorbind de primirea la Academia de artefrumoase a reginei Maria a Rominiei, o descrie, intre altele, cu des mouvements qui auraientfait la fortune d'une bayaderer

15/28 martie 1919. Primesc iar citatie pentru una din politele false. Pe urma lui Marcuin-am ales: 1) 400 000 lei datorii, care de la 1915 pana azi s-au facut 530 000 lei pierdere.2) Procese pentru polite false In valoare de vreo 300 000. 3) Mo0a Carniceni platita 250 000 leiprea mult! Sau chiar 500 000, judecand dupa venitul ce da. 4) Suferintele morale 0 de cariera peurma germanofiliei. 5) Perspectivele de mobilizare

In Adevarul" de sambata 16/29 martie 1919, foarte bun articol de Constantin Bacalba§aintitulat E o pkcere! E vorba de contraste: de o parte mizeria, ingrijorarea, drumuri stricate,trenurile abia mi§cand, vite 0 seminte lipsesc, iar de aka parte banii curg in valuri la restaurante

baluri mascate §i se ofera banchete primarului Enil Petrescu. N-avem cirbuni, lemne, paine,pinza, ata. N-avem lumina noaptea pe ate; suntem amenintati la granite. Nu se lucreazapamantul iar biletele de bal mascat Ii dau privilegiul de a circula noaptea.

Alt articol despre Robert de Flers. Ca a vazut clod Rominii, aceea desfranata fi lingaea clasa conducatoare, cu infiltrari bizantine aceea a soldatului Oran, eroic färä emfaza,rabdator disciplinat. A clod numai ca pacatele clasei conducatoare sa nu fie puse in spinareaboierior, caci boierii nu mai formeaza ei clasa conducatoare.

Adevirul", 17/30 martie 1919. Articol de fond de Constantin Bacalba§a intitulatBancheturile domnilor liberah. Iarài chestia contrastului apoi sarbatorirea lui Emil Petrescupentru a a avut o atitudine romaneasca" sub ocupatia dupnana pentru ca a suferitpentru Romania Mare. §i observi Bacalba§a: numai Petrescu a avut p atitudine romaneasca?Apoi numai el a suferit? Ce? Fiinda a fost Inlocuit in primarie, trimis la Saveni i apoi la Paris?Dar cel ce pierdut ochii sau bratul pe cimpul de lupta, iar azi cer§e§te? Numai cat Bacalbapuita pe cei ce, ocupand functiuni, au luptat pentru populatia romineasca din teritoriul ocupat,au imparta0t mizeriile acesteia 0 In plus, prin functiile lor, au indurat atatea umilinte!

In Steagul" de duminica 17/30 martie, articol de fond Situajia externä, In care arata cäpentru noi interesul este a nu se stabileasca comunitatea de interese Intre revolutia rug 0Germania invinsa. 0 alianta Imre Germania 0 Rusia ar fi o catastrofa penn-u noi, atit dedepartati de aliati. i citeaza apoi ,L'Independance roumaine", care recunoate, In fine,pericolul ce ar fi pentru noi dintr-o Rusie reconstituita, fie 0 federativa. Ce alt au spus germano-

' Autorul in0r1 aici necazurile sale, dar ultimele doul nu-i pot fi imputate administratoruluineonest! (n.ed.).

i

i

p atit"

ft

www.dacoromanica.ro

3 Memorii, Coresponden0, Insemnari 261

filii? Iar antanti§tii n-au intrat in razboi alaturi de Rusia? Daca ie§eau lucrurile cum lepregatisera ei, nu aveam o Rusie puternica in coasta noastra? Interesul nostru deci este caEuropa sä recunoasca o Ucraina de sine statatoare, ceea ce n-a facut, a§a ca s-a dat bo4evismului,ca sa fie contopita in Rusia mare.

Descentralizare. Proiectul Carp. Legile din Ardeal pentru Bucovina. ConferiNaSaveanu. Bro§ura Garoflid. Legile Garoflid. Bropra Braileanu. Garoflid, Problema agrarg,p. 94, zice foarte bine a 0 chestia administrativa este o chestie agrara. 0 plturl cldneasclneatarnat a. economic se poate apara de administrape.

Noroace in mijlocul nenorocirilor: a) datoriile lasate de Marcu la extrema liinita, b) tanteCatherine, c) Nano, d) vinzarea parpala a Alexenilor, e) expropriere, 0 vinzarea casei.

Zile le acestea (18/31 martie) ziarele liberale nu vorbesc cleat de cinstea pe care Europane-o face dindu-ne mandat de a face stavila contra bo4evismului 0 de importanca noul cereiese pentru noi din implinirea acestui mandat. In realitate Europa, satula de mobilizare, nelasa pe noi sa luptam mai departe. De altfel noi, fiind cei mai direct interesap, e firesc sa facemsacrificiile pentru pastrarea lotului ce ne-au atribuit. Mai just chiar, ne trimite pe noi sa scapamcapitalurile lor, aci nu pare a bol§evi§tii vor sa tread peste Nistru cuceritori. Dar noi la ei necontaminam! Facem servicii bol§evismului in loc de a-1 combate!

Marthe Bibescu a fost numid /a mouche du boche 0 la cheville ouviiere des allemands(aluzie la picioarele 0 mainile ei mari).

Victimile patriotismului" care au fost inchise sub nemp nu au avut aceast a. soarta debuna voia lor, ci independent de ea, pentru o cauza sau alta 0 stasuiau cat puteau fiecare pentrua nu fi internat sau deportat.

Adevarul" de duminica 24 martie/6 aprilie 1919 publica carp de vizitä gasite ladomiciliul fostului §ef al polipei politice germane, apitan Jelkmann. Parte de carp de vizita innemfefte a românilor. Petre G. Cioraneanu polizei praefekt" 0 Haptmann zugeteilt demgeneralstabe Johannn Baleanu"2. Apoi patriotul N. Hiottu scrie .mit beitem Danke undvorziiglicher Hochachtung ergebenst"'.

Academia Romana a votat o mopune de vestejire a tradatorilor: infiereaza inunanimitate orice legatura de solidaritate cu du§manii larii care s-ar fi putut produce ori undear fi, in aceste triste imprejurari". Cu drept cuvint au semnat 0 Antipa, Bianu, Mehedinppentru ca nu s-au solidarizat cu du§manul. Apoi mopunea incheie ci Academia i0 reiamisiunea de a da §tihnei in toate domeniile ei interpretatea naponall". Poate avea tiinia maimulte interpredri?

Izbanda" de marp 26 martie/8 aprilie 1919, articol Amnistie. Reproduce un articol almarelui poet ceh Micha ' in ziarul Narodni Listy" al lui Kramarcz, primul ministrucehoslovac. Acest articol vorbe§te de la0tatea claselor intelectuale cehoslovace. Dar scuzi: auavut nesiguran0 in privinva rezultatului razboiului, chiar cei mai credincio0 au avut momentede scepticism. Nu te pop mira dar a au fost politicieni care au avut legaturi cu Viena, cautandsa salveze ceea ce se mai putea salva". Ii compara cu Curtius al romanilor care pentru ali salvapatria s-a aruncat cu cal cu tot Intr-un abis. Nu mi-ag permite A dubitez de simpmintele lornaponale cehe. Cred chiar a a sosit timpul sa-i invitam la colaborare". Daci au fost grerli, elese explica prin originea sociala de care e de vinä societatea intreaga. (Eu adaog a nu-i de mirarea noi n-am avut demnitatea pe care ar fi avut-o fa0 de dupnan un Montmorency '. Diferenlade atavism!).

2 Capitan ataf at pe lamp statul major general (lb. germ) (n.ed.).' Cu cele mai calde mulcumiri 0 mai ales cu deosebit devotament (lb. germ.) (n.ed.).' Karel Micha (1810-1836). Citarea e indoielnica, dupa cum cititorul a putut observa.1 Referire probabil la Anne, duc de Montmorency, mare§al 0 pair al Franvi

(1493-1567), mon la Saint Denis intr-o lupta cu calvinii.

www.dacoromanica.ro

262 Memorii, Corespondenta, Insemnari 4

SI se pedepseasca deci individual vinele cele mari de tot. Nu ne lasati a mergem Inaintecu capul intors inapoi".

3/16 aprilie 1919. In ziarul Steagul" Corteanu are meritul de a face zilnic articoleserioase In care, mai timid la Inceput, apoi tot mai limpede, arata cum conferinta de la Paris seocupa mai ales de problema germana, pe cind pentru noi chestia principala e cea rasariteana.Teza Steagului" este ca sprijinul nostru fata de amenintarile la care suntem expuii pe doulfronturi ar fi Germania ii ca Germania ar trebui sa fie Intrebuintata de Europa contrabolievismului. .

Alaltaieri gazetele au reprodus o declaratie a lui Churchill in sensul a Germania artrebui admisa in concertul natiunilor ii ca ar putea ciitiga galoane noi in lupta contrabolievismului. Aceasta idee o exprimase Steagul" mai de mult.

Caracteristica bolievismului care s-a Intins pina ii la comunitatea femeii, considerataca un lucru 1mi pare a fi consumarea avutiilor existente, fag preocuparea de a avea altele noi.

In Indreptarea" de simbata. 19 aprilie 1919, articol Filisin fi fobism, semnat deAverescu. Aprob in totul, dar nu fraza Ceea ce ne-a facut sä ridicam armele a fost dorintalegitima de a ne da tributul nostru In tabara acelora cari au proclamat Intronarea principiuluinationalitatilor...* Uita Averescu a pentru noi tabara aceea era reprezentata prin Rusia.

In Adevarul" de simbata 6/19 aprilie 1919 citesc cu mirare ii cu mare multumire càsindicatul agricol de Iaii, Intrunit sub preiedentia lui D. Grecianu pentru a alege un noucomitet, a ales pentru prima oara ii o femeie, pe doamna Sanda Filitti. E o rasplata a virtutilordeosebite pe care Sanda, fall instructie multa, fail o pregatire pentru viata pe care Imprejurärileau adus-o, a itiut sa le arate, prin bun simt ii energie Inniscute. Pentru copiii mei, a doua pildain ascendenta lor feminina de energie ii vointa. La a doua generatie aceleaii lovituri ale soartei,contra carora se duce o lupta apriga'.

7/12 aprilie 1919. Paiti. Ziarul Indreptarea" al generalului Averescu, cu data de azi, areo imagine intitulata Surpriza": generalul Averescu Itifatiiat In veitmintul simplu al lui Crist,cu nimbul pe cap, iar la picioarele lui, Bratianu; dedesupt scrie: Iata Invierea de care ne-amtemut".

Se zice ca acordarea amnistiei a fost Impiedicata de partidul conservator nationalist. Mise pare cert ca guvernul liberal nu va parasi puterea fara a cere regelui amnistia din interes,pentru a nu putea fi urmariçi ai lor In frunte cu Iliescu.

PrinculJean Callimachi, care In tot timpul razboiului a fast ,,in regula" la Paris, a primitacolo pe regina.

Azi la dejun principesa Ecaterina Moruzi, nascuta Bali, observä ca dacä s-a iertat MarthaBibescu ii nu s-a iertat Marie Nicole <Darvari> cauza e ca una e frumoasä ii de 30 de ani, iarcealalta de 50.

Carp n-a consimtit nicodata sä negocieze cu germanii fara integritate teritoriala. RegeleIn intrevederea cu Czernin a consimpt la tot pentru a-ii pastra tronul. Care este tradatorul?

Aliatii au redat ungurilor cirmuirea Banatului. In ce scop?Flondor a demisionat. Primul exemplu de ministru care nu se poate solidariza, din cauza

moralei, cu colegii sai. Flondor a amintit de stramoiul sau, armai, care a scos pe un grecoteiobraznic din divan. Aluzie la Ferdinand. De observat ca la noi de cite ori apare un zeu noupolitic se gasesc boieri mari, ramaii fara rost, care sa alerge in jurul lui. Aia a fost cu Take, aiaeste cu Averescu. Sete ori ideal?

' Nota cu nr. 27 454 din 14 martie al unui ziar neprecizat (n. ed.).

www.dacoromanica.ro

5 Memorii, Corespondenca, tnsemnari 263

Negulescu a aratat in Indreptarea" pentru ce regele Carol a cinut la guvern pe Bratianui dupa 1878, cu toath grerala facuth in chestia Basarabiei. Lucrul se explica printr-o scrisoare

a lui Carol catre tatal sat', ca. nu trebuie sa iasa dinastia compromisa din afacere ci cora intreagasolidarizath cu Bratianu. tntr-adevar, indata ce cara a aflat de chestia Basarabiei, 0-a manifestatnernulcurnirea. Dar domnitorul, care tia mai de mult imprejurarile, de ce n-a concediat peBratianu? Deci, trebuia Bratianu sa ramale 0 mai departe la canna ca O. insemneze a cara i-aaprobat politica 0 astfel domnitorul sa fie acoperit.

Cetind Problema agrar1 fi dezlegarea ei de Garoflid OA cat de pucin a fost cunoscutachestia la noi qi ce grerli s-au facut cu improprietaririle. Dar ce e mai trist e a pare a i dedata aceasta se va cadea in acelea0 grerli, prin atribuire de loturi insuficiente, ca SI aiba toci!Dar pamintul nu va mai fi destul in viitor pentru noi experience de felul acesta.

Ce bine ar fi fost de am fi ramas neutri. Se vede tot mai mult acum ca suntem lasaci singurifaca de atici vechi dupnani. Sarbii n-au vrut sa coopereze contra ungurilor, fiindca Jugoslavia n-afost recunoscuth de Italia. Francezii nu vor sa mai lupte. Conferinca de la Paris e neputincioaa.

Epoca" de miercuri 23 aprilie 1919 reproduce o convorbire a corespondentuluiEpocei" cu Venizelos la Paris (probabil Gr. Filipescu). Zice a dad. Grecia intra in acciuneInca de la inceput, Constantinopolul ar fi cazut inainte de inceperea retragerii rusqti 0 razboiuls-ar fi terminat inainte de prabu0rea ruseasca. Din punct de vedere romanesc zic: bine a nus-a intamplat a§a.

Viitorul" de miercuri 10/23 aprilie publica un interview al lui Mi§u Ferechide inchestia demisiei Flondor. Acesta a demisionat mai ales pentru ca nu s-a inkturat Nistor dinguvern. Eu cred a Flondor cerea aceasta pentru ca Nistor era desigur prea maleabil inmainile guvernului central. Astfel 0 Flondor in contact cu politica vechiului regat a incetatde a fi bun roman!

Revista Munca" nr. 3 din 20 aprilie 1919 are un articol al conservatorului Mazilu careaproba cu entuziasm ca subsolul a fie declarat proprietatea statului (e vorba deocamdata depetrol). Tot acolo se reproduce (p. 13) din revista liberall Democracia" afirmarea intenciilorru0lor in Moldova de a pune stapanire pe Moldova, de a ne distruge forca militara, de a nesustrage cerealele, de a ne dezorganiza autoritacile pentru a realiza planul infernal de a neimparci intre Austria 0 Bulgaria. De ce am scapat! Tot acolo (p. 15) constatarea din Viitorul"ca fiecare sa aiba propria lui grija. Cam tarziu! Aliacii ne lash singuri in lupta cu ungurii 0 curu0i, maine poate 0 cu bulgarii, iar pentru a ne ajuta la refacerea financiara 0 economici ne cerpetrolul. §i noi strigam intruna: Traiasca Franca!"

Viitorul" cu data de 13/26 aprilie 1919 aduce qtirea conflictului acut dintre Wilson 0delegacia italiana, care a anuncat chiar a va ',Iasi Parisul pe chestia Adriaticei. Apropiere italo-bulgara? §i aliacii nu dezarmeaza pe bulgari? Ce poate ie0 pentru noi?

Viitorul" de luni 28 aprilie. Un articol despre reforma electorali la noi 0 in Franca.Constata superioritatea sistemului nostru", pentru ci la noi scrutinul de lista este temperatprin posibilitatea data alegatorului cu §tiinca de carte de a alege oameni de valoare care nu facparte din partidele consacrate. §i concluzia ch Franca abia acum adopta o reforma care la nois-a infaptuit deja!

Alt articol SI nu uiam! bineinceles pe cei care au pactizat cu du§manul 0 au crezut ca,,cara va fi de-a pururi a du§manului". Sa nu uitam a nerncii au fost cei mai cruzi du§mani cei-a avut neamul nostru". Eu cred a ru0i 0 ungurii'.

' 0 nota thiath de autor privind un bilanc din 28 august 1919: 22 000 lei 0 precizarea:Acest contract s-a prelungit conform legei excepcionale numai pana la 26 octombrie (8noiembrie stil nou) 1919, de cand ambele parci au convenit ca nu se mai poate prelungi, noichiriaqii obligandu-ne a ne muta indate.

www.dacoromanica.ro

264 Memorii, Coresponden;a, Insemnari 6

15/28 aprilie 1919. Primesc tirea ca Sisi° are friguri tifoide la Iafi! Pazeqte-o, Doamne!Acum doi ani, baietelu19.

Cumparatorul caselor din Ca lea Victoriei Imi spune cä crede ca le va revinde In curandpe 400 000! Ce nenoroc!

N-am vrut sa gran in teritoriul ocupat. Dar odata ceintimplarea a voit astfel, mulcumesclui Dumnezeu a am fost scutit de prive14tea celor ce am aflat a s-au petrecut in Moldova. Aiciam vazut /am ingenunchiata sub calcliul Invingatorului; a fost o adanca durere. Dincolo aq fiavut spectacolul jafurilor qi pradaciunilor 0 abuzurilor carmuitorilor no§tri 0 acoliplor lor §ial umilincelor 0 batjocurilor indirecte de la prietenul nostru aliat; ar fi fost o ru§ine depriveli§tea careia mulcumesc Providelyi ca am fost crulat.

Raspunsul, pe foaie volanta, datat din Cernauli 25 aprilie 1919 0 distribuit gratis Incapitala, azi 18 aprilie/1 mai 1919 al lui Iancu Flondor catre Ferechide este complet edificator.Al. Constantinescu facea lui Nistor marile gherfturi. Cu ajutorul lui Nistor se luau masuri Inprivity. Bucovinei fla consultarea lui Flondor. Evident, Flondor cerea de respectat tradi/ii pecare Nistor nu le are. Flondor, care a trait totdeauna acolo, putea amine independent faca deproblemele de aici, spre deosebire de Nistor care a trait de ani, nevoiaq, aici.

In Viitorul" de vineri 2 mai expunerea lui Mihai Ferechide, prerdinte ad interim alConsiliului, la clubul liberal. Eram oprip de aliapi ntvri de a trece peste o anumitä link,dincolo de care frqii no§tri ramasesera expuqi crimelor maghiare, iar cei care reprezentau acolope aliaçi ramineau indiferenp la plingerile noastre... Comandantul fef al armatelor aliate zicea:Aqteptap pana ce vi voi da semnalul porn.irii Inainte"... (a venit revolqa lui Bela Kuhn).Mare ne-a fost surprinderea cind am vazut a a fost trimis generalul Smuts ca sä trateze cu

capetenia bandi/ilor maghiari. Tot atunci ne-a venit qtire ca ac0unea comuna planuita contramaghiarilor bolrvici s-a aminat pentru un timp nedeterminat (s-a facut cunoscut alia;ilor caam pornit singuri). Adevarul este ca fara a da raspunsului lor un caracter oficial, nici unul nune-a spus:«Nu ave0 dreptate*".

In legatura cu primul meu volum de Regulament Organic '' a studia Progres f i progres.Restricciile de tot felul de sub vechiul regim; liberaple ce au urmat; socialismul de stat de acum,adica iarali restriclii.

Banatul este cirmuit de unguri, constata cu regret Viitorul* de sambata 3 mai 0 speraa va Inceta aceasta. Constata ca tot astfel alialii au lasat destula vreme pe bulgari In Cadrilater.Multe constatam de la aliaçi, dar tot contra nemcilor avem ochii aVnti;i. Tot patriotismul la noiconsista in a fi antantist. Cu aceasta condiVe totul era permis. SI te cuprinza panica la intestine0 sa fugi In momentul atacului (Scarlat Rosetti); de frica frontului Ali ob;ii misiuni Instrainatate (Jean Callimachi); de frica invaziei dupane sau de sila greutaplor de viaca InMoldova sä pleci la Copenhaga, Paris, Londra sau ElveVa (Filip Lahovary etc. Floflo); A. teadaposteqti pe diferite fronturi sedentare (Zanescu, tinarul Valleanu, Gogore etc.)

Dupa Renan exista trei categorii de inteligen;e: geniile, care !Isar din cand in cind §i caredin materialul adunat de al;ii scot o scinteie, o notta idee. Cei ce aduna material. Cei ce nu suntnici genii, nici nu aduna pentru genii, dar se cred genii".

Roxandra, fiica autorului, nascuta In 1907 (n.ed.).9 Barbu, fiul cel mic al autorului, nascut In 1915 (n.ed.).

Cf. Principatele Romine de la 1828 la 1834. Ocupafia ruseasa fi RegulamentulOrganic, Bucure0, 1934, V + 365 P.

" 0 nod din C.A. Aricescu despre ideile federaliste ale lui Ion Ghica §i observaciaautorului: Nu este 0 ideea ardelenilor de la 1848 pia la Aurel Popovicir Apoi trei sferturide pagina diate de autor (n.ed.).

'°

o

www.dacoromanica.ro


Dupa avalan§a pseudoeroilor de la Maramti, avem acum avalan§a mai intransigentaa eroilor de la Paris: Patzuris, Nicu Polizu Miqunqti (acesta a fost in Moldova), LeonCantacuzino, va veni Fla lo etc. Intru cat ma privqte, ace0ia yin cu legenda trecerei prin liniiledupnane etc. caa incoheren i sterilitate 0 fariseism In toate atitudinile acestea. Tak4tii suntridicoli pentru ca se sfoivazà a pune in evidenca ca ei au fost constant credincio0 Antanteitotu0 sunt lasqi la o parte. Toci acefti patricqi se vaita de Bratianu, dar refuzi de a se coalizacontra acestuia cu elementele zise tradatoare. Raman astfel la o parte prin farami;area opoziviei,se arata neputincio0 i ridicoli.

In Indreptarea" de la 12 mai 1919, articol de fond de Averescu, Incoherence.Se atribuie nemplor de gazetele noastre (Viitorul" de luni 12 mai 1919) ca. spuneau

nu vor lasa romanilor decal ochii ca s planga". In realitate aceasta au spus-o ru0i in timpulocupa0ei din 1806-1812.

Steagul" de mar0 18 mai 1919 reproduce din Presa" n4te declaracii ale lui Grigorovici,eful sociali§tilor bucovineni. Suscine pe Flondor. Pentru viitor o politica de apropiere (cu

ungurii) nu va strica 0 de aceea oprire la Tisa, cuminte act politic ar fi". Apropiere pentru cà prinBucureri ar trebui ca toad Europa Centrala s mearga la Adriatica 0 la Marea Neagra.

In Viitorul" de miercuri 14 mai 1919, articol de fond din care: AustroUngaria, acestinstrument de extindere (a Germaniei) a disparut, Inlaturind pentru Romania Mare pericolulvecinataçii §i amestecului direct al Germaniei, care de fapt se intindea ca putere politica pana lagrani;ele vechiului nostru regat". A§a este. Dar atunci steaua calauzitoare a politicei noastreexterne nu poate fi in viitor oprirea penetraVei germane in Rash-it". Aceasta oprire este unuldin punctele programului, care mai cuprinde: pastrarea grani;elor Rominiei Mari i pregatireadin vreme a zagazului impotriva pericolului care ramane de la Mark.

Daca se prive0e teatrul ca petrecere §i manifestare de bucurie nepermisä in vreme derestri0e, atunci era tot atat de condamnabil in Moldova ca qi aici. Dar daca e vorba de menireainstructiva, educativa, ngionala sau liniftitoare a sufletului, atunci teatrul is0 avea rostul tot atataici cat 0 acolo. Faptul ca. era aici ocupgie nu schimba nimic. Era teatru, in pamint rominesc,0 tot pentru romini.

0 Rusie care ar fi cuprins care ar fi intins aripa-i ocrotitoare asupraCehoslovaciei, ar fi sprijinit pretenVile sarbe0i asupra Banatului, ar fi amnistiat pe bulgari, arfi avut revendicari insemnate in privinp Gurilor Dunarii, Marti Negre i Stramtorilor.

Stelian <Popescu> declara .Universului" ca nu incelege unirea cu cei ce n-au cugetatrominefte. Dar Adevarul" de joi 15 mai scrie cä Stelian, la Paris, in momentul pIcii de laBucure0i, n-a v.rut sa semneze protestarea refugigilor romini de acolo i chiar declara a nuInIelege campania contra lui Marghiloman care salva cam. Ce Illsor este post festum a acuza delipsa de demnitate pe cei rarnali sub ocupacie. Vitejie dupa razboi! Prea sunt mulci cei acuza0pentru a sta In picioare acuzgia a intenVile lor erau favorabile du0nanului. Imprejurarile au fostfacute sa fie cum au fost fi acuzatorii de azi ar fi &cut la fel dna ar fi fost In acelea0 imprejurari.N-au fost intenVi du0nanoase intereselor varii. A fost atavismul spinarilor Incovoiate, dar acelespinari poate nu destul de demne, 10 iubeau totu0 sara. N-a fost demnitate 0 patriotism de oparte, nedemnitate i tradare de alta. Acela0 fond s-a manifestat deosebit dupa imprejurariledeosebite. De o parte ineficien i demnitate, de aka parte dezbinarile Intre romanii chema0 aface cunoscut strainatalii revendicarile i aspirapile naponale. Afluxul la partidul Marghilomandupa preliminariile Oa' noastre cu Germania, refluxul dupa Tnfrangerea germanilor. Diferitemanifestari ale unei civilizapi incomplete, de suprafga, dar nu dovezi de lipsä de patriotism. Iarin chestia dezertarilor, atiri ofi;eri, chiar activi, ambuscair au fost tratall mai bine decal cei ce

* Care s-au ascuns, din fr. embusquer (n.ed.)

ca

Galicia,

si

www.dacoromanica.ro

266 Memorii, Coresponder0, !rise= Iri 8

0-au flcut datoria pe front. Ce pildl pentru acqtia? Apoi top ce s-au ambuscat pe sine0 sauodraslele lor sunt chemap a fi atit de seved cu ceilalp? MI gandesc mai ales la soldap. Ace0ianu se pot ambusca u03r. Nu se poate invlege a in condipile retragerei noastre unii dintre ei säfi slIbit? Citind interviewurile oamenilor nvri politici care n-au vIzut frontul contraamnistiei (ancheta Izbindei" n-rele din 13-16 mai 1919) ml gandeam la Lucrepu care vorbeqtede voluptatea ce resimte cel ce de pe Orm privqte cum alpi se ineacl in largul mIrei12.

Epoca" de simblt1 17 mai vorbqte de mormintele de eroi din Gorj. Zice cl au fostingrijite sub ocupape iar acum sunt llsate in pArlsire.

In Le Figaro' de simbät1 10 mai 1919, articol de fond La Paix! de Gabriel Hanotaux:L'Europe reste ce que Bismarck l'a faite". Hanotaux ar fi voit descompunerea Germaniei inmicile state din care s-a alatuit 0 fIrI conducerea unitarl prusacl. Interesul Francei ar fi cerutaceasta. Cki cine se va opune in viitor Germaniei? La Russie a disparu". Pe noile stateinfiinlate in Orient Hanotaux nu pune mare nIdejde. Il y a des peuples naissants, tout pleinsd'avenir, belt& des premieres chansons de l'engance qui ne connaissent pas encore la difficultécretre! la Pologne, la Tchecoslovaquie, la plus grande Serbie, peut etre demain (de ce petit être ?)la plus grande Roumanie". Pentru a se opune acelei haine" a Germaniei de care a vorbitRantzau /Amine numai Franca. i apoi Hanotaux acoperä foarte politicos pucina nIclejde cepune in ajutorul Angliei 0 Americii. Pentru noi problema este: Cine va fi ajutorul nostrucontra Rusiei? Statele cele nou näscute, pe care nu se poate bizui Hanotaux?

In privir4a inlIturärii dinastiei plrerea mea este cl daa Intr-adevlr acesta este preculintegritäpi Orii, nu se poate sta la indoialä. Dar tocmai din pricina lui dacl nu in-am asociat:1)Ar fi trebuit ca Germania sl impuna pacea lumei 0 am fost totdeauna '' qovlielnic in aceastlprivinvi. 2) MI indoiam a, chiar in ipoteza Germaniei invingItoare, inläturarea dinastiei arsalva Intr-adevlr interesele Rominiei. Mi se pIrea mai mult duplicitate, cum a 0 fost. Situapanoastrl mi se plrea desperata, dar nu credeam a noi o vom putea schimba, ci a va depinde derezultatul final al luptei dintre marile puteri. In zdrobirea Germaniei 0 in dezmembrarea totalla AustroUngariei nu credeam. Am crezut ca Maiorescu a nu era bine sä ne amestedm inconflictul dintre cei mad. Dad descompunerea AustroUngariei avea sä vie, provinciilerominqd ar fi gravitat in mod firesc atre noi, chiar dad nu interveneam. i de altfel, am fiavut pentru momentul acela o armatI intactä 0 o situape economicl 0 financiara care ar fiinsemnat de asemenea o putere. Ce complexa probleml! Ferice de acei care au privit-ototdeauna ca simpla! Vorba Evangheliei: Fericip cei slraci cu duhul!"

Patima oarbl. Amintiri din timpul octipapei, 0 odioasl Inscenare (drept prefa0). LaTeatrul Naponal. La prefectura de Ialomica. Atitudini 0 sancpuni. Germanofilia.

In chestia amnistiei 0 a recrudescencei furiei de persecupi (arestarea lui Stere, Pltr4canuetc.) se spune a a fost presiune de la Paris. De ala parte, cineva care a väzut pe ministrulAnghelescu Imi spunea a acesta i-a zis " a nu se poate da arnnistia pentru a ar protestatak4tii. Concluzia este a taki0ii, pentru a se face bine vlzu0 de Antantl, denuncl pe liberalia ar llsa-o prea domol cu trldltorii!

18 mai 1919. Se zice a am intrat in Banat. Deci conflict 0 cu sirbii. Impin0 de Italia?De ce parte va fi Bulgaria in acest nou conflict? Ne rázboim cu top vecinii?

17 <sici> mai 1919. Gheorghe Creieanu, ministrul României la Madrid, pe care nu-1vlzusem dinainte de rázboi, imi spune a crede a Derussi a pus la cale mobilizarea noastrl acelor 7.

