Upload
others
View
2
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
ARIA CURRICULARĂEDUCAŢIE SOCIOUMANISTICĂ
ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ
Clasele X-XII
Chişinău, 2019
2
Aprobat:- Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019- Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI NAŢIONALI:• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular • Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru• Ala NIKITCENKO, dr., consultant principal, MECC, coordonator al grupului
de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI NAŢIONALI: • Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general• Ion GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară
Limbă şi comunicare
GRUPUL DE LUCRU:• Svetlana NASTAS (coordonator), dr., grad did. superior, IPLT „Mihai
Eminescu”, Chișinău• Tatiana BIBICA, drd., grad did. întâi, IPLT „B. P. Haşdeu”, Chișinău• Ivan PILCHIN, lector univ., USM• Irina ŢVIC, dr. conf. univ., UPS „Ion Creangă”, Chișinău
Traducere: Ivan PILCHIN, lector univ., USM
Aprobat:– Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019– Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECCValentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular Corina LUNGU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalRodica NEAGA, dr., USM, grad didactic superior, IPLT „Orizont”, Chișinău,
expert-coordonator pe aria curriculară Educație socioumanistică
GRUPUL DE LUCRU:Rodica NEAGA (coordonator), dr., USM, grad didactic superior, IPLT
„Orizont”, Chişinău Viorica BUJOR, grad didactic superior, IPLT „G. Coşbuc”, Bălţi Pavel CERBUŞCA, dr., grad didactic superior, LTR „Aristotel”, Chişinău Ala GHERMAN, grad didactic superior, IPLT „L. Deleanu”, ChişinăuGalina GUMEN, grad didactic întâi, IP Gimnaziul Halahora, Briceni Ludmila GURSCAIA, grad didactic superior, IPLT „L. Tolstoi”, GlodeniOlga MARDARI, grad didactic superior, IPLT „G. Gaidarji ”, Comrat Tatiana ŢÎMBALARI, grad didactic întâi, Liceul de Limbi Moderne şi
Management, ChişinăuDaniela VACARCIUC, grad didactic superior, IPLT „V. Alecsandri”, ChişinăuSvetlana VASILACHI, grad didactic superior, IPLT „M. Eminescu”, Bălţi
3
Preliminarii
Curriculumul la Istoria românilor şi universală include ansamblul elementelor esen-țiale, relevante ale realității educaționale din școală, atât la nivel de reprezentare teo-retică, cât și a activității practice desfășurate, imprimând o continuă reconsiderare și reconcepere contextuală a acestora.
Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiecta-re didactică de lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a proce-sului de predare – învățare – evaluare.
Dezvoltarea Curriculumului la disciplina școlară Istoria românilor şi universală este o necesitate dictată de actualizarea standardelor în educație și de schimbările survenite odată cu adoptarea paradigmei educaționale centrarea pe elev și şcoala prietenoasă copilului.
Disciplina școlară Istoria românilor şi universală, valorificată în plan pedagogic în curriculumul dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe o permanentă schimbare.
Actualul curriculum la disciplina Istoria românilor şi universală este parte compo-nentă a Curriculumului Național și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi implementat în clasele liceale. Disciplina Istoria Românilor şi universală face parte din segmentul obligatoriu, ce definește elementele centrale ale formării elevilor pe par-cursul ciclului liceal (clasa a X-a – a XII-a), în aria curriculară Educație socioumanistică.
Prezentul document este o continuitate a Curriculumului din anul 2010 centrat pe competențe. Dezvoltarea curriculară implică o nouă paradigmă educațională: de la cu-noștințe și gândire critică la formarea de abilități, atitudini și valori – elemente indispen-sabile cetățeniei participative.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi univer-sală s-a ținut cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la cerințele educaționale speciale ale elevilor(CES), dar și la tradițiile școlii naționale;
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și specifice;
4
• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre ciclurile învățămân-tului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală include următoarele com-ponente structurale: Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Com-petențe specifice, Matricea dezvoltării competențelor specifice la disciplină, Unități de învățare, Unități de competență, Unități de conținut, Activități şi produse de învățare recomandate, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Bibliografie. Cur-riculumul la disciplină include finalitățile prezentate după fiecare clasă, care reflectă competențele specifice ale disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, ce au funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.
Elemente de dezvoltare/noutate curriculară la disciplina Istoria românilor şi uni-versală:
a) transpunerea abordării sistemice a curriculumului ca un concept în curriculumul la disciplină;
b) reliefarea cadrului valoric transdisciplinar în baza profilului absolventului ciclului gimnazial, din perspectiva unității abordării psiho- și sociocentriste;
c) revizuirea competențelor specifice disciplinei; d) precizarea nivelului taxonomic al competențelor specifice;e) elaborarea unităților de competență conform nivelului taxonomic;f) elaborarea unităților de învățare cu detalieri de conținut; g) raportarea competențelor specifice și a unităților de competență, ce urmează a
fi formate elevilor, la schimbările produse în societate: globalizare, internaționa-lizare, europenizare, tehnologizare etc.;
h) racordarea activităților de învățare recomandate la unitățile de competență;i) conexitatea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul competențelor și a
conținuturilor cu alte discipline: Limba şi literatura română, Limbi străine, Edu-cație pentru societate, Geografie, Dezvoltare personală, TIC (în contextul imple-mentării Strategiei „Moldova Digitală 2020” etc.;
j) introducerea activităților de învățare în bază de proiect pentru studierea istoriei locale, elaborate individual sau în grupuri, cu acțiuni practice, realizate în clasă, școală, comunitate (la alegerea profesorului și elevilor);
k) evaluarea gradului de formare a competențelor la nivel de proces și de produs;l) selectarea pentru studierea obligatorie a noțiunilor și a personalităților istorice
(conform fiecărui an de studiu);m) introducerea activităților de sinteză, studiilor de caz, în rubrica Activități de învă-
țare, la discreția profesorului;
5
n) includerea listei de produse recomandate pentru fiecare clasă;o) reducerea numărului unităților de conținut;p) transferarea conținuturilor privind Primul Război Mondial și Marea Unire din cla-
sa a XI-a în clasa a XII-a; q) precizarea conținuturilor obligatorii pentru evaluarea de certificare;
* conținuturilor ce nu vor fi evaluate la examenul de absolvire a ciclului liceal;** extensiile curriculare, care, de asemenea, nu vor fi evaluate la examenul de absolvire a ciclului liceal;
r) elaborarea finalităților conform nivelului taxonomic pentru fiecare clasă.La baza elaborării Curriculumului la Istoria românilor şi universală, ediția 2019 pen-
tru treapta liceală au stat: documente naționale și internaționale de politici educațio-nale; raportul de sinteză a evaluării curriculumului la disciplina Istoria românilor şi uni-versală (2010); sugestiile cadrelor didactice și manageriale din republică, observațiile experților în domeniile educației și istoriei, experiențele programelor anterioare din țară și de peste hotare.
Modul de abordare în studierea trecutului istoric pornește de la istoria locală spre istoria națională, regională și cea universală.
Prezentul document este parte componentă a Curriculumului Național, fiind a doua generație de curricula axate pe dezvoltarea de competențe, reflectă angajamentele asumate de către Republica Moldova și recomandările ce se referă la educația: pentru o cultură democratică, pentru drepturile omului, interculturalității, stipulate în docu-mente naționale și internaționale:
- internaţionale – Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989), Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (2010), Observațiile finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului (2017);
- europene – Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în secolul XXI (2001), Memorandumul pentru educația permanentă, elaborat de Uniunea Europeană (2000), Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică şi educația pentru drepturile omului (2010), Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Con-ferinței Permanente a Miniştrilor Educației din cadrul Consiliului Europei (2016) şi Cadrul de Referință al Competențelor pentru o Cultură Democratică (Consiliul Europei, 2018);
- naţionale – Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Programul de Dezvol-tare a Educației Incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 (2014), Standarde de eficiență a învățării la disciplina şcolară istoria pentru învățământul gimnazial şi liceal (2012), Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar şi secundar general din perspectiva şcolii prietenoase copilului (2013), Cadrul de Referință al Curriculumului Național (2017).
6
Funcțiile de bază ale Curriculumului sunt:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Istoria românilor
şi universală;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din
aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare, dintre produsele curriculare specifice disciplinei Istoria românilor şi universală, dintre componentele structu-rale ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Beneficiarii documentului curricular sunt elevii și părinții/reprezentanții legali ai
acestora, cadrele didactice din învățământul general și specialiștii din cadrul organelor locale de specialitate în domeniul învățământului. Curriculumul este un document re-glator pentru formatori, societatea civilă, precum și pentru factorii de decizie interesați în realizarea principiului educaţie de calitate. Autorii manualelor și ghidurilor meto-dologice vor respecta integral cerințele și recomandările curriculumului în elaborarea materialelor și organizarea activităților de predare – învățare – evaluare. Cadrele de conducere din sistemul educațional vor utiliza acest document pentru monitorizarea calității procesului de învățare la disciplină.
