UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU“

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA

ÎN

ARHITECTURĂ

- rezumat -

conducător științific: prof. dr. arh. Daniela Rădulescu-Andronic

autor: arh. Oana Andreea Căplescu

2011

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 2

arh. Oana Andreea Căplescu

C U P R I N S U L T E Z E I

1. INTRODUCERE pg. 1

1.1. Context tehnic și cultural ______________________ pg. 3

1.2. Necesitatea studiului ______________________ pg. 7

1.3. Structura cercetării ______________________ pg. 8

2. TRASAREA FENOMENULUI pg. 11

2.1. Schimbarea de paradigmă ______________________ pg. 13

2.1.1. Reducționism ______________________ pg. 13

2.1.2. Complexitate ______________________ pg. 14

2.2. Repere din arhitectura premergătoare revoluției digitale _______________________pg. 15

2.2.1. Frederick Kiesler ______________________ pg. 15

2.2.2. Zaha Hadid ______________________ pg. 17

2.3. Continuum digital ______________________ pg. 18

2.4. Concluzii ______________________ pg. 20

3. ELEMENTE DESPRE NOILE MEDIA pg. 23

3.1. Ce sunt noile media ______________________ pg. 25

3.1.1. Definiri din dicționare ______________________ pg. 25

3.1.2. Definiri din wikipedia ______________________ pg. 25

3.1.3. Descrierea noilor media ______________________ pg. 27

3.2. Principiile noilor media ______________________ pg. 28

3.2.1. Principiul general ______________________ pg. 28

3.2.2. Reprezentare numerică ______________________ pg. 28

3.2.3. Modularitate ______________________ pg. 28

3.2.4. Automatizare ______________________ pg. 29

3.2.5. Variabilitate ______________________ pg. 29

3.2.6. Transcodificare ______________________ pg. 31

3.3. Cu ce diferă noile media de media tradiționale ______________________ pg. 32

4. IMAGINEA DE ARHITECTURĂ pg. 35

4.1. Ce reprezintă imaginea de arhitectură ______________________ pg. 37

4.2. Sinteza reprezentărilor de arhitectură ______________________ pg. 38

4.2.1. Perspectiva ______________________ pg. 38

4.2.2. Camera obscura și fotografia ______________________ pg. 39

4.2.3. Arta abstractă ______________________ pg. 40

4.2.4. Arta conceptuală ______________________ pg. 40

4.2.5. Secolul XX – modernismul ______________________ pg. 41

4.2.6. Secolul XX – complexitatea ______________________ pg. 42

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 3

arh. Oana Andreea Căplescu

4.3. Imaginea de arhitectură – construcție media ______________________ pg. 43

4.3.1. Imaginea iconică ______________________ pg. 43

4.3.2. Principiile imaginii de arhitectură ______________________ pg. 44

4.3.3. Imaginea alcătuită prin metode digitale ______________________ pg. 44

4.4. Reconsiderarea statutului imaginilor arhitecturale ______________________ pg. 46

4.4.1. Considerente de ansamblu ______________________ pg. 46

4.4.2. Reprezentare numerică ______________________ pg. 47

4.4.3. Modularitate ______________________ pg. 47

4.4.4. Automatizare ______________________ pg. 48

4.4.5. Variabilitate ______________________ pg. 48

4.4.6. Transcodificare ______________________ pg. 48

4.4.7. Schimbarea imaginii de arhitectură – sinteză ______________________ pg. 49

4.4.8. Ce implicații au transformările asupra arhitecturii ______________________ pg. 50

4.4.9. Concluzii ______________________ pg. 53

5. ARHITECTURA ÎN MEDIUL DIGITAL pg. 55

5.1. Ce este arhitectura digitală ______________________ pg. 57

5.1.1. Definire ______________________ pg. 57

5.1.2. Zona de studiu ______________________ pg. 58

5.2. Primele abordări ______________________ pg. 60

5.2.1. Marcos Novak ______________________ pg. 60

5.2.2. UN Studio ______________________ pg. 62

5.2.3. Reiser + Umemoto ______________________ pg. 64

5.2.4. Greg Lynn – FORM ______________________ pg. 66

5.2.5. NOX ______________________ pg. 68

5.3. Trasarea tendințelor recente (anii 2000) ______________________ pg. 70

5.3.1. Contemporary Architectural Practice ______________________ pg. 70

5.3.2. Emergent ______________________ pg. 71

5.3.3. Jerry Tate Architects ______________________ pg. 72

5.3.4. KOL/MAC LLC ______________________ pg. 73

5.3.5. P-A-T-T-E-R-N-S ______________________ pg. 73

5.4. Tipuri de procese ale design-ului digital ______________________ pg. 74

5.4.1. Tehnici formative ______________________ pg. 74

5.4.2. Tehnici generative ______________________ pg. 74

5.4.3. Tehnici bazate pe optimizare ______________________ pg. 75

5.5. Limbajul arhitecturii digitale ______________________ pg. 76

5.5.1. Variabilitate și programabilitate ______________________ pg. 76

5.5.2. Continuitate și complexitate ______________________ pg. 76

5.5.3. Concluzii ______________________ pg. 77

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 4

arh. Oana Andreea Căplescu

6. NOILE MEDIA ÎN ARHITECTURĂ pg. 79

6.1. Media, arhitectura și spațiul public ______________________ pg. 81

6.1.1. Viziunea ______________________ pg. 81

6.1.2. Abordări ______________________ pg. 82

6.2. Imagini dimanice în spațiul urban – scurt istoric ______________________ pg. 84

6.2.1. Primele semne ______________________ pg. 84

6.2.2. Spectacolul nopții ______________________ pg. 85

6.2.3. Întrebări deschise ______________________ pg. 86

6.3. Ecrane urbane ______________________ pg. 87

6.3.1. Definire ______________________ pg. 87

6.3.2. Tehnologie ______________________ pg. 87

6.3.3. Utilizări ______________________ pg. 88

6.3.4. Evoluție ______________________ pg. 90

6.4. Fațade media ______________________ pg. 91

6.4.1. Definire ______________________ pg. 91

6.4.2. Stadiile evolutive ______________________ pg. 93

6.4.3. Clasificări – generalități ______________________ pg. 94

6.4.4. Tehnologie de afișare – display ______________________ pg. 95

6.4.5. Fațada media în raport cu transferul de lumină interior/exterior______________ pg. 99

6.4.6. Spațialitatea suprafeței de afișare ______________________ pg. 100

6.4.7. Integrare constructivă ______________________ pg. 100

6.4.8. Durabilitate ______________________ pg. 100

6.4.9. Temporalitate ______________________ pg. 101

