&,*r*

I.L. CenncIALE

&r{mxrtmNyffi

ryx scHxT'K

Ilusnapiide Simion Za.rnSa

w*

Referinle critice

3r8

acolo unde Caragiale a surprins gi plinurile nu numai golurile

lumii romAne;ti. Un alt Caragiale, grav gi profetic, se manifestiaici. Sau acela fantastic, misterios, pictor al insolitului din admi-

rabila povestire La banal lui M,injoal,i... Vreau si spun ci feno-

menul Caragiale este complex ;i cir stilul lui depigegte limitelezeflemelei. Dar chiar in spa!iul comicului, farsei, satirei, spiritullui atinge o profunditate a observagiei care obligijudecata criticisi depigeasci chestiunea pur morali.

Este Caragiale un scriitor reprezentativ pentru spiritualita-tea romineasci? in misura ln care el a creat o mare operi (gi a

creat-o, de acest lucru nu se indoiegte nimeni), Caragiale are unmare grad de reprezentatiuitate.De reprezentativitate care trece

insi prin spagiul esteticului. Descriind carnavalul unei lumi intrecere gi petrecere (procesul formelor fhri fond), el a creat dinaceste stiri de negatiuitate ale naturii umane romAnegti o cate-

gorie lntinsi de valori. Valori estetice, desigur, si prin aceasta

valori morale, purificatoare, sublime. Iati ce se uiti adesea cindse discuti modelul Caragiale, gi anume: ci arta transformi unantlmodel existengial intr-un veritabil model spiritual prinvalorile lui estetice. Stilul romAnesc? Firi Caragiale ar fi incom-

plet: i-ar lipsi profunzimea comicului. Ia gtndigi-vi: cum ar

arita sfirgitul secolului al XIXJea romAnesc fbri Mitici, geniu

al impaciengei gi al improvizaqiei, mare politician de cafenea,

erou al gastronomiei, gentilom de mahala balcanici, cuprins

mereu de delir verbal?... Ar arita foarte trist...Eugen SIMION, LZ. Caragiale Si spiritul romlnesc, prefail

la I.L. Caragiale, Opere, ediqie ingrijiti gi cronologie de Stancu

Ilin, Nicolae BArna, Constantin HArlav, Univers Enciclopedic,

Bucuregti, 2000, pp. IX-XIII

CUPRINS

Cronologie

Lache qi Mache

Un pedagog de sroali noui . . .

Povesre de contrabande . . . . . . .

Justigie ..........

High liFe

Cum si ingeleg Eiranii . . . .

Groaznica sinucidere

din strada fideliretii . . . . . . .

Telegrame......

DlGoe..

Lamoqi...

5

t7

23

38

45

50

52

t65

...152

... 158

t73

181

Proces-verbal 75

80cFR ...................

Accelerar no. 17 ................ 87

Urgent... ......93

Reportaj ....100

HighJife ....................... 110

Mirice .......... ................ 116

Amici .......... ................ 123

Fiveoclock .................... 131

AtmosFeriincircati .......... 138

Tempora... . .. .... . ......... 145

Tren de plicere

Ultimaori!... ................... 194

BorisSarafoffl... .............. 200

Bacalaureat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .211

Petigiune... ........ ............219

Mici economii... .............. 226

Inspecqiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232

Triumful talentului... ..... . .. .245

Bibico... . ....253

,,RomAniiverzi" ................26ICildure mare ... . ......... . ... 267

Lanqul slibiciunllor ........... 274

1aPelq......... ....... "....... 282

Mziti..

Trl!....

...285)g\

.53

.ob

Repausul dominical .......... 302

Referinse critice ............... 311

UN PEDAGOGDE $COALA NOUA

D. Mariu Chicog Rostogan, distinsul nostru pedagog abso_lut, si-a inceput cariera printr-o memorabill conferint5didactici.

Vom da aci mai la vale conferinta in rezumat, apoicAteva note, luate, dupd naturd, despre activitatea inpraxda eminentului pedagog.

Trebuie prealabil sd spunem cd d_sa, totdeauna inaintede e ;i i pronunte pe:

n ca gn frantuzesc,t cak,d ca gh,g cai,c ca,s.

Aceasta pentru usurarea citatelor dinvorbirea d-sale pecare voim si le transcriem pe cAt se poate cu pronuntarea lororiginald. Cititorul va suplini pirtile din cale afard originale,pe care ne-a fost prea greu sd le transcriem exact, ca de ex.:8n ,ig.

