INSAMANTARILE ARTIFICIALE

Biotehnologie de generaţia I-a, ce permite

multiplicarea descendenţei unui mascul

valoros, dincolo de limitele biologice ale

acestuia

Aplicată pe scară largă la bovine şi ovine şi,

într-o măsură mai mică, la celelalte specii

Oferă avantaje de ordin :

Economic

Zootehnic

Medical

Cuprinde patru etape principale :

Recoltarea spermei

Examenul materialului seminal

Ex. Macroscopic

Ex. Microscopic

Ex. complementare

Diluarea si conservarea materialului seminal

Refrigerarea

Congelarea

In gheata carbonica

In azot lichid

Inocularea materialului seminal

A. Recoltarea spermei

1. Vaginul artificial

Imita conditiile de temperatura, presiune si lubrifiere din vaginul femelei in estru

Alcatuit din : carcasa cu robinet, camasa din latex + inele de cauciuc, pahar colector + protectie

Recoltarea se poate face pe o femela in calduri spontane sau induse hormonal, pe manechin sau pe un alt mascul

Folosit la taur, armasar, berbec, vier, caine

2. Electroejacularea

Stimularea centrilor nervosi ai erectiei si ejacularii din maduva lombo-sacrala, cu ajutorul unui curent electric de joasa tensiune

Se practica la taur (electrod endorectal bipolar) si berbec (electrod endorectal monopolar si electrod lombar monopolar)

Avantaj : poate fi folosita la masculii cu impotenta de copulatie (impotentia coeundi)

Dezavantaje : ejaculatul este inferior d.p.d.v. cantitativ si calitativ celui obtinut cu vaginul artificial ; uneori se poate produce ejacularea in furou

3. Metoda prezervativului (condomului)

Se practica uneori la armasar, de regula ca un

expedient

Pe post de prezervativ, se poate utiliza o manusa

obstetricala pentru ETR

4. Metoda manuala (masturbarea)

Se practica la vier si la caine

La vier – elementul esential este presiunea

exercitata de operator cu degetele la nivelul

portiunii spiralate a penisului, analog papilelor

cervicale ale scroafei

La caine – presiunea trebuie exercitata la nivelul

bulbilor glandului, iar penisul se orienteaza

posterior

5. Masajul transrectal al veziculelor seminale

şi al ampulelor canalelor deferente

Este o metodă practicată uneori la taur, în cazul

impotenţei de copulaţie

Prezintă dezavantajul că ejacularea se produce fără

erecţie, în furou, iar în cazul masajului prea

energic al gâtului vezici urinare există riscul

amestecului spermei cu urina.

Avantajul principal constă în simplitatea metodei,

care nu necesita nici un fel de materiale

suplimentare

B. Examinarea materialului seminal Este precedata de si corelata intotdeauna cu examenul fizic

general al reproducatorului mascul.

1.Ex. macroscopic:

Volum– se apreciaza imediat dupa recoltare prin citire directa in paharul de recoltare

Culoare- se apreciaza subiectiv imediat dupa recoltare si variaza in functie de specie, concentratia in spermatozoizi sau prezenta substantelor straine in ejaculat (sange, puroi, urina, etc).

pH – apreciat cu ajutorul pH-metrelor; exista o corelatie directa intre calitatea spermei si pH-ul acesteia (cu cat proba de sperma este mai buna cu atat este mai acida)

Miros

2. Ex. Microscopic:

Concentratia materialului seminal - 2 tehnici:

-tehnica hemocitometrica: adaptata dupa tehnica de numarare a globulelor rosii.

- metoda electronica (SQA): mult mai rapida si mai exacta.

Mobilitatea spermatozoizilor

- Mobilitatea generala a spermei se apreciaza cat mai repede dupa recoltare, miscarea in val se noteaza cu 5, iar lipsa de miscare cu 0;

- Mobilitatea individuala se apreciaza prin examinarea unei picaturi de sperma proaspata diluata; se va aprecia traiectoria si viteza de inaintare. Mobilitatea individuala se noteaza pe o scara de la 0-5, sperma normala regasindu-se in intervalul 2,5-5.

Morfologia spermatozoizilor – ofera posibilitatea de a pune

in evidenta spermatozoizii imaturi, cu anomalii sau morti.

Se apreciaza imediat dupa recoltare prin examen

microscopic (100x cu imersie) si colorare (albastru de

metilen, violet de gentiana, tus de China, opal-blau,

albastru-tripan-Giemsa, eozina-negrozina, etc).

Intr-un ejaculat normal procentul spermatozoizilor

anormali, imaturi sau morti = max 20%.