6.4.10. Proprietățile imaginilor ______________________ pg. 101

6.4.11. Relaționarea conținutului media la arhitectură ______________________ pg. 103

6.4.12. Relaționarea conținutului media la sfera socială ______________________ pg. 103

6.4.13. Concluzii ______________________ pg. 104

6.5. Media arhitectură ______________________ pg. 106

6.5.1. Definire ______________________ pg. 106

6.5.2. Realities:united ______________________ pg. 107

6.5.3. Lab[au] – Laboratory for architecture and urbanism__________________ pg. 116

6.5.4. Ag4 Mediatecture company © ______________________ pg. 119

6.5.5. ART+COM și Atelier Bruckner ______________________ pg. 125

6.5.6. Caracteristicile media arhitecturii ______________________ pg. 127

6.5.7. Aplicații ______________________ pg. 127

6.6. Problema conținutului de media ______________________ pg. 127

6.6.1. Mediul este mesajul? ______________________ pg. 127

6.6.2. Dramaturgia pentru media arhitectură ______________________ pg. 128

6.6.3. Personalizare ______________________ pg. 129

6.6.4. Concluzii ______________________ pg. 129

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 5

arh. Oana Andreea Căplescu

6.7. Tehnici și efecte ______________________ pg. 130

6.7.1. Design parametric ______________________ pg. 130

6.7.2. Lumina – mijloc de comunicare ______________________ pg. 131

6.7.3. Proiecții video mapate ______________________ pg. 131

6.7.4. Efecte spațiale ______________________ pg. 131

6.7.5. Concluzii ______________________ pg. 133

7. CONCLUZII pg. 137

7.1. Cum a reacționat arhitectura la noile media ______________________ pg. 139

7.2. Prognoze ale evoluției ______________________ pg. 143

ANEXĂ: STUDII DE CAZ – FAȚADE MEDIA ______________________ pg. 145

BIBLIOGRAFIE ______________________ pg. 199

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 6

arh. Oana Andreea Căplescu

REZUMAT

Lucrarea este o investigare a modurilor în care dezvoltarea noilor media atinge domeniul

arhitecturii, de la aspecte estetice cum sunt prezentările propunerilor arhitecturale sau

reprezentările unor lucrări realizate până la integrarea de noi media în arhitectură.

Practica de arhitectură s-a modificat considerabil în ultimii 30 de ani, iar unul din factorii

acestei transformări consider a fi emergența noilor media, sau mai bine zis dezvoltarea puterii

de calcul a computerelor asociată cu propagarea rețelelor de telecomunicații.

Studiul începe cu o scurtă paralelă între perioada actuală și perioada anilor 1920 subliniind

rezonanța pe care au avut-o transformările formale aduse de suprematismul rus, avantgarda

fotografiei și cinematografiei, arhitectura și grafic design-ul modernist. Majoritatea

transformărilor artistice din acea perioadă pot fi puse în relație directă cu teoriile „la modă”

din sfera științifică (chimie, fizică, psihologie și psihanaliză, biologie etc.) și anume teoriile

reducționiste. În mod asemănător, sfârșitul de secol XX și începutul secolului XXI se află sub

semnul teoriilor complexității, al desprinderii de linearitate și îmbrățișarea „haosului”.

Lucrări premergătoare revoluției digitale precum studiile lui Frederick Kiesler, teoriile și

realizările lui Buckminster Fuller sau investigațiile grupului Archigram precum și mai

recentele lucrări și studii de la Zaha Hadid dovedesc că și în cazul arhitecturii este valabilă

afirmația lui Gillez Deleuze că mașinile sunt întîi sociale și abia apoi sunt tehnice. Cu alte

cuvinte, transformările din arhitectură au fost întâi căutate, dorite și imaginate, iar

tehnologiile digitale sunt doar mijloacele de realizare ale acestora, ele venind în sprijinul

găsirii acestor răspunsuri, fiind doar catalistul transformărilor începute la sfârșitul secolului al

XX-lea. Întroducerea tehnologiilor digitale în lumea arhitecturii are două aspecte majore:

întâi, oferă metode noi de investigare a limbajului arhitecturii, punând la dispoziție

mijloacele virtuale de modelare și explorare; și în al doilea rând, face posibilă transpunerea în

informație de design (și deci de fabricare) a unor familii de forme greu controlabile care

înainte erau doar parțial imaginate. Mai bine zis, a deschis drumuri noi în proiectarea și

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 7

arh. Oana Andreea Căplescu

execuția construcțiilor, oferind mijloacele pe care vizionarii le căutau încă din anii 1920,

ajutând astfel arhitectura să răspundă (și sa fie în pas) cu noile paradigme.

În acest context, dezvoltarea noilor media nu putea să nu afecteze sfera arhitecturii. Noile

media sunt un rezultat al revoluției digitale, pot fi considerate învelișul estetic al acesteia,

având astfel influențe puternice asupra oricăror domenii sensibile la vizual. Dar pentru

identificarea acestor influențe trebuie întâi definite și înțeles limbajul noilor media.

Suferind diferite asocieri și definiri în ultimii 20 și ceva de ani, noile media reprezintă în

acest moment orice formă de comunicare în masă în variantă digitizată. În mod uzual, noile

media sunt asociate cu Internetul, site-urile Web, multimedia, jocurile pe calculator,

realitatea virtuală, animațiile pe calculator, instalațiile interactive, infețele om-calculator și

mai nou cu cinematografia 3D, rețelele de socializare, tabletele și smart-phones.

În 2003 profesorul Lev Manovich a publicat The Language of New Media în care a enunțat

principiile noilor media: reprezentare numerică, modularitate, automatizare, variabilitate și

transcodificare iar din toate acestea rezultă o caracteristică unică și inedită a culturii actuale –

programabilitatea. Noile media sunt de fapt rezultatul punerii la un loc al digitizării cu

puterea de calcul, sau mai bine zis, media au devenit „noi” atunci când informația digitală a

început să fie supusă operațiilor permise de calculator, când a devenit manipulabilă

algoritmic. Deși arată ca media tradiționale, aceasta e numai aparență, noile media se

folosesc de vechile media ca bază de pornire, ca suport, dar sunt mai preocupate de felul în

care mesajul lor este transmis, manipulat și accesat.

