IMM-urile din Romania – situatia macroeconomica a Romaniei, evolutia IMM-urilor si performantele sectorului

IMM-urilor

Realizat de: Todescu NicolaeSerban Vlad

Tudurache IonutPuscas Aurel

Capitolul 1. Întreprinderile mici şi mijlocii şi rolul lor în economia contemporană

1.1. Definirea IMM-urilor

Categoria Întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puţin de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro şi/ sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro.

Intreprinderile micro, mici şi mijlocii (IMM) joacă un rol esenţial în economia europeană. Ele reprezintă o sursă de abilităţi antreprenoriale, inovare şi creare de locuri de muncă. În Uniunea Europeană extinsă la 25 de ţări, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură în jur de 75 de milioane de locuri de muncă şi reprezintă 99% din toate întreprinderile.

1.2. Caracteristici ale IMM-urilor Alegerea tipului de societate comerciala se face in momentul infiintarii

companiei, cand trebuie sa stabilesti in ce categorie te incadrezi microintreprindere, intreprindere mica sau mijlocie.

Ca IMM-ul sa fie functional, reprezentantii legali ai intreprinderii trebuie sa depuna o declaratie pe propria raspundere pentru a incadra firma in plafoanele de mai sus”, spune pentru startups.ro Oana Dasca, reprezentanta CNIPMMR (Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania).

Conform legislatiei in vigoare, IMM-urile trebuie sa aiba un numar mediu anual de salariati mai mic de 250. De asemenea, trebuie sa realizeze o cifra de afaceri anuala neta, echivalenta in lei, de pana la 50 de milioane de euro sau sa detina active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 de milioane de euro. Activele totale cuprind activele imobilizate, activele circulante si cheltuielile in avans.

In functie de numarul mediu anual de angajati si de cifra neta de afaceri sau de activele totale pe care le detin, IMM-urile se impart in trei categorii:

• Microintreprinderi: au pana la noua salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane de euro (echivalentul in lei).

• Intreprinderi mici: au intre 10 si 49 de angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau active totale de pana la 10 milioane de euro (echivalentul in lei).

• Intreprinderi mijlocii: au intre 50 si 249 de salariati si o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro (echivalentul in lei) sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 de milioane de euro.Companiile care nu se incadreaza in aceste criterii intra in categoria intreprinderilor mari.

1.3 Rolul IMM-urilor în economia bazata pe cunostinte (definitie, caracteristici, principii).

Economia bazată pe cunoştinţe reprezinta economia bazată în mod direct pe producţia, distribuţia şi utilizarea cunoştinţelor şi informaţiilor.

Trăsăturile fundamentale ale economiei bazate pe cunoştinţe: - primordialitatea cunoştinţelor, cea ce înseamnă ca acestea să aibă un input mai important decât capitalul tangibil;- activitatea se concentrează pe tratarea informaţiilor şi pe producerea de bunuricunoştinţe;- fundamentarea activităţii economice se face pe resurse intangibile;- asimilarea capitalului intangibil ca pe un capital special, care, de regulă, nu se

poate poseda în exclusivitate şi care poate fi preluat şi reutilizat;- preponderenţa echipamentelor şi produselor simbolice ( ca, de pildă, cardurile,comerţul electronic, pachetele de programe pentru calculator, etc);- creşterea ponderii serviciilor şi a formelor de asociere, precum şi multiplicareacolaborărilor cu întreprinderile mici;- dispariţia treptată a frontierelor şi diminuarea impactului distanţelor geografice;- comprimarea timpului de inovare, transformarea inovaţiei dintr-o străfulgerare

de idei, într-o activitate continuă de producere de idei;- reconsiderarea locului şi rolului posesorilor de cunoştinţe, aceştia urmând să fietrataţi ca fiind valoarea cea mai mare etc. Cerinţele materializării conceptului de economie bazată pe cunoştinţe: - identificarea, cât mai deplină, a acestor trăsături şi conştientizarea oamenilor că

ele dacă nu sunt încă prezente, apariţia lor este iminentă;- modelarea culturii organizaţionale spre asimilarea, implementarea şi

transformarea lor în avantaj competitiv;- reevaluarea personalului în această perspectivă şi crearea cadrului

organizaţional şi motivaţional pentru a transforma valorile existente în avantaj competitiv;