7
I. Repere conceptuale
Reperele conceptuale ale curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universală includ totalitatea de concepte, principii și abordări, ce asigură formarea/dezvoltarea unui ansamblu de competențe necesare pentru o cultură democratică, constituit din valori, atitudini, abilități, cunoştințe şi înțelegere critică.
Prezentul Curriculum la disciplină presupune sincronizarea abordării psihocentrice (în centrul atenției este elevul cu particularitățile de vârstă și nevoile sale, ritmul propriu de învățare și dezvoltare), sociocentrică (focalizarea pe asumarea valorilor democrați-ei, drepturilor omului, statului de drept și diversității culturale), prioritatea finalităților educaționale, integralizarea predării – învățării – evaluării etc. și abordarea individuali-zată (din perspectiva educației incluzive, care vizează valorificarea tuturor diferențelor și calităților subiectului prin dezvoltarea potențialului fiecărui copil. Curriculumul poate fi adaptat sau modificat în funcție de modelul de Plan-cadru de învățământ, selectat de către instituția de învățământ precum și de necesitățile elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES).
Prevederile conceptuale ale curriculumului la Istoria românilor şi universală se axează pe:
Curriculum ca teorie: Teoria generală a curriculumului ca o nouă categorie (știință pedagogică) dezvoltă teoria generală a educației și teoria generală a instruirii din per-spectiva cadrului proiectiv, având finalitățile în calitate de substanță prioritară care vi-zează: definirea conceptului de curriculum în calitate de paradigmă a educației și model de proiectare a educației și instruirii; fundamentele filozofice, sociologice și psihologice ale curriculumului; fundamentele pedagogice ale curriculumului – finalitățile educației la nivel de sistem și de proces; domeniile curriculumului: tipurile de curriculum, nivelu-rile; ariile curriculare; produsele curriculare; procesele de dezvoltare curriculară.
În ciclul liceal procesul educațional la Istoria românilor şi universală are următoa-rele obiective:
– dezvoltarea gândirii critice; – dezvoltarea competențelor de lucru cu surse istorice (de informare și aplicare în
contexte diferite); – formarea abilităților de analiză și evaluare a motivațiilor acțiunii umane, de stabi-
lire a relației dintre acțiunea umană și valorile unei societăți democratice;– formarea mecanismelor intelectuale care să combată și să prevină discriminarea
și xenofobia;
8
– stimularea asumării multiculturalității și a multiperspectivității;– oferirea suportului factologic celorlalte discipline școlare din aria curriculară Edu-
cație socioumanistică și alte arii curriculare;– asigurarea intereselor și cerințelor educaționale ale elevilor, în scopul dezvoltării
personalității și asigurării inserției sociale într-o societate în continuă schimbare.Curriculum ca finalitate conferă rolul prioritar finalităților exprimate în termeni de
competențe. Curriculumul ca finalitate este centrat pe sistemul de formare/dezvoltare a competențelor-cheie și a competențelor specifice disciplinei. Finalitățile sunt criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, selectarea strategiilor de predare – în-vățare – evaluare, iar competența școlară este înțeleasă ca un sistem integrat de cunoș-tințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații (Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017).
Conform finalităților educaționale (art. 11 pct. 2 al Codului Educației), școala are misiunea de a pregăti o gândire critică beneficiarilor săi, iar prin componenta sa civică, disciplina școlară Istoria românilor şi universală își menține privilegiul printre științele socio-umanistice de a contribui direct la formarea unei culturi generale, a unui sistem de valori caracteristice unei societăți civilizate, având la bază educația patriotică, mo-rală și decența comportamentului cotidian, care, luate drept dovadă și/sau garanție a judecății acțiunilor oamenilor, determină interpretările, interacțiunile și comportamen-tele sociale.
Istoria românilor şi universală, fiind o disciplină școlară obligatorie din aria Educație socioumanistică, este orientată prioritar spre înțelegerea trecutului propriului popor și a diversității tradițiilor culturale și istorice ale popoarelor lumii pentru a evita pre-judecățile și a încuraja toleranța și comunicarea/colaborarea eficientă între oameni. Elevilor le vor fi formate atitudini și valori de apreciere a rolului și semnificației persoa-nelor cu care interacționează direct sau indirect, indiferent de apartenența lor etnică, religioasă, gen etc., excluzând astfel ura rasială, xenofobia sau antisemitismul. Educația istorică reprezintă unul dintre cele mai importante și actuale aspecte care contribuie la formarea/dezvoltarea calităților cetățeanului activ și responsabil, fiind axată pe ideea teoriei constructiviste, în care învățarea este o construcție și nu o însușire de informații transmise și receptate pasiv.
Procesul didactic va presupune implicarea activă a elevilor în formarea competen-țelor, luarea în considerare a individualității lor, a contextului real în care se află. Elevul învață să-și construiască propria viziune, interconectând cunoștințele noi cu cele ante-rioare și le memorizează prin construirea propriilor semnificații sub îndrumarea cadru-lui didactic care este organizator, facilitator, coordonator.
9
Educația istorică contribuie la dezvoltarea competențelor și atitudinilor necesare absolventului pentru autodezvoltare și încadrarea activă în viața socială și economică a țării. Competențele vizate (valorile, atitudinile, abilitățile și cunoștințele) au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele învățării, exprimate în convingeri, experiențe și produse.
Finalitățile disciplinei Istoria românilor şi universală se reflectă nemijlocit în compe-tențele-cheie și în setul de valori și atitudini enunțate în Curriculumul Național, din care derivă întreaga structură curriculară (competențe specifice, unități de competențe, uni-tăți de conținuturi, sugestii metodologice și de evaluare).
Curriculum ca şi conţinut include competențe specifice, unități de competență, uni-tăți de învățare/conținut și activități de învățare, finalități pe ani de studii/cicluri de școlaritate.
Competenţele specifice disciplinei Istoria românilor şi universală au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.
Unităţile de competenţă sunt derivate din competențele specifice ale disciplinei (fiind etape ale realizării acestora) și acoperă perioada unui an școlar. Unităților de competențe le sunt asociate unități de conținut, acestea fiind mijloace de dezvoltare a competențelor.
Curriculumul conține Matricea dezvoltării competențelor la disciplina Istoria români-lor şi universală, ciclul liceal (Tabel nr. 1) în care unitățile de competență sunt eșalonate pe clase și pe domenii taxonomice de structurare a competenței și anume:
– Cunoaștere și înțelegere;– Aplicare și operare;– Integrare și transfer. Tabelul conceptual are drept scop: – asigurarea parcursului didactic de formare graduală a competențelor specifice
ale disciplinei, corelând unitățile de competență – activitățile de învățare – uni-tățile de conținut;
– organizarea evaluării la disciplină în bază de competențe și la elaborarea matricei în cadrul evaluărilor sumative și de certificare.
Unităţile de învăţare reprezintă structuri didactice deschise și flexibile cu urmă-toarele caracteristici: este unitară din punct de vedere tematic; determină la elevi un comportament generat prin integrarea unităților de competență și a competențelor specifice; se realizează în mod sistematic și continuu pentru o perioadă de timp și se poate finaliza prin evaluare, la decizia profesorului.
10
Unitatea de conţinut (Detalierea de conținut) incluse în Curriculum sunt:– selectate în baza principiilor care asigură legătura/conexiunea dintre Istorie ca
știință și Istoria ca disciplină școlară; repartiție spațială și în timp, cauzalitate, structuralism, stimularea și accelerarea stadială a inteligenței, învățarea prin ac-țiune, stimularea și dezvolatarea motivației pentru învățare, învățarea temeinică, cunoașterea sistemică și legătura teoriei cu practica;
– parte integrantă a cunoașterii istoriei, Curriculumului ca sistem și a competențe-lor specifice ale disciplinei;
– structurate conform domeniilor de studiere a istoriei (economie, societate, poli-tică, cultură); de la local la național, european și universal (Tabelul nr.2); dezvoltă-rii gândirii critice și reflexive; principiului multiperspectivității în istorie, coeren-ței, continuității și relevanței.
Clasa a X-aprofil umanist
Clasa a XI-aprofil umanist
Clasa a XII-aprofil umanist
Spațiul local 7% 7% 7%Spațiul național 48% 48% 48 %Spațiul universal 45% 45% 45%Tabelul nr. 2 Repartizarea procentuală orientativă a detalierilor de conținut
În elaborarea proiectării anuale la disciplină, la repartizarea numărului de ore pen-tru studierea istoriei locale, naționale și universale, se va ține cont de raportul procen-tual de structurare a detalierilor de conținut prezentate în Tabelul nr. 1.