În arhitectură, imaginea are o poziție privilegiată, iar din acest motiv transformările din media

influențează modurile de reprezentare ale arhitecturii și au implicații atât de profunde încât

ajung să-și lase amprenta asupra procesului de creație. Se poate afirma că noile media au

afectat chiar gândirea arhitecturală (cum vedem arhitectura, ce așteptăm de la ea și cum ne

relaționăm la spații). Această racordare a manifestărilor arhitecturii la noile paradigme ale

dinamismului, variabilității și complexității a fost pregătită de-a lungul istoriei prin însăși

evoluția imaginilor de arhitectură ce au obținut statutul de construcții media.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 8

arh. Oana Andreea Căplescu

Uneori o imagine este tot ceea ce există despre arhitectură, imagine ce stârnește discuții în

publicații, dezbateri și polemici, fără nici o intenție de a fi construită; sau o propunere

nerealizată ce încă mai conține tot idealismul inițial în forma sa intactă, nealterată de

realitatea execuției, al folosinței zilnice și uzurii în timp. Imagini realizate înainte sau după

șantier pot fi atât de puternice încât ajung iconice, devin noua „realitate”, iau statutul de

autenticitate, de reper, iar clădirea în sine (ce poate suferi modificări în timp, inaccesibilitate

sau chiar desființare) ramâne ca o parte anexă imaginii, doar o versiune a acesteia.

Astfel de imagini sunt cu adevărat iconice fiindcă ele numai sunt reprezentări ale arhitecturii,

au devenit însăși arhitectură. Suntem formați de astfel de imagini, din timpul școlii, dacă nu

chiar de înainte și ne relaționăm la ele.

Dezvoltarea tehnologică a adus cu sine hibridizarea, după cum afirma criticul cultural Paul

Virilio, iar la nivelul imaginii arhitecturale hibridizarea nu a operat doar la nivelul strategiilor

de design formal, dar însăși asupra înțelesurilor imaginii de arhitectură.

Stratul superior, vizibil și concret al imaginii arhitecturale este învelișul exterior pentru alte

două medii ce alcătuiesc substratul acesteia – cel al simbolismului limbajului programator și

apoi cel al intenției generatoare, al gândului arhitectural.

Metodele digitale au destabilizat în esență statutul obiectului-imagine arhitectural. Nu este

prima dată când o astfel de ruptură apare, în cadrul culturii vest-europene momente similare

pot fi considerate trecerea de la Bizanț la reprezentarea carteziană în secolul al XV-lea sau

apariția fotografiei la sfâșitul secolului XIX. Estetica imaginii de arhitectură trebuie

reconsiderată în urma acestor transformări, fiindcă însăși materialitatea arhitecturii e pusă

acum sub semnul întrebării. Dar dacă expresia arhitecturală este prezentă drept cod, ca limbaj

de programare (set de instrucțiuni/comenzi) atunci expresia arhitecturală a noilor media este

în același timp cod, imagine pe ecran și obiect tridimensional virtual. Indiferent de realizarea

fizică, materială a obiectului (în mod analog sau robotizat) metoda nu este esențială

înțelegerii conceptului. Ce trebuie însă reținut din aceasta este nu doar colapsul definițiilor

formale convenționale, ci o privire extinsă a producției arhitecturale ca parte a unui

continuum procesual.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 9

arh. Oana Andreea Căplescu

Imaginea de arhitectură produsă odată cu anii 1990 prezintă trei aspecte relaționate la statutul

său :

- efectul reductiv al instrumentelor asupra formulării problemelor și al

soluțiilor, incluzând aspectele predictive,

- implicațiile ontologice ale materialului digital,

- noțiunea de dezvoltare variabilă.

Dacă arhitectura este acum nesigură, instabilă, accidentală și întâmplătoare se datorează

imaginii sale, care odinioară era percepută ca fiind fixă, manifestând acum diferențiere și

schimbare. Actualmente, sfera digitală este o interfață între percepție și expresie. Prin

integrarea noilor media, în special a programelor de modelare și animație, este posibil să

vedem gesturile de design nu ca procese ce fac parte dintr-un continuum mai mare, ci ca

puncte de capăt în ele însele.

Imaginea de arhitectură, așa cum este folosită în explorările design-ului, nu este doar cu rol

descriptiv; ea este construită, chiar dacă într-o lume abstractă și imaterială. Procesul a devenit

parte din imagine, până la punctul în care se poate susține că imaginea arhitecturală este

codul, sau cu alte cuvinte, este o secvență ecranizată a programului însuși. În același timp,

tehnologiile digitale au sporit realitatea sau experiența actuală cu lumi noi, conceptuale.

Efectul cumulat al dezvoltării programelor pentru vizualizare și reprezentare este că

majoritatea imaginilor din jurul nostru sunt foarte stilizate și rafinate. Devin din ce în ce mai

conceptuale și mai depărtate de realitate. Oarecum este firesc având în vedere că și cele mai

simple telefoane mobile pot face fotografii, că oricând vrem avem la dispoziție unelte de

reprezentare fidelă a realității.

Simularea este o necesitate acum pentru a extinde imaginația și pentru a testa idei. Relația

tradițională „funcțiune-formă-structură” este urmată de secvența „informație-reprezentare-

interacțiune”.

Noile media au facilitat nașterea unei forme inedite de arhitectură – arhitectura digitală, o

arhitectură ce se folosește de calculator (modelare, simulare sau realizarea de imagini-

randări) pentru a construi atât forme/volume virtuale cât și fizice.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 10

arh. Oana Andreea Căplescu

Analiza arhitecturii digitale, adică a acelor manifestări ale arhitecturii direct în sfera noilor

media am realizat-o prin studii de caz, împărțite în două zone: întâi, primele experimente în

noul mediu și apoi, dezvoltări ale arhitecturii digitale în anii 2000. Concluzia acestor analize

fiind necesitatea reconsiderării poziției arhitectului în realizarea unei lucrări precum și a

felului în care arhitecții sunt formați. Începând cu Marcos Novak, UN Studio, Reiser +

Umemoto, Greg Lynn si NOX, arhitectura avangardistă din sfera digitală primește atât baza

teoretică atât de necesară la începutul oricărei perioade de căutări și experimente precum și

direcții inedite de explorat. Explozia tehnologică și propagarea calculatoarelor în aproape

toate practicile de arhitectură duc la un volum imens de producții digitale arhitecturale la

începutul anilor 2000. Cu toate că numărul lor a crescut extraordinar, modurile de abordare

(și interogare critică) a noii tehnologii nu s-au diversificat la fel de mult. Multe birouri în

vogă nu fac altceva decât explorări formale, în același fel în care o făceau și la începutul

anilor ’90 doar că acum au mai mult curaj în a propune volumetrii complexe (sau, mai corect

spus, complicate) fiindcă tehnologia le face aproximativ ușor de executat fără a căuta un mod

cu adevărat inovator de a folosi capacitățile computaționale.

