in Lucru Sistemul de Franare a Automobilului Cu Cercetare

Embed Size (px)

Text of in Lucru Sistemul de Franare a Automobilului Cu Cercetare

  • 7/29/2019 in Lucru Sistemul de Franare a Automobilului Cu Cercetare

    1/52

    [Pick the date]

    PISTONUL DE FRANA | STUDIUL MATERIALELOR

    SISTEMUL DE FRANARE A AUTOMOBILULUI

  • 7/29/2019 in Lucru Sistemul de Franare a Automobilului Cu Cercetare

    2/52

    Sistemul de Franare a Automobilului

    Page | 2

    I. Sistemele de frinare cu antrenare prin lichid ........................................................................................ 4

    1. DESTINATIA SISTEMULUI DE FRANARE. ................................................................................................... 4

    2. CONDITII IMPUSE SISTEMULUI DE FRANARE. ............................................................................................ 43. CLASIFICAREA SISTEMELOR DE FRNARE. ................................................................................................ 5

    II. Sistemul de frnare cu actionare hidraulic ..................................................................................... 8

    1. DESTINATIA TRANSMISIEI HIDRAULICE.................................................................................................... 8

    2. AVANTAJELE PRINCIPALE ALE DISPOZITIVELOR DE FRANARE CU TRANSMISIE HIDRAULICA SUNT: ........................ 8

    3. DEZAVANTAJELE ACTIONARII HIDRAULICE POT FI: ..................................................................................... 8

    4. PRILE COMPONENTE ....................................................................................................................... 9

    5. CILINDRII DE LUCRU.......................................................................................................................... 16

    6. CONDUCTE DE LEGTUR .................................................................................................................. 19

    III. Transmisia hidraulic cu servomecanism.................................................................................... 21

    1. TRANSMISIA HIDRAULICA CU SERVOMECANISM VACUMATIC.................................................................... 21

    2. TRANSMISIA HIDRAULICA CU SERVOMECANISM PNEUMATIC.................................................................... 26

    3. TRANSMISIA HIDRAULICA CU SERVOMECANISM HIDRAULIC...................................................................... 27

    IV. Sistemul electronic de siguranta ABS-UL .................................................................................... 30

    V. Cercetare ......................................................................................................................................... 32

    1. Analiza macroscopic .................................................................................................................... 32

    2. Microscopia electronic cu scanare (SEM) ................................................................................. 41

    3. Difractometrul cu raze X PANalytical XPert PRO MRD ............................................................... 46

    4. Determinarea microduritii aliajelor obinute .............................Error! Bookmark not defined.

  • 7/29/2019 in Lucru Sistemul de Franare a Automobilului Cu Cercetare

    3/52

    Sistemul de Franare a Automobilului

    Page | 3

    STRUCTURA SISTEMULUI DE FRANARE

  • 7/29/2019 in Lucru Sistemul de Franare a Automobilului Cu Cercetare

    4/52

    Sistemul de Franare a Automobilului

    Page | 4

    I. Sistemele de frinare cu antrenare prin lichid

    Fig.1.1

    1.DESTINATIA SISTEMULUI DE FRANARE.Sistemul de franare serveste la:

    - reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui;

    - imobilizarea automobilului in stationare, pe un drum orizontal sau in panta;

    - mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi.

    Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a performantelor de viteza ale

    automobilului.

    In practica, eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o

    anumita viteza.

    Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6-6.5 m/s2 pentru autoturisme

    si de 6 m/s2 pentru autocamioane si autobuze.Pentru a rezulta spatii de franare cat mai reduse este necesar ca toate rotile automobilului sa fie

    prevazute cu frane (franare integrala).

    Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate pana la limita de blocare.

    2.CONDITII IMPUSE SISTEMULUI DE FRANARE.Un sistem de franare trebuie ndeplineasca urmatoarele conditii:

    - sa asigure o franare sigura;

  • 7/29/2019 in Lucru Sistemul de Franare a Automobilului Cu Cercetare

    5/52

    Sistemul de Franare a Automobilului

    Page | 5

    - sa asigure imobilizarea automobilului in panta:

    - sa fie capabil de anumite deceleratii impuse:

    - franarea sa fie progresiva, fara socuri;- sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare;

    - efortul aplicat la mecanismul de actionare al sistemului de franare sa fie proportional cu

    deceleratia, pentru a permite conducatorului sa obtina intensitatea dorita a franarii;

    - forta de franare sa actioneze n ambele sensuri de miscare ale automobilului;

    - franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului;

    - sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere n timpul franari;

    - sa se regleze usor sau chiar n mod automat;- sa aiba o constructie simpla si usor de ntretinut.

