I -I

,

SCURTI lon SlvCANI

~ 1

CURCULESCI

~~~~~-~: stantin DiNCJ

-

... L

....

Aui .. loan Scurtu (coordonator)

~~~~ k~' ~ lon $i~canu Marian Curculescu

Constantin Dinca Aurel Constantin Soare

- . -_- - -

Manual pentru clasa a Xll-a

..

Asociatia Is '

..

. ..: . ;.~

- ,;;"~ . . ~ ' . . . ;

. .

Ll .... -ALIGli !

- JIOTFK.A. J1 J,A.HTE AJIII '

epublica

1 "'~

HOTf.i:{A ~ ~iUlEt E AJ!MfbEF;l

~~

..

INTRODUCERE -~ s--vJV..._.n '

/'\

In plan educational, asistam impasibil, ani de zile, la ratacirea copiilor no~tri intr-un vid informational cultural-universal, rara busola cunoa~terii propriei istorii

~i a identitatii nationale, identitate pe care poporul nostru ~i-a format-o prin efortul propriu de creatie culturala de-a lungul intregii sale istorii.

Dezideratul integrarii noastre in Europa impune o alta viziune asupra trecutului ~i viitorului neamului romanesc, diferita de cele pe care le-arn avut: pa~optista, nationalista, legionara, comunista etc.

Noul manual de Istoria romanilor trateaza perioada contemporana, incepin9 cu anul 1918, cind, prin vointa poporului reunit in man adunarl plebiscitare, democratiCe,

.. -- ~

s-a inraptuit Marea Unire, ~i terminind cu desra~urarea celor mai recente eveni-mente de la sfir~itul secolului al XX-lea ~i inceputul secolului al XXI-lea. Perioada

-

, respectiva este o epoca de avint .economic, de dinamism, de contradictii politice, culturale, dar ~i de entuziasm constructiv.

Autorii au incercat sa realizeze reconstructia acestui segment de istorie Ia nivelul ~tiintei actuale, al valorilor europene, democratice, pe care comunitatile umane le pun in practica vietii cotidiene, cuprinzind - atit cit permite cadrul programei -

mi~carile social-umane, politice, culturale, psihologia unor grupuri sau a unor indivizi care ~i-au lasat amprenta in istoria romanilor in general ~i a celor dintre Prut ~i Nistru in special.

/'\

In acest moment de rascruce istorica, studiul istoriei romanilor in contempora-neitate trebuie sa recupereze ~i sa actualizeze valorile materiale, spirituale ~i politice ale poporului nostru.

Secolul al XX-lea, prin amploarea ~i ritmul transformarilor, poate fi denumit veacul .... - . -

schimbarilor globale cardinale in toate ramurile: sociala, culturala, politica etc. S-au inregistrat in acest secolincercari pentru mai bine, a fost trezita speranta unor mari realizari, care nu s-au mai conceput vreodata de omenire. Unele s-au inraptuit, iar altele tin de viitor. I

Pentru poporul roman, acesta a fost un secol edificator ~i datator de sperante -prin recuperarea drepturilor ~i libertatilor sociopolitice, prin integrarea sa in proce-sul universal de democratizare, in care toti cetatenii i~i realizeaza drepturile legi-time.

_1. Dar secolul al XX-lea a fost ~i un secol teribil - P!in cele doua razboaie mon-diale, printr-o bol~evizare ~i comunizare fortata a unor state, printr-un lung ~i cu-tretnurator ,razboi rece".

Conform programei ~colare, am selectat informatiile care evidentiaza elemen-tele reprezentative ~i semnificative ale etapei de astazi, abordind intr-o maniera noua problen1ele majore ale societatii, pentru a prezenta o istorie nediscriminato-rie, globala, deschisa oricaror abordari.

-(

....

...

-

...

4

Invitam tinara generatie sa-~i indrepte studiul istoric asupra neamului romanesc in toata intinderea lui geografica ~i politica, in toata alcatuirea lui sociala, in toata

" desra~urarea lui istorica in secolul al XX-lea i inceputul celui de-al XXI-lea. In - -

acest cadru minoritatile nationale i~i gasesc locul firesc. Prin manualul de fata, am incercat sa realizam recuperarea con~tiintei propriei

identitati etnoculturale din perspectiva contemporana, democratica, printr-o abor-dare comparatist-universala.

Dorim ca elevii sa gaseasca in el un indrumar de idei in favoarea apropierii de valorile morale ale Europei Occidentale, o punte spirituala intre zona noastra ~i spatiul occidental, un demers analitic, in care accentul este pus pe istoria structu-rala (problematica sociala, demografica, economi~a, politica, viata cotidiana, men-talitate, cultura) a acestei parti a continentului european.

::f~ . ~ ;. :~.:: f'.

~ . ::. ~ ' .. . .. -

,E' .::::;:: }"'' ;. )'. .... :~L::~;::~~: , .:::::~~ :::;. 1 r ::._ ~ .. :~-\ ..... ' ., . -;;'$~,~~;$~'' - ..... .

Frontiera Romaniei p'lna la 1918 Frontiera Romaniei dupa incheierea procesului de formare a statului national unitar

1918. Tncheierea procesului de formare a statului national roman

A

1. REGATUL ROMANIEI, STAT NATIONAL UNITAR ~IINDIVIZIBIL Actele de Unire din .1918 aufost recunoscute Ia Co11[erin(a Piicii di11 19.19-:::_19_20. A ll avut

loc an1ple dezbateri privind evolufia .Ro1naniei. S-au adoptat n1iisuri in scopttlllnijicdrii politice ~i administrative; Constitu_(ia din martie 1923 a asigurat dezvoltarea den1ocraticii a fiirii pina in februarie 1938. Vw(a cotidiatza a devenit mai bogata ~i mai diversijicatiL

.

__

2 Tratatul de pa.:ce deJc:)_'Saint-Germahi~n-Laye ;

A:. / 10 sept:El~rie 19 ~ 9 :_~-i~S~~---- . ::.; .. ::- -~\:~;~ . ~:', --. . ' i Att ,.:: 59. Austri-a renunta, In t favo~rea Romaniel_;- Ia toate 1 dreptttr.ile i titlurile aswpra partii . fostuJuL ducat al Bucovinei.

-c.-

' , ' .. ~- ~

Tratatul de pace de la Trianon _c_ 4 i unie 1 910 Afit~, -45. Ungarla ~-tenunta, in -Cfae~~~e: o prive~te/ . . voarea. ;

Rom.~~~ei, Ia toate': rile i ; Ia titl~file asupra te _ lor fostei -monarhii austro-ungare situate dinco.lb de frontierele.o Ungariei astfel-cum sint fixate;Ja art. 27, ._

parte~ra. 11-a- (Fruota_m:Ue Unga- 1 1t Jr ) " . ~-:.g;jf.~ :.:~:;: .. : . j n e 1 ~ :, : :- > ,~ :-

- __ ,.,~~ .. .. . .. . . - ' .. -

..

-. -'

.- . -

~-~-- .

.

,~~ratatul de Ia ~aris . -, . -ii . ~: ... -~ _. . ":

. _ ..... - 2 8 o et&m:brie 19 ; o . ' ', -. .hC;; . :

,..... . 1. i naltele P~rti>contrac-- -_ . . . . ' .

tante :aeclara ca recur1osc suve-ranitatea Romaniei asupra teri-toriutut Basarabiei. -.

Reflectati asupra importantei tratatelor de pace semnate de Romania Ia Conferinta de Ia Pa-,

ns.

Recunoa~terea internationala a Marii Uniri (1919-1920) Conferinta de Pace de la Paris, deschisa in ziua de 12 ianuarie 1919, ~i-a propus reconstructia Europei ~i a lumii pe baze noi, care sa faca imposibila repetarea cataclismului din anii 1914- 1918.

Delegatia Romaniei, condusa de Ion I.C. Bratianu, urmarea sa obtina din partea Conferintei de Pace de la Paris respectarea preve-derilor tratatului 1ncheiat cu Antanta in august 1916, precum ~i con-firmarea actelor de Unire din 1918.

Recunoa~terea internationala a Marii Uniri a fost consfintita prin tratatele semnate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris ( 1919-

.

1920), cunoscute sub numele de sistemul Versailles: cu Germania -la Versailles (iunie 1919), cu Austria -la Saint-Germain-en-Laye (sep-tembrie 1919), cu Bulgaria - la Neuilly (noiembrie 1919), cu Unga-ria - la Trianon (iunie 1920), cu Turcia - la Sevres (august 1920). Aces tea au fost intregite de Tratatul de la Paris ( octombrie 1920), prin care se recunoa~te unirea Basarabiei cu Romania.

" In cadru1 Conferintei de Pace de la Paris, rolul principal 1-a avut Consiliul celor patru (Franta, Anglia, S.U.A., Italia). Romaniei, in-clusa in rindul tarilor cu interese limitate, i-au fost impuse unele preve-deri dezavantajoase: preluarea unei parti din datoriile pe care le avu-sese de platit Austro-Ungaria, dreptul marilor puteri de a supraveghea protectia acordata minoritatilor etc. Conferinta privind reparatiile de

razboi, desra~urata in 1920, a stabilit ca statui roman va primi 1% din despagubirile de razboi datorate de Germani a ~i 10% din cele datora-te Germaniei de catre Austria, Ungaria ~i Bulgaria.

Consecintele dezastruoase ale razboiului au determinat opinia publi-ca internationala, dar ~i majoritatea guvernelor sa adopte masuri pen-tru evitarea unei noi conflagratii mondiale. De aceea, odata cu in-cheierea tratatelor de pace, s-a decis crearea unei organizatii interna-tionale care sa asigure pacea lumii. Astfel a aparut Societatea (L iga) Natiunilor.

~

-)

6

f

Sterna Romaniei

ISTORIA ROMANILOR . EPOCA CONTEMPORANA

Teritoriul ~i populatia

Dupa realizarea actului Marii Uniri din 1918, suprafata tarii acres-cut de la 137 000 km2 la 295 049 km2, iar populatia- de la 7,2 milioane la 18 milioane in 1930 ~i circa la 20 milioane in 1940. Romania era o tara europeana de marime medie, fiind, dupa Polonia, al doilea stat euro-pean cuprins intre Marea Baltica ~i Marea Egee. La Societatea Natiunilor ~i in alte organisme internationale, Romania a devenit o prezenta activa ~i respectata.

Dupa Primul Razboi Mondial harta politica a Europei a luat o alta inrati~are. Principala consecinta a razboiului a fost prabu~irea imperi-ilor multinationale ~i aparitia de noi state (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehoslovacia); alte state ~i-au intregit teritoriul (Romania, Regatul Sirbilor, Croatiei ~i Sloveniei); Austria ~i Ungaria au devenit state nationale.

'

Dezbateri privind evolutia Romaniei dopa 1918

Alegerea cailor menite sa determine dezvoltarea Romaniei a gene-rat intense dezbateri politice; s-au afirmat, in principal, doua curente im-portante: neoliberalismul ~i taranismul.

Neoliberalismul (avindu-i ca principali teoreticieni pe Stefan Zele-tin, Vintila Bratianu, Mihail Manoilescu, I. G. Duca) sus tinea ca burghe-

Decretul-lege ziei ii revine rolul decisiv in stat, iar evolutia societatii trebuie sa se faca privind reforma electorala rara salturi bru~te, respectindu-se ,echilibrul social" ~i ,armonia" dintre

16/29 noiernbrie 1 1sclase. Adep!i ai dezvolHirii economice ,prin noi 1n~ine", liberalii consi-Art. 1. Toti cetatenii romani derau ca statui trebuie sa se implice 1n viata economica ~i accentuau

' '

majori vor alege prin vot ob~tesc : rolul industriei in modemizarea economiei nationale. '

obligatoriu, egat, direct ~i secret Taranismul (fundamentat de Constantin Stere, Virgil Madgearu, Ion ~i pe baza reprezentarii propor-tionale, un numar de deputati , Mihalache ~.a.) era ideologia micilor proprietari agricoli ~i se intemeia proportional cu populatia. ' pe doua coordonate esentiale: 1) temelia vietii economice ~i sociale era

Art. 2. Alegerea se va face pe gospodaria familiala (taraneasca); 2) aceasta trebuia sa constituie ,statui circumscriptii electorale. taranesc", ca entitate politica, administrata de majoritatea populatiei ~i

Fiecare judet va forma o cir-cumscriptie electorala ~i va ale- raspunzatoare in fata acesteia. Structura economica trebuia sa ramina ge cite un deputat Ia fiecare nu- , una agricola. Considerind ca Romania nu dispunea de capital suficient, mar de 30 000 locuitori ~i Ia tarani~tii erau adeptii ,poqilor deschise", solicitind atragerea capitalului fractiunea suplimentara super!- strain in economia nationala tara nici un fel de restrictii. oara numarului de 20 000 locui- . ' ' tori[ ... ]

Art. 3. Senatul se va compu-'le din senatori ale~i i din se- \ ~atori de drept.