12 Patru rinduri tliate de autor (n.ed.).'' Notl cu adresa familiei Wieck din Saxonia (n.ed.).' Nod cu adrese (n.ed.).

www.dacoromanica.ro

9 Memorii, Corespondenca, Insermari 267

Ziarul Izbanda" de marp 20 mai reproduce din ziare italiene§ti. Italienii zic a Italia vafi sufocaa dad. la Occident, la Nord 0 la Est se va afla pretutindeni In contact cu Frarna saucu zone de influen;a franceza. De ala parte Italia se teme de slavii care-i stau In cale. Italiei decinu-i convine o Austrie slava 0 antigermana. Italia vrea unirea Austriei cu Germania. Deci, ziceu, pentru noi Italia Ille lege O. se sprijine pe Germania contra slavilor. Vom fi alaturi de ea?Pentru Italia, ca 0 pentru noi, motivele contra alianlei cu Germania (din cauza Austriei) auIncetat, cele pentru au rImas. Vom avea In viitor alianta Germania, Austria, Ungaria, Italia,Romania contra slavilor?

In Indreptarea" din 20 mai, articol Partidul pränesc fi rolul lui (In Ardeal). Relev fraza:concepcia monk 0 cinstia a caranului roman".

A trata 0 chestia irivavamintului particular sau In familie, de care Cadere (Convorbiriliterare", februarie 1919, p. 147) zice c1 trebuie starpit.

Din Adevarul" de vineri 23 mai. Se plange a liberalii invinuiesc pe Take de a fi cedatsarbilor. Dar In articolul de fond Mille zice: Se vede acum ca d. Take Ionescu a vazut binecfind §i-a dat seama ca. este necesar a se Infelege cu sirbii §i cu grecii, spre a ne prezenta astfelca un bloc. Politica mare este flcuta din concesiuni reciproce §i de aceea ar fi fost mult maiprudent a cedlm noi, cleat sa fim taial.i de alVi. De altfel, in extremis, se pare a d. Bratianucaua o invlegere cu sarbii, ceea ce ar fi trebuit sä faca de la Inceput".

Apoi telegrame: 1) a alialii par a voi sa faca concesii nem;ilor, 2) ca bulgarii e vorba afie despagubip In Cadrilater de concesiile ce trebuie a faca sarbilor §i grecilor, 3) ca Wilson nuia parte la conferinvle cu Bulgaria fiindca America n-a declarat razboi Bulgariei.

Va sa zica noi trebuie sa facem concesii 0 sarbilor §i ungurilor 0 bulgarilor. Nu cumvaconcesiile clue sarbi sunt menite a-i despagubi de ce trebuie sä lase bulgarilor f i sä cedezeItaliei?

Admirabil articol de fond In Steagul" de simbata 24 mai 1919 intitulat Cheia uneiprobleme. Ar fi de reprodus Intreg. Mai Intai In privinp distinciiei ce caua sa se fac1 IntreRomania de o parte, care s-ar bucura la Paris de toaa stima 0 solicitudinea" f i Bratianu deaka parte. Steagul" constata a aceasta nu schimla nimic din Imprejurarea a Romania In locde a fi trataa dupa meritele ei, este tratata dupa gre§elile lui Bratianu. Puterile mart cu interesenelimitate", nesocotesc drepturile 0 jerfele statelor mici calificate cu interese limitate". Incomisia de despagubiri Romania nu figureazl. In comisia pentru delimitarea Bulgariei iar nu.Convega de la 4 august 1916 a fost Incheiata and Rusia era puternica. De aceea frontieranoastra in Maramure§ nu suie Ora in Carpavi. Gre§ala esenfiall a lui Bratianu este de a nu ficerut revizuirea acestui punct acum a Rusia este pabga. Posesiunea Maramureplui 0grani p. comuna cu Polonia pe crestele Carmilor gali;ieni este condiVa sine qua non aRomaniei peste Carpati, este cheia problemei Transilvaniei. Fara Indeplinirea acestei condiViesenciale extinderea statului roman peste Carpap este o iluzie care va dura numai timpulnecesar ca Rusia sa se reface. In Banat iar nu putem ceda. Sarbii trecind peste Dunare pentrua Intinde mana rglor din Maramurq, ar fi a subscrie de pe acum la actul de inmormantare alRomaniei Mani". i Antanta vrea refacerea Rusiei din cauza funqiunii unice pentru caretrebuie sa traiascI de acum Inainte toate neamurile Europei: Inabu§irea Germaniei". Dar cuRusia refacua 0 scoboria In Maramure§, cu sarbii In Banat, cu bulgarii In Cadrilater, cuAustria slava, cu Germania moara militare§te noi suntem ca frunza pe apa.

Tot acolo cita;ii din ziarele italiene§ti care nu vor: Austria slava ci Austria germataalipita la Germania (Corriere della sera"). Intr-adevax, dad Italia s-a alipit de Antana a fostdin cauza revendicarilor ei asupra Adriaticei, In calea carora satea Austria slaba, azi iugoslavii.

Nu §riu pita la ce punct pericolul panslavist este Intemeiat In ce priveqte Romania. A§crede a nici unul din micile state slave n-are dorin/a de a intra sub jug rusesc. Dar pericoluleste Rusia pentru a, reconstituia, ar relua visuri panslaviste.

www.dacoromanica.ro

268 Memorii, Coresponden0, Insemnari . 10

secolo" scrie ca pe and Frani.a, spre a se pazi de Germania, se gande;te sa se bizuiepe o confederaVe danubiana, Italiei Ii trebuie contrariul. Ea ar putea chiar crede necesar sa sebizuie pc Germania". Deci in Italia se admite o asemenea perspectiva. De aka parte, Antanta,din cauza intereselor ei, nu se arata prea du;manoasa fava de Bulgaria, cea cu atitea fqe inpolitica externa. Numai noi, orice s-ar intampla, o /inem una ;i buna: Traiasca Fran/a!".

tndreptarea" din 24 mai reproduce interviewul acordat de Averescu ziarelor englezefranceze. Re On a In decembrie 1917 Averescu nu mai socotea rezisten/a posibill cleat cu 10divizii aliate, nu ruse §. ti, nici ucrainiene. Retragerea in Rusia bol;evica n-o socotea cu putin;.1fiindca nu aveam nici ce trebuie pentru o retragere regulata i pentru a Rusia ne era ostill.Negociind deci cu Germania se evitau sacrificii inutile ;i se pastra o parte din armata 0 material.Deosebirea intre Averescu ;i Marghiloman a fost c cel dintai socotea pacea de la Bucure;ti cao soluçie temporari impusa cu force, iar celalalt ca baza a viitoarelor noastre raporturi cuGermania".

Steagul" de miercuri 28 mai 1919, articol de fond Metoda conferinrei de pace. Se aplicaprincipiul nacionalitaplor in Austria, principiul diviziunii naVonale in Germania, principiulsuperioritacii raselor in Turcia i principiul unitaVi statelor in Rusia". Americanii studiazaIntreaga Europa din punctul de vedere economic american. De aceea tratatul cu GermaniaIncepe cu Liga Napunilor i sfirqe;te cu interdiclia de unire a Austriei cu Germania"(Programul american programul francez).

tn Adevarul" de joi 29 mai: I) Recunoa;terea guvernului Colceag o primejdie pentruRomania". Intr-adevar, Colceag nu prime;te decat desprinderea Poloniei din vechea Rusie.2) Se cla asupra Rominiei o parte din datoriile de razboi ale fostei monarhii. 3) Costaforu scriea a fost pentru razboi alaturi de Antanta fiindca onoarea i solidaritatea omeneasca necomandase sa sarim in ajutorul celor atacar. In a doua linie venea ideea liberlrii fraplor. Acidam dreptate celor care plangeau mai mult pe basarabeni cleat pe ardeleni i bucovineni. tiama mai primejduiti sunt basarabenii de a fi sacrificavi, ;tiam cä mai bine stau ardeleniibucovienii din punctul de vedere cultural 0 al libertatilor necesare omului cult". 4) Luptapentru Torontal. 5) Campania bulgara contra Róminier; sub ochii alia;ilor apare la Sofia orevista Le mouvement dobroudjan" contra Rominiei i atrocitgrilor romane in Dobrogeaanuça apariiia unei publicaVi in engleze;te asupra acestui punct! 6) Nu suntem in comisia dedespagubiri. 7) Nu suntem in comisia de delimitare a Bulgariei. 8) Aliaii n-au luat masuricontra lui Bela Kuhn. N-o fi avand dreptate Steagul" sa banuiasca ca uneltirile ru0lor patriopla Paris nu vor fi straine de toate acestea? "

2 iunie 1919. Busuioceanu, directorul exproprierilor, caruia ii vorbeam azi de situgiagrea In care sunt pu0 proprietarii, Imi raspunde: bine ca ai de unde da". i cum replicam capana ce mi se va plati rata trebuie sa traiesc din poli;e: Ai credit!". Aceasta este mentalitateacaranilor no;tri. Proprietarii au de unde da!

In Adevarul" de miercuri 4 iunie 1919, articolul Amnistia, semnat Constantin Mille.SoIdaii dezertori sa se amnistieze. De acord. dezertori sä se pedepseasca. De acord.Ofivrii care au ramas fara motiv in teritoriul ocupat i s-au pus in serviciul nemOlor sä sepedepseasca. Dar, zic, sau aveau datoria de a se duce 0 nu s-au dus i atunci sunt oficeridezertori, sau nu aveau acea datorie i atunci n-au vina. Apoi politicienii care: a) au fost contrasentimentului naVonal, deci proces de pareri; b) au luat bani de la nemçi, figureaza pe listaQuanter. De acord, dar sa se pedepseasca ;i cei ce au luat bani de la Rusia, caci a face propaganda

" Nota din St. Grecianu despre ispravnicii !asap in 1689 la Bucure;ti de ConstantinBrincoveanu, unde erau nemii, ca si carmuiasca pe nemp si nu faca atitea stricaciuni de ei".(n.ed.).

Il

si

si

Ofieerii

www.dacoromanica.ro

11 Memorii, Corespondenta, Insenmari 269

conforma cu sentimentul national nu cerea aceasta; c) sub ocupatie au dat lumei iluzia aRomania cucerita are un fel de guvernamint legal. Aceasta iluzie e previzuta de dreptulinternational. Scopul n-a fost de a da iluzii lumei, ci de a apara interesele romane§ti pe cat seputea; d) cei ce au dat concurs guvernului Margbiloman. Adica guvernului care a fost onecesitate nationala Intr-un moment de suprimare. Apoi constata a legea nu pedepsefte toatefaptele de mai sus. Mai constata cu regret ca. opinia publica nu este a§a de stra§nica cum ar fidorit Mi lle. Deci sa se pedepseasca ce e de pedepsit 0 apoi amnistie.

Cine este apelpisitul care scrie ap? Mille, care dupa ce a atat.at la razboi, a dat dosulrepede 0 a fugit 0 din Ia0, neputand Indura regimul fasolei? A slujit tam cu pana 0 cucuvintul? Unul care a fost pe adeväratul front, cetind articolul d-lui Mille, a rezumat impresianumind pe numele adevarat tocul in care ar fi bine ca dl. Mille sali bage pana. Singuri in dreptde a vorbi sunt cei ce au fost pe front. Ceilalti sali /ie pliscul.

L'Independance roumaine", Intr-un articol de comentariu al unui articol dinLeTemps", vorbqte de pericolul rus care ne-a amenintat totdeauna (sic!) * 0 continua sa nepandeasca f i azi.

Steagul" de duminica 8 iunie 1919. Articol de fond, Intre Apus fi Rgsarit. Toatehotararile ce ies azi din consiliul de 4 sunt hotarari cunoscute din 1914 0 1915 pentru cazul aGermania va fi Infrinta, pina 0 independen/a statului roman 0 granitele noastre apusene. Cinese mill? Cine a crezut ca granita noastra spre Apus poate fi modificata prin intrarea noastra inrazboi n-a inteles nimic din ma0naria enonna a concurentei mondiale intre marile puteri.Austria 0 Ungaria trebuiau slabite, deci neaparat Romania avea Ardealul. Dar Serbia trebuiaimpinsa peste Dunare prin efectul atractiei magnetului rus din Galivia 0 Maramuref, ca unalai al lui Achile contra statului roman mark 0 devenit pretentios. Grani/a nesigura fata deunguri, ca sa fie nelin4te 0 o datorie formidabila pentru a fi clientela politica 0 economica amarilor puteri. Rusia sa faca gar& in Rasarit contra Germaniei, iar Anglia 0 Franca sa facaintreprinderi economice pe continent. Avem, In fine, capitalismul apusean de o parte, revolutiarusä contra capitalismului de aka parte. Ce va face Germania Intre capitalism 0 socialism? Dece parte va fi?'

* hi text (n.ed.).' 0 pagina de socoteli (n.ed.).

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DIN CORESPONDENTA LUI CONSTANTIN KIRITESCU

(1922-1945) "

OVIDIU BOZGAN, CORNEL BEDA

Numele lui Constantin Kiriiescu este asociat astlzi in primul rand lucrarii Istoriarazboiului pentru intregirea Romaniei" dupa cum in primele decenii ale acestui secolpopularitatea sa se datora i func/iilor pe care le-a ocupat in adrninistratia centrall ainstruc/iunii publice cat i volumelor pe care le-a publicat subsumate mai curand unei literaturipletorice. Trebuie spus ca personajul nostru a fost deseori contestat in epocl pe drept sau nu.Dealtfel, avem intencia de a consacra o cercetare particulara asa numitei afaceri a falangeiuniversitare i indelungatului sau conflict cu P. P. Stanescu. Este Inca hazardat acum saincercam o clasificare caracteriala a lui Constantin Kiricescu inând cont atat de merite, cat 0de contestarile uneori vehemente cu care s-a confruntat. Rare le studii biografice sunt scrise defiul sau, economistul Costin Kirilescu, cu prilejul unor reeditari, iar uneori de colaboratori cares-au exprimat farl rezerve laudativ

In aceasta introducere la florilegiul epistolar pe care-1 prezentam nu facem decat sarepetam momentele esenliale din viala §i activitatea lui Constantin Kirilescu S-a nascut laBucurqti la 3 septembrie 1876. Toate studiile le-a realizat in capitall: cursul primar intre1882-1885, gimnaziul la liceul Mihai Viteazul, studiile liceale la liceul Sfantul Sava intre1889-1894. In iunie 1894 10 trece bacalaureatul in faca unei comisii formate din C.I. IstratiSpiru Haret. In 1894 se inscrie la facultatea de §tiin/e din Bucureqti unde Ii obline licerila intiine naturale in 1897. Urmeazi o scurta cariera universitará: asistent la institutul de

fiziologie a facultalii de §tiinte (1897-1 aprilie 1901) §i §ef de lucrari la acela0 laborator(1 aprilie 1901-1 aprilie 1903) iar in paralel devine membru fondator al Societalii Naturali§tilordin Romania care a fost intemeiata la 13 martie 1899' (alaturi de Kiritescu printre inipatori senumlrau Andrei Popovici-Baznopnu, Simion Radian, Stefan Zottu i un an mai tarziuEmanoil C. Teodorescu). La 1 septembrie 1902 este numit profesor titular provizoriu la §coalanormala Vasile Lupu din 120, moment care inaugureaza cariera sa in cadrul invatimantuluisecundar. Va fi profesor de §tiinle naturale la seminarul Veniamin din Ia0, la liceul Matei

* Scrisorile sunt in posesia d-lui Cornel Beda.' Costin C. Kiriiescu, Introducere la Constantin Kiritescu, Porrrete. Oameni pe care

i-am cunoscut, Bucure0i, 1985, p. 5-24; Stefan Barsinescu, Medalioane. Pentru o pedagogie amodeIelor, Ia0,1983, P. 77-80.

Constantin Kiri/escu, Activitate lucräri, Bucure§ti, 1941; idem, RIspuns uneicampanii de misdficlri 3ci calomnii, Bucure§ti, 1945.

' Idem, Patruzeci de ani de viap a Societalii Naturalipilor din Rominia 1899-1939,Bucurepi, 1939.

Revista istorica", tom III, nr. 3-4, P. 271-304,1996

0

2 fi

www.dacoromanica.ro

272 Memorii, Corespondend, tnsemnri 2

Basarab din Bucure§ti (din iunie 1904), la seminarul pedagogic universitar, la liceul Gheorgheincai 0 la seminarul Nifon, toate din capitali (In timpul ocupaVei germane din 1916-1918

Kiri;escu amine In Bucure§ti). Dar prestigiul 0 autoritatea i-au fost conferite de funcciile pecare le-a ocupat succesiv in cadrul Ministerului Instruciiunii Pub lice. La 16 martie 1907ministrul Spiru Haret ii numefte inspector al §colilor comerciale i profesionale, iar prindecretul din 29 decembrie 1907 acela0 an este promovat inspector al Invadmintului secundar.In aceastä calitate a funqionat Ord la data de 20 februarie 1911 cind este rechemat la catedrasa din Inva;Imintul secundar. La 17 ianuarie 1914 devine din nou inspector pentru ca la5 decembrie 1918 s fie numit temporar inspector al inva;amintului secundar 0 superior.Situatia se clarifica. In cursul anului urrnItor. La 24 iunie 1919 este trecut inspector alinvIpnintului secundar pentru ftiincele fizico-chimice i la 5 iulie 1919 este numit inspectorgeneral al invmIntuIui secundar dupl ce la 3 iulie renun;ase definitiv la catedra dininv4amintul secundar 4. In cadrul ministerului instrucOunii publice ocupI postul esenVal desecretar general In anii 1927-1928,1930 0 1936-1937 flrä ca sä se Inregimenteze Intr-un partidpolitic. Funcciile sale In cadrul acestui minister inceteaz1 In perioada ministeriatului episcopuluiNicolae Cohn Constantin Kiri/escu este chemat in InvIdmintul superior, la InstitutulSuperior de Educacie Fizicl` de profesorul Francisc Rainer, rectorul acestei institucii, la catedrade istorie, teorie i organizare a educapei fizice unde va funcpona Old In octombrie 1941 cindse va pensiona. Cert, In 1930, Constantin Kirivscu ii va trece doctoratul la Universitatea din

tocmai pentru a Indeplini condiVile necesare ocuplrii unui post in InvIOmintul superior'.Kiri;escu, in pofida unei activit4i qi opere eteroclite, oculd totu0 un loc important In

sociabilitatea ftiinpfica a Rominiei interbelice. El este printre inipatorii i fondatorii Academiei

' Monitorul nr. 62 din 4 iulie 1919, p. 3409. Ocuparea acestui din urnd postii conferea lui Kirivscu inamovibilitate.

' Este bizar de observat In bropra lui Kiricescu din 1945 (p. 6) cl acesta vorbqte deIncetarea funqiunilor sale ministeriale In tinipul ministeriatului lui Armand alinescu, care inguvemul prezidat de Miron Cristea era ministru de interne.

. A fost creat In 1922. Prin legea din 17 iunie 1923 erau prevazute dold univer-sitad militad. In.prima seqiuni catedrele de fiziologie, anatomie, psihologie, pedagogie,igien i mecanicl au fost asigurate de profesori de la Universitatea din Bucure§ti. In 1929institupa este divizad In Institutul Superior de Educaiie Fizici i Institutul militar de educaVefizia. In urma legii InvlOmantului superior din 1932 Institutul superior de educaVe fiziabeneficiazi de autonomie universitad. Prin legea din 17 noiembrie 1936 patrimoiul OficuluiNa;ional de Educacie Fizia a fost subordonat institutului care devine din 1937 AcademiaNacionall de EducaVe Fizicl.

' Kiri;escu iØ trece doctoratul cu teza Cercedri asupra faunei herpetologice aRominier care reia rezultatele cercedrilor sale publicate In anii 1895-1902. Ulterior adversariilui Kiriiescu I-au acuzat pentru acest gest de circumstan0., mergand Old la a nega valoareaftiiniific1 a respectivei teze. In replicl Kirilescu obVne de la membrii comisiei de doctoratformad din Alexandru Popovici, Ioan Borcea i Mihai David o declaraVe, autentificad infebruarie 1937, prin care se proba valoarea tezei incriminate. Vezi Constantin Kiri;escu,Activitate fi bald, p. 34-35.

secsiuni:i

°.

Iasi,

Oficial",

8

www.dacoromanica.ro

3 Memorii, Corespondenck Insemniri 273

de tiirqe din Romania' fapt care hi are explicaIii raiionale, in schimb prezer4a sa in conducereaAcademiei de medicini din Romania apare drept suspecti9. Crearea celor doul institupirispundea firi indoiall unei necesitivi resimpte datoritä imobilismului 0 sclerozei unororganisme chemate si imprime o anumiti dinamicl qtiinvelor i medicinii. Este de asemenearezultatul noii politici culturale promovati subteran 0 eficient de Carol H. i indiscutabil desatisficeau orgolii 0 ambi/ii de mai multi vreme frustrate. Doza de politicianism estedeocamdatl dificil de evaluat. Constantin Kiri;escu a fost 0 membru, apoi viceprerdinte alsocietivii §tiiNifice Ateneul Roman" unde a susvinut mai multe conferiNe. Un exemplu inacest sens este scrisoarea omniprezentului dr. Constantin Angelescu din 21 iunie 1933 prin care

' Academia de tiir4e din Romania s-a constituit la 11 martie 1935 graiie unui grup deiniciativi format din Constantin Angelescu, Dragomir Hurmuzescu, Nicolae Coculescu,Dimitrie Cilugireanu, tefan Minovici, Andrei Popovici-Baznopnu, Anton Davidoglu,Constantin Kir4escu, Nicolae Condeescu, Ioan Borcea (Ia0), Negoivl Mil1i 11, AlexandruBorza (Cluj), Ion Popescu-Voitgti (Cluj), general V. Bidulescu, Nicolae T. Deleanu,Constantin Stitescu, Eugen Bidiriu, Costin Stoicescu, Marin Dricea, Eugen Angelescu,Constantin Mihklescu, Simion Radian, Constantin Popescu, I. Miclescu, Ilie Purcaru, ChristeaMusceleanu. Scopurile acestei Academii dupl cum rezultl din actele constitutive erau de acontribui, a indruma 0 incuraja creacia tiir4ifici prin comuniciri, referate, publicalii, expozilii,premii i subven;ii. Prerdintele academiei a fost ales dr. Constantin Angelescu iar fizicianulChristea Musceleanu secretar general, arnbii profesori la Universitatea din Bucure§ti. Academiaera structural pe 10 seqii: matematiciastronomie, fizici, chimie, zoologieanatomie-paleontologie-fiziologie animall, - botanici-fiziologie vegetall, biologie aplicati, geologie-mineralogie-geografie, geniu militar, istoria 0 filosofia tiin;ei-organizare-inviiknant-popularizare, sect.iatehnici-geniu civil. Regulamentul siu de funcvionare a fost ratificat in adunarea generaliextraordinarl din 25 ianuarie 1936. Academia de tiin/e dispunea de o publicalie proprieCompte-rendu de l'Acad6mie des Sciences de Roumanie". Dupi moartea lui C. Musceleanuin 1941 secretar general a fost ales Constantin Kiriçescu prerdinte rimanand in continuareC. Angelescu care moare la 18 septembrie 1948. Vezi Ovidiu Bozgan, Universitarea Bucurefti.Scurt istoric, Bucureiti, 1994, p. 45-46.

9 Ideea crelrii Academiei de Medicini din Romania a fost agreati in 1927 de VintiliBritianu firl ca proiectul si se finalizeze. In 1933 mentorul acestei instituiii, DanielDanielopolu, supune proiectul dezbaterii Asociaiei generale a medicilor. Proiectul ameliorat afost adoptat de Senat la 3 aprilie 1935 0 de Camera Deputailor la 11 aprilie 1935, legeainfiin;lriii Academiei de Medicini fiind promulgati la 17 aprilie 1935. Scopul acestei instituviiera de a incuraja cercetlrile medicale, de a imbuniti0 asisten/a sociall, asiguririle sociale,politica sanuark invivimantul medical, veterinar 0 farmaceutic. Academia era divizati intr-osec/ie Oinvificl 0 una organizatorick ultima cuprinzand o comisie a sinitiVi publice,asistenvei sociale 0 asiguririlor sociale 0 o comisie pentru invWmintul medical, veterinar §ifarmaceutic. Pentru orice modificare adusi legislaciei sanitare, asigurlrilor sociale 0 asistenvisociale, autoritivile erau obligate prin lege si ceari avizul academiei. Biroul de conducere alAcademiei de medicini era format din C. Angelescu (prerdinte), Ion Nanu-Muscel(viceprerdinte), George Proca (viceprerdinte), D. Danielopolu (secretar general perpetuu),Nicolae T. Deleanu (trezorier), Mihai Ciuci, Jacob Iacobovici 0 Dumitru Manolescu secretari.Alituri de acest birou funqi ona un consiliu de administra0e format din C. Angelescu,D. Danielopolu, I. Iacobovici, N.T. Deleanu, Ioan Bllkescu i Constantin Kirilescu. VeziDaniel Danielopolu, L'Academie de Medicine de Roumanie, Bucarest, 1937.

www.dacoromanica.ro


Kiri;escu era avertizat de cooptarea sa In comisia care urma sa sprijine realizarea fresceiAteneului, comisie din care mai faceau parte pictorul Costin Petrescu, tefan C. loan, StelianPopescu, Petre Antonescu 0 Gheorghe C. Dragu.

Spuneam ca. activitatea 0 opera lui Constantin Kiri/escu au un aparent aspectcaleidoscopic. Totu0 se poate constata preocuparea sa permanenta pentru iliv4amint 0 peplan mai larg pentru educarea morala, chiar asanarea morala a societa;ii. Kiri/escu a scris foartemult 0 desigur inegal. Pentru memorizare vom aminti volumele acestuia: Printre apostoli"(1929), Porunca a zecea" (1930), Povestea sfintului nostru razboi" (1930), In slujba uneicredinte "", (1933), Flori din gradina copilarier (1937), Drumuri pitore§ti din Romanianour(1937), Jurnalul unei comitive" (1937), Rah stinse" (1938), coala romaneasca la orascruce de istorie" (1943) volume revendicate atat de o literatura minora cat 0 de dezbaterilepedagogice ale timpului. Rezultat al activitajii universitare de la Academia naponala deeducavie fizica a fost lucrarea de sinteza Palestrica" (1943) valoroasa prin documentarea solida0 prin modernitatea tratarii temei. In afara de aceste volume 0 numeroase alte bropri reOneaten;ia publicistica sa suscitata de imperative ale momentului, dar §i de convingerile intime aleautorului, precum seria de articole publicate in perioada razboiului in ziarul Universul" lapagina coala 0 biserica". Personal apreciem cercetarile lui Kiri/escu asupra suprapopulgieiuniversitare in Romania, in care suginea ideea planificarii in funqie de necesita/i 0 ale carorrezultate finale au fost publicate intr-un extins articol isn 1936, in coloanele prestigioaseiArhiva pentru tiin0 0 reforma sociall". Inca de timpuriu Constantin Kiricescu a fost atrasde cartea didactica, fiind un cunoscut autor de manuale: Instruc;ie civicr (ediVa I din 1906),Igiena cu noVuni de anatomia 0 fiziologia omului" (edi;ia I din 1909), Zoologie" (edipa I din1909), Botanica" (edqia I din 1909), ultimele douà scrise *in colaborare cu prietenul ski AndreiPopovici-Baznopnu". Interesanta ar fi de menVonat 0 implicarea lui Kirivescu in omagierea

' Lucrarea se inscrie in campania dusä de Kiritescu contra pornografiei §i literaturiilicen;ioase pe care o declanpse In 1928.

" Andrei Popovici-Bazno§anu s-a nascut la 25 martie/5 aprilie 1876 la Baznoasa. Aabsolvit cursurile liceului Laurian din Boto§ani in 1894 dup a. care a urmat in paralel coalaNormala Superioara i facultatea de tiince, ambele din Bucurqti pe care le-a absolvit in 18980 respectiv 1899. A lucrat 'in perioada 1898-1903 in invlOmintul secundar iar in paralel aindeplinit o serie de insarcinari pe linie universitaa preparator la laboratorul de morfologieanimala (1899-1901), §ef de lucrari la acela0 laborator (1901-1907), pentru ca la 1 aprilie 1907sa devina confererniar suplinitor insarcinat cu predarea cursului de zoologie descriptiva. Tot inaceasta perioada se specializeaza la Munchen, Berlin 0 Paris, la Universitatea din Munchensuginanduli doctoratul la 1 februarie 1905. In 1912 devine conferenciar definitiv, iar in 1920este inaintat la gradul de profesor titular. Este fondatorul staviunii zoologice de la Sinaia. Inianurie 1922 ministrul Gheorghe Gh. Mironescu aproba cererea lui Popovici-Baznopnu 0drept urmare in martie acela0 an este achizilionata o clädire care va fi amenajata special incursul anului 1923. Tot atunci Casa Regala cedeaza un hectar care va constitui rezervaVanaturala a statiunii. Abia la 1 manic 1926 este numit director al sta;iunii care Ora in 1951funcOoneaza temporar. PopoviciBaznopnu a ocupat in cursul indelungatei sale activita0numeroase functii oficiale: membru in comisia pedagogica (1910-1911), inspector tehnicpentru §tiinçele naturii (1918-1919), consilier pedagogic la Casa coalelor (1919-1930), secretargeneral al ministerului instrucpunii publice (1921-1922), membru in consiliul de administrapeal pescariilor statului (1927-1928), membru in comisia monumentelor naturii din 1931 etc. Afacut parte din numeroase societaci 0 instituiii culturalltiin/ifice precum SocietateaNaturaNtilor din Romania, Societatea Regala Romina de Geografie, Societatea de tiiii;e dinCluj, Tinerimea Romina, Ateneul Roman, Academia de tiirrçe din Romania. Din 1907 faceaparte din comisiile pentru avizarea prograrnelor analitice 0 din comisia de cercetare a carlilordidactice, ceea ce explica preocuparea sa pentru elaborarea manualelor. Moare 'in 1969. ArhivaRectoratului Universitgii din Bucurefti.

www.dacoromanica.ro

5 Memorii, Corespondença, Insemnari 275

lui Nicolae Balcescu ". In ultimii ani ai viecii poate dintr-o anumità versatilitate, poate dinrefuzul de a se vedea marginalizat, Constantin Kirilescu &cut prezenla in presaregimului comunist, ultimul sàu articol aparand in Santeia Tineretului" din 27 noiembrie1964. Constantin Kiricescu moare la 12 august 1965.