Activităţile de învăţare recomandate, element de noutate ale curriculumului, con-stituie acțiuni elementare ale procesului educațional, care racordate la unitățile de competențe și la diverse situații de învățare contribuie la realizarea finalităților edu-caționale propuse. Decizia privind selectarea activităților la clasă și a gradului de com-plexitate a lor aparține cadrului didactic, în funcție de resursele didactice disponibile și caracteristicele colectivului de elevi.
Activităţile de învăţare în bază de proiect constituie nu mai puțin de 5% din nu-mărul de ore anual planificate. Din perspectiva dezvoltării și formării competențelor specifice ale disciplinei, activitățile de învățare în bază de proiect vin să asigure studie-rea istoriei locale prin implicarea elevilor în cercetarea și promovarea personalităților, obiectelor, monumentelor, vestigiilor, patrimoniului din localitate, regiune și țară.
Produsul şcolar recomandat în Curriculum reprezintă un rezultat proiectat și reali-zat de către elev, măsurat și apreciat de cadrul didactic, colegi și comunitatea educa-țională. Curriculumul conține liste de produse școlare pentru fiecare clasă, din cadrul
11
căreia profesorul va selecta un produs pentru realizare pe parcursul unui an de studii.Finalităţile educaţionale la disciplină sunt structurate pe ani de studiu/cicluri de
școlaritate, reprezentând o etapă de formare/dezvoltare a competențelor specifice și gradul de manifestare a acestora de către elev.
Curriculumul conține principii și concepte clar definite, păstrează libertatea și res-ponsabilitatea pedagogică a profesorului în organizarea procesului educațional la disci-plină pe parcursul anului școlar. În acest context profesorul are libertatea să regrupeze unitățile de învățare, unitățile de conținut, activitățile de evaluare și să aleagă una din-tre activitățile de învățare bazate pe proiect.
Curriculum ca proces presupune abordarea constructivistă, învățarea activă/in-teractivă, axate pe experiențele elevilor, crearea mediilor de învățare etc.
Curriculum ca proces include un ansamblu de activități interconexe orientate spre: cercetarea, proiectarea, implementarea, monitorizarea curriculumului, dar și comunica-rea curriculară.
Curriculumul ca proces și ca dezvoltare este o abordare operativă, conferă o dimen-siune procesuală mai accentuată a conceptului, determinând comutarea accentului de pe produs pe acțiunile care premerg, însoțesc și urmează procesele curriculare. Curri-culumul se bazează pe concluziile analizei documentelor curriculare precedente și se completează pe parcursul aplicării cu sugestii de îmbunătățire.
Curriculum ca produs. Curriculumul la Istoria românilor şi universală ediția 2019 reprezintă și un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmărește în cadrul educațional. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pentru învățământul gimnazial și liceal, curricula disciplinelor școlare, manuale și ghi-duri metodologice, crestomații, atlase, modele de teste de evaluare, mijloace multime-dia, proiecte didactice etc.
12
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
În trunchiul disciplinelor școlare pentru învățământul liceal disciplina școalară Is-toria românilor şi universală constituie disciplina de bază pentru profilul umanist și face parte din aria curriculară Educație socioumanistică. Pentru profilul real, în funcție de modelul de Plan-cadru de învățământ și de anul de studiu, disciplina școlară Istoria românilor şi universală poate avea statut de disciplină obligatorie sau la alegere.
Bugetul de timp săptămânal/anual al disciplinei este constituit în funcție de oferta educațională a modelul de Plan-cadru de învățământ: cu statut de disciplină școlară obligatore și studiată în cadrul extensiei curriculare la disciplină. Procesul educațional la disciplină va fi proiectat separat în conformitate cu numărul de ore săptămânal și anual pentru ambele poziții de studiere a disciplinei, reflectate în Tabelul nr. 3 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală profil umanist și pentru profilul real în Tabelul nr. 4 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală profil real.
Modelul Planului-cadru selectat de către institu-ţia de învăţământ
Statutul disci-plinei
Nr. ore săp-tămânal/
anual
Clasa
X-a XI-a XII-a
MODELUL I. Plan-cadru pentru învățământul liceal (profil umanist)
Disciplină obligatorie
săptămânal 3 ore 4 ore 4 ore
anual 102 ore 136 ore 132 ore
Extensie curriculară
săptămânal - 2 ore 2 ore
anual - 68 ore 66 ore
MODELUL II. Plan-cadru pentru învățământul liceal (pentru Liceul Teoretic cu profil real și profil umanist).
Disciplină obligatorie
săptămânal 3 ore 3 ore 3 ore
anual 102 ore 102 ore 99 ore
MODELUL II. Plan-cadru pentru învățământul liceal (pentru Liceul Teoretic cu profil umanist).
Disciplină obligatorie
săptămânal 4 ore 4 ore 4 ore
anual 136 ore 136 ore 132 ore
MODELUL III. Plan-cadru pentru învățământul liceal, profil umanist, Modulul In-struire academică de bază.
Disciplină la alegere
săptămânal 3 ore 3 ore 3 oreanual 102 ore 102 ore 99 ore
Extensie curriculară
săptămânal - 2 ore 2 oreanual - 68 ore 66 ore
MODELUL IV. Plan-cadru pentru învățământul liceal (general), profil umanist.
Disciplină obligatorie
săptămânal 3 ore 3 ore 3 ore
anual 102 ore 102 ore 99 ore
Tabelul nr. 3 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală, profil umanist.
13
Numărul de ore săptămânal/anual indicat pentru Modelul IV, profil umanist sunt valabile pentru proiectarea procesului educațional la disciplina Istoria românilor şi uni-versală pentru profilul artă și sport.
Modelul Planului-cadru selectat de către institu-
ţia de învăţământStatutul
disciplineiNr. ore
săptămânal/anual
Clasa
X-a XI-a XII-a
MODELUL I (Plan-cadru pentru învățământul lice-al, profil real).
Disciplină obligatorie
săptămânal 3 ore - -
anual 102 ore - -
Disciplină la alegere
săptămânal - 1 oră 1 oră
anual - 34 ore 33 ore
MODELUL II. Plan-cadru pentru învățământul liceal (pentru liceul teoretic cu profil real și umanist).
Disciplină obligatorie
săptămânal 2 ore 2 ore 2 ore
anual 68 ore 68 ore 66 ore
MODELUL II. Plan-cadru pentru învățământul liceal (pentru liceul teoretic cu profil real).
Disciplină la alegere
săptămânal 2 ore 2 ore 2 ore
anual 68 ore 68 ore 66 ore
MODELUL III. Plan-cadru pentru învățământul li-ceal, profil real, Modulul Instruire academică de bază.
Disciplină obligatorie
săptămânal 2 ore - -
anual 68 ore - -
Disciplină la alegere
săptămânal - 2 ore 2 ore
anual - 68 ore 66 ore
MODELUL IV. Plan-cadru pentru învățământul liceal (general), profil real.
Disciplină obligatorie
săptămânal 2 ore 2 ore 2 ore
anual 68 ore 68 ore 66 ore
Tabelul nr. 4 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală, profil real.
Adaptarea curriculumului la disciplină pentru diferit buget de timp anual se va rea-liza în conformitate cu Instrucțiunea metodologică privind implementarea noilor Plan-cadru dezvoltate în învățământul liceal.
Detalierea orientativă și modalitatea de structurare a activității de predare – în-vățare – evaluare la disciplină în raport cu conținuturile curriculare se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, aprobate anual prin ordinul ministrului.
Numărul de ore săptămânal/anual indicat pentru Modelul IV, profil umanist sunt va-labile pentru proiectarea procesului educațional la disciplină pentru profilul artă și sport.
La proiectarea extensiei curriculare la disciplina Istoria românilor şi universală ca-drul didactic va respecta numărul de ore inclus în Tabelul nr. 3 (poziția Extensie curri-culară), cu structurarea Sugestiilor de conținuturi curriculare pentru extensie, marcate pentru fiecare clasă de liceu ** – extensii curriculare sau elaborate.
14
III. Competenţe specifice disciplinei istoria românilor
şi universală
1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situații de învățare și de viață, respectând cultura comunicării.
2. Amplasarea în timp și spațiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, demon-strând înțelegerea continuității și schimbării în istorie.
3. Analiza critică a informației din diferite surse, pornind de la cultura istorică, ma-nifestând poziția cetățeanului activ și responsabil.
4. Determinarea relației de cauzalitate în istorie, dând dovadă de gândire logică și spirit critic.
5. Valorificarea trecutului istoric și a patrimoniului cultural, manifestând respect față de țară și de neam.
15
3.1.
Mat
rice
a de
zvol
tări
i com
pete
nţel
or
la is
tori
a ro
mân
ilor
şi u
nive
rsal
ăCo
mpe
tenţ
a sp
ecifi
căU
nită
ţi de
com
pete
nţă
clas
a a
X-a
clas
a a
XI-a
clas
a a
XII-a
1. U
tiliza
rea
lim-
baju
lui i
stor
ic în
di
vers
e sit
uații
de
învă
țare
și d
e vi
ață,
re
spec
tând
cul
tura
co
mun
icăr
ii.
