imrumuturi lexicale neologice

7/25/2019 imrumuturi lexicale neologice

http://slidepdf.com/reader/full/imrumuturi-lexicale-neologice 1/6

Referat pe tema:

Împrumuturi lexicaleneologice- influenţa franceză

Elaborat:Verificat: Stratan Natalia

Chisinau 2016



Cuprins

• Influenţa fanceză

• Opinii

• Ritmul împrumuturilor

• Xenisme

• Conclizie



Influenţa fanceză

Dacă în ceea ce priveşte celelalte influenţe exercitate asupra limbii româneliterare părerile sunt împărţite, în ceea ce priveşte influenţa franceză maoritateaopiniilor conver! spre sublinierea importanţei acestui fenomen pentru re"efinirea

fizionomiei neolatine a limbii române şi pentru mo"ernizarea şi occi"entalizareaculturii româneşti în !eneral# $orbin" "espre %provi"enţiala influenţă franceză&,'ompiliu (lia"e constată că %această influenţă s)a făcut cel mai mult simţită şi aa"us sc*imbările cele mai a"ânci ale vec*ilor stări "e lucruri în 'rincipateleDunărene# (a a mo"elat pentru o bună bucată "e vreme !ân"irea şi sensibilitatearomânească şi poate fi i"entificată în toate manifestările spiritualităţii româneşti,atât în politică, cât şi în le!islaţie, atât în literatură, cât şi în a"ministraţie sau înviaţa socială&#

+i *eo"or -ristea remarcă faptul că %cea mai puternică "intre toate influenţelemo"erne exercitate asupra limbii noastre .începân", mai ales, cu secolul al XIX)lea/ rămâne, in"iscutabil, influenţa franceză# 0raţie ei, în primul rân", româna s)aîmbo!ăţit cu câteva mii "e cuvinte, mo"ernizân"u)şi vocabularul în toate "ome)niile vieţii materiale şi spirituale& #

1ără a ne!a o reală influenţă a limbii franceze .lucru confirmat "e numeroaselestatistici realizate, "e)a lun!ul timpului, pe baza "icţionarelor limbii române/, uniilin!vişti în"eamnă la cumpătare în aprecierea importanţei elementului francez înstructura limbii române#Despre o influenţă a limbii franceze asupra limbii române se poate vorbi începân"cu sfârşitul secolului al X$III)lea, cân" în 'rincipatele Române au apărut primelesemne ale civilizaţiei franceze# Datorită împreu)rărilor istorice şi culturale în cares)a "ezvoltat poporul român în secolele al X$I)lea şi al X$II)lea, limba românăliterară a avut "e suferit "e pe urma influenţelor străine .slavonă, !reacă, turcă,ma!*iară/ care au "efavorizat)o şi au împie"icat)o să aibă o evoluţie favorabilăasemănătoare celorlalte limbi "e cultură europene#

'rimul obstacol "e care s)au lovit tra"ucătorii "in secolului al X$I)lea2, "e altfel

ca şi toţi cărturarii "in veacul următor, a fost sărăcia vocabularului, numărulrestrâns "e sinonime şi "e termeni abstracţi, precum şi lipsa unor termeni a"ecvaţi"enumirii multor noţiuni şi i"ei noi#

I"eea necesităţii îmbo!ăţirii limbii române literare cu împrumuturi "in altelimbi, mai ales "in limba latină şi "in limbile romanice, s)a născut încă "in secolulal X$II)lea, cân", preocupaţi "e ar!umentarea ori!inii poporului român, cronicariiaun!, în mo" firesc, la "emonstrarea ori!inii latine a limbii române şi îşi pun

problema îmbo!ăţirii vocabularului cu termeni noi "in cele mai cunoscute limbi "ecultură .fr, !r, ma!r, it/#

O altă cale "e pătrun"ere a limbii şi culturii franceze s)a manifestat la sfârşitulsecolului al X$III)lea şi începutul secolului al XIX)lea, ca o consecinţă aevenimentelor politice petrecute în 1ranţa şi, în primul rân", a Revoluţiei "in 3456#