1. Conferinfd

,,Onorat aughitoriu,,,Vom cduta sd ne roskim astezi ghespre metoda ghe

a prdda gri"makica in jendre gi apoi numai doar5 ghespremetoda intuikivd gi ghespre rdspunsurile neapdrake, nege_sitake ghe lojica lucrului, amdsurat inkelijingil scolerului!,,

LL. Caragiale

24

Aqa incepe d. conferenliar. Cui nu a asistat la conferinlaaceasta trebuie sd-i spunem cd pedagogul pune intrebdrile si

presupune Ei rlspunsurile. Aga cd urmarea, desi s-ar pdrea o

conversalie intre pedagog gi gcolar, este insusi corpul confe-

ringei. Iati rezultatul acestei superioare opere didactice.

U r me q z d c o nf er eny iar ul :

Proeooou t- : No! ce-i grlmakica?

$co lr nu l: Grdmakica ia;te...Proeooou t-: No cd-z ce iaste? cd-z doarnu iastevun

lucru mare.

$ c o r- r n u L numai apoi se reculeje si rlspunghe: Grd-

makica ia$te o gtiin!5 ghespre cum lucrd limba gi lejile mai

apoi la care se supune aceea lucrare, ghin toake punturileghe veghere.

P r oRo o o u r : Bravo, m5! prostovane! (ii zic age doard

nu spre admoniliune, ci spre inghemn si incurdjare). No,

acuma, spune-ne tu numai cum se impart substankivele?

$colerul, la intrebarea aceasta a mea doarh, musai sd rds-

punzd, ne[esare, amisurat priceperii;i rigiunii sale:

$ c o I r n u I : in substankive care se v5d gi substankive

care nu se vld - regpeckive concreke si abstracke!

Proeooout-: Apoi mergem mai gheparte pe ogorulpedagojic qi punem cheskiunea doar:

Agi auzit voi, copii, ghespre j[n? Ce iagte jinul?

$corrnul rdspunghe: Jdnul e cumu-i lucru: mascu-

lin, femenin si ekerojen au neutru, respeckive ghe b[rbat,ghe femeie gi ghe ce nu-i nici bdrbat, nici femeie.

Pr onoocu r : Exemple doard...

$ co lr nu I apoi musai se exprime astfel:

Calul ii substankiv masculin; iel se schimbl in iap5,

s-apoi ghevine femenin.

!::3:yh:_)-5

Pro,qooou t_: No! dar neutru?

$colrnul (inotent cumu-i, el nu poake da exem_plu aghecvat; eu, pedagogul, atuncia_s gata sd-i dauilustrdgiunea keoriei)...

Prolooour_: Neutru! Neutru mai apoi, daci_i calulrnasculin si iapa femeninl, neutru-i catarul, carele nu_i nicical, nici iapd, nici mIgar, nici cal: e catar, aghicl corsituri,ghe imbele jenuri, si mai gheparke pentru aceea se conzultlzoologhia, care-i o altd stiingd naturale, si doard natura.lianon sunt turpiall

Dupi aceea doar5, gcolerul musai sd fie, tn rdtiuneasa puerild, eghificat pe gheplin ghe jdnurile tuturor sub_stankivelor.

Vine numai dup-aceea cheskiunea makemakici...Spune-ne tu doar5, BArsdscule! (zic eu scolerului) ceinldleji tu prin curbd, o linie curbd?

$co Lrnu L : Care nu-i ghireaptI...P r p,co o o u t (zdmbind cu bund"tate): No! care nu-i

ghireapt5! bine! da'cumu-i, dacl nu-i ghireaptl?$coLrnul mai apoi vine la aceea induplecare a

riliunii cd musai va sd rdspundd minken:E o linie oabli, oabld, care mere si mere ;i mere gi iardsi

se-ntoarce ghe unghe a purces.Proeoocur_ (jucd"ndu-;i serios rolul): Bine! rdspuns

limpeghe! chiar2! respeckive esact... No acuma, spune,necine au invintat numerele?

$ c o L r n u I acuma, dupd memorare numai, cdci memo_ria e, cum zice Tubinghen, pur animald, rdspunghe ca

' C"1. fi*r, ,i ", r*rt rusinoase!.. . (adagiu latin)2 Clar

LL. Caragiale

z6

animalul: Numerele pare, respeckive cele cu sofiu, le-auinvlntat Pitagora, iar mai apoi cele impare, respeckive cele

f[rd sotiu, le-au invintat Eratoskenes!

