Instalarea Si Punerea in Functiune a Utilajelor Si Instalatiilor

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI –a

Instalarea şi punerea în funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor

DOMENIU: ElectromecanicNIVEL: 2CALIFICARE: Electromecanic utilaje şi instalaţii comerciale, electrocasnice şi din industria alimentară

Martie 2009

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: prof. gradul I, LILIANA TOMA, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Terezianum" - Sibiu

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

Cuprins

Nr. crt. Denumire capitolNr.

pag.

1. Prezentarea modulului 4

2. Competenţe specifice modulului de practică 5

3. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se

efectuează stagiul de practică

6

4. Modalitatea de organizare a practicii 9

5. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi

securitate a muncii potrivit modulului

10

6. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii

Lista temelor relevante

Jurnal de practică

Fişe de observaţie

Fişe de lucru

Studii de caz

Proiect

13

14

16

20

24

26

7. Modalitatea de evaluare 33

8. Anexe

Exemple de:

Jurnal de practică

Fişe de observaţie

Fişe de lucru

Studii de caz

35

35

37

49

58

Bibliografie 69


3

Prezentarea modulului

Modul ”Instalarea şi punerea în funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor comerciale,

electrocasnice şi din industria alimentară”, se studiază pe parcursul clasei a XI-a, în

vederea asigurării pregătirii pentru obţinerii calificării Electromecanic utilaje şi instalaţii

comerciale , electrocasnice şi din industria alimentară, corespunzătoare nivelului II din

cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale.

Modul face parte din “Stagii de pregătire practică” şi are alocate 90 de ore, din care

laborator tehnologic 20 de ore.

Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de către elevi a competenţelor

profesionale specializate (de identificare a condiţiilor necesare la instalarea şi punerea în

funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor; de execuţie a lucrărilor mecanice şi electrice; de realizare

a încercărilor la punerea în funcţiune), dar şi a competenţelor cheie (asigurarea calitãtii) –

în scopul definitivării calificării profesionale, a dezvoltării abilităţilor tehnice specializate şi a

abilităţilor cheie.

Activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter

activ, interactiv şi centrat pe elev.

Temele propuse urmăresc formarea competenţelor de dobândire a cunoştinţelor

teoretice şi deprinderilor practice de execuţie a operaţiilor specifice, respectând legislaţia şi

reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, cât şi măsurile pentru

reducerea factorilor de risc de la locul de muncă.

În proiectarea temei profesorul de instruire practică elaborează şi foloseşte pentru

fiecare elev fişe de lucru, studii de caz, fişe de evaluare şi fişe de observare.

Aplicând fişele de lucru, studiile de caz şi fişele de observare, elevii vor executa

operaţiile în ordinea corectă, şi astfel activitatea este transferată de la profesor, la elevii care

sunt puşi în situaţia să se documenteze, să observe şi să execute operaţiile specifice. Astfel

se creează premizele formării abilităţilor cheie precum şi a competenţelor profesionale

specializate.

Auxiliarul orientează activitatea profesorului/maistrului instructor şi stimulează

creativitatea acestuia în demersul didactic centrat pe elev.


4

Competenţe specifice modulului de practică

Pentru modulul “Instalarea şi punerea in funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor comerciale , electrocasnice şi industria alimentară”, unităţile de competenţe specifice sunt:

Asigurarea calităţii Instalarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor comerciale, electrocasnice şi din

industria alimentară

Lista competenţelor specifice:

Asigurarea calităţii 1. Aplică normele de calitate în domeniul de activitate

2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii

Instalarea şi punerea în

funcţiune a instalaţiilor

comerciale, electrocasnice

şi din industria alimentară

1. Specifică condiţiile ce trebuie îndeplinite la instalarea şi

punerea în funcţiune

2. Execută lucrări pregătitoare mecanice şi electrice în vederea

instalării şi punerii în funcţiune

3. Incearcă maşinile şi instalaţiile comerciale, electrocasnice şi

din industria alimentară


5

Informaţii despre specificul agenţilor economici

Descrierea activităţilor derulate de agentul economic:

Stagiul de pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a

programului de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de elev

la agentul economic are o importanţă deosebită. Acest stagiu consolidează pregătirea

elevului la şcoală prin pregătirea în condiţii concrete de muncă.

Activităţile derulate de agentul economic se încadrează în domeniul electromecanic1

sau industrie alimentară2.

Agenţii economici cu care şcoala are încheiate convenţii cadru pentru efectuarea

stagiului de pregătire practică au activităţi:

de prelucrare lapte şi obţinerea produselor din lapte,

de prelucrare carne şi obţinerea produselor din carne,

obţinerea sucurilor,

obţinerea berii,

morărit-panificaţie,

patiserie, plăcintărie.

Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic:

Activitatea agentul economic3 se desfăşoară la sediul său, strada Libertăţii, nr. 6,

localitatea Sibiu, care este precizată în convenţia cadru pentru efectuarea stagiului de

pregătire practică.

În cazul în care stagiul de pregătire practică se va derula la altă adresă decât cea

specificată, atunci practicanţii vor fi anunţaţi prin cadrul didactic responsabil cu urmărirea

derulării stagiului de practică.

Departamentele în care se poate efectua practica:

La agentul economic practicantul poate desfăşura practica în departamentele

Producţie, Mecanic, Linii tehnologice. Se prevede ca practicantul să treacă pe la toate

1 S.C. ALFA&OMEGA S.A. 2 S.C. AMIGA S.A., S.C. UCA S.R.L., S.C. BEREA S.A.3 S.C. ALFA&OMEGA S.A.


6

departamentele, pe rând, conform graficului stabilit de către cadrul didactic responsabil cu

urmărirea derulării stagiului de practică. Acest grafic se stabileşte la începutul practicii.

Informaţiile privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru:

Stagiul de pregătire practică:

□ se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să

beneficieze de prevederile Legii nr. 72/2007.

□ nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă.

□ se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European.

□ se efectuează în cadrul proiectului ………………………….

În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în

situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.

Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l

primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de

angajat.

Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform

reglementărilor în vigoare.

Facilităţile pe care agentul economic le oferă elevilor aflaţi în practică:

Gratificări sau prime pot fi acordate practicantului de către agentul economic. În unele

cazuri agentul economic a acordat alte avantaje: transport gratuit, acces şi masa la cantina

proprie, pe perioada desfăşurării practicii.

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic:

Practicantul trebuie să aibă carnetul de elev, pe durata derulării stagiului de pregătire

practică. Pozele necesare eliberării legitimaţiei trebuie să le aibă elevul la începutul stagiului

de pregătire practică.

Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire

practică, să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile

solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului

legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În


7

Aha!

cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi

funcţionare al unităţii de învăţământ.

Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al

partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii, îşi

rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a

înstiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris .

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe

care şi le-a însusit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului

de practică.

De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile

la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le

comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul

respectivului partener de practică.


8

Modalitatea de organizare a practicii

Unitatea de învăţământ este cea care organizează practica. Şcoala desemnează un

cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării

pregătirii practice, numit coordonator de practică.

Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de agentul economic stabilesc tematica

de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în

conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.

Practica se desfăşoară comasat, la agenţi economici cu care şcoala are încheiate

convenţii cadru pentru efectuarea stagiului de pregătire practică. Modul are alocate 90 de

ore, din care laborator tehnologic 20 de ore.

Instruirea practică prin laboratorul tehnologic se va desfăşura în şcoală, în spaţii

special amenajate, dotate corespunzător, pe grupe de elevi, cu respectarea legislaţiei în

vigoare. În funcţie de condiţiile concrete din fiecare şcoală, se recomandă ca orele de

laborator tehnologic să fie grupate, astfel încât lucrările să poată fi parcurse prin activităţi

complexe evitând secvenţierea laboratoarelor şi divergenţa obiectivelor.

Instruirea practică prin laboratorul tehnologic se poate desfăşura la agentul economic;

în acest caz, ea trebuie menţionată în convenţiile cadru pentru efectuarea stagiului de

pregătire practică şi agentul economic are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor

profesionale.


9

Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi

securitatea muncii

Activitatea desfăşurată în cadrul stagiului de pregătire practică, în domeniul

electromecanic, presupune cunoşterea şi respectarea normelor de sănătate şi securitatea

muncii. Activitatea se desfăşoară prin laborator tehnologic şi instruire practică.

În cadrul practicii la agenţii economici, elevii vor fi prezenţi în prima zi de practică

pentru instructajul de protecţia muncii, instructaj efectuat la sediul agentului economic.

Instructajul este obligatoriu şi se efectuează la schimbarea locului de numcă. În condiţiile în

care anumiţi agenţi economici au secţiuni în regulamentul de ordine interioară referitoare la

activitatea elevilor practicanţi, elevul se va informa despre aceste precizări.

În cadrul practicii prin laborator tehnologic, se respectă normele de sănătate şi

securitatea muncii specifice domeniului electromecanic.

DRAGI ELEVI

Respectaţi disciplina de muncă.

Nu părăsiţi locul de muncă fără permisiunea profesorului.

Nu vă jucaţi cu instrumentele.

Nu vorbiţi şi nu-i sustrageţi de la lucru pe ceilalţi elevi.

Nu învârtiţi mânerele şi pârghiile maşinilor.

Nu conectaţi aparatele electrice fără permisiunea profesorului.

Păstraţi în ordine locul de muncă.

Nu puneţi pe locul de muncă instrumente şi materiale de prisos.