Art. 4. Toti cetatenii romani de t t

Ia virsta de 40 de ani impliniti .'or alege pe circumscriptiile e'ectorale stabilite de art. 2 un sen ator Ia fiecare numar de ,J 000 locuitori ~i Ia fractiunea suolimentara superioara numa-ului de 4 7 000 locuitori [ ... ]

Monitorul oficial nr. 191 din 16/29 noiembrie 1918

-- .... -

U nificarea politica ~i administrativa

Adoptarea votului universal, in noiembrie 1918, a deschis larg poqile vietii politice pentru milioane de cetateni (barbati), numarul alegato-rilor crescind de la circa 1 00 000 in 1914 la 4,6 milioane in 193 7. Acest fapt a contribuit decisiv la democratizarea societatii romane~ti.

" Inca din 1918, odata cu. ratificarea actelor de Unire prin decrete re-gale, reprezentantii Basarabiei, Bucovinei ~i Transilvaniei au intrat in Gu-vemul Romaniei. La 29 decembrie 1919, Parlamentul a votat legile prin care se ratifica unirea Basarabiei , Bucovinei ~i Transilvaniei cu Roma-nia. Imediat dupa Marea Unire, provinciile istorice au avut o condu-cere administrativa proprie: Consiliul Dirigent in Transilvania, Secreta-

. . ). '

Noul cadru geopolitic

. '

riatele de Serviciu in Bucovina, Directoratele in Basarabia, care au functionat pina. in aprilie 1920. Din 1918, in guvemele Romaniei au intrat repre-zentanti din toate provinciile istorice, Parlamentul era format din cetateni de pe intreg cuprinsul tarii, in-clusiv basarabeni (Ion Inculet, Daniel Ciugureanu,

" Pan Halippa ~.a.). In aprilie 1919, in Romania s-a introdus stilul nou ( calendarul gregorian) .

" Incoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia, in ziua de 15 octombrie 1922, a reprezentat un .moment simbolic: la coroana de otel din ti1npul lui Carol I s-au adaugat trei briliante semnificind Basarabia, Bucovina ~i Transilvania.

" In procesul de unificare administrativa s-au inre-

Alba Julia. 15 octombrie 1922.

gistrat ~i unele deficiente, mai ales in Basarabia. Deoarece elita politica din aceasta provincie fusese formata in ~colile ruse~ti ~i nu cuno~tea legislatia mo-derna romaneasca, in Basarabia au fost trimi~i ,regateni" care urmau sa asigure functionarea aparatului administrativ; cei mai multi - mai ales invatatori ~i profesori - au muncit cu rivna ~i devo-Ceremonia de lncoronare a regelui Ferdinand i a reginei Maria tament; totu~i, unii dintre functionari (politi~ti , jan-

darmi). s-au comportat abuziv, lasind o imagine negativa in rindul populatiei.

. - . -

. . . . .

. . ' . ..\ ,, .- .. . - .

. . .

~ -.. - . . . .

. ..... :, . : FERliiNAND. I .. __ .. -. ', .. .' . . . . . : .... ' .-- . . . - ~ ~ ... - ,. .: :-..

. Prln g:tatiaJui Dvmnezeu ~!_;vciiti(ri .Natiomila, . ..,, ; . :. ~... . . . -.. . REGE A'L ROMANI:~ . . . . .

' ( . '< . ~ -. ' . .

. . . . . . : ' . ;.C ll' ftJfirk J(fili # )tlitcil; sltn~'ltdtr: . - . Actun~le NJtionale Const;tuant; a~ .4/.{~pt

8

. . . -~ ~

Catedrala Patriarhala . din Bucureti

.

. .

. .

in tabelul de mai' jos, se mentioneaza numele i pro-vincia istorica din care prove-neau . u~nii dintre preedintii Consiliului de Minitr' a.ii:Roma- : niei interbelice r.

Prenumele i numele

A. Vaida~Voevod Take . lonescu I on I. C. Bratianu AI. Averescu luliu Maniu N icolae _lorga Gh. Tatarescu Octavian -Goga

Provincia

Transilvania - ~ . .

Mua.fenia Muntenia Basarabia Transilvania Moldova Oltenia

. - .

Transilvania

..

. . I

Ce concluzie puteti desprinde privind integrarea provinciilor istorice, dupa 1918, in cadrul statu lui national unitar roman?

'

ISTOR IA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

" SEPARATIA PUTERILOR IN STAT Puterea executiva Regele ~i Guvernul

Rege

'

Politica: fata ' de Parlament

Guvem PenaHi: fata '

raspundere ~ de Curtea de Casatie

' ~i Justitie Civila

Puterea legislativa Parlamentul

Adunarea Deputatilor

aveau

Sen at

Drept de control asupra puterii executive

Puterea judecatoreasca

Curtea de Casatie

' ~i Justitie

Judeca constitutio-,

nalitatea legilor

AH1turi de aceste puteri se afla puterea armata, al carei rol era apararea integritatii ~i independentei Romaniei. Serviciul 1nilitar era obligatoriu pentru toti barbatii de la 21 de ani in sus; durata stagiului

/\.

militar era de 2-3 ani (in functie de arma). In 1924 s-a 1nfiintat Consiliul Superior de Aparare a Tarii, cu misiunea de a examina ~i solutiona toate problemele referitoare la apararea nationaUi.

La rindul sau, biserica avea un rol important in societatea roma-neasca. Prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Romane din 1925, s-a dat un cadru unitar de activitate a bisericii nationale. Salarizarea

'

clerului ~i a personalului bisericesc a trecut de la eparhii in seama statului. Totodata, Mitropolia a fost ridicata la rangul de Patriarhie, primul patri-arh fiind Miron Cristea ( 1925-1939). Si celelalte biserici- greco-catolica, reformata, evanghelica etc. - au cunoscut o dezvoltare. De asemenea, religiile mozaica ~i mahomedana s-au bucurat de o deplina libertate din partea statului roman .

Legile de unificare /'\

In plan economic ~i social s-a realizat unificarea monetara (1920); s-a in!aptuit reform a agrara legiferata in 1917-1921; s-a trecut la apli-carea reformei financiare ( 1921 ), stabilindu-se un sistem unitar de im-pozitare.

Pe baza constitutiei au fost adoptate legile care au contribuit la or-ganizarea unitara a statului roman: Legea privind comercializarea i controlul intreprinderilor economice ale statu lui ( 1924 ), Legea energiei (1924), Legea mine/or (1924), Legea fnvafamintului primar (1924), a celui secundar (1928), Legea i statutul pentru organiza-rea Bisericii Ortodoxe Romane (1925) ~.a.

Un loc aparte ii revine Legii .pentru un~ficarea administrativa (1925), prin care se punea capat provizoratului ce exista in admi-nistratie dupa 1918 ~i se largeau drepturile cetatenilor de a participa la conducerea treburilor locale. Unitatile administrativ-teritoriale de

' baza erau comuna ~i judetul, care aveau personalitate juridica. Pri-marul era ,capul administratiei cotnunale", iar prefectul - ,capul administratiei judetene".

Noul cadru geopolitic

Viata cotidiana '

Dupa unire, viata cotidiana a romanilor a cl_ey~nit mai cotnplex_a. Ca - -

urmare a reformei agrare viata taranimii s-a ameliorat, fapt rel~vat prin -

noile c~nstructii de case, ~coli, biserici, dispensare, prin cre~terea numart!-lui de tineri de la sate care frecventau liceele ~i universitatile ~i al celor

...__ /\ - - -

care ~tiau sa scrie ~i sa citeasc_a. In esenta, viata rurala a evoluat din-- - .., ... - ';;_._

spre traditionalistn spre _modernitate. .I - - - . -La ora~ s-a accentuat procesul de stratificare: in timp ce in zona

centrala locuitorii beneficiau de toate conditiile ( canalizare, lumina elec-trica, strazi asfaltate, institutii de cultura etc.), la periferii se traia chiar mai greu decit in sate. Mahalaua era, adesea, o zona a promiscuitatii ~i mizeriei cotidiene.

Minoritatile nationale, care constituiau aproape 30o/o din populatia Romaniei, aveau o viata comunitara proprie, dar participau ~i la activitatile pub lice ale localitatilor respective, ocupind chiar unele demnitati in stat (primari, prefecti, directori etc.)

Pentru multi romani citirea presei, ascultarea emisiunilor radio, frecventarea cinematografelor .~i a teatrelor, petrecerea concediului de odihna intr-o statiune climaterica din tara sau in strainatate au devenit

' '

elemente ale vietii cotidiene. '

Haria administrativa a Romaniei rn perioada interbelica

0 ./

-'

. . .

. . '

., ,: ... . . .

. .

. ' . .

' .

' . .. ,. .

. . .

.

. ........... restomatie ~ . . pe trefJuie ~

I text: rta fn

p~ee ""'"''~ Paris

tfitre

., ... -

.. .

. ... ' .

' ......

, .. ,_.

' . .

.- . .

A. . ""' 1n er1oa SICa .

' ' " '

.., ..,

1.TRASATURIGENERALE

.1'\

In peritJada i11terbelicii itz RoltlOilia a e"'Yistat un regi111 tlelttocrati~ . /Uiltla11lellltlt pe Co11-.stitu(ia dill 11lflJ"tie .192 ... ) . EVlJltl(ia Jlie(ii ]JtJfitice lll neritJada ittterbelicii it j(Jst il~fluetl{ata de 1nai 111tll{i ~factori: collsecilt{ele dtJJ11iJla(iei striiine Ul provinciile llitite, JIIUtlt{iile protlltse tie

'

riizboi $i tie i"farea U11ire ill Jttelltalittlletl colectiva, sitlla{ia ~~zaterialii ~i culttlralii a ---~ poJJUlatiei, tleosebirile di1ztre sat ~i ora*~~ ]Jtlrticult:trltii(ile Vitel1:ilt1lt.i ReJ:llt ~~ ttle l'rovi11ci-

.l . .,.., I . I l 1 I"' "" *ri -& """ 1 .. 1 l or u1ztte (111 l' tilt ei.-'OllOn1lC, c11 tura ",'? 01 ll'll!11lJ lta(.tl_, .. llttegraret& 1111tltJrltt1(1 or llll(totltl e i11 ll.ollltlrJitl tltare~ colltexlltl etlropJell'l1 etc~

-:~w:. t ii:: . . . .

'

~ ..,. ,,_ ~- , ..

"

' '

Regele Ferdinand I ( 1 914-19 2 7)

~----.,.,...... :: ... - :;;. -~. :-: .; :::~: ' .. ::::;: ''~- - -~: :::.:. :~,, .. :-:.

:~.. - :::!T n/~ ,:'iJ :m:-:~-t- ;~ >n : . Proclamat reg~) aJ ''}~ornaniei

- ~ .. .

Ia 27 septembrie. 191-~4. Jn timpul domniei sale s-a intaptuit Uni-rea tuturor romanilor.lA. fost in co-

. . . -

ronat ca suveran al Romaniei intregite, Ia Catedral Ortodoxa

-.. . . ..

din Alba lulia, la tq 'octombrie 1922. Tn timpuf . a pro-movat o politi me 1n

,; to ate darn tat ' tvotul unive . .. . . . ,,....,.""'

.. ,. Constitutia ch . ttre,r ' . ... ..

unificarea legis . .fi -~, _,. ____ , .. _ . )~ S-a stins din viata Ia 20 iulie 1927.

' ' , . .

Este inmormintat in biserica Manastirii Curtea ck:f-Arge~.

: . - ..... -- .. ; .... ~-- ... --- -.---- - ..

Democratizarea societatii romane~ti. Nona clasa politica " In anii 1918-193 8, in Romania a existat un regim democratic inte-

meiat pe: separatia puterilor in stat, votul universal, pluripartitism, consfintirea drepturilor ~i a libertatilor cetatene~ti in constitutie. Chema-rea periodica la urne a 3- 4 milioane de cetateni a influentat pozitiv detnocratia romaneasca. S-a schimbat configuratia partidelor, s-au tnodi-ficat metodele de guvemare, s-a diversificat presa, a disparut siste1nt1l rotativei guvemamentale, centrul de interes al politicienilor s-a mutat spre mediul rural, unde traiau 80% din populatie (voturile satelor decideau soarta alegerilor).

Totodata, s-a afinnat o noua elita politica, din care :Iaceau parte atit ora~eni ( avocati, profesori, economi~ti) cit ~i locuitori ai sate lor (preoti, 1nvatatori, profesori, agricultori) de diverse culori ~i optiuni politice.