Dupa aceasta incompleta trecere in revista a biografiei i operei lui ConstantinKir4escu vom face cateva comentarii asupra fragmentelor de coresponden0 care suntpublicate. Majoritatea scrisorilor au ca subiect ipostaza lui Kirilescu de autor al celebreilucrari Istoria rlzboiului pentru intregirea Romanier aparutl in prima ediçie in 1922-1924,in a doua ediie in 1925-1927 si in fine reeditata cateva saptImani inainte de caderea regimuluiCeau§escu. In bunl masura coresponden0i lui Kirilescu sunt ofiteri superiori care auparticipat nemijlocit la operaliunile militare, unii dintre acestia fiind consultaii la elaborarealucrarii. Top coresponden0i sunt de acord in a califica Istoria" ca o opera patriona, deeducape nalionala. Expresiile in acest sens abunda, rareori imaginative, de cele mai multe oristereotipe. De exemplu, generalul C. Dragu Ii scria de la Ch4inau la 21 mai 1924: Ai reusitpe deplin", este incantatoare, este apetisanta la citit asa cà o citeste oricine cu folos pe langainalcarea sufletului la inallimile morale ce ne trebuie ca sa pa'stram ce-am infaptuit. Inlantuireaoperapunilor i luptelor este admirabil relatati, este tot ce trebuie i nimic mai mult... deaDunmezeu sanatate ca sà lucrezi mai departe tot cu atat spor pentru intarirea neamuluinostru". In unele scrisori exista o serie de elemente care recompun antierul lucrarii carerealmente a stiut sã reconstituie o experienfl teribila recentä prin intermediul marturiiloractorilor direct implicali. Mai rare sunt criticile si rectificarile. Indiscutabil monografia i-aasigurat lui Kiriiescu o popularitate de invidiat mai ales in randul oficerilor participanli larazboi. La 26 ianuarie 1937 generalul George Draganescu II anur4a pe Kiricescu.a a fost alesmembru de onoare in, societatea Frontul Marasesti" al carei presedinte era generalul si carepublica o revista cu acelasi nume. La 4 septembrie 1926 Victor Slavescu presedintele SocietaTiinalionale de credit industrial solicita concursul lui Kirilescu pentru ca Romania si fiereprezentata la biblioteca din Louisville care centraliza bibliografia marelui ràzboi. GeneralulHenric Cihoski sublinia la 9 mai 1924 importança lucrärii pentru educatia oficerilor minoritari(este greu de admis ca acesti ofieri minoritari ar fi fost sedusi de spiritul deseori intolerant al

" in aprilie 1933 Constantin Kiricescu insolit de o echipa de colaboratori intreprinde ocalatorie in Sicilia in vederea stabilirii exacte a locului in care a fost inhumat.Nicolae Bakescu

pentru a marca memoria revolu0onarului. In 1921 Akcu Isaceanu a descoperit certificanil dedeces al lui Balcescu si a emis ipoteza cà acesta a fost inmormantat la 2 decembrie 1852 incimitirul Rotoli de la Palermo. In mai 1933 Kirilescu propune lui D. Gusti, atunci ministru alinstructiunii publice, organizarea unei subscrimii pentru ridicarea unor monumentecomemorative. La subscriplia care a dat 104 886 de lei au participat Ministerul InstrucpuniiPublice, Academia Romana, cele 4 universitali, Asezamantul I.C.Bratianu, Uniunea fundapilorRegale, Societatea Scriitorilor Romani, ASTRA, Institutul sud-est european, Revista IstoriaRomana, Asociatia generall a TnvlOtorilor din Romania, Academia de Inalte Studii Comerciale

Industriale din Bucuresti, Asocialia academia Vasile Parvan, Funda/ia Universitara Carol I,Cercul profesorilor secundari din Bucuresti, etc. Un rol important in finalizarea proiectului1-a avut Emil Panaitescu directorul co1ii romane din Roma, care-1 invita pe Kiritescu la21 aprille 1935 la inaugurarea monumentelor (o plaa comemorativà pe casa unde a locuit inultimele luni de viaca Balcescu i un monument in cimitirul Rotoli). 0 inaugurare oficiala nu aputut avea loc. Mai tarziu s-a emis ipoteza ci Balcescu ar fi putut fi Mmormantat in cimitirulCapucinilor din Palermo.

-

si

si

www.dacoromanica.ro

276 Memorii, Coresponden0, Insemnäri 6

lucrgrii). Primul rgzboi a reprezentat o experienvl care a marcat adinc memoria colectivä anumeroase generalii. 0 dovedwe i scrisoarea provenia de la profesorul ConstantinPopovici Acesta sitt4ea imperios nevoia s noteze intr-un memoriu cu uz intern din30 septembrie 1939 propria sa experienvg: Am fost mobilizat de la 1912-1918. !Litre 1914-1916am construit tranve la Suceava, Giurgiu etc. Am flcut campania la apgrarea antiaerian i geniu

la Chitila apoi In Valea Prahovei. Am prevgzut retragerea 0 am cerut prin §eful meu dl. colonelNegru, dlui general Arthur Vgitoianu sg se conceapg mai de vreme sgparea camerelor de mingpenn-u distrugerea 03selei utilizind trupele de la proiectoare. !litre timp am fost la un post deobservgie la Co0ila la 2 000 m inglvime. La rindul nostru am fost repera0 de inamic care ne-aflcut cinstea sg ne bombardeze cu peste 60 de proiectile. In ziva retragerii abia au fost gatacamerele de ming; dar §oseaua i podurile nu puteau fi aruncate in aer cici nu se potriveaucapsele cu amorsele. Unele erau de Ina la, altele de joasg tensiune. Dupä multe cercetgri fidezbateri am dat ideea de a se intrebuin/a grupul electrogen de la proiectoare. Distrugeriles-au flcut de la Btqleni la Cimpina. Ne-am retras cei din urmg. Retragerea era ordonatà pedrumul de la Plopeni atre Buzgu, oseaua cgtre Ploiefti fiind amenirqad. Cind ajung laPlopeni vremea se stricase, tunuri 0 material impotmolit, cai biciuivi cu furie cgutau sà executeordinul de a merge pe drumul Plopeni. Cu riscul de a cgdea prizonieri, cu armele incarcate amordonat s lugm §oseaua amenin;atg. Am ajuns noaptea bine la Ploiefti. ()rap] se preggtea depredare. Am ajuns apoi tot pe pseaua nalionalg. la Buzgu ajungand ariergardele noastre. Amaflat a tot materialul indreptat conform ordinului Marelui Stat Major a fost capturat (circa odivizie). Dacg drumul ameninçat ar fi fost patrulat de cavalerie i trupele indreptate pe el s-ar fievitat nenorocirea. Cu multe peripepi, pierzind fi un frate pe drum din cauza gerului am ajunsla Iai. Refacerea. Am avut de ingrijit circa 500 de soldaci din specialitg/i. Nici unul nu a apItattifos exantematic. Dormeau pe scinduri vgruite, se spglau cu le0e, opgreau rufele (nu erasgpun). Am fost apoi cerut de misiunea francez1 la serviciul geografic. Din ordin provocat demine am calculat qi desenat abace pentru trageri cotate i determinarea unghiurilor moartepenn-u tunuri i obuziere circa 15 planfe care s-au utilizat. Am publicat apoi o broqurgimprimatä de Mare le Cartier general. Am mai racordat harta Basarabiei (proieqiunea Struve,ruseascl) cu harta Moldovei (proiectiunea Lambert). In timpul luptelor am fost la Tecuci i lapodul de la Märgr 1ti. Campania din Budapesta n-am fIcut-o. In timpul campaniei am fostInaintat apitan. Am Avintul 'pre i Crucea Comemorativr ". Corespondença mai-cleivgluie i o serie de aspecte vizind habitudinile epocii, modul de func;ionare a relgiilorpersonale 0 chiar stabilirea de relgii clientelare. Considergm in acest sins revelatoare seria descrisori de la George Baiculescu care Intr-adevg.r va publica in 1927 o brofurg intitulad.

". Constantin Popovici s-a ngscut la Ia0 la 12 martie 1878. Urmeazg studiile primaresecundare In Iocalitatea natalg, apoi intre 1896-1900 frecventeazg cursurile facultg;ii de Ohnea universitliii iefene. Bursier al fundaviei Adamachi pleacg in 1904 la Paris unde obiine din noulicenja (1905) §i doctoratul In matematia (1908). !rare 1909-1911 lucreazg la Observatorul dela Paris 0 la cel de la MontSouris. La 11 februarie 1911 devine profesor agregat la Universitateadin Ia0, iar la 1 martie 1915 este confirmat profesor titular la catedra de astronomic, geodezie

mecania cereasci. Popovici este adus la Universitatea din Bucurefti la 1 martie 1937 cindpreia i func;ia de director al Observatorului astronomic din capitalg ping la 1943. Moare in1956. Arhiva Rectoratului Universitafii din Bucurefti.

Ibidem.

".

qi

"

si

www.dacoromanica.ro


Epopeea razboiului rominesc" in care analizeaza pe larg lucrarea lui Kiritescu. Aproximativin aceea§i ordine se inscriu §i scrisorile trimise de preotul Grigorie Cristescu " sau de vaduvaprofesorului Ion PopescuVoite§ti".

Speram ca scrisorile publicate vor contribui la intelegerea personaliatii lui ConstantinKiritescu at §i a epocii pe care a parcurs-o. Pedagog 0 educator militant, considerind §coalaca un laborator de regenerare fizia §i morala a poporului, imaginind cadrele didactice caapostoli investiti cu o misiune sacra, pur produs al haretismului, Constantin Kiritescu fail aocupa functii de prim plan a fost un om de influenta care merita o atentä cercetare mono grafia.

" Grigore Cristescu s-a nascut la 24 aprilie 1895 la Craiova. A absolvit in 1915 Seminarulcentral din Bucure§ti i liceul Mihai Viteazul. in 1920 obtine licenta in litere, iar in anul urmatorlicenta in teologie. A ocupat diverse functiuni pe linie bisericeasca: cintaret la Craiova §i Bucure§ti(1917-1919), diacon la Buzau (1919-1922), preot la Craiova (1922-1924), predicator la catedralamitropolitana de la Sibiu (1925-1929), preot i misionar la Bucure§ti la bisericile Antim, Sf.Spiridon-Nou i Pitar-Mo§u din 1929. Dupa o cariera didactica la Buzau (1919-1922), la Craiova(1923-1924) 0 la Academia Teologica din Sibiu (1924-1929) la 1 octombrie 1929 este numitprofesor agregat la catedra de omileticä i catehetica a facultätii de teologie din Bucure§ti. Devineprofesor titular cu incepere de la 1 decembrie 1932. Politic Grigorie Cristescu activa in cadrulmi§carii legionare, dealtfel intre 1931-1932 a fost deputat legionar de Buzau. Dupa instaurarearegimului carlist in februarie 1938 ministrul de interne Armand Calinescu a dezlantuit actiuni derepresalii fara precedent impotriva membrilor partidului Toad pentru prä", in caztd lui Cristescufiind vorba de suspendare din invatamint i internare in lagar. Supus la presiuni mari, intr-o situatiemateriala deosebit de precara, Cristescu face apel la Kiritescu in momentul in care acesta lucra inala ministerul instructiunii publice. Curios, Cristescu revine in invatamintul teologic universitar dinBucure§ti intre 1946-1955. Probabil delimitarea sa de mi§carea legionara a fost credibillzgomotoasa. Decedeaza in 1961. Vezi Mircea Pacurariu, Douä sure de ani de invqämint teologicla Sibiu 1786-1986, Sibiu, 1987, p. 314-316.

u Ion Popescu-Voitelti s-a naseut la Voitelti, jud. Gorj la 18 noiembrie 1876. Urmeaa §coalaprimara in comuna natala 0 la Targu-Jiu pana in 1888, studiaza la Craiova la liceul Carol I (1888-1895)0 la Bucure§ti la facultatea de §tiinte (1895-1898). Imre 1899-1919 activeaza cu intermitente ininvatamintul secundar la Slatina (1899), Targu-Jiu (1899-1903), Tulcea (1903-1904), Cimpulung-Muscel (1904-1908), Buzau (1908-1910), Bucure§ti (1910-1919). Obtinand in 1905 premiul Hillelpentru o lucrare din domeniul geologiei Ion Popescu-Voite§ti a putut pleca la specializare la Viena(1907-1909), apoi la Paris (1909-1910), unde a obtinut doctoratul in iulie 1910 0, fapt interesant, undeprima data a fost ethivalata licenta obtinuta in Rominia. La 1 octombrie 1919 este numit direct profesortitular la catedra de geologie-paleontologie a Universitatii din Cluj. Paralel cu activitatea de launiversitatea clujeana, Popescu-Voitefti a predat geologie la coala Politehnica din Timi§oara(1929-1934), a fost membru in comisia de perfectionare a aceleia0 institutii (1930-1936) 0 a predatagrogeologia la Academia de studii agricole de la Clui (1933-1937). Pe linie administrativa a fost in1928-1930 0 1933 decan al facultatii de itiinte din Cluj. Incepind cu 20 noiembrie 1936 devine profesortitular la Universitatea din Bucure§ti. Intre 1930-1931 a indeplinit functia de director al Institutuluigeologic al Romaniei, dupa ce activase in cadrul aceluia§i institut ca geolog i geolog §ef intre 1909-1919.Ion Popescu-Voite§ti a avut o prezenta de exceptie in §tiinta geologia inter-navionala. In 1922, cuprilejul participarii sale la congresul geologic international de la Bruxelles, a pus bazele AsociatieiGeologilor Carpatini, care 0-a tinut ulterior propriile congrese la Liov (1925), Bucure§ti (1927) 0 Praga(1931). Participa ca reprezentant al Romaniei la congresul international de geologia petrolului de laLondra (1923),1a congresul geologic international dela Cairo (1924), la congresul geologic internationalde la Madrid (1926), la congresul international de mine, metalurgie fi geologie aplicata de la Liege(1930), la congresul geologic international de la Paris (1935), etc. I.n decembrie 1941 s-a pensionat dela catedra bucure§teana §i moare la 4 octombrie 1944. Lucrarea de sinteza amintita in scrisoareavaduvei geologului catre Kiritescu este Alcatuirea geologica a pamintului rominese §i care aramas in manuscris pana astazi. Ion Atanasiu, Profesorul Ion Popescu-Voirefri, in Natura", anXXXI (1942), nr. 1, p. 1-3; Arhiva Recrorarului Universiräfii din Bucure,isti.

www.dacoromanica.ro

278 Memorii, Corespondentl, YnsemnIri 8

Sinnicolaul-Mare, 5 iunie 1922

Stimate Domnule Profesor

Pentru a nu se strecura .erori in descrierea marei lupte din 6 august de la RIzoare(MIrImti) unde am comandat batalionul de contraatac, ap cum s-a strecurat in cartea dluicolonel Lupa§cu-Stejar care va fi nevoit s1 o rectifice, v ruglm sl ne comunicati clacldescrierea acestei lupte a ie0t sau nu de sub tipar. Daa nu a ie0t de sub tipar vä rog a-micomunica adresa unde vä pot trimite darea de seamS a acestei lupte trimisä de mine diviziei 13

in ziva de 8 august 1917. Adevlrul nu-1 yeti glsi in actele oficiale deck dacS-1 autati inadins,pentru a prima dare de seaml flcutl flrä a se citi darea mea de seams, care am executatcontraatacul, a fost flcut1 nu tocmai conform cu adevArul.

Binevoiti vl rog domnule profesor a prirni asigurarea deosebitei nide stime.

II

Stimate Domnule Kiritescu

Locotenent-colonel Draganescu

5 septembrie 1922

Am cercetat ce s-a flcut cu lucrarea dvs. §i mi s-a spus ci ea a sosit in adevär la revisadar in timpul lipsei mele din Ia0, directia a insIrcinat cu recenzia pe colegul meu de redactieToparceanu. Recenzia va aplrea dar in unul din numerele viitoare. Regret insá sincer cä nu opot face eu aci un specialist pe care-1 pretuiesc m-a incredintat CS lucrarea dvs. merits oserioasS atentie. i apoi in lipsa talentului §i a vervei, ca recenzent a fi prezentat fatà despiritualul poet, oarecare garantii, clacl nu de competentS, cel putin de obiectivitate. Alta a fosthotararea directiei i te rog s crezi cä in asemenea chestiuni cuvintul meu e departe de a fihotaritor. Soldat disciplinat In-am deprins s-o servesc fall a fi totdeauna in acord cu dinsa.

Prime§te te rog saluarile mele cordiale

Octav Botezwww.dacoromanica.ro

9 Memorii, Corespondenta, tnsemnari 279

III

Stimate Domnule Kiritescu

Sibiu, 7 septembrie 1922

Am primit scrisoarea dvs. Intorcandu-ma la Sibiu. Ma onoreaza cererea dv. 0 a fi dorit sava servesc imediat. Nu mai posed astazi deck un singur exemplar din cele trei fascicole OperatiileDiviziei 10" 0 pe care trebuie sa-lcaut in lazile de carte ramase in cea mai mare parte nedespachetatedin cauza mutarilor noastre nesfarfite. Zile le acestea plec la o cllätorie de comandament a careipregatire Ifni ia foarte mult timp ap ca momentan nu am timp pentru cautare. Catre sfar0tul luiseptembrie, ma inapoiez 0 voi considera ca prima grija cautarea acelor fascicole. VI rog deci sa avetiputina rabdare 01ndata ce le voi gasi vi le voi trimite. Au fost imprimate numai in 500 de exemplareexclusiv pentru ofiterii din divizia 10 care au luat parte la bltalia de la Maramti. Din d-ni civili nuam dat decal un singur exemplar dlui Sei§anu redactor la Universul" care mi-a cerut tot in scopulunei publicatiuni, periodice, pe care o intreprinsese (Romania in timpul rázboiului 1916-1918) darcare dupa cite §tiu s-a intrerupt de la No. 10 (acum un an).

Primiti va rog stimate domn expresiunea sentimentelor mele cele mai distinse.

IV

Stimate i scumpe Domnule Kiritescu

General Henri Cilwski

Bucure0, 22 septembrie 1922

Am primit scrisoarea dvs. pe ziva de azi. Personal in perioada a doua nu am facut cinetie ce isprava, granicerii insa dupa bunul lor obicei §i in aceasta perioada ca §i in perioada intaia

s-au acoperit de glorie, rolul meu marginindu-se a fi printre ei in gloance 0 obuze. Iatä cum amsa procedez ca sa VI fiu cat de folositor.

1) Am sa va fac un rezumat 0 sä va dau putinele documente ce le posed aci.2) Am sä ma adresez dlui general Brc:Iteanu comandantul corpului granicerilor sa-mi

trimita impreuna cu fostul meu aghiotant azi maiorul Zamfirolu Intreaga arhiva a brigazii dintimpul razboiului.

3) i Zamfirolu i eu o sa va stain la dispozitie impreuna cu acest material 4 la 5 ceasuridea rand pentru a va da explicatiuni i desluOri verbale complementare.

4) 0 sa va lasam documentele cat yeti binevoi.Pentru toate acestea insä trebuie sa-mi acordati un timp oarecare pentru ca sä va prezint

ceva sanatos.

VI rog sa binevoiti a priini stimate i scumpe donmule Kiritescu expresiunea sentimen-telor mele cu totul alese.

General Gheorghe Cantacuzino

www.dacoromanica.ro

280 Memorii, Corespondentl, tnsemniri 10

V

Stimate Domnule Director.

Cluj, 22 decembrie 1922

Cu prilejul ultimei noastre intilniri in Bucurqti fiind preocupat de neajunsuri 0nedrept4i administrative care se fac neincetat oropsicilor de ardeleni n-am avut ragaz, s1-0muliumesc din nou pentru amabilitatea ce ai avut astg varg de a-mi oferi un exemplar dinvaloroasa dumitale lucrare: Istoria rizboiului pentru intregirea Rominier.

Am citit cartea aceasta cu atenviune Incordati. Mgrturisesc a nu m-am putut despili deea ping la ultima paging, ala ci aq putea sg spun ci am citit-o pe nergsuflate". Te rog sgprimeqti felicitgrile mele pe lingi exprimarea dorinvi, sgli ajute bunul Dunmezeu a scrie 0restul tot aqa de frumos, sobru, chibzuit 0 adinc moralizator, cum ai izbutit a scrie volumul I.Dupg proporchle acestui volum introductiv am impresia cg vor mai urma 'Ina doug. Si fie aqa?

PO avea mingaierea Maki de a fi dat prin lucrarea dumitale in mina tuturoreducatorilor tinerelor generavii din prezent qi din viitor, un admirabil instrument de educaVenationall qi patriotici. Frumoasa concemie moralg care te-a inspirat si scrii lucrarea aceasta 0ti-a cilluzit condeiul de la un capgt la altul TO va aduce negre0t roadele sale, insutite i ibmiitepentru pregitirea acelui viitor na;ional, pe care deopotrivg cu dumneata, tovill dorim inspiratde gloria trecutului, dar ferit de grerlile lui". Sper cg. atit ministerul de instruccie cit 0 cel deculte vor fi luat dispoziciile necesare ca sl.nu lipseasca aceastg carte din nici o bibliotecg qcolarg0 parohiall 0 din nici o bibliotecg publicg a patriei noastre. Trebuie impusg cu orice chip qiminorit4ilor! Ar fi bine sg fie tradusà atit in limba germang cit 0 'In cea maghiarg.

0 intrebare: ce te-a indemnat si retaci [?] numele celor doi ofivri superiori, care autriclat planul luptei de la Neajlov-Argee i o ruggrninte: la viitoarele volume cred ci ar fi binesg se dea in note sub text numele autorului, titlul arvii qi pagina din care se citeazg. Cu metodaaplicati in vol. I se pierde prea mult timp; cititorul care vrea sg controleze fiecare citat devineimpacient trebuind sg risfoiasci de atitea ori 0 sg caute numerele indicate in bibliografie. Darte rog si nu-mi iei in nume de riu aceasti modesa observare.

Dorinduli sirbitori fericite qi anul nou cu bine, semnez al dumitale stimator

VI

Stimate Domnule Kirivscu,

loan Lupq

Sibiu, 22 aprilie 1924

Eram hotgrit a-vg vedea qi vorbi personal la Bucureqti; indemnat Insi aci de d. Elefterie0 cum probabilitatea de a veni la Bucureqti este inci indepartati, mi-am luat libertatea de a vgscrie acum cu rugimintea de a-mi ierta inoportunarea.

www.dacoromanica.ro

11 Memorii, Coresponden0, tnsemnari 281

Sunt, domnule Kirivscu dintre cei mul0 care au admiracia pentru lucrarea D-voastraIstoria razboiului pentru intregirea Rominier i mai ales pentru spiritul ei obiectiv, pentrumunca uria§a ce aci depus i personalitatea creatoare ce se degajeazi din ea! Desigur cäinformaciile culese de d-voastra §i izvoarele diferite ce ai cercetat a fost una din operaviunilecele mai trudnice 0 mai grele. Totu0, o sfinta datorie pentru memoria §i faptele luptatorilor ceam avut sub ordine in timp de razboi; pentru cauza morala a dreptapi i adevarului imiporuncqte mie daca acei chemaii a vorbi tac sa va semnalez urmatoarele:

I. Din ziva de 30 august 26 noiembrie 1916 Regimentul 40 Calugareni a fost condus zicu zi i ceas cu ceas de subsemnatul §i nu de maiorul Chiriaceascu Paul care in adevar a muritin ziva de 20 septembrie 1916 (Amzasca) ca un viteaz in capul altei unita0 §i nu a reg. 40Calugareni dupa cum arataci la pagina 224 alin. 2.

II. Ca reg. 40 Calugareni a fost copilul cel mai credincios i devotat al D. 9/19 (generalScari§oreanu); ca. din vinele lui a curs cel mai darnic 0 mai risipitor singe; ca n-a fost ceas decumpana mai grea unde reg. 40 sa nu fi fost in cele dintii rinduri; ca n-a fost un cuvint demulvumire, de felicitare, de emovionanta i meritoasa sarbatoare pentru D 9/19 de care reg. 40

fi fost o clipa desparlit sau strain de ele!! Totu0 domnule Kirivescu n-a fost corp de trupacare sa se fi slavit pe el insu0 mai putin; care sa fi fost mai inconjurat de imprejurari mai vitregi;care sa fi vorbit mai puIin de el... ca reg. 40 care cu crucile lui a inalbit cimpia dobrogeanadintre Topraisar i Bazargic! El n-a flcut specula i comerv din singele lui; el a stat la o partedenm i tacut ap cum mindria i orgoliul faptelor lui o cereau; a§a cum cei trei premergatoride la crearea lui poate au gandit-o i sim;it-o: generalii Petala, Poeta, Scaripreanu. In fine elnu a facut supralicitacie din jertfa i singele sau. Este drept ca faptele gloriase ale lui 40 se vadIn lucrarea d-voastra dar vä rog sá tiçi, nu la remorca altui corp de trupa. Iar claca este vorbade impalit aceasta glorie, reg. 40 este acel care cla i nu acel care primqte; el singereaza Thal 0apoi a4ii; cel mai mult in linia Intái §i nu la rezerva; lumina trebuie sa fie din a lui proprie 0 nudin reflex. Iar pina cind voi avea prilejul fericit a va documenta cele afirmate aci ve0 aveadesigur §i timpul a dezlega enigma. De ce trebuie sa vorbesc eu acum §i nu al0i; de ceautoritatea i competenp altora n-au dat lui 40 locul cuvenit??

Primi;i va rog domnule Kirivscu expresia celor mai distinse sentimente ce va pastrez

Colonel Marcovici din Cotpul 7 armata

VII

Iubite donmule Kirivescu,

Arad, 13 mai 1924

Va mulvumesc pentru cinstea §i bucuria mare ce mi-a0 facut trimi/indu-mi preavalorosul dumneavoastra op Razboiul pentru intregirea neamului", vol. II. AO savir0t olucrare de cea mai mare importanca pentru istoria noastra nacionala i pentru inchegareasufletului rominesc. Sa trae§ti la mulci ani cu bine 0 sanatate, ca sa ne mai pi:4i da multe lucraridin condeiul atit de competent al dumitale.

Devotat stimator

Vasile Gold#

sa

www.dacoromanica.ro

282 Memorii, Coresponden;a, tnsernnari 12

VIII

Stimate Domnule Kirirscu

27 mai 1924

Lucrarea dumitale Istoria razboiului intregirii" ne vine nu numai ca sa completeze unmare gol in bibliografia razboiului nostru, gol atit de mult simcit de special4ti i de roala ingeneral, dar soselte la timp ca sa larnureasa, pe de o parte poporul Romaniei Write asupradesfaprarii acestui razboi, iar pe de alta. parte O. calluzeasca pe cei carora le revine raspundereaviitorului asupra a ceea ce au de facut ca sa intareasca. 0 sa consolideze bine prin munca 0lumina ceea ce s-a okinut prin sabie. Nu este zi in care sa nu ma servesc de aceasta lucrare i

am ateptat cu nespusa nerabdare aparitia volumului II pe care 1-am primit §i pentru care icimulcumesc. In cursul acestui an public doul volume asupra tuturor operaOunilor din razboiulmondial i imi fac o datorie de roman ca sa citez fragmente din lucrarea dumitale in legatura cumersul general al razboiului. Deosebit, in diferite articole din revistele militare voi atrageaten/iunea asupra acestei valoroase lucrari.

Te felicit stimate domnule Kirirscu pentru opera ce ai facut in care ai pus atata sufletrominesc 0 atita mund pentru ca sa ajuci prin ea, in condiTiuni admirabile pe special4ti qi säluminezi prin ea pe to;i rominii.

Prime 0e te rog asigurarea admiraVunii 0 stimei mele.

IX

Stimate domnule Kirivscu,

General Ion Manolescu

Bace0, 31 mai 1924

Primind al doilea volum al importantei dumneavoastra lucrari, asupra marelui razboi, ceali binevoit a-mi oferi, ma grabesc a NI ruga sä primi0 expresiunea celor mai vii mulwmiripentru delicata dumneavoastra aten;iune.

Judecind dupa magistrala i patriotica descriere ce faceci in volumul I-iu, a luptelor dinprima parte a campaniei, a carui citire mi-a procurat momente de o adevarata qi profundaemotiune, sunt sigur ca oricine care simte romane§te atepta cu nerabdare continuarea opereidumneavoastra, cum o aqteptam eu, pentru a retrai acele timpuri de grea cumpana i de uriarsforiari, dar 0 de mare glorie a neamului nostru.

Mulpmindu-va Inca odata, va rog sa primici stimate domnule Kiri5escu expresiuneadeosebitei mele consideraciuni.

General Prezan

www.dacoromanica.ro

13 Memorii, Corespondenca, tnsemnari 283

X

Stimate Domnule Kiri;escu

Cluj, 7 iulie 1924

Inainte de toate scuzele mele pentru intirzierea prezentului raspuns. Cauza? LaBucure0 am fost permanent ori prizonier ori in ateptare de a fi prins.

Primi/i va rog mulpmirile mele pentru aranjarea echitabila a cauzei studenlilor Suciu i

Caliani. Sunt convins a veii avea ocazia sa va convingeli a au meritat interesul dvs. binevoitor.Tin de asemenea sa va mul/umesc pentru aten0a ce mi-a/i aratat-o trimicandu-mi volumul II alIstoriei razboiului pentru intregirea RomIniei". Primul volum il aveam §i-1 citisem in bunaparte. Am admirat obiectivitatea la care tinde0, crutind cu delicatqe pe alocurea poateexagerata susceptibilitaci care ar putea fi atinse. Cititorul InsI poate pricepe. Avertismenteledvs., durere, precum o dovedqte timpul celor din urrna ani, au sunat in pustiu. Suntem inperpetul primejdie de a fi sili;i O. ne apIrlm cu baionete contra tunurilor, cu pumnii contragazelor axfisianre iar in contra tancurilor i aeroplanelor cu din;ii. i astfel truda dv. nu a datrezultatul dorit. Poate insa ca-1 va da mai drziu. Eu unul sunt sceptic i-nni permit sa vamarturisesc sincer pentru ce.

Critica ce o face/i in volumul I nepregatirii §i analiza cauzelor dezastrelor, lipsei deorganizare, a masurilor improvizate, absurde ba adesea catastrofale, aceasta critica izvorita dinadinca ingrijorare patriotica e paralizata in efectele ei de expunerea istoriei diplomatice arazboiului cuprinsa in volumul II. In rest tendinca de a fi obiectiv se remarca §i in volumul IIdqi am dat de mici inexactitaV, pentru care desigur a nu dvs. ca autor sunte0 de vina. Intoamna sper O. am placerea sa gasesc ocazia de a va cunoate in persoana spre a putea motivamai pe larg, verbal, mica critica ce mi-am permis-o. Pana atunci va rog sá primiIi pe langarepetata expresiune a muliumitelor mele, asigurarea stirnei 0 consideraciei ce va pastrez.