Locul de muncă se curăţă cu peria.

Hainele de lucru trebuie să fie curate şi ordonate. Fiecare elev trebuie să aibă în

buzunar o cârpă curată pentru ştersul mâinilor şi al instrumentelor.

Înainte de a începe lucrul, pregătiţi instrumentele necesare.

Aranjaţi instrumentele în aşa fel, ca să vă fie comod.

Faceţi lucrarea bine şi la timp. Învăţaţi-vă să lucraţi repede, curat şi frumos.

Aveţi grijă să nu se strice instrumentele cu care lucraţi.


10

Aha!

DRAGI ELEVI

RESPECTAŢI NORMELE SPECIFICE LUCRĂRILOR DE MĂSURĂRI ŞI VERIFICĂRI

Montajele efectuate pentru diverse măsurători şi verificări se vor realiza numai cu

cordoane din cupru multifilare, bine izolate şi marcate la ambele capete cu tub vinilin de

aceeaşi culoare. Ele vor fi prevăzute la capete cu papuci sau banane în perfectă stare.

Carcasele metalice ale autotransformatoarelor, ale aparatelor de măsurare sau

încercare, ale truselor de curent şi tensiune, vor fi racordate obligatoriu, înaintea începerii

probelor, la priza de pământ a staţiei.

În timpul operaţiei de verificare a releelor şi circuitelor secundare se va avea în vedere:

să nu se manevreze obiecte lungi în preajma instalaţiei sub tensiune fără să

existe siguranţa că nu sunt depăşite limitele de apropiere pentru aceste instalaţii;

în cazul verificării unor relee se vor lua măsuri de separare a acestora de restul

circuitelor;

în funcţie de modul de măsurare să se caute cheile de pe panoul frontal al trusei

pentru modul respectiv: exemplu pentru curent, pentru tensiune, etc;

în timpul verificării sau măsurării atât persoana care efectuează verificarea sau

măsurarea, cât şi alte persoane să nu atingă obiectul la care se efectuează

verificarea sau măsurarea.


11

Drepturilelucrătorului

INSTRUCTAJUL PERIODIC

ECHIPAMENT DE PROTECŢIE

Îndatoririle lucrătorului

ÎNSUŞIREA, RESPECTAREA ŞI APLICAREA NORMELOR

După efectuarea probelor, obiectele încercate vor fi descărcate de sarcina capacitivă

acumulată, prin punere la pământ. Această recomandare se referă în special la cablurile de

circuite secundare sau la alte obiecte cu capacitate mare.

Verificările sau lucrul la circuitele secundare aferente transformatoarelor de circuit,

când acestea sunt sub tensiune, se vor face numai după şuntarea secundarelor şi numai în

circuitele care se află în aval de şunt.

Şuntarea circuitelor de curent se efectuează utilizând blocurile de încercare sau

clemele special amenajate în acest scop.

Atât pentru lucrările specifice verificărilor de relee cât şi de circuite secundare şi pentru

alte lucrări care se execută în instalaţii electrice, trebuie respectate toate normele de protecţie

a muncii specificate în „Norme de protecţie a muncii pentru instalaţii electrice”.


12

Instrumente de lucru

necesare desfăşurării practicii

Lista temelor relevante pentru modulul „Instalarea şi punerea în funcţiune a

utilajelor şi instalaţiilor”:

TEMA NR. 1 Utilaje şi instalaţii comerciale

Instalarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor frigorifice

Recepţia instalaţiilor frigorifice

Instalarea şi punerea în funcţiune a maşinilor şi utilajelor pentru prelucrare primară şi

termică a materiilor prime alimentare

Instalarea şi punerea în funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor auxiliare

TEMA NR. 2 Utilaje electrocasnice

Utilaje pentru prelucrare termica – măsuri necesare la instalare, încercări, norme de

protecţia muncii

Aspiratorul – măsuri specifice, încercare, performanţe

Maşina de spălat rufe - norme la instalarea şi punerea în funcţiune.

TEMA NR. 3 Utilaje şi instalaţii din industria alimentară

Pompe, ventilatoare - condiţii la punerea în funcţiune, încercări, recepţia

Utilaje de transport - măsuri specifice, încercări, recepţia

Valţul automat - măsuri obligatorii înainte de punerea în funcţiune, încercări, recepţia

Utilaje de amestecare

Filtre, centifuge şi cicloane

Coloane de absorbţie şi distilare

Instalaţii de difuzie, purificare, osmoză inversă,

Instalaţii pentru fierbere şi opărire, pasteurizare, sterilizare şi uperizare, evaporare şi

condensare


13

JURNALUL DE PRACTICĂ

Jurnalul de practică reprezintă materialul scris prin intermediul căruia elevul reflectează

analitic şi critic asupra activităţii practice desfăşurate .

Jurnalul este unul din principalele instrumente de apreciere al activităţii practice a

elevului.

Fiecare elev are responsabilitatea de a consemna zilnic cele mai importante aspecte ale

activităţii practice, precum şi aspectele legate de:

1. prezentarea instituţiei

2. prezentarea activităţilor desfăşurate de către elev

3. relaţiile elevului cu instructorul de practică şi cu ceilalţi membri ai personalului

4. prezentarea lucrărilor pe care le-a executat elevul

5. evaluarea locului de practică, aspecte pozitive şi negative ale activităţii lor:

6. autoevaluarea activităţilor, aspectele care se cer îmbunătăţite pe viitor.

Obiectivele jurnalului de practică:


14

din perspectiva elevilor

- formarea unor deprinderi de redactare a propriilor analize şi observaţii

- dobândirea unui limbaj conceptual specific

- păstrarea riguroasă a informaţiilor

- evidenţa progreselor făcute pe parcursul perioadelor de practica

din perspectiva îndrumătorului de practică

- păstrarea evidenţei activităţilor practice ale elevilor

- monitorizarea progreselor făcute de elevi

- evaluarea gradului de adecvare a activităţilor practice la obiectivele de

învăţare ale fiecărui elev

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi departament):

Modul:

Tema:

Sarcini de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi

observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele nu v-au plăcut? Motivaţi.

Ţineţi un jurnal zilnic privind modul în care aţi aplicat la locul de muncă procedurile de

sănătate şi securitate în muncă, sistemele de calitate, principiile muncii în echipă şi abilităţile

de a învăţa să învăţaţi. Comentaţi în legătură cu orice probleme întâmpinate.


15

FIŞA DE OBSERVAŢIE 1

Elev:

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE A PROCESULUI TEHNOLOGIC

DE INSTALARE ŞI PUNERE ÎN FUNCŢIUNE/ PORNIRE A

UTILAJULUI ___________________________________________

1. Observaţi cu atenţie operaţiile executate la agentul economic la care desfăşuraţi

practica pentru instalarea şi punerea în funcţiune/pornire a utilajului

___________________________________________________.

2. După încheierea activităţii completaţi fişa de mai jos cu toate operaţiile în ordinea executării

lor:

Care sunt

operaţiile ce

au fost

executate?

Care sunt

scule,

aparate şi

materiale

folosite?

Ce parametrii

au fost

măsuraţi ?

Cu ce

aparate au

fost măsuraţi

parametrii ?

Ce defecte

au apărut ?

Atenţie: Utilajele pe care puteţi să le observaţi pot fi: pompa cu piston,

pasteurizatorul cu plăci, filtru sub presiune, filtru deschis cu agitator, presa cu melc,

uscătorul turn, uscătorul cu bandă, ventilatorul, cuterul.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică : ______________________________

________________________________________________________________________


16


Elev:

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE A

UTILAJULUI / APARATULUI _________________________________________

1. Observaţi cu atenţie utilajul/aparatul _______________ la agentul economic la

care desfăşuraţi practica.

2. După încheierea activităţii desenaţi schema utilajului/aparatului

_______________ în caietul sau jurnalul de practică şi completaţi elementele

componente.

Atenţie: Utilajele/aparatele pe care puteţi să le observaţi pot fi: fierul de călcat,

maşina de spălat, instalaţii de transport pneumatic, instalaţii de evaporare, prese,

uscătoare, ventilatorul axial.


________________________________________________________________________

___________________________________


17


Elev:


DE DEMONTARE, REPARARE, VERIFICARE ŞI MONTARE A

___________________________________________


practica pentru demontarea, repararea, verificarea şi montarea

___________________________________________________.


lor:

Care sunt operaţiile ce au

fost executate?

Care sunt scule, aparate şi materiale folosite?

Atenţie: Utilajele, maşinile, aparatele, instalaţiile pe care puteţi să le observaţi

pot fi: maşina de spălat, maşina de măcinat cafea, maşina de fabricat îngheţată .


________________________________________________________________________


18


Elev:

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE

A TIPURILOR DE ÎNCERCĂRI PENTRU DIFERITE MAŞINI ŞI INSTALAŢII

1. Observaţi cu atenţie încercările executate la agentul economic la care

desfăşuraţi practica pentru instalarea şi punerea în funcţiune/pornire a diferitelor

maşini şi instalaţii.

2. După încheierea activităţii completaţi fişa de mai jos cu tipurile de încercări ce

au fost executate:

Maşina / Instalaţia ...................................................

Tipul de încercăriAparate de măsură/

echipamente utilizateObservaţii

Intermediare

Finale

De mers în gol

De mers în sarcină

Atenţie: Maşinile şi instalaţiile pe care puteţi să le observaţi sunt cele care apar

menţionate în lista temelor.