Birouri de arhitectură precum Contemporary Architectural Practice (CAP) condus de Ali

Rahim, Emergent, Jerry Tate Architects, Kol/Mac LLC sau P-A-T-T-E-R-N-S aduc abordări

noi, inedite și propun un limbaj al variabilității și complexității punând accentul pe proces și

design-ul digital transformând conceptul de formă în cel de formare.

Concepte de baza în teoria design-ului precum reprezentare sau tipologii sunt transformate și

apar concepte precum morfogeneză, design generativ sau de optimizare, materializare sau

producție. Într-o oarecare măsură transformările actuale din arhitectură pot fi asemanate cu o

variantă digitală a mișcării Arts & Crafts, trecându-se de la realizarea produsului finit la

realizarea întregului design.

Datorită tehnicilor digitale de design, arhitecții sunt puși în poziția de maeștrii constructori,

fiind complet implicați în producerea construcției (în mare măsură asemănător constructorilor

medievali), interferând cu discipline externe arhitecturii – precum știința materialelor sau

CAM (Computer Aided Manufacturing) pentru controlul fabricării componentelor și al

realizării construcției.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 11

arh. Oana Andreea Căplescu

Implicațiile transformării relației dintre arhitect și mijloacele de producție constau într-o

modificare a felului de asumare a responsabilității, arhitecții trebuind să reinvestească timp în

a înțelege pe deplin toate aspectele practicii lor digitale, de la turnarea metalului până la

inginerie robotică. Aceasta înseamnă că modul de formare al arhitecților trebuie să sufere

modificări, pentru a include pregătire în cum se fabrică și cum funcționează lucrurile.

Urmărind evoluția legăturii dintre noile media și arhitectură, în capitolul de final am

investigat, tot prin analiza studiilor de caz, inserarea de media în arhitectură, plecând de la

ecranele urbane, studiind fenomenul fațadelor media și finalizând cu media arhitectura și

spațiile hibride ale acesteia. Întrebarea esențială în aceste cazuri este: cum proiectăm atunci

când unele suprafețe devin afișaje electronice? Răspunsurile date de diverse ateliere de

proiectare sunt extrem de variate dar, în toate cazurile transpare o preocupare deosebită

pentru conținutul de media pe care aceste afișaje îl transmit și relația acestui conținut la

spațiul în care este diseminat.

Orașul a devenit un melanj de arhitectură și media, ecrane de tot felul se suprapun peste

clădiri, spații publice sau private, în pavaje, în interioare, informația circulă constant și este

afișată electronic într-o mulțime de feluri (TV, calculatoare, tablete, telefoane mobile,

panouri de informare, ecrane urbane, fațade media). Spațiul fizic devine augmentat, straturi

de informație se așează peste aproape orice; orașul a primit o infuzie de media.

„Nu este un lucru complet nou de a avea o abundență de informație în spațiul fizic (urban),

acesta a fost de mult timp augmentat cu imagini, grafică și text. Ce este însă nou este

rezultatul obținut din înlocuirea acestora cu mijloace de afișare electronică ce fac posibilă

combinarea de imagini, grafică și text rezultând imagini dinamice și posibilitatea de a

schimba conținutul în mod constant” – Lev Manovich „The poetics of urban media surfaces”,

Special Issue #4: Urban Screens: Discovering the potential of outdoor screens for urban

society, 2006 - http://firstmonday.org/htbin/cgiwrap/bin/ojs/index.php/fm/issue/view/217

(accesat în februarie 2011).

Problema ridicată ar fi: dacă avem o nouă tehnologie la dispoziție de a crea imagini dinamice

o folosim doar pentru publicitate? În ce măsură facem artă din ea? Se poate găsi un echilibru

între sfera culturală și cea publicitar-comercială în ceea ce privește prezența în spațiul public?

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 12

arh. Oana Andreea Căplescu

Astfel de întrebări și multe altele au fost ridicate de la prima conferință privind ecranele

urbane; părerile sunt împărțite, dar ce se poate afirma cu siguranță este că această tehnologie

este folosită de multe domenii care operează cu spațiul public, iar răspunsul este variabil și

contextual, sau mai bine zis, depinde de la caz la caz și nu există un răspuns universal valabil.

În urma dezbaterilor (ale căror rezumate se găsesc în diferite articole publicate on-line

sau tipărit) se desprind totuși câteva concluzii:

- Mediul este mesajul. Niciodata nu a fost mai evident decât acum cât adevăr

conține afirmația făcută de Marshal McLuhlan. Fațadele media conțin

mesajul în sine, în tehnologia alcătuirii lor, în modul de operare1 mesajul ce

se alătură conținutului media transmis. Orice analiză și critică asupra

fațadelor media trebuie să se facă în același timp conținutului transmis, cât și

modului în care este transmis. Nu pot fi separate, ele lucrează împreună la

transmiterea mesajului, sunt intim legate și interdependente. Cea mai mare

greșeală este a ne lăsa orbiți de conținutul media și să nu mai vedem

caracterul mediului prin care e transmis.

- Fațadele media nu sunt ecrane pe clădire. Simpla prezență a unor afisaje

electronice pe o construcție nu îi transformă exteriorul într-o fațadă media.

Gradul de integrare al conținutului la clădire și relaționarea acestuia la

arhitectura pe care este așezat și se desfășoară sunt criterii esențiale în

definirea unei fațade media. Ecranele urbane pot fi considerate parazitare în

timp ce fațadele media reprezintă o simbioză.

Fațadele media prezintă o mare varietate de manifestări, particularități rezultate din

hibridizarea ecranelor urbane cu spațiul construit, cu arhitectura. Această varietate nu poate fi

tratată unitar, ci contextual, de la caz la caz. Trebuie mereu luat în considerare faptul că mai

mult, mai mare, de mai mare rezoluție și mai strălucitor nu este neapărat mai bine, în

majoritatea cazurilor putând fi în detrimentul arhitecturii. Ce proprietăți sunt alese pentru

modul de mediatizare a fațadei depinde foarte mult de context și de posibilitățile de

abstractizare a conținutului de media transmis. Nu trebuie scăpat din vedere, atunci când se 1 Un termen optim ar fi interacțiune, dar acesta a devenit incert fiind confundat de cele mai multe ori cu cel de

reacțiune. Indiferent că este vorba de un comportament activ, reactiv sau interactiv fațadele media se bazează în

transmiterea conținutului pe limbajul digital, pe un cod de programare ce controlează input/output indiferent de

tipul acestuia, definind astfel un comportament. Astfel avem relația: limbaj digital – mod de operare.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 13

arh. Oana Andreea Căplescu

alcătuiește un conținut de media pentru o fațadă, caracterul de bază al acestor “ecrane” -

dimensiunea lor; tocmai datorită mărimii lor fațadele media au capacitatea de a înlesni noi

experiențe în spațiul public, experiențe comune, moduri de socializare și asocierea acestor

experiențe cu locații simbolice. Fațadele media sunt promotorii formării de noi spații urbane.