XI

Iubite Domnule Kirivscu,

Alexandru Vaida-Voevod

Arad, 28 septembrie 1924

Te rog sa scuzi aceasta intirziere a raspunsului. Mai intii sosit acasà de la serbari numaiprin 8 septembrie, aci ma atepta un vraf de acte care cereau o rezolvare grabnica, apoipregatirea materialului pentru congresul national-bisericesc care incepe in 14 octombrie, defapt nici timpul fizic nu-1 aveam pentru raspuns. Apoi voiam sa te servesc bine i exact. Imiaduceam aminte ca la timpul sau facusem notice despre cele facute §i vorbite la Viena cuErzberger *. Voiam sa caut aceste notiv. De trei zile rascolesc toate scrisorile mde, toate

8

www.dacoromanica.ro

284 Memorii, Corespondença, Insemnari 14

rafturile, toate caietele dar nu dau de noti/ele din chestiune. Cum insa este vorba de istorianoastra, nu as dori sa intre ceva inexact pe paginile ei. Eu nu cunosc discursul dlui Maniu in carea facut arnintire despre convorbirea noastra cu imputernicitul Kaiserului. Mi-ai face un mareserviciu daca mi-ai trimite un exemplar din Monitorul Oficial din 12 martie 1921. Stiu insafoarte bine cal intrevederea noastra cu Erzberger a avut loc in 8 iunie 1915 la Viena in palatulprincului Alois Lichtenstein. Au luat parte la consfatuire si vreo 3-4 membri marcanli aipartidului social-crestin. Noi am fost trei insi: fie iertatul dr. Aurel Popovici, d. Maniu i eu.Consultarile au durat doua zile. Ele s-au terminat cu o incelegere oarecare. Erzberger s-ainsircinat sal induplece pe Kaiserul la primirea si [indescifrabil] acordului. incercarea a esuat princerbicia lui Tigza. Tutors acasa la Arad eu i-am spus dlui dr. loan Lupas, fostul meu elev si bunprieten, toate demersurile noastre, decursul dezbaterilor, numele celor prezen/i i cuprinsulexact al in/elegerii. Voiam sa fie notate lucrurile si printr-un istoriograf roman de increderefiindca ma temeam si nu-mi piara insemnarile mele. De fapt acum nici nu le mai gasesc. Poateca sunt ascunse undeva in vreo carte, dar acum nu am absolut timpul necesar sa rasfoiescintreaga mea biblioteca. Sunt insa sigur ca d. Lupas a pastrat not4ele ce le-a ficut. Te rog deci sãte adresezi catre dansul, cred ea nu va fi nici o greutate dea informa/iile de care ai trebuinla.

imi pare rau cl nu ti-arn putut da un raspuns mai mulpimitor.

Al dumitale devotat stimator

Vasi le Go !As

" Se pare cl V. Goldis s-a opus semnarii unei declaralii de fidelitate a romanilor ardelenifa0 de politica imperiilor centrale. Vezi Gheorghe Sora, Vasile Go ldis o Wail de om asa cuma fost, Timisoara, 1994, p. 320-321.

XII

Stimate Domnule KiriIescu,

14 ianuarie 1925

Colonelul Marie din armata franceza voind sd-si scrie memoriile sale asupra razboiuluinostru din 1916-1918 in special asupra apararii vaii Prahovei la care a luat parte, a scris dluigeneral Samsonovici, directorul Scolii Superioare de Razboi, rugandu-1 a-i da oarecari dateprintre care figureaza si acelea relative de la inceputul razboiului pana la 9 octombrie 1916.

Cum ele se gasesc foarte bine tratate in cartea dvs. Istoria razboiului pentru intregireaRomaniei", cum noi la bibliotecal nu avem deck un singur exemplar si cum in comert nu segaseste, indraznesc a va ruga sa ne daçi un exemplar al clrui cost va rog a mi-1 comunica pentrua-1 putea trimite colonelului Marie.

Rugindu-va a-mi scuza indräzneala primi/i odata cu sentimentele mele, respectuoasesalutari.

Colonel Spiroiu de la Scoala Superioara de Razboi

g

Ii

www.dacoromanica.ro

15 Memorii, Corespondenla, Insemnari 285

XIII

Stimate Domnule Kiriiescu

Bucurqti, 8 iunie 1926

Primesc din partea dlui L. D. Brandeis judecator la Curtea Suprema a Statelor Unite oscrisoare prin care ma roaga sa-i dau concursul meu pentru organizarea seciei romine§ti abibliotecii ce proiecteaza sä Infiinceze pe linga Universitatea din Louisville (Kentucky)rezervata exclusiv chestiunii eliberarii popoarelor ca rezultat al razboiului.

In dorirga de a asigura acestei interesante iniVative, un succes cit mai desavir0t, maadresez dvs. ca celui mai perfect cunoscator al evenimentelor din anii 1914-1920, rugindu-vaa-mi da concursul pentru a aduna toate actele, documentele i lucrarile in legatura cu acesteevenimente. In primul rind nu yeti uita a-mi trimite citeva exemplare din importanta dvs.lucrare asupra razboiului intregirii neamului.

In a0eptarea raspunsului dvs. primiti va rog asigurarea deosebitei mele consideraiiuni.

Inginer Inspector Generalindescifrabil

* Scrisoarea este trimisa de Societatea Navionala de Credit Industrial.

XIV

Mu lt Stimate Domnule Kirqescu

Bucure0i, 12 august 1926

Mulpmesc cordial pentru cele doua volume ce-a0 binevoit a-mi oferi i pe care le-amgasit acasa abia astazi, la Intoarcerea mea din concediu. Aceasta este cauza pentru care nu v-amraspuns mai de timpuriu.

Profit 0 de aceasta ocaziune, mult stimate donmule Kiri/escu ca sa vä reIncredincez dedevotamentul meu.

General MIrdärescu

*

www.dacoromanica.ro

286 Memorii, Corespondenta, Insenmari 16

XV

Stimate Domnule Kiri/escu

Galaci, 18 august 1926

Am citit cele douà superbe volume Istoria razboiului pentru intregirea Rominier alcaror autor sinte;i. Socotesc c in aceasta lucrare generatiile viitoare vor gasi cea mai claraexplica/iune a sacrificiilor noastre vor pastra pentru cei ce au purtat razboiul recunotiintacuvenita.

adus prin opera dvs. cea mai grandioasa contribu;ie in educa;iunea nationala i ar fide necesitate ca volumele dvs. sa fie impuse in programul co1ilor noastre secundare, depreferinca elevilor din clasa a VIH-a la liceu consacrindu-li-se la cursul de istorie un trimestru.E o sugestie, nu tiu claca va fi re;inuta!

Cu aceasta ocaziune va intreb claca in ultimul volurn la care lucra0 v-ar fi de folos citevacl4ee i informatiuni privitoare la imbarcarea i desavar0rea opera;iunilor de exil ce am facutimparatului Carol al IV-lea de Habsburg in Galaci, cu care am fost insarcinat in calitate deprefect al orapilui. Posed material 0 citeva fotografii ce nu se cunosc pina acum 0 careprezinta un deosebit interes istoric. In caz afirmativ vom consulta IMpreuna ce detalii pot fidate publicit4ii.

In weptarea raspunsului dvs. va rog sa primici pe langa admiraVunea ce pastrez opereidvs., cele mai distinse salutari.

XVI

Respectate Domnule Kirilescu

Avocat Dan Saräfeanu

Bucurqti, 29 septembrie 1926

Nu ma cunoweIi, nu titi cine sunt, dar va rog sà parcurgqi aceasta scrisoare care va varapi din timpul dvs. pre/ios. Sunt unul dintre bibliotecarii ajutori de la Academia Romina. Suntpublicist-critic la Adevasul literar", la Cele Trei Cripri" de la Oradea, la Flamura" dinCraiova, la Propileele literare" ale dlui Romulus Voinescu. Mi-a/i trimis asta primavara prinintermediul regretatului Sadi Ionescu de la Academie un exemplar din volumul I al IstorieiRazboiului, cu semnatura dvs. proprie, ca fac cuvenita dare de seama intr-una din revistelela care scriu de mai bine de patru ani de zile.

Recunosc, sunt vinovat ca n-am scris pina acum nimic i nicaieri. Va va mira poate darsa nu credeci a nu cunosc Inca spiritul de condescender0 fala de un autor care daruiqte olucrare personala. N-am scris din urmatoarele motive:

Avi

1i

sk-i

www.dacoromanica.ro

17 Memorii, Coresponden0, tnsemnari 287

1) Mi-am propus ca din lucrarea dvs. mai exact din lectura lucrarii dvs. sa fac un articolmare, un studiu, care sa alcatuiasca o bro§ura de cel pupn 32 sau 48 pagini. Am socotit ca oopera ca aceea scrisa de dvs. trebuie cunoscuta 0 raspindita in paturile cit mai largi alepoporului 0 am crezut nimerit ca o bropra critica, raspindita in toata sara va face sa sevalorifice aceasta opera de excepponala §i naponala Insemnatate. Cu slabele mijloace, ampastrat totdeauna convingerea ca, o opera istorica nu are mai mare valoare cleat atunci cind escrisä de un contemporan, de un martor al faptelor petrecute. In istoria noastra naponala, de lacele dintii anale §i pina la cei din urma cronicari, tot pe baza documentelor vremii s-a realizatfirul viepi noastre naponale. De aceea se impune o cit mai larga raspindire §i recunowere aacestei opere, al carei autor suntep.

2) N-am scris despre fiecare volum In parte pentru a n-am voit sa-mi macin impresiatotala a operei. Un volum izolat nu Imi putea da viziunea intregului. Astfel s-a intimplat can-am scris 0 ca a§tept al treilea §i ultimul volum ca sa privesc opera intreaga. Istonarazboiului" pe care ap scris-o dvs. este opera care merita O. fie numitä evanghelia neamului.Daca Inca mai sunt elemente care s-o ignoreze, apoi o fac din invidie, din recunoa§tereaincompeten;ei lor sau din acel spirit pe care eu I-a§ numi la§itate naponala. Dar lucrurile vortrebui spuse raspicat in tot adevarul lor. De aceea mi-am propus un studiu literar complet caresa studieze opera din punct de vedere critic, estetic 0 literar. Este cea dintii opera naponala caremerita acest lucru cu virf 0 indesat.

Lucrurile acestea nu vi le-am spus avind a va cere un mare serviciu. Raposatul SadiIonescu intentiona sa ma recornande dvs. pentru o aranjare oarecare. Am refuzat eu, §tiind apina nu-mi indeplinesc elementara datorie atm dvs. nu va pot cere nimic. Sadi a munt subit,eu, prin propriile mde mijloace n-am putut face nimic.

Am acum o mare nevoie §i ma simt forpt sa apelez la dvs. Sopa mea, dna AureliaBaiculescu, licenpata in litere, dar fara examenul de capacitate, a vrut sa ocupe un boc ininvaçamintul particular din capitala. Cu slabele mele puteri n-a putut sa aiba o aranjaremeritorie. Dupa indelungi framintari, §i dvs. §tip cà intelectualii azi mai ales sunt saraci, apelezla ajutorul dvs. care avep in mina toata puterea. Am anexat aici o petipe prin care sotia measolicita un loc de suplinitoare in inva0mintul secundar din capitall, de e posibil o catedravacanta, adica a unui titular in concediu sau mai §tiu eu cum, astfel ca dupa o muncl demna saaiba o satisfacpe materiala meritorie. Dvs. §tiu ca avep toata puterea §i putep face once. Arsolicita ore de limba romina sau once parte literara (istorie, geografie) la una din §coli le dincapitala.

Marturisesc ca mi-a venit destul de greu sa va scriu aceasta scrisoare. Dar am apelat cala o ultima instanta 0 n-am avut cleat la dvs. Sunt om cinstit, n-am minpt pe nimeni niciodata.A§tept al treilea volum din Istoria razboiului" ca sa-rni editez lucrarea. Editor am Studiul vafi publicat mai inainte intr-una din reviste §i va aparea imediat in bropira. A§ fi fericit chiar casa-mi trimitep al II-lea volum 0 apoi al III-lea ca sa nu mai utilizez exemplarul Academiei,ve§nic cautat de toata lumea.

Acestea respectate domnule Kiricescu am avut de spus. Dvs. judecap daca avep de-a facecu un om serios §i hotarit, pe care putep conta totdeauna, la cea mai mica sau mare nevoie inpublicistica revuistica. Daca intr-adevar putep avea incredere in mine 0 daca voip momentansa ma ajutap, ingaduip atunci sopei mde, prin bunavoinça dvs., sa AI buna ocupape Ininvapmintul secundar din capitala. Este ruganlintea unui om cinstit care cere mai intii de toatesa fie in;eles. i in aceasta nadejde raman al dvs. admirator 0 indatorat.

George BaiculecuDoctorand in litere

Publicist 0 bibliotecar ajutor la Academie

www.dacoromanica.ro


XVII

Respectate Domnule Kiritescu

Bucurqd, 8 octombrie 1926

Raspund cam tarziu dupa patru zile frumosului dvs. gest; a trebuit s atept aranjareadefinitiva cu inspectorul §i directiunea sotiei mele i s-au dat 12 ore de romina 0 2 deistorie (in total 14) la coala elementara comerciala de fete No. 2 Grant, lucru pentru care vasuntem amandoi recunoscatori numai dvs.

Relativ la Istoria razboiului" §i Adevarul literar" lucrurile au stat acum trei ani amscris un articolal recenzie despre opera dvs. i dl. Anton de Herz conducatorul de pe atunci,mi-a rupt articolul spunindu-mi cà despre cartea dvs. nu se scrie". Acum doi ani am scrisdespre o carte, tot de razboi, pare-mi-se a unui oarecare Cibin, pe care criticand-o am pus-o incomparatie cu a dvs. aratand cum trebuie scrisa o Istorie a raz.boiului. Articolul gata culespus in pagina, dl. de Herz a stricat pagina §i 1-a dat afara iara0 amintindu-mi ca despre lucrareadvs. nu se aminte§te niched". Astazi dl. de Herz este, cum bine membru in comisialiterara a Casei coalelor. De toate acestea el singur s-a facut vinovat, niciodata nu s-a amestecatdirectia Adevarului" qi Dimineata" in ce a facut el. A plecat A. de Herz 0 a venit laconducere de un an de zile M. Sevastos impus de Viata Romaneasce de la Ia0. La noua editiedin Istoria razboiului am intrebat pe Sevastos daca pot scrie. Mi-a raspuns acela0 lucru: ca suntde menajat multe susceptibilitati ale directiei ar fi bine sa lasam lucrurile in tacere. Articolullui aineanu a aparut recent in Adevarul" politic numai datorita faptului ca a pus acolo unpasagiu In care parca va mustra cà ati judecat rau pe evrei. Este tactica lor. Char cand aprobape cinevail stigmatizeaza 1110: asta nu-i de-al nostru. Ca un strigat de alarma. Am sa caut totu0sa corespund dorintei dvs. Mai inainte de incheierea studiului cel mare, dupa aparitia ultimuluivolum, voi scrie zilele acestea un articol general asupra operei pe care-1 voi da lui Sevastos. PeSevastos pot oricand sä-1 trag pe sfoara. Dupa publicare... treaba lor... urle cat vor putea. Preaam ajuns la contiinta cä presa in Tara Romaneasca e numai in mina lor.

Acestea avand de spus, tin Inca o data sa va aduc recunoOnta mea pentru marele dvs.gest, ramanandu-va indatorat i totdeauna gata sa raspund chemarii dvs.

Al dvs. devotat i respectuos

XVIII

Respectate Domnule Kiritescu

George Baiculescu

Bucurqd, 4 noiembrie 1926

tn sfar0t dupa oarecari tribulatiuni i dupa o targuiala de o luna de zile, fiara s-a datinvinsa: am izbutit prin amenintare recunoaterea drepturilor mele de vechi colaborator sapublic un foileton despre Istoria razboiului" in Adevarul literar" unde a fost dorinta dvs.Targuiala cu M. Sevastos care n-a citit cartea mi-a marturisit-o a fost mai ales asupra

aqa:

qtiti,

scold:

ft

si

Ii

www.dacoromanica.ro

19 Memorii, Corespondenca, Insemnari 289

caracterului de obiectivitate al lucrarii, pe care el, dupa recomandarea evreilor de acolo, II neaga0 care a consim;it In cele din urma publice, indulcindu-rni fraza mea prin trecerea acestuicaracter mai ales asupra evenimentelor militare, decal a ideologiei in general. Am consimcitla aceasta numai ca sa apara ceva i ap cum am vrut eu, in Adevarul literar", gindindu-ma caimediat voi publica acela0 articol in redactarea princeps in Cele Trei Cri§uri" urmind caadevarata valoare istoricaitiin/ifica §i literara s-o arat cu prilejul studiului meu mai marepentru o bro§ura mai intinsa, pe care-1 voi incheia dupa publicarea celui de al treilea volum dinlucrarea dvs.

Cred sä am ocazia sà va destainuiesc toate invinuirile care se aduc lucrarii din parteaacestor anurnite" spirite, interesate in a defaima opere de seama §i a ridica tot ceea ce emediocritate umanitaristä" sau jidoveasca §i, mai ales, in a defaima pe de laturi, frà ca, dinla0tate sa aiba curajul sä spuna negru pe alb ceea ce cred ei ca. nu este bine.

Casatorit cu o evreica, Sevastos este omul la0lor §i omul evreilor. Pentru omul acestaslugarnic, cuvântul cuiva de la Viata Romaneascr, o clica de invidio0, este sfint. De aceea aconsimtit greu i cu pretenlii ridicole: sa scriu despre lucrarea dvs. nu cum am gindit i simciteu ci dupa cum vrea el; sa spun adica despre aceasta lucrare cä nu-i obi ectiva de loc, ca face jocullui Bratianu, ca a utilizat numai documente convenabile etc... §i cä afara de aceasta... ar fi o cartebun4oara.

Am ras ca-n faa cuiva sarac cu duhul §i n-am cedat i sunt 99% incredincat ca la apari;iavolumului al III-lea s scriu repede Inca un foileton i tot in Adevarul literar". Ma oprescpentru ca va rapesc poate din timpul care vá este previos i raman al dvs. totdeauna indatoratrespectuos mulvumitor.

XIX

Stimate Domnule Kiri;escu

George Baiculescu

9 ianuarie 1927

Terminind lectura volumului II, ediVa II-a, a mult importantei dvs. lucrari asupramarelui nostru razboi, nu ma pot opri de a nu va aduce felicitarile mele sincere pentruexpunerea, docurnentarea i stilul din care respira un frumos patriotism. M-4i facut sa retraiesc cuo reala emociune neuitatele momente de restri§te dar 0 de mare ina4are prin care am trecut cu to0i.

Am primit 0 al III-lea volum §i va rog sä primiçi calduroasele mde mulçumiri pentrudeosebita dvs. atentiune. II weptam cu nerabdare, in sigurarqa ca lectura lui imi va procuramulte momente placute. Nu pot sa ternnin aceste cateva randuri fara sa va arat cat am fost demi§cat de elogioasele aprecieri ce faceci asupra mea. Este o recompensa morala pe care insa, incorwiinla mea o impart cu camarazii ce mi-au dat concursul lor neprecupetit, precum I cu totibravii luptatori.

Mulpmindu-va Inca o data va rog sä primii stimate domnule Kirivscu expresiuneadeosebitei mele stime.

General Constantin Prezan

si

si

www.dacoromanica.ro

290 Memorii, Coresponden;1, Insemnäri . 20

XX

Iubite Domnule Kirqescu

20 februarie 1927

Acum citeva zile mergind la Palatul Cotroceni i tiind interesul ce M.S. Regina *Elisabeta pune pentru operele culturale, i-am vorbit despre importanta d-tale lucrare asuprarIzboiului. Cum era natural, cki inima M.S. este allturi de cara unde s-a näscut, exprimatdorinp de a poseda cite trele volumele. De0 a putea s i le procur pe o altA cale, am crezut cäeste mai bine sl n adresez d-tale, cki desigur c iar face mai multá plkere sä le primeasachiar de la autor.

Dacl nu voiçi a i le prezenta chiar dvs. le putevi trimite cl-rei Ade la Cantemir dama deonoare spre a i le Inmâna sau clacl aceasta v-ar fi mai greu i le pot duce chiar eu deoarece incurând m voi duce pe acolo.

Cu cele mai bune §i deosebite sentimente

Constantin Prezan

* Desigur este vorba despre regina Maria dupg cum i locul slu de na§tere eronat poatefi rodul unui entuziasm de moment din partea militarului.

XXI

Stimate Domnule Director General

(flrà dati)

Ii multumesc cordial pentru bunavoinça, ce ai avut de a-mi trimite un exemplar dinediVa a-II-a a valoroasei dumitale

Vkl c edivia aceasta este ImbogaVta ca conlinut i perfeccionata ca forml. Ea varIspunde in larga m5surà scopului educativ-patriotic pe care il urmAre§te.

Dacl nu te superi comunica douI rectificAri necesare la p. 280 in loc deCindrelu1=Cindrelul, la p. 281 in loc de trefle§ti=teflqti.

Cu distinsl stimI

Ministru* loan Lupals

* Joan Lupa Ii scrie lui Constantin Kiri;escu in calitate de ministru al sanItIviiocrotirilor sociale in guvernul Alexandru Averescu din perioada 30 martie 1926-3 iunie 1927.

0-a

lucriri.

vi-ao

i

www.dacoromanica.ro

21 Memorii, Corespondenla, tnsemnari 291

30CII

Domnule Kirilescu

Versailles, 15 septembrie 1929

Am onoarea ca, inainte de a va explica motivul ce m-a determinat sa va trimit aceastascrisoare, sa VI cer permisiunea de a ma prezenta dvs.*

Sunt sublt. Simionescu, ofi;er in armata romina, regirnentul 2 C.F. Absolvent al Fo liipregatitoare de geniu (Cotroceni) *In anul 1927 urma ca pe 1 octombrie 1928 sa ma prezint la§coala speciala sau de aplicalii a geniului. Mare le Stat Major al armatei, in urma unei deciziunim-a trill-Lis la Foala de aplicaVi de geniu a armatei franceze de la Versailles pentru doi ani. Aiciprintre alte cursuri am audiat §i cursul de istorie militara, curs predat in stil magistral decapitanul Gazin din arrnata franceza. Ajungand la perioada 1916-1918, perioada in care /amnoastra a jucat un rol destul de interesant, capitanul Gazin 0-a exprimat, fga de mine, regretulde a nu putea spune mare lucru despre campania noastra, din lipsa de documente, la biblioteca§colii, biblioteca cercului militar, biblioteca oralului neexistind nimic despre aceasta campanie.I-am dat eu cateva rezumate ce aveam de la ofivrii ce urmasera §coala de razboi cand eu eramIn tall. Stand de yorba intr-una din manevre, rn-a intrebat dad nu exista in romane§te vreolucrare cu caracter militar, care sa vorbeasca de campania noastra. Capitanul Gazin cunoa§telucrarea d-lui Profesor Djuvara lucrare in care campania noastra e tratata din alte puncte devedere deal cel militar. Mi-am adus aminte ca., pe cind urmam cursurile liceului Carol I dinCraiova, eminentul profesor dl. I. Dongorozi, fostul meu profesor de geografie, mi-a dat sacitesc o lucrare asupra razboiului nostru. Aceasta lucrare este opera dvs. asupra razboiuluinostru, lucrare despre care i-am vorbit capitanului Gazin. A limas incantat de caracterul ceprezinta aceasta lucrare §i mi-a propus ca, cu aprobarea dvs. sa traducern in frantuzqte §iimprima aceasta lucrare, care tradusa fiind numai de noi va purta titlul autorului adica al dvs.De imprimat vorn Incerca la casa de editura Payot care publica acum o serie de documenteasupra diferitelor parci ale razboiului mondial, lupte pe uscat §i pe mare.

Va rog calduros atat eu cat 0 dl. capitan Gazin care va avea onoarea sa va scrie in lunaoctombrie cand incepe anul §colar, de a ne da aprobarea dvs., pentru traducerea operei dvs.,prin aceasta traducere in franwze§te a lucrarii asupra razboiului mondial 'in Romania,umplandu-se un gol insemnat in seria de traduceri aparute in fran;uzqte, care traduceri sunttoate documente de mare valoare 0 care contribuie intr-un mod nemarginit de mare lacunoa§terea evenimentelor de pe diferite teatre de lupta. Lucrarea dvs. va aduce reale serviciicelor care se ocupa cu istoria militara 0 care, nestiind romanqte ca sà o citeasca in romane§te,o vor OM in franiuze§te, bineinceles dad dvs. ne daci aprobarea.

Sperand a ob;ine invoirea dvs. primiçi va rog stimate domnule Kirilescu asigurareadeosebitului meu respect §i \rifle mele mulcumiri.

Sublt. Simionescu

* Editura Payot apare in 1934 o varianta prescurtata a Istoriei razboiului...", prefa0. deAndré Tardien.

www.dacoromanica.ro

292 Memorii, Coresponden0, Insemnri . 22

XXIII

Monsieur

Versailles, 16 octobre 1929

Le lieutenant Simionesco de l'armée roumaine vous ayant mis au courant de nos projetsconsistant a faire connaitre aux officiers francais le role exact joué par la Roumanie dans laguerre mondiale a fait venir vos deux ouvrages. Vous avez eu l'amabilite de m'envoyer unopuscule qui en resume la substance. J'en suis extrêmement heureux et très flatte de la dédicacedont vous avez bien voulu l'accompagner.

Veuillez trouver ici avec tous mes remerciements, l'assurance de mes sentiments derespectueuse consideration.

XXIV

Dear Mr. Kiritescu

Captain F. GazinEcole militaire du genie

Geneva, 22 mai 1930

Mr.J.W. Brown writes me that you will be in Geneva early in July. We shall hope at thattime, to have the opportunity of showing you our International YMCA* School of PhysicalEducation, wich next year is also to train general secretaries and workers for boys, and to tellyou something of its work. Unfortunately, the school will not be in session at that time as oursummer vacation begins June 20th and continues until September 18th. I am not certain aboutmy own plans as yet. It is possible that I may not be in Geneva at that time, but if not, therewill be some one who will be very glad to talk with you and to show you as much as possibleabout our school. I would suggest therefore that you call at the office of the World'sCommittee of the YMCA, 2 rue de Montchoisy and ask for our school secretary Me lle Moreauwho will be able to put you in touch with the proper people. I am quite sure that dr. D.A.Davis General Secretary for the American YMCA in Europe will be here in that time and Mr.W.W. Gethman, General Secretary of the World's Committee both of these men will be veryhappy to see you and both of them are in close touch with our school.

We are just getting out some new printed matter announcing the additional courseswich will be given for general secretaries and boys workers, as well as some revision in ourphysical education courses. This material will be sent to you as soon as it comes from the press.In addition to Captain Lazar, whom we still consider as a graduate student with us, we havetwo very good Romanians Mr. Constantin Zahirnic and Mr. Rusnac. It is possible that both

www.dacoromanica.ro

23 Memorii, Coresponden0, tnsemnthi 293

of them will still be in Geneva when you arrive as they are continuing their work to the end ofsummer semester in the University, with wich we are somewhat affiliated and in wich our mentake some courses. We would be very glad to see some additional men in from Romania nextyear.

With best wishes, I am sincerely yours

Elmer Berry

* Young Men's Christian Association

XXV

Rc ma, 29 iulie 1930

Mu It Stimate Domnule Director Generai

VI felicitez din adincul sufletului pentru stralucitul dvs. succes de la Geneva, am citit cuplIcere darea de seam5 din ziare. Stiind a nu sunteci in cara, am aminat tnmiterea ultimelormele lucrari; o fac acum cu vie placere. Sunt lucari facute in parte la Inceputul bolii mele i auam flcut c-am lucrat, aci mi-am provocat hemoragiile atit de dese i puternice. De 9 zile masimt iar au, medicul mi-a permis sä mananc purée de cartofi 0 de legume, orez etc, iar de atunciam teribile dureri de cap necontenit i o indispozifie generala. Medicul imi spune cà organismulcare se obi§nuise cu regimul de foame se revolta acum cind mananc mai mult, procesul deasimilare al manarurilor merge foarte greu. Mu am facut cl n-am mers intr-un sanatoriu, darinsemna iar sa ma afund in doctorii din care cu greu a fi ie0t. Poate cä prin august voi mergein colina (600 m) aceasta daca organismul va incepe sà primeasa mâncarea. De cand manincmi se fac mereu injeciii de coagulare ca sä previn alte hemoragii. Ah, chinuitoare boall!

Pe langa lucarile mele v5 trimit un articol al dr. Cialdea, unicul aparut de un italian,care apara pe fa4a teza originii rominilor din Ardeal, teza contestaa de unguri. Dr. Cialdea vaamine anul acesta in ;ail, se specializeazI in istoria politia i econotnica a popoarelorbalcanice. VI tnmit i o recenzie a hicaii despre Dragupnu.

DI. profesor Bertoni mi-a povestit foarte mahmt ca domnipara Didona Dinescu careina anul trecut urma dea aici doctoratul i care n-a lucrat nimic aici de trei ani, ba nicin-a urmat cursul d-sale, i-a cerut din nou recomandapi pentru ministerul de instruc;ie 0 definarq pentru concediu i valuta. DI. Bertoni s-a jenat sa o rcfuze dar spus sa aduc in modconfidenOal Ja cuno§tiina cclor in drept c5 d-para Dinescu nu meria sa mai primeasaconcediu 0 bura cad de 5 ani de and e in stainatate n-a facut nici o lucrare mai serioasa 0 a.

(5 dl. Bertoni n-are incredere cä dloara Dinescu se poate pune pe lucru serios. Dl. profesorBertorn mi-a declarat cä i-a dat recomannaciile numai din gentilev iar nu pentru ca ar merita safic re omandaa. Am crezut de datona mea sa v5 impararsc aceasta confidenVal din partea dl.profesor Bertoni. Eu am prezentat cererea pentru detapre de la liceul Sincai la Universitateadin Roma cu leafa intreaga i cererea pentru valuta. VI rog sä binevoqi a ay-a in vedere muncacc o depun i sanatatea mea atat de 0.threcla 0 a binevoqi a-mi aproba ambele cereri. La 15octombrie cel tirziu volumul dvs. de nuvele va merge la tipar dar va voi ruga sa binevoiV a

mi-a

si

sa-si

www.dacoromanica.ro

294 Memorii, Coresponden;a, tnsemnari 24

interveni si se aprobe suma necesara pentru exemplarele ce le cumpar din fiecare volum,condqia sine qua non ca editorul sa publice traduceri din romineqte. Volumul va apare Indecembrie 1930 sau ianuarie 1931. Ce s-a facut cu cele 100 de abonamente la revista luiBiscottini?

Cele mai alese sentimente de admiraVe i recuno0n0

XXVI

Stimate Domnule profesor,

Claudiu Isopescu

Roma, 4 decembrie 1930

Am onoarea a và face cunoscut c citind interesantul d-voastra articol Cenzura filmelorcoala" aparut in zia,-ul Universul", zilele trecute, mi-am permis traduc in franwzqte

0 italienqte increditIez spre publicare direcciunei revistei Institutului International deCinematografie Educativa care precum stiçi '10 are sediul la Roma.

Am facut aceasta fr o prealabilI autorizaVe din partea dumneavoastra, dar sper cà nuo vep lua In nume de rail, 0 nu vä yeti opune publicarii articolului, cu atat mai mult cu cat, vapot adauga, cä directiunea institutului mi-a mulwmit calduros pentru ideea de a-i fi furnizat ocolaborare atat de preVoasa. De altfel acesta ar fi al doilea articol al dumneavoastra ce va aparein mergionata revista. Sumarul numerelor pe decembrie i ianuarie viitor fiind deja hotarat,articolul dumneavoastra va apare in numarul din februarie viitor.