Statutul monarhiei

Romania era o monarhie constitutionala, in care regele reprezenta elementul-cheie al vietii politice. La urcarea pe tron, regele depunea in fata Parlamentului urmatorul juramint: ,Jura pazi Constitutiunea ~i leg-ile poporului roman, a Inentine drepturile lui nationale ~i integritatea terito-riului". Regele exercita puterea executiva prin intermediul guvemului, numea ~i revoca mini~trii, sanctiona legile, putea dizolva Parlamentul, avea drept de amnistie, era ~eful armatei etc. Suveranul a promovat legislatia privind organizarea ~i dezvoltarea democratica a Romaniei interbelice ~i a sustinut politica extema. Suveranul desemna pe primul-ministru, care forma guvernul. Exectltivul organiza alegerile, pe care, de regula, le ci~tiga, astfel ajungindu-se la situatia in care parlamentul devenea o prelungire a guvernului.

Regele Ferdinand I, aflindu-se sub influenta lui Ion I.C. Bratianu. pre~edintele Partidului National-Liberal, nu era un adevarat arbitru in lupta dintre partidele politice.

11

. --.

- .

-.

De Ia lnceput mi-am impus . aceasta res.Jula d,~ con~tiinta: ::sa .~

fac abstractie de mine lnsumi, .t

sa nu tin socoteala nici de origi-. . ' ' w. . .. . . .

nile "mele,' "hici de familia mea. ~ Sa nu vad declt Romania, sa nu cuget dectt Ia ea. Nu:se dofn .. .

ne~fe asupra unui popor peritru sine., ci p,entru ;acel R:OPOL~Jn aceasta consta onestitatea unui . reg e.

.:; ): Regele Rerdinahd aGW 'ftlifW3WfYtib-.5MSmxw+*~mm lU''--~iwwt 1 11 ? 'dtie'\~ -- ) W%i'ii5? = 1

-

IS TOR IA ROMANILOR . EP OCA CONTEMPORANA .

Dupa moartea lui Ferdinand I, rege al Romaniei a fast proclamat principele Mihai. Acesta fii~d minor, prerogativele suveranului erau exercitate de o regenta, alcatuita din principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea ~i juristul Gheorghe Buzdugan. Criza dinastica a fast generata de faptul ca principele Carol, fiul mai mare al regelui Ferdi-nand, renuntase in citeva rinduri - 1918, 1.919 ~i 1925 - la calitatea de mo~tenitor al tronului. Aceasta renuntare a fast acceptata de Con-siliul de Coroana la 31 decembrie 1925 ~i de Parlament la 4 ianuarie 1926. Regenta s-a dovedit a fi o institutie slaba, lipsita de prestigiu politic.

La 8 iunie 1930, principele Carol a revenit asupra deciziei sale, '

fiind proclamat rege . Carol al II-lea a actionat t. . pentru cre~terea prestigiului institutiei monarhice

::~:t" -:--: ._;;-.;:: " ~i instaurarea unui regim autoritar. In acest scop, .;, s-a sprijipit pe o camarila, a atras de partea sa di-

feriti lideri politici, a manevrat pentru macinarea marilor partide democratice, a 1ncurajat organiza-tiile de dreapta. Obiectivul sau a fast a tins la 10 februarie 1938, cind, printr-o lovitura de stat, a in-staurat regimul monarhiei autoritare, care a durat pina la 6 septembrie ,f940, cind Carol a fast silit

f

sa abdice. La tron a revenit fiul sau, Mihai, dar

Palatul Regal din Galea Victoriei. Bucure~ti

principalele prerogative regale fusesera preluate -inca de la 5 septembrie - de generalul Ion Anto-nescu, devenit ,conducatorul statului".

' ';. -ri .. ; tara, proportional cu procentele ., de voturi obtinute de fiecare

;... ' - ... . : . dintre ele.'"' ;""' <

12

-

Rolul Parlamentului

Dupa 1918 s-a mentinut parlamentul bicameral ( Adunarea Deputatilor ~i Senatul), dar au survenit importante modificari in privinta modului de alegere a acestuia,-ca urmare a introducerii votului universal. Conform Constitutiei, parlamentul avea dreptul de control asupra puterii executive; fiecare membru al Adunarii avea dreptul de a adresa mini~trilor intrebari

~i interpelari, la care ace~tia erau obligati sa raspunda . Parlamentul reprezenta puterea legislativa in cadrul regimului demo-

" cratic, iar membrii sai reprezentau natiunea. In componenta Adunarii Deputatilor ~i a Senatului intrau indeosebi intelectuali (mai ales avocati). Dupa culoarea politica, cei mai multi parlamentari au apartinut liberalilor

~i national-tarani~tilor. Sistemul politic romanesc din perioada interbelica a ramas eel instituit de Carol I: regele numea noul guvem ~i dizolva par-lamentul; guvemul inlocuia autoritatile locale ~i organiza, cu ajutorullor,

"

alegerile generale, pe care le cl'~tiga. In acest fel, nu guvernul era expre-sia parlamentului, ci invers - deputatii ~i senatorii erau ale~i cu ajutorul guvemului. Pentru a asigura majoritati parlamentare confortabile guver-nului, in martie 1926 s-a adoptat o lege care introducea ,prima" electo-rala. ,Prima" consta in jumatate din numarul mandatelor in Adunarea Deputatilor ~i se acorda partidului care obtinea mai mult de 40% din to-talul voturilor; cealalta jumatate se impartea propof!ionalintre partidele care ci~tigau peste 2% din voturi, inclusiv gruparea majoritara.

'

Viata politica In perioada interbelica

. .

. . .

-

Parlatnentul a adoptat legile vizind viata econo-mica, sociala, culturala, politica, invatamintul etc., care au asigurat cadrul necesar dezvoltarii generale

"

a statului roman. In acela~i timp, Adunarea Depu-tatilor ~i Senatul au constituit un for de dezbateri politice, ideologice etc., precum ~i un organism de control asupra activitatii guvernatnentale.

Din 1934, rolul parlamentului s-a diminuat, ca urmare a faptului ca guvemul a primit dreptul de a adopta decrete-legi, care erau apoi supuse ratificarii de corpurile legiuitoare. Regele a abuzat de dreptul de a dizolva parlamentul, astfel ca in perioada 1919-193 7 au avut loc zece alegeri generale; numai doua parlamente ( cele alese in 1922 ~i in 1933) s-au mentinut 1ntreaga legislatura de patru ani

Sediuf Adunarii Oeputatifor

_ ca partid . -rna

pa

I

/

a?~ - tendi 11.11,.4.~ . ........... -fuziune cu . f1na\ita - bipolara (P.N.Lr N.T.)

- sciz . roape In toate ""'''-'-' .. v e, lndeo- . sebi de guver- .. namlnt .L., P.N.T.,

' . Partidul i) grupari di-

orul rna~ democra- .

f-;7-$

- criza ...,..... aP1or politice ~i di ~rA~ lor prin d /iy,... I din 30 ..

Dinamica partidelor politice

Constitutia din 1923 ntl racea referiri la partidele politice, dar prin drepturile ~i libertatile prevazute (de organizare, intrunire, exprimare

" libera a optiunilor) oferea cadrul necesar functionarii acestora. In 1924 s-a adoptat legea persoanelor juridice, care stabi1ea obligatia tuturor organizatiilor publice de a se inregistra la tribunale; astfel partidel.e politice au primit consacrare juridica.

" In primii ani dupa Marea Unire s-a inregistrat un proces de pro life-rare a partidelor politice, ca urmare a introducerii votului universal, a noii stari de spirit a populatiei, a integrarii In cadrul statului roman a provinciilor Basarabia, Bucovina ~i Transilvania. Dupa 1922 se con-

stata o tendinta de fuziune a partidelor din opozitie, pentru a face fata " dominatiei Partidului National-Liberal condus de Ion I. C. Bratianu. In

' ' 1926 s-a constituit Partidul National-Taranesc prezidat de Iuliu Ma-niu, care, dupa o ampla campanie lmpotriva guvemarii liberale, a ajuns la putere in noiembrie 1928.

" . In anii crizei economice (1929- 1933) partidele politice au trecut prin

grave probleme interne, care s-au soldat cu sciziuni, atit in P.N.L. cit ~i 'in P.N.T. La rindul sau, noul rege Carol al 11-lea a incercat sa conduca tara tara partide, printr-un guvem de ,uniune nationa1a", dar tentativa sa a e~uat. . Pe fondul ascensiunii fortelor de extretna dreapta pe plan european ~i al instaurarii regimurilor autoritare in statele din centrul ~i sud-estul Europei, in Romania partidele democratice au fost supuse unor puter-nice presiuni a tit din partea regelui Carol al II -lea ~i a camarilei sale, cit

" ~i a Mi~carii Legionare (Garda de Fier). In alegerile parla1nentare din decembrie 1937 nici un partid nu a reu~it sa ci~tige eel putin 40% din voturi, fapt ce consemna falimentul sistemului partidist din Romania .

La 10 februarie 193 8, printr-o lovitura de stat, regele Carol al II -lea a instaurat regimul de autoritate monarhica, iar la 30 martie acela~i an toate partidele politice au fost dizolvate.

_restomatie Ion I.C. Bratianu- un mare roman

[ ... ] Patriotismul lui lon I.C. Bratianu se Tntemeia pe cuno~tinta sufletului i a trecutului. El ~tia ca adevaratele puteri creatoare izvorasc din contiinta poporului, ca tra-ditia eo comoara care pregatete viitorul, ca unirea, preve-

, .

derea i munca sint condilii esentiale pentru realizarea actiunii politice.

Mari erau Ia Bratianu: vointa neovaitoare, abilitatea prevederilor, continuitatea programelor, priceperea suferintelor sociale, increderea in puterile neamului,

cunoa~terea contingentelor politice i simtul raspunderii in guvernare.

Omul care a tras hotarele Romaniei de azi peste hotarele visate de secole a avut pentru tara lui toate ln-draznelile, a rivnit toate idealurile, ~i a resimtit toate min-driile. Plin de nadejdile viitorului, Bratianu traia Tn prezent

~i in trecut; el cercetase toate hrisoavele vremilor stra-bune i cutreierase pe jos toate potecile muntilor. N-am sa uit niciodata fruntea plecata i meditativa a lui Bratianu, vislnd profund i pios ITnga mormlntul lui Avram lancu, alaturi de uriaul gorun frematator, batrin de ~apte sute de ani, sub care Horea i~i adapostise pe vremi dragul de tara i revolta.

Bratianu s-a scoborlt acum in lumea orizontala a strabunilor. Ochii lui buni, fata blajina, cuvintullui intelept, sub care toti ne simteam ocrotiti nu mai sint.[ ... ]

14

. . .

~. Ce factori au contribuit Ia democratizarea societatiitromaJ~e~tidupa,Rrimui.-"RazfJ~i Mondial~ .

2. Care erau .Principalele prerogative ale regelui? ~ Ca~~ a fo.t opi~ctivqf lui G.~rol .. alll-le~ duR~ ,, .- . . . . ' - ' ' ~ ' . -

urea rea pe tron i cum a actionat? " .. f\. Care era practica organizarii alegerilor parla-me~tare rn Rom-ania~ De ce guvernul reu~ea sa iasa cit.igator?

,,~ De qe Iibera Iii au adq;ptat legea electoral a di~ . ' . . . . ' . . .. . .

martie 1926? Considerati ca aceasta lege respecta dre.Rturil~ derl'l.s>cra~ipe in~~ rise Jn con~titup~? . '.

, ,. .~. -r.-. "-' ' .::-~ . " .. ~- :.:. :,:,.; ...,; ' 6. Ce legatura vedet1 1ntre legea electorala (1926) i cea privind unificarea a ministrativa din 1925? .

'i , Ce ~01 a avut pa;rlam . tul il\1 perioada interoe~ lica?

. ~~ De Q~ au aparutwai mt'-.Jite ~irtide.politice dupa. 1918? . ..... . . . 9. Ce semnificatie are constituirea P..N.T.? .

Viata politica In perioada interbelica V A

2. VIATA POLITICA IN PRIMUL DECENIU INTERBELIC (1918-1928) Viata ptJiiticii f11 pri1nul dece11i1t interbelic a fost tiOIIliltatii tie P.1V.LJ. (,decatla briitie11istii*''). Col'l~\ftituiretl P.N. r. U1 1926 (I in~\'elnl1.tll tlJ1ttri(ia Ullei fJllternl.ce Jornla{itllli J10litice Ctll*e a con"curat l'iiitru rliitll pri111ordial, de{illUt fJYttl atu1tci tie liberali. ir1 J."~elioada 1918-.1928 llll

' fost n:dlJptate legi ;i'{.ind via(a ecoJ1otnica, socialii., cztltllralii_, invii(an1-fnt11l, ad1nitti.stra(.it1 etc., ...

care all asigttrat cadrtll necesar dezvoltiirii generale tl ~'\ttltlllui ro1na1l.

