Embed Size (px)
DESCRIPTION
Instrumente optice
Citation preview
Instrumente optice
Profesor coordonator: Carp LilianaGrupa Nr.6
Iacob Narcis(Coordonator)Bişog Octavian-Lucian
Flueraru Ana-MariaLuca Ana-MariaFaraonel Iuliana
Cuprins1. Instrumente optice2. Mărimi caracteristice ale intrumentelor
optice.3. Instrumente optice care dau imagini
reale(aparatul de fotografiat si aparatul de proiectie )
4. Instrumente optice care dau imagini virtuale (lupa, microscopul, luneta si telescopul)
5. Ochiul ca instrument optic ( inclusiv defecte de vedere)
Intrumente optice
Instrumentele optice sunt sisteme centrate formate din lentile, oglinzi şi diafragme, care se utilizează pentru a se obţine imagini ale diferitelor obiecte şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de observare a acestora.
Mărimi caracteristice ale intrumentelor optice
1. Mărirea este caracteristica specifică instrumentelor optice care dau imagini reale ale caăror imagini pot fi măsurate.Am definit mărirea transversală cat şi pe cea liniară ß, ca fiind raportul dintre lungimea imaginii perpendiculare pe axa optică si lungimea obiectului pe aceeaşi direcţie.
2.Puterea optică(P) este mărimea caracteristică specifică instrumnetelor optice care dau imagini virtuale observabile cu ajutorul ochiului(valoarea sa depinde de poziţia ochiului).
Puterea optică este definită prin raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede imaginea obiectului şi dimensiunea liniară a obiectului masurată perpendicular pe axa optică principală.Unitatea de masură este dioptria.
3. Grosismentul(mărirea unghiulară) este utilizat pentru caracterizarea instrumentelor optice care dau imagini virtuale.
Este definit ca raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede imaginea obiectului si tangenta unghiului sub care se vede obiectul cu ochiul liber.
4. Puterea de separare(de rezoluţie) caracterizează capacitatea unui instrument optic sau a unui material fotosensibil de a forma imagini distincte si clare pentru două puncte foarte apropiate ale obiectului.
Instrumente optice care dau imagini reale
Instrumentele care dau imagini reale, cum sunt ochiul, aparatul fotografic şi aparatul de proiectie; aceste imagini pot fi prinse pe un ecran de proiecţie, pe o placă sau un film fotografic.
Aparatul de fotografiatAparatul de fotografiat este un instrument optic care formează pe o placă fotografică sau pe film, o imagine reală a obiectului. Piesa optică principala a sa este obiectivul, compus din 4 sau mai multe lentile corectate de aberaţii.
Aparatul de proiecţieRolul unui aparat de proiecţie este acela de a da o imagine mărită şi reală a unui obiect. Un obiect este format, în general, din următoarele părţi.
-sursa de lumină S
-o oglindă sferică M
-condensatorul C, un sistem de lentile cu distanţa focală mică.
-Obiectivul de proiecţie Ob, care formează imaginea reală a obiectului pe ecran.
Instrumente optice care dau imagini virtuale
Fiind folosite, de obicei, pentru examinarea directă, cu ochiul, a obiectelor, aceste instrumente sunt formate din doua părţi (obiectivul şi ocularul): Obiectivul este un sistem optic convergent şi formează o imagine reală a obiectului. Această imagine joacă rolul de obiect pentru ocular care va da imaginea definitivă virtuală, prelucrată de ochiul observatorului.
Lupa Prima intenţie de mărire a unui obiect a apărut acum aproape 2000 de ani în urmă.
Lupa este un sistem optic simplu, constînd din una sau mai multe lentile cu distanta focală relativ mică (intre 10 si 100 mm). Lupele folosite curent au grosismentul cuprins intre 2,5 si 25.
O lentilă simplă, cu distanta focală mică, folosită ca lupă, este afectată puternic de aberaţii (de sfericitate, cromatice etc.), care limitează puterea ei şi reduc mult din calitaţile imaginii. De aceea lupele cu convergenta mare sunt de fapt sisteme de lentile fixate intr-o montură metalică, corectate penru majoritatea aberaţiilor.