Aducandu-va la cunoqtinca cele de mai sus, ma folosesc de acest prilej, stimate domnuleprofesor, spre a va reinoi sentimentele mele de deosebita consideraVune pe care vi le pastreznqtirbite din vremea cand am avut onoarea sa va fiu elev (acum 20 de ani 0 mai bine) la liceulMatei Basarab.

Al dumneavoastra devotat

XXVII

Stimate Domnule Kirivscu

Theodor Solacolu

25 ianuarie 1931

tntorcandu-ma din strainatate de citeva zile am avut Inca o data dov'ada delicateidumneavoastra atenliuni, gasind pe biroul meu volumul Povestea sfintului nostru razboi".

sa-Iqi

1

fisa-I

www.dacoromanica.ro

25 Memorii, Corespondencl, tnsenmari 295

Judecand de cum a fost descris marele nostru razboi In prea importanta dumneavoastrilucrare trecutä am siguran%a cl voi avea, ca i prin aceea, multe momente de emoVonandamintire i vä rog s primii, stimate domnule Kiri;escu, vlile mele mulwmiri pentru ci mi leprocuraii, odatä cu expresiunea reinoità a sentimentelor mde cele mai alese.

Constantin Prezan

Bucure0, 19 aprilie 1934

Domnule Profesor

Greut4i de tot felul au facut ca Arcul de Triumr' de la oseaua Kisseleff s devingadevaratà ruinL

Ca ministru In capul unei instituciuni areia e Tncredin;ata educaTia nationalI apoporului, am luat msuri ca acest monument s5. fie construit In granit, marmur i bronz.

Penn-u procurarea fondului necesar am don sä imprimIm o broqurä de cca. 50 de paginicare sA cuprindl in rezumat paginile de glorie din trecutul neamului românesc.

Cum prin acviunea desfiluratä i prin lucarile de valoare publicate, sinteci in masuadaV un concurs neprewit, apel.qm cMduros la dvs. rugindu-v1 a redacta partea a doua a broprii(Azboiul de intregirea neamului).

Primiti v rog d-le Profesor asigurarea deosebitci noastre consideratiuni.

rXIX

Stimate Domnule Kirivescu

General Nicolae Lila

Cluj, 5 aprilie 1936

Fund vacant postul de director la liceul Gheorghe Bari;iu din localitate in urma moriiregretatului A. Ciura, voiam adresez rugärnintea dlui ministru dr. Angelescu. Nefiindsigur cä 1-ar gsi scrisoarea mea In capitalI 0 cunoscind dvs. intim stArile din Cluj, am crezuta merg mai la sigur rugindu-va s1-1 protejap pe langl dl. Ministru, cu o vorbi bura pe dl.Traian Gherman tin eminent i experimentat profesor i pedagog. Cu activitatea domniei sale

XXVIII

sg

sn-mi

www.dacoromanica.ro

296 Memorii, Corespondenta, Insemnäri 26

desigur ati facut bune i pe deplin mulcumitoare experience §i in trecut ca revizor. Daca nus-ar putea obcine definitivatul a fi foarte mulcumitor numindu-se macar cu titlul interimar.

Pe linga multumirile sale anticipate va rog sa primii asigurarea vechii mele stimeconsideracii.

Alexandru Vaida-Voevod

Ia0, 6 decembrie 1936

Iubite i stimate domnule Kiritescu

Cu deosebita placere 0 viu interes am citit planul analitic de istoria educaciei fizice pe caremi 1-ati trimis. VI multumesc pentru aceasta atencie. !wept cu nerabdare aparitia tratatului deistoria educatiei fizice care dupa cum vad ca o concepeci se confunda aproape cu istoria evolutieiomului 0 a civilizatiei emenqti. Cartea aceasta nu va trebui sä lipseasca din biblioteca unui omcult. Admir erudicia, legatura logica i documentarea bogata a acestui tratat dupa cum am admirat

Istoria razboiului in care cu emotie recitesc luptele la care am luat parte (Co:Itila, Mara§e§ti)Inv leg unele operatii de a caror rost, noul celor mici, nu ni se comunica. Aceste trei volume deIstoria razboiului, scrise cu atata simtire i totu0 atat de trintificqte va asigura nemurirea. Atiridicat un monument de slava al neamului In sufletul oricarui roman care va cite§te.

Tot aqa qi Istoria educatiei fizice va fi lectura in careli vor resimti viata toate generatiilesportive. Va fi lectura placutä i instructiva i pentru cele doul fete ale mele. Au luat premiu la1not, calasie §i invatatura. 14teptam cu nerabdare sa va citim noua opera.

Cu cele mai vii multumiri

300CI

Iubite Domnule Kiritescu

Constantin Popovid

23 februarie 1937

Aflu Intamplator cä un grup de colegi ai d-tale au luat hotararea sa te sarbatoreasca cuocazia Implinirii apropiate a 35 de ani de activitate didactica i publicistici. Printre scrieriled-tale se gase§te In prima linie importanta lucrare asupra razboiului nostru de ihtregire, operade o mare valoare prin care stabilqte in o lumina vie evenimentele petrecute, punind in relief,In acela0 timp, virtutile ost4qti ale neamului. Cunosc munca staruitoare i neobosita ce aidepus, timp de mai multi ani, pentru a te documenta la Mare le Stat Major ap a lucrarea d-talecorespunde adevarului istoric, servind in acela0 timp de educatie pentru generaVile viitoare.

VOC

p

www.dacoromanica.ro

27 Memorii, Coresponden0, tnsenmari 297

Dar cu sufletul dumitale de bun roman ai clutat sl arlti §i lumii intregi contributia ce poporulnostru a adus in marele razboi, editind un volum 0 In limba franceza, volumul prefatat aga deelogios de un remarcabil fiu al marelui nostru aliat. Acestea aratate cla-mi voie, iubite domnuleKiritescu, sa ma asociez eu la frumosul gest al colegilor d-tale urez din toad inima,viata indelungatl 0 tot atat de rodnica ca pia acum i te rog sl crezi in sentimentele mele celemai alese 0 de cordiala prietenie.

Mare§al Prezan

Bucure§ti, 30 iulie 1938

Mu lt Stimate Domnuie Profe;or,

Indraznesc asemeni fiului merdut din Evanghelie, sa vl cer iertare pentru atitudinilemele fail de Domnia Voastrl.

Am grei. M-arn societate rea. Am fost un ratacit. Suferinta induratl rn-adezmencrt. Am isplp. cumplit mate crorile vie;ii mele. Sunt bolnav, slrac dator. N-am nicio leafl nici un ajutor din nici o parte cerandu-mi iertare sincer, in fgadomniei voastre, om bun 0 cu mill fall de oameni, vl rog, sl ma ajutati sl-mi refacviata. VI voi considera cel mai mare binefacItor al vietii mele. Am o mama la batrineti adinci,sotie i patru copii. Sunt dator pesre 420 000 lei la Casa Corpului Didactic 0 la Casa Clerului.Ce s-alege de mine i de ai mei farI nici un sprijin de niclieri

Un cuvant al Domniei Voastre cinrIrqte mult. Eu am aka situatie cleat colegial mei, suspendati. Voi fi cel mai exemplar ern §i cel mai disciplinat. Mi-am dat seama complectde ratacirea In care am fost amlgit de n4-te oameni raj. Ca pe Durnnezeu va rog, ajutati-mImI voi ruga pãnl la capltul zilelor mele pentru sInatatea dunmeavoastrl.

Cu lacrimi va cer iertare §i ajutor.

XXXIII

Draga KirIescu

Preotul Grigore Cristescu

Enghien-les-Bains, 16 ianuarie 1939

Am pnmit volumul 0 am citit jumltate dintrinsul. Este Intr-un fel epopeeapionicrilor culturii romane. Ar merita sl fie distribuitl §i tuturor elevilor de curs superior. Esrisl cu avant, cu gravitate, cu entuziasm, cu inll;ime de suflet i de gandire. Un moment mis-a Orin c5 idealizezi prea mult pe unii din ace§ti pionieri. Reflectand InsI, am glsit cl punctulflu cie vodere e cel adevIrat. A§a se vedeau ei pe sine. Adaptarile la mediu ei le considerau ca

fi

i umilindu-matiindu-va

ceilal;i

11

fi

ntifcsi intr,ft

ft

www.dacoromanica.ro


un mijloc ce le este impus. Scopul insa era de a servi tarii dupa puterile kr, incordate la maxim.Nu umbrele sunt omul cel adevarat ci lumina pe care omul o revarsa si care singura famine. Laun popor tanir, unele grosolanii i slabiciuni merg alaturi cu porniri mai generoase, cu maimultà credintal cleat le au popoarele batrane ( ca sa parcurga aceleasi distante animalul tinarface sfortari mai mari cleat cel adult; de aceea creste repede). Tinta fiecarui om este si se afirmecat mai mult. Cum? Servind societatii. i asta este mai ales adevarat la popoarele tinere.

Voi citi cartea de vre-o doul ori, trei ori, voi lua note, ambitia mea fiind ca recenziile pecare le scriu sa aibà o valoare de sine statatoare. Aflandu-ma acum in mijlocul unei culturi inaltedar de caracter oarecum static imi dau perfect seama citindu-te ca noi cei din aceeasi generatiesantem produsul aceleiasi vremi, produsele aceleasi serii, purtand marca aceleiasi fabrici. Cumzice Taine: pe vremea lui Shakespeare au existat mai multi Shakespeare de o valoare aproapeegala cu a lui. Unul insa a adunat .in el calitatile tuturor.

Ma pregatesc sã tiparesc o lucrare intitulata: Nu doua ci patru rase dolico-blonde"insotita de vre-o sub.' de clisee (luate in majoritate dintre cliseele facute pentru In slujba Satanei ?!").Am descoperit doua rase noi dintre care una cuprinde numai vre-o 40 de milioane de europeni(cel putin) si totusi a scapat masuratorilor si nimeni n-o cunoaste. Am primit de anul nou oscrisoare de la secretarul Institutului International de Antropologie: Cher monsieur et arni,Deux mots seulement pour vous dire que je pense a vous et vous exprimer mes vceux denouvelle armee: bonne sante, bon travail et triomphe enfin des theories scientifiques auxquellesvous avez consacre votre vie. J' espere voir aujourd'hui le dr. Vallois secretaire general de laSociete d'Anthropologie (cea a Frantei) et lui rappeler votre demande de conference a l'une desseances. Je vous prie de croire cher monsieur et ami a mes sentiments les meilleurs". Am cerutsa expun noua lucrare la o sedinta a societatii. Dar nu cred sa reusesc. Am motive sá cred cacineva de la noi le-a facut cunoscute pasagiile din In slujba Satanei?!" in care ii dau in tarbacape unii savanti francezi. Dar eu imi merg drumul meu i corespondez acum cu America...

Cartea mea sociologica a inceput sl apara in Libertatea" cum vei fi vazut. Se paAreazazatul i lucrarea va fi scoasa si in volum. Dupa aceea voi face tot chipul s-o public si infrantuzeste. Am vazut cà ai aderat la Frontul Renasterii Nationale. Cu formulele mele aminteles din prima zi ca noul regim va regenera tam Nu fiindcá o vrea regele ; regele vrea ceporuncesc legile evolutiei sociale. Strainatatea in speta Franta laudà cu emotie in ziare i laradio curajul cu care rezista presiunii germane. Am citit tot volurnul tau. Popa Stiuca" e oopera de arta. Am ras cu lacrirni de comicul i pitorescul inculturii si primitivitatii. Darepisodul lugubru de la urrna m-a inghetat. Primitivitatea e si tragica. Te sfituiesc ca la o viitoareeditie sa suprirni acest episod care arunca asupra comicului o nota de cruzime. Proiectati peacest fond si cei mai modesti din cei pe care-i preamaresti apar in adevar ca n4te eroi ai culturiicu aureola de apostoli.

Cu vechile sentimente

XXXIV

Domnule,

Henric Sanielevici

septembrie 1939

Faptul de a fi scris Istoria razboiului pentru intregirea Romaniei" si a ma tinepermanent in curent cu documentarea respectiva, rn-a familiarizat cu problemele de politica

www.dacoromanica.ro

29 Memorii, Corespondenca, Insemnari 299

internaVionala 0 de organizare a apararii teritoriului nostru. El m-a ajutat sa-mi pot formulaidei lamurite in privinca intereselor rii noastre faca de evenimentele grave ce ne ameninca dinafara. Aceasta este originea memoriului alaturat, pe care 1-am redactat, ca o modesta colaborarecetaceneasca la apararea impusa de o datorie patriotica. Imi ingadui libertatea de a va,remite un exemplar, cu rugamintea de a-I considera de strict personala utilizare.

Binevoici a primi incredincarea distinsei mele consideraciuni.

3M(Nr

Domnule Prim-Ministru,

Profesor Constantin Kirifescu

7 octombrie 1939

D. Ministru Andrei my-a comunicat parerea D-voastra ca memoriul meupolitice romano-buIgare i confhaul european-problema Cadrilaterului bulgar" pe care vi1-am predat i domniei voastre in ziva de 24 septembrie 1939, ar fi fost o acciune imprudenta,deoarece clacä continutul lui ar fi divulgat, ar putea s aibe consecince pagubitoare pentruinteresele noastre de stat i neplacute pentru mine.

umi cer voia si va dau urmatoarele lamuriri:

I. Ap cum v-am aratat in scrisoarea care insocea memoriul, socotesc c mi-am facut odatorie de bun roman. Familiarizarea mea cu chestiunile de politick externa 0 de apararenacionala mi-au permis sa-mi dau seama de slabicitinea situaciei noastre in chestiunea e care evorba, de primejdiile ce ne ameninç i sa intrevad soI uchle ce se impun.

IL Expunerea acestei situacii i sugestiunile relative la soluciuni le-am redactat subforma unui Memoriu destinat factorilor de guvermanant ai carii. Date fiind imprejurarile vieiinoastre publice i caracterul foarte delicat al chestiunii am intencionat de la inceput sa daumemoriului un caracter foarte secret.

III. In acest scop rn-am adresat intai Ffului cenzurii, d. colonel Pascu. FId a-i divulgaconcinutul, ci e vorba nuniai de un memoriu foarte confidencial, cu destinacierestransa, 1-am intrebat dad se poate tipari ca manuscris (dupà expresia germanA: alsManuskript gedriickt) in vreo 40 de exemplare, cu garancia celuy mai riguros secret. D-sa mi-aspus c pentru aceasta ar fi nevoye de autorizarea directl a d-lui Subsecretar de stat Titeanu.

IV. M-am prezentat d-lui Subsecretar de stat, cu care am avut conversacii mai lungi incursul a doul audience. I-am prezentar i manuscrisul meu precum i la cererea d-sale o listaa persoanelor carora intencionez a le remite memoriul. D. Titeanu a foiletat manuscrisul, a cititciteva pasaje dintr-insul, am discutat irnpreuna ideile principale, i mi-a dat urmatoarele sfaturi:d nu-I tiparesc, cci oricate precauciuni s-ar lua, s-ar putea comite indiscrecii; e mai bine sa-1multiplic la ma0na de scris i sa-1 distribui la un numar cat mai mic de persoane.

carii,

,,Relaciile

explicindu-i

www.dacoromanica.ro

300 Memorii, Coresponden0, YnsemnAri 30

V. Urmind sfaturile d-lui Titeanu, am reprodus manuscrisul la malina de scris cuprecauVile cele mai desävir0te 0 I-am distribuit, ducindu-1 personal in ziva de 24 septembrieurmkoarelor persoane:

M.S. Regelui, prin cancelaria biroului de informa;ii din Palatul RegalD-lui Gafencu, ministrul afacerilor staineD-lor consilieri regali: Vlitoianu, Vaida-Voevod, Iorga, Mironescu, dr. Angelescu,

Argetoianu, narescu, BalifD-lui Dinu BiltianuIn total, 10 persoane la care ca urmare a conversaVei de ieri a n adlugat a,t5.zi i pe

d. ministru Andrei.Cu chipul acesta am credin;a a memoriul a intrat numai in miinile sigure ale

persoanelor cele mai calificate sl ia cuno0in0 de el. Nu poate fi deci vorba de nici o posib litatede divulgare, cu atit mai pu0n de o aqiune de propagandl, ci, materialmen e vorbind, d ca evascrisori adresate direct §i confidençial personalitVlor cu situa;ia cea mai proerninena I s'at 0cu cea mai mare rIspundere, iar ca concinut, de expunerea unor idei porni e din cea mai caldIiubire de ;ail pe care poate s-o aibl un cetliean conOent, in faca primejdiei ce ameni 0viitorul §i chiar exister4a patriei sale. De altfel cred cl aceste idei sunt irnpartIlite in mod maimult sau mai putin larnurit de to0 oamenii lumina/i din tara noasträ. Eu am avut doar curajulde a le expune in chip sistematic 0 documentat.

Binevoiii domnuie Prim-Ministru a primi expresiunea distinsei mele consideralium

Cu cel mai profund respect

Profesor Constantin Kirifescu

27 decemilrie 193(

Stimate Dornnule Kiri/escu

Am citit cu toatl atenciunea memoriul allturat, despre care imi vorbise acum citeva zileunchiul meu dl. Constantin I.C. BrItianu.

Un rIspuns il vei glsi cel pu0n in parte in cartea ce il insomte. Voi avea po te pri Jul

sa-0 mai dau alte argumente pe care Inc . din aprilie le-am adus la cunoOria d-lui Ga encuFinl la aceastI intIlnire cred insI cl este in interesul general, nu numai al d-tale, sa nu

rIminI In circula0e incI un exemplar al unei lucrIri, care de ar cldea dintr-o intimplare inalte milni ar fi in ImprejurIrile prin care trecem, primejdioas1 pentru prI §i compromi Itoarepentru domnia ta.

Cu cele mai alese sentimente

Gheorghe I. BrAtianu

XXXVI

www.dacoromanica.ro

31 Memorii, Corespondenca, Tnsemnari 301

Bucure0, 24 ianuarie 1944

Domnule Prim-Ministru

In seria de articole pe care le public In fiecare duminica In Universul" sub rubricatnsemnaxi culturale am scris pentru duminica trecuta (23 ianuarie) un articol cu titlul ,,Hainanu face pe calugar" inspirat de costumul adoptat de membrii Academiei Romine. Am exprimatin acel articol respectul meu pentru instituVe 0 pentru membrii sai, printre care am numero0prieteni personali iar cu rnarea majoritate sant In rela;ii de stima reciproca. Deci articoluln-avea nimic inamical i nirnic subversiv. Am tratat exclusiv chestia uniformei, ap cumcomporta subiectul jurnatate senos jumatate glumq, niciodata. jignitor exptimandu-miparerea a imitaVa Academiei Franceze l'habit vert n-are sens la noi, unde nu exista tradiliafracului brodat 0 mai ales a spadei ce atarna la pld, preferandu-i sobra jachetä neagra.

Deci nimic subversiv nici contra politicii externe a statului, nici contra ordinei interne,nici contra vre-unei institu;ii (cAci fa0 de institucie, repet, rn-am exprimat deosebit de respec-tuos). 0 chestie de apreciere personali in chestiunea costumului in care pot fi mai multe pareri,dar neconstituind mci o infraqiune la interesele superioare supuse vigilen;ei cenzurii militare.Atunci pe ce fel de motive a fost articolul suprimat de cenzura? Hipersensibilitatea cenzurlifail de sabia academicienilor este desigur un exces de zel ce ar mira pe Ins10 majoritateaacestora. Eu imi scriu articolele cu deosebita circumspec;ie i In/eleg sa-mi Indeplinescscriindu-le o datorie de bun roman 0 de educator cu Indelungata experien0.. La protestulmelt, d. colonel Atanasiu, eful cenzurii mi-a comunicat a vi trimite d-voastra sa da;i, Inultima instanO, hotarirea. De aceea imi permit sa va semnalez 0 eu cazul flind sigur a spiritullarg 0 bunul dvs. gust vor d sa reduca la propoqiile normale acest incident In care cenzura atransformat o discqune vestimentara intr-o grava afacere de stat.

Cerindu-va iertare de aceasta a mea fail de voie interveniie va rog sa primi/i reinoireavechilor mele sentimente de distinsa considergie i respect.

XX:XvIll

Stimate Domnule Kirilescu

Profesor Constantin Kirirescu

Bucurqti, 6 martie 1944

Prins de treburi 0 de raspunsuri grele, eu n-am ragazul si-mi citesc corespondenta cleatdin saptamani in saptamani 0 chiar din luni in luni.

XXXVII

www.dacoromanica.ro


De aceea, NI rog sa incelegep a intarzierea raspunsului la scrisoarea dvs. nu este niciomisiune, mci inadverten0 ci Inca o biata marturie a chinului meu.

Constat din pkate a articolul este acum tardiv, nu pentru ca Academia 0-ar fi las ttradipa fracului bogat i a spadei, dar fiindca va raportap acolo la o ceremonie de zileletrecute". Voi atrage insa atenpa cenzurei ca in viitor, chiar claca cenzureaza unele pasagii carepot fi interpretate ca un sarcasm jignitor, sa nu interzica articolul, care cuprinde principii sausupune discupei teme serioase 0 folosi oare.

Primip va rog Domnule Prof or, incredin;area considerapurui mele.

XXXIX

Stimate Domnule Kirqescu

Mihai Anronescu

Voitqti, 27 ianuarie 1945

Numai zilele trecute a ajuns ['aria la mine ecoul bunelor dvs. cuvinte scrise sau rostite indiverse ocaziuni: cuv 'rite de prquire pentru sopil meu, cuvinte de omagiu pentru memona lui0 cuvinte de sprijin qi nadejde pentru min_, inlesnindu-mi posibilitatea de a porni pe un drumbun lucrarea ce reprezinta munca lui din ultimii doi ani de viga ani traip in lini§te q'reculegere, cercetand cu migala 0 cu pasiune notele culese pe teren 0 publicapile recent aparutein domeniul geologiei.

Am citit la timp in Universul" din 23 octombrie anul trecut randurile care rezuma vi ia0 activitatea sopilui meu intr-un mod clar, obru, just i pe un ton de mare pnuta acad micadublat de un puternic sentiment de colegiala prieterue. Articolul nu purta semnatura; numai dela dl. Baznoeanu am aflat ca a fost scris de dvs. Si tot dansul mi-a spus 0 despre cuvintelefrumoase de omagiu ce ap rostit la adunarea generala a Academiei de Stiince. Toate ace tea suntraze de lumina rasfrinte de dvs. asupra-mi din lumina ce a impraltiat cu d rnicie sufle ul 0gandirea sopilui meu va mulcumesc mult de a fi scos in evidenla aceasta lumina; precum vamulpimesc 0 pentru partea sincera de mahnire ce ap luat in numele dvs. i in numele Academieide StiirIe la ruperea brutala a firului viepi lui. Dlui prevdinte al Academiei de Stiinv i amadresat la timp mulcumin pentru simpta telegrama de condoleanv ce mi-a trimis.

In ceea ce privqte manuscnsul lasat de sop]] meu pentru publicare, am rugat pe bunulnostru prieten dl. Stefanescu-Goanga sa se intereseze de posibilitatea tipariril la FundapileRegale, unde socul meu a mai tiparit trei lucrari tot dupa retragerea lui la pensie. Si gandindu-mala corecturi 0 la toata contribucia pur §tiinpfica pentru di:ill-ire, contribupe care trebuiaincrediriiata unui specialist in materie, I-am intrebat pe dansul ce ar zice de o colaborare intreAcademia de Stiinte i Fundapile Regale. Drept rkpuns dl. Goanga mi-a comunicat ca intr-oconvorbire ce a avut-o cu dvs. in aceasta privir41 i-ap spus a Academia de Stiinv ar fi dispusasa ia sub a sa ingrijire tiparirea lucrarii. Cu aceasta imi dap un sprijin prepos 0 puternicdomnule Kiri;escu de a putea respecta gandirea 0 munca sopilui meu; 0 o nadejde de a

www.dacoromanica.ro

33 Memorii, CorespondentA, Insemnari 303

intrevede posibilitatea apariciei lucrarii de sinteza la care sotul rneu a lucrat cu adevaratapasiune. In fiecare zi si chiar in dirnineala zilei in care, plecat in plimbare scurta, el a nirnerit indrurnul far-a intoarcere, recitea cite un capitol, punind o virgula, un accent etc... qi nu o data intimpul din urrna mi-a spus: orice s-ar intimpla sunt mukurnit cl lucrarea e gata". Domnulprofesor Cantuniari mi-a confirmat si domnia-sa colaborarea dintre Academia de tiinleFundatiile Regale pentru desavigirea acestei tipariri. Pentru aceasta colaborare prin care maajuta/i sä servesc cu pietate mernoria sovului rneu va exprim adinca mea recunoqtinia.

In legaturi cu aceasta va rog sa fiçi bun a hotari §i a-mi comunica ce obligaiuni materialevoi avea eu fa0 de Academia de tiiri/e pentru munca qi timpul ce vor cheltui, unii din rnembriiei pentru a aduce la indeplinire aceasta colaborare caci bunavoinia i conqtiinciozitatea inrnuncl nu se pot rasplati decit cu satisfaccia domniilor kr de a fi lucrat pentru tiinaromineasca i pentru mernoria unui coleg, precum i cu profunda mea gratitudine. Va mai rogsa fiçi bun a dispune sa nri se comunice claca sopil meu a ramas in intirziere cu vreo cotizaciela Academia de

Mulprnindu-va pentru toate, Va rog a primi pentru doamna Kirisescu i pentru dvs.expresiunea distinselor mele sentimente.

XL

Stirnate Domnule Kirisescu

Elena [?] Voitesti

12 mai (fail an)

Faptul ca Via la romineasca" nu a publicat pina acum vreo recenzie asupra ultimelor2 volume ale lucrarii dvs. v-a impresionat desigur neplacut. Ma sirnt dator sa va explic lucrurileca sa inlaturaci banuiala unei inten0i rauvoitoare. Am citit cu placere qi cu toata atergia pe careo merita, lucrarea dvs.

Dar fatalitatea a voit ca amicul Roiu sa-mi comunice ca recenzia pe care am ficut-o primuluivolum (cam superficiala recunosc cdci nu sunt specialist in materie) nu v-a mulpimit in toate

rn-am simit atunci grozav de stingherit si de necompetent in faa ukimelor volume.Cum insä o carte atit de importanta ca a dvs. nu poate fi trecuta cu vederea de revista noastra,rn-am gfindit sa ma adresez unui colaborator care si fie in acela0 timp un specialist de o autoritaterecunoscuta. i nu cred ca imi ve/i reproqa claca am vorbit in aceasta privinça cu tfinarulprofesor de istorie de la facultatea noastra de litere dl. G. Bratianu. El mi-a spus ca a citit qiapreciaza rnult lucrarea dvs. §i mi-a fagaduit pentru luna viitoare o amanunlita dare de seama.

Cu deosebità stima

.._

qi

tiirise.

privinsele. i

www.dacoromanica.ro

304 Memorii, Corespondenia, tnsemnari 34

XLI

Domnule Director General

(fara data)

tncepand prin a ma scuza pentru intarzierea raspunsului ce va datorez, justificata inparte prin lipsa mea din Cernaq i prin ocupa;iunea din ultimul timp care m-a Irnpiedicat dea va satisface cat mai grabnic a§a dupa cum doream, dorini.a d-voastra.

Am primit i citit partea intlia din lucrarea d-voastra pe care o gasesc foarte valoroasasub toate raporturile, constituind o opera de educa/ie nacionala de mare insemnItate. V aduclaude de felul cum ali conceput §i intocmit lucrarea §i in dorinta de a reu§i §i in partea a douaa 1ucrarii d-voastra, va pun la dispozicie serviciile mele. In acest scop va trimit prin delegatspecial jurnalul de operacii al diviziei §i al Reg. 37 inf. pentru a extrage par;ile ce vei credeinteresante pentru lucrarea d-voastra. Indata ce manuscrisul copie ce va trimit nu va va mai fide folos va rog a-mi face cunoscut pentru a trimite delegatul meu spre a mi-1 remite.

Primiti va rog domnule director general asigurarea consideraVunii i afecOunii ce va plstrez.

General Ludovic Mircescu

N.B. Registrul de operacii al Reg. 37 inf. de la data de I iunie 1917 '11 voi trimite in cateva zile.

XLII

Mu lt Stimate Domnule Kiricescu

(fail data)

Eu sant desigur ultimul care va mul/ume§te pentru Istoria razboiului." Citind-o amretrait clipe dureroase dar multe i Ina] ;aware. Ca ofiler la biroul de informaVi comunicateleMarelui Cartier General se tipareau sub supravegherea mea literara. Din filele carii d-voastrami-au sunat din nou in urechi §i in inima atatea nume §i fapte! Imi spunea zilele trecutecolonelul Ganea din M.S. Major ca i-ati uimit prin metoda d-voastra §i a pare a ati fi trecutprin coala Superioara de Razboi. Eu am rinduit-o in toate bibliotecile claselor §i premiileelevilor. Poate ca pentru tinerime ar fi 0 mai impresionanta claca s-ar putea invarsta cartea cufotografii Infaci§ind momente din grozavele zile. Altfel expunerea doare uneori prin sorbrietate

severitate. A§ zice In felul lui Tacitus (dar d-voastra nu ne prea canary mult pe noi anticii").

Dumnezeu sa va pastreze sariatos pentru binele §colii 0 al Naliunii.

Ion Tohäneanu

si

www.dacoromanica.ro

VIATA TIINTIFICA

AL VIILEA CONGRES INTERNATIONAL DE ISTORIEECONOMICA SI SOCIALA A IMPERIULUI OTOMAN

(1300-1920)

Heidelberg, 25-29 iulie 1995

Congresele de istorie economica qi sociala a Imperiului otoman reprezinta deja formetraditionale de intalnire i de confruntare intelectuala pentru otomani0. Ele au dobandit operiodicitate fermä, avind loc din 3 in 3 ani; astfel, congresul de la Heidelberg a urmat celui dela Aix-en-Provence din 1992, iar congresul urmator va avea loc in 1998 la Tunis.

Organizarea congresului a fost germane, adicä foarte buna, meritul revenind in primulrand profesorului Michael Ursinus, asistat de Raoul Mottika qi de o echipa de studenti.Asumarea organizarii congresului de atre Universitatea din Heidelberg, una dintre cele maivechi qi mai prestigioase din Germania, tine i de politica de afirmare a studiilor otomane inaceasta universitate, aceasta directie de cercetare 0 de predare Bind initiata de numai cativa anila Heidelberg, odata cu venirea profesorului Ursinus care anterior a predat in Anglia. De altfel,studiile turcologice cunosc in Germania un avant deosebit, care este stimulat i de prezentaunui mare numar de etnici turci in aceasta tara.