1.1.
Sel
ecta
rea
term
inol
ogie
i ist
o-ric
e sp
ecifi
ce a
ntich
ității
și e
vulu
i m
ediu
pen
tru
a de
scrie
asp
ecte
le
evol
uție
i soc
ial –
eco
nom
ice,
pol
i-tic
e și
cultu
rale
.
1.1.
Sel
ecta
rea
term
inol
ogie
i ist
oric
e sp
ecifi
ce e
poci
i mod
erne
pen
tru
a de
scrie
asp
ecte
le e
volu
ției s
ocia
l-eco
-no
mic
e, p
oliti
ce și
cul
tura
le.
1.1.
Exp
licar
ea te
rmen
ilor i
stor
ici,
spec
i-fic
i epo
cii c
onte
mpo
rane
.
1.2.
For
mul
area
enu
nțur
ilor c
u ca
ract
er is
toric
, util
izând
noț
iuni
le
spec
ifice
per
ioad
elor
anti
că și
m
edie
vală
.
1.2.
For
mul
area
enu
nțur
ilor c
u ca
rac-
ter i
stor
ic, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
spec
ifi-
ce e
poci
i mod
erne
.
1.2.
Înca
drar
ea te
rmen
ilorr
spec
ifici
is
torie
i con
tem
pora
ne în
con
text
e ca
re
impl
ică
expl
icaț
ii, in
terp
retă
ri și
atitu
dini
.
1.3.
Pre
zent
area
com
unică
rilor
ora
le
și sc
rise,
util
izând
term
eni ș
i con
cept
e ist
orice
spec
ifice
per
ioad
ei st
udiat
e.
1.3.
For
mul
area
jude
cățil
or d
e va
loar
e și
susț
iner
ea p
ropr
iei o
pini
i, ap
licân
d te
rmin
olog
ia sp
ecifi
că e
pocii
mod
erne
.
1.3.
Apr
ecie
rea
impa
ctul
ui u
tiliză
rii c
o-re
cte
a lim
baju
lui i
stor
ic în
com
unic
are
și re
lațio
nare
efic
ient
ă.
2. A
mpl
asar
ea în
tim
p și
spaț
iu a
ev
enim
ente
lor,
proc
esel
or, f
eno-
men
elor
, dem
on-
strâ
nd în
țele
gere
a co
ntinu
ității
și
schi
mbă
rii în
isto
-rie
.
2.1.
Des
crie
rea
schi
mbă
rilor
ce
au
avut
loc
în sp
ațiu
l ist
oric
stud
iat.
2.1.
Iden
tifica
rea
schi
mbă
rilor
teri-
toria
le în
baz
a a
două
sau
mai
mul
te
hărț
i.
2.1.
Det
erm
inar
ea sc
him
băril
or te
ritor
i-al
e în
baz
a a
două
sau
mai
mul
te h
ărți.
2.2.
Ana
liza
schi
mbă
rilor
terit
ori-
ale
care
s-au
pro
dus î
n pe
rioad
a st
udia
tă.
2.2.
Arg
umen
tare
a sc
him
băril
or su
r-ve
nite
pe
parc
ursu
l ist
orie
i mod
erne
cu
aju
toru
l hăr
ților
și re
pere
lor c
ro-
nolo
gice
.
2.2.
Ana
liza
schi
mbă
rilor
surv
enite
în
spaț
ii și
timp.
2.3.
Con
cept
ualiz
area
con
tinui
tății
pr
oces
elor
car
e au
avu
t loc
în E
po-
ca A
ntică
și m
edie
vală
, util
izând
su
rsel
e ca
rtog
rafic
e și
cron
olog
ice.
2.3.
Ela
bora
rea
conc
luzii
lor,
în b
aza
info
rmaț
iilor
ofe
rite
de h
artă
, priv
ind
cons
ecin
țele
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or/f
enom
enel
or.
2.3.
Rea
lizar
ea p
roie
ctel
or d
e ce
rcet
are
a sc
him
băril
or în
tim
p și
spaț
iu p
rin u
tili-
zare
a TI
C.
16
3. A
naliz
a cr
itică
a
info
rmaț
iei d
in
dife
rite
surs
e, p
or-
nind
de
la c
ultu
ra
isto
rică,
man
ifes-
tând
poz
iția
cetă
-țe
anul
ui a
ctiv
și re
spon
sabi
l.
3.1.
Sta
bilir
ea ti
pulu
i sur
sei î
n ba
za c
riter
iilor
pre
stab
ilite
.3.
1. D
istin
gere
a fa
ptul
ui d
e op
inie
din
in
form
ația
ofe
rită
de su
rse.
3.1.
Sta
bilir
ea ti
pulu
i de
info
rmaț
ie su
-bi
ectiv
ă/ob
iecti
vă o
ferit
ă de
surs
a de
do
cum
enta
re.
3.2.
Sis
tem
atiza
rea
info
rmaț
iilor
di
n di
ferit
e tip
uri d
e su
rse
pe d
o-m
enii
(eco
nom
ic, s
ocia
l, po
litic,
cu
ltura
l).
3.2.
Sel
ecta
rea
şi c
omen
tare
a in
for-
maț
iilor
din
surs
e pe
ntru
a su
sțin
e/co
mba
te p
unct
e de
ved
ere
cu re
ferir
e la
isto
ria m
oder
nă.
3.2.
Com
para
rea
argu
men
telo
r din
di-
ferit
e su
rse
pent
ru fo
rmul
area
uno
r ju-
decă
ți pr
oprii
priv
ind
evol
uția
soci
etăț
ii co
ntem
pora
ne.
3.3.
For
mul
area
opi
niilo
r pro
prii
refe
ritoa
re la
fapt
e/ev
enim
ente
/pr
oces
e/fe
nom
ene
din
isto
rie în
ba
za su
rsel
or is
toric
e.
3.3.
Eva
luar
ea d
iferit
or a
bord
ări,
punc
te d
e ve
dere
, int
erpr
etăr
i refl
ec-
tate
în d
iver
se su
rse
isto
rice.
3.3.
Cer
ceta
rea
info
rmaț
iei d
in d
iferit
e su
rse
în v
eder
ea st
abili
rii c
redi
bilit
ății
și a
valid
ității
opi
niilo
r.
4. D
eter
min
area
re
lație
i de
cauz
ali-
tate
în is
torie
dân
d do
vadă
de
gând
ire
logi
că și
spiri
t cri-
tic.
4.1.
Iden
tifica
rea
even
imen
telo
r/pr
oces
elor
isto
rice
aflat
e în
rela
ție
de c
auza
litat
e.
4.1.
Iden
tifica
rea
rela
țiilo
r de
cauz
ali-
tate
din
info
rmaț
iile
ofer
ite d
e su
rsel
e in
vesti
gate
.
4.1.
Evi
denţ
iere
a re
lații
lor d
e ca
uzal
itate
di
n in
form
ațiil
e of
erite
de
surs
ele
inve
s-tig
ate.
4.2.
Arg
umen
tare
a re
lații
lor d
e ca
uzal
itate
/inte
rdep
ende
nță/
cau-
ză-e
fect
stab
ilite
într
e ev
enim
en-
tele
/pro
cese
le is
toric
e di
n Ep
oca
Antic
ă și
med
ieva
lă.
4.2.
Înca
drar
ea re
lație
i de
cauz
alita
te
în e
xplic
area
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or/f
enom
enel
or is
toric
e.
4.2.
Exp
uner
ea a
rgum
enta
tă a
opi
niei
pr
ivin
d ca
uzel
e și
cons
ecin
țele
falsi
ficăr
ii ad
evăr
ului
isto
ric în
div
erse
surs
e.
4.3.
Dem
onst
rare
a re
lație
i cau
-ză
-efe
ct d
in p
ersp
ectiv
a ca
uzel
or
imed
iate
/înd
epăr
tate
– e
fect
elor
im
edia
te/î
ndep
ărta
te.
4.3.
For
mar
ea o
pini
ilor r
elev
ante
de
spre
impa
ctul
eve
nim
ente
lor/
pro-
cese
lor/
feno
men
elor
isto
rice
asup
ra
soci
etăț
ii, p
rin p
rism
a m
ultip
ersp
ecti-
vită
ții și
div
ersit
ății
cultu
rale
.
4.3
. Tra
nsfe
rare
a ab
ilită
ților
de
oper
are
cu re
lații
le d
e ca
uză-
efec
t în
perc
eper
ea
adec
vată
a si
tuaț
iilor
din
via
ța re
ală.
17
5. V
alor
ifica
rea
trec
utul
ui is
toric
și
a pa
trim
oniu
lui c
ul-
tura
l, m
anife
stân
d re
spec
t faț
ă de
ța
ră și
de
neam
.