. . -

.

- . --

., .....

/on I. C. Bratianu (1864-1927)

\

. Pr~i%~:9 i nte al __ i N a-tional"~~rf:>eral ( 1 , ) . T n . mairtfulte rind uri istru i prim-mihistru. Prin activitatea sa diplomatica i politica, a contri-buit Ia::, desavlrirea.:$.:iJlq1ttf. na:: tionartiilif:atroman. A~a~ut un rol . ~ ' .. ~- ,_. .,. -. . -- .. ---. _t- . . -.. . . 1n1Pri.-t~tn. .. rsartTc$Mem,. Ror.na~,)

~--::;' ::"""' ' ' - iii~ - :: ''' ',;::;: :

niei Ia Primul RazbofTVfc)ridial de .. - ----..: ...... _ ~--.. -~= "'

partea Antantei, Ia adoptarea . _r_e_!gr.rilEi-. elector a I.e ,,da. Jl}1 pro-

prietarirea taranilor, Ia adoptarea ~~1~), .. ,.

pe plan . _. J~h""~-- ~ onal. ) '"''"'"". J

Primul deceniu interbelic (1918-1928). Partide ~i grupari politice " In perioada de dupa 1918, votul universal, reformele in plan econo-

mic, mutatiile din mentalitatea colectiva au produs schimbari in confi-guratia partidelor. Unele au disp~~~t - cele conservatoare, care nu s-au

putut adapta noilor realitati. Allul1922, ~dill parlament nu a fost ales nici un conservator, marcheaza parasirea scenei politice de catre Partidul Con-

-- --- -

servator. !' -

~;;- In 1918 au aparut noi partide, cu nume atragatoare - Liga Poporu-lui, condusa de generalul Alexandru Averescu, Partidul Taranesc, in frunte cu Ion Mihalache - , care se adresau mai ales taranimii, chemata la viata politica activa prin votul universal.

Bucurindu-se de libertati depline in cadrul statului roman, minoritatile nationale ~i-au constituit partide etnice: Partidul German (1919), Parti-

" dul Maghiar (1922). In 1923, Uniunea Evreilor Paminteni (creata in 1908) s-a transfor1nat in Uniunea Evreilor Romani.

Si-a continuat activitatea Partidul Nationalist-Democrat, creat in 1910 de Nicolae Iorga ~i A.C. Cuza.

- -

t Partidul Nafional-Liberal a traversat, la sfir~itul Primului Razboi Mondial, o acuta criza de popularitat~, fiind acuz'at mai ales de ,pierderile inutile" din campania militara a anului 1916. Totu~i, bazmdu-se pe activi-tatea unor cadre cu o vasta experienta politica, in frunte cu Ion I. C. Bra-tianu, adoptmd un nou program ~i o noua ideologie (neoliberalismul), exer-

- -- , ~itind o putemica influenta asupra regelui Ferdinand, Partidul National-,

Liberal a dominat viata politica a Romaniei din primul deceniu interbelic. Partidele din provinciile care s-au unit cu Romania in 1918 au fuzi-

"

onat cu partidele din vechiul Regat. In 1920, la Liga Poporului devenita Partidul Poporului au aderat o grupare desprinsa din Partidul Taranesc din Basarabia (in frunte cu Sergiu Nita), una din Partidul Democrat al Unirii din Bucovina ( condusa de Dori Popovici) ~i alta din Partidul National

" Roman din Transilvania (reprezentata de Octavian Goga). In 1921,_o r - -

masiva grupare a Partidului Taranesc din Basarabia, in frunte cu Pan Halippa ~i C. Stere, a fuzionat cu Partidul Taranesc din vechiul Regat. " ~Irr 1922, Partidul National Roman a atras in rindurile sale Partidul Con-servator-Democrat. Un an mai trrziu, in 1923, Partidul Taranesc din Basa-rabia, condus de Ion Inculet ~i Partidul Democrat al Unirii din Bucovina,

" prezidat de Ion Nistor, au fuzionat cu Partidul National-Liberal. In 1926 sa realizat fuziunea Partidului National cu Partidul Taranesc, luind astfel fiinta Partidul Nafional-Taranesc, sub conducerea lui luliu Maniu .

- .. , . -. . -. '

' ....

- .:;_:-

.. . .

:: '

" ,,

.

' ;,;:: w ,. ..

. -.-.

:: - .. :v . ( ' . .. ..

_;,::11 ~.-1f ~ ~ ~::-:

Jon lncu/et ' (1884-1940)

-

-

. ' . " ....

';_:;- '.~:;;( -

A/exandru Vaida-Voevod (1873-1950)

.... ,.,_"_.,.., -~n~.~ - --- : : :~:. .. : .~r~.; '. --~

d ::' " ' . - . : ::,:

. :.:~:. ,; " ' . .

16

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA ---- - - - - - - - ------- ----- --- ---

Ca ~i in alte state europene, in Romania au aparut organizatii ex-A ---- - ~ - ~

tr.emiste. In-mai 1921 ,"'Partidul Socialist a aderat la Interriationala-:a III-a, devenind Partidul Comunist din Rorn_QJJia. ,--fiind o sectie a

-

Intemationalei Comuniste, se conducea dupa directivele ~i indicatiile acesteia. Obiectivul sau era lichidarea sistemull_!j poli_tic existent ~i in-

. A

staurarea dictaturii prolet(:!.riatujui. In 1923, P. C.R. i s-a imp us lozinca .-- I

,autodeterminarii pina la despaf!irea de statui roman" a Basarabiei, Tran--- ~

silvaniei i Dobrog_ei. Apreciind ca P.C.R. urmarea dezagregarea sta-tufu1 roman raurit in 1918, guvemul liberal a decis scoaterea acestui partid in afara legii (1924). P.C.R. ~i-a continuat activitatea 1n ilegali-tate.,. Cu exceptia primului secretar general Gheorghe Cristescu, tefi,

r ceilalti conducatori ai P.C.R., numiti de Comintem, proveneau fie din rindul minoritatilor nationale, fie din alte state (U.R.S.S., Polonia). /-

Militantii sociali~ti care nu au acceptat principiile ~i ideologia comu-nista au constituit, in iunie 1921 , Federatia Partidelor Socialiste din

A

Romania, care in mai 1927 a devenitPartidul Social-Democrat. In frun-tea acestuia au fost ale~i Ilie Moscoviu, Ion Fluera~, Constantin Titel-Petrescu. 'l

~~ ~xtrema dreapta se afla Liga Apararii National-Cre!}tine (L.A.N.C.), 1nfiintata in 1923 de A.C. Cuza, care avea un caracter anti:

....

semit. Din L.A.N.C. s-a desprins, in 1927, o grupare ill frunte cu Come--

liu Zelea-Codreanu, care a creat Legiunea Arhanghelul Mihail. Aceasta i~i propunea desfiintarea sistemului politic inten1eiat pe partide, instaura-rea unui regim totalitar ~i crearea ,omului nou cu trasaturi de erou".

Activitatea guvernamentala -A

In ann 1918- 1922 s-a 1nregistrat o mare instabilitate guvemamen-

tala, generata de dificultatile economice, mi~carile sociale, contextul international, dar ~i de manevrele de culise:

Guvemul Ion I. C. Bratianu (decembrie 1918- septembrie 1919) a luat primele masuri vizind refacerea economica ~i a decretat exproprierea

mo~iilor de peste 100 ha in vederea inraptuirii reformei agrare. Con-fruntat cu mi~carile sociale, guvemul a recurs la forta armata: in ziua de 13 decembrie 1918, in Piata Teatrului National din Bucure~ti, au fost omoriti 6 muncitori.

' A. In aprilie 1919, armata romana a respins atacul trupelor Ungariei "

masate in zona Muntilor Apuseni, 1mpingindu-le pina pe Tisa. In iulie 1919 a avut loc o noua ofensiva ungara, la care armata romana a contra-atacat, ocupind, la 4 august, Budapesta.

Ion I. C. Bratianu a sernnat Tratatul de Pace de la Versailles cu Germa-nia (28 iunie 1919), dar a refuzat sa-l iscaleasca pe eel cu Austria, care continea unele clauze dezavantajoase pentru statui roman, ~i a demisionat.

Noul guvem, prezidat de generalul Arthur Vaitoianu (septembrie-noiembrie 1919), a organizat primele alegeri parlamentare generale pe baza votului universal din istoria Romaniei ~i cele dintii la care au par-ticipat cetatenii din vechiul Regat, Basarabia, Bucovina ~i Transilvania.

Deoarece nici un partid politic nu a ci~tigat alegerile generale, la 1 decembrie 1919 s-a constituit un guvem de coalitie, numit al bloculu1

Alexandru Averescu (1859- 1938)

Vintila Bratianu (1867-1930)

Viata politica In perioada interbelica

parlamentar format din Partidul National Roman din Transilvania, Partidul Taranesc din Basarabia, Partidul Democratic al Unirii din Bucovina, Partidul Taranesc din vechiul Regat ~i Partidul Nationalist-Democrat, guvem condus de Alexandru Vaida-Voevod. Acesta a semnat, cu une-le modificari, Tratatul de Pace cu Austria (fO decembrie 1919), care confirma unirea Bucovinei cu Romania. La 10 martie 1920 a fost vo-tata Legea pentru reforma agrara in Basarabia. Macinat de contradictii interne, atacat vehement de intreaga opozitie in frunte ~u Partidul National-Liberal, acest guvem a fost demis in martie 1920. } Guvernul __ ~.lY .. ~~nsJ!u Averescu (martie 1920- decembrie 1921) a desfiintat Consiliul Dirigent din Transilvania, Directoratele din Basarabia

~i Secretariatele de Serviciu din Bucovina, a realizat unificarea monetara -~i a intocmit primul buget al Romaniei Mari. In iulie 1921 a fost legiferata

reforma agrara in vechiul Regat, Transilvania ~i Bucovina. Guvemul a semnat Tratatul de la Trianon ( 4 iunie 1920), prin care se recuno~tea unirea Transilvaniei, precum ~i Tratatul de la Paris (28 octombrie 1920), care

"

confmna unirea Basarabiei cu Romania. In 1921 a semnat o conventie '

de alianta cu Polonia; de asemenea, prin conventiile de alianta incheiate " in 1921, Cehoslovacia, Romania ~i Jugoslavia au creat Mica Intelegere.

Dupa un efemer guvem prezidat de Take Ionescu ( decembrie 1921-ianuarie 1922), la putere au venit liberalii_! _ .

t Guvemul IonIC. Bratianu (ianuarie 1922-martie 1926) a des:fa~urat

o bogata activitate vizind organizarea ~i consolidarea statului national roman. La 15 octombrie 1922 a organizat festivitatile de incoronare a

"

regelui Ferdinand la Alba Iulia. In martie 1923 a fost adoptata noua Constitutie a Romaniei, pe baza careia s-au elaborat legile economice intemeiate pe conceptia ,prin noi in~ine", precum ~i cele vizind orga-nizarea unitara a administratiei, invatamintului, cultelor, justitiei etc. Spre

sfir~itul guvemarii s-a declan~at ,criza dinastica", reglementata prin legile din 4 ianuarie 1926.

Prin manevrele lui Ion I.C. Bratianu, ill martie 1926 s-a creat un gu-vem condus de Alexandru Averescu, cu scopul de a continua politica libe-ralilor. In vara "anului 1927, Averescu a luat legatura cu principele Carol, pentru a-1 determina sa ocupe tronulin cazul moqii regelui Ferdinand. Aflind despre aceasta tentativa, Ion I. C. Bratianu a actionat pentru inla-turarea lui Averescu ~i constituirea unui guvem de uniune nationala pre-zidat de Barbu Stirbey, care s-a mentinut doua saptamini.

La 22 iunie 1927, Ion I. C. Bratianu a revenit la putere, asigunnd in-trarea in functiune a Regentei, dupa moartea regelui Ferdinand (20 iulie

" 1927). In urma decesului lui Ion I. C. Bratianu, la 24 noiembrie 1927, conducerea guvemului a fost preluata de Vintila Bratianu. Acesta nu a

.

reu~it sa obtina imprumutul extern solicitat in vederea stabilizarii mane-tare ~i a fost asaltat de manifestatiile organizate de Partidul National-Taranesc; actiunile au culminat cu o mare adunare la Alba Iulia in ziua de 6 mai 1928, la care au luat parte peste 100 000 de cetateni, de pe intreg cuprinsul tarii. La 3 noiembrie 1928, Vintila Bratianu a demisio-nat, punind capat unui deceniu de dominatie liberala asupra vietii politice din Romania.

