7/23/2019 Ioan Barbu

1/4

JOC SECUND [DIN CEAS DEDUS] de Ion Barbu

Din ceas, dedus adancul acestei calme creste,Intrata prin olind! "n mantuit a#ur,

$aind pe inecarea cire#ilor areste,

In rupurile apei, un %oc secund, mai pur&

Nadir latent' (oetul ridic! insumarea

De )ar*e res*irate ce+"n #bor iners le pier#iSi cantec istoeste- ascuns, cum numai marea,

.edu#ele c/nd plimba sub clopotele er#i&

(re#entarea enerala a curentuluiIn perioada interbelica, in poezia romaneasca au existat doua curente: modernismul (Tudor Arghezi, LucianBlaga, Ion Barbu) si traditionalismul (Vasile Voiculescu, Ion Pillat)

!odernismul are la baza teoria sincronismului, lansata de "ugen Lo#inescu, si porneste de la necesitateaaducerii poeziei romanesti la ni#elul celei europene Acest curent aduce o serie de ino#atii precum aria

tematica $ilozo$ica (conditia umana, creatia, trecerea timpului si cunoasterea), ambiguitatea limba%ului,prezenta meta$orei&cheie, iar #ersi$icatia traditionala este abandonata in $a#oarea ingambamentului, ritmulinterior ,#ersului liber, precum si organizare astro$ica si masura #ariabila

0enomenul barbilians&a nascut in punctul de inter$erenta al poeziei cu matematica 'aracterul abstract

al geometriei s&a impus si in planul reprezentarilor poetice , asa cum Ion Barbu ,insusi a$irma :,,Pentru

mine , poezia este o prelungire a geometriei , asa ca ramanand poet nu am patasit# niciodata domeniuldi#in al geometriei

In uni#ersul poetic barbian identi$icam trei etape ale creatie: etapa parnasiana(a#and ca teme principale

mineralul si #egetalul) , etapa baladico+orientala(in care poeziile au mai mult caracter narati#&descripti#

si sunt inspirate din poeziile lui Anton Pann)

Ultima etapa a poe#ieilui Ion Barbu este una de inci$rare a semni$icatiilor , numita perioadaermetica Ermetismul reprezinta o tendinta literara, ce presupune ascunderea sensului printr&un unui

limba% criptic In desci$rarea acestuia , $iind solicitat intelectul si mai putin partea a$ecti#a!eta$orele sunt

impuse pana la nuanta de non&sens

1olumul 2Joc secund3publicat in *+ se deschide cu poezia ,,-in ceas dedus .al carui titlu esteinlocuit de editori in */0, cu titlul #olumului Poezia este o arta poetica si apartine modernismului

ermetic 1e$erindu&se la caracterul de arta poetica 2eorge 'alinescu surprinde aspecte legate de sensul

poeziei, dar si de rolul poetului ,,Aceste doua stro$e sunt de$initia insasi a poeziei Ast$el , ,,calma creasta34a poeziei este dedusa din timp si spatiu , adica din uni#ersul real Poetul nu traieste la zenit,simbolul

existentei in contingent , ci la nadir , in eul absolut44

$ipul de lirismArta poetica pe care o ilustreaza ,,5oc secund 344imagineaza $rumosul artistic prin construirea unei lumi

paralele realitatii cotidiene

,,Joc secund44 este o arta poeticaprin:&&&&ermetismul a$isat la ni#el stilistic si la ni#elul topicii

&&ambiguitatea textului

&& conotati#itatea limba%ului poetic

--lirismul este subiectiv, desi nu apare nici o marca lexico-gramaticala a eului liric.$ema literar! exprima:

&&ideea lumii puri$icate prin re$lectarea 6n oglind7

&&ideea autocunoa8terii&&ideea actului intelectual ca a$ecti#itate lirica

7/23/2019 Ioan Barbu

2/4

.otie literare-oglinda, care o$er7 o imagine ideal7 asupra lumii 6ncon%ur7toare, limita dintre cele doua lumi (pura sicomuna)

moti#ul or$ic& har$ele (6ntreaga natur7 se reorganizeaz7 dup7 c9ntecul lui r$eu)

zborul(aspira;ia spre 6nalt a omului superior)marea (nemarginare , multitudinea deilor petice , pro$unzimea gandului)

ceasul timpul nemasurabil ,etern(pro$unzimea ideilor pure)