- regândirea şi remodelarea strategiilor şi obiectivelor strategice către aceste ţinte, Omenirea se află în faza trecerii la un nou tip de economie, economie bazată

pe cunoştinţe. Principala sa componentă o constituie firma bazată pe cunoştinţe. Evoluţiile de până acum şi analizele specialiştilor demonstrează că prototipul firmei bazate pe cunoştinţe este întreprinderea mică şi mijlocie:

ce încorporează tehnică şi tehnologie de vârf. în care lucrează un număr redus de persoane, dar cu o pregătire ridicată. ale cărei principală resursă şi vectorul dezvoltării le constituie

cunoştinţele.Firma bazată pe cunoştinţe este, de regulă: de dimensiuni mici, având drept

caracteristici definitorii: avantaj competitiv fundamentat pe cunoştinţe, creativitate, flexibilitate şi dinamism ridicate, capacitate mare de a învăţa şi utiliza cunoştinţele noi şi de a genera valoare adăugată.

Capitolul 2. Cadrul macroeconomic din Romania si dinamica sectorului IMM-urilor din Romania

2.1. Evoluția principalilor indicatori macroeconomici din România în perioada 2008-2012

Sursa: Comisia Națională de Prognoză, Proiecția principalilor indicatori macroeconomici - prognoza de toamnă 2012; Comunicate INS 2013; Raport BNR privind Investițiile Străine Directe 2012

2.2. Schimbări survenite în dimensiunea și structura sectorului IMM-urilor dupa criza economica

In ultimii ani situația IMM-urilor din România s-a îmbunătățit, performanțele acestora sunt departe de a atinge vârful de glorie dinaintea crizei. Datele analizate în cadrul raportului, chiar dacă indică o ușoară revenire în zona pozitivă a principalilor  indicatori, ne arată că IMM-urile din România se află într-un moment de răscruce, cu o stabilitate fragilă care se manifestă diferențiat la nivelul claselor de mărime și al sectoarelor de activitate economică sau de la o regiune la alta.

Criza generalizată care a forțat întreprinderile românești să evolueze într-un mediu economic neprietenos, caracterizat de dezechilibre structurale, de instabilitatea regimului fiscal și de un sistem bancar reticent la creditarea firmelor mici a lasat urme adânci, care vor avea efecte pe termen lung.

Impactul crizei economice asupra IMM-urilor s-a soldat cu pierderi de circa 14% în numărul de firme şi 13% în numărul de angajaţi.

Scăderea apetitului pentru iniţierea afacerilor s-a suprapus peste deciziile multor întreprinzători de a-şi sista activitatea firmelor, începând din 2009 şi continuând în anii următori.

Primul interval a fost caracterizat de creșterea constantă a numărului de firme, astfel încât în anul de vârf 2008 s-a atins valoarea maximă de 485.417 IMM, respectiv cu cca. 50% mai multe față de anul 2003. Odată cu instalarea crizei economice, în anul 2009, pentru prima dată după o perioadă relativ lungă de creștere neîntreruptă, numărul de IMM active a scăzut cu circa 5% faţă de anul anterior. Tendința descrescătoare s-a accentuat în anul 2010, când numărul de IMM active economic a scăzut cu alte 8 procente față de anul anterior, ajungând la 423.236.

Pe acest fond deficitar al populaţiei de întreprinderi active, tendinţele demografice din perspectiva creării de noi firme sunt îngrijorătoare. Ultimele date statistice de la Registrul Comerţului, arată o dinamică negativă a noilor înmatriculări de noi agenţi economici, numărul acestora fiind cu 5% mai mic în 2012 decât în 2011 şi cu 30% mai redus în trimestrul I 2013, faţă de trimestrul I 2012.

Capitolul 3. Performanțele economice și financiare ale întreprinderilor mici și mijlocii

3.1. Imm-urile si Indicatorii de performanță economică

Eficienţa economică a IMM-urilor poate fi exprimată cu ajutorul mai multor indicatori economici, dintre care cel mai relevant este productivitatea muncii, definită ca raportul între cifra de afaceri şi numărul de angajaţi. Nivelul productivităţii muncii şi indicele de creştere a acesteia depind de o serie de factori de influenţă, așa cum sunt numărul şi nivelul de calificare a personalului și nivelul tehnologic al proceselor de producţie şi organizatorice din firme. În multe cazuri, reducerea numărului de angajaţi este un factor direct de influenţă pentru creşterea productivității, însă rezultatele pozitive pot fi aşteptate numai dacă restructurarea este însoțită de pregătirea și calificarea personalului ca și de înnoirea factorilor tehnologici.