5.1.
Des
crie
rea
obie
ctive
lor t
u-ris
tice
ce fo
rmea
ză p
atrim
oniu
l na
ționa
l.
5.1.
Iden
tifica
rea
idei
lor ș
i apr
ecie
rea
valo
rilor
gen
eral
-um
ane
conț
inut
e în
ope
re li
tera
re, a
rtisti
ce, i
stor
ice
și fil
osofi
ce.
5.1
. Ide
ntific
area
con
seci
nțel
or in
ter-
acțiu
nii c
ultu
rale
, pol
itice
, eco
nom
ice
și so
cial
e as
upra
evo
luție
i com
unită
ții
uman
e.
5.2.
Exp
lora
rea
opor
tuni
tățil
or
soci
ale
și ec
onom
ice
în a
ctivi
tățil
e de
val
orifi
care
a tr
ecut
ului
isto
ric
și a
patr
imon
iulu
i cul
tura
l.
5.2.
Arg
umen
tare
a co
ntrib
uție
i per
-so
nalit
ățilo
r în
crea
rea/
păst
rare
a/pr
omov
area
val
orilo
r naț
iona
le și
a
patr
imon
iulu
i cul
tura
l.
5.2.
Apr
ecie
rea
impa
ctul
ui re
gim
urilo
r po
litice
din
isto
ria c
onte
mpo
rană
asu
pra
men
talit
ățilo
r col
ectiv
e.
5.3
. Apr
ecie
rea
rolu
lui i
stor
ic a
l m
arilo
r per
sona
lităț
i ale
nea
mul
ui
în e
dific
area
val
orilo
r naț
iona
le.
5.3.
Pla
nific
area
şi g
estio
nare
a pr
o-ie
ctel
or c
u re
ferir
e la
păs
trar
ea/p
ro-
mov
area
val
orilo
r și a
pat
rimon
iulu
i lo
cal/n
ațio
nal.
5.3
Prom
ovar
ea id
eilo
r des
pre
unita
te
prin
div
ersit
ate
în c
adru
l com
unită
ții.
Tabe
l nr.
1 M
atric
ea d
ezvo
ltării
com
pete
nțel
or la
disc
iplin
a Is
toria
rom
ânilo
r şi u
nive
rsal
ă, c
iclu
l lic
eal
18
IV. U
nită
ţi d
e în
văţa
reCL
ASA
A X
-A, P
ROFI
L U
MA
NIS
TEP
OCA
AN
TICĂ
ŞI M
EDIE
VALĂ
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ă U
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
de în
văţa
re ş
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Sel
ecta
rea
term
ino-
logi
ei is
toric
e sp
ecifi
ce
antic
hită
ții și
evu
lui m
ediu
pe
ntru
a d
escr
ie a
spec
tele
ev
oluț
iei s
ocia
l-eco
nom
i-ce
, pol
itice
și c
ultu
rale
. 1.
2. F
orm
ular
ea e
nunț
urilo
r cu
cara
cter
isto
ric, u
tilizâ
nd
noțiu
nile
spec
ifice
per
ioa-
delo
r anti
că și
med
ieva
lă.
1.3.
Pre
zent
area
com
unică
-ril
or o
rale
și sc
rise,
util
izând
te
rmen
i și c
once
pte
istor
ice
spec
ifice
per
ioad
ei st
udia
te.
EPO
CA A
NTI
CĂCI
VILI
ZAŢI
ILE
ANTI
CHIT
ĂŢII
–In
do-e
urop
eniza
rea.
Pop
oare
și li
mbi
indo
-eur
open
e.
Form
area
pop
oare
lor a
ntice
în A
sia și
Eur
opa*
–Ci
viliz
ațiil
e O
rient
ului
Anti
c* –Ci
viliz
ația
Ele
nă.*
Col
oniza
rea
grea
că –Ci
viliz
ația
Rom
ană
–Ci
viliz
ațiil
e st
răve
chi î
n sp
ațiu
l rom
ânes
c și
form
area
trac
o-ge
to-d
acilo
r* –G
eto-
daci
i și l
umea
gre
acă
FORM
E DE
ORG
ANIZ
ARE
POLI
TICO
-STA
TALĂ
ÎN A
NTI
CHIT
ATE
–M
odel
e de
org
aniza
re p
oliti
că în
lum
ea a
ntică
: de
la o
rașe
–
stat
e la
impe
rii*
–M
odel
e de
org
aniza
re p
oliti
că în
Gre
cia
antic
ă –Im
periu
l lui
Ale
xand
ru M
aced
on. E
leni
smul
–Fo
rme
de o
rgan
izare
pol
itico
-sta
tală
în R
oma
antic
ă –M
arile
impe
rii și
impa
ctul
lor a
supr
a ci
viliz
ație
i anti
ce*
–Ap
ariți
a st
atul
ui la
get
o-da
ci *
–Da
cia
pe ti
mpu
l lui
Bur
ebis
ta –Fă
râm
ițare
a st
atul
ui d
ac și
refa
cere
a un
ității
lui p
e tim
pul
lui D
eceb
al –Da
cia
și Im
periu
Rom
an: r
ăzbo
aiel
e da
co-r
oman
e; ro
man
i-za
rea
geto
-dac
ilor
• Id
entifi
care
a și
expl
icar
ea te
rmen
ilor n
oi în
tim
pul l
ucru
lui c
u te
xtul
isto
ric;
• Ca
ract
eriza
re a
eve
nim
ente
lor i
stor
ice
din
spaț
iul u
nive
rsal
, naț
iona
l și l
ocal
, util
izând
lim
baju
l ist
oric
;•
Expl
icar
ea se
nsul
ui u
nor t
erm
eni d
in te
xt;
• Al
cătu
irea
enun
țuril
or c
u ca
ract
er is
toric
, te
xtel
or, e
seur
ilor f
olos
ind
term
eni s
peci
fici
epoc
ii an
tice/
med
ieva
le;
• Al
cătu
irea
unui
ese
u pe
baz
a un
ui p
lan
de
idei
;•
Elab
orar
ea u
nor c
omun
icăr
i scr
ise d
espr
e un
ev
enim
ent/
proc
es/f
enom
en is
toric
stud
iat
apro
fund
at.
2.1.
Des
crie
rea
schi
mbă
ri-lo
r ce
au a
vut l
oc în
spaț
iul
isto
ric st
udia
t.2.
2. A
naliz
a sc
him
băril
or
terit
oria
le c
are
s-au
pro
-du
s în
perio
ada
stud
iată
.2.
3. C
once
ptua
lizar
ea
conti
nuită
ții p
roce
selo
r ca
re a
u av
ut lo
c în
Epo
ca
Antic
ă și
med
ieva
lă, u
tili-
zând
surs
ele
cart
ogra
fice
și cr
onol
ogic
e.
• Da
tare
a lim
itelo
r cro
nolo
gice
ale
unu
i pro
-ce
s/ep
ocă
isto
rică;
• Lo
caliz
area
pe
hart
a is
toric
ă a
even
imen
telo
r is
toric
e și
real
izare
a le
gend
ei e
i; •
Desc
riere
a ev
enim
ente
lor i
stor
ice
utiliz
ând
info
rmaț
iile
conț
inut
e în
hăr
ți;•
Alcă
tuire
a ax
elor
cro
nolo
gice
ale
eve
nim
en-
telo
r ist
oric
e di
n sp
ațiu
l uni
vers
al, n
ațio
nal
și lo
cal;
• An
aliza
hăr
ților
isto
rice;
19
ECO
NO
MIE
ŞI S
OCI
ETAT
E ÎN
LU
MEA
AN
TICĂ
–Vi
ața
econ
omic
ă în
lum
ea a
ntică
. For
me
de p
ropr
ieta
te.
Econ
omia
get
o-da
cilo
r* –St
ruct
uri s
ocia
le în
stat
ele
lum
ii an
tice.
* O
rgan
izare
a so
cia-
lă la
get
o-da
ci –M
odul
de
viaț
ă în
soci
etat
ea a
ntică
orie
ntal
ă, g
reac
ă și
ro-
man
ă.*
Mod
ul d
e vi
ață
la g
eto-
daci
* –Tr
aco-
geto
-dac
ii în
vizi
unea
aut
orilo
r anti
ci
CULT
URA
PO
POAR
ELO
R AN
TICE
–Cu
ltura
anti
că –
scris
ul, l
itera
tura
, filo
sofia
, știi
nța
* –Cu
ltura
anti
că –
art
a, re
ligie
, mito
logi
e *
–Cu
ltura
și re
ligia
get
o-da
cilo
r –Ap
ariți
a și
răsp
ândi
rea
creș
tinism
ului
.* C
rești
nare
a da
co-
rom
anilo
r *
MAR
ILE
MIG
RAŢI
UN
I ŞI D
ECLI
NU
L LU
MII
ANTI
CE –Cr
iza so
ciet
ății
antic
e și
form
ele
ei d
e m
anife
star
e.