17

Viata politica In perioada interbelica

3. VIATA POLITICA iN CEL DE-AL DOILEA DECENIU INTERBELIC (1928-1938) D 1& 1 (l29 l A A ce_ptl!!!f Cehoslovacia. feu toate carenfele ei, democrafia romii:neascii interbelidi s-a menfinut o Jierioaflii ttltli lungii, 1ar curentele exfr!mik~te de stintJa ~~i de dreapta 11rt all _periclitttt itl 1t1od rea;/ ~"unctitJnaretl rerTfntu[ui del1lOCratic. (Rotnll1litl a ftst lllla tfintre u/ti1ne/e tliri ettropene fn

.Ia Y ~ u ~ ' # . ~ '

care .r~-a ltlstatl:rat Ul'l regtltl tlltiorlttlr.

~tuliu Maniu (1873-1953)

.........

'

Activitatea guvernamentala in anii crizei economice (1929-1933)

t La 10 noiembrie 1928 s-a constituit primul guvem nationa,-taranist, , . ' ~ prezidat de Iulil!M~l)iu. y~stea formarii noului guvem a fost primita cu

entuziasm de cea mai mare parte a populatiei, care credea ca la 10 noiembrie a inceput ,o era .nou~" in istoria Romaniei,. intemeiata pe

~ ..... fl'?..... ... '" .. .. ,.,... respectarea drepturilor ~i libertatilor democratice, pe P!Osperitatea tu-

" turor cetatenilo~. In alegerile parlamentare din decetnbrie 1928, Parti-dul National-Taranesc a obtinut 77,76% din totalul voturilor.

" In 1929, guvemul a realizat stabilizarea monetara (la un curs alleu-lui de 32 de ori mai mic compara:tiv cu 1914), a c~ntrac_!at masive impru-

- --

muturi externe, concesionind unele bunuri ale statului (telefoanele, pro-ducerea chibriturilor, constructia de ~osele etc.). Ca urmare a crizei

. '

economice, dar ~i a politicii guvernamentale, situatia materiala ~ - . - "

populatiei s-a deteriorat grav, iar m~~carile sociale s-au amplificat. In august 1929, armata a intervenit impotriva grevi~tilor de la Lupeni, omorind 22 de mineri. A fost adoptata o noua lege administrativa care a avut ca efect sporirea considerabila a aparatului birocratic ~i piasa-rea in functii bine retribuite a sustinatorilor Partidului National-Taranesc.

' . ' ' ' '

' Pe fondul dezamagirii populatiei fata de politica promovata de national-, tarani~ti, principele Carol (care se stabilise la Paris) ~- ~enit 1n tara, iar la 8 iunie 1930 a fost proclamat rege. Festivitatile ,restauratiei" monarhice au fost organizate de guvemul prezidat de Gh.Gh. Mironescu. ' A urmat revenirea lui Iuliu Maniu la putere ( 13 iunie 1930), dar foarte

: 'curind pre~edintele Consiliului de Mini~tri a intrat in conflict cu Carol al II-lea ~i catnarila sa. Iuliu Maniu cerea respectarea stricta a princi-piului potrivit caruia ,regele domne~te, dar nu guvemeaza", in timp ce Carol al II -lea urmarea sa se imp lice direct in luarea deciziilor politice. " In octombrie 1930, Iuliu Maniu a demisionat. Noul guvem prezidat de Gp.Gh. Mironescu n-a putut face fata greutatilor economice ~i a intro-

... ,,." - dus prima ,curba de sacrificiu", prin care salariile functionarilor de stat " se reduceau cu 10-12%. In tara s-au amplificat tensiunile politice, sti-

mulate de camarila regala, care_ cerea un guvem de ,uniune nationala". " \J In aprilie 1931 s-a constituit un asemenea guvern, condus de Nico-~ae Iorga. Acesta nu a putut re.zolva problema cea mai gravii, ~i anume

plata ,cuponului" datoriei exteme, fiind nevoit sa accepte controlul unui expert strain, desemnat de Consiliul financiar al Societatii Natiunilor, asupra vietii economice a Romaniei. La sugestia acestuia s-a intro-dus, in ianuarie 1932, o noua curba de sacrificiu, au crescut taxele ~i

19

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

"

impozitele, iar salariile erau pU1tite cu mare 1nt1rziere. In mai 1932, gu-Din prog(~mul P~~idului Nati&mai-Taranesc vernul condus de Nicolae Iorga a demisionat.

' . . . , .c. . A

Art. XI. Golaborare~ capitalu- In iunie 1932 a l'nceput cea de-a doua guvernare national-taranista. rilor straine~ . .., Sub conducerea lui Alexandru Vaida-Voevod (iunie-octombrie 1932) ... ;_P~ntru r~1~cerea U.!il~J~Iui . s-au organizat alegeri parlamentare, cl'~tigate cu multa dificultate de

no.mtc, ca ~lpent~u p.~nere.?.. ... Partidul National-Taranesc ( 40 3% din totalul voturilor). In octombrie valoare a unora drntre boga~uJ& ~ . ' ' . : . . . tarii, este ne.voie de c-apital strain. l~ 1932, ~aida a c_edat locullu1 ~uhu Mantu. Conf11ctele d1ntre ~eful guver- ~ . , Pentru ~;&p~_gerea .. luril . nului ~i rege s-au amplificat. In ianuarie 1933, Iuliu Maniu a demisionat straine In s,~opul fe arii din cauza nepotrivirii" punctelor de vedere ale celor doi lideri politici. gatiei nationale se ceF. anum " . . . . . . conditii, care au lipsit io_ perioa S-a con~t1tu1t ~n ca?Inet prez1d~t ~e" Alexan~ Va1da-Voevod, m!l1 de dupa oi, ~i : st ,acomodab1l" cu Ingertntele camartle1 1n treburtle guvemamentale. In biUrea uneL ine . . e co timpul acestui guvern a fost semnat ,planul de la Geneva" (ianuarie stifut!onale i~a,. u~ui regi.m . 1933), prin care economia romaneasca era pusa sub controlul expertilor legahtate desav1r~1t; .egahtatea ~. . "I 1933 c d ...., ..... b .... d 'fi c: d~. tratame@~~a capitqtqr.ilor stra' ' stra1n1. n 1anuar1e a 10st 1ntro usa o noua cur a e sacr1 ICIU, tapt n~; ca ~i a ca.pitalurHOr

Corneliu Zelea-Codreanu (1899-1938)

\

Jiangherul nita Garda -~_.,~,~ Partidul Toti.JI - - --~'"'' ,

.. . - . .

~)~ijjm~~oi ....,...,).

Condamnat ta _ . , .:a_r:e tru atentat Ia u1 (mai 1938)1 a , , , ". din

. . .. . - . .

ordinul 1ui - - ~-~~,....., brie 1938),. ' .- ~-,mu1

': .

Gheorghe Tatarescu (1886-1957)

i.ii'r .\rl , ~~ p ___ , 1~i39-1 ~'+\ ~i . ministru de: t::,~ -,.,"" 5~ . 1 94 7) In g u v , , i ~:li:P4~ "-,--"~ -""" de

Petru Groza.

Viata politica In perioada interbelica

.. Pe fondul crizei economice ~i nemultumirilor populatiei a crescut influenta Legiunii Arhanghelul Mihail, care in 1930 ~i-a creat o sectie

" politica, numita Garda deFier. In 1931-1_933, legionarii au avut - - -

reprezentanti in Adunarea Deputatilor. Garda de Fier urmarea desfiin-tarea regimului democratic, precum ~i scliimbarea orienHirii politicii externe a Romaniei in directia unei colaborari cu Germania ~i Italia.

~i celalalt partid extremist - Partidul Comunist din Romania - a " cunoscut o anumita revigorare. In alegerile parlamentare din 1931, Blqcul

~

Muncitoresc-Taranesc (organizatie legala condusa de comuni~ti) a obtinut 2,5% din voturi ~i a trimis 5 reprezentanti in Adunarea Deputatilor, dar ei au fost invalidati. Comuni~tii au avut un rol important in orga-nizarea grevelor din ianuarie-februarie 1933, cu acel prilej remarcin-du-se Gheorghe Gheorghiu-Dej, viitorullider al P.C.R., dupa 1944.

Activitatea guvernamentala in perioada noiembrie 1933-noiembrie 1937

Guvernul I.G. Duca s-a constituit in noiembrie 1933. Una dintre . ..

primele masuri a fost dizolvarea Legiunii Arhanghelul Mihail - Garda de Fier, la 9 decembrie, In plina campanie electorala. Urmarea a-fost asasinarea lui I.G. Duca de catre legionari la 29 decembrie 1933.

" In ianuarie 1934 s-a format Guvemul Gheorghe Tatarescu. Politica economica a acestui guvern, bazata pe interventionismul de stat, s-a dovedit extrem de eficienta, Romania cunoscind unul dintre cele mai

" Inalte ritmuri de dezvoltare din lume. In 1938 s-a ajuns la eel mai ridi-. l

cat nivel economic din intreaga perioada interbelica. " In plan social, au fost adoptate masuri pozitive, cea mai importanta

fiind conversiunea datoriilor agricole (aprilie 1934). Aflindu-se sub influenta lui Carol al II-lea, guvernul a adoptat

sistemul conducerii prin decrete-lege, a Incurajat curentele de dreapta ~i de extrema dreapta, subminind regimul democratic.

Acest guvem s-a mentinut la putere o Intreaga legislatura parlamen-tara, pina in decembrie 193 7

Partidele politice (1933-1937) Ace~ti ani s-au caracterizat prin slabirea marilor partide democrati-

. ce ~i discreditarea lor in ochii cetatenilor. Dupa moartea lui I. G. Duca,

~

In sinul Partidului National-Liberal s-a desra~urat o continua confrun- ~=--- tare Intre ,batrinii liberali", reprezentati de Constantin I.C. Bratianu, pre~edintele partidului ~i ,tinerii liberali", condu~i de Gheorghe Tatares-cu, pre~edintele Consiliului de Mini~tri.

Partidul National-Taranesc, In fruntea caruia a fost ales Ion Mi-, , ...... . -

hala~he (noiembrie 1933), era subminat de gruparea ,centrista", diri-jata de Armand Calinescu. Acesta se pronunta pentru cre~terea ro-lului regelui in viata de stat ~i luarea de masuri hotarite impotriva Mi~carii Legionare. La rindul sau, Iuliu Maniu des!a~ura o vie cam-panie impotriva camarilei regale ~i a tendintelor autoritare ale rege-lui Carol al II -lea.

_l

i .. ~ . ,. .

. , ... " . f ~~r ~

' ~ ;. ; ':

Octavian Goga (1881-1938)

. .

'. -... .';.,.. .:-:.;.:..,:;:. , ........ :=.. .:.~,-- -, . ' . ~=-~ .~< .. :~\t>~. ,.,.. . ....... ~~.:,~ ... TotW pentru -TaJi .. L.A.N.C. .

PaJ1idul ~aghi Paifiaui ""' .... ,.,. ...... , ..... ,

'

Voturi (o/o)

361 . ,- . ; .. 20,4

l~' ;{j ' .

9,2 . ~~l 3;9 2:3

, . ---~, o '~8-. . '

' .; . .-.

15~ 86

,. . ..

.-.: ' -:-,..' . . . :,; .

39 19. ' . . ~ > .. - )~ ., . - ~ '. ~--

.: ...,>.,;

16 2

. ' :. - .: .. :. :. .' '

..

\

I

.,_,.,res tomatie ' Cornelio Zelea-Codreanu: Citeva observafiuni asupra democrafiei

1. Democratia sfarma unitatea neamului romanesc, . care s-ar schimba in fiecare an stapinii, venind fiecare cu impaftindu-1 in partide, invrajbindu-1 ~i expunindu-1 dezbi- alte planuri, striclnd ce aufacut unii ~i apucindu-se de nat In fata blocului unit alputerii iudaice, lntr-un greu mo- alte lucruri, care ~i ele sa ;fie stricate de cei ce vor . veni ment al istoriei sale. miine.

Numai acest argument este attt de grav pentru exis~ 4. Democratia pune in imposibilitate pe omul politic tenta noastra, incH ar fi un suficient motiv ca aceasta de- de a-~i face datoria catre neam. mocratie sa fie schimbata, cu orice ne-ar putea garanta Omul politic de cea mai mare bunavointa devine, in unitatea: deci Viata. Caci dezunirea noastra inseamna democratie, sclavul partizanilor sai, intrucit, ori le satisface moartea. poftele personale, ori ace~tia ii distrug gruparea. Omul

2. Democratia transforma milioanele de jidani in ceta- politic traie~te sub tirania ~i permanenta amenintare a teni romani. agentului electoral.