Bravo!

Cum veghe, onoratul aughitoriu, toake rdspunsu-rile scolerului dupd metoada intuikivl moghearnd suntnegesitake prin lojika lui, proprie vorbind ndscAnd5, darcompletaminke formatd printr-o educdqiune aghecvatlcercustantelor, problluike ca gherivAnd ghin natura noas-

tr5, carea lucrd pe cum e mAnatd mai gheparke.

intr-o viitoare confereng5, vom cuvAnta apoi ghespre

aceaste naturd iarfui in aplicdgiunile sale in raport cu peda-gojia, cu beserica gi cu i;coala!

(Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este numittn slujbd profesor,,ghe pedagojie in jenlre si ghe limbamakernd in gpetial". Sd.-l vedem lq lucru.)

2. O inspecliune

P no n r s o n u I : Cd-z onorat domnul inspectore va bine-voi doard un momAnt si asculke aplicf,liunea metoaghiiintuikive.

I Nsprcronu t (se a;azd, scoo-te carnetul gi condeiul;iascultd)

Pnorrsonul: Md! prostovane! tu 5la ghe colo... Spu-

ne-ne tu doar6: ce iagte fiingl gi ce iaste lucru, m5?

E lrvu l: Lucrul, dom'le, este care nu misc6, gi fiinqdpentru cd miqcd!

P no r r s o n u l : No! dar ornicul meu... prostule! fiinqd-iori lucru?

Momente";i schi{e

27

Ele vul: Elucru, dom,le!P n o n r s o n u I : Cd-z doar miscd, md! auzi_l! (Bagd" cea_

strl tn urecheq. elevului.)Elrvul (ferindu-se): Da, dar dacd nu-l inroarcem, nu

nriscS.

PnoresoRU L (scris/d cut): Bravo! (Cdtre d"omnulittspector:) $-apoi doar Ssta-i ghintre cei meghiocri... Binel(Elevul trece lo. loc.) Tu, mdl 5lilant ghe lAngd eI... CAkelricioare are boul, md?

Elrvul: patru, dom,le!P n o r r s o n u I (vesel) : Ei, pe dracu! c5_z doar n-o sd aibd

sdpke!...$i ce e boul cu patru picioare? lucru ori fiingd? Ha?E lrvu I : Fiingi, dom,le!P no reso nu I : Dar masa fiintd-i?E lrvu L: E lucru, dom,le!P no r e s o n u l: No! cd-z n-are si ea patru?E Lrvu L : Da, dar nu se migci, dom,le!P n o r r s o n u I (;i mai vesel) :Ei! pe dracu! si se miste...

poake doarl c5 cu spirikismus!I N s p r c ro n u t (tuse;te tare si cautd. sd. schimbe yorba"):

Md rog, cum il cheamd pe elevul acesta?Pno rrso nu L : Anibal Ionescu.I Nsprcro nu I : Rdspunde bine.Pnore sonu t (cu sigurangd"): CFt_z ista_i ghintre cei

bunisori!... No! la gheografie acum... Md! tu ghe colo...Spune-ne tu doard toake stakele Europei.

E lrvu l: Franta, dom,le.Pno rrso nu I : Frantia, bine!E lrvu I : Anglia, dom,le.Pnorrsonul: traske!

LANTU L

SLAB IC IU N ILO R

Am ;i eu o sldbiciune, gi eu sunt om! doringele gralmele prietene domnisoara Mari Popescu sunt pentru miporunci, la care md supun, cu atet mai bucuros cu cAt

ce prietena mea nu abuzeazi niciodati de influenta nemdnginit[ ce stie bine ci exerciti asuprS-mi. De astd datd, cemare lucru-mi cere?

Stimate amice,

Stiu ce prieten esti cu profesorul Costicd Ionescu si cAt

nu e in stare sI-ti refuze o rugdminte. M5-ndatorezi pAni-nsuflet, dacd obgii de la el pentru elevul Mitic[ Georgescudin clasa IV liceul X. . . la latini nota V, fdrd, de care, b[iatul,care mi-e rud6 de aproape, rf,mAne si anul acesta repetent,ceea ce ar fi o mare nenorocire pentru familia lui - o familiedintre cele mai bune - 9i pentru mine o mare mAhnire.