După că"erea lui 7apoleon şi restaurarea vec*iului re!im, numeroşi nobili franceziemi!rează în 8ările Române# O parte "intre aceşti emi!ranţi se an!aează ca"ascăli în casele boiereşti, făcân" astfel cunoscute atât limba şi cultura franceză,cât i"eile politice şi filosofice#9nele neolo!isme franceze şi romanice, mai ales "in sfera militară şi

a"ministrativă, au pătruns în limba română prin filieră rusească2# :ntr)o primă fază,transferul "e elemente "e ori!ine franceză a fost favorizat "e prezenţa ofiţerilorruşi în 'rincipate în perioa"a războaielor ruso)turce, "ar şi a consulilor ruşi la;ucureşti care se foloseau "e limba franceză în relaţiile "iplomatice# 'rin filierărusească, mai ales în vremea Re!ula)mentului Or!anic22, au pătruns învocabularul limbii române elemente "in terminolo!ia franceză referitoare laor!anizarea militară şi a"ministrativă# :n acest mo", sunt "e părere lin!viştii<l#Rosetti, ;oris Cazacu şi =iviu Onu >3?@, limba română a primit o serie "ecuvinte terminate în -(ţ)ie .artilerie, administraţie, cavalerie, comisie, constituţie,

infanterie etc#/ în timp ce variantele mai vec*i în -(ţ)iune .administraţiune,comisiune, constituţiune/ provin "irect "in franceză#

:n prima parte a secolului al XIX)lea, influenţa franceză "evine "in ce în cemai evi"entă şi "atorită tine)rilor intelectuali care îşi fac stu"iile în 1ranţa, un"eînsuşesc limba franceză la sursă şi iau cunoştinţă în mo" "irect "e literatura şii"eile novatoare ale acestei ţări# :ntorşi în ţară, aceşti %bonurişti& sau %franţuziţi&,cum erau ri"iculizaţi "e boierimea conservatoare, "evin exponenţi ai influenţeifranceze în cultura şi limba noastră# 'resa a avut, "e asemenea, un rol important în

propa!area elementelor "e cultură franceză# <stfel, limba fran)ceză "evine limba lamo"ă a boierimii, în locul celei !receşti, fiin" folosită "in ce în ce mai "es înconver)saţia curentă sau în corespon"enţă# :n le!ătură cu acest aspect, <na 0ol"iş)'oalelun!i vorbeşte c*iar "e un %bilin!vism franco)român& ce caracteriza, însecolul al XIX)lea, anumite me"ii sociale "in 8ările Române >35@# <ceastăefervescenţă lin!vistică a !enerat însă şi folosirea abuzivă a unor împrumuturiscrise, pronunţate şi înţelese în mo" !reşit "e persoane care năzuiau să ţină pas cumo"a vremii# 'rin urmare, aceste franţuzisme2 răspân"ite în limbaul familiar şi)au"ove"it în timp inutilitatea şi au "ispărut, fiin" criticate şi ri"iculizate "e scriitoriivremii, printre care A#Bo!ălniceanu, I#=# Cara!iale sau $#<lecsan"ri #

Opinii

Desc*i"erea limbii române spre receptarea elementelor lexicale "e ori!inefranceză nu a rămas fără ecou în rân"ul oamenilor "e cultură preocupaţi "e stareaşi evoluţia limbii# I#-elia"e Ră"ulescu ri"ică problema împrumuturilor, în"emnân"la o atitu"ine cumpătată şi la o selecţie "rastică "upă criteriul necesităţii lor înlimba română %rebuie să luăm numai acelea ce ne trebuie şi "e acolo, un"etrebuie şi cum trebuie& # <titu"inea rezervată faţă "e neolo!isme îl caracterizează şi