3. Ex. complementare:

Testul hipoosmotic – permite aprecieri privind integritatea

membranei spermatozoidului

Proba redox – se bazeaza pe principiul masurarii capacitatii

de reducere a celulelor spermatice prin intermediul unei

substante colorate (albastru de metilen); cu cat decolorarea

amestecului este mai rapida cu atat proba de sperma este

mai buna.

Ex. bacteriologic

- presupune recoltarea separata a fractiunilor ejaculatului si

realizarea de insamantari pe medii pentru germeni aerobi,

anaerobi, micoplasme si fungi; in mod normal in sperma se

gasesc aproximativ 10.000 celule bacteriene/ml.

Ex. imunologic

- urmareste detectarea anticorpilor antispermatici care ar

altera capacitatea fecundanta a spermatozoizilor.

C. Diluarea si conservarea

materialului seminal Diluarea materialului seminal se realizeaza in scopul

fractionarii ejaculatului permitand astfel obtinerea unui numar mai mare de doze de inseminare.

mediile de dilutie trebuie sa contina:

- substante energetice (glucide);

- substante crioprotectoare (glicerina, lecitina din galbenusul de ou);

- substante tampon - mentin constant pH-ul spermei in timpul diluarii si conservarii (citrati, fosfati, tartrati, etc);

- substante care sa activeze mobilitatea spermatozoizilor in caile genitale femele (mucinaza);

- substante care sa impiedice dezvoltarea florei microbiene (antibiotice, sulfamide)

Conservarea materialului seminal urmareste mentinerea

mobilitatii si capacitatii fecundante a spermatozoizilor un timp

cat mai indelungat, inafara cailor genitale femele.

conservarea materialului seminal se poate realiza prin

-refrigerare (pastrare la 2-8C)

-congelare (pastrare in azot lichid la -196 grade Celsius).

Procedee de congelare a materialului seminal:

- congelarea in paiete (mari, mijlocii si mici);

- congelarea in fiole;

- congelarea in pilule – in gheata carbonica la – 79 grade

Celsius– abandonata la ora actuala

D. Inocularea materialului seminal Inocularea consta in depunerea materialului seminal in

caile genitale femele.

Principii care trebuie respectate la inocularea materialului seminal:

- inocularea sa se realizeze in momentul optim pentru fiecare specie;

- depunerea materialului seminal sa se faca la locul de electie caracteristic fiecarei specii;

- instrumentarul folosit la inseminare sa fie steril si incalzit la 38C;

- sa se evite traumatizarea mucoasei vestibulo-vaginale, cervicale sau uterine in timpul inocularii.

Pentru sperma refrigerata: - flaconul cu material seminal se

lasa la temperatura camerei 5 minute; se utilizeaza sperma

care contine cel putin 60% spermatozoizi cu miscari vioaie

de inaintare.

Pentru sperma congelata: - se inoculeaza dupa decongelare

brusca in apa la 36 grade Celsius; se admite inocularea

spermei care contine minimum 35-40% spermatozoizi cu

miscari vioaie de inaintare.

Inocularea spermei la vaca: - de regula se inoculeaza 2 doze de material seminal la interval de 12 ore;

-depunerea materialului seminal se realizeaza in canalul cervical sau in cavitatea uterina;

- pentru depunerea spermei in caile genitale femele se poate utiliza metoda recto-vaginala/bimanuala (cel mai frecvent) sau metoda cu speculum vaginal.

Inocularea spermei la iapa: - depistarea momentului optim

pentru I.A. se realizeaza prin ultrasonografie (folicul peste

35-40 mm) sau numai prin palpare transrectala cand se

identifica modificarile de forma, marime si consistenta;

- inseminarea artificiala ar trebui sa se realizeze cu 12 ore

inaintea ovulatiei;

- materialul seminal se depune in cavitatea uterina.

La oaie: inocularea materialului seminal se realizeaza imediat ce este depistata in calduri de catre berbecul incercator si se repeta dupa 12-18 ore;

- cu un speculum vaginal si seringa de inoculare se inoculeaza 0,1 ml sperma la nivelul canalului cervical.

La scroafa: se folosesc catetere de cauciuc sau plastic care la

extremitatea libera se termina cu o formatiune ovalara (cateterul

cu oliva)sau sunt spiralate asemanator portiunii libere a penisului

la vier (cateterul Melrose);

- varful pipetei se angreneaza in cervix, iar materialul

seminal se depune in corpul uterin.

La catea: - detectarea momentului optim pentru I.A. se realizeaza

prin ex. citovaginal (celule Schollen) sau prin dozarea

progesteronului plasmatic (peste 8 ng/ml);

- depunerea se poate realiza intravaginal, intracervical sau

intrauterin (cateterul Osiris), apoi cateaua se va mentine cu trenul

posterior ridicat 15 min pentru a facilita pasajul spermatozoizilor

in uter