Cu cele mai afectuoase salutdri, a dumitale bundprietend

A! irezistibild gratie, cum gtii de frumos s[ poruncesti!

$i ce bine s-a nimerit! Ionescu are si el o slSbiciune, si el eom! tine la mine si nu e in stare sd md refuze. Repede mdarunc intr-o birjd gi alerg la Ionescu, profesorul de latineqte.

Mari Popescu

Momente Si schi$e

275

- Dragd Costicd, viu la tine sigur cd n-ai sd md refuzi;

stiu cat pot conta pe amici;ia ta 9i nu-mi permit a ma-ndoi

un moment cI in cazul de fagd, fiind vorba, md-ngelegi, de

o chestiune care mI intereseaz[ in aqa grad, incat daci n-ag

fi pe deplin convins ce tu, care mi-ai dovedit totdeauna'

faia sa dezminqi niciodat[ o afeqiune, ce pot zice cI lar6ndul meu... in fine...

- in fine, zice lonescu, am infeles" ' Nu trebuia sd md

iei aEa pe departe. Vii sd md rogi pentru vreo loazi de elev

de-ai mei!

- Nu e loazI, Costici; e un bliat dintr-o familie dintre

cele mai bune: mi-e rud6.

- Cine stie ce lene9, ce dobitoc!

- Nu-i adeverat, dragd CosticS; este un bliat prea

cumsecade... Sd nu md lagil... Viu la tine sigur cd n-ai simd refuzi; gtiu cat pot conta pe amicilia ta 9i nu-mi per-

mit a me-ndoi un moment cd in cazul de fagi, fiind vorba,

md-nfelegi, de o chestiune...

- Ei, lasd asteal gtii cd $u la tine; ce mai incap intre noi

astfel de fraze banale?... Ce noti vrei s6-i dau pArlitului

t[u de protejat?

-7, dragdCosticd!.. '

- Apoi, dacd n-o fi gtiind nimic animalul!

- Ei, acum gi tu! zi cd nu gtie; parci el o si fie cel din-

tAi gi cel de pe urmd care si treacS fdrl sd stie"' Te rog,

dragd Costic6! dacd rdmAne bdiatul repetent ince un an, e

o nenorocire pentru familia lui - o familie dintre cele mai

bune - si pentru mine o mare mAhnire."

- A! irezistibild milogeald prieteneascd! zice Costic[;

ce bine gtii tu se porunceqti! Aide! si-gi fac hatArul 9i de

data asta... sd-i dau nepricopsitului 7.

::J.:e!_276

- Merci, dragi Costic5, mare pomand_ti faci!- Cum il cheamd?Eu caut repede_n buzunare scrisoarea d_rei Mari

Popescu. . . Nu e. .. Zic lui Costicd:- Un moment!

. $i ies ca din pugcd, sar in birje 9i alerg acasd... Acasd,scrisorica nicdieri... Fuga la d_ra popescul

_ - Prea gragioasa mea prietend, lucrul merge bine; amobtinut de la profesor nota doritl; decAt, acuma am nevoiesd stiu numele protejatului matale... Cum il cheam5 pet6nirul?

- !i-am scris numele in scrisoarea.mea.- Da, dar scrisoarea dumitale am rdtdcit_o acasd prin_

tre alte hArtii, si lucrul este urgent: ca si nu pierd vremeaciutAnd-o, am venit la d_ta... Cum il cheamE?

- Zdu, nu mai tiu minte, zice dragllasa mea amicl;pentru c5, drept sd_ti spun, madam preotescu, o bund pri_eteni a.mea, la care tiu foarte mult _ nu sunt in stare sd_irefuz nimica - m_a rmu,r ra mine si ., *u::fjrill,lTll;,lJ jl[rT"',1,lXT:profesor costic5 Ionescu, care tine foarte mult Ia d_ta si nue-n stare si_ti refuze nimic.

- Atunci, ce e de fdcut? zic.- Du-te d-ta Ia madam preotescu si intreab_o cum ilcheaml pe bliatul pe care mi l_a recomandat ca si ti_lrecomand d-tale.

- Sdrut mdnugigele!Si alerg la preoteasca

.. . Zic:- Madam preotescu, uite la ce am venit sd vd deran_jez: ati recomandat amicei mele d_rei Mari nopescu pe un