Complexitatea (și în același timp dificultatea) definirii atât a arhitecturii, cât și a media nu

face cu nimic mai ușoară încercarea de definire a media arhitecturii; manifestările de până

acum acoperă o paletă largă de la „construcții comunicative” la „comunicare construită”. Nu

mai este film, arhitectură, design sau comunicare, ci un „altceva”.

Proiecte precum cele realizate de grupurile realities:united, ag4 sau Lab[au] depașesc

delimitarea clară dintre ecran/afișaj electronic și arhitectură, fuzionându-le și producând

primele repere de media arhitectură. Exemplele pus în discuție se folosesc de un conținut

media dezvoltat special pentru fiecare locație în parte, pentru fiecare tehnică de afișaj în mod

distinct și cu implicarea cel mai adesea a artiștilor din domeniul media.

Ce condiții trebuie să împlinească un conținut adecvat de media și ce nu trebuie să fie? Este

mai simplu de afirmat deocamdată ce trebuie evitat: să nu fie film în sensul clasic; media

arhitectura nu este televiziune sau cinematograf.

Virtualitatea arhitecturii amplificată de virtualitatea dată de media duce la necesitatea

dezvoltării de tehnici noi de expresie, sau mai bine zis este necesară o coordonare tehnică

între arhitectură și media, pentru a structura efectele asupra percepției umane și pentru a evita

suprasaturarea cu diverși stimuli a mediului în care trăim.

Complexitatea relației dintre arhitectură și media electronice nu a prezentat o problemă până

recent fiindcă arhitectura a avut rolul dominant de configurare a spațiilor; dar acum, multe

spații sunt formate mai eficient prin media electronice, iar acestea funcționează după alte

reguli. Spațiul public proiectat arhitectural face comunicarea posibilă între oameni, în timp ce

un spațiu public conceput media arhitectural devine parte din această comunicare.

Dezvoltarea arhitecturii din ultimii ani dovedește o nevoie crescândă pentru complexitate.

Nevoia de mișcare, de dinamizare și flexibilizare a spațiilor devine posibilă prin infuzia de

media, clădirile se extind (virtual) cu ajutorul noilor media.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 14

arh. Oana Andreea Căplescu

Concluzionând, lucrul cu noile media în arhitectură trebuie făcut în echipe mixte, în care

arhitecții colaborează cu designerii de media de la fazele incipiente de proiectare și unde

conținutul de media este dezvoltat personalizat pentru fiecare lucrare în parte.

Modul în care aceste spații sunt concepute, se manifestă și evoluează precum și felul în care

sunt relaționate la societate și utilizatori în toată complexitatea lor este una din îndatoririle

media arhitecturii și cred că asistăm la dezvoltarea unei noi discipline ce acoperă o zona

aflată la limita dintre arhitectură, tehnologie, artă, comunicare, sociologie, filozofie și știința

imaginilor.

Consider că nu trebuie să ne ferim de utilizarea noilor media în arhitectură, trebuie doar să

adoptăm în mod critic ceea ce are de oferit acest nou limbaj digital și să chestionăm aspectele

temporale ale acestei hibridizări sau mai bine zis ce se întâmplă când un mediu dinamic și

efemer precum cel al noilor media se infiltrează într-unul cu o mare longevitate, al

arhitecturii. Arhitectura trăiește zecii de ani, în timp ce produsul noilor media este măsurat în

ore și zile, după care necesită reîmprospătare.

Mesajul arhitecturii este unul subtil, ce așteaptă să fie descoperit, nu iese țipând din clădire,

lasă loc interpretărilor, cere timp pentru a fi descifrat și, precum operele de artă, nu se

dezvăluie din prima. Injectarea cu noile media poate părea un act grosolan, o intervenție

brutală asupra arhitecturii, tocmai prin faptul că acestea sunt directe, mesajul se dezvăluie în

scurt timp, noile media atrag atenția asupra lor impunându-se și eliminând contemplarea.

Tocmai de aceea consider că în operarea cu noile media în sfera arhitecturii este nevoie de

coroborarea domeniilor, este nevoie de o abordare arhitecturală a modului în care acestea

sunt inserate și controlarea felului în care acestea transformă spațiul. Multe din exemplele

discutate în subcapitolul Media Arhitectură denotă exact această preocupare de tratare a

noilor media arhitectural (atât la nivelul alcătuirii fizice a modului de transmitere cât și a

conținutului transmis). Ele trebuie să vină în sprijinul arhitecturii, să o potențeze și nu să

disrupă sau să îi anuleze calitățile. Pe măsură ce conținutul de media este abstractizat și

ecranul este deconstruit fuzionând cu arhitectura în aceeași măsură, noul hibrid are un mesaj

mai subtil, noile media devin sculpturale.

În aceeași măsură, spațiile augmentate de noile media își găsesc rostul (momentan) în sfera

divertismentului, în spații expoziționale și comerciale sau pe scurt în spațiile destinate

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 15

arh. Oana Andreea Căplescu

parcurgerii, mișcării și mai puțin în spațiile destinate locuirii. Cu toate acestea, tehnologia

digitală tinde spre a deveni invizibilă și este foarte posibil să asistăm la răspândirea de

dispozitive inteligente și incorporarea acestora în diverse obiecte și spații ale locuinței. În

condițiile acestea, devine vitală pentru arhitecți colaborarea cu cei ce dezvoltă design-ul

pentru interfețe, rolul acestora fiind de mediere a comunicării între om și computer și implicit

de control al comportamentului inteligent al spațiului. Nu avem nevoie ca orice obiect să fie

conectat la Internet sau orice suprafață să fie programabilă fiindcă toate acestea cer programe

care să le controleze și la rândul lor aceste programe au nevoie de configurări și, oricine a

avut de personalizat un nou telefon sau de reinstalat un sistem de operare știe, cu cât sunt

disponibile mai multe reglaje cu atât consumă mai mult timp și astfel toate acestea devin

inutile atunci când în loc să economisească timpul utilizatorilor ele îl consumă.