MicroscopulMicroscopul utilizează două lentile convergente:
obiectivul (cu o distantă focală de sub un centimetru) si ocularul (cu o distantă focală de cîţiva centimetri). Cele două lentile convergente sunt separate de o distanţă mult mai mare decît distanţele focale.
Lupa este adeseori numită microscop simplu, pentru că este utilă in observarea obiectelor mici. Pentru o marire accentuată cu un minimum de deformare a imaginii este folosit un sistem de două sau mai multe lentile. Un astfel de dispozitiv este numit microscop compus.
Cel mai simplu microscop compus conţine două lentile convexe. Imaginea marită de lentilele obiective este mărită mai departe de lentilele ocheanului. Ca şi la telescopul astronomic, imaginea este rasturnată, dar acest lucru nu este important la vizualizarea unor monstre minuscule. Multe microscoape compuse au o gamă de lentile obiective de diferite puteri.
Luneta
Luneta este un instrument optic alcătuit din mai multe lentile si prisme dispuse intr-un tub; ea serveşte în astronomie, în topografie, in tehnica militară la observarea obiectelor foarte îndepartate. Cel care a introdus folosirea lunetei în astronomie este Galileo Galilei. Dar la apariţia şi perfecţionarea lunetei au contribuit mulţi inventataori ai epocii, mai ales că instrumentul era deja cunoscut si utilizat, intr-o formă primitivă, in Olanda şi Franţa.
TelescopulLuneta a deschis calea inventarii telescopului, teoria
acestuia fiind facută în 1663 de matematicianul şi astronomul scoţian James Gregory (1638 - 1675). Cîteva telescoape s-au fabricat in 1720, dar a fost nevoie de o perioadă de maturizare de încă circa 60 de ani pentru ca opticienii să poată pune la punct tehnica de producere a lentilelor si oglinzilor de bună calitate, iar aparatura optică de observaţie ştiinţifică să facă într-adevăr un mare salt. Problema construirii de oglinzi cu diametru cît mai mare, care să fie şlefuite cu foarte mare precizie, este esentială pentru producerea de telescoape cu rezoluţii şi măriri bune, pentru observaţii astronomice.
Telescopul este de două feluri: de refracţie (cînd lumina este captată de obiectivul aflat la capătul unui tub optic ce formează imaginea in planul său focal.Această imagine devine obiect pentru ocular care va forma imaginea finală, virtuală marită ) şi de reflexie ( cînd este utilizată ca principal element optic o oglindă concavă. Lumina nu traversează lentilele, ci este reflectată de un sistem de oglinzi).
Ochiul ca instrument optic Ochiul uman este asemanator cu o bilă. In faţă, in
mijloc există un strat transparent, putin proeminent, corneea. Aceasta este legată de stratul care formează albul ochiului si acoperă de jur imprejur globul ocular – sclerotica. Marginile scleroticii sunt prevazute cu o retea bogata de vase sangvine.
Corneea este primul mediu de refractie a luminii – lentila optică – prin care trece lumina. Pozitia si forma ei nu poate fi modificată, si ca urmare, nici distanţa focală.
Sub cornee se află irisul. Aceasta dă culoarea ochiului – de cele mai multe ori căprui, albastru sau verde. Irisul este de fapt un disc musculos, cu o gaură in centru: pupila. Lumina patrunde in interiorul ochiului prin pupilă.
Umoarea apoasă dintre cornee si iris ajută la mentinerea curateniei corneei şi îndepartarea germenilor.
Defecte de vedere Miopii nu pot vedea bine obiectele de la distanţă. Ei au globuri oculare cu diametru mare şi cristalinul refractă prea mult, astfel ele se focalizează în faţa retinei.
Hipermetropii nu pot vedea bine obiectele apropriate. Asta se întâmplă deoarece ei au globuri oculare cu diametru mic şi imaginea apucă să atingă retina înainte de a fi focalizată.
Surse de informarehttp://ro.wikipedia.orghttp://www.e-referate.rohttp://referat.clopotel.rohttp://www.e-scoala.ro