________________________________________________________________________

___________________________________


19

FIŞA DE LUCRU 1

pe parcursul practicii

TEMA: Montarea şi funcţionarea uscătorului cu bandă

DATA:

Durata activităţii:

Numele elevului:

Realizaţi o fişă de lucru urmărind lucrările practice executate în atelierul şcoală sau la

agentul economic, referitoare la montarea şi funcţionarea uscătorului cu bandă.

Veti ţine cont de operaţiile:

De pregătire a roţilor, a benzii şi a carcaselor;

De asamblare a rolelor de intindere şi reglare;

De reglare a aburului;

De montare a ventilatorului.

Timp de lucru :

- pentru observarea lucrării în atelier – 250 min.

- pentru realizarea părţii scrise - 40 min


20

FIŞA DE LUCRU 2


TEMA: Încercările maşinilor şi instalaţiilor electrocasnice – Aspiratorul

DATA:


Numele elevului:

COMPETENŢA: Incearcă maşinile şi instalaţiile comerciale, electrocasnice şi din ind. alimentară

Se consideră un aspirator electric alimentat la 220V, curent alternativ cu frecvenţa de

50Hz, şi puterea electrică 1200W.

1. Identificaţi încercările necesare pentru instalarea şi punerea sa în funcţiune

2. Efectuaţi încercarea de de funcţionare în gol

3. Efectuaţi încercarea de funcţionare în sarcină


21

FIŞA DE LUCRU 3


TEMA: Încercările pompei cu piston

DATA:


Numele elevului:


Se consideră o pompã cu piston:

1. Efectuati amorsarea pompei

2. Probaţi etanşarea pompei

3. Efectuaţi încercarea de rezistenţă la presiune



6. Interpretaţi rezultatele


22

FIŞA DE LUCRU 4


TEMA: Motorul asincron

DATA:


Numele elevului:

Competenţa : Execută lucrări pregătitoare mecanice şi electrice în vederea instalării şi

punerii în funcţiune

a. Consideraţii teoretice

Motorul asincron este cel mai utilizat motor electric datorită construcţiei simple şi a

siguranţei în exploatare. Dezavantajul este legat de variţia turaţiei între anumite limite.

Motoarele asincron sunt:

1. motoare monofazate

2. motoare trifazate

Constructiv, motoarele asincron sunt:

motor asincron cu rotor bobinat;

motor asincron cu rotor in scurtcircuit.

b. Aparate şi materiale necesare

Motor asincron cu rotor bobinat, motor asincron cu rotor în scurtcircuit, motor asincron

monofazat, motor asincron trifazat, MAVO.

c. Modul de lucru

se vor identifica părţile componente ale motorului asincron trifazat;

se vor identifica părţile componente ale motorului asincron monofazat cu rotor

bobinat şi cu rotor în scurtcircuit;

se vor nota mărimile nominale înscrise pe plăcuţe.

d. Concluzii

se vor compara rotoarele celor două tipuri de motoare;

se vor compara cutiile de borne ale celor două tipuri de motoare electrice, în vederea

executării legăturilor electrice;

Se vor compara datele nominale cu cele înscrise pe plăcuţe.


23

STUDIU DE CAZ 1


TEMA: Punerea în funcţiune a pompelor cu

piston

Data predării:

Numele elevului:

COMPETENŢA: Incearcă maşinile şi instalaţiile comerciale, electrocasnice şi din ind. Alimentară

Realizaţi un studiu de caz urmărind lucrările practice executate în atelierul şcoală sau la

agentul economic, referitoare la punerea în funcţiune a unei pompe cu piston, din cadrul unei

instalaţii.

Recomandări: studiul de caz trebuie să fie structurat pe următoarele secvenţe:

1. Argument

2. Funcţionare

3. Punerea în funcţiune

4. Oprirea

E de preferat să includeţi imagini, scheme

constructive sau funcţionale.

Studiul nu va depăşi 3 pagini şi se va preda în format electronic şi tipărit în cadrul

portofoliului de practică.

Prezentarea studiului se va face individual, în vederea evaluării.


24

STUDIU DE CAZ 2


TEMA: Instalarea coloanelor de distilare

Data predării:

Numele elevului:

COMPETENŢA: Încearcă maşinile şi instalaţiile comerciale, electrocasnice şi din industria alimentară

Realizaţi un studiu de caz urmărind lucrările practice executate la agentul economic,

referitoare la instalarea şi punerea în funcţiune a coloanelor, din cadrul instalaţiei de distilare-

rafinare.

Recomandări: studiul de caz trebuie să fie structurat pe următoarele secvenţe:

1. Consideraţii teoretice

2. Funcţionarea instalaţiei

3. Încercarea de funcţionare în gol

4. Încercarea de funcţionare în sarcină

5. Defecţiunile coloanelor şi modul de remediere.

E de preferat să includeţi imagini, scheme constructive sau funcţionale.

Includeţi observaţii proprii urmărind respectarea normelor de igienă şi protecţie a

muncii.

Folosiţi şi alte surse pentru documentare (exemplu www.cadalpe.com,

www.provinum.ro, www.weritas.ro ).

Studiul nu va depăşi 6 pagini şi se va preda în format electronic şi tipărit în cadrul

portofoliului de practică.

Prezentarea studiului se va face individual, în vederea evaluării. Forma de

prezentare poate fi orală, asistată – prezentare PowerPoint sau scrisă – variantă tipărită a

studiului.


25

http://www.weritas.ro/

http://www.provinum.ro/

http://www.cadalpe.com/

PROIECTUL

Metoda proiectului este o modalitate de instruire prin care elevii efectuează o

cercetare orientată spre un scop bine precizat, care este realizată prin îmbinarea

cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică. Această cercetare care poate fi rodul unei

activităţi individuale sau de echipă se finalizează cu un produs: obiecte, aparate, albume,

lucrări ştiinţifice. În practica efectuată la agenţii economici proiectul poate lua forme

variate:

• efectuarea de investigaţii la agentul economic, care au în vedere culegerea

de informaţii pe o anumită temă şi valorificarea lor

• construcţia unor aparate, utilaje, dispozitive tehnice, machete, modele

• elaborarea de lucrări ştiinţifice pe anumite teme

Un proiect autentic îl pune pe elev într-o situaţie de cercetare şi de acţiune în care

acesta se confruntă cu o problemă ce presupune rezolvarea unor sarcini concrete.

Realizarea unui proiect necesită documentare, activităţi de teren sau de laborator,

emiterea de ipoteze, testarea şi valorificarea lor. Realizarea unui proiect apropie elevul de

situaţiile cu care se confruntă în viaţă, dezvoltă simţul responsabilităţii, contribuie la

maturizarea gândirii.

Structura unui proiect: Coperta cu datele de identificare,

Argumentul / Introducere

Memoriu justificativ

Anexe

Bibliografie

Cuprins


26

MINIPROIECT

TEMA: Pasteurizatorul cu plăci

Cuprins

1. Argument

2. Construcţia şi funcţionarea pasteurizatoarelor cu plăci

3. Performaţele aparatului

4. Instalarea şi punerea în funcţiune a pasteurizatoarelor cu plăci

5. Exploatarea pasteurizatoarelor cu plăci

6. Defecte şi remedierea lor la pasteurizatoarele cu plăci

1. Argument

Operaţia de pasteurizare constă în distrugerea totală a microorganismelor patogene şi a

celorlalte genuri şi specii de microorganisme, din produse. De exemplu, pentru lapte,

pasteurizarea măreşte considerabil durata de conservare a laptelui prelucrat, în comparaţie

cu cea a laptelui crud, fără a efectua decât în foarte mică măsură conţinutul de vitamine şi

substanţe proteice. În ceea ce priveşte comparaţia fizico-chimică a laptelui, aceasta rămâne

practic neschimbată. Pasteurizarea se realizează prin încălzirea laptelui la temperaturi variind

intre 62º şi 95ºC timp de 30’ şi respectiv 30”, urmată de o răcire bruscă până la o temperatură

de 3-4ºC.

Operaţia se realizează în aparate numite pasteurizatoare.

Cele mai moderne sunt pasteurizatoarele cu plăci, care sunt formate dintr-o serie de

plăci metalice profilate, plasate una lângă alta, grupate în sectoare separate, în care se

execută schimburile de căldură corespunzătoare fiecărei operaţii din procesul tehnologic de

pasteurizare.

Distanţa redusă dintre plăci şi canalele pe care le prezintă pe suprafaţa lor, fac ca

produsul să treacă printre plăci în strat subţire. Aceste pasteurizatoare sunt dotate cu

instalaţii de automatizare comandate pneumatic, hidraulic sau electric, cu scopul de a

împiedica trecerea produsului fără atingerea parametrilor tehnologici stabiliţi. În acest sens


27

ele au un dispozitiv special, numit cap de recirculare, format dintr-o serie de supape, care

sunt comandate de instalaţia de automatizare şi care, prin închidere şi deschidere, permit

trecerea produsului mai departe de linia tehnologică sau recircularea lui în aparat.

2. Construcţia şi funcţionarea pasteurizatoarelor cu plăci

Pasteurizatoarele cu plăci se compun dintr-o serie de plăci din otel inoxidabil ondulate

prin ştanţare. Prin canalele astfel formate, de pe o parte a fiecărei plăci circulă lapte iar pe

cealaltă agentul de încălzire sau răcire.

