Intreprinzatorii in Realatia Cu Statul

8/17/2019 Intreprinzatorii in Realatia Cu Statul

1/6

Întreprinzătorii în rela ia cu statul: The Good, the Bad and the Uglyț

Carmen Elena Doroă!

Indiferent de situa ia economică i indiferent de care parte a spectrului politic ne aflăm – dacăț ș putem vorbi de un spectru politic autentic în România – cre terea nivelului de investi ii iș ț șîncurajarea întreprinzătorilor e una din mantrele pe care le auzim în permanen ă. Liniilețdirectoare în privin a posibilită ilor de stimulare a acestui domeniu de activitate sunt cuț țgenerozitate trasate de Uniunea Europeană. e i nici opinia publică! nici factorii de decizieș

politică nu au o defini ie clară a ceea ce sunt sau ce fac întreprinzătorii! pe de o parte e cert cățtermenul de "antreprenoriat# place i că ne dorim o dezvoltare a acestuia! orice ar însemnașasta. $e de altă parte! lupta împotriva corpora iilor i mentalitatea anti%capitalistă e mai înț șvogă ca oricând! la nivel politic i social. &rice observator atent ar fi pe bună dreptateșdeconcertat de atâtea elemente contradictorii.

'nsă dacă tim ce se întâmplă în general cu lucrurile luate sub oblăduirea statului! nu e oșsurpriză că activitatea antreprenorială rămâne în întregime neîn eleasă i oprimată deț șinterven ia guvernamentală. (u voi intra într%o analiză detaliată privind efectele subven iilor ț ți altor privilegii! nici a reglementărilor sau investi iilor guvernamentale. )copul mai modestș ț

al e*punerii de fa ă este să ofere o sc+i ă a rela iei dintre activitatea antreprenorială i ceaț ț ț șguvernamentală i o imagine de ansamblu a diferen elor dintre antreprenori! pe careș ținterven ia statului le perpetuează în pia ă.ț ț

The Good: "olul întreprinzătorilor în economie

,ntreprenorii! prin defini ie! îndeplinesc un rol vital în cadrul oricărei economii. ,ce tia! caț ș proprietari de resurse! observă că anumi i factori de produc ie sunt subevalua i în raport cuț ț țvaloarea poten ială a bunurilor ce pot fi produse i cerute pe pia ă. Licitând i angajând ace tiț ș ț ș șfactori! antreprenorii îi mută către un proces de produc ie cât mai rentabil! realizând noițcombina ii între for a de muncă! resursele naturale i bunurile de capital. -aloarea factorilor ț ț șde produc ie cre te în măsura în care bunurile de consum rezultate servesc dorin elor ț ș țconsumatorilor iar profiturile întreprinzătorilor sunt o consecin ă a anticipării corecte aț

cererii de pe pia ă.ț

Indicatorii esen iali în acest demers sunt pre urile! atât cele ale factorilor de produc ie! cât iț ț ț ș pre urile anticipate ale bunurilor de consum. 'ntreprinzătorii se folosesc de o unealtățindispensabilă! cea a calculului economic bazat pe pre uri monetareț /01! care le permiteevaluarea relevan ei i rentabilită ii unui anumit proces de produc ie. , adar! condi iileț ș ț ț ș ț

propice pentru dezvoltarea activită ii antreprenoriale presupun un cadru economic nealterat!țîn care pre urile i rata dobânzii reflectă în mod corect valoarea ata ată de către consumatoriț ș șunor bunuri! cât i preferin a lor de timpș ț /21! dând posibilitatea întreprinzătorilor de a găsicele mai profitabile i eficiente procese de produc ie.ș ț

http://www.ecol.ro/autori/56http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn1http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn1http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn2http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn1http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn2http://www.ecol.ro/autori/56


2/6

Efectele benefice ale acestui proces investi ional sunt evidente pentru to i factorii de decizieț ț politică! de unde i preocuparea pentru un program guvernamental ce să încurajeze acesteșactivită i i să ducă i la cre terea gradului de ocupare a for ei de muncă. , putea c+iar ț ș ș ș ț șspecula că niciun politician nu s%a declarat vreodată! desc+is! împotriva activită iiț

antreprenoriale. 3e scapă însă aten iei celor ce fac politicile economice sunt tocmai pa iiț șdescri i mai sus i mai ales! aspectele esen iale ale calcului economic i ale pie ei libere. iș ș ț ș ț Ș poate pe bună dreptate! având în vedere că în teoria economică mainstream! cefundamentează sfera de politică economică! activitatea antreprenorială i teoria firmei apar șsub forma unei "cutii negre#! în care intră factori de produc ie i ies bunuri de consum! printr%ț șun procedeu aproape miraculos./41