Facindu-i egali cu romanii. Dindu-le aceleai drep- El e pus in situatia de a alege: ori desfiintarea muncii turi in stat. Egalitate? Pe ce baza? Noi sintem aici de mii sale de o viata, ori satisfacerea partizanilor. $i atunci omul . de ani. Cu plugul ~~ cu c:Jrma. Cu munca ~i cu singele politic le satisface poftele . . par nu din buzunarul sau, ci nostru. De unde egalitate cu cei de abia de 100, de 10 din buzunarul tarii. Creeaza posturi, functii, misiuni, comi-sau de 5 ani, aici? Privind trecutul: Noi am creat statui . siuni, sinecure, toate puseSn sarcina bugetului tarii,> care acesta. Privind viitorul: Noi, romanii, avem raspunderea apasa tot mai mult pe spinarea, din ce in ce mai istovita, istorica intreaga a existentei Romaniei Mari. Ei n-au nici a poporului. . una. Ce raspundere pot avea jidanii in fata istoriei pentru 5. Democratia este incapabila de autoritate. Pentru disparitia statului roman? ca lipse~te puterea sanctiunii. Un partid nu ia masuri in

Prin urmare: nici egalitate in munca, jertfa ~i lupta Ia contra partizanilor lui, traind din afaceri scandaloase de crearea statului ~i nici egalitate de raspundere pentru milioane, din hotie ~i prada, de frica sa nu-i piarda. Nici viitorul lui. Egalitate? Dupa o veche maxima: egalitate impotriva adversarilor, de frica acestora sa nu-i demate inseamna a trata inegal, lucrurile inegale. Pe ce baza cer propriile afaceri i incorectitudini. jidanii tratament ega!, drepturi politice egale cu ale roma- 6. Democratia este in slujba marei finante. Din cauza nilor? sistemului costisitor ~i a concurentei dintre diferitele gru-

3. Democratia este incapabila de continuitate in efort. pari, democratia cere sa fie alimentata cu bani multi. Ca Pentru ca, lmpafiita Tn partide care guverneaza cite un o consecinta fireasca ajunge . slug a marei fin ante inter- ... an, doi sau trei, este ihcapabila de a concepe i a reaHza ... nationale jidane~ti, care o s4bjuga, platind-o. Tn modul .. un plan de lunga durata. On partid anuleaza planurile i acesta soarta unui neam este data pe mlna unei caste eforturile celuilalt. Ce s-a conceput ~i construit de unul de bancheri. astazi, se darima in zjua urmatoare de altul.

lntr-o tara In care este nevoie de constructie, al carei ' . '

moment istoric este insa~i constructia, acest dezavantaj al democratiei este o primejdie. Ca intr-o gospodarie in

Meditati asupra felului cum intelegea Corneliu Zelea-Codreanu democratia.

'

. . . .1. Curri .. . . > 1. Apreci~ti gerile . .. . .. . iu, I on tc~ ..

2. Care a. g .. .. . ExpncatLf . m':~t', .,. national-ta s-au obti onaiTaranesc . ;l~'l?'

' ' t . . ' ' . . 3. Ce sunt ,,c acrificiu" i ce < perioada interbelica.. ... . . au avut ele? : ... < 3. Care a fost roluJ ., at U-lea in compromi~

4. Cum explicati ascensiunea Micarii Legionare . terea regimului dem9.cratic.din Romania? ' . . ' . .

in anii crizei economice? . .

5. De ce s-a implicat:P.C .. R. in micarile sociale din ianuarie-februarie . . . ... . Criza economica _ .~A~

6. Care a partidelor etnice d!n , .. . .. ....... economice care n\ .. A a A; ? - .:. ;:: ,

mana 1n . . .. _. a activita~ii '"''"'V1 .. ' '7 . Ce . c Muncito slune -carr s:a ... o . o ad minis

... ,.,.,,. tui.:P .. rcineaza O:::.}".t' .:s.~ . m. . . sa gest . .. .. . a. Care . au' glntre c ar(il . . . rtvicii publice sa .... . ...... ,..,, schimbul unor UcU ............ , .. : Corneliu Zelea Dar dintre Carol a .... stabitite prin contraD-,ti.tl une. i luliu Maniu? . Pact de neagresiune.;;.. . iii'OY lntre doua state sau

9. Cum va explica1i ~,pactul de neagresi . grupari politice pe .. reciprocitate, prin care semnat de luliu Maniu i Corneliu Zelea-Cod semnatarii se anga sa se abtina de Ia atacuri noiembrie 1937? Ce ~onsecinte a avut acest pact! ' politice sau militare.

- ~

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

...,

4. REGIMUL DE AUTORITATE MONARHICA (1938-1940) 11f.onarl1ia tlttto1$itarii a jost t) it1cerct1re p-olitica a lui C"fartil a/ 11-lea de a adllJ1fa illstitufiile

sttJtultli ltl noua coJljltncturii itzternii ~i iJtternatiottalii. Acest .fapt a .fost J10sibil prin elabo- 11> ""'" l " . A p . ...... .I rarea unez. 1101 ctJnstitupi, care-1 co11Jerea l'ege 111 t> ltlal 1tlare plJtE.~re tn stat,. .. tl'll. tltasurt. tl

inlpllse, a dat o puter11icii lovittlrtl. regiJilltlui den1ocratic inte1neiat pe partitlele fJtJ!itice. Do1nnia lzli Carol a/ II._lea rzu a put11t Sllpravie{ui dezastrului ltatiollal care a d11s Ia des-

. '

triirnaretl Ro11lli111iei.

Regele Carol a/ /I-lea promulga Constitutia din 1938

. Art. 3Qi:, Regele:::este c statu lui. _,

Art. 31 : Puterea legislativa se . exercita de rege prin_ Repreze .

.:.f.t:atiunea .Na~ionala.:, [:' ~:J . R :sanctione~iza i prorrlulga legil . . lnitiativa legilor este data Re-

, . . .

.gel u i. . . : ..__ . :,;;,; Art. 32~ E?uterea~-:,execut'

_j9-ste ihcre~intata re~~lui, care . , exercita Rrin guvernul sau ln

modul stabilit prin Cpnstitutie Art. 4~~H:, Persoana Reg

:e_s.Ht e invfd~labila. ~c:-~ . -.. . ~-

... Art. 45. _ Regele-- convoaca Adunarile tegiuitoare. .

. ;~:, _ Art. Regele :rume~te ,. ~J . ,;,_ .... ~. ::~:. ._, . -, tJ I Jl _ - ..., .:~> . "\ qr~voca p . tnt~trn> saL . El p , in timpuf cind Adli~

narile Legiurtoare sint dizolvate $i Tn intef\l~_lul dintre sesiuni, sa

>_. :faca in or;iJZ~ privin~

Valer Pop des pre instaurat

Ia 1 0 februarje . ..,.~~ 2;;,~& . .

~:. in aparenta, Ro . ., . ' a.n izata ca u n stat. +nfr~ :~re0nstitutie autoritara

~~-~;.. . .. 1 .

;~Lilnic, cu regele .. toata lumea imb ,... ~~~;tf:m~t~rg~~~r rna, CU SaiUtUI roman ..G tV g;t._~ acestea erau lnsa o sj~~, . q .: iala care nu putea asc~aQtf.~ffi: l litatea pentru observ r-spicace; Romania fa . ti- .

. sernitism de circumstantaJ ... r~gim .

. tqtalitar cu masoni i. d .. ali eunoscu1i i lncerca

m~asca o apropie -.., ... :-'!cd~:~Gii .~:oJa cu anglo-fran . .

... f:

Regele Romaniei Carol a/ /I-lea lmpreuna cu sofia Elena

i principele Mihai

. . Decretul-lege . of, pentru cohstifuirecf

Consiliului de Coroana . . :~

:; . -, ~. . . ~- . ...

- ;, . ,. 3 0 rna r t :i e JE 9 8 . An. I. Se infijnteaza un Con . . -: . . .. ' _.- -'. --~~: . .

siliu cle Coroana a carui compu-nere i fun~.1ionare e~-te d~Jermi~ nata prin tegea de fata. ' .

Ar:t. II. Membrii Consiliu1ui de coroana vor fi r\umitrprin> aecn~f

' .

regaL Ei sint desemn;3ti d~ rege . ' . ..

aintre .. actt.lalii ~f fo$f1i demnitaFi ., ai statului, bis~rlcii, Otirii i ai Cuf\H regale sau din personaH~ tatile de vaza ale tariL

' . ' . . Numar-ul me;mbrilor r;,tiJ este ., limitat. > Ant. 111:, . Regele -,Jntrllne9t~ Consiliu de Coroana ori de cite

. ,ori sp)coteite util sa-J cea;ra pa:- .. rerea, cu t~tlul consultativ, asu-pra g.robtemelor de .statde in- . semriatate{ exceptionala. consf-liul s~ ad una in~ reedintaregala ~i esfe prezidatde rege;':

. Consiliul se intrune~te fie singdr, fieZfmpreun .. . Dezbaterile tJrmate sint con-

sernrnate .tntr-u:ro proces ... verba.l . tare se conserva in Arhiva Casei J~eg~le [ .. ~ . ,, .

Art. V. Membrii C6nsiliului de .Coroana . Qoa~~ titlyl de.,,.con~iJieri regalf~i au~.rang de minitri de st9t ~i qcupa)a topte c~reme-. niile aficiale loc:indata du~a pra-edintele .ConsUiului de Minitri. ;'Ei' vor primi cf;indemniza,ie ee : reprezentc,ue. . . " . Monitorul oficial, p~rtea 1, . . . nr. "Zo din 31 martie 1938,

~ . . ... . : . p. )16~0 .. . .

26

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

Carol alII-lea ~i a regimului sau. Odata cu deschiderea parlamentului, la 7 iunie 1939, procesul de institutionalizare a regimului autoritar, in-staurat la 1 0 februarie 193 8, s-a incheiat.

,#

Principalul colaborator al lui Carol al II-lea a fost Armand Cali--

nescu, ministru de Interne (februarie 1938- septembrie 1939) ~i prim-ministru (matiie- septembrie 1939). :Regimul de autoritate monarhica a promovat o politica extrem d_e dura fata de Mi~carea LegionarS: care se pronuntase peptru orientarea politicii exteme a Romaniei spre-

Germania ~i Italia ~i pentru instaurarea unui regim totalitar. ,Capita-nul" Corneliu Zelea-Codreanu a fost arestat in aprilie 1938 ~i apoi asa-

A

sinat (noiembrie 1938). In replica la represiunile indreptate impotriva legionarilor, ace~tia 1-au asasinat, in septembrie 1939, pe primul-mi-nistru Armand Calinescu. ..

- ~.

Regimul de autoritate monarhica s-a dovedit lipsit de coerenta ~i ~ficacitat.e ... 0 marturie in acest sens este ~i faptul ca intre 10 februa-rie 1938 ~i 5 septembrie 1940 la cirma Romaniei s-au perindat 9

~ .

guveme. In ianuarie 1940, ca urmare a mutatiilor survenite in viata internationala, Carol al II -lea a incercat o politica de ,adaptare la realitati", anuntind ,reconcilierea nationala"; la acest apel au raspuns numai legionarii, care in iunie 1940 au fost introdu~i in guvern. La 22

"" --iunie 1940, Carol al II -lea a hotarit transfortnarea Frontului Rena~terii -

Nationale ln-Partidul Natiunii, declarat partid unic ~i totalitar, aflat sub conducerea suprema a regelui. Astfel, regimul de la 10 februarie 1938 a degenerat in totalitarism, regele Carol alII-lea devenind primul dicta-tor din istoria Romaniei. Pierderile teritoriale din vara anului 1940 au

~ubrezit pozitia regelui Carol al II -lea, care a fost silit sa abdice la 6 septembrie.

.

. ,;~"' ~ .: . :-~ .. .-__ ,$::_:

. . .

c ..

_restomatie ,

. .

Decret-lege pehtru introducerea starii de asediu Art. I. Se introduce starea de asediu pe tot cuprinsul

tarii. . . l . .

Art. II. Toate puterile atribujte de legi i regulamente, in tot ce . este referitor Ia mentinerea ordinei pub lice i ~ siguranta statului, tree in totul in mlinile autoritalilor militare.

Atributiunile de politie i siguranta generala a statului se vor exercita sub ordinele Ministerului de lnt~rne.

Art. I II. Cad in competenta institutiilor militare, crimele ~i delictele prevazute Ia art. 184-231; 253-255; 258-262; 290; 294; 295--298; 304-340; 349-352; 359-373; 417-

.. .