Plăcile având intre ele garnituri de cauciuc sunt astfel grupate încât formează mai multe

sectoare:

unul sau două sectoare de recuperarea

un sector de pasteurizare

un sector de mentinere la temperatura de pasteurizare,

un sector de răcire cu apă şi de răcire profundă cu apa glacială.

1 - zona de preîncălzire;

2 - zona de pasteurizare;

3 - zona de răcire

3. Performaţele aparatului

Pasteurizatoarele cu plăci permit pasteurizare în flux, asigurând capacităţi de producţie

mari (20000l /h). Toate operaţiile sunt automatizate inclusiv spălarea şi dezinfecţia. În acest

scop instalaţiile de pasteurizare sunt prevăzute cu dispozitive care permit funcţionarea şi

controlul automat al întregului proces de pasteurizare :


28

213

C i r c u l aţ i a m a t e r i a l e l o r î n p a s t e u r i z a t o r u l c u p l ă c i

Termometre inregistratoare ;

Dispozitiv de recirculare lapte insuficient pasteurizat si penuru reglarea automata a

temperaturii de pasteurizare ;

Tablou comandă ;

Dispozitiv de semnalizare optică şi acustică

Instalaţie de pasteurizare

4. Instalarea şi punerea în funcţiune a pasteurizatoarelor cu plăci

La instalarea şi punerea în funcţiune trebuie să se facă lucrări pregătitoare, verificări

ale aparatelor, probe de presiune şi etanşeitate, verificări vizuale, verificări ale stângerii

şuruburilor. În timpul acestor probe şi verificări se supraveghează parametrii de proces:

Temperatura de pasteurizare

Temperatura de menţinere

Presiunea aburului

Temperatura agentului de încălzire - apa caldă/abur

Temperatura agentului de răcire – apa rece

Presiunea apei calde/aburului

Pierderile de lichide în exterior, printre plăci.

Operaţiile necesare se execută în următoarea ordine:

Verificare stângerii şuruburilor dispozitivului de strângere a plăcilor.

Verificarea aparatului pentru obţinerea apei calde.

Verificarea pompelor de apă – proba de presiune şi verificarea ungerii

Verificarea vizuală a stării plăcilor


29

Proba de etanşare a pasteurizatorului

Verificarea compresoarelor de aer – la mers în gol, la parametrii nominali, apoi se face

proba de mers în sarcină, la parametrii cu 25% mai mari de cât cei nominali.

5. Exploatarea pasteurizatoarelor cu plăci

ATENŢIE! În timpul exploatării trebuie să se execute următoarele lucrări:

1) Şuruburile dispozitivului de strângere a plăcilor trebuie să fie

menţinute unse întotdeauna, pentru a se evită ruginirea lor, iar o dată pe lună

vor fi curăţite astfel încât să permită strângerea lor cu uşurinţă;

2) Resturile de soluţii de spălare şi de saramură care au stropit

părţile exterioare ale aparatelor se vor spăla imediat, vor fi şterse cu o cârpa moale uscată şi

apoi locul se unge cu un strat foarte subţire de ulei; de astfel ungerea cu o cârpă înmuiată în

puţin ulei este indicată să se aplice pe toate părţile exterioare din otel inoxidabil polizate şi

şlefuite;

3) Aparatul pentru obţinerea apei calde va fi golit la fiecare trei luni, curăţit şi

reumplut. Aparatele de contracurent, în interiorul cărora se constată ca s-a depus un strat

prea gros de piatră, vor fi umplute cu soluţia de acid clorhidric diluat (1,8-2%) şi vor fi

menţinute astfel 24 h, după care se clătesc şi se umple cu apă curată;

4) La pompele de apă se va asigura ungerea cu unsoare rezistenta la căldura Rul

125 şi cu ulei de bună calitate. Daca pompa pierde apă pe lângă ax, se va strânge presetupa

sau se va înlocui garnitura din sfoara de azbest grafitat, cu alta nouă;

5) La curăţirea plăcilor nu se vor folosi scule ascuţite, ci se vor folosi perii de

rădăcini, după o înmuiere prealabilă a plăcii cu o soluţie de acid azotic (4%);

6) Garniturile de cauciuc care s-au turtit ori s-au rupt şi nu mai asigură etanşeitatea

plăcilor, se înlocuiesc cu altele noi, ce se lipesc cu soluţie specială, care soseşte o dată cu

aparatul sau se foloseşte grundul şi vopseaua;

7) Tabloul de comandă şi controlul se deschide o dată pe lună pentru strângerea

şuruburilor (bornelor) şi pentru verifcarea stării instalaţiei;

8) La compresoarele de aer de la instalaţia de automatizare se va avea grijă ca in

fiecare zi să se descarce apa ce se poate strânge in butelia de aer comprimat şi pe conducte;

operaţia se execută de la robinetele de golire care sunt prevăzute în acest scop;


30

6. Defecte şi remedierea lor la pasteurizatoarele cu plăci

Nr.c

rt.

Defecte Cauze Măsuri de remediere

1. Nu se

realizează

temperatura

de

pasteurizar

e prescrisă

a)Plăcile nu sunt

montate corect

b)Presiunea aburului

este insuficientă

c)debitul de apă caldă

este prea mic

a)Se demontează plăcile şi se

controlează ordinea numeric

b)Se va readuce la normal

alimentarea cu abur

c)Se deschide mai mult robinetul

de apa caldă

2. Temperatu

ra de

pasteurizar

e nu este

menţinută

constantă

de aparatul

de

automatizar

e

a)Nu este constantă

presiunea aburulu

b)Este înfundată

conducta cu aer ce

comandă capul de

recirculare

c)S-a desfăcut legătura

electrică, în aparatul de

automatizare

a)Se iau măsuri adecvate pentru

menţinerea uniformă a

parametrilor respectivi

b)Se va proceda la desfundarea

conductelor

c)Se va verifica conform schemei

de montaj

3. Nu se

realizează

temperatura

de răcire

prescrisă

a)Debitul de apă este

prea mic sau are

temperatura ridicată

b)Plăcile nu sunt

montate corect

a)Se verifica debitul şi

temperatura apei

b)Se demontează şi se

controlează ordinea numerică

4. Se produc

pierderi de

lichide în

exterior

a)Garniturile sunt

defecte

b)Plăcile sunt strâmbe

a)Se demontează aparatul si se

repara ori se inlocuiesc garniturile

b)Se vor strânge treptat


31

printre plăci

5. Lichidul cir-

culat prin in-

stalaţie nu

este încălzit

de loc

a) Alimentarea cu abur

este oprită .

b) Pompa de apă caldă

este oprită.

c) Nu este pusă în

funcţiune aparatura de

automatizare

d) Este ruptă membrana

reductorului de aer (în

cazul comenzii cu aer) de

la tabloul de comandă

a) Se va verifica şi se va deschide

b)Se va pune în funcţiune

c) Se va verifica şi înlătura defectul

d) Se va înlocui membrana cu altele

de rezervă

6. Debitul este

mai redus

decât cel

pentru care a

fost construit

aparatul

a) Plăcile sunt acoperite cu

un strat gros de substanţe

de impurificare

b) Garniturile de cauciuc

sunt uzate şi s-a micşorat

spaţiul dintre plăci.

c) Pompa de alimentare

defectă

a) Se va face o spălare cu soluţii chi-

mice, reducând timpii de recirculare

b) Se vor înlocui garniturile cu

altele noi

c) Se demontează şi se curăţă


32

Modalităţi de evaluare

Forme de evaluare

1. Evaluarea iniţială – se efectuează la începutul unui program de instruire şi este

menită să stabilească nivelul de pregătire al elevilor, condiţiile în care aceştia se pot integra în

programul pregătit;

- se realizează prin examinări orale, probe scrise;

2. Evaluarea cumulativă – se realizează prin verificări parţiale pe parcursul programului

şi este o estimare globală, de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi de timp (trimestre,

semestre, an);

3. Evaluarea continuă (formativă) – se realizează pe tot parcursul programului. Ea

permite cunoşterea efectelor acţiunii, identificarea neajunsurilor şi luarea unor măsuri pentru

evitarea eşecurilor.

Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându-se cont de finalităţile urmărite şi

anume de realizarea competenţelor impuse de Standardul de Pregătire Profesională. Se

realizează pe măsura parcurgerii modulului. Prin evaluare se poate urmări traiectoria de

formare a elevului.

Examinarea prin probe practice se realizează prin:

lucrări de laborator

proba practică (instruire practică)

lucrare practică (la examenul final pentru acordarea calificativului în meserie)

portofoliu de practică

jurnal de practică

Pentru o apreciere obiectivă a activităţii de instruire se elaborează fişe de observare a

performanţelor practice ale elevilor.

Evaluarea se face atât de către instructorul responsabil cu practica, cât şi de către

tutorele care s-a ocupat de elev la locul de muncă.


33

FIŞĂ DE EVALUARE A UNUI PORTOFOLIU

Nume ……….. Modulul ……

Prenume.................. Clasa......