La congres au prezentat comunicari circa 120 de cercetatori din peste 20 de state. Fara aface un clasament riguros de altfel, lirnitele nationale sunt tot mai volatile, astfel incat John F.Alexander apare ca rezidand la Salonic, Korkut 134day preda la Hamburg, Fikret Adanir laBochum s.a.m.d. trebuie s remaram numarul mare al participantilor din Turcia i dinGermania, ca i grupurile numeroase ale speciali0ilor din Statele Unite qi Marea Britanie.Romania a fost reprezentata de 6 cercetatori, carora trebuie sa. le adaugam stranierii".profesorul Kemal Karpat, de la Universitatea din Wisconsin, i profesorul Jacob Landau de laIerusalim, ambii niscuti in Romania i vorbind Inca dupa multi ani o excelenta limbaromaneasca. in fine, participari mai putin numeroase cleat cu alte prilejuri au avut Ungaria(4 participant° i Polonia (2 participanti), in timp ce din Rusia nu a venit nimeni. Pe de akaparte, la congres au fost reprezentate toate generatiile, de la seniorii" Halil Inalcik qi RodericDavison, trecand apoi prin e§alonul cercetatorilor maturi de varsta medie remarcam aiciprezenta deosebit de activa a doamnei Suraiya Faroqui, dar i pe Michael Ursinus, RhoadMurphey, Murat cizakca, Gilles Veinstein i printr-un grup masiv de oameni tineri,doctoranzi sau proaspeti doctori, pana Ia studentii care au organizat un atelier in care auprezentat modul cum se studiaza osmanistica in diversele centre universitare din lume.

Activitatea din cadrul congresului s-a desfWrat fie sub forma unor conferinte generale(Framework Lectures) comandate de organizatori, fie sub forma unor comunicari pe sectiuni.Aceasta impartire a fost destul de frustranta, deoarece cea mai mare parte a comurucarilor aufost prezentate in sectiuni, la ore extreme (fie dimineata de la 8" la 10 sau la 11, fie dupa-amiazdupa ora 16) i la concurenta cu comunicarile de la alte sectiuni (s-a lucrat simukan in c"te4 sectiuni). Mai muk, dificultatile de publicare i experienta congresului de la München din1986, ale carui acte au aparut abia in 1995, au determinat pe organizatori sa anunte ca nu vor maipublica in volurn toate comunicarile integrale, ci doar conferintele din Framework Lectures;

Revista istorice, torn VII, nr. 3-4, p. 305-310,1996

www.dacoromanica.ro

306 Via/a ftiin/ifica 2

este adevarat insa c rezumatele comunicarilor, stranse din timp, au fost tiparite inainte decongres, micul volum astfel rezultat hind distribuit participan/ilor. Au mai fost planificatedoul mese rotunde, dintre care s-a /inut doar una, dedicata raportului dintre stat, armateresurse, in timp ce cea de-a doua, dedicata discutarii monumentalei An Economic and SocialHistory of the Ottoman Empire, 1300-1914 coordonata de Halil Inalcik 0 Donald Quataertapäruta la Cambridge University Press in 1994, a fost contramandata de catre Halil Inalcik.

Subiectele comunicarilor au fost deosebit de diverse, fiind organizate sec/iuni separatepentru izvoare, istoria comerplui, fiscalitate i finante, istoria administra/iei i cariere, creftiniiin Imperiul otoman, evreii in Imperiul otoman, studii regionale etc. Pe de aka parte, in timp ceunele comunicari au fost strict focalizate pe analiza unei anumite teme de exemplu ClaudiaRömer a studiat problema averilor persoanelor decedate in secolul al XVI-lea, iar Tulay Artanstandardele de via i consumul la curtea otomana in secolul al XVIII-lea akele au fost maidegraba pastelate", cuprinzand un set de observatii convergand spre o anumita problematica.Dintre contribuVile din aceasta ukima categoric senmalam in mod deosebit comumcarea luiMurat cizakca, cu privire la unele probleme ale istoriei financiare otomane, ca i conferin/aSuraiyei Faroqui cu privire la bunuri fi consumatori in Imperiul otoman, unde, cu ajutorul uneimari diversita/i de izvoare, s-a putut constata diversificarea bunurilor personale 0 decicrefterea sensibila a standardelor de via/a in secolele XVIIXVIII, ceea ce evident pune subsemnul intrebarii ideea declinului otoman in aceasta perioada. De altfel, imparcirea istorieiotomane intr-o perioada clasica i o perioada a declinului a fost puternic contestata 0 incomunicarea controversata a Lindei Darling, care a propus o noul periodizare a istorieiotomane, considerand cä momentele de cotitura se plaseaza acre 1550, and expansiunearapida inceteaza, i catre 1700, cand eqecurile externe obliga la autarea unor solu/ii implicandtransformarea societa/ii otomane. Desigur, periodizarea propusa de Linda Darling este celpucin discutabill, de altfel chiar autoarea a recunoscut a a pus un accent prea mare peproblemele statului otoman fi ca ar trebui avute in vedere intr-o masurä sporita i alte aspecteeconomice i sociale, dar ea arata cä pentru o bunk parte dintre specialiqti ideea unui declincontinuu al Imperiului otoman in ultimele trei secole i jumatate ale existen/ei sale esteinacceptabila. 0 aka comunicare ce a starnit dezbateri aprinse a fost cea a lui Halil Berktay,care a analizat sever istoriografia referitoare la istoria economic i sociala a Imperiului otomana indemnat la un efort mai mare pentru racordarea problematica i metodologica la tendinceleactuale ale ftiin/ei istorice i pentru compararea realitaçilor otomane cu cele din alte par/i ale lumii.

Fara a putea enumera aici toate contribu/iile cognitive importante aduse de diferitelecomunicari, vom semnala doar cateva dintre cele interesind qi istoria romineasca. Rolul TarilorRomane de punte de legatura intre Imperiul otoman i lumea cre;tina a fost evidenciat in maimulte comunicari. Astfel, Dariusz Kolodziejczyk a analizat fluxul monedelor poloneze deargint prin Moldova spre Imperiul otoman la sfar0tul secolului al XVI-lea fi in secolul alXVII-lea, Snezka Panova a studiat speculapile monetare dintre Imperiul habsburgic i Imperiulotoman in secolul al XVIII-lea, iar Rurnijana Mihneva comerwl dintre teritoriile balcanice aleImperiului otoman i Rusia. La acestea trebuie adaugate comunicarea lui Nenad Moa6anin cuprivire la regimul juridic i fiscal al vlahilor in Imperiul otoman, precum qi menciunilereferitoare la civiliza/ia materiala a comunita/ilor de vlahi ajunse in Ungaria dupa cucerireaotomana din confer-in/a lui Ibolya Gerelyes fi G6za Dgvid. Totodata, Mihai Maxim 0 EugenNicolae au propus pe baza descoperirilor monetare din spaciul rominesc o noul periodizare aemisiunilor monetare ale lui Selim I, Cristina Fenepn a analizat evolucia haraciuluiTransilvaniei in prima jumatate a secolului al XVII-lea, Viorel Panaite a studiat prevederilecomerciale din tratatele otomano-polone, iar subsemnatul am analizat raportul dintre politica0 comer/ in relaciile româno-otomane in secolele XVIXVIII. Pe de aka parte, chiar fara sa se

si

si

4

si

www.dacoromanica.ro

3 Viaa §tiin0fic5. 307

fi referit in mod expres la Tari le Romlne, unele comuniari dedicate exclusiv problematiciiotomane ajud la o invlegere mai burd a istoriei romine§ti, fapt firesc clacl linem seama deinriurirea considerabill pe care Imperiul otoman a exercitat-o timp de mai multe secole asupraspatiului rominesc.

Dacl mai aclauglm cadrul istoric extraordinar oferit de ora§ul Heidelberg, eforturile maimultor edituri de a prezenta participaqlor la congres ultimele lor publica0i de specialitate §iposibi1it4ile de a stabili contacte directe in vederea unor colabodri viitoare, putem aprecia cg.al VII-lea congres internaVonal de istorie economia 0 socialä a Imperiului otoman a fost unreal succes.

Bogdan Murgescu

SESIUNEA DE COMUNICARI ECOSINTEZE 1 ETNOSINTEZECARPATINE" DE LA MUZEUL JUDETEAN ARG4

Pite0, 12-13 octombrie 1995

La ecliOa a XXVI-a din anul acesta la Seqiunea istorica, printre comuniarile care auadus o contribuVe importand cu privire la istoria judeplui consemnäm: Constantin Petolescu,Univ. Bucure§ti, Trecgtorile Carpacilor Meridionali in epoca romang; Paul I. Dicu, Pite§tiMonede bizantine din secolele VVIL descoperite pe teritorial judecului Argef. insemngtateakr istoricg r numismaticg; Virgil Ciociltan, Institutul de istorie Nicolae Iorga" Bucure§tiAlanii fi inceputurile statelor romSneri; George Georgescu uici Locul fi data luptei de laRovine care conform tratatului de alian/I din 7 martie 1395 de la Bra§ov dintre Mircea §iSigismund, fkut cum spune Mircea, Ina fId a fi silici 0 nici Impresura0 de nimeni", ademonstrat cä lupta a putut 0 a avut loc durà acest tratat in anul 1395, anume la 17 mai in zivamoqii unui mare personaj participant la lupd chir Constantin" al Serbiei, §i a Rovine dincronicile sirbe§ti indicà felul locului, fiind sinonim 'In turce§te cu hendec 0 in romine§te cugroape. Localitatea unde a avut loc lupta hind consenmad in cronicile turce§ti sub numele deArcis (Arge§). Groapele aflindu-se la nord-est de MIrdstirea Arge§ pe Valea lui Alb cusurpituri, lac §i gorgan pe unde era 0 drumul spre muscel; Spiridon Cristocea, Muzeul judeteanArge§ Sigiiile lui Maref BAjescu ctitor al conacului 0 bisericii din Blje§ti; Vasilica Manea,Arhivele M.A.N., Pite§ti Aspecte privind construirea cazgrmii Regimentului 4 Argei,Gheorghe Nicolescu, Arhivele M.A.N., Pite§ti Preofi argefeni In campame din primuldzboi mondial.

La seccia cultud §i civiliza;ie":Alexandru Mulçescu, S.C. Proiect Arge§ S.A. Case, conace, palate din jud. ArgeF,Maria Muliescu, idem, Restaurgri recente la MIng.stirea Cotmeana;Adrian Mahu, idem, Restaurgri la Conacul Golerior,George Georgescu Suici, Monumente argerne dispgrute pe care le-a enumerat

incepand cu Biserica sau pe§tera Oancei de pe Valea Topologului, pe partea dreapd duldvIrsarea Väii Cumpeniça la nord de SIlltrucul de Sus, o grod in stincl, loc care a servit 0 deaapost 0 de refugiu, acum pe jundtate ruinad. Mai jos la Cirsdne§ti in SIlltrucul de Jos undes-a Vnut cum zicea Cronica Orli sfatul pentru alegerea ca donm a lui Radu Serban la 1601

www.dacoromanica.ro

308 Via;a stiintifica 4

de catre ostile ramase in urma morii lui Mihai Viteazul, e amintita. la 1675 nov. 1 pogradiabisericirdispiruta. Mai recent paraul de sub mal scoVind la ivealà ziduri din piatra i caramidade aceeasi factura cu cea de la Cetatea Poenari. La 1747 in a doua vizita canonica, mitropolitulNeofit I Cretanul aminteste la uici pe partea dreapta a Topologului o cull de zid nalta pentruhop" ce se afla langa casa veche din zid a ilicenilor de la incepurul sec. al XVI-lea.

Tot la uici in anul 1913 a disparut arzand si Cu la Bratienilor facuta, la inceputul sec. alXIX-lea, de Ionila fiul lui Ene Bratianu, pe partea stangl a Topologului. La Barsesti se maiaminteste la 1747 o alta cull disparuta numiti Cu la Uiascai". Tot aici si casa Vladescu daramatàin regimul trecut. La Tigveni o biserici a Tigverilor refacuta in 1812 de Dinca Bratianu, dar&Camara din pacate in 1959. La Curtea de Arges in afara bisericii lui Stanislav de pe la 1500dintre blocul nr. 1 si Complex pe Bulevard un chestionar din 1933 mai aminteste Inca douatemelii de biserici la posta veche si la judecatorie.

Altele dintre bisericile disparute ale judqului fiind mencionate in locurile unde dinmaterialul lor s-au construit altele noi.

Margareta Tudor, 0.J.P.C.N. Arges Cgrcii religioase din patrimoniul ar.rb eseantipärite Ia Buzgu;

Lucian Grigore, Pitesti Protopsalci din Arges urmasi ai vestitului GhelasieBasarabeanul de la Manastirea Arges;

Nicolina Coman, Muzeul judelean Arges Secvence din istoria muzeografieiargesene;

Pavel Anghel, Revista muzeelor, Bucuresti Ghidajul expozicional si statul defuncciuni al muzeului; puncte de vedere legate de uncle experience din strffingtate.

George Georgescu-Suici

SESIUNE TIINTIFICA STUDENTEASCA,ALBA-IULIA, 28-30 noiernbrie 1995

in toamna anului 1995, intre 28-30 noiembrie, AlbaIulia a gazduit sesiunea naiionala acercurilor stiincifice studenlesti de istorie, organizata de Universitatea 1 Decembrie", cusprijinul autorita/ilor locale. Dedicata zilei na/ionale a Romaniei, intalnirea stiintifica s-a dorit,dincolo de interesul profesional ca atare, o contrabalansare a festivismului manifestarilorprilejuite de comemorarea Marii Uniri. Lucrarile au fost cuprinse in doua man seciuni, istorieveche si arheologie i secciunea istorie medie, moderna i contemporana. Numarul mare allucrarilor nu ne permite sa le amintim pe toate. Studen/ii participan/i, provenili din aproapetoate facultaiile de istorie din pea', au prezentat comunicari variate. In prima seciiune, sfera deinteres a fost extinsa de la aspecte privind diferitele culturi din spatiul romanesc, la circulaçiemonetara, probleme istoriografice sau de imaginar. Iata cateva titluri: tefan Dorondel, MirceaEliade si universul imaginar" neolitic; Mihai Gligor, Contribucii la cunoasterea ceramiciiPetresti din asezarea de la Lumea Noul (Jud. Alba); Cristian Popa, Reprezendri soleiformeantropomorfizate pe ceramica culturilor perioadei de tranzirie spre epoca bronzului dinTransilvania ci Crisana. Conexiuni europene; Clara Circu, A urorii antici despre Delta Dunärii

eseu de geografie istoricg; Irina Ghinescu, Nimfe iele; studiu comparativ; Cristian Gazdac,Noi consideracii privind circulacia monetarä In sec. III d.H. Cea de-a doua secliune a fost la fel

www.dacoromanica.ro

5 Viga §riincifica 309

de interesanta, atat prin temele puse In discu0e, cat i prin dezbaterile ce le-au Insoiit. Credemca, pe viitor, o eventuall Imparlire pe epoci, claca nu pe teme, a lucrarilor, ar Kura prezentarea

urmarirea materialelor. Ne-au atras aten0a comunicarile colegilor Ileana Burnichioiu,Stadiul cercearilor cu privire la arhitecrura romanicg a bisericilor de pe teritoriul judefuluiAlba; Radu Marza, Boierimea fi politica antiotomang i prohabsburgica a Jul Mihai Viteazul;Catälin Riscu;a, Cartea icoana sau despre complementaritatea sentimentului religios; LauraStanciu, Asp ecte privind protopopiatul Gurghiului in perioada 1785-1808. Impactulpersonalitqii. Preliminarii; Alina Manja, InvçmantuI confesional in vicariatul Hafegului; AnaGrigor, Dispute confesionale in zona Aradului in prima jumätate a sec. XIX; Ioan Carja, A vramIancu l bunul implrat" in sensibilitatea colectivä romineasa la 1848; Felicia Gligor, Organizareacomitatului Zarand -(1861-1876); Ottmar Trasca, Locul cl rolul Rominiel in cadrul planurilormilitare germane Maritza" fi Barbarossa". Consideram a atit organizatoric, cat 0 profesionalreuniunea a fost o reu0ta.

Aim Ciupak

CALATORIE DE STUDII IN POLONIA

In perioada 10-28 noiembrie 1995, In cadrul schimbului dintre Academia RomanaAcademia Polona de riinv, m-am aflat la Varpvia, ca oaspete al Institutului de Istorie.

Prin amabilitatea i solicitudinea gazdelor mele am ol:iinut dreptul de a consuka fonduride carte i de arhiva la Biblioteca Institutului de Istorie al Academiei, Biblioteca Universitavi

la Archiwum Akt Nowych.Atit la Biblioteca Institutului cat i la cea a Universitaiii din Varpvia am parcurs o

bogata bibliografie, in special aparcinand istoriografiei polone, mai pucin accesibill In Rudiania.Am alcatuit, de asemenea, o lista bibliografica eficienta pentru lucrarea pe care o pregatesc oviitoare teza de doctorat Regimul politic al Sanacjei in Polonia, 1926-1935". M-au interesatIndeosebi lucrari despre evolucia interna ideologica a diverselor grupari i partide politiceprecum §i relaciile externe ale Poloniei cu Lituania, un aspect mai ptlin cunoscut in ar i cuo bibliografie restransä In bibliotecile romanqn.

La Biblioteca Universitacii am avut posibilitatea de a citi ziare din epoca in limbapolona i, spre surprinderea mea, am descor_rit o latura mai pqn cunoscuta. Au existat, laincepunil anil r '20, reaccii negative la aliar-la polono-romana; ao don sä semnalez, cu titlu deexemplu articolul cunoscutului gazetar i om politic conservator Wladyslaw Studnicki, NaszStosunek do Rumunii" aparut n oficiosul conservator de la Lw6w, Slowo", la 19 iulie 1923(mulpmesc i pe ace tl modesta cal d-lui dr. Eriks Jekabsons de la Institutul de Istorie dinRiga, Letonia p ntru iaform çiVe nt r ante furmzate)

La Archiwun Akt Nowych am cercetat inventarele fondurilor: Polska PartiaSocjalistyczna, Pr zydium Rady Ministr6 Mmisterstwo Spraw Zagranicznych i AmbasadaRzeczypospolitej Polskiej w Bukareszh6. In ultimul fond (A.R.P.W.B.) am staruit mai multam consultat importante documente privind proiectele construc;iei canalului Marea BahiaMarea Neagra i referitoare la evoluçii In interiorul minoritVi polone din Romania Mare. Totla A.A.N. a dori sa semnalez existenp fondului Konsulat Honorowy R.P. w Konstancy, cu

ci

{i

qi

0

--

www.dacoromanica.ro

310 Viaca tiinçific 6

21 de dosare privitoare la re1aii1e economice ale Poloniei cu diverse state (tranzit prin p )rtulConstanta) 0 la situaVa refugia/ilor poloni din Romania dupa septembrie 1939

La Institutul de Studii Politice din Varpvia, prin amabilitatea d-nei dr. Alicja Sowinska-Krupka, am avut o intrevedere cu dl. dr. Wojciech Roszkowski 0, la invitavia acestora, amsuginut In cadrul secciei Europa Central-Rasaritean a. o comunicare priyind Regimulpartidelor politice din Romania" (la 22 noiembrie 1995).

La 28 noiembrie 1995 am avut o lunga intrevedere la redactia revistei ,,Acta PoloniaeHistorica"; am stabilit, de comun acord, a este absolut necesara reluarea schurnbului de revisteintre institutele noastre §i am obtinut promisiunea unei reyizuiri semnificative Tncepand cu1996. In urma acestei discuii, pe cale oficiala, intre dl. dr. erban Papacostea, directorulInstitutului de Istorie N. Iorga i dl. dr. hab. Stanyslaw Bylina, directorul Institutului de Istorieal Academiei Po lone de 0iinv, urmeaza a avea loc un schimb de scrisori care sa perfectezeconditiile.

Aq dori, de asemenea, sa menVonez 0 nu in ultimul rand sprijinul i amabilitatea decare au dat dovada In permanenta gazdele mele polone i sa le mulIumesc i pe aceastá cale.

Florin Anghel

www.dacoromanica.ro

NOTE SI RECENZII

THOMAS J. ARCHDEACON, Correlation and Regression Analysis. AHistorian's Guide, The University of Wisconsin Press, Madison,Wisconsin, 1994, 352 p.

Istoricii au utilizat dintotdeauna evidenja numerick dar abia in anii '6-0 metodelecantitative de evaluare a ei au inceput sl se bazeze efectiv pe teoria statisticii matematice. Inurnatorii doulzeci de ani, analiza cantitativk controversatä la inceput, 0-a consolidat pozijiaca instrument de cercetare dar, ca aproape in toate celelalte tiinje sociale, nu a devenit ocomponena esenjiala a metodologiei. Dorinja de a plstra caracterul n rativ al istoriei §i reacjiala tendinja cuantificatorilor" de a pozitiva istoria au slàbit in intensitate odatà cu ap ijiacalculatoarelor personale a clror utilitate este de necontestat. De0 autori de prestigiu caHubert M. Blalock jr. (Social Statistics), Eric A. Hanushek i John E. Jackson (StatisticalMethods for Social Scientists), Roderick Floud (An Introduction to Quantitative Methods forHistorians), Kirk Jeffrey §i Loren Hashins (Understending Quantitative History), pentru a-inumi doar pe ciliva, s-au preocupat de prezentarea noii metodologii, luctirile menite sä expliceistoricilor metodele statistice sunt Inca pujine.

Cartea lui Thomas J. Archdeacon inceara sa umple un gol intr-un domeniu importantal prelucarii statistice, care a dep5.0t simplele tabelari, sau calculul unor medii i procente, 0anurne cel al analizei corelajiilor i regresiei. Esenja carjii este de a-I face pe istoric sa injeleaga0 sa evalueze critic analiza cantitativa a surselor istorice pe care adesea o intilne§te in literaturade specialitate. In particular, autorul examineaz1 acele tehnici care se leaga de modelul linear",uzual in §tiinjele sociale, accentul azind pe metodele utilizate cu date ne-experimentale",cum sunt cele de care dispunem in istorie. Totu0, in ciuda strinsei legaturi care exista intreregresie §i analiza variantei, cat-tea nu o trateaz1 pe cea din urmä in detaliu, ap cum se intamplain lucrarile generale de statistica matematick sau in cele de statistica aplicata in psihologie.

Correlation and Regression Analysis nu evita aparatul maternatic al metodelor statisticeaduse in discujie, in ciuda faptului ca in prezent existä o multitudine de pachete de programespecializate pentru analiza statistica a datelor din 0iinjele sociale. Autorul porne§te de lapremisa ck a injelege calculele matematice pe care le implica o metoda sau alta, este esenjialpentru injelegerea metodei in sine. Pe de altà parte, lucrarea jine searna de backgroundulmatematic limitat al istoricilor i adapteaza in consecinja nivelul de prezentare. Conceptelesunt introduse cu grijk iar ecuajiile, acolo unde este necesar, sunt explicate pas cu pas. Cititorulatent nu are greutlji in injelegerea tehnicilor statistice prezentate, chiar claca pregItirea samatematicà nu a depa0t nivelul algebrei de liceu.

Correlation and Regression Analysis se concentreaza pe acele metode statistice care,de0 avansate din punctul de vedere al cercetarii istorice, constituie ca grad de dificultate parteade mijloc a metodologiei folosita in prezent in tiinjele sociale. Oricum, cei care parcurg cartea0 o injeleg, dobindesc un fundament matematic solid pentru nivelul urmátor de dificultate alaplicarii metodelor statistice in istorie.

Lucrarea este imparcita in trei parji a cite cinci capitole fiecare. Partea I (StatisticalFundamentals) are ca scop AA furnizeze cititorului nojiunile statistice necesare injelegeriicelorlalte doul parji, care constituie de fapt esenja lucrarii. Pentru cei complet nefamiliarizaji

,,Revista istoricr, tom VII, nr. 3-4, p. 311-326, 1996

www.dacoromanica.ro

312 Note 0 Recenzii 2

cu metodele cantitative, dar 0 pentru cei care au deja cuno§tince in domeniu, aceastl parte esteesenciall pentru parcurgerea 0 incelegerea capitolelor ulterioare. Partea a II-a (Association andPrediction) examineaz1 procedurile de baz1 pentru stabilirea nivelului de asociere intrevariabile 0 discutl asupra elementelor fundamentale ale analizei regresiei. Partea a III-a(Variations on the Basic Models) prezind o serie de concepte 0 proceduri mai avansate, cumar fi folosirea regresiei in analiza cauzaliacii, sau aplicarea regresiei §i a metodelor inrudite cuea in studiul datelor calitative.

Capitolul 1 (Quantitative Social Science History) examineazI stadiul actual, dezvoltarea0 perspectivele istoriei cantitative. Capitolul 2 (Variables) introduce terminologia de bazI aanalizei cantitative 0 discutà principiile stringerii i inregistrIrii datelor intr-o formä adecvatàpreluctlrii automate. Capitolul 3 (Central Tendency) prezintà tehnicile statistice uzualefolosite pentru sumarizarea datelor i explia másurile statistice fundamentale, cum ar fi media0 deviacia standard.

Capitolele 4 0 5 (The Normal, Student's t, and chi-Square Distibution, 0 Sampling) seaxeaz1 pe problerne mai pucin tratate in majoritatea lucrlrilor de statistia pentru istorici,explicind tiparele de distribucie a dat Aor necesare pentru incelegerea corelaciei 0 regresiei. Deasemenea se prezintl tehnicile de eqantionare, sau procedurile care permit selectarea unorsubmulcimi care sI reflecte caracteristicile intregii populacii statistice din care au fost extrase.Epntionarea devine absolut necesarl atunci cind studierea integrala a fenomenului esteimposibilI. Tratarea pntionärii decurge in mod natural din cele spuse asupra distribuciilor,fiind in acela0 timp un preludiu pentru capitolele urmItoare. CercetAtorii utilizeaz 5. de obiceianaliza corelaciilor i a regresiei pe qantioane de date i trebuie sä inceleaga in ce circumstancerezukatele obcinute astfel pot sau nu pot fi extinse la intreaga populacie.

Capitolele 6 0 7 (Correlation Analysis 0 Statistics for Nominal Variables) prezintàtopica corelaciei, sau mIsura asocierii mutuale dintre fenomenele istonce. Primul trateazämäsurile utilizate pentru a estima puterea asocierii dintre perechi de fenomene ce pot fiexprimate cantitativ, cum ar fi nivelul imigrArii sau rata crgterii populaciei urbane. Cel de-aldoilea examineazI mIsurile de asociere dintre variabilele calitative, ca apartenen;a etnicl saucea politicl. Capitolele 8, 9 §i 10 (Linear Regression Analysis, Evaluating the RegressionEquation, 0 Regression and Explained Variance) discutä aspecte variate ale calculului,interprearii 0 puterii ecuaciilor de regresie de a explica relaciile dintre variabilele istorice.

Capitolele 11 0 12 (Nominal Independent Variables 0 Reziduals and Transformations)introduc variante ale modelului de bazI al regresiei, explia in ce mod ecuaciile de regresie trebuieinterpretate atunci and intervin atit variabile cantitative cit 0 variabile calitative, analizeaz1ipotezele matematice standard pe care se bazeaza regresia 0 puncteazI modul in care cercetätorulle poate adapta la condicii speciale in funccie de caracteristicile datelor pe care le studiazl.

De0 extrem de utile pentru a depista existenca asocierilor, analiza corelaciei qi a regresieinu demonstreaz1 automat existenca relaciei cauzI-efect intre fenomenele istorice. Desigur,cercetAtorii din domeniul tiincelor sociale doresc adesea sä stabileasa inference cauzale, §i inacest sens capitolul 13 (Regression Models and Causation) introduce citeva posibilitacistatistice de folosire a analizei regresiei in acest scop.

Capitolele 14 0 15 (Logistic Regression §i Log Linear Analysis) trateazá doul varianteale modelului liniar, utile in special atunci cind fenomenul studiat poate fi exprimat in termeniiunor variabile calitative. Astfel, capitolul 14 se referá la ecuacia de regresie folositl in cazul unorvariabile dicotomice, ca in cazul votului prin da i nu, iar capitolul 15 prezintl analiza log-liniarl, care este procedura potrivitl penn-u a examina date calitative ale aror conexiuni pot fisuccint exprimate sub forma unui tabel.

Lucrarea nu spune nimic despre modul de utilizare al unui microcalculator, despre curnse creeaz1 0 se editeaz1 fi0erele cu ajutorul unui editor de text, sau despre cum s-ar puteaconduce analiza statistia a datelor prin intermediul unui pachet specializat de programe. Ceiinteresaci pot consulta ake carci, sau pot invIca singuri cum sI foloseasa computerul

www.dacoromanica.ro

3 Note §i Recenzii 313

(hardwareul) 0 programele (softwareul) adecvate cercetarii lor. Pentru problematica prezentata'in Correlation and Regression Analysis cel mai adecvat software este Statistical Package for theSocial Sciences (SPSS/PC).

Lucrarea lui Thomas J. Archdeacon se inscrie printre textele de avangarda din domeniulcantitativului In istorie, elucidind multe dintre capcanele analizei corelaVilor 0 regresiei 0aducand in atenlia istoricului o metodi valoroasa de studiu a rela/iilor dintre fenomeneleistorice.

Irina Gavrik

PAUL CERNOVODEANU, PAUL BINDER, Cavalerii Apocalipsului.Calamitgi naturale din trecutul RomIniei (pang la 1800), Edit. Si lex,Bucure§ti, 1993, 255 p.

A intrat In librarii i biblioteci o carte, fundamentall pentru investigarea impactuluiasupra spaciului nostru a unor factori destabilizatori: anomaliile climatice, seceta, inundaVilecatastrofale, invaziile de claunatori, epizootiile 0 foametea, valurile epidemice 0 imbolnavirilediverse. Desigur declara autorii , scopul nostru nu este de a senmala orice accident"climatic..., ci de a evidentia numai acele calamitaci care, intr-adevar, au avut repercusiuni peplan socio-economic i demografic..." (p. 45). Avem in faca o carte frumoasa, a carei lansare afost sprijinita de Fundacia Soros".

Introducere (p. 5-9). Demersul ecologic se dovedqte necesar, el fiind aplicat cu Inceperedin sec. XIIXIII (de când ne parvin primele informacii scrise) §i panä la anul 1800. Societatease resimte adesea, anume 'In Insemnata masura, de aciiunea mediului natural; totu0, aserciuniledeterminismului geografic" nu-s indrept4ite: evidencierea fluctuaciilor meteorologice scriaEmmanuel Le Roy Ladurie in 1959 , a§a cum s-au produs 'in realitate, va indeparta,Tntr-adevar, o data pentru totdeauna acest determinism comod, care adauga in mod gratuit oexplica;ie climatica fiecarui eveniment important economic sau demografic... Dar evidenVereava permite, totodata, sa se acorde climatului locul ce-i revine In istoria societ.Vlor tradiiionale,loc care nu este nici primul, nici cel din urma; ea va ingadui sa se determine in ce masura puraintimplare sau legatura dintre anotiropuri §i recolte au slujit, impiedicat, deviat citeodata,tendiniele profunde i necesitatea läuntnca a dezvoltarii istorice" (p. 30 n. 32).

