Iluzii optice

  • View
    511

  • Download
    8

Embed Size (px)

Text of Iluzii optice

Iluzii opticeI. INTRODUCEREIluzia este percepia falsa a unui obiect, care, spre deosebire de halucinaie, are loc in prezenta obiectului. Totui, percepiile eronate sunt considerate iluzii numai daca sunt valabile pentru un numr foarte mare de indivizi. Iluziile comune tuturor indivizilor cu o stare psihofiziologica normala sunt determinate de insasi legile formarii percepiilor. In cele ce urmeaz, ne vom apleca asupra iluziilor optice.

1. Ce numr vezi? Cei care vad bine culorile, pot observa 3 culori de baza: rou, verde si albastru . In acest fel pot vedea numrul 74 . Cei care sufer de daltonism (confunda rosul cu verde), vad in acest caz numrul 21 .

2. Poi sa-ti gseti pata oarba, daca ridici in fata ta, cu braele ntinse, aceasta pagina . nchide, sau acoper ochiul stng, iar cu ochiul drept uita-te la cercul verde din tanga . Apropie foaia ncet spre tine, pana cnd cercul rou dispare . In acel

moment ai ajuns in acel loc al retinei, de unde pornete nervul optic pata oarba .

3. Pentru a obine lumina alba, e suficient sa amestecam 3 culori: rou, verde si albastru . Acestea sunt culorile de baza . Culoarea alba este o combinaie de culori . Culorile galben, mov si purpuriu se obin din combinaia a cate 2 culori de bazaacestea sunt culori secundare .

II. ILUZII DE LUNGIMECea mai faimoasa si studiata iluzie de lungime este, probabil, iluzia Muller-Lyer, creata de psihiatrul german Franz Muller-Lyer in 1889. Care dintre segmentele orizontale AB si CD pare mai lung ? Dei sistemul vizual indica segmentul AB ca fiind mai lung, in realitate, segmentele sunt egale ca lungime daca le msuram. La realizarea iluziei contribuie liniile oblice. O explicaie a iluziei Muller-Lyer este ca trecerea de la percepia tridimensionala la cea bidimensionala se face incorect. Din cauza liniilor oblice ndreptate ctre exterior, aparatul optic uman interpreteaz segmentul AB ca fiind mai deprtat de ochi fata de segmentul CD, care, din cauza liniilor spre interior, pare mai apropiat. Ochiul uman nu poate aprecia dimensiunea unui obiect fara a tine cont de distanta ; de aceea, dei doua obiecte au ca rezultat proiecii egale pe retina, tindem sa consideram obiectul care pare mai ndeprtat mai mare. O alta iluzie cunoscuta este iluzia Ponzo, denumita dup psihologul italian Mario Ponzo. Ca si in iluzia Muller-Lyer, cele doua linii orizontale apar inegale in lungime, dei in realitate sunt egale. Explicaia acestei iluzii este legata de percepia adncimii. Pentru ochiul uman, liniile oblice creeaz senzaia de adncime, ceea ce duce la aprecieri diferite a distantelor pana la cele doua segmente (segmentul de sus pare mai ndeprtat). Cu toate acestea, imaginile formate pe retina de cele doua segmente sunt egale.

O alta iluzie interesanta de lungime este iluzia orizontal-vertical, ce consta in faptul ca oamenii percep o linie verticala mai lunga dect una orizontala de aceeai lungime. Un exemplu elocvent este Gateway Arch din St. Louis, Missouri. Inaltimea ei pare mai mare dect lungimea, dei ambele msoar 192 m.

III. ILUZII DE FORMAIn figura de mai jos este reprezentata iluzia Zollner : un ptrat apare a fi trapezoidal din cauza fundalului pe care este suprapus. Din nou, intervine senzaia de adncime, creata de liniile oblice - latura de sus a ptratului pare mai ndeprtata, si deci mai mare.

Un exemplu la scara mare de iluzie de lungime a fost construit de greci acum 2500 de ani. Este vorba despre Parthenon, un templu grec faimos care pare a fi construit cu unghiuri perfect drepte. Dar aceasta este o iluzie, ntruct Parthenonul nu prezint nici un unghi

perfect drept. Pentru a compensa efectele negative ale perspectivei liniare care ar fi dus la imaginea unui templu strmb si ncovoiat, arhitecii Parthenonului au construit coloanele uor ctre interior. Pe langa aceasta, ei au construit baza si alte elemente orizontale, mai nalte in centru fata de margini, iar coloanele au fost "umflate" puin in jurul mijlocului.

IV. ILUZII DE MARIMEIn cadrul percepiei false a distantei, intervin nu numai greeli de interpretare a lungimii si a formei, dar si a mrimii in spaiu.