Criterii de evaluare Descriptori de performanţă Aprecieri

Asp

ect

gen

era

l

Modul general de prezentare

Mod de redactare al conţinutului

Titluri şi subtitluri evidenţiate

Precizări, scopuri

Sistematizarea materialelor

Imagini, scheme, tabele, grafice

Indicarea provenienţei documentelor

Concluzii personale

Existenţa notelor şi a bibliografiei

Co

nţin

ut

Corectitudine ştiinţifică

Impact vizual puternic

Prezentarea obiectivelor şi a motivaţiei

Clar, concis, sintetic

Inedit, diferit, surprinzător

Argumentare clară, raţională

Prezentarea concluziilor referitoare la activităţile

desfăşurate

Sem

antic

a Conţinutul fiecărei părţi e suficient şi

corespunde temeiFolosirea adecvată a termenilor de specialitate


34

ANEXE

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev: Ionescu Ioan Rareş

Perioada: 06.04 – 24.04.2009

Locaţie (Agent economic şi departament): S.C. ALFA&OMEGA S.A., Mecanic şef

Modul: Instalarea şi punerea în funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor

Tema: Instalarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor frigorifice

Sarcini de lucru:

la pornirea instalaţiei se citeşte contorul şi temperatura agentului de lucru;

se măsoară temperatura din 5 în 5 minute;

se calculează temperatura medie pentru fiecare interval;

se notează rezultatele în tabel;

se reprezintă grafic variaţia temperaturii;

se determină eficienţa frigorifică.

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi

observat sau le-aţi desfăşurat?

Descrierea instalaţiei şi mersul lucrării; lucrările efectuate la punerea în funcţiune;

reglarea aparaturii.

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

Am folosit trei termometre pentru măsurarea temperaturilor t1, t2 şi t5, deci nu era

suficient să măsor într-un punct.

Cum pot să desenez variaţia temperaturii pe hârtie milimetrică.

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.


35

Am măsurat eu temperatura din 5 în 5 minute, pe parcursul a 30 minute şi nu am

avut diferenţe faţă de valorile măsurate de colegul meu.

Graficul de variaţie mi-a ieşit foarte frumos.

4. Ce lucruri/ evenimentele nu v-au plăcut? Motivaţi.

Nu am avut calculator şi a trebuit să calculez cu creionul pe hârtie.

Comentaţi în legătură cu orice probleme întâmpinate:

Nu am avut timp să vorbesc cu colegii mei. Abia aştept ziua de mâine

să aud ce zic ei.


36




DE INSTALARE ŞI PUNERE ÎN FUNCŢIUNE/ PORNIRE A

UTILAJULUI „ POMPA CU PISTON”


practica pentru instalarea şi punerea în funcţiune/pornire a utilajului pompa cu piston.

2. După încheierea activităţii completaţi fişa de mai jos cu toate operaţiile în ordinea executării lor:

Care sunt

operaţiile ce au

fost executate?

Care sunt

scule, aparate

şi materiale

folosite?

Ce

parametrii au

fost

măsuraţi ?

Cu ce

aparate au

fost măsuraţi

parametrii ?

Ce

defecte

au

apărut ?

Se verifică dacă

piesele în mişcare

nu sunt slăbite

Cleşte patent,

truse de chei,

cheie

dinamometrică

Forţa de

stângere

Cheie

dinamometric

ă

Au fost

piese

slăbite

Se verifică dacă

dispozitivele de

ungere şi

circuitele de

răcire

funcţionează

Nivelul de ulei

de ungere şi

al lichidului de

răcire

Vizual,

conform

reperelor

marcate


37

normal

Se verifică dacă

pompa este în

stare curată

Vizual

Se verifică

strângerea

bucşelor şi a

presetupelor şi

jocurile în

asamblările

articulate

Cleşte patent,

şurubelniţă,

cheie

dinamometrică,

lere

Presiunea de

stângere

Jocul

Cheie

dinamometric

ă

Lere

Se deschid

robinetele de pe

conductele de

aspiraţie şi de

refulare şi

robinetul de

aerisire al pompei

Manual

Se umple cu

lichid conducta de

aspiraţie şi corpul

pompei până se

constată

evacuarea

completă a

aerului din pompă

Manual

Se închide

robinetul de

aerisire şi se

porneşte apoi

motorul electric

Manual


38

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

Se aplică la competenţa: Instalarea şi punerea în funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor –

Incercările maşinilor şi instalaţiilor.

Elevul a respectat normele de protecţia muncii specifice. A notat corect operaţiile, în

ordinea desfăşurării lor. A fost atent şi interesat.


39




UTILAJULUI / APARATULUI PRESA CU MELC

1. Observaţi cu atenţie utilajul/aparatul presa cu melc la agentul economic la care

desfăşuraţi practica.

2. După încheierea activităţii desenaţi schema utilajului/aparatului presa cu melc în

caietul sau jurnalul de practică şi completaţi elementele componente.

Presa cu melc

1 - carcasa;

2 - gura de alimentare;

3 - con de presare;

4,5 - melci de presare;

6 - ax cu diametrul variabil.


40

Utilizările presei cu melc: industria legumelor şi fructelor, în vinificaţei, eliminarea uleiului

din boabele de cacao.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică :


Specifică condiţiile ce trebuie îndeplinite la instalarea şi punerea în funcţiune.

Elevul a identificat corect părţile componente. Schiţa este corectă şi completă, clară. A

fost atent la colegii din jurul său şi le-a oferit sfaturi. La sfârşitul activităţii a avut iniţiativa de a

nota şi utilizările presei cu melc.


41




UTILAJULUI / APARATULUI VENTILATOR AXIAL

1. Observaţi cu atenţie utilajul/aparatul ventilatorul axial la agentul economic la care


2. După încheierea activităţii desenaţi schema utilajului/aparatului presa cu melc în caietul

sau jurnalul de practică şi completaţi elementele componente.

Ventilatorul axial

Carcasă: compusă dintr-un tub cilindric 1, prevăzut cu flanşe la capete şi echipat în

interior cu un paletaj statoric fix 2, plasat după rotor, în scopul diminuării turbulenţei aerului la

ieşirea din ventilator.


42

Statorul: plasat în faţa rotorului, este format din patru palete profilate 3, prinse la un

capăt de carcasă, iar la celălalt de un butuc ce serveşte şi ca suport pentru lagăre. Are rolul

de a atenua efectul de rotaţie al curentului şi de conducere favorabilă a acestuia spre paletele

rotorului.

Rotorul: este constituit dintr-un butuc şi un ansamblu de patru palete profilate

aerodinamic 4.

Electromotor: este fixat în interiorul carcasei prin intermediul unui suport 6.

Ajutaje: de aspiraţie 7, şi refulare 8; sunt prinse de carcasă prin intermediul flanşelor şi

au formă tronconică.





explicat din punct de vedere constructiv şi funcţional fiecare element.


43




UTILAJULUI / APARATULUI FIERUL DE CĂLCAT

1. Observaţi cu atenţie utilajul/aparatul fierul de călcat la agentul economic la care


2. După încheierea activităţii desenaţi schema utilajului/aparatului fier de călcat în caietul

sau jurnalul de practică şi completaţi elementele componente.

1 – spirală de încălzire;

2 – termostat

3 – talpă

4 – contact bimetal

5 – reglor

6 – lampă de

semnalizare





denumit corect fiecare element.


44




DE DEMONTARE, REPARARE, VERIFICARE ŞI MONTARE A

MAŞINII DE MĂCINAT CAFEA


practica pentru demontarea, repararea, verificarea şi montarea maşinii de măcinat

cafea.


lor:

Care sunt operaţiile ce au

fost executate?

Care sunt scule, aparate şi materiale folosite?

Alegerea sculelor, aparatelor şi

materialelor.

aparat de măsură universal

şurubelniţe

cleşte patent

aliaj de lipit, pastă de lipit

pistol de lipit, bandă izolatoare, materiale de ungere

Demontarea maşinii de

măcinat.

demontarea capacului

Şurubelniţe

cleşte patent


45

superior

demontarea cuţitului

demontarea carcasei

demontarea periilor

Identificarea elementelor

componente

capac superior

stator

rotor

întrerupător port perii

perii colectoare

Înlocuirea periilor

scoaterea arcului

înlocuirea periilor

montarea periilor noi

Perii noi, aliaj de lipit, pastă de lipit

pistol de lipit, bandă izolatoare

Verificarea continuităţii

înfăşurării statorice

aparat de măsură universal

Montarea maşinii de măcinat.

montarea periilor

montarea motorului în

carcasă

şurubelniţe

cleşte patent

materiale de ungere


46

montarea cuţitului

montarea capacului

superior

Punerea în funcţiune a maşinii

de măcinat cafea

Atenţie: Utilajele, maşinile, aparatele, instalaţiile pe care puteţi să le observaţi

pot fi: maşina de spălat, maşina de măcinat cafea, maşina de fabricat îngheţată .



Execută lucrări pregătitoare mecanice şi electrice + Incercările maşinilor şi instalaţiilor.

Elevul a observat şi a notat corect operaţiile, în ordinea desfăşurării lor. A fost atent şi la

aspectele referitoare la curăţenia la locul de muncă, manipularea aparatelor şi sculelor prin

observaţii orale.


47



FIŞĂ DE OBSERVAŢIE

A TIPURILOR DE ÎNCERCĂRI PENTRU DIFERITE MAŞINI ŞI INSTALAŢII

1. Observaţi cu atenţie încercările executate la agentul economic la care desfăşuraţi

practica pentru instalarea şi punerea în funcţiune/pornire a diferitelor maşini şi

instalaţii.