pe itu Aaiorescu, care remarcă importanţa împru)muturilor "e ori!ine latino)romanică, însă este "e părere că înlăturarea tuturor cuvintelor vec*i, "e ori!ineslavonă, este practic imposibilă "e vreme ce ele sunt atât "e bine înră"ăcinate în



limba populară, fiin" folo)site în toate manifestările vieţii spirituale a poporului# :nacest sens, sunt formulate câteva criterii "e accep)tare a neolo!ismului, arătân"u)secazurile cân" acesta este necesar şi cazurile cân" trebuie respins# 'entru a nu sea"ânci %abisul "intre pătura "e sus şi pătura "e os&, Aaiorescu recoman"ăfolosirea unor cuvinte sau expresii în locul altora a ajunge la ceva, nu a parveni,

deşertăciune, nu vanitate, aprig, nu impetuos, aspru în loc "e sever, îmbunătăţireîn loc "e ameliorare etc# Ritmul imprumuturilor

Ritmul împrumuturilor "in limba franceză s)a menţinut şi în secolul al XX)lea pentru unele sectoare "e activitate .viaţă socială, !astronomie, vestimentaţie,toponimie, ştiinţă, te*nică, economie, a"ministraţie, sport etc#/, "ar, în"eosebi,

pentru "omeniile umaniste# 'rocesul a fost susţinut şi "e teoriile lovinesciene care

încuraau împrumutul cultural în ve"erea sincronizării culturii româneşti cu spiritulveacului european# otuşi, "eşi în număr consi"erabil, noile ac*iziţii prin împrumutnu au mai sc*imbat profilul limbii literare conturat la sfârşitul secolului anterior#

(xcesul "e neolo!isme a "us c*iar la crearea unui vocabular %stan"ar"izat, cucuvinte cosmopolite şi expresii)clişeu&, "upă cum observă extil 'uşcariu ,analizân" limbaul !azetarilor şi al scriitorilor "in această perioa"ă# (ste interesant"e observat că maoritatea neolo!ismelor "e ori!ine franceză, pe care extil'uşcariu le prezintă ca fiin" nepotrivite pentru simţul limbii, "atorită folosirii lor înexces, s)au păstrat şi s)au inte!rat perfect în vocabularul limbii române anvergură,bravadă, epata, eşantion, festin, macerat, mignon, nonşalant, recul, şoc, tandru

etc#

Xenisme

:n !eneral, scriitorii %mo"ernişti& .precum -ortensia 'apa"at);en!escu, Camil'etrescu, 0eor!e Călinescu, <nton -olban/ au recurs la valorificarea elementelor"e ori!ine franceză a"aptate sau nea"aptate (xenisme/, elemente cu potenţialexpresiv şi care relevă prestanţa culturală a limbii franceze# O trăsătură "istinctivă

a xenismelor o constituie mo"alitatea "e inte!rare în structura morfolo!ică şisintactică a textului literar# Deşi maoritatea păstrează forma intactă a etimonului,

xenismele sunt %românizate& în sensul unei înca"rări parţiale în sistemulmorfolo!ic al limbii române, realizate prin a"ău!area "esinenţelor "e plural şi aarticolului *otărât nea!lutinate#

Concluzie

:n ultimii ani, limba franceză a pier"ut teren în faţa limbii en!leze .care %pune în

umbră orice altă sursă "e împrumuturi lexicale, "e calcuri semantice şifrazeolo!ice&, "upă cum observă Ro"ica Eafiu /, astfel încât ritmul împrumuturilor a scăzut consi"erabil# O serie "e neolo!isme, precum a badina, badinaj ( fr#



badiner, badinage/, a flana ( fr# flâner), a efasa ( fr# effacer), a ranforsa ( fr#renforcer /, inubliabil ( fr# inoubliable/2 s)au a"aptat "in punct "e ve"ere fonetic,orto!rafic, morfolo!ic şi semantic, "ar au totuşi o sferă "e circulaţie re"usă, fiin"lipsite "e perspectiva !eneralizării#

Documents

imrumuturi lexicale neologice