Pilonii din prima imagina sunt egali, ca si cercurile centrale din cea de-a doua. Fotografia de mai jos, denumita "camera Ames", este o fotografie neretuata. Fata din dreapta fotografiei pare uriaa in comparaie cu femeia din stnga, dei ambele au aceeai inaltime in realitate. Iluzia rezulta din faptul ca cele doua par a fi la aceeai distanta de aparatul de fotografiat, cnd, de fapt, persoana "mai mica" este mult mai ndeprtata dect persoana "mai mare". Camera in sine este astfel construita incat induce ochiul in eroare in privina distantelor. Coltul din stnga este mult mai ndeprtat de ochi dect coltul din dreapta. De asemenea, jumtatea din partea dreapta a camerei este ridicata astfel incat picioarele ambelor femei sa apra la aceeai inaltime in cmpul vizual. Iluzia de mrime survine deoarece, in mod normal, daca doua persoane se afla la distante diferite de ochi, picioarele persoanei mai deprtate apar mai sus in cmpul vizual. Aceasta camera neobinuita a fost creata de oftalmologul american Adelbert Ames, prin anii 1940. O iluzie care a frmntat oamenii de tiina si gnditorii pe parcursul multor secole este iluzia Lunii. Ea consta in creterea aparenta a dimensiunilor Lunii aproape de orizont de 2,5-3,5 ori mai mult fata de cnd se afla in naltul cerului. Ptolemeu a formulat printre primii o teorie spre explicarea acestei iluzii; el considera ca Luna pare mai mare din cauza unor efecte atmosferice, dar, ulterior s-a dovedit ca Ptolemeu se inselase. Explicaiile moderne afirma ca oamenii percep greit distanta pana la Luna, dei aceasta ramane constanta. O alta

explicaie ar fi ca oamenii apreciaz marimea Lunii de la orizont in comparaie cu alte elemente din cmpul vizual, precum copaci, dealuri sau cldiri. Comparata aadar cu aceste elemente, Luna apare bineneles mai mare. Cnd Luna se afla deasupra capului, ea este privita fara vreun punct de referina, si, de aceea, pare mai mica. In amurg si pe un cer nnorat, efectul este si mai puternic. Cert este ca iluzia Lunii este un fenomen psihic si este valabil pentru Soare si stele de asemenea. Au fost fcute ncercri de a reduce fenomenul descris mai sus la turtirea aparenta a boltii cereti. Ideea consta in faptul ca ne nchipuim Luna (si Soarele) la aceeai distanta fata de ochi ca si cerul nconjurtor; acolo unde bolta cereasca pare mai ndeprtata, discul lunar (solar) apare mrit. In ziua de astzi, inca nu s-a ajuns la o explicaie general acceptata in privina acestei iluzii.

V. ILUZII DE CONTURIn ilustraiile alturate, apare o aa numita iluzie de contur. Ochiul uman percepe, in figura din stnga, un triunghi alb determinat de cele trei cerculee si de triunghiul ntrerupt. Dar, daca figura este privita cu atenie, se observa ca fiecare latura a triunghiului alb este spaiu gol. Similar, in figura din dreapta, este perceputa o linie ondulata, dei aceasta nu exista in realitate. Explicaia acestor iluzii ar fi ca triunghiul alb si linia ondulata reprezint cea mai simpla interpretare a figurilor. Conform psihologiei ntemeiate de Gestalt, ochiul uman tinde sa vad un ntreg organizat, mai degrab dect multe pari individuale. Alta explicaie vine din cercetri asupra vederii si a creierului. Descoperirile recente indica faptul ca un creier de maimua conine celule care "umplu" golurile din conturul unui obiect, dnd natere unui contur iluzoriu. Aceste celule permit animalelor sa obtina imagini complete din informaii incomplete.

Iluzii ntemeiate pe relaia obiect-fundal.

VI. FIGURI IMPOSIBILEO alta forma de iluzie optica survine la perceperea unui obiect care, dei pare raional, este imposibil de construit. Cele doua figuri de mai jos nu pot exista in realitate.

Explicaia acestei iluzii se bazeaz pe faptul ca ochiul uman nu percepe un obiect in ntregime, ci numai pe bucati. De aceea, daca privii un capt al tridentului, obiectul in sine pare raional, ceea ce este valabil si pentru celalalt capt. Imposibilitatea construirii obiectului survine numai atunci cnd ncercai sa unii cele doua capete.

VII. ILUZII DE MISCAREFilmul este o bine cunoscuta iluzie vizuala. Pe ecran nu se produce nici un fel de micare, iluzia muscarii fiind produsa de derularea foarte rapida a unor cadre, la o rata de 24 de cadre pe secunda. Fiecare cadru se difereniaz puin de precedentul. Similar, in cazul televizorului, cadrele se succed cu o rata de 30 pe secunda (sau 25). Din niruirea aceasta rapida de cadre, ochiul uman percepe o micare continua si fluida, fenomen cunoscut sub numele de micare stroboscopica. Explicaia acestei iluzii se gsete in mecanismul vzului : ochiul uman retine, timp de aproape o zecime de secunda, o imagine, dup ce aceasta dispare, si leag aceasta imagine de cea urmtoare. Rata derulrii cadrelor trebuie insa sa fie precisa pentru crearea iluziei de micare fluida - daca rata este prea mica, se percepe o licrire, iar daca rata este prea mare, imaginea devine neclara. In unele condiii, oamenii percep micarea de la un punct la altul chiar daca nu observa concret micarea pe traseul dintre cele doua puncte. De exemplu, cnd doua surse staionare si adiacente de lumina se aprind si apoi se sting foarte repede si intr-o succesiune rapida, un observator percepe micarea luminii de la o sursa la alta. Acest tip de iluzie de micare se numete fenomen phi si este des utilizat in teatru. Din nou, intervalul dintre cele doua aprinderi succesive trebuie sa fie adecvat - cam o zecime de secunda intre cele doua flash-uri. Altfel, nu se produce nici un fel de iluzie. O alta iluzie se produce la observarea unei roti in micare intr-un film. Roata pare ca se mica in sens invers naintrii vehiculului. Aceasta deoarece rata de micare a rotii difer de rata de prezentare a filmului.

VIII. ILUZII LEGATE DE REPAUS SI MISCAREEste desigur binecunoscuta iluzia care apare cnd, prin geamul unui vagon care sta pe