,stfel! nu e de mirare că strategiile propuse de Uniunea Europeană se preocupă cu aspectelemai pu in relevanteț /51 ale unui proces investi ional. 'n consecin ă! toate aceste "buneț ținten ii# neglijează sau afectează! prin interven ie guvernamentală! tocmai aspectele esen iale.ț ț ț

ar mai important pentru e*punerea de fa ă este de observat cum ac iunile statului împartț țantreprenorii în întreprinzători poten iali! strategici i cei care intră în parteneriate cu statul.ț ș,ceste distinc ii! pe care le voi clarifica în continuare! nu sunt atât de natură economică! câtțmai ales discursive. )unt însă necesare pentru a e*plica atât politicile guvernamentalecontradictorii i ineficiente! cât i scindarea de la nivelul opiniei publice.ș ș

The Bad: #rogramele de încura$are a acti%ită ii antreprenorialeț

'n primul rând! merită clarificată categoria întreprinzătorilor poten iali! cea deseori vizată înț programele de cre tere economică i cei fa ă de care i opinia publică manifestă o atitudineș ș ț ș

favorabilă. )pre e*emplu! obiectivul principal a Small Business Act for Europe /61 estecre terea numărului de I77%uri i dezvoltarea dimensiunilor actualelor întreprinderi.ș ș$ropriu%zis! se urmăre te crearea unor ș incubatoare de afaceri /81! parteneriate între domeniul

public i cel privat! care să ofere firmelor aflate în primele stadii de dezvoltare accesul lașfonduri europene! subven ii i consultan ă.ț ș ț

'nsă cre terea i eficientizarea investi iilor nu are nimic de%a face nici cu numărul deș ș țantreprenori! nici cu dimensiunea cât mai mare a firmelor. $rocesele de produc ie pot fițîntreprinse de orice număr de firme! de orice dimensiune! atâta vreme cât acestea satisfaccererea i dorin ele consumatorilor. 'n func ie de conjunctura economică! numărul iș ț ț ș

dimensiunea optimă a firmelor poate fluctua i nu este absolut necesar să se afle într%unș permanent trend ascendent.

7ai mult! sondajele arată că mai pu in de un sfert dintre firmele care apar cu ajutorul unor țastfel de programe rămân în activitate câ iva ani mai târziu! deci cre terea investi iilor i aț ș ț șgradului de ocupare sunt doar temporare /91. ,cest lucru nu indică decât lipsa de eficien ă ațunor astfel de programe de stimulare i irosirea de resurse. 'n general! dacă o firmă dășfaliment! pierderile sunt suferite de întreprinzătorii ce i%au asumat riscul ini ial cu propriileș țresurse. ar când incubatoarele de business falimentează! o fac cu banii contribuabililor!împră tia i între c+eltuieli administrative i subven ii. La resursele irosite se adaugă i faptulș ț ș ț șcă în medie! firmele noi! apărute în urma unor astfel de politici! se dovedesc a fi mai pu inț

http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn3http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn4http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn5http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn6http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn6http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn7http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn7http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn3http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn4http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn5http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn6http://www.ecol.ro/content/intreprinzatorii-in-rela%C8%9Bia-cu-statul-the-good-the-bad-and-the-ugly#_ftn7


3/6

productive decât cele cu mai multă e*perien ă în pia ă. Un procent foarte redus dintre celeț țdintâi îmbunătă esc metodele de produc ie i alocarea de resurse.ț ț ș /:1 (%ar trebui să fie a adar șnicio supriză că productivitatea unei firme cre te odată cu e*perien a i că doar încurajareaș ț șîntreprinzătorilor să înceapă noi afaceri! în loc să le eficientizeze pe cele vec+i! poate duce la

o scădere a productivită ii.țE adevărat că nimeni nu poate prezice cu certitudine evolu ia pie elor în viitor! nivelulț ț

productivită ii sau procesele de produc ie cele mai rentabile. ar între antreprenori i guverneț ț șe*istă o diferen ă majoră! fundamentală. 3ei dintâi surmontează această incertitudine cuțajutorul calculului economic i cu propriile resurse! a căror alocare eficientă o verifică prinșsistemul de profit i pierderi. ;uvernele! pe lângă faptul că nu se pot servi de calcululșmonetar i astfel nu pot aloca ra ional resursele! utilizează fonduri preluate în mod agresiv!ș ț

prin ta*are.