2. După încheierea activităţii completaţi fişa de mai jos cu tipurile de încercări ce au fost

executate:

Maşina / Instalaţia: pasteurizator cu plăci/ instalaţia de pasteurizare

Tipul de încercăriAparate de măsură/

echipamente utilizateObservaţii

Intermediare

Verificări: (stângerea plăcilor,

pompele de apă, compresorul

de aer, etanşările, garniturile)

Cheie dinamometrică,

manometru

Pompa a pierdut apă

pe lângă ax şi s-a mai

strâns presetupa

Finale

Probe tehnologice

Termometre

înregistratoare,

manometre, debitmetre,

contor, tabloul de

comandă, dispozitivul de

semnalizare optică şi

acustică

Se măsoară

temperatura de

pasteurizare,

temperatura de răcire,

presiunea aburului,

debitul de apă caldă,

temperatura apei

calde. Se verifică

pierderile de lichide în Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic48

exterior (printre plăci),

starea de curăţenie a

maşinilor, străngerea

bornelor la tabloul de

comandă şi control.

De mers în gol

Probe de etanşare, probe de

presiune, ungerea

Termometre

înregistratoare,

manometre, debitmetre,

contor, tabloul de



acustică

Instalaţia a fost

pornită dar s-a

alimentat cu apă nu

cu materie primă.

La proba de etanşare

s-au verificat

garniturile de cauciuc

dintre plăci.

La proba de presiune

se aplică o presiune

de 1-1,5 ori mai mare

decât presiunea

nominală, timp de 10-

30 minute.

De mers în sarcină

Proba de presiune

Manometre, debitmetre,

contor, tabloul de



acustică

Instalaţia a fost

pornită şi alimentată

cu materie primă.

La proba de presiune

se aplică o presiune

de 2 ori mai mare

decât presiunea

nominală, timp de 60

minute.

Atenţie: Maşinile şi instalaţiile pe care puteţi să le observaţi sunt cele care apar

menţionate în lista temelor.



49


Incercările maşinilor şi instalaţiilor.

Elevul a observat şi a notat corect toate verificările şi probele necesare a fi executate la

instalarea unui pasteurizator cu plăci, ce face parte dintr-o instalaţie de pasteurizare

automatizată. A fost atent şi interesat.


50

FIŞA DE LUCRU 1


TEMA: Montarea şi funcţionarea uscătorului cu bandă

DATA:

Durata activităţii: 300 min

Numele elevului: Ionescu Ioan Rareş

Realizaţi o fişă de lucru urmărind lucrările practice executate în atelierul şcoală sau la

agentul economic, referitoare la montarea şi funcţionarea uscătorului cu bandă.

Veti ţine cont de operaţiile:

De pregătire a roţilor, a benzii şi a carcaselor;

De asamblare a rolelor de intindere şi reglare;

De reglare a aburului;

De montare a ventilatorului.

Timp de lucru :

- pentru observarea lucrării în atelier – 250 min.

- pentru realizarea părţii scrise - 40 min

Montarea şi funcţionarea uscătorului cu bandă

Operaţii: Roţile, benzile se scot din ambalaj. Se verifică vizual şi se curăţă cu o cârpă

uscată.

Se montează carcasele celor patru zone de uscare şi o zona de spălare, prin

şuruburi.

Se montează rolele de intindere şi de reglare pe ax, prin şuruburi.

Se montează banda, înfăşurată peste role, cu ajutorul unor agrafe metalice.


51

Se reglează banda ca să fie întinsă, cu rola de reglare. Apoi se fixează rola pe

această poziţie.

Se montează schimbătorul de căldură care încălzeşte aerul.

Se montează ventilatorul la canalele de aer care se află deasupra benzii.

Se montează ventilele de abur sub bandă.

Se probează: în gol, fără produse pe bandă; în sarcină, cu produse pe bandă.

Funcţionare: Uscătorul cu bandă are ca element principal o bandă rotativă care trece prin

patru zone de uscare şi o zona de spălare. De aceea se mai numeşte staţie de

uscare.

La capetele benzii există câte o rola de întindere şi o rolă de reglare.

În fiecare staţie de uscare exită posibilitatea reglării aerului.

Un ventilator trage aerul şi îl duce printr-un schimbător de căldură; aerul încălzit

trece prin mai multe canale de aer şi se suflă deasupra benzii, sub bandă existând

nişte ventile ce reglează presiunea aerului cald, realizând astfel o uscare fină a

produsului.

Apa de condens se adună într-o cuvă şi se evacuează.

Imaginea utilajului:


52

FIŞA DE LUCRU 2


TEMA: Încercările maşinilor şi instalaţiilor electrocasnice – Aspiratorul

DATA:




Se consideră un aspirator electric alimentat la 220V, curent alternativ cu frecvenţa de

50Hz, şi puterea electrică 1200W.

1. Identificaţi încercările necesare pentru instalarea şi punerea sa în funcţiune



Nr.

crt.Operaţia Autoevaluare

1 Verifică starea prizei

2 Verifică filtrul şi sacul textil

3 Porneşte aspiratorul

4 Verifică puterea de aspiraţie la funcţionarea în gol

5 Verifică puterea de aspiraţie la funcţionarea în sarcinã

6 Verifică starea de funcţionare a becului de semnalizare a

umplerii sacului

7 Interpreteazã rezultatele


53

FIŞA DE LUCRU 3


TEMA: Încercările pompei cu piston

DATA:




Se consideră o pompã cu piston:

1. Efectuati amorsarea pompei

2. Probaţi etanşarea pompei

3. Efectuaţi încercarea de rezistenţă la presiune



6. Interpretaţi rezultatele

Nr.

crt.Operaţia Autoevaluare

1 Verifică starea pieselor în miscare

2 Verifică strângerea şuruburilor pe fundaţie

3 Verifică strângerea bucşelor şi a presetupelor

4 Verifică starea prizei electrice

5 Verifică pornirea motorului electric

6 Amorsează pompa


54

7 Verifică starea manometrelor de pe conductele de aspiraţie şi

refulare

8 Efectuează reglajul iniţial al manometrelor

9 Aplică presiunea de încercare de 1-1,5 ori mai mare decât

presiunea nominalã, timp de 10-30 minute

10 Citeşte şi consemnează corect indicaţiile manometrelor

11 Depistează neetanşeităţile

12 Aplică presiunea de încercare de 1,5-2 ori mai mare decât

presiunea nominală, timp de 30-60 minute

13 Citeşte şi consemnează corect indicaţiile manometrelor

14 Verifică conductele de aspiraţie şi refulare

15 Verifică ventilele de pe conductele de aspiraţie, refulare şi de pe

corpul pompei

16 Aplică presiunea de încercare de 1,5-2 ori mai mare decât

presiunea nominală, timp de 60-120 minute

17 Verifică starea de funcţionare a pompei

18 Verifică funcţionarea dispozitivelor de ungere şi a circuitelor de

răcire

19 Verifică starea de funcţionare a aparatelor de măsură a

temperaturii, consumului de apă, puterii electrice absorbite de la

reţea

20 Supravegheazã pompa în faza de lucru

21 Citeşte şi consemnează corect indicaţiile manometrelor,

termometrelor, contorului de apă, contorului electric

22 Citeşte şi consemnează rezultatele, compară rezultatele obţinute

cu mărimile nominale


55

FIŞA DE LUCRU 4


TEMA: Motorul asincron

DATA:



Competenţa : Execută lucrări pregătitoare mecanice şi electrice în vederea

instalării şi punerii în funcţiune

a. Consideraţii teoretice

Motorul asincron este cel mai utilizat motor electric datorită construcţiei simple şi a

siguranţei în exploatare. Dezavantajul este legat de variţia turaţiei între anumite limite.

Motoarele asincron sunt:

3. motoare monofazate

4. motoare trifazate

Constructiv, motoarele asincron sunt:

motor asincron cu rotor bobinat;

motor asincron cu rotor in scurtcircuit.

b. Aparate şi materiale necesare

Motor asincron cu rotor bobinat, motor asincron cu rotor în scurtcircuit, motor asincron

monofazat, motor asincron trifazat, MAVO.

c. Modul de lucru

se vor identifica părţile componente ale motorului asincron trifazat;

se vor identifica părţile componente ale motorului asincron monofazat cu rotor

bobinat şi cu rotor în scurtcircuit;

se vor nota mărimile nominale înscrise pe plăcuţe.

d. Concluzii


56

se vor compara rotoarele celor două tipuri de motoare;

se vor compara cutiile de borne ale celor două tipuri de motoare electrice, în vederea

executării legăturilor electrice;

Se vor compara datele nominale cu cele înscrise pe plăcuţe.

Simbolul motorului asincron trifazat

Motoare electrice asincrone monofazate:

MĂRIMI NOMINALE

230 V - 50 Hz.

PUTERI NOMINALE LA 50 Hz

0.25 ÷ 2.2 kW (0.33 ÷ 3 HP) cu 2 poli

0.37 ÷ 1.5 kW (0.50 ÷ 2 HP) cu 4 poli

CARACTERISTICI NOMINALE

Tensiunea nominală ± 5%

Temperatura mediului până la +40 °C

CARACTERISTICI TEHNICE DE CONSTRUCŢIE

● MOTOR: Motoarele asincrone monofazate de serie Km1 sunt de tip închis, cu ventilaţie

externă şi cu condensator inclus, adecvate pentru funcţionare continuă.

- carcasa motorului este realizată din aluminiu; are în partea superioară condensatorul şi

plăcuţa de borne pentru conectarea la reţeaua electrică.

- miezul magnetic statoric este executat lamelat cu pierderi reduse.

- înfăşurarile statorice, realizate in mod automatizat, din fire cu izolaţie dublă de clasa H;

capetele înfăşurării sunt legate la borne.

● SCUTURILE: aluminiu

● SCUT SUPORT: în partea paletei de ventilaţie realizat din tehnopolimer pentru motoare H

56.