    3.CLASIFICAREA SISTEMELOR DE FRNARE.Sistemele de frnare, dupa rolul pe care-l an. se clasific n:

    - sistemul principal de frnare,, ntlnit i sub denumirea de frna primi' pala sau de serviciu,

    care Se utilizeaz la reducerea vitezei de deplasare sau la oprirea automobilului. Datorit

    acionrii, de obicei prin apsarea unei pedale cu piciorul, se mai numete ifrna de picior.- sistemul staionar de frnare sau frna de staionare care are rolul de a menine automobilul

    imobilizat pe o pant, n absena conductorului, un timp nelimitat, sau suplinete sistemul principal n

    cazul defectrii acestuia. Datorita acionm manuale, se mai numete i frna de mn. Frna de

    staionare estentlnit i sub denumirea de frn de parcare" sau de ajutor. Frana destaionaretrebuie s aib un mecanism de acionare propriu, independent de cel al franei principale. Deceleratia

    recomandat pentru frna de stationare trebuie s fie egala cu cel puin 30% din deceleraia frneiprincipale. In general frna de staionare preia i rolul frnei de siguran;

    -sistemul suplimentar de frnare sau dispozitivul de ncetinire care are rolul de a menine

    constant viteza automobilului, la coborrea unor pante lunr iar utilizarea ndelungat a

    frnelor. Acest sistem de frnare se utilizeaz n cazul automobilelor cu mase mari sau destinate

    special s lucreze n regiuni de munte, contribuind la micorarea uzurii frnei principale i la

    sporirea securitii circulaiei.

    Sistemul de frnare se compune din frnele propriu-zise i mecanismul de acionare a frnelor.

  • 7/29/2019 in Lucru Sistemul de Franare a Automobilului Cu Cercetare

    6/52

    Sistemul de Franare a Automobilului

    Page | 6

    Dup locul unde este creat momentul de frnare (de dispunere a frnei propriu-zise), se

    deosebesc: frne pe roi i frne pe transmisie.

    Dup forma piesei care se rotete, frnele propriu-zise pot fi: cu tambur (radiate), cu disc(axiale) i combinate.

    Dup forma pieselor care produc frnarea, se deosebesc: frne cu saboi, frne cu band i frne

    cu discuri.

    Dup mecanismul de acionare, frnele pot fi: cu acionare direct, pentru frnare

    folosindu-se efortul conductorului; cu servoacionare, efortul conductorului folosindu-se

    numai pentru comanda unui agent exterior care produce fora necesar frnrii; cu acionare

    mixt, pentru frnare folosindu-se att forta conductorului ct i fora dat de unservomecanism.

    Sistemul de franare este compus din pompa centrala de frana, servofrana si franele cu

    disc, pentru rotile anterioare, respectiv franele cu tambur, pentru rotile posteroare. In functie de

    puterea motorui, automobilul poate fi echipat cu frane cu disc si la rotile posterioare. Sistemul

    hidraulic de franare este compus din doua circuite, care functioneaza in diagonala. Adica un

    circuit actioneaza franele fata dreapta/spate stanga si celalalt actioneaza franele fata stanga/spate

    dreapta. Prin aceasta, in cazul defectari unui circuit de exemplu din cauza neetanseitatii,

    automobilul poate fi franat prin intermediul celui de-al doilea circuit de franare, nefiind afectata

    stabilitatea acestuia pe traiectoria de deplasare. Presiunea pentru ambele circuite de franare este

    creata in pompa centrala de frana tandem, prin intermediul pedalei de frana.

    Rezervorul de lichid de frana, care este dispus in compartimentul motorului, deasupra

    pompei centrale de frana, alimenteaza intregul sistem de franare cu lichid de frana. Un nivel de

    lichid de frana prea scazut in rezervor este indicat la automobilele prin aprinderea unui bec de

    control in tabloul de bord. In orice caz, nivelul de umplere al rezervorului de lichid de frana ar

    trebui verificat in mod regulat.

    Servofrana la modelele cu motoare pe benzina utilizeaza o parte din vacuumul creat de

    motor in colectorul de aspiratie. La actinarea pedalei de frana, forta de apasare este amplificata,

    prin intermediul unor supape. Deoarece la modelele cu motoare Diesel nu exista depresiune in

    colectorul de aspiratie, o pompa de vacuum montata in partea posterioara a chiulasei creeaza

    depresiunea necesara functionarii servofranei. Pompa de vacuum este antrenata de catre arborele

    cu