Evoluţiile din ultimii ani ale numărului mediu de salariați, din IMM-urile din România, au fost determinate în primul rând de dificultățile crizei economice și s-au soldat cu reduceri mai degrabă conjuncturale decât strategice. În același timp, diminuarea numărului de salariați din IMM-uri a avut loc concomitent cu

reducerea cifrei de afaceri, având ca rezultat scăderea performanțelor IMM-urilor în intervalul 2009-2010, cu o ușoară revenire în 2011.

3.1.1. Cifra de afaceri și productivitatea muncii

IMM-urile contribuie cu mai mult de 58% la volumul total al cifrei de afaceri din economia non-financiară.În ceea ce privește repartizarea cifrei de afaceri între cele trei clase de mărime ale IMM, se observă ponderi apropiate, microîntreprinderile având totuși un aport mai redus față de întreprinderile de dimensiune mai mare. Această caracteristică a IMM-urilor din România se păstrează de mai mulți ani, cu mențiunea că, în 2011, clasa întreprinderilor mici și-a crescut ponderea în cifra de afaceri totală.

Cifra de afacereri in IMM pe clase de marime

IMM-urile sunt importante în economie pentru contribuția la crearea Produsului Intern Brut, însă în ultimii ani marcați de efectele crizei economice sunt tot mai mult apreciate ca principal generator de locuri de muncă la nivel european.

Numărul mediu de salariați pe o întreprindere la nivelul IMM-urilor este de 5,8 în România, mai mare față de media europeană de 4,2. Pe fiecare clasă de întreprinderi situația se prezintă astfel: în microîntreprinderi numărul mediu de salariați/ întreprindere este de 2,1; în întreprinderile mici media este de 19,6 salariați/întreprindere; în întreprinderile mijlocii sunt 101,7 salariați/întreprindere.

Pe sectoare de activitate, în Industrie se regăsește cel mai mare număr de salariați/întreprindere (14,2); în construcții există 7,7 salariați/întreprindere; în

Agricultură 5,9 salariați/ întreprindere; iar valorile medii cele mai reduse sunt în Servicii (4,5) și Comerț (4,2) salariați/întreprindere.

Valoarea medie a productivității muncii în IMM-uri, calculată prin cifra de afaceri medie pe un angajat este de 233.434,2 de lei, față de valoarea productivității muncii din întreprinderile mari care este de 323.215,4 de lei.

3.1.2. Profitabilitatea

Profitabilitatea este un alt indicator de evaluare a eficienței întreprinderilor, care măsoară contribuția personalului la realizarea performanțelor economice și financiare.

Eficiența IMM-urilor din România, din perspectiva raportului între valoarea profitului obținut și numărul mediu de salariați în 2011, a avut o valoare medie de 11.583,5 lei/salariat.

Analiza datelor de bilanț pentru cele trei clase de mărime și în sectoarele principale de activitate relevă următoarele aspecte generale: - Situația cea mai favorabilă apare în cazul microîntreprinderilor, care au cea mai mare valoare de profitabilitate per angajat la nivelul întregii clase, respectiv de 127% valoarea medie per IMM; - Întreprinderile mici au o cotă de profitabilitate per salariat de 90% comparativ cu valoarea medie, iar cele mijlocii de numai 83%; - Cea mai mare contribuție la profit o are personalul din întreprinderile cu activitate în Agricultură, care asigură o rată a profitabilității de două ori mai mare față de media pe IMM (25.219,5 lei/salariat); - IMM-urile din Construcții au cea de-a doua valoare a profitabilității (13.104 lei/salariat) între sectoarele economice; - În Servicii și Comerț s-au înregistrat valori apropiate de medie, respectiv 12.191 lei/salariat și 11.660 lei/salariat; - Sub aspectul profitabilității, IMM-urile din Industrie dovedesc cele mai slabe performanțe cu un nivel de numai 8.410 lei/salariat. Analiza celor doi indicatori de performanță, care evidențiază valori contradictorii la nivelul aceleași clase sau sector, dezvăluie situația precară a întreprinderilor mici și mijlocii din România sub aspectul eficienței și competitivității lor. În pofida vulnerabilităților care le împiedică dezvoltarea susținută, IMM-urile românești se orientează mai degrabă conjunctural într-un mediu de afaceri instabil și nepredictibil, fără să își asigure consolidarea poziției pe piață.