–M
arile
mig
rațiu
ni și
dec
linul
lum
ii an
tice.
Căd
erea
Impe
riu-
lui R
oman
de
Apus
. –Co
ntrib
uția
civ
iliza
ției a
ntice
la fă
urire
a te
zaur
ului
civ
iliza
ți-ei
uni
vers
ale
*
Epoc
a M
edie
vală
FORM
AREA
PO
POAR
ELO
R ŞI
STA
TELO
R M
EDIE
VALE
–G
enez
a so
ciet
ății
med
ieva
le. C
onsti
tuire
a no
ilor p
opoa
re în
Eu
ropa
* –Et
noge
neza
rom
ânea
scă
–M
igra
torii
din
Epo
ca M
edie
vală
tim
purie
și im
pact
ul lo
r as
upra
rom
ânilo
r * –Fo
rmar
ea și
par
ticul
arită
țile
stat
elor
med
ieva
le în
Eur
opa
(sec
. V-X
I)*
• Pl
asar
ea p
e ha
rta
de c
ontu
r a sp
ațiu
lui d
e fo
rmar
e a
civi
lizaț
iilor
anti
ce, s
tate
lor m
edi-
eval
e et
c.;
• Co
mpa
rare
a hă
rțilo
r ist
oric
e cu
scop
ul d
eter
-m
inăr
ii sc
him
băril
or te
ritor
iale
surv
enite
în
antic
hita
te și
evu
l med
iu;
• Re
aliza
rea
pe h
artă
a u
nui c
ontu
r al z
onei
un
de s-
au a
șeza
t trib
urile
mig
rato
are;
• St
abili
rea,
pe
baza
ana
lizei
și c
ompa
rație
i, el
emen
telo
r com
une
și de
oseb
ite a
le e
veni
-m
ente
lor i
stor
ice
care
au
avut
loc
în a
cela
și tim
p, d
ar în
spaț
ii di
ferit
e.
3.1.
Sta
bilir
ea ti
pulu
i sur
-se
i în
baza
crit
eriil
or p
re-
stab
ilite
.3.
2. S
iste
mati
zare
a in
form
ațiil
or d
in d
iferit
e tip
uri d
e su
rse
pe d
omen
ii (e
cono
mic
, soc
ial,
politi
c,
cultu
ral).
3.3.
For
mul
area
opi
niilo
r pr
oprii
refe
ritoa
re la
fap-
te/e
veni
men
te/p
roce
se/
feno
men
e di
n is
torie
în
baza
surs
elor
isto
rice.
• Co
nstr
uire
a fr
izelo
r cro
nolo
gice
;•
Elab
orar
ea ta
belu
lui c
rono
logi
c cu
priv
ire la
pr
incip
alel
e ev
enim
ente
ale
unu
i pro
ces (
unei
ep
oci);
• Re
aliza
rea
unei
inve
stiga
ții a
supr
a un
or fa
p-te
/pro
cese
isto
rice,
din
per
spec
tive
mul
tiple
se
lect
ate
pe c
riter
ii cr
onol
ogic
e și
spaț
iale
;•
Real
izare
a de
sche
me,
pre
zent
ări,
grafi
ce,
tabe
le, p
entr
u sis
tem
atiza
rea
cuno
știnț
elor
, uti
lizân
d TI
C;•
Sele
ctar
ea in
form
ațiil
or d
espr
e ev
enim
en-
tele
/pro
cese
/fen
omen
e is
toric
e di
n di
vers
e su
rse;
•
Iden
tifica
rea
în te
xt a
par
ticul
arită
ților
uno
r ev
enim
ente
/pro
cese
/fen
omen
e di
n ep
ocile
m
edie
vală
și a
ntică
;•
Iden
tifica
rea
idei
lor ș
i val
orilo
r um
ane
într
-o
oper
ă lit
erar
ă, a
rtisti
că, i
stor
ică;
• De
term
inar
eare
a ro
lulu
i per
sona
lităț
ilor
isto
rice
în b
aza
anal
izei d
iferit
or su
rse;
20
–Fă
râm
ițare
a fe
udal
ă. C
entr
aliza
rea
stat
elor
în E
urop
a –Im
periu
l Rom
an d
e Ră
sărit
(sec
. IV-
VII).
Impe
riul B
izanti
n în
se
cole
le V
II -X
V* –M
onar
hiile
abs
oluti
ste
și ca
ract
eris
ticile
lor
–O
bște
a să
teas
că la
rom
âni –
fact
or d
e co
ntinu
itate
și u
nita
-te
rom
ânea
scă
–Fo
rmaț
iuni
pre
stat
ale
rom
âneș
ti în
Tra
nsilv
ania
, la
Sud
și Es
t de
Carp
ați*
–Pr
emise
le c
onsti
tuiri
i sta
telo
r med
ieva
le. F
orm
area
stat
ului
în
Tra
nsilv
ania
–Co
nstit
uire
a Ţă
rii R
omân
ești
–Co
nstit
uire
a Ţă
rii M
oldo
vei
–Si
mili
tudi
ni și
sinc
roni
sme
în p
roce
sul d
e fo
rmar
e a
stat
elor
m
edie
vale
rom
âneș
ti *
ECO
NO
MIE
, SO
CIET
ATE
ŞI O
RGAN
IZAR
E PO
LITI
CĂ ÎN
EVU
L M
EDIU
–Vi
ața
econ
omic
ă în
soci
etat
ea m
edie
vală
. Apa
riția
și d
ez-
volta
rea
oraș
elor
med
ieva
le –Ec
onom
ia Ţ
ărilo
r Rom
âne
(sfâ
rșitu
l sec
. XIV
– m
ijloc
ul se
c.
XVII)
* –Vi
ața
soci
ală
în E
poca
Med
ieva
lă. I
erar
hia
feud
ală
–St
ruct
uri ș
i rel
ații
soci
ale
în Ţ
ările
Rom
âne
(sfâ
rșitu
l sec
. XIV
–
mijl
ocul
sec.
XVI
I)* –In
stitu
țiile
în st
atul
med
ieva
l occ
iden
tal *
–Ro
lul b
iseric
ii cr
eștin
e în
Epo
ca M
edie
vală
și re
lații
le e
i cu
pute
rea
politi
că *
–O
rgan
izare
a po
litică
inte
rnă
a Ţă
rilor
Rom
âne
în se
c. X
IV
mij.
sec.
XVI
I –Ex
pans
iune
a ar
abă.
* Cr
ucia
dele
med
ieva
le
• An
aliza
criti
că a
info
rmaț
iilor
din
dife
rite
surs
e is
toric
e;•
Exer
ciții
de
siste
mati
zare
a in
form
ațiil
or d
in
dife
rite
surs
e pe
dom
enii
(eco
nom
ic, s
ocia
l, po
litic)
;•
Anal
iza d
upă
acel
ași a
lgor
itm a
eve
nim
ente
-lo
r și p
roce
selo
r ist
oric
e as
emăn
ătoa
re;
• Ar
gum
enta
rea
supo
zițiil
or, i
deilo
r îna
inta
te;
• St
udiu
com
para
tiv a
l eve
nim
ente
lor/
proc
e-se
lor/
feno
men
elor
;•
Reda
ctar
ea u
nui e
seu
desp
re a
ctivi
tate
a pe
rson
alită
ților
isto
rice
în b
aza
surs
elor
;•
Elab
orar
ea u
nor e
seur
i tem
atice
arg
umen
-ta
tive
refe
ritoa
re la
un
fapt
isto
ric, u
tilizâ
nd
info
rmaț
ii di
n di
ferit
e su
rse;
• Ex
prim
area
arg
umen
tată
a u
nor o
pini
i, pu
nc-
te d
e ve
dere
, con
ving
eri r
efer
itoar
e la
un
even
imen
t/pr
oces
/fen
omen
isto
ric;
• El
abor
area
uno
r pro
iect
e tr
ansd
iscip
linar
e cu
pr
ivire
la u
n ev
enim
ent/
proc
es/f
enom
en sa
u pe
rson
alita
te is
toric
ă, fo
losin
d di
vers
e su
rse.
21
4.1.
Iden
tifica
rea
even
imen
telo
r/pr
oces
elor
is
toric
e afl
ate
în re
lație
de
cauz
alita
te.
4.2.
Arg
umen
tare
a re
la-
țiilo
r de
cauz
alita
te/in
ter-
depe
nden
ță/c
auză
-efe
ct
stab
ilite
într
e ev
enim
en-
tele
/pro
cese
le is
toric
e di
n Ep
oca
Antic
ă și
Med
ieva
lă.
4.3.