418; 494; 496-4'97 din Codul penal regele Carol al I I-lea. Art. IV. Autoritatile militare au dreptul: a) de a face perchezitiuni oriunde i oricind va cere

trebuinta, in sa .p ina Ia sesizarea autoritatilor militare, ' ' parchetele civilel judecatorii de instructie, judecatorii de

ocol, ~i orice ofiter de politie judecatoreasca vor instru-. l . ' . .

menta chiar in .afacerile care sint de competenta tribu-nalelor militare;

b) de a ordona depunerea armelor ~i munitiunilor ~i de a proceda Ia. cautarea ~i ridicarea ler;

c) de a cenzura pre sa ~i orice publicatiune, avind drep-tul de a impiedica aparitia or~carui ziar sau publicatiune, sau numai aparitia unor anumite ~tiri sau articole;

. .

. . .

pna.ru .. tlarl'-q~entar:. :.din q~cem~~j:e n4il~ii:l. :!ilL~pa -' ~fl;;l o r pg f :lltt .... t1" oe ::.a11;i1._.

, ._.: .. %:~ : 1 t a .v : :r : - a AI:~ :.;6:,;~:i; . -i{':;;,: :.;: -:..J : . :~":' :. ::. .;;"'"' c .. . . . . . .

' . . ' '~: '

. . ,.;.

. {;: .. '

Ci 5 . .

ce a c lOJ L"--~~ --~"" .. 1"1~ ., _dmi ........... " ..... .. ,...,Ia

....

onsti .. a din ,~l938 u,,~ .. :..-.~~~-: ..

:Jl:t:l:~ ' !S.te ,.""~~:~

de

d) de a opri sau dizolva orice adunari, oricare ar fi numarul participantHor ~i In orice s ... ar intruni.

Art. V. Calcarea ordonantelor date in baza prezentului decret-lege, de catre autoritatile militare sau civile i a probate de Cons.iliul de Mini~tri, . sau de Ministerul de Interne, se va pedepsi cu inchisoare de Ia o luna Ia 2 ani.

Odata cu pedeapsa inchisorii, judecata va putea pronunta s! pedepsele complementare prevazute de art 25 din Codul penal regele Carol al 11-lea.

Art. VI. Starea de asediu prevazuta in prezentul decret se va ridic(i cind se va crede oportun. . ..

Art. Vll. Dupa ridicarea starii de asediu, tribunalele mil_itare urmeaza a cerceta ~i solutiona crimele ~i delic-tete, a caror urmarire le fusese incredintata. ..

. J ...

Art. VIII. Pre~edintele Consiliului nostru de Mini~tri, ministerul interne1or, al apararii nationale i al justitiei sint insarcinati cu aducerea Ia indeplinirea acestui decret.

. .. .. . ~ . .. . ..

Oat in Bucureti, Ia 11 februarie 1938

.. Determinati domeniile vietii publice care au fost .. afectate de introducerea starii de as.ediu. .

.... . .

tn .. bri . 1938 . . Fl~ . ziu~t. prom

olitie~t~i:h ~l-:(1\ ,. ' .

~.,.~rii . ionale. . 6. Front er'l.,s1:erii 1. . fi . d .

epa .Art. 7 . o,~~~a ........ _. ~~ITII

. . "'' ' "' .. . . ~x: .

... .

ntare ad ~:: ~....:. . ' . .

rice . pol~ .. "~""' autorii ei .,...," dep .. _"" let ::2~ pin a . 5 anL., .

,...... " -~-- '

.:;;f, ;. C.e secilite: a vi~ta po ? .,_,~ . .

~

. . . . . . .

. . . ..

. . .. -

de

'""" ri~-~:~;~,391 M~Jon R~Iu Par~~~h .i:;o ,~~ ',t -:;F~~: .. ~- -., .. . .. : . :s~-:.; . : .,... ;;: :;:;:~;~". . :: ~~y'f: ~ .- .. , ucidef$a lui ci~rmant~fCalinescU s-

.::s :-1"""'potr.iva tarii msai" . . /!

ei d .

. .,.....t, ~~~ruta ' .,: ; w;J>..( :;~;;} -~ .

. ::; '~{-:_:.:.~:-.: - j~~:r

~-- . .;. '.

. -..

27

ISTORIA ROMANILOR. EPOCA CONTEMPORANA

V A

5. MINORITATILE NATIONALE DIN ROMANIA (1918-1940) A .

In Romania interbelicii, minoritii(ile na(ionale repreze11tau 28,1% tlin PO.fJttla(ia (iirii . Ele a11 avut tlsiguratii egtzlitatea in drepturi cu ceilttlfi ceta(eJti, e.J:pri111attl ftt vt1rietatea OJJ(itl11ilor _politice, in libertatea cultlll~atii ~~i confesionalii-.

. .

Ponderea minoritatilor etnice . . ' .

--:,::Jn st~~ctu~~"dem~q.grafj[Fa - -._ . a Romaniei {1 ~30): -

.

ma.ghia~i . . .. _ 9 -, , ,/ .... ~

. - ~ . germanJ e\trei "~ . -.

_.,,, . , ... ' .,.;; ~ -,;,: . ,, .".). . ': -~-- ' ' .. . ' . ~"":-_ ... . ..... . '

rutenr ~l. - ucra1nenr

ft.JI . - - -~ ~. r: = .- .

orHgari -turci, tatari

g--a~--g- -a~ uz 1:~--- ; . : ' ! . . .. '1;".' ~-- """: .. - . . ..

cehi, sfovaci . -p.Qione~l- strbi, crbati, eni - -

. , .

gr.:e -c, -- -- "'' --- --~,: ' : - . . :. ' ' ' - . . ~.:; ' . -1 ,.:>; . { ', { , ~ .,.. -: . vx-:: - _ t- --- .. - ~ ,. , . .. _ ~.-

altii ~i nedecfarati .. : ',. -, "$' ,

.-( -J -rc--ti din 1923. . : J\rt. . Ro nii, tara dedsebi- -

ret de o9_.igin - ic~, de . mba sa~o de?J:eligi ... 1nt :egali fata legii ~i datori a contribui fara deo- setbire -.1~ d _ ~i ~rcini:te pu .. -

. . . btice. -.- .

. i li i . I f ~ . i i i

. . .

D~clara~ia reg~lui earol af.n~le -- . .

.

... - Sinteel dint1i gata sa re-spect -c~eaints>: orid~ i, atlta tint~ c _. aeeasta credir;t18 se une~te- cu a n(;?astra;~Jn aeeJa~i . s~op d~ . ma~ --rire ~i dainuire

Catedrala ortodoxa din Alba Julia

Catedrala catolica Strntul losif din Bucureti

Determinati semnificatia con-, '

struirii Catedralei ortodoxe Ia Alba lulia ~i existenta Catedralei catolice Ia Bucure~ti.

Viata politica In perioada interbelica

Atitudini ~i optiuni politice " In perioada interbelica, cetatenii apaqinind minoritatilor etnice au avut

diverse atitudini ~i aspiratii politice, determinate de o multitudine de fac-tori: Marea Unire, politica guvemamentala, situatia materiala, progra-mele partidelor, aliantele sau intelegerile electorale, modul de functionare a regimului democratic, nostalgia trecutului, influentele exteme. Multi au participat la viata politica, sustinind propriile partide (Partidul Maghiar, Partidul German, Partidul Evreiesc ~.a.) sau optind pentru cele romane~ti. Unii ( o parte a ungurilor, a ucrainenilor ~.a.), manifestind un egoism national exagerat, criticau regimul din Romania pe motivul ca le-ar crea multe ,nedreptati" ~i trimiteau plingeri la Societatea N atiunilor.

Dupa 1 decembrie 1918, liderii minoritatii maghiare au adoptat o ati-tudine de ,rezistenta pasiva" fata de statui roman, in speranta ca marile puteri nu vor ratifica unirea Transilvaniei cu Romania. Semnarea Tratatu-lui de la Trianon ( 4 iunie 1920) a determinat schimbarea atitudinii, mate-rializata printr-o tendinta de organizare politica. Principala formatiune

.

politica spre care se indreptau optiunile acestei minoritati era Partidul Maghiar, constituit in 1922. Acesta avea strinse legaturi cu guvem.ul de la Budapesta ~i se piasa pe pozitii nationaliste ~i iredentiste. 0 pro-blema care a tensionat mult timp viata politica a fost cea a optantilor unguri, adica a celor circa 360 de proprietari maghiari din Transilvania, care au optat pentru cetatenia ungara ~i a caror mo~ii au fost expropri-ate pe baza legii pentru reforma agrara din Romania (1921).

Minoritatea germana s-a integrat in cadrul noii structuri statale, avind " ca principala formatiune politica Partidul German, infiintat ill 1919. In

perioada interbelica, Partidul German a adoptat tactica colaborarii cu partidul aflat la guvemare, considerind ca astfel putea obtine mai u~or satisfacerea revendicarilor specifice. Dupa 1933, in conditiile ascensi-unii Germaniei hitleriste pe plan european, in rindul acestei minoritati s-a afirmat curentul de extrema dreapta de nuanta national-socialista.

" In cadrul minoritatii evreilor, orientarea politica nu era unitara, existind optiuni pentru formatiuni proprii (Uniunea Evreilor Romani- 1923, Partidul Evreiesc - 1931) sau pentru alte partide: P.N.L., P.N.T., P.S.D., P.C~R.

~.a. Membrii acestei comunitati au condamnat energic actiunile antisemite promovate de unele organizatii extremiste romane~ti (L.A.N.C., Mi~carea Legionara), adresindu-se Consiliului Societatii Natiunilor ~i comunitatilor

. " evreie~ti intemationale. In anii interbelici s-a afirmat curentul sionist, care urmarea crearea in Palestina a unui stat al evreilor.

Nici ucrainenii nu erau uniti sub aspect politic, ei oscirmd mtre Partidul National Ucrainean (1926), care avea tendinte nationaliste, ~i Partidul Taranesc Ucrainean (1931 ), cu orientare democratica.

Celelalte minoritati, avind o pondere mai mica in ansamblul populatiei Romaniei, puneau accentul pe diferite asociatii culturale, religioase, de mtrajutorare etc. Votul universal ~i egalitatea ill drepturi intre toti cetatenii au facut ca reprezentantii comunitatilor etnice sa ocupe diverse functii politice: parlamentari, membri ai guvemului, primari (Sibiu, Bistrita, Balti, Cernauti, Bra~ov, Tirgu-Mure~) ~.a.

29

'

" .\

; . i1 : 't: v

,t

_ restomatie '

Decret-lege privind starea juridicii a locuitorilor evrei din Romania

Art. 7. Evreii nu pot fi: a) functionari publici de orice fel, cu i fara salarizare,

; colaboratori directi Ia activitatea serviciilor publice; b) membri In profesiunile care au , prin natura lor,

egatura directa cu autoritatile publice, avocati, expefti i a.te lndeletniciri asemanatoare;

c) membri in consiliile de administratie ale intreprin-:erilor de orice natura, publice i particulare;

d) comercianti in comunele rurale; e) comercianti de bauturi alcoolice i detinatori de

--onopoluri de orice titlu; f) tutori sau curatori ai incapabililor care sint de religie

:'"etina; g) militari;

1. Care a fast atitudinea statului roman fata de . . '

minoritatne etnice? .. ,,

2. Cum apreciati cadrullegal asigurat minoritatilor etnice?

3. Exista o discriminare pe criterii etnice? 4. Reliefati principcilele atitudini ~i optiuni politice , ..

ale minoritatilor etnice. . ' .. .

5. Care a fost contributia minoritatilor nation ale Ia , ' ,

dezvoltarea econ.omica a Romaniei? 6. Cum apreciati contributia minoritatilor nationale

. ' . ' ' ' . Ia dezvoltarea invatamintului, ~tiintei ~i culturii in Romania?

1. Afirmarea de catre statui roman a egalitatii in drepturi pentru toti cetatenH, indiferent de nationalitate, religie i limba.

(Declaratia de unire a Basarabiei cu Romania din 27 martie 1918)

Recunoa~tem fiecarei minorita.ti nationale dreptul a se dezvolta liber in cadrele organizatiei statu lui unitar

... .. . . .. ' . i in conformitate cu aspfratiile neamului romanesc ba~tina in aceasta ~ara.

(Declaratia lui Ghe()rghe Tofan, vicepre~edinte al Comitetului fo~tilor refugiati

. . . . '

din Bu.covina, 25 n.oiembrie 1918)

Deplina Hbertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare.

(Rezolutia din 1 decembrie 1918 . .

de unire a Transilvaniei cu Romania)

Romanii, fara deosebire de origine etoica, de limba sau religie, s~ bucura de libertatea contiintei , de libertatea invatamlntului , de libertatea presei, de

Bucure~ti, 8 august 1940 h) exploatatori sau inchirietori de cinematografe,

editori de cafti, ziare sau reviste romaneti , colportori de imprimate romaneti i detinatori ai oricaror mijloace de propaganda nationala romaneasca;

i) conducatori , membri i jucatori In asociatiile spor-tive nationale; ,

j) oameni de serviciu in institutiile publice.