Din ansamblul IMM-urilor, se disting întreprinderile din Agricultură care se configurează ca un segment stabil sub toți indicatorii chiar dacă la valori mici față

de potențial, fiind singurele firme cu tendințe de evoluție constant pozitivă pe termen mediu.

3.2 Finantarea IMM-urilor

Pentru ca întreprinzătorii să înregistreze performanţe economice care să le asigure competitivitatea şi longevitatea pe piaţa comunitară, trebuie ca ei să beneficieze de susţinere financiară care să le permită să-şi pregătească personalul, să facă investiţii în scopul modernizării şi retehnologizării utilajelor din dotare, să aibă acces la informaţii de ultimă oră din toate domeniile de interes. Accesul la sursele de finanţare reprezintă un factor major de dezvoltare şi creştere pentru sectorul IMM, deoarece influenţează capacitatea acestora de investire.

Principalele modalităţi de a facilita accesul la finanţare al IMM-urilor sunt următoarele:

- îmbunătăţirea accesului la creditele bancare;- participarea firmelor la programe de finanţare nerambursabile (granturi); - dezvoltarea schemelor de microfinanţare;- facilitatea accesului pentru investiţii de capital prin participarea firmelor la

fondurile de investiţii; - dezvoltarea unui sistem de garantare a creditelor la nivel naţional regional şi

local; a. Accesul la credite bancare Atitudinea majorităţii băncilor comerciale faţă de IMM-uri s-a modificat

considerabil în ultimii anii, evoluând de la ezitare şi chiar respingere către un real interes pentru finanţarea acestui sector al economiei. Deşi oferta băncilor a crescut considerabil, procentul de finanţare al IMM-urilor prin credite se menţine încă scăzut. Această situaţie poate fi explicată prin cerinţele colaterale pe care majoritatea firmelor mici şi mijlocii nu le pot asigura, dar şi prin incapacitatea managerilor de a furniza documentele necesare, incluzând planul de afaceri cerut de instituţiile de credit.

b. Dezvoltarea schemelor de microfinanţare Accesul redus al IMM-urilor la creditele bancare a condus la creşterea

importanţei surselor de microfinanţare. O altă sursă de microfinanţare o reprezintă cooperativele de credit, a căror

funcţionare este autorizată prin hotărâri guvernamentale.

c. dezvoltarea fondului de credite garantate pentru IMM-uri

Proporţia redusă a creditelor acordate IMM-urilor se explică nu numai prin costurile ridicate ale creditelor cât, mai ales, prin capacitatea redusă a acestor firme de a furniza garanţiile cerute de către bănci. Această condiţie este chiar mai restrictivă pentru IMM-urile nou înfiinţate sau pentru acelea care au aplicat prima dată pentru un credit.

d. fondurile de investiţii Cadrul legislativ din România permite crearea fondurilor deschise de investiţii,

care sunt capitalizate din diferite surse, incluzând principalele instituţii financiare internaţionale (BERD, FMI, etc.). Operaţiunile tipice ale fondurilor de investiţii constau în identificarea, analiza firmelor şi finanţarea acelora care sunt considerate a fi de succes pe termen scurt şi mediu, prin participarea la capitalul social al firmelor respective.

Sursa: ANIMMC

Concluzii

Guvernul României recunoaşte importanţa sectorului IMM ca bază pentru dezvoltarea economiei moderne, dinamice. IMM-urile au abilitatea de a răspunde în mod flexibil pe pieţe puternic competitive şi să se adapteze rapid la schimbările structurale şi ciclice ale economiei globale.

În condiţiile persistenţei crizei economice globale, se impun mai mult ca oricând măsuri guvernamentale strategice şi acţiuni coordonate pentru susţinerea întreprinderilor active economic în competiţia tot mai acerbă pe piaţa unică a Uniunii Europene, cât şi pentru stimularea afacerilor şi înfiinţarea de noi firme.

Alinierea politicilor naţionale la cadrul european de sprijin pentru IMM şi antreprenoriat este imperios necesară având în vedere că IMM-urile din România concurează cu companiile europene pe o piață comună - piața internă a Uniunii Europene - în condiţii egale de exigenţă a standardelor.