Oricum ar fi spațiile viitoare, fie ele publice sau private, integrarea de noi media în ele va

trebui să răspundă la câteva întrebări esențiale: la ce folosește sau în ce scop utilizate și ce

mesaj diseminează în spațiu; iar printre răspunsurile date pe ultimul loc ar trebui să fie cel

comercial și publicitar.

Toate concluziile nu sunt complet noi, ele apărând mai mult sau mai puțin concret în diverse

conferințe, interviuri cu specialiști implicați sau discuții academice din întreaga lume, dar din

câte cunosc până în prezent nu a fost alcătuită o privire de ansamblu asupra evoluției

fenomenului noilor media în arhitectură, sau mai bine zis, nimeni nu a legat diversele efecte

pentru a oferi o înțelegere globală a implicațiilor. Concluziile acestei lucrări pun bazele unei

cercetări interdisciplinare, între noile media și arhitectură.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 16

arh. Oana Andreea Căplescu

BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI

ag4 mediatecture company – MEDIA FACADES , daab gmbh, Koln, 2006.

Aurigi, Alessandro & De Cindio, Fiorella (eds.) – Augmented Urban Spaces Articulating

the Physical and Electronic City, Ashgate Publishing Limited, Hampshire, 2008.

Benjamin, Andrew (ed.), Reisen+Umemoto:Recent Projects – London: Academy

Editions, Londra, 1998. – cap. Solid-State Architecture.

van Berkel, Ben & Bos, Caroline – MOVE –3 vol. Goose Press, Olanda, iunie 1998.

Berry, David M. – The Philosophy of Software, Code and Mediation in the Digital Age,

Palgrave Macmillan, Great Britain, 2011.

Betsky, Aaron – Zaha Hadid – The Complete Buildings and Projects (eseu introductiv),

Thames & Hudson, Londra 2002 (retipărit).

Castells, Manuel – The Power of Identity, Volume 2 of Information age, Wiley-Blackwell,

SUA, 2004 (a doua ediție).

DeLanda, Manuel - Philosophies of Design: The Case of Modelling Software în Jaime

Salazar, Albert Ferre, Manuel Gausa, Ramon Prat, Tomoko Sakamoto and Anna Tetas

(eds), Verb: Architecture Boogazine, Actar Press, Madrid, 2002.

Deleuze, Gilles - Thousand Plateaus: Capitalism and Schizophrenia, University of

Minnesota Press, 1987.

Eckardt, Frank (ed) – Media and Urban Space - Understanding, Investigating and

Approaching Mediacity, Frank & Timme, Berlin 2008.

Eckardt, Frank et al. (eds.) – MEDIACITY Situations, Practices and Encounters, Frank &

Timme, Berlin 2008.

Fidler, Roger – MEDIAMORPHOSIS să înțelegem noile media, Idea Design & Print

Editură, Cluj, 2004.

Friedberg, Anne– The Virtual Window from Alberti to Microsoft, The MIT Press,

Cambridge, Massachusetts, 2006.

Guțu-Tudor Dorina – New Media, ed. a 2-a, rev. – Tritonic, Bucuresti, 2008.

Greenberg, Clement – The Collected Essays and Criticism: Perceptions and Judgments

vol.1- 1939-1944, University Of Chicago Press, Februarie, 1988.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 17

arh. Oana Andreea Căplescu

Hadid, Zaha - The Complete Buildings and Projects, Thames & Hudson Ltd, London,

1998, reprinted in 2002.

Jodidio, Philip – ARCHITECTURE NOW! , Tachen GmbH Hohenzollernring 53, D-50672

Koln, 2001.

Kwinter, Sanford – Far from Equilibrium: Essays on Technology and Design Culture,

Actar, New York, 2008.

Kolarevic, Branko – Architecture in the Digital Age, design and manufacturing, Taylor &

Francis Group, Londra, 2003.

Kronhagel, Christoph (ed.) - MEDIATECTURE – The Design of Medially Augmented

Spaces, Springer-Verlag, Vienna, 2010.

Larrouse – DICTIONAR DE MEDIA – trad. Lucreția Vasilescu și Mihaela Constantinescu,

publicat de Univers Enciclopedic, Bucuresti 2005.

Lynn, Greg - Animate Form, Princeton Architectural Press, New York, 1999.

Manovich, Lev – The Language of New Media, The MIT Press Cambridge, Massachusetts,

2001.

Manovich, Lev - New Media From Borges to HTML, The New Media Reader. Ed. Noah

Wardrip-Fruin & Nick Montfort. Cambridge, Massachusetts, 2003.

McCandless, David - Information is Beautiful, Harper Collins Publishers, 2010.

McCullough, Malcolm – DIGITAL GROUND, Architecture, Pervasive Computing, and

Environmental Knowing, The MIT Press Cambridge, Massachusetts, 2005.

McLuhan, Marshall - Understanding Media: The Extensions of Man, The MIT Press

Cambridge, Massachusetts, 2005 (ediția a doua).

McQuire, Scott - THE MEDIA CITY , Media Architecture and Urban Space, SAGE

Publications, Londra 2008.

de Meredieu, Florence – ARTA ȘI NOILE TEHNOLOGII arta video arta numerică –

Enciclopedia RAO, Bucuresti, 2004. (trad. Anca Calangiu).

Mitchell, Stephen (ed.) - Discourses on art, with selections from The idler - Volumul 204

din Library of liberal arts, Bobbs-Merrill, Indianapolis, 1965.

MOTTA Architettura srl (director editorial Marco Casamonti) – Zaha Hadid, Motta

Architettura srl, Milano, 2007.

Reiser, Jesse – Atlas of Novel Tectonics, Princeton Architectural Press, New York 2006.

Rahim, Ali - Catalytic Formations – Architecture and Digital Design, Taylor & Francis,

New York, 2007.

Rattenbury, Kester – This Is Not Architecture, media constructions, Routledge, Taylor &

Francis Group, Londra, 2002.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 18

arh. Oana Andreea Căplescu

Reynold, Joshua – Seven Discourses on Art, Kessinger Publishing, iunie 2004.

Schumacher, Patrik – Digital Hadid, Landscapes in motion, Birkhauser, Basel 2004.

Spiller, Neil (ed.) - Digital Architecture Now, Thames & Hudson Inc., 500 Fifth Avenue,

New York, 2009.

