Upload
others
View
9
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
InformareaInformarea sisi consultareaconsultarea publiculuipubliculuiasupraasupra problemelorproblemelor principaleprincipale de management de management
al al apelorapelor din din bazinulbazinul hidrografichidrografic CrisuriCrisuri
Consultare publicaOradea, 18 septembrie 2008
2
DIRECTIVA CADRU PRIVIND APA- Directiva 2000/60/EC -
Planul de Management reprezinta principalul instrument de implementare a DC 2000/60/EC si a majoritatii prevederilor din celelalte Directive europene din domeniul apei;
Directiva Cadru a fost transpusa in legislatia nationala prin LegeaApelor 107/1996, completata si modificata prin Legea 310/2004
Obiective:asigurarea acelorasi conditii de viata din punct de vedere al
resurselor de apa pentru toti cetatenii Europei.atingerea “starii bune” a apelor pana in anul 2015;protectia uniforma a apelor de la izvor la varsare; participarea activã a tuturor factorilor de decizie, inclusiv a
organizatiilor non-guvernamentale si a comunitatilor locale, înactivitãtile de management al apei;
Aplicarea pe baza Strategiei Comune de Implementare (CIS) si a metodologiilor agreate de Comisia Internationala pentru FluviulDunarea (ICPDR).
3
Planul de Management al Bazinului Hidrografic
Cap. I Introducere
Cap.II Prezentarea generala a bazinului hidrografic
Cap.III Caracterizarea apelor de suprafata
Cap.IV Caracterizarea apelor subterane
Cap.V Identificarea si cartarea zonelor protejate
Cap.VI Analiza economica a utilizarii apelor
Cap.VII Monitoringul integrat al apelor
Cap.VIII Obiectivele de mediu
Cap.IX Programe generale de masuri
Cap.X Programe speciale de masuri
Cap.XI Informarea, consultarea si participarea activa a publicului
Cap. XII Modul de obtinere a informatiilor
Cap.XIII Concluzii si recomandari
4
CALENDARUL SI PROGRAMUL DE LUCRU pentru realizarea si raportarea
PLANULUI DE MANAGEMENT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC (1)
Actiuni Art.din DCA2000/60/EEC
Termene 1
Cadru legislativ• adoptarea prevederilor legale• identificarea autoritatii competente• notificarea catre Comisia Europeana a
autoritatilor competente
243 (7)3 (8)
Decembrie 2003Decembrie 2003
Iunie 2004
Caracterizarea bazinului hidrografic• Analiza caracteristicilor bazinului
hidrografic• Registrul ariilor protejate• Evaluarea presiunilor semnificative si a
impactului acestora• Analiza economica a utilizarii apei• Revizuirea si analiza
5 (1)6 (1)5 (1)5 (1)5 (2)
Decembrie 2004Decembrie 2004Decembrie 2004Decembrie 2004Dec. 2013/Dec.
2019
Programele de monitoring• Stabilirea retelelor de monitorizare si
punerea in functiune a sistemelor de monitoring
8 Decembrie 2006
5
Informarea si consultarea publiculuiPublicarea calendarului si a programului
de lucru2
Publicarea celor mai importante probleme de gospodarirea apelor in b.h.1Publicarea draft-ului Planului de
management1
14 (1a)14 (1b)14 (1c)
Decembrie 2006Decembrie 2007Decembrie 2008
Planul de ManagementElaborarea si publicarea Planului de
managementRevizuirea Planului de management
13 (6)13 (7)
Decembrie 2009Decembrie 2015
Atingerea obiectivelor de mediustarea buna a apelor de suprafatastarea buna a apelor subteraneconformarea cu obiectivele de mediu
pentru ariile protejatederogari pentru atingerea obiectivelor
4 (1a)4 (1b)4 (1c)4 (4)
Decembrie 2015Decembrie 2015Decembrie 2015Dec. 2021/2027
Recuperarea costurilor pentru serviciile de apa
9 (1) 2010
CALENDARUL SI PROGRAMUL DE LUCRU pentru realizarea si raportarea