E5plicarea titlului-Titlul poeziei

7/23/2019 Ioan Barbu

3/4

glinda este granita dintre banal si ideal,,intrata prin oglinda in,, mantuit azur!ituloglinzii ,la care

apeleaza arta lui Ion Barbu este mai mult o modalitate stilistica, prin care realitatea se ras$range inconstiinta umana ca intr&o oglinda sau in luciul apei Imaginile reproduse nu sunt redate din lumea

concreta ,ci spiritualizate in mod indi#idual

Ast$el, meta$ora,, mantuit azursemni$ica harul poetului si lumea idelor pure ,o lume la care poate

accede numai $iintele geniale , capabile de a se inalta Versul,,taind pe inecarea cirezilor

agrestedesemneaza o actiune brusca , #iolenta, ce surprinde ascensiunea poeziei din planul rustic, aloamenilor comuni in planul eternitatii , trans$igurandu&se in mod artistic (prin re$lectare , dematerializare si

puri$icare)Apa reprezinta un element esential al oglindirii al trecerii dintr&o lume in alta

>ascuta din ape , puri$icata , creatia de#ine, prin %oc,idee pura ,simbol trans$igurat al realului de la care s&aplecat

,,Joc secund 644este o meta$ora a creatiei a poeziei in $orma sa originala, $iind un pas ulterior in procesul

de trans$igurare alumii Imaginea se departeaza tot mai mult de sensul ei material ,apropiindu&se de celspiritual Prin urmare arta este pentru IB ,,"n zbor invers#44intors spre pro$unzimea elementelor lumii, spre

esentele ne#azute ale lucrurilor

'ea de&a doua stro*adebuteaza printr&o exclamatie retorica,, >adir latent444prin care artistul cheama

inspiratia , de$ineste eul absolut spre care aspira "ste o proiectie imaginara ,o re$lectare a zenitului inmintea omului ,nadirul este punctul inalt, aspiratiile se intalnesc 'atre acel punct tinde $iinta umana , spre

el aspira artistul acolo unde idealurile

Metafora ,,nadir latent 44reprezinta o exclamatie retorica ,un elogiu adus poeziei purePrin ,,nadir 644isi

extrage poetul materialul inspiratiei sale ?enitul @punct opus nadirului de$ineste in mod meta$oric planulreal, echi#alent cu punctul de maxima stralucire solara, iar ,,nadirul latent3simbolizeaza uni#ersul artistic

ce se re$lecta in lumina as$intitului"ul liric sugereaza $aptul ca orice poet trebuie sa caute di#erse surse de inspiratie in realitatea concreta,

banala, nu in lumea superioara a zenitului

!eta$ora ,,har$ele ras$irate 344semni$ica inspiratia, creatia 1olul poetului este, asadar de a gasi $ar%ele

ras%irate, adica sursele de inspiratie ascunse in lumea obisnuita de a le insuma si de a le ridica la ni#elulideilor pure =tructura meta$orica ce&n sbor invers le pierzi sugereaza $aptul ca harul di#in se pierde

dincolo de oglinda , creatia de#ine inci$rata a$landu&se in zbor in#ers catre cititor (se re$era la greseala

unor poeti de a cauta inspiratia in alta s$era decat cea a concretului)

Acest element esential , aminteste de poemul 7ucea*arul de .i)ai Eminescu, in care astrul este capabilsa dispara din lumea lui si sa apara in lumea $etei de imparat , in chipul unui inger , apoi in ipostaza unui

demon,, zbor inverseste speci$ic doar $iintelor superioare si ideilor pura Verbul la prsoana a II a ,,

pierzi44 se re$era la cititorul neinitiat !eta$ora cantecului din sintagma,, cantecul isoveste 4 indicarezultatul insumarii harpelor ,esenta sublima a poeziei, sentimentele si incercarile isto#itoare prin care se

incearca inci$rarea desci$rarea textului precum si e$ortul creator

In timp ce arta poetica argheziana sustine o poezie plastica a , mestesugului, a migalei cu#antului, cea

blagiana reimagineza uni#ersul ca mister , arta poetica barbiana $ace din creatie o expresie a %oculuisecundcitat testament

Ast*el a treia imainee construita pe elementul marin , simbol al pro$unzimii ideilor poetice si al$anteziei creatoare !eduzele , elemente ale lumii concrete prin contactul cu apa limpede a marii ,de#in

ade#arate,, clopote #erzi , apartinand lumii ideale,,meduzele cand plimba sub clopotele verzi.'omparatiaextinsa din $inal, introdusa prin

7/23/2019 Ioan Barbu

4/4

!area reprezinta pentru poet nelimitarea si pro$unzimea gandului Ion Barbu compara cantecul poetului

cu marea si meduzele Lumina $os$orescenta a acestora nu se #ede decat noaptea , $apt ce semni$ica odeschidere spre interior , scanteia inspiratiei

inalul il aduce pe poet in ipostaza intelectuala a lui Cermes si in cea lirica al lui r$eu, cantecul sauramane ascuns, $iind accesibil doar cititorului initiat

Anali#a pe nieluri de interpretare-La niel mor*oloic, ar $i de remarcat con#ersiunea ad%ecti#ului adancin substanti#ul