Cap. 1: Clim1 Fi istorie (p. 11-32). Se prezinta o schià a investiggiilor operate pediverse meridiane mserindu-se 0 o bogata bibliografie (p 11-12 i notele in fine- p. 188, n. 10 3). Compromiterea recoltelor se putea datora deopotriva lipsei precipitapilor in perioadaevoluOei vegetale, ca 0 umiditatii exc sive, caldurii solare insuficient . Inundaciile nimiceauuneori culturile, pe cind gerurile daunau frecvent livezilor i podgoriil or. Grindina, ruperile denori, lacustele i alte vietaV daunatoare se adaugau nu rareori stihilor distructive. Nava lindupnane, insoOte de jafuri i incendii, nimiciri voluntare de recolte In caz de bajenii In fa;ainvaziilor, neefectuarea la timp a lucrarilor agricole cind azboiul i epidemia sileau la refugieri

nu lipseau nici ele in cohortele factorilor generatori de foamete, ceea ce explica atit de desintalnita, in secolele trecute, obsesie a foamei: teama continua fall de inevitabila declanpre Inviitor a acesteia I, imprejurare care indreptacqte construirea unei adevarate psihosociologii

' M. Rouch6, La faim a ?époque carolingienne..., in Revue historique", Paris, n° 508,1973, p. 295-305.

www.dacoromanica.ro

314 Note vi Recenzii 4

a foametei" 2 Se expun variavile climatice, constatate de-a lungul secolelor in Europa; cureferire la regiunea carpato-ponto-dunIreang, menliunile sunt sporadice Ora atre 1500,ulterior Ins1 mersul vremii poate fi urmlrit aproape an de an, pentru ca in secolul al XVIII-leadatele climatice sl se inmulvasca simcitor.

Conditii climatice nefavorabile - recolte slabe - foamete - subnutriVe, debilitareapopulaciei - ciumä devastatoare: iatà un lanv apocaliptic, atit de caracteristic evului mediuprimei perioade a epocii moderne, pe intregul continent. Nu poate de aceea mira r1spindireatemerilor superstilioase fa0 de dezlIntuirea ucigatoare a unor fole necunoscute i necontro-labile, larga difuzare a credinyei in sensul prevestitor al unor accidente meteorologice. IstvanSzamoskozy putea ins1 demonstra neadevIrul unor asemenea concepiii: Ca vi cum mivcarea

tulburarea ordinii bine stabilite a cerului vi a aerului, celqi are legile sale ferme i impuse, araduce cu sine schimbarea orinduirilor omenevti, de para nu am putea concepe cä schimbareasistemului suprapus noul nu inseamn1 neapärat cà i sistemul inferior trebuie O. se schimbes1 ias1 din drumul bItätorit"(p. 23).

Cap.2: Anomalli climatice fi calamitgi entomozoologice pita la 1800 (p. 33-206)constituie piesa de rezistenc1 a càrii. Se studiazI pe etape (pinl la 1500, apoi fiecare din celetrei secole subsecvente); se urmIrevte desf4urarea evenimentelor pe scurte intervale, in care seIngrImadesc inundap i aderi de grindin1, secet i recolte deficitare, foamete i epidemii,invazii i ocupacii militare, inrobiri i migracii etc.; in fiecare interval, se relev1 informaiiIeprivitoare la toate cele trei Tani Române. Din negura veacurilor, sub ochii novtri ingrozi;i räsarscene de covmar (p. 48, 49, 56, 88, 94, 96 et pass.). Epiderniile i foametea duc la pustiiri de case,de sesii vi sate (p. 57, 80, 83, 84, 136, 151), la nenumärate carnagii. Inainte de toate, 0 in modulcel mai gray, este lovitl sIrIcimea (p. 96, 108, 142, 161, 176; p. 192, n. 81), pe seama areia seintreprind i afaceri oneroase (p. 176-177).

In Principatele extracarpatice, se documenteazI numeroase vinzäri de ocini. In TaraRomineasa, in timpul domniei lui Radu Paisie (1535-1545) spre pildä: pe mare foametesaracie", and oamenii ii vindeau fiii turcilor", iar alVi au murit de foamete pe drumuri" (p.50-51); in perioada 1658-1664: and foamete ne-au ajuns, nevoe i perire, de ce vadzind cavom peri, am dat mo§ii pe cane, pe bucate...", pe foametea cea mari, and minca om pe om..."(p. 87-88) v.a.m.d. In Moldova, la 1638 de ex.: pe vremea foametei" (p. 83-84); in anii1691-1695, diferili oameni dIruiesc parvi de movie unor boieri pentru ca i-au ajutat la nevoiei-au scos din foamete, pentru ca le-au dat paine and era foametea cea mare etc. (p. 101-102).

Transilvania, cu o mai generoasa ofertä de date,ivi etaleaza evolu;iile climatice i variaiiarecoltelor in vase anexe (p. 70-71, 123-124, 205-206) i trei tabele (p. 44, 73, 127), efectuateprintr-un efort vtiinvific remarcabil. Sunt importante mai ales semnalele ce ni se transmit,citeodatä an de an, asupra calitaii culturilor, pe baza carora se desprind aceste concluzii: inveacul al XVI-lea se pot analiza 80 de ani, din care 28 cu recolte bune, 27-medii, 18-slabe (treicu foamete local1), iar 7 ani cu foamete generalizata (p. 45); in secolul urmItor, In evidenv apar69 de ani (20 cu recolte bune, 13-mediocre, 24-slabe, iar 12 ani cu foamete; p. 74); in veacul alXVIII-lea, situalia se cunoavte in decursul a 87 de ani (30 cu recolte bune, 20-mediocre,29-slabe, 8 ani cu foamete , dar numai parVala i pe plan local; p. 126, 206).

In cazul izbucnirii, flagelul se combate, tot mai stlruitor, prin import de grâne.Transilvania i Banatul le aduc din Muntenia, ulterior 0 din provinciile Imperiului habsburgic(p. 82, 85; p. 119, n. 190; p. 197, n. 183; p. 175). Moldova le procura din Bugeac, Crimeea,Transilvania i regiunile sud-dunarene (p. 97, 100, 153-154). Tara RomineascI le cumpara dela miazI-zi de fluviu v.a. (p. 138, 177). In secolul al XVIII-lea, factorii de contracarare a marilor

J. Bourdon, Psychosociologie de la famine. Expose. Discussion in Annales deD6mographie Historique", Paris, 1968, p. 9-28.

0

ai

si

www.dacoromanica.ro

5 Note si Recenzii 315

flagele mortifere devin treptat mai consistenli: ameliorari agrotehnice, introducerea unor noiculturi, crearea de rezerve cerealiere, procurarea lor mai prompta din zonele necalamitate,introducerea unor linii de carantina anti-pesta, deschiderea de noi spitale etc. (p. 126-127, 149,151, 156-157, 159, 161-162, 177). La finele analizei fiecarei perioade, se schgeaza urmarile peplan demografic ale bantuirii Cavalerilor Apocalipsului si se traseaza chiar cateva linii defini-torii ale evoluliei populaciei spatiului romanesc.

Cap. 3: Spaima seismelor pggubitoarele lor efecte (p. 207-233). Se realizeaza opreVoasa lista cronologica a evenimentelor, semnalate de cronicari, clerici, dieci v.a. peteritoriul ãrii, intre anii 1348 si 1800 (p. 228-233), in construirea careia se iau la intrecereacuratecea i harnicia. Se releva efectele i rasunetul in epoca al cutremurelor puternice si seajunge la importanta concluzie a periodicitatii lor: de doui-trei ori intr-un secol.

Concluziile (p. 234-236), Lista abrevierilor utilizate in note (p. 236-240), 10 ilustrafii (oa 11-a pe coperta) ale grozaviilor savarsite de Cavaleri (culese din gravuri, càri s.a.; p. 241-251)

rezumat francez (p. 252-255) incheie lucrarea. Se resimte absença unui indice topo-antroponimic; pentru precuirea i utilizarea in strainatate a carlii era de dorit o mai largaprezentare finala in limba de circulaiie aleasa, precum i dublarea in acel grai a titlurilor celor7 har/i, 8 tabele, 6 figuri ale car/ii, precum si ale ilustrapilor.

Valoarea càrii ne scuteste de a starui asupra unor precizari, rectificari ori completari dedetalii. in schimb, dialogul punand fa0-n Eta pareri diferite asupra catorva probleme - poategrabi strangerea de argumente si deci elucidarea unor aspecte importante, dar complexe i Incadestul de nebuloase.

1 Focarele unor purtgtori de calarnitlfi. Al lacustelor se stabileste a fi fost in TurciaAfrica (p. 24). Este totusi de adaugat Delta Dunarii, poate i balcile Prutului; vatra lor in Deltaa fost eradicata abia in 1885-1901, printr-o colaborare romano-rusa'.

In schimb, se crede cl ciuma ar fi fost endemical in Tarile Romane (p. 84, 95, 157, 159,178, 181). Mul0 specialisti din secolul al XVIII-lea erau insa de aka parere: la nord de Dunaren-a fost niciodata pesta autentica, ci numai importata din Pen. Balcanici'. Azi se conchide chiarca, in general in Europa, puseurile de ciuma nu erau decit reflexul intarziat i deformat alepidemiilor persistence printre specii de rozatoare salbatice din Iran si Africa de Nord'. Existätotusi un element, care poate crea impresia endemicitaiii: frecvença exasperanta in trecut aepisoadelor i chiar a epidemiilor grave. 0 importanta concluzie in acest sens a fost astfelformulata: epidemia in Tara Romaneasca era considerata incheiata in 1792, dar alta urma sa sedeclanseze in 1795, ele fiind unite prin cazuri sporadice intermediare; se pare ca, timp de caliva

' Gh. Sibechi, Din istoricul protecfiei plantelor in Moldova, in Cercetiri agronomicein Moldova", Iasi, torn 18, 1(69), 1955, p. 146; M. Botzan, Apele in viafa poporului ronthn,Edit. Ceres, Bucuresti, 1984, p. 140.

' D. Canternir, Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae. Descrierea Moldovei,ed. Gh. Gull', M. Holban, N. Stoicescu, V. Mihailescu, Bucuresti, 1973, P. 58-59; G. Orraeus,Descriptio pestis... (vers. rom. V. Bologa, A. Simplaceanu, T. Ghilan, in Contribufii /a studiullegaturilor medicale romSno-ruse, Bucuresti, 1952, p. 55-56); A. Wolf, Beitrage zu einerstatistisch-historischen Beschreibung des Fiirstenthums Moldau, I, Herrnannstadt/Sibiu, 1805,p. 75-76, 207-208, P. Gh. Samarian, Din epidemiologia trecutului romgnesc. Ciuma, Bucuresti,1932, p. 94.

Jean Nod Biraben, Les homrnes et la peste en France et dans les pays europeens etrnéditerraneens, I, Paris La Haye, 1975, p. 25-42, 45-46, 109-110, 122 et pass.

3ci

Si un

8

-

' -

www.dacoromanica.ro


ani, ciuma care irupea mai mult sau mai puvin regulat in toate verile, pentru a se stinge lavenirea iernii era in realitate temeinic instalat a. in diferite parvi ale provinciei sau cel pu0nalcatuia, ici-colo, focare minuscule, aprinse unul de la altul, dar durind puin, ceea ce se explicaprin condipile de viail ale vremii; trebuiau desigur circumstanv speciale pentru declan§areaunei noi marl epidemii `. Este un punct de vedere care desclude de fapt o notra perspectivaasupra evoluçiei bolilor epidemice, considerate nu izolat, ci in reala lor inlanpire.

2. Cateva aborclgri demoistorice. Convin0 de dovezile aduse in literatura ultimelordecenii, autorii asupra careia staruim resping pe buna dreptate teoria depopularirPrincipatelor extracarpatice in veacul al XVIII-lea §i subliniaza crqterea sinuoasA i lent, ce-idrept a fondului lor dernic pina la 1800 (p. 183); releva in mod realist ca, in sec. XIVXVIII,in pofida unor sinuozita/i inerente i reculuri temporare, curba demografica in toate provinciilenoastre a continuat sa ramana in general ascendenta (p. 235). Se considera totodata ca arnintitelereculuri succesive ar fi fost de-o foarte mare arnploare. Pierderile ar fi ajuns, pe ansamblulTarilor Romine, citeodata la o patrime sau chiar o treime din totalul locuitorilor (p. 188), ceeace probabil depa§e§te cu mult realitatea, cel mai adesea. In Tara Romineasca 0 Moldova, in adoua jumatate a secolului al XV-lea ar fi avut loc o evolu;ie demografica regresiva" (p. 38-39);in veacul urmItor, In cele trei provincii s-ar fi inregistrat in general o tendin0 regresiva deordin demografic, de0 nu constanta, ci intrerupa 0 prin scurte perioade de relansare" (p. 60);cu referire la secolul al XVII-lea insa se conchide mai circumstanOat, adica mai realist credemnoi: populaVa provinciilor est- 0 sud-montana a fost gray afectatà de pierderile suferite inciteva scurte intervale, caracterizate de depresiuni demografice, procesul regresiv hind Irmafrinat, pentru ca spre sfir0tul secolului sa se observe tendin;a unei lente redresari (p. 105-106).

Se opereaza, desigur, cu surse elocvente pentru reale contractari demice succesive inarealul rominesc. Dar dovedesc oare amintitele izvoare amplitudinea afirmata a fluctuaciilornivelului sau de populare? Discigia a fost va ramine intotdeauna dificila, caci a§a cum seobserva cu dreptate datele de ordin demografic, cu referire la veacunle in discq e, sunt firave

razlece, inregistrarile necesare studiului adesea lipsesc (p. 64, 104, 110). Este de observattotodata ca ne parvin rezultatele multor evidenle fiscale ori militare, capabile sa lurninezezonele de intuneric in care ne mi§cam: neindoielnic, de pun problema unor interpretariadecvate. Ne place sä credem ca cele doua ce urmeaza sunt in masura a duce catre rezultate carenu se departeaza prea mult de realitate.

a) Datele privitoare la numarul satelor muntene in sec. XVIXVII (p. 61, 105) sunt,evident, exagerate. Supralicitarile au fost, cu toate acestea, infaptuite in vremea data dupaanumite canoane cunoscute in intreaga Europa, 0 mecanismul lor este demontabil: cifra 15 000(in anul 1524) este reductibila la 5 000, in timp ce 14 000 0 40 000 la 4 000, iar 24 000 la2 400 ; se obVn astfel citeva piese pentru construirea unei lungi serii statistice, care exprimaintr-adevar inspaiminatoare suipri §i coborturi, dar nu ale cuantumului locuitorilor, ci alecelui al satelor birnice. Ca este a.§a se poate vedea i numai din faptul ca, in timp ce catagrafiadin 1828 inregistra 2 720 de sate in Principatul sud-carpatic, la 1830 se incheia o evider4lcompletä a aezárilor, care cuprindea nu mai puOn de 4 300 de sate (ambele cifre: exclusiv kaza-lele otomane de la Dunare)! ' SituaVa era similara §i in Moldova. Altfel spus, totalul real al

G. Z. Petresco, Les dernieres epidemies de peste dans les Pays Roumains au XVIlle etau XIXe siecle, I, Bucarest, 1933, p.. 103.

' L. Roman, ApzIrile rurale ale prii Romine§ti in veacurile XVIXIX, in Revista deIstorie", tom 31(1978), 8, p. 1399-1404; idem, Statistiques fiscales et statistiques demographiques,ou les fausses apparences (Les Pays Roumains et autres regions europeennes aux XVeXIXesiecles), in Annales de Démographie Historique, 1985, p. 250-251 et pass.

0

0

--

0110-

-l

-

--

-

www.dacoromanica.ro

7 Note i Recenzii 317

satelor Tani Rominqti a evoluat de la cca. 5 000 (in 1524) pinl la 4 362 (la 1828-1830; inclusivfostele kaza-le Braila, Giurgiu 0 Turnu); o asemenea desNurare era de a§teptat, dat fiind faptulca, pe durate lungi, chiar in condiVile crqterii stocului deinic al unei Ori ori regiuni geograficeeuropene, se impune tendinca generala a compactizarii habitatului.

b) InformaVile din anii 1520-1641 asupra efectivelor militare ale celor trei provincii arconstitui 0 el o dovada a tra eului curbei lor demografice (p. 61-62, 106). Ni se pare mai imbietoareo aka perspe tiva a carpi E ct vele au scazut in a doua jumatate a veacului al XVII-lea nu dinpricina depreOunii demografice, ci din cauza opresiunii Porlii..." (p. 106); in secolul al XVIII-lea,se constata; o succe iune variata numeroasa de calamitaci care, aparent, ar covir0, prin numari intensitate, pe cele din veacu de precedente. Impresia este numai iluzorie", caci dupa 1700 se

dispune de o informa0e muk imb g4ita fa0 de trecut (p. 182). Acela0 demersil credem necesar0 in cazul vilor, cad volumul lor in a doua jumatate a veacului al XVI-lea 0 in cel de-al XVII-leaera funqie nu numai de raporturile cu Starnbulul, ci 0 de posibilitacile domnului/principelui dea angaja lefegii, dar mai ales de urmarile masivei aserviri in vremea data a satelor libere;fenomenul este de altminteri reflectat de P. Cenovodeanu 0 P. Binder (a se vedea mai sus, cureferire la Cap. 2, numeroasele vinzari sdite de ocini la vreme de foamete in Tara Romineasca§i Moldova, ca 0 nefastele urmari pentru saraci ale epidemiilor 0 perioadelor de man lipsurialimentare; ele decurgeau, in mare masura probabil, tocmai din destructurarea satului devälmaliber, ca 0 din cea a multor cete rurale). Amplul proces de aservire din sec. XVIXVII peteritoriul moldo-muntean (in forme specifice, petrecut 0 in Secuime) era cuplat cu o rolosalalargire a privilegiului de imunitate fiscala, insu0t adesea ilegal de catre stapanii de mo0i; inPrincipatul Ti ansilvaniei, el a capatat o brusca extindere §i in satele de pe domeniile mai de multconstituite; simultan, in cele trei provincii avea loc 0 o importanta reducere a numaruluiunitaplor fiscale in satele ramase birnice/cu poreae. Toate aceste complexe procese sociale s-aurasfrint negativ asupra posibilitalilor alcatuirii otirii. i in general, fluctuapile inseinnate alecuantumului satelor dajnice 0 ale materiei contribuabile in cite0tre1e provinciile noastre (maiales dupa 1530 in Transilvania 0 dupa. 1570 in celelalte doul Tan Romine) erau expresia nu aunor evolu/ii demografice, ci a confruntarii domnului/principelui (ori a administraVei unuiimperiu limitrof acaparator) cu marea boierime/nobilime, cu inaltul cler 0 alte fole, interesate§i capabile sa asigure largi exonerari de dari'.

Alte procedee se dovedesc i ele utile pentru a sili sursele cu valori demografice säparaseasca muvnia, in care au incremenit de veacuri. Investigarea in fel §i chip a acestor izvoarepare a convinge de faptul ca ele nu furnizeaza dovezi in sensul unor mortalitap repetate atit deinalte, incit sa determine de fiecare data reculuri de amploare ale cuantumului demic inspaciul carpato-ponto-dunarean; totodata, sursele nu par a atesta nici migratii externe definitiveatit de masive, incit sa constituie factori de depopulare a vreunei provincii. Probabil deci ca nudispunem de marturii valabile ale amplitudinilor de propoilii ale fluctuaOilor nivelului real depopulare a nici uneia din Tarile Romine, in sec. XVXVIII, ceea ce ni se pare a se constituiintr-un argument elocvent al faptului ca asemenea fluctua0i catastrofale de fapt n-au avut locori s-au petrecut arareori.

8 Discutata mai intii cu referire la Muntenia (I. Bogdan, Patru documente de la MihaiViteazul ca damn al prii Rominqa, al Ardealului fl al Moldovei (1903),in idem, Scrieri alese,ed. G. Mihaila, Edit. Academiei, Bucurqn, 1968, p. 207-212), chestiunea a fost ulterioracceptata, precum 0 extinsa asupra Moldovei.

9 Primele analize serioase ale fenomenului: David Prodan, 1944-1967 (despreTransilvania §i Partium); Serban Papacostea, 1968-1971 (judelele muntene de la vest de Olt in1718-1739); Aurel Tinta, 1972-1977 (cu referire la Banat, post 1718). A se vedea 0 contribuOasemnatarului acestor file la elaborarea, in lucrari publicate cu incepere din 1969, a teorieicaracterului deficitar al statisticilor de populaVe.

www.dacoromanica.ro


SI precizam: nu se pot nega marile pierderi, cauzate de flagelurile vremii; informa0a decare Msä dispunem nu le acorda valori exceNionale In istoria poporului roman, decat poate inprea puline situacii:

a) Se dovede0e a foametea n-a fost In stare sa determine In istorie efecte de lungaduratä In acest sens; pentru a juca un rol esen0al, ea ar fi trebuit sä aiba o frecvenca muk maiIna la cleat cea constatata In istoria vreunei pH 10;

b) Epidemiile, indubitabil, provocau cele mai Infioratoare hecatombe, gravitateaurmarilor accentuandu-se in cazul conjunqiei lor cu foametea, eventual i cu razboiul; totu0,primele situa;ii statistice accesibile in spaciul nostru de s114uire sunt foarte ferme: ca urmarea holerei din 1831, In Tara Romineasca a decedat 4,80% din populalia urbana 0 numai 1,07%din cea rurall (1,40% din totalul locuitorilor); In timpul contagiunii de ciuma din 1737-1740,au fost infestate 18,69% din localitVle Principatului Transilvaniei, dar urmatorul val epidemic(1742-1743) a atacat numai 4,48% din ele ".

c) lazboaiele purtate de marile puteri pe teritoriul moldo-muntean ori In vecinatatealui, in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea 0 in primele decenii ale celui urmator, auprovocat, In cea mai mare masura, o migravie interna 0 o mult mai redusa bajenire peste hotare,dar 0 aceea mai ales temporara, afectand: la 1769-1774 in Tara Romaneasca 7,4% dinlocalitacile Inregistrate, iar In Moldova 9,1%; la 1788-1791 in Principatul muntean 4,8%. Dinefectivul total al a§ezärilor Tarii Romane§ti, evidenp cartografica din timpul i de duparazboiul de la 1828-1829 cunoate numai 0,4% pustiite12.

d) Ce-i drept, de-a lungul veacurilor se acuza mereu pustiirea unei anumite provincii,ceea ce semnaleaza In fapt migralii temporare importante, la vreme de mare cumpank orinumai parasirea unor orap de catre grupuri de oameni, consideravi a fi cineva" In epoca; sause pornqte de la scaderi considerabile ale masei dajnice Intr-un anumit interval, carora li se clao interpretare tendenVoasä (s-ar fi risipit raiaua" din cauza acciunilor domnului de-o pilda),in certe scopuri politice (se trimite un arz la Sublima Poarta de ex., cu ;elul inlaturariirespectivului conducator).

e) Este de subliniat, de asemenea, a istoria europeang nu cunoalte prea rnulte perioadede dezastre mortifere ori de emigraVi definitive, de amploare navionala, In caz de foamete,epidemii ori/0 razboaie.

3. Zone pu fin umblate. Aparicia unei sinteze semnaleaza Intotdeauna §i problematicaslab cunoscuta de cercetarea precedenta, motiv pentru care nici autorii n-au putut imbracip osumà de probleme. Astfel, Iipsesc cu desavariire in cartea discutata evenimentele dobrogene,iar Banatul §i Cri§ana se Infa0eaza mai insistent numai In secolul al XVIII-lea. Faradelegileflagelelor pe pamantul rominesc sunt uneori amintite in corelqie cu aqiunea lor in zone

lo M. L... i iBacci, Population and Nutrition: An Essay on European DemographicHistory (1987), trans]. Tania Craft-Murray, C. Ipsen, Cambridge, New York etc., 1991(Cambridge Studies in Population, Economy and Society in Past Time. 14); S. C. Watkins,J. Menken, Famines in Historical Perspective,in Population and Development Review", NewYork, tom 11, 4, 1985, p. 647-675.

" L. Roman, Epidemiile in Mile Romine (sec. XVIIIInceputul sec. XIX): letalitateurbang fi ruralg, in Igiena", tom 36, 4, 1987, p. 308-309, Tbl. III.

12 Idem, Teoth depopulgrii" fi dezvoltarea prii Romiriefti in anii 1739-1831, in Populafiefi societate. Studii de demografie istoricg, II, ed. t. Pascu, Cluj-Napoca, 1977, p. 237-239.

www.dacoromanica.ro


Invecinate (p. 46,54-55,100; P. 114, nr. 83; P. 139,152-153 g.a.), dar Invlegerea celor petrecuteIa noi ar fi, Indoial, mult sporita printr-un studiu comparativ cu realitçile general-europene.In sistemul factorilor destabilizatori ai demice i general-sociale intra, in perspectivaistorica, nu numai cunoscucii Cavaleri ai Apocalipsului foametea, razboiul, epidemiile cimutaciile curentelor i structurilor economice, blocajele productive 0 financiare, exacerbarilefiscale, fluxurile migartorii neasimilabile sub aspect social sau demografic, evoluiiile nefavo-rabile ale evantaiului social-politic 0 ale politicii populgiei v.a.

Cartea ar fi trebuit oare sa abordeze toate aceste aspecte? Evident cä nu, ea ffind liberasa-0 limiteze investigacia, tocmai pentru a o putea adanci. Lucrarea discutata are astfel i meritulde a contura Vnuturile in care studiile viitoare sunt indemnate sa paleasca.

Avem acurn la dispozi/ie o carte, pe care istoricii de toate profilele 0 nu numai ei ovor studia cu mult folos, caci rezultand dintr-o abordare foarte informata, interdisciplinarka doi apreciaçi cercethori ea inchide in sine o importanta contribulie

Louts Roman

ANDRE FONTAINE, L'un sans l'autre, Fayard, Paris, 1991, 372 p.

Andre Fontaine, cunoscut publicist francez cu a arui carte de referinca Istoriarlzboiului rece, cititorul roman a facut deja cuno§tinll in versiunea ei romineasca gra0eEditurii Militare, face In prezenta lucrare o analiza profunda a perioadei sfar0tului anilor '80§i inceputului anilor '90; in primul rand a evenimentelor din 1989 §i a urmarilor pe care le-auavut acestea In fosta lume comunista, dar i la nivelul intregii planete.

Lucrarea este structurata in trei parV, fiecare Bind consacrata unui aspect mai importantal realithii ultimilor ani.

In prima parte a crii, intitulata sugestiv Naufragiile planetei Marx, autorul se oprqteasupra cauzelor ce au dus la dezagregarea blocului comunist 0 a principalelor problemeaparute in lumea postcomunista. In 1981 in plina expansiune sovietica, istoricul Jean BaptisteDuroselle nota c imperiul sovietic, ca orice imperiu, se va prabu0".

Pornind de la aceasta afirmaVe i de la numeroasele exemple ale istoriei, In urma analizeipe care o face asupra existenvi imperiului sovietic, autorul ajunge la concluzia cä prabu0reaacestuia s-a datorat imposibilitVi de a mai sugine dincolo de limitele sistemului politica desupraputere care tinjqte dupa supremaVa mondiala absoluta, neavand la Ind mina decatmijloace militare. Deci, lipsa unui model economic, cultural §i politic viabil a facut ca forca sanu mai fie de ajuns pentru supraviquirea imperiului (Cap. 1 Dacl Sparta )ci Roma au pient...).

Un rol important 'in schimbarea cursului istoriei In estul Europei 1-au avut evenimenteleanului 1989, an comparabil prin urmarile sale cu un alt '89 1789 (Cap. 2 89 bis). Mutavilesurvenite In URSS dupa venirea lui Gorbaciov la putere §i evenimentele anului 1989 au permisatit reunificarea Germaniei (Cap. 3 ReunificIri in lanj) cat 0 eliberarea statelor est-europenede sub tutela Moscovei (Cap. 4 Nafiuni contra imperiu).

Ceea ce s-a petrecut In estul Europei a avut urmari §i In Occident; reculul partidelorcomuniste, inclusiv In lumea a treia, unde influenla Moscovei a pierdut teren (Cap. 5Principiul dominoului). Din pacate, disparicia comunismului nu a rezolvat automat toate

flrlevoluVei

stiinpfics.

www.dacoromanica.ro


problemele, statele est-europene confruntindu-se cu multiple greutaci, ca cele economice, pecare par Ca nu le pot soluciona fail o implicare masiva a Occidentului (Cap. 6 Reduse la cerprode).

Partea a doua a lucrarii, Cinci sure de morTi de o parte, este dedicata mai multorprobleme ale zilelor noastre: explozia demografica si subdezvoltarea, impactul bisericii asupralumii de azi, ofensiva fundamentalismului islamic o noua amenincare, dupa comunism, laadresa Occidentului, urmärile razboiului din Golf, unde nu trebuie supralicitata. victoriaamericanilor, caci ea s-a datorat nu doar superioritacii SUA, ci si greselilor Irakului.

Partea a treia, Apus de soare, ralsärit de soare, este o incercare de a prezenta noua lumede dupa 1989 si spre ce se poate ea indrepta. Un loc important in aceasta lume il au Europaconfruntata insa cu problema integrarii Estului si aceea a apararii , Japonia, forca economicain plina ascensiune si SUA.

Concluzionand, autorul arata ca incheierea razboiului rece nu a dus la disparicia contra-dicciilor, omenirea zbatandu-se intre unitate (ideea Europei unite) si atomizare (evenimenteledin fosta URSS sau fosta Iugoslavie). De aceea, incercind sa dea un raspuns la intrebarea dacaSUA, singura supraputere, ramasa fari adversar, este capabila sa-si asume acest rol, autorulcrede ca pentru rezolvarea problemelor lumii de azi SUA nu are nevoie de inamici sauconcurenci, ci de parteneri.

Adrian Grecu

DUBRAVKO HORVAT4 Kroatien, Edit. Turistkomerc, Zagreb, 1992, 176 p.