PLANULUI DE MANAGEMENT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC (1)
6
3.319 CORPURI DE APA
(203 regim permanent)
I. Analiza riscurilor pe baza Raportului 2004 al PMBH - Delimitarea corpurilor de apa -
7
Sour
ce:
Min
istr
y of
the
env
ironm
ent,
Qué
bec,
Can
ada
I. Analiza riscurilor pe baza Raportului 2004 al PMBH - Analiza de presiune si impact la nivelul fiecarui corp de apa
8
CATEGORII DE RISC CRITERII PENTRU PRESIUNI
CRITERII PENTRU IMPACT
Poluare cu substante organice
ICPDR IS=2,25 pentru cursurisuperioare ale raurilorIS=2,4 pentru cursuriinferioare ale raurilor
Poluare cu nutrienti ICPDR Depasirea limitelorcategoria a II-a din Normativ de calitate a apelor de suprafata
Poluare cu substante
periculoase/prioritarpericuloase
ICPDR Depasirea limitelorcategoria a II-a din Normativ de calitate a apelor de suprafata
Alterarihidromorfologice
AN Apele Romane
I. Analiza riscurilor pe baza Raportului 2004 al PMBH - Categoriile de risc -
9
I. Analiza riscurilor pe baza Raportului 2004 al PMBH - Rezultatul analizei riscurilor -
10
62
1
6
6
103
186
189
192
Risc hidromorfologic
Risc poluare sb prioritar/periculoase
Risc poluare nutrienti
Risc poluare sb organice
Risc Posibil la risc Fara risc
I. Analiza riscurilor pe baza Raportului 2004 al PMBH - Rezultatul analizei riscurilor -
11
Sinteza problemelor principale
85%
15%
12%
88%
1. Poluarea apelor cauzata de comunitatile umane
1.a). Rata redusa a populatiei racordate la sisteme de colectare si epurarea a apelor uzate
Populatie totala: 883 mii locuitoriRacordata la retele de canalizare – 29 %Racordata la statii de epurare – 27,5 %
883 mii loc.
URBAN RURAL
40 % 60 %
Canalizare
Statii de epurare
Alimentare cu apa in sistem centralizat
69%
31%
1%
99%
12
1.b.) Functionareanecorespunzatoare a statiilor de epurare.
Statiile de epurare din 10 aglomerari umane cu peste 10 000 locuitori echivalenti nu functioneaza corespunzator.
Aceste statii de epurare sunt: Brad, Ineu, Santana, Stei, Beius, Salonta, Huedin, Alesd, Oradea, Marghita.
73%
1%22%4%
insuficient epuratneepuratnu necesita epuraresuficient epurat
13
1.c) Managementul deseurilor.• Dezvoltarea zonelor urbane necesită o
mai mare atenţie şi din punct de vedere al colectării deşeurilor menajereprin construirea unor depozite de gunoiecologice şi eliminarea depozităriinecontrolate a deşeurilor, întalnitădeseori pe malurile râurilor şi a lacurilor.
1.d) Dezvoltarea zonelor urbane. • Captările de apă pentru potabilizare sunt reglementate prin lege, privitor la
calitatea apei şi la protecţia sursei de apă. • Legea prevede instituirea a 3 zone de protectie: regim sever, de
restrictie si protectie hidrogeologica• In bh Crisuri exista 11 captari de suprafata si 111 captari din resurse
subterane, supuse presiunii poluarii difuze. • Lipsa zonelor de protectie constituie un pericol de contaminare a resursei de
apa subterane.
14
2.a) Poluarea apelor de suprafaţă şisubterane cu nitraţi.
2.b) Creşterea animalelor, gestionareagunoiului de grajd.
2.c) Utilizarea pesticidelor
Îngrăşămintele chimice, apele provenite de la fermele de animale şi dejecţiile zootehnice, gospodărite defectuos produc poluarea cu nitraţi (azotaţi) şi cu fosfor a râurilor, lacurilorşi a apele subterane.
Un numar de 11 comune au fost declaratevulnerabile la poluarea cu nitraţi proveniţi din agricultură: Oradea, Tinca, Salacea, Soimi(BH), Bocsig, Ghioroc, Macea, Zarand(AR), Tasnad, Moftin (SM), totalizand o suprafata afectata de 47202 ha.