Dem
onst
rare
a re
lație
i ca
uză-
efec
t din
per
spec
-tiv
a ca
uzel
or im
edia
te/
înde
părt
ate
– ef
ecte
lor
imed
iate
/înd
epăr
tate
.
EVO
LUŢI
A ST
ATEL
OR
MED
IEVA
LE R
OM
ÂNEŞ
TI –Co
nsol
idar
ea p
oziți
ei M
oldo
vei ș
i Ţăr
ii Ro
mân
ești
în ti
mpu
l do
mni
ei lu
i Mirc
ea c
el B
ătrâ
n și
Alex
andr
u ce
l Bun
–Ţă
rile
Rom
âne
în lu
pta
antio
tom
ană
de la
mijl
ocul
seco
lulu
i al
XV-
lea.
Ianc
u de
Hun
edoa
ra și
Vla
d Ţe
peș
–Ep
oca
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e –Si
tuaț
ia p
oliti
că a
Ţăr
ii Ro
mân
ești
și al
e M
oldo
vei î
n pr
ima
jum
ătat
e a
seco
lulu
i al X
VI-le
a –Re
gim
ul d
e su
zera
nita
te o
tom
ană
și fo
rmel
e lu
i de
man
ifest
are
–Ră
zboi
ul a
ntiot
oman
de
sub
cond
ucer
ea lu
i Mih
ai V
iteaz
ul
–U
nire
a po
litică
a Ţ
ărilo
r Rom
âne
–Si
tuaț
ia p
oliti
că a
Ţăr
ilor R
omân
e în
prim
ele
dece
nii a
le
seco
lulu
i al X
VII-l
ea
CULT
URA
ŞI R
ELIG
IA ÎN
EVU
L M
EDIU
–Cu
ltura
și re
ligia
în E
vul M
ediu
: lite
ratu
ra, a
rtel
e, în
văță
-m
ântu
l, ști
ința
, filo
sofia
* –Cu
ltura
și sp
iritu
alita
tea
rom
ânea
scă
în e
vul m
ediu
* –M
onum
ente
de
arhi
tect
ură
laic
ă și
ecle
ziasti
că m
edie
vală
ro
mân
easc
ă* –U
nita
tea
cultu
rală
a ro
mân
ilor î
n co
ntex
tul c
ivili
zație
i occ
i-de
ntal
e și
orie
ntal
e*
CIVI
LIZA
ŢIA
EURO
PEI Î
N P
ERIO
ADA
TREC
ERII
DE
LA M
EDIE
-VA
L LA
MO
DER
N –Ap
ariți
a sp
iritu
lui ș
i ele
men
tulu
i mod
ern
în E
urop
a O
cci-
dent
ală
–M
arile
des
cope
riri g
eogr
afice
–Re
nașt
erea
și U
man
ismul
–M
anife
stăr
i ale
um
anism
ului
în sp
ațiu
l rom
ânes
c –Că
rtur
arii
mol
dove
ni –
căl
ăuze
spiri
tual
e al
e ne
amul
ui ro
-m
ânes
c (G
.Ure
che,
M. C
ostin
, I. N
ecul
ce, N
. Mile
scu-
Spăt
a-ru
, D. C
ante
mir)
• Id
entifi
care
a ca
uzel
or și
con
seci
nțel
or e
veni
-m
ente
lor d
in is
toria
anti
că și
med
ieva
lă;
• Id
entifi
care
a re
lații
lor d
e ca
uzal
itate
în e
vo-
luția
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or is
toric
e;•
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a re
lații
lor d
e ca
u-za
litat
e/in
terd
epen
denț
ă/ca
uză-
efec
t sta
bili-
te în
tre
even
imen
tele
/pro
cese
le/f
enom
ene-
le is
toric
e di
n Ep
oca
Antic
ă și
med
ieva
lă;
• St
abili
rea
cauz
elor
înde
părt
ate
și im
edia
te
ale
unui
eve
nim
ent/
proc
es/f
enom
en is
toric
;•
Dete
rmin
area
efe
ctel
or im
edia
te și
înde
păr-
tate
ale
unu
i eve
nim
ent/
proc
es/f
enom
en
isto
ric;
• Ex
erci
ții d
e de
mon
stra
re a
rela
ției c
auză
-ef
ect d
in p
ersp
ectiv
a ca
uzel
or im
edia
te/î
n-de
părt
ate
– ef
ecte
lor i
med
iate
/înd
epăr
tate
.
5.1.
Des
crie
rea
obie
ctive
-lo
r tur
istic
e ce
form
ează
pa
trim
oniu
l naț
iona
l.5.
2. E
xplo
rare
a op
ortu
nită
ților
soci
ale
și ec
onom
ice
în a
ctivi
tățil
e de
val
orifi
care
a tr
ecut
ului
is
toric
și a
pat
rimon
iulu
i cu
ltura
l.5.
3. A
prec
iere
a ro
lulu
i is
toric
al m
arilo
r per
sona
-lit
ăți a
le n
eam
ului
în e
difi-
care
a va
loril
or n
ațio
nale
.
• Id
entifi
care
a și
desc
riere
a pr
inci
pale
lor
obie
ctive
turis
tice
ce fo
rmea
ză p
atrim
oniu
l na
ționa
l.•
Efec
tuar
ea u
nei i
nves
tigaț
ii și
real
izare
a un
ui
plan
de
acțiu
ni d
e lu
ngă
dura
tă în
ved
erea
de
schi
derii
une
i afa
ceri
în d
omen
iu;
• Ar
gum
enta
rea
prin
exe
mpl
e co
ncre
te a
rolu
-lu
i per
sona
lităț
ilor î
n is
torie
;•
Apre
cier
ea c
ontr
ibuț
iei p
erso
nalit
ățilo
r ist
o-ric
e la
păs
trar
ea in
tegr
ității
terit
oria
le/in
de-
pend
ențe
i sta
tulu
i;•
Exer
ciții
de
auto
apre
cier
e în
cad
rul u
nor
activ
ități
de g
rup;
lucr
u in
divi
dual
etc
.
22
–Re
form
a și
Cont
rare
form
a –Ră
zboi
ul d
e 30
de
ani
Exte
nsie
cur
ricul
ară:
EP
OCA
AN
TICĂ
–Te
orii
cu p
rivire
la a
ntro
poge
neză
** –Te
orii
isto
rice
cu re
ferir
e la
con
stitu
irea
civi
lizaț
iilor
anti
-ce
** –Fo
rme
de g
uver
nare
în lu
mea
anti
că: ti
rani
a, o
ligar
hia,
plu
-to
craț
ia, d
emoc
rația
. Des
potis
mul
orie
ntal
**
–In
fluen
țe e
leni
stice
în lu
mea
bar
bară
** –Ci
viliz
ația
trac
o-ge
to-d
acic
ă –
part
e co
mpo
nent
ă a
civi
liza-
ției e
urop
ene
** –Im
periu
l Rom
an și
terit
oriil
e ex
trap
rovi
ncia
le *
* –Ce
tate
a ge
to-d
acic
ă de
la B
utuc
eni –
Orh
ei *
* –Pr
inci
pale
le c
ăi c
omer
cial
e di
n lu
mea
anti
că. *
* –Re
form
ele
agra
re a
le fr
ațilo
r Gra
cchu
s **
–M
arile
sist
eme
relig
ioas
e or
ient
ale:
relig
ia e
gipt
eană
, mes
o-po
tam
iană
, hin
duism
ul, b
udhi
smul
, dao
ismul
, con
fuci
anis
-m
ul *
* –Cr
eștin
ismul
– te
mel
ia sp
iritu
ală
a cu
lturii
eur
open
e **
–Vo
cația
uni
vers
ală
a cr
eștin
ismul
ui *
*
EPO
CA M
EDIE
VALĂ
–Ex
pans
iune
a eu
rope
ană.
For
mar
ea im
perii
lor c
olon
iale
**
–Te
orii
cu p
rivire
la e
tnog
enez
a ro
mân
easc
ă **
–Ră
zboa
iele
și c
arac
teru
l lor
în e
vul m
ediu
. Răz
boiu
l de
100
de a
ni *
* –Că
lăto
ri st
răin
i des
pre
civi
lizaț
ia d
in sp
ațiu
l rom
ânes
c în
ev
ul m
ediu
**
23
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
–M
ărtu
rii și
doc
umen
te p
rivin
d is
toria
satu
lui/o
rașu
lui;
–M
onum
ente
de
arhi
tect
ură
antic
ă și
med
ieva
lă d
in lo
calit
a-te
/rai
on/r
egiu
ne;
–„G
hid
pent
ru o
zi”
– ex
curs
ii/vi
zite
la m
uzeu
în c
are
elev
ii își
vo
r îns
uși
–Ro
lul d
e gh
id, p
reze
ntân
d un
mon
umen
t ist
oric
, exp
onat
e de
muz
eu e
tc.;
–Re
aliza
rea
de in
vesti
gații
în re
zulta
tul u
nor v
izite
tem
atice
la
dife
rite
obie
ctive
de
inte
res p
entr
u în
țele
gere
a di
vers
i-tă
ții so
cioc
ultu
rale
la n
ivel
loca
l, re
gion
al (l
ăcaș
e de
cul
t, m
uzee
etc
.); –Re
aliza
rea
spec
taco
lelo
r cu
tem
atică
isto
rică,
etn
ogra
fică
etc.;
–El
abor
area
pro
iect
elor
de
salv
gard
are
a pa
trim
oniu
lui c
ultu
ral.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
:•
Bucl
et in
form
ativ;
•
Jurn
al, p
agin
ă de
ziar
;•
Albu
m/C
olaj
isto
rico-
geog
rafic
;•
Post
ere/
afișe
;•
Mac
hete
;•
Prez
enta
re P
ower
Poi
nt, P
rezz
i etc
.;•
Text
e, sc
enar
ii;•
Expo
ziții
tem
atice
;•
Vide
o-bl
ogur
i etc
.