Locurile de muncă i investi iile – oricât de dezarmant ar suna pentru unii – nu pot fi create iș ț șstimulate prin fiat guvernamental. $oten ialii întreprinzători au nevoie doar de o pia ă liberă!ț țeficientă. E ecul unor astfel de strategii europene i na ionale a fost observat i de cei ce nuș ș ț șsubscriu u or programelor liberale! însă dorin a de a încuraja investi iile la nivel de statș ț țrămâne cât se poate de vie! la fel i consecin ele. ;uvernele nu tiu alt mod de a încurajaș ț șmediul de afaceri decât prin subven ii sau reglementări pentru o competi ie "corectă#ț ț /


4/6

Epilog

Bără îndoială că mul i dintre întreprinzătorii din categoriile de mai sus se bucură de e*isten aț țstatului i de posibilitatea ob inerii de privilegii. in păcate! bunăstarea consumatorilor scadeș ți mecanismul pie ei libere este astfel deteriorat. 3um ace ti antreprenori au nevoie de stat! iș ț ș ș

statului îi sunt necesari! pentru favoruri similare. E*isten a politicilor economice pentruțactivitatea antreprenorială este în permanen ă justificată i de nevoia de reglementare aț șmediului de afaceri i a corpora iilor. E*tinderea puterii statului e legitimată în oc+ii masei deș țalegători! dispu i să subscrie oricând propagandei anti%corporatiste. 3u cât statul cre te! cuș șatât astfel de afaceri cresc i mai mult! într%un cerc vicios! până când acest comple* se aduceșsingur la faliment.

Cineîn eles! povestea are i un epilog. 'n acesta! rolul principal e oferit întreprinzătorilor ț șautentici! fideli defini iei i rolului descris ceva mai sus. Birmele mai mici sau "nestrategice#ț ș

rămân să lupte cu reglementările! cu birocra ia! cu ta*ele pe profit! cu interven iile în rataț țdobânzii sau în pre uri i! în primul rând! cu dorin ele consumatorilor. i cât timp vor e*istaț ș ț Șastfel de programe guvernamentale! mul i dintre întreprinzătorii din partea gre ită a liniei vor ț șvisa! din nefericire! la zona de privilegii! lipsită de grija consumatorilor mofturo i.ș


5/6

Biliogra'ie

/01 3f. von 7ises! L.! Human Action, $art III> Economic Calculation! )c+olarDs Edition!Ludig von 7ises Institute! ,uburn! ,labama! 2==:! pp. 2=0%42.

/21 3onceptul preferin ei de timp @eng.ț time preferenceA presupune că în condi iiț ceteris paribus! indivizii preferă să% i atingă scopurile mai devreme decât mai târziu. $oate fi în elesș ț

i ca preferin a pentru bunuri @sau satisfac iiA prezente fa ă de bunuri viitoare. 3f. von 7ises!ș ț ț țL.! Human Action, 3ap. F-III> Actions in the Passing of Time! )c+olarDs Edition! Ludigvon 7ises Institute! ,uburn! ,labama! 2==:! pp. 5:4 i urm.ș

/41 3f. Glein! $.;! The Capitalist and the Entrepreneur: Essas on !rgani"ations and #arkets, Ludig von 7ises Institute! ,uburn! ,labama! 2=0=

/51 )trategia UE are în vedere! în primul rând! descurajarea factorilor culturali careîngreunează activitatea antreprenorială! sc+imburile de e*perien ă i cultivarea aptitudinilor ț șantreprenoriale la nivelul tinerilor. ,stfel de ini iative nu reprezintă însă pericolele majore aleținterven iei guvernamentale.ț

/61 )mall Cusiness ,ct for Europe! document adoptat de către 3omisia Europeană în 2==:! cuprinde strategia cu privire la întreprinderile mici i mijlocii. isponibil onlineșla +ttp>HHec.europa.euHenterpriseHpoliciesHsmeHsmall%business%actH.

/81 'n engleză business incubators! acestea sunt programe ce sprijină dezvoltarea companiilor noi printr%o re ea de resurse i servicii. $ot fi atât de stat! cât i private! de i numărul acestoraț ș ș șdin urmă este foarte redus. 3f. 3entre for )trateg? and Evaluation )ervices! Benchmarking of

Business $ncubators! Cru*elles! 2==2

/91 3f. Internationalisation of European )7E )urve?! 2=0=! disponibilonline +ttp>HHec.europa.euHenterpriseHpolicies

/:1 altianger! J.! Julia Lane i James )peltzer!ș Producti%it &ifferences Across Emploers:The 'oles of Emploer Si"e, Age, and Human Capital ! ,merican Economic Revie! vol. :

nr. 2! mai! 0


6/6

antreprenoriale! deci pot fi căutate doar cu ajutorul calculului economic. ;uvernele alegaceste industrii strategice după criterii prin e*celen ă politice.ț

/021 Rent%seeKing @tradus în română prin antreprenoriat politicA reprezintă încercarea de aob ine un avantaj economic prin manipularea pie ei! cel mai des prin lobb?%ul politic. 3f.ț ț

iLorenzo! .J! Propert 'ights, $nformation Costs, and the Economics of 'ent Seeking !Journal of Institutional and +eoretical Economics! vol. 055! nr. 2! 0

Documents

Intreprinzatorii in Realatia Cu Statul