Spuybroek, Lars (ed.) – Research & Design, The Architecture of Variantion, Thames &

Hudson Inc., 500 Fifth Avenue New York, 2009.

Steel, James - Architecture and Computers: Action and Reaction in the Digital Design Revolution, Watson-Guptill Publications, Londra 2002.

Terzidis, Kostas - Algoritmic Architecture, Elsevier, Burlington MA, USA 2006.

Tierney, Therese – Abstract Space: Beneath the Media Surface, Taylor & Francis, New

York, 2007.

Tribe, Mark / Jana, Reena - New Media Art, Taschen GmbH, Koln, 2006.

Vergés, Mireia – LIGHT IN ARCHITECTURE – Tectum Publishers, Antwerp, Belgia

2007.

Vitz, Paul și Glimcher, Arnold - Modern Art and Modern Science: The Parallel Analysis

of Vision, Praeger Publishers, New York, 1984.

Webster, Frank – Theories of the Information Society-third edition, Routledge, New York,

2006.

Whyte, Jennifer – Virtual Reality and the Built Environment, Architectural Press, Oxford,

2002.

Zellner, Peter - New Forms in Digital Architecture – Hybrid Space, Rizzoli International

Publications, New York, 1999.

ARTICOLE, PERIODICE și PUBLICAȚII ONLINE

ARCH+, nr. 89 – Schauplätze der Macht, 1987, http://www.archplus.net/home/archiv/ausgabe/46,89,1,0.html.

Architectural Design, Vol 76 No 5 – Collective Intelligence in Design, guest-edited by

Christopher Hight and Chris Perry, Willey-Academy, Londra, septembrie-octombrie 2006.

Architectural Design, Vol 77 No 4 - 4dsocial:Interactive Design Environments, guest-

edited by Lucy Bullivant, Willey-Academy, Londra, iulie-august 2007.

Architectural Design, Vol 79 No 4 – Digital Cities, guest-edited by Neil Leach, Willey-

Academy, Londra, iulie-august 2009.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 19

arh. Oana Andreea Căplescu

Abendroth, Manuel – Algorithms and light – articol preluat de pe

http://lab-au.com/#/theory/article_algorithm-and-lig/ (accesat martie, 2010).

van Berkel, Ben & Bos, Caroline – Diagrams: Interactive Instruments in Operations –

ANY Magazine, nr. 23, ANYone Corporation, New York, 1999.

Benjamin, Bratton – iPhone City (v.2008) – articol preluat de pe

http://www.bratton.info/projects/texts/iphone-city/.

Bevins, Vincent – Sao Paulo advertising goes underground – articol preluat de pe http://www.ft.com/cms/s/0/5ad26f14-b9e6-11df-8804-00144feabdc0.html#axzz1WlbmOb4T.

denisseiglesias - SpaceSee Project: The Future of Screens in Public Space, articol preluat

de pe http://networkcultures.org/wpmu/urbanscreens/2011/08/23/spacesee-project-the-

future-of-screens-in-public-space/.

Jaschko, Susanne - The Cultural Value of Urban Screens publicat online pe site-ul

personal: http://www.sujaschko.de/en/research/pr1.html.

Krylov, Vladimir - TO LED OR NOT TO LED: ADVERTIZING DISPLAY

TECHNOLOGIES OVERVIEW, articol preluat de pe http://www.screens.ru/en/2011/4.html.

LAb[au] - Algorithms and Light, articol preluat de pe http://lab-au.com/theory/article_algorithm-and-lig/miscellanous_files/Algorythmus_und_Licht_text_by_lab_au_english_version_1.pdf.

Landry, Charles – Riding the Rapids: Urban Life in an Age of Complexity, publicat de Building Futures, CABE & RIBA, 2004 –preluat de pe http://www.buildingfutures.org.uk/.

Leeberg, Thomas – Informed Space, articol preluat de pe:

http://thl.dskd.dk/view.php/page/es_informedspace.

Liu, Yu-Tung - The Philosophy of Digital Architecture: The FEIDAD Award, articol

preluat de pe: http://architettura.it/extended/20060513/index.htm.

Manovich, Lev - Avant-gard as Software, articol preluat de pe

http://manovich.net/articles/.

Manovich, Lev – The poetics of urban media surfaces, Special Issue #4: Urban Screens:

Discovering the potential of outdoor screens for urban society, 2006.

http://firstmonday.org/htbin/cgiwrap/bin/ojs/index.php/fm/issue/view/217

(accesat în februarie, 2011).

McQuire, Scott & Martin, Meredith & Niederer, Sabine (editori) – URBAN SCREENS

READER (INC READER #5), publicat de Institute of Network Cultures, Amsterdam 2009

și online pe http://www.networkcultures.org.

Spuybroek, Lars – The motorization of reality, Archis – nr. 155 Unstable Architecture,

Archis Publishers, Amsterdam, noiembrie 1998) - http://archis.org/.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 20

arh. Oana Andreea Căplescu

Struppek, Mirjam – Urban Screens, The Potential of Screens for Urban Society

http://urbanscreens.org/2006/10/who-is-architect-of-this-media-facade.html

(accesat în februarie, 2011).

Wright, Katheryn - Urban Screen as Virtual Counterpoint, articol publicat pe

http://www.rhizomes.net/issue17/wright/index.html.

CONFERINȚE, EXPOZIȚII, PRELEGERI ȘI INTERVIURI

Clarke, Roger - Hybridity - Elements of a Theory, catalogul Ars Electronica 2005

http://90.146.8.18/en/archives/festival_archive/festival_catalogs/festival_catalog.asp?iProje

ctID=13253.

Fondatione La Bienale di Venezia - OUT THERE – Architecture Beyond Building

volume 5 : Manifestos , Fondatione La Bienale di Venezia, septembrie 2008.

Ito, Toyo - image of architecture in electronic age, http://www.designboom.com/eng/interview/ito_statement.html.

Jaschko, Susanne - Visually augmented urban space: mobile and massive image media, Prelegere ținută la Interface and Society Conference la Atelier Nord, Oslo – 10 Noiembrie 2006.

La Biennale di Venezia – cataloagele expozițiilor, preluate de pe http://www.labiennale.org/en/architecture/exhibition/iae/.

Manovich, Lev - Web 2.0 Summit 2011: The Data Frame, http://lab.softwarestudies.com/2011/04/web-20-summit-2011-data-frame.html.

Ries, Marc – Media and Abstraction, articol din catalogul expoziției Abstraction Now, preluat de pe http://www.abstraction-now.at/?catalogue.