In toate aceste zone este obligatorie aplicareaCodului de Bune Practici Agricole, si a Programelor de masuri , care inseamna investitii in platforme de colectare a gunoiului de grajd si o gestionarea a acestuia functie de anumiterestrictii.
2. Poluarea apelor cauzata de activitatile agricole
15
3.a). Poluarea chimică rezultă din deversarea în ape a diverşilor compuşi şideşeuri provenite din industrie, care conţinsubstante periculoase: zinc, plumb, fier, mangan, reziduuri petroliere, etc.
3.b) Mineritul este o activitate istorică în bhCrişuri,fiind exploatate zăcămintele metalifere, de bauxită, cărbune, caolin, iar urmele poluăriiistorice sunt prezente în foarte multe cursuride apă. Închiderea şi ecologizarea minelorsunt greu de realizat şi nu elimină completsursele de poluare, rămân ca surse de poluare- apele de mină .
3. Poluarea apelor cauzata de activitatile economice
Din analiza de risc rezulta ca in bazinul hidrograficexista 7 surse industriale semnificative de poluare a apelor: Minvest Fil.
Bradmin Brad, Baita SA Stei, Scandic Distilleries SA Sudrigiu, Sinteza A Oradea, Petrom SP Suplacu de Barcau, Petrolsub SA Suplacu de Barcau, Impregnat Traverse din lemn SA Suceava –Punct de lucru Tileagd
16
4. a). Dispariţia zonelor umede şi a luncilor inundabile
4.b). Intreruperea conectivitatii de-a lungul cursului de apa
4.c) Gestionarea riscului la inundatiiIn ultimii 50 de ani, o mare parte din zonele umede situate de-a lungul raurilor si-au schimbat destinatia prin realizarea unor indiguiri si a altor lucrari hidrotehnice (praguri de fund, baraje)Aceste zone si-au pierdut rolul de atenuare a viiturilor si de habitat pentrufauna si flora specifica.
Spatiul hidrografic Crisuri are un grad insemnat de amenajare a albiilor:
Crisul Alb 34% Crisul Negru 37%Crisul Repede 48%Barcau 44%.
4. Probleme legate de apararea de inundatii
17
Lucrarile hidrotehnice sunt esentiale in protejarea locuitorilor şi a bunurilor lor, darapărarea împotriva inundaţiilor prin lucrări de indiguire şi regularizare are şi efecte negative, nu numai beneficii.
Construirea de diguri are ca efecte negative: dispariţia zonelor inundabile din lunca râurilor, modificările albiilor, modificarea curgerii, micşorarea zonelor de reproducere a peştilorşi a locurilor de cuibărit pentru păsări, ceea ceduce la reducerea diversităţii speciilor, dispariţia unor specii sensibile şi reducereasemnificativă a capacităţii de autoepurare a apelor.
Zonele umede au rol important în atenuareaviiturilor, în autoepurarea apelor sau înalimentarea pânzei freatice,in menţinereadiversităţii speciilor; ele reprezinta refugiipentru numeroase specii de animale care gasesc numai in astfel de locuri conditiioptime de supravietuire.
18
5.a) Educaţia ecologică trebuie începută din copilărie şi continuată pe tot parcursul vieţii, astfelincât fiecare cetăţean să fie sensibilizat, să se simtă angajat în problemele de mediu, să aibăun sentiment de responsabilitate şi voinţa de a acţiona personal.
5.b) Recuperarea costurilor serviciilor de apă: Directiva Cadru privind Apa, cere StatelorMembre să dezvolte politici de stabilire a preţuluiapei, astfel încât toţi utilizatorii să contribuieadecvat la recuperarea costurilor, pe bazaprincipiului “poluatorul plăteşte”, pentru a încurajautilizarea durabilă a apei .
5.c) Comunicarea si schimbul de informaţiiîntre părţile implicate : pentru a elabora un Plan de gestionare a bazinului hidrograficrealist şi unitar este necesară o strânsă colaborarecu toate parţile implicate în utilizarea apei, pentru a identifica toţi factorii care influenţează calitateaapelor.
5. Probleme importante din alte sectoare