Determinati caracterul discriminatoriu al acestui ' decret-lege pentru minoritatea evreiasca.

Precizati contextul international in care antise-, '

mitismul a devenit politica de stat in Romania. Considerati ca o asemenea politica se inscria in linia de conduita a romanilor fata de evrei? ,

libertatea Tntrunirilor, de libert~tea de asociatie ~i toate libertatile ~i drepturile stabilite prin legi.

(Constitutia din 1923, art. 5) Cum apreciatiaceste prevederi? Cum s-a reflectatin plan politic libertat~a de aso-

ciere a minoritatilor din Romania? . ' .

2. Declaratia tiderului legionar CorneHu Zelea-Codreanu:

Noi nu s/ntem impo~riva minorita(ii ungar~, ger-mane, bu/gare i ruse. In tara noastfa sintem numai impotriva evreilor. Ei nu au dreptul Ia egalitate.

Ape lui Consiliului Central al Evreilor ( 1 martie 1936): Sa reabilitarn buna fratie i sa ne simtim unii linga

alfii In stradania pe care o cere progresul obfesc. Comenta~i aceste afirmatii, referindu-va Ia pre-

vede,rile Constitutiei din 1923. ,. 1 .

Rezistenta pas iva- atitudinea unei parti a maghiarilor de neacceptare a unirii Transilvaniei cu Romania,

. . . .. :

In speranta ca Ja Conferinta de Pace de Ia Paris (1919-1920) nu se va recunoa~te actul de Ia 1 decembrie 1918.

Optantii unguri - circa 360 de mari proprietari unguri din TransHvania, care, dupa unirea din 1918, s-au stabiHt In Ungaria, au fosf expropria~i . pe baza l~gii agrare din 1921 . Sprijiniti de guvernul de Ia Buda-

p~sta, ei au acuzat Romania ca nu respecta tratatuJ minorita1ilor, deoarece. proprietarii expropriali deve-nisera cetateni maghiari.

Antisemitism- atitudine ostila.fala de evrei, intemeie3ta pe discriminarea rasiala ~i religioasa.

lredentism - micare anexionista, national-~ovina.

31

"" 6. DREPTURI $1 LIBERTATI DEMOCRATICE A ' Lectie de sintezii IN CONSTITUTIA DIN 1923 '

'

Constitu(ia dirz 1923, intratd in istorie Cll nlllnele de Constitu{ia Unificdrii, a avut un carac-ter democratic, asigurind baza legald pentru acfiunile de consolidare ~i dezvoltare a Romaniei. Czlprinzind 138 de articole, din care 76 erau preluate din Constitll{ia din 1866, noul aeziimfnt constitu(ional re.flecta realitatea desavir~irii unitd(ii na(ional-statale, consfintea separa(ia p ztterilor in stat (legislativa .. executivd ~i judeciitoreascd), asigura /argi liberta(i i drepturi

. "" . . ""' . . pentrll toft cetafenll tarzz.

Despre drepturile romanilor

Art. 5. Romanii, fara deosebire de origine et- Art. 13. Domiciliul este neviolabil. nica, de limba sau de religie, se bucura de fiber- Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face tatea contiintei, de libertatea invafamintului, de decit de autoritatile competente, in cazurile anume libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de prevazute de lege i potrivit forme/or de ea pre-libertatea de asociafie i de toate libertatile i scrise. drepturile stabilite prin legi. Art. 14. Nici o pedeapsa nu poate fi in:fiintata,

Art. 6. Constitufiunea de fata i celelalte legi nici aplicata dec it fn put ere a unei legi ... relative Ia drepturile pub/ice determina care sint, Art. 17. Proprietatea de a rice natura, pre cum fn afar a de calitatea de roman, condifiunile ne- i creanfele asupra statului sint garantate ... cesare pentru exercitarea acestor drepturi. Art. 22. Libertatea contiintei este absoluta.

Legi speciale, votate cu majoritate de douii Statui garanteaza tuturor cultelor o deopo-treimi, vor determina condifiunile sub care femeile triva libertate i protecfiune, intrucit exercifiul lor pot avea exercifiul drepturilor politice. nu aduce atingere ordinii pub/ice, bunelor mora-

Art. 7. Deosebirea de credinte religioase i vuri i legilor de organizare ale statului. /\

confesiuni, de origine etnicii i de limba nu con- Art. 24. Invafamintul este fiber in condifiunile stituie in Romania o piedica spre a dobindi drep- stabilite prin legi speciale i intrucit nu va fi turile civile i politice i a le exercita. contrar bunelor moravuri i ordinii pub/ice .. .

Art. 8. Nu se admite in stat nici o deosebire Art. 25. Constitufiunea garanteaza tuturor !i-de na~tere sau de clase sociale. bertatea de a comunica ~i publica ideile i opi-

Toti romanii, fiirii deosebire de origine etnica, niunile lor prin grai, prin scris i prin presii. de limba sau de religie, sint egali inaintea legii Nici cenzura, nici o alta masura preventiva $i datori a contribui fara deosebire Ia darile i pentru aparifiunea, vinderea sau distribufiunea sarcinile pub/ice. oricarei publicafiuni nu se va putea fnjiin{a ...

Art. 9. Toti strainii afliitori pe piimintul Art. 28. Romanii, .fiira deosebire de origine et-Romaniei se bucura de protecfiunea data de legi nicii, de limba sau de religie, au dreptul de a se adu-persoanelor ~i averilor in genere... na pa~nici i fora arme, conformindu-se legilor care

Art. 11. Libertatea individuala este garantata. reglementeaza exercitarea acestui drept. Timeni nu poate fi urmarit sau perchezi- Art. 29. Romanii, fara deosebire de origine

tionat, decit in cazurile i dupii formele previi- etnica, de limba sau de religie, au dreptul de a =ute in legi. se asocia, conformindu-se legilor care reglemen-

imeni nu poate fi definut sau ares tat, decft in teaza exercifiul acestui drept. puterea unui mandat judeciitoresc motivat, care Art. 30. Fiecare are dreptul de a se adresa Ia trebuie sa-i fie comunicat in momentul arestiirii autoritatile pub/ice prin petifiuni subscrise de cite sau eel mai tirziu in 24 de ore dupii definere sau una sau mai multe persoane, neputind insa peti-arestare... tiona dec it in numele subscriilor. 32

Separatia puterilor in stat

Puterea executiva

Regele i Consiliul de Minitri (guvernul) Regele: - nume~te ~i revoca mini~trii

- are dreptul de a dizolva Parlamentul - sanctioneaza ~i promulga legile - nu poate interveni in actele justitiei - este capul armatei. Mini~trii: - exercita puterea in numele regelui

- sint raspunzatori pentru toate actele regelui, pe care trebuie sa le semneze. Nici o lege nu este valabila tara semnatura ministrului de specialitate (resort).

Membrii familiei regale nu pot fi mini~tri.

Puterea legislativa

Regele ~i Reprezen-tanla nalionala (Parla-mentul, ales pe 4 ani) ; fiecare are drept de ini-tiativa legislativa.

Parlamentul este bi-.

cameral: Adunarea De-putatilor ~i Senatul;

- adopta legile ~i are dreptul de a interpela gu-vernul.

Puterea judecatoreasca Curtea de Casalie i

Justitie '

- este instanta supre-ma a puterii judecatore~ti ;

- singura care are drep-tul sa judece constitutiona-litatea legilor;

'"' .

- se ocupa cu organ l-zarea ~i functionarea puteri i j udecatore~ti.

Opinii despre Constitutia din 1923 -Ion I.C. Bratianu (Partidul National-Libe- - Programul P.N.T. (1926):

ral): Constitufia Romaniei fntregite va trebui sa Avem convingerea cii ea corespunde rezul- cuprindii toate garanfiile drepturilor i liberta-

-antei adevaratelor interese mari ale neamului i filar cetafeneti, precum i mijloace de aparare ule statului i cape temeiul ei se poate i trebuie legala fmpotriva oricarui abuz de putere. sa se dezvolte o noua viafa puternica i f ecunda De asemenea, ea trebuie sa mai prevada o

societafii i a statului roman fn curs de eel reala responsabilitate ministeriala i a fun cfio-ufin o jumatate de veac. narilor publici .

Limite ale Constitutiei din 1923 - Se lasa pe seama legislativului stabilirea de-

:aliilor cu privire la modalitatile in care libertatile :i drepturile democratice urmau sa fie exercitate.

- Coroana ~i birocratia 1~i pastrau largi posi-ilitati in interpretarea ~i aplicarea prevederilor

Constitutiei. '

FIXAREA CUNOSTINTELOR , '

Drepturile democratice se refereau in principal Ia: conc:tiinta, invatamint, priesa, intruniri, asociatie. ~ ' ' '

Deosebirile de confesiune, de origine etnica i de limba nu constituiau in Romania o piedica spre a dobindi dreptur.i civile i politice.

'

- Nu era consfintita egalitatea, in plan politic, din-tre femeie ~i barbat.

- Prevederile constitutionale puteau fi incalcate prin diverse moduri: cenzura, starea de asediu, interventia administratiei in alegerile parlamentare pentru a asigura succesul guvemului.

Romanii, fara deosebire de origine etnica, de limba sau de r.eligie, eliau egali in fala legii.

Nimeni AU putea fi retinut sae arestat decit in puterea unui mandat judecatoresc motivat.

33

"'

est de evaluare VIATA POLITICA A. . ~ "' IN PERIOADA INTERBELICA

- , ~ ~ ~ ... -- . ~......,.-..-- ~..--,.- -.r''?. "'t."' ,_ - .; ' . . . . ~ . I .- \ '

. - ~ -- . -- . : . ' ~ . . .

I. Definiti urmatoarele notiuni istorice: re-, '

gionalism, extremism, pact de neagresiune, monarhie autoritard, unitate sujleteascd.

15 p.

II. Ordonati cronologic evenimentele din coloana A, scriind in spafiile din coloana B literele corespunzatoare succesiunii corecte.

A B a) introducerea calendarului grego- 1. . ..

nan

b) constituirea partidului ,Totul pen- 2 .... tru Tara''

'

c) infiintarea Partidului National 3 .... Taranesc ' d) asasinarea lui Armand Calines- 4 .... cu

e) fuziunea Partidului Taranesc din 5. . .. Basarabia, condus de Ion Inculet, cu Partidul National-Liberal

' 15 p.

III. Analizati textul de mai jos, raspunzind Ia intrebarile ce urmeaza.

Orice alta politicii decft aceea a Frontului Rena$ferii Nafionale va fi socotitii clandestinii, iar autorii ei pedepsifi cu degradarea civicii pe termen de la 2 pfnii la 5 ani.

1. Din ce document face parte acest text? 2. Ce era Frontul Rena~terii Nationale? 3. Lace perioada din istoria interbelica se refera

textul? 4. Care era situatia celorlalte partide politice din

Romania? 5. Cind ~ide ce Frontul Rena~terii Nationale s-a

transformat in Partidul Natiunii? ' 15 p.

34

IV. Completati spafiile libere cu un eveni-ment istoric in care a fost implicata fiecare din-tre urmatoarele personalitati:

1. Ferdinand I ----------------------

2. Carol al 11-lea ---------------------

3. Comeliu Zelea-Codreanu ------------

4. Ion I.C. Bratianu -----------------

5. Alexandm Averescu ----------------

15 p.

" V. Incercuiti varianta corecta. ' 1. Criza dinastica a fast declan~ata de

a) Carol I. b) Ferdinand I. c) principele Carol.

2. Parlamentul a votat legile prin care se ratifi-ca unirea Basarabiei, Bucovinei ~i Transilvaniei cu Romania, la data de

a) 1 decembrie 1918. b) 29 decembrie 1919. c) 4 ianuarie 1926. ,

3. Principele Carol a fast proclamaf rege al Romaniei, devenind Carol al II-lea, la data de

a) 15 octombrie 1922. b) 8 iunie 1930. c) 20 iulie 1927.

4. Monarhia autoritara s-a instaurat in anul a) 1922. b) 1938. c) 1940.

5. Atitudinea de ,rezistenta pas iva" fata de statui roman se intilnea la liderii minoritatii

'

a) germane. b) maghiare. c) evreie~ti. 15 p.

VI. Precizati ce evenimente au avut loc Ia '

urmatoarele date: 1. 20 iulie 1927; 2. 25 noiembrie 1937; 3. 10 februarie 1938.

Nota: Se acordd 10 puncte din oficiu. 15 p.