● PALETA VENTILAŢIE: material termoplast încărcat cu sticlă.


57

● ROTOR: consolidat prin fuziune cu aluminiu, echilibrat în mod dinamic, cu rulmenţi

protejaţi, lubrificaţi pe viaţă.

● CUTIA DE BORNE : cu inel de fixare al cablului.

Motoare electrice asincrone trifazate

Componentele maşinii asincrone trifazate

Statorul-partea imobilă cuprinde carcasa pachetul de tole sau miezul, cu înfăşurări

şi scuturi.

Rotorul- partea mobilă cuprinde pachetul de tole cu înfăşurări, arborele, inelele de

contact şi ventilatorul. După tipul înfăşurării rotorice, rotoarele pot fi de tipul:

o rotor în colivie de veveriţă (în scurtcircuit) - înfăşurarea rotorică este realizată

din bare de aluminiu sau - mai rar - cupru, scurtcircuitate la capete de două

inele transversale.

o rotor bobinat - capetele înfăşurării trifazate plasate în rotor sunt conectate

prin interiorul axului la 3 inele. Accesul la inele dinspre cutia cu borne se

face prin intermediul a 3 perii.

Colectorul- partea imobilă cuprinde periile colectoare.

Simbolul motorului asincron trifazat


58

M3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cupru

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aluminiu

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Scurtcircuit&action=edit&redlink=1

Cutia de borne la motorul asincron cu înfăşurările statorice conectate în

stea.


59

STUDIU DE CAZ 1


TEMA: Punerea în funcţiune a pompelor cu piston

Data predării: 25.04.2008



Punerea în funcţiune a pompelor cu piston

1. Argument

O pompă cu piston este o maşină pentru transportul lichidelor şi gazelor, gazele vor

fi şi comprimate. Un piston care se deplaseaza într-o bucşă efectuează în primul tact admisia

prin supapa de admisie, apoi se elimină volumul admis prin supapa de evacuare.

La transportul lichidelor cu ajutorul pompelor cu piston se pot atinge presiuni foarte

mari, iar volumul poate fi definit exact.

Acţionarea se poate face manual sau cu ajutorul a diferiţi actori.

Dezavantajul pompei cu piston e pulsaţia de transport care apare în conducte şi care

provoacă oscilaţii mecanice puternice. De aceea acolo unde sunt necesare volume mari se

folosesc pompe care lucrează decalat, precum şi atenuatori de presiune.

2. Funcţionare

Admisia (3) şi evacuarea (4) se fac perpendicular, în puncte diferite, pe axa de

translaţie. Mărimea maximă a camerei de compresie (debitul maxim) este dată constuctiv de

distanţa, pe axa de translatie, dintre orificiul de admisie şi cel de evacuare.

Reglajul foarte precis al debitului se face prin deplasarea pistonului de reglaj (2) în

camera de compresie cu ajutorul reglorului (5). Datorită golirii totale a camerei de compresie


60

şi lipsa supapelor se elimină pseudopomarea complet, ceea ce duce la îmbunatăţirea

transportului mediilor de tipul vaselinelor cu încorporări fine de aer.

3. Punerea în funcţiune

Pentru punerea pompelor în funcţiune se execută următoarele operaţii pregătitoare:

Se verifică dacă piesele în mişcare nu sunt slăbite, dacă dispozitivele de ungere şi

circuitele de răcire funcţionează normal, dacă pompa este în stare curată;

Se verifică strângerea bucşelor şi a presetupelor şi jocurile în asamblările articulate.

In general, pompele se pornesc amorsate; dacă pompa este echipată cu robinet de

reţinere cu sorb se poate porni şi fără să fie amorsată.

Amorsarea

Se deschid robinetele de pe conductele de aspiraţie şi de refulare şi robinetul de aerisire

al pompei;

Se umple cu lichid conducta de aspiratie şi corpul pompei până se constată evacuarea

completă a aerului din pompă.

Se inchide robinetul de aerisire şi se porneşte apoi motorul electric sau se deschide

progresiv robinetul de admisie.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic61

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Inline-Pump.jpg

4. Oprirea

La oprire se examinează:

în special, lagărele, asamblările, piesele de etanşare şi suprafaţele de etanşare,

bucşele arborilor ( verificarea dimensională a pereţilor uzaţi) , placările;

lubrifiantul ( se poate aprecia uzura dupa cantitatea de metal existentă in lubrifiant

la curăţirea instalaţiei);

organele transmisiilor elastice ;

corpul pompei, starea suprafaţelor ;

conductele de aspiraţie şi refulare ( poziţia, etabşeitatea etc.)

ventilele de pe conductele de aspiraţie şi refulare şi de pe corpul pompei.


62

STUDIU DE CAZ 2


TEMA: Instalarea coloanelor de distilare



COMPETENŢA: Încearcă maşinile şi instalaţiile comerciale, electrocasnice şi din industria alimentară

Instalarea coloanelor de distilare


Distilarea este procesul de trecere a unui lichid în stare de vapori prin fierbere urmată

de condensarea vaporilor obţinuţi. Distilarea este folosită în special pentru a separa un

component lichid, dintr-o soluţie cu mai mulţi componenţi care au volatilitate diferită.

Metodele de distilare folosite:

a. Distilarea simplă este utilizată în mod frecvent la separarea unui component uşor

volatil (benzină, alcool) dintr-un amestec care, pe lângă apă, mai conţine şi alte substanţe

nevolatile. În unele cazuri distilarea simplă este însoţită de o antrenare cu vapori.

b. Distilarea fracţionată este folosită pentru obţinerea mai multor fracţiuni din

amestec, fracţiunile având caracteristici diferite.

Amestecul se supune încălzirii treptate, temperatura crescând din ce în ce mai mult.

Pe măsură ce se separă componenţii din amestec sub forma vaporilor, aceştia sunt

condensaţi şi colectaţi in vase separate. Se obţin astfel primă fracţiune foarte bogată în

component uşor volatil şi mai multe fracţiuni care vor conţine procente diferite de component

greu volatil, în cantităţi crescânde.

c. Distilarea integrală, denumită şi de echilibru, în care vaporii rezultaţi din amestec

nu sunt eliminaţi şi condensaţi pe măsură ce se formează ci sunt menţinuţi în contact cu faza

lichidă, un timp.


63

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lichid&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fierbere

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vapori

d. Rectificarea este succesiunea de operaţii de distilare realizate cu scopul obţinerii

unui component pur sau aproape pur (de exemplu se obţine ulei de floarea-soarelui prin

rectificarea miscelei). Grupul de operaţii vaporizare-condensare constituie trepte de distilare,

în operaţia de rectificare.

Aparate şi instalaţii pentru distilare

Operaţiile de distilare şi rectificare constituie baza proceselor tehnologice în industria

de prelucrare a materiilor prime amidonoase în vederea obţinerii alcoolului, în care pe lângă

componentul de bază, alcool etilic, se mai obţin şi alte produse auxiliare (alcool metilic,

furfurol etc.).

Funcţionarea acestor instalaţii poate fi discontinuă sau continuă, folosindu-se utilaje

diferite, cum ar fi: blaze de distilare, coloane de distilare, coloane de rectificare.

2. Funcţionarea instalaţiei

Instalaţii de distilare continue (cu coloană) sau

discontinue (cu blaze), au gestiune manuală sau automată a

procesului.

Obiectul studiului este instalaţia de distilare continuă,

cu coloane, pentru obţinerea de distilate de înaltă calitate din

vinuri sau alte sucuri fermentate (fig. 2).

Fig. 1

Funcţionarea instalaţiei tip coloană

necesită o supraveghere permanentă din

partea personalului de exploatare, în

vederea evitării unor avarii sau a perturbării

funcţionării normale ca urmare a

dereglărilor. Fig. 2


64

Una dintre defecţiunile frecvente în funcţionarea coloanelor este mişcarea acestora

care se observă prin aceea că limitele debitelor de vapori sunt depăşite; apare din cauza:

formării de spumă; dimensionării defectuoase a alimentării; înfundării căilor de acces a

vaporilor pe talere; defecţiuni în sistemul de control; nivelul de lichid prea scăzut la baza

coloanei; amplasării greşite a punctului de introducere a vaporilor în coloană.

3. Încercarea de funcţionare în gol

Imediat după montare se face controlul montării, operaţie care are în vedere:

poziţia aparatului pe fundaţie,

respectarea cotelor de montaj din documentaţie,

verificarea tuturor ventilelor şi aparatelor conform schemei tehnologice,

existenţa şi mărimea pantelor conductelor de legătură,

modul de fixare al conductelor pe suporturi,

amplasarea şi funcţionarea corectă a aparatelor de măsură şi control.

Probarea coloanelor

Înainte de a se pune în funcţiune coloana se face proba hidraulică, cu apă, după

care se goleşte apa şi se face suflarea cu aer.

Se poate utiliza şi proba pneumatică de verificare a etanşării, care durează 4...8 ore,

în care pierderea de presiune nu poate depăşi 0,07 bari/oră.

4. Încercarea de funcţionare în sarcină

După proba hidraulică se execută pornirea şi supravegherea coloanei.

Pornirea instalaţiei

Se deschide robinetele de pe racordurile coloanei şi se alcătuiesc liniile pentru

alimentarea cu materie primă şi recircularea refluxului.

Se introduce materia primă în coloană, se urmăreşte realizarea presiunii de lucru în

coloană, apoi a nivelului la baza coloanei. În acest scop, debitul materiei prime se

măreşte progresiv.