Monografia dedicata Croaciei (stat nou, apa'rut pe harta Europei dupa ce in urma unuireferendum Parlamentul croat a proclamat la 8 septembrie 1991 independenca statului croatastazi recunoscut pe plan internacional), avind ca autor pe Dubravko Horvati6 (nascut la9 decembrie 1939 in Zagreb, studiaza literatura comparata si istoria artelor la Universitatea dinZagreb; din 1967 0111 in 1971 este redactor al mai multor periodice; a publicat circa 30 devolume si este cunoscut ca romancier, autor dramatic, eseist, critic literar, scenarist, traducator)constituie o prezentare sintetica (insocita de admirabile fotografii in culori, volumul fiind dealtfel tiparit in condicii grafice excepcionale) a tuturor aspectelor viecii din trecut si in prezenta poporului croat, materia fiind imparcita (dar fara convencionala denumire sau numerotare decapitole"; sub acest aspect al alcatuirii carcii trebuie sa mencionam a volumul nu are unindex, nici o lista a ilustraciilor si nici un fel de indicaciuni bibliografice, in afara celor din textulinsusi, referitoare la creacia unora dintre autorii croaci in diferite domenii) in urmatoarele parci(sau capitole): 1. Locul, granicele si populacia Croaciei; 2. Natura si economia (cu treisubdiviziuni: Coasta marii si hinterlandul, Partea muntoasa interioara; Spaciul peripanonic sipanonic); 3. Frumusecile naturii si locurile ce merita a fi vizitate; 4. Trasaturile generale aleistoriei Orli si ale poporului croat; 5. Cultura (cu urmatoarele subdiviziuni: Cultura populara;Invacamintul; tiirica; Literatura; Teatrul; Arta cinematografica; Muzica; Artele frumoase;Direccii culturale, muzee, expozicii; Sportul). Cartea este publicata in germans.

Autorul a reusit sal concentreze o bogacie imensa de informacii intr-un text relativrestrâns, ceea ce nu putea sa nu aiba efectul carencelor pe care singur le recunoaste in incheiereaunuia din capitolele Chili.

Ilustraciile (fie Ca se refera la monumente si orase, personalitaci istorice, picturi sausculpturi din muzee, texte vechi in limba croata, peisaje) intregesc in mod fericit textul volumului.

N-am putea spune ca actuala situacie conflictuala a atras in mod deosebit atenciaautorului, desi nu lipsesc referirile in acest sens. In privinca parcii referitoare la cultura croata,autorul a avut ocazia de a se ocupa destul de amanuncit de diferitele curente literare ca si de celedin artele frumoase si din muzica moderna croata.

-

-

- -

www.dacoromanica.ro

11 Note qi Recenzii 321

In privinta pIrtii afectate istoriei, remaram urrnItoarele: citeva idei strIbat intregul text§i de sunt in rezumat continute intr-o scrisoare (fragmentul respectiv este reprodus in finalulcartii) adresati in timpul primului rlzboi mondial de politicianul croat Frano Supiloministrului de externe rus Sazonov; aceste idei sunt: in secolele XIXII Croatia s-a unit debunIvoie cu Ungaria, intelegind a fi un partener egal 0 nu o tall dependentl; dupl catastrofade la Mohacs, Croatia a ales unirea cu monarhia habsburgica, dar in acela0 sens; de doul oriCroatia a salvat Europa (in 1242 in fata pericolului mongol, apoi in fata celui turcesc); Turciin-au putut cuceri Zagrebul, Croatia n-a fost cucerità i in concluzie: Continuitatea statuluicroat dateazI neintrerupt din secolul XII d. Chr."

Persona litIti istorice care au marcat in mod deosebit istoria poporului croat (de exempluregele Tomislav, banul Jelaci6, episcopul Strossmayer) au retinut, cum era firesc, in moddeosebit atentia autorului, care, insà, in general, in prezentarea personalitätilor Croatiei, sereferá aproape exclusiv numai la ceea ce a fost pozitiv in activitatea lor; criticile sunt rare, cumeste, de exemplu, in cazul prezentlrii polit cii lui Ante Paveli6, arei politici i se gIsqte totu0o atenuantä pentru faza initiala din 1929 de infiintare a m4cIrii ustae (inainte de aceastafuseserä asasinati in Parlamentul iugoslav mai multi parlamentari croati printre care se afla 0cunoscutul om politic Stejepan Radi6) i in acest sens autorul scrie: In aceste circumstante ainfiintat Ante Pave1i6 organizatia ilegala usta0, o organizatie revolutionarl croatl, care s-asprijinit pe Italia. La teroare s-a rIspuns cu teroare" (p. 98).

Tot in privinta pIrtii referitoare la istorie, am retine urmAtoarele:

1. In privinta originii croatilor, autorul se referà, la inceputul capitolului afectat istoriei(p. 60 0 urm.), la cele doul teorii: cea privind originea slavá 0 cea privind originea iranianI(dovezile privind originea iranianl sunt mentionate) i in concluzie scrie: Croatii au venit inactuala lor patrie dintr-o regiune ... cuprinsI intre Nistru, Bug §i Nipru. Este foarte verosimilfaptul a ramura iranianl a croatilor a supus unele populatii slave §i le-a dat denumirea lor.Croatii insi0 au devenit insá slavi de vreme ce au adoptat limba i obiceiurile slavilor"(p. 61);

2. Autorul recunoate a la venirea croatilor acq-tia au glsit o Insemnatl civilizatieromano-bizantinl 0 o populatie romanizatl, printre care s-au aflat §i vlahii (pe care autorul iidenumelte valahi") 0 autorul scrie in acest sens: ... valahii (vlallii, n.n.) s-au retras in munti...Procesul de adaptare a populatiei romanizate s-a desflprat rapid..." (p. 61);

3. Autorul explicl rolul jucat de Jelacid in obtinerea capitularn trupelor maghiare in1849 prin faptul refuzului lui Kossuth de a recunoate independenta Croatiei, ceea ce rezulta e0 din declaratia lui Kossuth a el nu ye le a ar e ista croati pe hartl i a sabia va decide";

4. Autorul se referä la substratul celtic i iliric i apoi la puternica romanizare a regiunii(Impäratii Aurelian, Probus, Diocletian au provenit din aceastä regiune; printre importanteleurme ale civilizatiei romane sunt mentionate palatul lu. Diocletian din Split, templul lui Augustusdin Pola, amfiteatrul din Pola) 0 la ulterioara pute nicI inf1uent.1 a civilizatiei bizantine;

5. In privinta istoriei poporului croat, concluzia care se desprinde este aceea cl a fostmarcatI de desflprarea intr-un-spatiu disputat intre Bizant 0 Ungaria, apoi Intre Turcia 0Imperiul habsburgic (nelipsind influenta, presiunea i pretentiile Venetiei), supustransformlrilor teritoriale i statale drastice, dar treatoare, impuse de Napoleon, tendintelorde germanizare 0 maghiarizare din perio da dualismului, apoi conflictelor din cadrul regatuluiiugoslav de dupà primul räzboi mondial, regimului de dupa al doilea rlzboi mondial i pinl ladeclararea independentei 0, in sfarpt, efectelor dezastruoase ale actualului conflict din &ateIncl nesolutionat.

Betinio Diamant

www.dacoromanica.ro


CARLO GHISALBERTI, Storia constituzionale d'Italia 1848-1948, Bari,1993, 451 p.

Ultima sinteza a istoriei constitutionale italiene a aparut in 1858 (Gaetano Arangio Luis,Storia a constituzionale del Regno d'Italia 1848-1898). Aceasta este motivatia marturisita deautor profesor de istoria dreptului din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii LaSapienza" din Roma in prefata

in capitolul introductiv sunt prezentate proiectele constitutionale din sec. al XVIII leasi inceputul sec. al XIX-lea puternic influentate de experienta ocupatiei franceze.

Analiza actelor constitutionale din 1848-1948 capata profunzime prin integrarea inpeisajul politic peninsular, prin sintetice studii comparative prin care se demonstreaza originali-tatea, evolutia si puterea lor de adaptare, trasaturi ce le individualizeaza fata de alte constitutiicontemporane.

In primele trei capitole sunt analizate legile fundamentale ale perioadei 1848-1865: consti-tutiile din 1848-1849 (indeosebi Statutul albertin" din Piemont, care va deveni ConstitutiaItaliei Unite); actele legislative ale regimului parlamentar subalpin, in epoca de apogeu a influenteicavouriene, ce au pregatit unificarea si constituirea aparatului de stat al Italiei moderne.

Urmatoarele vase capitole sunt inchinate: operei legislative a guvernarilor drepteistangii constitutionale; reformelor initiate de Crispi, Di Rudini, Giolitti, crizei statului liberalde la sfarsitul secolului al XIX-lea, prosperitatii economice i stabilitaçii politice din epocagiolittiana, sfarsitului statului liberal.

In ultimele doua capitole sunt prezentate actele constitutionale ale regimului fascist siproclamarea republicii parlamentare in 1946.

in sprijinul afirmatiilor sale autorul prezinta in anexe sapte tabele ce redau rezultateleplebiscitelor din 1860-1870, ale alegerilor generale din 1848-1946; prezenta in procente a partidelorpolitice in Camera Deputatilor; referendumul i alegerile pentru Adunarea Constituantl diniunie 1946.

Lucrarea lui Carlo Ghisalberti, titlu de referinta in istoriografia contemporana este indis-pensabila formarii cercetatorului pasionat de istoria Italiei.

Raluca Tomi

FREDERICK KELLOG, The Road to Romanian Independence, WestLafayette, Indiana, 1995, 200 p.

Istoricul american Frederick Kellog, un excelent cunoscator al trecutului nostru, custagii de documentare in Romania i cu multe contacte in cercuri ale istoricilor romani, publicain SUA o carte consacrata independentei romanesti. El abordeaza si trateaza o tema majoraprin prisma unei imense bibliografii si a unor importante contributii care i-au inlesnit o ince-legere sub multiple ipostaze. Aceasta se datoreazi si faptului ca istoricul american extindeorizontul informational prin investigatii suplimentare in arhivele romanesti care, desi binecunoscute, ii mai ofera satisfactia unor inedite extrem de semnificative. In aceasti zonainformationala el aduce o contributie de exceptie prin punerea in valoare a unor fondurispeciale de la Viena, Paris, Londra, Sankt Petersburg si Moscova, creandu-si o profunda sicomplexa deschidere spre subiectul abordat.

Independenta Romaniei se contureaza ca un proces circumscris anilor 1866-1880. Potrivitstatutului politic extern, statul roman se miqcd in limitele unei autonomii interne care, prin

lucririi.

www.dacoromanica.ro

-


exercitare efectiva, conducea in chip inevitabil spre independenta deplina. Aceasta aducea dupasine un conflict de interese nu numai cu puterea suzeran% Turcia, ci 0 mai ales cu puterileeuropene, constituite in garant al autonomiei romine§ti. In limitele acelor contradictii, autorulsurprinde unele aspecte caracteristice, printre care lupta pentru detarrea de piata otomana 0afirmarea unei puternice tendinte de integrare a statului roman in atributele sale de suvera-nitate: moneda national% tarif vamal menit a proteja piata intern% dreptul de a incheia tratatecu alte state, o retea nationala de cai ferate 0 conexarea acestora la fluxul legaturilor cu Europa etc.

0 restaurare a suveranitatii statului in interior presupunea potrivit demonstratiilorautorului o politica speciala fail de statutul strainilor. Potrivit capitulatiilor otomane, acqtia,prin diversele lor activitati, se bucurau de o junsdictie consulara care venea in contradictie cusuveranitatea statului roman. Din aceste motive, autorul pune in lumina o serie de actiunipolitice menite a scoate Romania de sub regimul capitulatiilor. El mentioneaza ca in acestpunct, autoritatile romanqti se izbeau de rezistenta nu ata a Constantinopolului, cat mai alesa capitalelor puterilor garante occidentale care contlnuau sa cons:dere Romania un spatiueconomic otoman.

Frederick Kellog acorda o importanta speciala unui alt aspect al luptei pentru configu-rarea unei piete nationale, anume antudinea fata de evrei. In aceasta privint% el expune o senede fapte referitoare la imigrarea lor masiva in anii 1866-1868 precum 0 la reactia autoritatilor0 a unei parti a populatiei orarlor, remarcand masurile impuse pe plan constitutional, in 1866,1, apol, in 1878. Din carte rezulta ca in randul buigheziei in formare, in fata unui val

imigrationist de evrei din Austro-Ungaria §i Rusia, a aparut un putenuc sentiment de auto-aparare, in conditiile in care, prin suditenta, strainii dispuncau de autentice privilegii, chiar deun drept de extrateritorialitate. De aici framantäri puternice in randul orarmmii cu deosebirein Moldova, unde evreii deja ocupau principalele sfere ale comertului i institutiilor bancar-financiare pe cale de formare. Sub presiunea acestor forte economice, dar §i din alte motive, in1866 se bloca accesul evreilor spre cetatenie, deschizandu-se apoi conditionat, in 1878, ca urmarea unor presiuni externe.

Independenta politica efectiva potrivit carpi lui Kellog este unul din scopurilepoliticii externe romine§ti incepand cu 1866, concretizarea lui fiind modelata de diferiteleconjuncturi externe. Autorul conexeaza o asemenea aspiratie cu mirarile de eliberare anatiunilor din Balcani, indeosebi sarbi i bulgari, dar 0 cu atitudinea puterilor garante fata deun Imperiu otoman cuprins de disolutie intern% In acest plan, remarca o contradictie intreguvernul roman, indeosebi in anii 1866-1868,0 puterile garante occidentale, nemultumite nunumai pentru a Bucureriul se constituia intr-un factor de stimulare a mirarilor seditionistedin Peninsula Balcanica, dar 0 de folosire a lor pentru precipitarea independentei politice. In1875-1877, cand reizbucnea o aka criza balcanica, Romania potrivit demonstratiilorautorului , in neputinta de a ajunge la o reglementare diplomatica a unui statut deindependent.% sub garantie europeana, facilita razboiul Rusiei impotriva Portii. Se implica,apoi, in desNurarea lui militara din Balcani. Dar scurta cooperare cu Rusia era intrerupta degravele contradictii dintre aceasta 0 statul roman, de recuperarea de catre Sankt Petersburg asudului Basarabiei, de refuzul de a acorda Romaniei o frontiera strategica in Dobrogea, precum 0faptul ci Rusia se constituie in principalul adversar al unei Romanii independente.

Cartel lui Frederick Kellog este foarte importanta nu numai pentru ca, prin publicareaei in limba engleza deschide accesul pe plan mondial asupra unui subiect de istorie romaneascade extrema important.% ci 0 pentru conturarea unei politici romine§ti, insuficient pusa invaloare in alte lucrari de specialitate, de o larga patrundere a relatiilor internationale. Indepen-denta apare deci ca un proces infaptuit pas cu pas intr-un rastimp de mai bine de doul decenir,culminind, dupa 1878, cu integrarea Romaniei in concertul european. Avand meritul de a fisurprins o intreaga problematica intr-o vasta retea de conexiuni evenimentiale 0 de a o fi

www.dacoromanica.ro

324 Note i Recenzii 14

analizat dintr-o larga perspectiva, cartea se impune prin obiectivitate i probitate. In conse-cinca, ea reprezint.1 o contributie de seaml la amplificarea cunoaterii umna din cele m i deseaml momente ale istoriei noastre moderne, independen;a statului roman.

Apostol Stan

ALEXANDRU ROZ, Aradul cetatea Marii Uniri, Edit. Mirton Timisoara,1993, 385 p.

Considerand a nu exista 'Inca o lucrare in care locul i rolul deosebit al rominilorarldeni In realizarea Marii Uniri sa ie reliefate, autorul Ii propune sa umple un gol "n Ii eraturanoastra istorma privitoare la anul 1918, sa aduca in faia cititorului aspectele locale semmficat've

activitatea principalilor conducatori ai micrii, prea pucin evocate Inca.Primele trei capitole (p. 9-109) prezinta istonografia problemei (izvoare naratix e

documentare romane§ti i straine, lucrari cu caracter general i monografic, studii ap rute inreviste de specialitate, articole din presa contemporanä, etc ), istoria regiunii (din perioadadacica panä la 1918) i modul in care Aradul a devenit principalul centru in lupta de emanciparenationala a romanilor transilväneni.

Capitolele IVVII (p. 110-264) prezinta situa0a Aradului in 1918 §i rolul s u in mqc reapentru Unire; Partioparea argderulor la lupta pentru destramarea monarhiel austro-ung re in1918, Formarea i activitatea Consiliilor ci glrzilor nationale romine0i in judetul Arad Ro viargdenilor in pregItirea fl deslafurarea Marii Adunäri Nationale de la Alba Julia, Pozitiammoriatilor nationale din juderul Arad fatä de marele act al Unirii Transilvaniei cu Romaniaiat titlurile respectivelor capitole, reprezentand i principalele teme tratate de autor, influenplWit de un sentiment de patriotism local. Sentiment determinat i de mersul evenimentelor: inArad 0-a avut sediul Consiliul Na0onal Roman Central, iar trei din cei doisprezece membn aisai au fost aradeni: Vasile Gold4 (1862-1934; studii universitare la Budapesta i Viena; a fost celcare a conceput qi redactat principalele documente ale actului Unirii; numit de Octavian Gogaparinte al patriei"), tefan Cicio-Pop (1865-1934; stabilit in Arad in 1891, dupa studiiuniversitare la Viena i Budapesta; s-a impus In viaca politica din timpul procesului memo-rand4tilor, continuand apoi lupta pentru apararea drepturilor romanilor in Parlamentul de laBudapesta; a fost ales pre§edinte al C.N.R.C. i 0-a pus propria casa la dispoziOa Consiliului),Ioan Flueral (1882-1953; rotar de meserie, lider al secliei romane a P.S.D. din Transilvania,redactor al gazetei Adevarul", participant la mai multe congrese ale social4tilor; a reprezentatmiFarea socialista in C.N.R.C. i a avut un rol important in organizarea Consibului). MareaAdunare Na0onala de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a fost rodul aciunii lor hotarate.

Capitolul VIII (p. 265-329) prezinta un episod important in derularea evenimentelor:Instaurarea administratiei romRnefti in judetul Arad, cu greutacile inerente perioadei deinceput, depa0te In timp, analizate de autor pe baza articolelor din presa aradeana a timpului,a documentelor aparcinand Prefecturii judeplui §i arhivelor de la Bucure§ti i Budapesta.

Ultimul capitol (p. 330-340) prezinta importar4a §i semnificaçia Marii Uniri i dezvol-tarea ulterioara a jude;ului Arad.

Lucrarea se incheie cu o bogata Bibliografie, un Cuvint de incheiere, Indice de nume,Indice geografic i Ilustratii. 0 lucrare masiva, solid alcatuita, incercand i reu0nd sademonstreze adevarul cuvintelor lui tefan Cicio-Pop: Unirea din 1918 este nu numai un actfrumos al trecutului, ci i un testament nou al neamului romanesc de care trebuie sä secalluzeasca".

Venera Achim

00

www.dacoromanica.ro


FRANCISCO VEIGA, La trampa balcanica. Una crisis europea de fin desiglo, Grijalbo Mondadori, Barcelona, 1995, 398 p.

Astazi, la sfar0tul secolului XX, Balcanii se afla din nou mn actualitate"; exact ca acumun secol, ca 0 cum ar exista o continuitate, o vocalie din partea Balcanilor de a se constitui inproblema Europei. Balcanizare", purificare etnica" sunt contribuOi ale regiunii lavocabularul politic occidental, dar formulate 1i raspandite de mijloace de comunicareeuropene. Nu este cumva Europa problema Balcanilor? Aceria au fost transformaci in scenaconflictelor dintre marile puteri care au benficiat de iredentismele locale 0 au fost de acord cumecanisme de integrare sociala ptiin viabile. State le din regiune au raspuns promovand politicicare au schimbat substanvial structurile tradiVonale, dar ercul final al acestora a deschis polileincertitudinii. Prinse in propria lor capcana, Intre un trecut muribund i un viitor greu deabordat, statele balcanice nu aduc la lumina vechile crize, ci sunt supuse altora noi, legate de omodernitate care le apaline, dar care a fost impusionata 0 de interven0a marilor puteri.

Lucrarea profesorului Francisco Veiga abordeaza faptele pe care le are in vedere dintr-otripla perspectiva evolu;ia istorica, importar4a schimbarilor, legaturile etnice ceea cefavorizeaza o viziune globala. In acest fel, particularismul" balcanic apare in luminacaracterului universal al diferitelor procese istorice. Evident ca, la fel ca odce lucrare de acestgen, care se ocupa de istoria contemporana §i de evenimente de strica actualitate, i aceasta estein pericol de a fi depa0ta de evoluVa acestora, ceea ce se 0 intimpla, de altfel. Consacrata, inmare misura, evenimentelor din fosta Iugoslavie, lucrarea nu cuprinde ultimele evolucii dinacest spa%iu, evoluvii importante din punct de vedere militar, politic 0 diplomatic. Dar, trecindpeste acest inconvenient inevitabil, ea hi pastreaza intreaga valoare i importan0 pentru cititor,mai ales pentru acela din zona balcanica.

Francisco Veiga îØ imparte opera in trei p1r0 principale i un epilog, dar, de fapt, maimult de jurnatate din ea este consacrata evenimentelor din fosta Iugoslavie i radacirtilor loristorice. In prima parte, intitulati Umbre vechi, este analizata epoca dintre 1821 0 1914,intervenlionismul §i presiunile exercitate de marile puteri, visurile i proiectele naVonalistebalcanice, conflictele generate de acestea, precum §i ocazia istorica, ratata in concepciaautorului, de afirmare i modernizare a statelor balcanice in perioada interbelica, intre 1918 01939. Principala concluzie care se desprinde din aceasta prima parte este aceea ca. nu Balcaniiau fost butoiul cu pulbere al Europei, ci aceasta a constituit butoiul cu pulbere al Balcanilor.

nacionalismele i conflictele balcanice, uneori de la o vale la alta", au fostintrepnute §i exacerbate cu buna tiin de catre marile puteri care hi aveau propriile lorinterese ce deparau cu mult regiunea balcanica. Atentatul de la Sarajevo a fost numai pretextul

nicidecum cauza primului razboi mondial.Ce-a de-a doua parte a lucrarii, Chei decisive, abordeaza problematica balcanica in

perioada postbelica, pana la prabuOrea regimurilor comuniste din 1989. Rand referiri sumarela situaVa Greciei, Turciei §i Ciprului, autorul hi opre§te atenvia in special asupra ariborcomuniste: Romania, Iugoslavia, Albania §i Bulgaria. El arata ca in Balcani s-a putut dezvolta,mai ales in cazul primelor trei sari, o opviune pe care o nume§te nalional-marxista, deoareceaceste ni, spre deosebire de cele din centrul Europei, (Ungaria, Cehoslovacia, Po Ionia,R.D.G.) nu au fost eliberate de armatele sovietice, ci s-au eliberat singure de sub dominaliagermana (lovitura de stat de la 23 august 1944 din Romania, schimbarea de regim de la9 septembrie 1944 din Bulgaria sub presiunea evoluciilor din Romania, succesul razboaielor departizani din Iugoslavia §i Albania). In niIe comuniste balcanice, chiar i in Bulgaria care a fostin permanen/a obedienta fa0 de Moscova, s-a dezvoltat insa §i un tip specific de comunismdinastic (Ceaurscu, Jivkov, Tito, Hodja) care va intra in conflict cu societatea, mai ales cu ceeace autorul considera a fi clasa mijlocie pe care a generat-o regimul comunist (birocralia mica 0

Rivalitnjile,

www.dacoromanica.ro


mijlocie, intelectualitatea in special cea tehnica, muncitorii cu calificare inalta 0 medie). Acestconflict va duce la prabuOrea regimurilor comuniste, dar interesele clasei mijlocii vor impiedicao ruptura hotarata 0 definitiva de trecutul comunist. Clasa mijlocie din toate aceste cari, la felca 0 din celdalte cad comuniste, a fost un produs al politicii regimului comunist §i a beneficiatde anumite avantaje (posibilitaci de instruire 0 de ingrijire medicala, locuince, garantarealocului de munca) pe care nu a dorit sa le piarda odata cu disparicia träsaturilor negative aleacestui regim. Aceasta §i explica voturile date stingiiin majoritatea fostelor cari comuniste. Aicitrebuie sa aratam §i faptul ca. autorul considera evenimentele din decembrie 1989 din Romaniaca avind caracterul unei adevarate revolucii, ridicarea la lupta a maselor impotriva regimuluicomunist avind antecedente importante, ca cele din 1977 din Valea Jiului i 1987 de la Brapv.Teza unui eventual complot este respinsa in totalitate, la fel ca i posibilele intervenVi din afara,din direccia Uniunii Sovietice.

Ultima parte a lucrarii, Crize noi, decoruri vechi, este consacrata in intregime procesuluide destramare al Iugoslaviei i razboiului declan§at aici in iunie 1991. Autorul arata adestramarea Iugoslaviei nu a fost provocata din exterior, ci a fost rezultatul evoluciilor internepostbelice. Reformele introduse de Tito s-au bazat mai mult pe avantajele ce decurgeau pentruIugoslavia de pe urma confruntarii EstVest deck pe o adevarata modernizare a societacii. Eleau pastrat ce era mai rau din socialism 0 au adaugat ce era mai du din capitalism. In loc safavorizeze dezvoltarea unei elite, 0 a unor clase mijlocii la nivel federal, ele au favorizatdezvoltarea elitelor nacionale 0 locale in Serbia, Slovenia, Croacia, Kosovo, Macedonia §iBosniaHercegovina. Aceste elite 0-au format o adevarata clientela politica 0 economica de tipfeudal 0 nu mai puteau suporta mult timp existenca unei puteri federale, a unei conduceri unice.

Astfel, dupa moartea lui Tito, procesul de destramare a Iugoslaviei s-a accelerat,atingand punctul culminant in 1991 prin declan1area razboiului din Slovenia, urmat foartecurand de cel din Croacia, iar in 1992 de cel din BosniaHercegovina. Toate aceste razboaiesunt analizate cu lux de amanunte, atat in ceea ce privqte desfaprarea lor, cat 0 in privincaconsecincelor interne i internacionale.

Consecincele internacionale ale destramarii Iugoslaviei 0 mai ales pozi/ia Occidentuluifail de evenimentele din acest spaciu geografic sunt analizate in Epiog, care este, de fapt, ceade-a patra 0 ultima parte a lucrarii. Autorul arata ca statele occidentale, mai ales Franca,Germania, Marea Britanie, Italia i Statele Unite, au fost surprinse de evoluciile din fostaIugoslavie 0 nu au fost pregatite cu solucii adecvate la problemele ivite aid. Aceasta explica dece nu au avut o politica clara 0 coerenta, de ce au fost obligate permanent sa improvizeze 0 salase impresia de nesiguranca, iar in ultima instanca sa se adaposteasca in spatele unor organisme0 organiza/ii internacionale, precum ONU 0 NATO, ale caror competence nu au fost nici elefoarte bine definite.

Concluzia finala la care ajunge autorul este aceea ca actuala criza prin care trec Balcanii,de0 cu profunde radacini istorice in zona, este o criza atit europeank cit qi balcanica, o crizacare privqte intregul continent 0 intreaga comunitate internacionala, la fel cum ar trebui sä seintample 0 cu toate celelalte crize prin care trece umanitatea, indiferent daca de au loc in Asia,Africa, America Latina sau alte zone mai mult sau mai pucin indepartate de continentul nostru.In ultima instanca toate aceste crize provoaca suferince umane ingrozitoare carora trebuie sa lise puna capat cu orice prec.

Eugen Denize

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA publica in prima parte studii, note qi comuniarioriginale, de nivel tiin/ific superior, In domeniul istoriei vechi, medii, moderne

contemporane a Rominiei 0 universale. In partea a doua a revistei, deinformare tiinific, sumarul este completat cu rubricile: Surse inedite, Problemeale istoriografiei contemporane, Opinii, Viaca tiinifica, Recenzii, Note, Buletinbibliografic, Revista revistelor in care se publicä materiale privitoare lamanifestAri qtiin;ifice din 1211 0 strlinItate sunt prezentate cele mai recente

reviste de specialitate aparute In t..arg peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autorii sunt rugali sl trimitl studiile, notele i comuniarile, precummaterialele ce se Incadreaz1 In celelalte rubrici, dactilografiate la doul rinduri,trimiterile intrapaginate fiind numerotate in continuare. De asemenea,documentele vor fi dactilografiate, iar pentru cele in limbi straine se va anexatraducerea. Ilustraiile vor fi plasate la sfigitul textului. Rezumatele vor fi tradusede autori in limbi de circulaVe interna/ionall. Responsabilitatea asupracon;inutului materialelor revine In exclusivitate autorilor. Manuscrisele nepublicatenu se restituie. CoresponderIa privind manuscrisele, schimbul de publicatii se vatrimite pe adresa redacciei, B-dul Aviatorilor nr. 1, Bucurqd 71247.

REVISTE PUBLICATEIN EDITURA ACADEMIEI ROMANE

REVISTA ISTORICA

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE

REVUE DES ETUDES SUDEST EUROPEENNES. MentalithCivilisations

THRACO DACICADACIA REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNE

NOUVELLE SERIE

STUDII I CERCETARI DE ISTORIE VECHE I ARHEOLOGIE

MATERIALE I CERCETARI ARHEOLOGICE

BULETINUL SOCIETATII NUMISMATICE ROMANE

ARHEOLOGIA MOLDOVEI

ARHIVELE OLTENIEI

EPHEMERIS NAPOCENSIS

ARS TRANSILVANIAE

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE, CLUJ-NAPOCA

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE A.D. XENOPOL", IASISTUDII I MATERIALE DE ISTORIE MEDIE

STUDII I MATERIALE DE ISTORIE MODERNA

i

§i

lucrld 1i 51

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Ostatecii In relatiile daco-romane.Spaime milenariste §i cruciada in evul mediu.Conquista i reconquista peruana.Tarile romane §i Marea Neagra in a doua jumatate a secolului al XVI-lea.Imperiul spaniol etapele destramarii sale.Viata rominilor intre eros i thanatos.Cronologiile domnilor din Tara Romineasca §i Moldova.Armata otomana la inceputul secolului al XVIII-lea.Acte domne§ti privind manastirile inchinate.Situatia economica i sociala in Tara Romaneasca in prima jumatate asecolului al XVIII-lea.Rivalitatea coloniala §i maritima anglo-franceza (1715-1763).Rapoarte diplomatice americane (1806-1829).Aspecte ale istoriei militare a poporului roman in revolutia de la 1848.Independenta Rominiei §i Italia.Oamenii de §tiinti §i viata politica a Rominiei.Condica sfintei manistiri Caluiul.Tratatele de pace in perioada primei conflagratii mondiale.Cooperatia romineasca interbelici intre deziderat i realitate.I.C. Filitti: Pagini de jurnal.Italia §i primul rizboi mondial.Mi§carea legionara §i extrema dreapti europeana (1927-1933).Pozitia statelor europene fata de rizboiul italo-etiopian vazuta dediplomatia S.U.A.Lucian Blaga diplomat.De la razboiul preventiv la tratatul de neagresiune.o alternativa de colaborare in interiorul Axei (1941-1944).Toponimie i demografie istorica.Calculatorul §i metoda cantitativa in cercetarea istoriei.o noua directie de cercetare: bancile de date istorice.

ISSN 1018-0443

43 356 Lei 2 000

;

4

'4 ,

"

,

;

.

, .

" '

I

www.dacoromanica.ro