Schoffer , E.L. – Catalogue of the bi-annual art grandeur nature, (Comentariu despre

Lab[au]) 2008. - http://lab-au.com/events/2008_biennale-art-grandeur-

nature/toolbox/downloads/#/events/2008_biennale-art-grandeur-nature/ (accesat în 2011).

Tscherteu, Gernot– Media Facade Festival Exhibition Companion, http://www.mediaarchitecture.org/files/compagnion08.pdf (accesat în februarie, 2011).

Tscherteu, Gernot & Tomitsch, Martin – Media Architecture Biennale 2010 Exhibition

Catalogue – Media Architecture Institute, Vienna 2010.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 21

arh. Oana Andreea Căplescu

REFERINȚE WEB

Adams Ernest - The Role of Architecture in Video Games, Gamasutra, 2002

http://www.designersnotebook.com/Columns/047_The_Role_of_Architecture/047_the_role

_of_architecture.htm.

Adobe Museum of Digital Media - http://www.adobemuseum.com/index.php.

ag4mediafacade - Barcelonas new media facade on the Fontsanta Balance Tower, http://www.youtube.com/watch?v=-77g2XVB99M.

ag4mediafacade - T-Mobile transparent Mediafacade,

http://www.youtube.com/watch?v=rP41k09-EdQ.

Ars Electronica - http://www.aec.at/festival/en/archiv/.

Bordos.ArtWorks/ Bordos L. Zsolt - VIDEOMAPPING THE ART MUSEUM OF

TIMIŞOARA, http://vimeo.com/27273951.

Castellani, Brian – Map of Complexity Science - http://www.art-

sciencefactory.com/complexity-map_feb09.html.

ChristophKronhagel - Serono-wax wall,

http://www.youtube.com/watch?v=oL32mRw2bM0.

Dex – definiție hibrid: http://dexonline.ro/definitie/hibrid.

Dplay - http://www.dplay.org/.

EMERGENT – Selected Press and Publications 2000-2009, http://www.emergentarchitecture.com/pdfs/PRESS_JULY_2009.pdf.

Giostra, Simone & Partners și Arup – Zero Energy Media Wall - http://greenpix.org/.

Henrikson, Jenise Uehara - The Growth of Social Media: An Infographic, http://www.searchenginejournal.com/the-growth-of-social-media-an-infographic/32788/.

Ideeundklang - Idee und Klang - BMW Museum - CENTRAL SPACE, http://www.youtube.com/watch?v=7WaqIZlhvTA.

Imperiale, Alicia - P-A-T-T-E-R-N-S, http://www.p-a-t-t-e-r-n-s.net/pdf/article1.pdf.

INTERTENEWS - Lummo Blocks (Tetris) - in Madrid - La Noche en Blanco 2010,

http://www.youtube.com/watch?v=3ZRfHvOsXvM.

Kol/Mac LLC – Architecture + Design,

http://www.kolmacllc.com/tmp/kolmacllc_web.pdf.

LevelUP projectteam - Use Your Head MediaLAB 2011 http://medialab.hva.nl/levelup/2011/07/29/use-your-head-medialab-2011/.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 22

arh. Oana Andreea Căplescu

Lynn, Greg - Calculus in Architecture,

http://www.ted.com/index.php/talks/greg_lynn_on_organic_design.html.

Manovich, Lev - digital humanities, cultural analytics, software studies

http://lab.softwarestudies.com/2011/06/digital-humanities-cultural-analytics.html.

Manovich, Lev - Science and Popular Science magazines, 1872-2007 http://lab.softwarestudies.com/2010/11/science-and-popular-science-magazines.html.

Matas, Mike: A next-generation digital book, (video),

http://www.ted.com/talks/lang/eng/mike_matas.html.

MediaFacades - Media Facades Festival Europe 2010 (video) -

http://vimeo.com/17897651.

MITCHELL – ARRAY AESTHETICS (OLYMPIC EDITION) -

http://teemingvoid.blogspot.com/2008/08/array-aesthetics-olympic-edition.html.

mobilelabportage - Tentacles in Toronto, Montreal, Weimar, http://www.youtube.com/watch?v=APDvtNi_cP0.

Oxford Dictionary – definiție media http://oxforddictionaries.com/definition/media?&result=2&rskey=968fis#m_en_gb0508310

Parker, Laura – US government recognises video games as art, articol publicat pe http://www.gamespot.com/news/6314344/us-government-recognises-video-games-as-art.

Pritlove, Tim - Blinkenlights Berlin Documentation Video http://vimeo.com/6175054.

pixelsex - Pixelsex - How it came...., http://www.pixelsex.org/pixelsex.html.

realities:united - Design, strategy and outlook for SPOTS media and light installation as

an extension of architecture, http://www.spots-berlin.de/en/press/details.php?col=0&news=102.

realities:united – AAMP (2008), http://realities-united.de/#PROJECT,140,6.

realities:united – BIX (2003), http://realities-united.de/#PROJECT,69,1.

realities:united – C4 (2010), http://realities-united.de/#PROJECT,77,1.

realities:united – Crystal Mesh (2010), http://realities-united.de/#PROJECT,138,1.

realities:united – SPOTS (2005), http://realities-united.de/#PROJECT,81,1.

Seb Lee-Delisle - Digital Fireworks in Brighton (video), http://vimeo.com/944162.

Scharmen, Fred - Op-Ed: Sticks and Stones; Ai Weiwei and the Uses of Architecture

http://archinect.com/features/article/7706563/.

IMPLICAȚIILE NOILOR MEDIA ÎN ARHITECTURĂ - rezumat 23

arh. Oana Andreea Căplescu

Screens09 555 KUBIK - How it would be, if a house was dreaming | facade projection, http://www.youtube.com/watch?v=3h3D6dCLAeo.

Screens09 pinwall | interactive game projection | augmented reality, http://www.youtube.com/watch?v=BskO-0x6N_A.

Sveiven, Megan - AD Classics: Endless House / Friedrick Kiesler, publicat pe ArchDaily: http://www.archdaily.com/126651/ad-classics-endless-house-friedrick-kiesler/.

V2 – Marcos Novak - http://www.v2.nl/archive/people/marcos-novak.

webupload – SPOTS, http://www.youtube.com/watch?v=047K74N0UQM&feature=related.

WhiteVOID - FLARE @ NEXT exhibition Arhus, Denmark - http://www.whitevoid.com/2008/04/27/whitevoid-presents-flare-next-exhibition-arhus-denmark/.

yhancik - LAb[au] - Touch (interface), http://www.youtube.com/watch?v=OyDf4h8cgo8.