Se începe alimentarea cu abur şi cu apă a instalaţiei.

Se urmăreşte realizarea temperaturii de lucru la diversele niveluri ale coloanei, prin

variaţia debitului şi a temperaturii.


65

După realizarea nivelului presiunii şi al temperaturii, de-a lungul coloanei şi al

alimentării la parametrii corespunzătorii, se verifică prin probe de laborator valorile

parametrilor de lucru. Până la obţinerea valorilor nominale ale acestora, toate

materialele introduse în coloană se recirculă sub forma de reflux sau ca materie primă.

Atingerea valorilor nominale ale parametrilor de lucru semnalează intrarea instalaţiei în

funcţionare de regim.

Supravegherea funcţionării în sarcină

Până la instalarea în funcţionare de regim se urmăresc:

evoluţia parametrilor de lucru (presiuni, temperaturi, nivel la baza coloanei, reflux).

eventualele pierderi de fluide la imbinările etanşe.

comportarea supapelor de siguranţă; eventualele defecţiuni obligă la izolarea coloanei

de restul instalaţiei, scăderea presiunii în coloană şi demontarea supapei pentru

verificări şi reglare.

Se urmăresc continuu: presiunea, temperatura pe diverse nivele ale coloanei, nivelul de

lichid la baza coloanei, temperaturile şi debitele de reflux. Aceşti parametri trebuie să se

menţină la valori cât mai constante, în limitele admise, la căile de alimentare cu materie

primă. Parametrii de lucru se citesc la tabloul de comanda al instalaţiei.

Periodic, se elimină prin robinetele de scurgere, condensul de la baza coloanei şi din

sticlele de nivel.

Nu este admisă creşterea presiunii în coloană: la peste 10% din presiunea de lucru,

supapele de siguranţă se deschid şi materialul este trimis la conductele de golire rapidă.

Dacă, în timpul funcţionării, este necesară strângerea garniturilor de etanşare, aceasta se

poate face la temperatura de lucru, dar după ce sistemul a fost degajat de presiune, fără

golirea lui.

Apariţia oricăror avarii la corpul coloanei, distrugeri la îmbinările demontabile, incendii,

obligă la izolarea coloanei de restul instalaţiei şi la degajarea coloanei de presiune. În cazuri

de pericole mari, se face golirea coloanei la separatoare, introducându-se abur sau gaz inert.

5. Defecţiunile coloanelor şi modul de remediere.

La întreruperile de scurtă durată se opreşte alimentarea coloanei şi se verifică:

Dacă aspiraţia pompelor este etanşă;


66

Dacă inelele de etanşare ale pompelor sunt în stare bună

Se menţine coloana încărcată

Se supraveghează presiunea.

La întreruperea prelungită a alimentării cu materii prime se execută:

Întreruperea alimentării cu abur;

Întreruperea alimentării coloanei cu produs

Deschiderea ventilelor care conduc la aparatele de măsură;

Golirea coloanei;

Purjarea sistemului.

Reparaţiile coloanelor

Se execută la intervale de timp şi numai după ce s-au efectuat operaţiile:

Întreruperea alimentării cu abur,

Întreruperea alimentării cu apă de răcire,

Întreruperea alimentării cu aer comprimat.

Orice defecţiune care determină perturbarea procesului tehnologic trebuie înlturată cât

mai repede, pentru a repune instalaţia în stare normală de funcţionare.

După întreruperea funcţionării, se trece la repararea coloanelor sau a celorlante

aparate componente ale instalaţiei de distilare.

Când repararea nu se realizează ca urmare a unor defecţiuni apărute în timpul

funcţionării, atunci acestea se planifică din timp de intervale 700...1000 h pentru reparaţia

curentă de gradul I; 7000 h pentru reparaţia curentă de gradul II şi 60000 h pentru reparaţia

capitală.


67

STUDIU DE CAZ 3


TEMA: Punerea în funcţiune a filtrului sub presiune



COMPETENŢA: Specifică condiţiile ce trebuie îndeplinite la instalarea şi punerea în funcţiune

Punerea în funcţiune a filtrului sub presiune


În natură se găsesc mai rar substanţe pure şi foarte adesea amestecuri. Aceste

amestecuri pot fi omogene (soluţii adevărate şi coloidale) şi eterogene. Separarea

amestecurilor eterogene are ca scop să se separe cât mai deplin fazele componente ale

amestecului. Uneori se urmăreşte obţinerea ambelor faze (cum ar fi lapte normalizat şi

smântână). Alteori se urmăreşte numai obţinerea unei faze în stare cât mai pură, cea de a

doua neprezentând importanţă (de exemplu prin separarea impurităţilor se obţine vin

limpede).

După principiul aplicat, separarea poate fi realizată prin: sedimentare, filtrare,

centrifugare, separare ultrasonică, separare electrică.

Separarea prin filtrare:

Fazele unui amestec eterogen pot fi separate prin reţinerea uneia din faze pe anumite

suprafeţe denumite medii de filtrare, a căror structură este poroasă sau capilară. Dimensiunile

porilor sau capilarelor trebuie să fie mai mici decât cea mai mică particulă a fazei ce urmează

să se depună pe suprafaţa de filtrare. Faza cu particule mai mici decât dimensiunile porilor

sau capilarelor străbate suprafaţă de filtrare şi se colectează ca filtrat.


68

În multe operaţii de filtrare, primele cantităţi de filtrare, colectate conţin încă particule

solide în suspensie. Pentru a se obţine un filtrat curat, prima cantitate colectată se recirculă

pe filtru. În timpul filtrării, o parte din particulele fine sunt reţinute în porii sau capilarele

stratului filtrant, reducând secţiunea liberă a acestuia; în acest caz filtrul se colmatează şi

stratul depus constituie el însuşi masa filtrantă, iar filtratul obţinut este curat.

Filtrul sub presiune se foloseşte pentru amestecuri gaz-solid, în scopul curăţirii aerului

în secţiile în care se degajă mult praf ca urmare a procesului de producţie (secţii de morărit,

cernere) sau fum (secţii de afumare a cărnii şi produselor din carne).

2. Schiţa utilajului şi părţile componente

Părţi componente:

1. camera superioară;

2. camera inferioară;

3. saci;

4. racorduri de fixare a sacilor;

5. melc transportor

Filtrul sub presiune pentru amestecuri gaz solid este format din două camere, una

superioară pentru alimentarea sub presiune a amestecului eterogen gazos, cealaltă inferioară

pentru colectarea particulelor solide separate din amestec.

3. Punerea în funcţiune a filtrului

La instalarea şi punerea în funcţiune se execută următoarele operaţii:

Se montează camera superioară.

Se racordează la cutia de alimentare cu amestec.

La cutia de alimentare se racordează conducta de refulare a sistemului de

pompare.

Sacii se fixează pe racorduri cu ajutorul unor brăţări metalice strânse cu şurub şi

piuliţă.

În camera de evacuare (inferioară) se montează un melc transportor acţionat de

un electromotor.

Se porneşte melcul.


69

Se porneşte sistemul de pompare.

Se supraveghează funcţionarea, timp de 2...3 ore şi se verifică puritatea aerului

filtrat.

Deoarece în timpul filtrării sacii se încarcă cu particule solide, este necesară regenerarea

suprafeţei de filtrare ce se realizează permanent, prin scuturarea sacilor cu ajutorul unui

cadru de scuturare care se deplasează de-a lungul sacilor în ambele sensuri.


70

Bibliografie

1. Demian, T., s.a. - Mecanisme de mecanică fină; EDP Bucureşti; 1982.

2. Dudley, D.W. - Handbook of practical gear design; McGraw-Hill Book Co.; N.Y.; 1984

3. http://ro.wikipedia.org

4. Iliescu L. - Procese şi utilaje în industria alimentară; Editura didactică şi pedagogică

Bucureşti; 1973

5. Ioancea L. - Manualul lăcătuşului mecanic din industria alimentară; Editura Didactică şi

Pedagogică Bucureşti; 1977

6. Ioancea L. - Maşini utilaje şi instalaţii în industria alimentară; Ed. Ceres; Bucureşti;

1986

7. Ioancea L. - Utilajul şi tehnologia meseriei – mecanic în industria alimentară; Editura

didactica şi pedagogică Bucureşti; 1995

8. Lazaride Gh. - Mecanisme şi organe de maşini, EDP Bucureşti;1970

9. Manolescu Mareş - Teoria mecanismelor şi a maşinilor; EDP Bucureşti;1990

10. Matieş,V., s.a. - Tehnologie şi educaţie în mecatronică; Ed.Todesco Cluj-Napoca;

2001

11. Morega M. - Maşini electrice; MATRIX-ROM Bucureşti; 2000

12. Răsenescu I. - Operaţii şi utilaje în industria alimentară; vol. I, II; Ed. Tehnică

Bucureşti; 1972

13. Rothschin G. - Întreţinerea şi repararea utilajelor din industria alimentară; Editura

didactică şi pedagogică Bucureşti; 1971

14. Segal B. – Utilajul şi tehnologie prelucrării legumelor şi fructelor; Editura Didactică şi

Pedagogică Bucureşti; 1982

15. Stan Alexandru Iulian - Aparate, echipamente şi instalatii de electronică industrială;

EDP Bucureşti; 1995


71

http://ro.wikipedia.org/

Documents

Instalarea Si Punerea in Functiune a Utilajelor Si Instalatiilor