Noţ
iuni
: Epo
ca A
ntică
: ana
rhie
mili
tară
, civ
ilizaț
ie, c
olon
izare
, cre
știni
sm, e
leni
sm, e
tnog
enez
ă, g
eto-
daci,
impe
riu, i
ndo-
euro
peni
zare
, mon
otei
sm,
oraș
-sta
t, O
rient
anti
c, p
olis,
pol
iteism
, prin
cipat
, pro
vinc
ie ro
man
ă, re
gat,
relig
ie, r
epub
lică,
rom
aniza
re, s
clavi
e, se
nat,
stat
, tra
ci, tr
ium
vira
t.Ep
oca
Med
ieva
lă: „
desc
ălec
at”,
calv
inism
, cap
itula
ții, c
atol
icism
, cen
tral
izare
, cle
r, co
nfes
iune
, cro
nică
, cru
ciad
ă, d
inas
tie, d
omen
iu fe
udal
, dom
-ni
e, d
regă
torie
, ere
zie, e
v m
ediu
, făr
âmița
re fe
udal
ă, fe
ud, f
euda
lism
, for
maț
iuni
pre
stat
ale,
inch
iziție
, isla
m, l
uter
anism
, man
ufac
tură
, Mar
ea
mig
rație
, mon
arhi
a st
ărilo
r, m
onar
hie
abso
lută
, mon
arhi
e va
salic
ă, n
obili
me,
obș
te să
teas
că, o
rtod
oxie
, par
lam
ent,
peșc
heș,
raia
, răs
coal
ă, re
gat
„bar
bar”
, Ren
aște
re, s
chism
ă, S
fat d
omne
sc, s
istem
ele
ctiv-
ered
itar,
suze
rani
tate
, șer
b, tr
ibut
, Um
anism
, vas
alita
te, v
lah,
voi
evod
at.
Pers
onal
ități:
Epo
ca A
ntică
: Ale
xand
ru M
aced
on, B
ureb
ista
, Con
stan
tin c
el M
are,
Dec
ebal
, Iul
ius C
ezar
, Tra
ian.
Epoc
a M
edie
vală
: Ale
xand
ru c
el B
un, I
ustin
ian,
Ludo
vic a
l XIV
-lea,
Mih
ai V
iteaz
ul, M
ircea
cel
Băt
rân,
Pet
ru R
areș
, Şte
fan
cel M
are,
Vla
d Ţe
peș.
LA S
FÂRŞ
ITU
L CL
ASEI
A X
-a, E
LEVU
L PO
ATE:
• uti
liza
noțiu
ni și
con
cept
e is
toric
e sp
ecifi
ce e
poci
lor a
ntică
și m
edie
vală
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are;
• ar
gum
enta
pro
priil
e op
inii
refe
ritoa
re la
fapt
e/ev
enim
ente
/pro
cese
/fen
omen
e di
n ist
oria
anti
că și
med
ieva
lă în
baz
a su
rsel
or is
toric
e;•
tran
sfer
a ab
ilită
țile
de o
pera
re c
u re
lații
le d
e ca
uză-
efec
t în
perc
eper
ea a
decv
ată
a sit
uații
lor d
in v
iața
real
ă;•
apre
cia
rolu
l ist
oric
al m
arilo
r per
sona
lităț
i, pr
omov
ând
valo
rile
isto
rice
ale
neam
ului
;•
valo
rifica
pat
rimon
iul n
ațio
nal p
rin e
labo
rare
a/or
gani
zare
a și
prez
enta
rea
proi
ecte
lor d
e ce
rcet
are/
salv
gard
are
a m
onum
ente
lor i
sto-
rice,
ves
tigiil
or d
e va
loar
e et
nogr
afică
.
Not
ă: C
u as
teris
c (*)
sunt
indi
cate
con
ținut
urile
cur
ricul
are
ce n
u vo
r fi e
valu
ate
la e
xam
enel
e de
abs
olvi
re a
cic
lulu
i lic
eal,
dar s
unt o
blig
ator
ii pe
n-tr
u st
udie
re. C
u as
teris
c (*
*) su
nt in
dica
te su
gesti
i de
conț
inut
uri p
entr
u ex
tens
ie c
urric
ular
ă.
24
CLA
SA A
X-A
, PRO
FIL
REA
L EP
OCA
AN
TICĂ
ŞI M
EDIE
VALĂ
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ă U
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
1.1.
Sel
ecta
rea
term
ino-
logi
ei is
toric
e sp
ecifi
ce
antic
hită
ții și
evu
lui m
ediu
pe
ntru
a d
escr
ie a
spec
tele
ev
oluț
iei s
ocia
l – e
cono
mi-
ce, p
oliti
ce și
cul
tura
le.
1.2.
For
mul
area
enu
nțu-
rilor
cu
cara
cter
isto
ric c
u no
țiuni
le sp
ecifi
ce p
erio
a-de
lor a
ntică
și m
edie
vală
.1.
3. P
reze
ntar
ea c
omun
i-că
rilor
ora
le și
scris
e, u
tili-
zând
term
eni ș
i con
cept
e is
toric
e sp
ecifi
ce p
erio
adei
st
udia
te.
EPO
CA A
NTI
CĂCI
VILI
ZAŢI
ILE
ANTI
CHIT
ĂŢII
–In
do-e
urop
eniza
rea.
Pop
oare
și li
mbi
indo
-eur
open
e –Fo
rmar
ea p
opoa
relo
r anti
ce în
Asia
și E
urop
a* –Ci
viliz
ațiil
e O
rient
ului
Anti
c *
–Ci
viliz
ația
Ele
nă.*
Col
oniza
rea
grea
că –Ci
viliz
ația
Rom
ană*
–Ci
viliz
ațiil
e st
răve
chi î
n sp
ațiu
l rom
ânes
c și
form
area
trac
o-ge
to-d
acilo
r*
FORM
E DE
ORG
ANIZ
ARE
POLI
TICO
-STA
TALĂ
ÎN A
NTI
CHIT
ATE
–M
odel
e de
org
aniza
re p
oliti
că în
lum
ea a
ntică
. De
la o
rașe
-st
ate
la im
perii
* –M
odel
e de
org
aniza
re p
oliti
că în
Gre
cia
antic
ă –Im
periu
l lui
Ale
xand
ru M
aced
on. E
leni
smul
–Fo
rme
de o
rgan
izare
pol
itico
-sta
tală
în R
oma
antic
ă –Ap
ariți
a st
atul
ui la
get
o-da
ci. D
acia
pe
timpu
l lui
Bur
ebis
ta –Fă
râm
ițare
a st
atul
ui d
ac și
refa
cere
a un
ității
lui p
e tim
pul
lui D
eceb
al*
–Da
cia
și Im
periu
l Rom
an: r
ăzbo
aiel
e da
co-r
oman
e;
rom
aniza
rea
geto
-dac
ilor
ECO
NO
MIE
ŞI S
OCI
ETAT
E ÎN
LU
MEA
AN
TICĂ
–Vi
ața
econ
omic
ă în
lum
ea a
ntică
. For
me
de p
ropr
ieta
te.
Ocu
pații
le g
eto-
daci
lor*
–St
ruct
uri s
ocia
le în
stat
ele
lum
ii an
tice.
* O
rgan
izare
a so
cial
ă la
get
o-da
ci*
–M
odul
de
viaț
ă în
soci
etat
ea a
ntică
orie
ntal
ă, g
reac
ă și
ro-
man
ă.*
Mod
ul d
e vi
ață
la g
eto-
daci
*
• Id
entifi
care
a și
expl
icar
ea te
rmen
ilor n
oi în
tim
pul l
ucru
lui c
u te
xtul
isto
ric;
• Ca
ract
eriza
rea
even
imen
telo
r ist
oric
e di
n sp
ațiu
l uni
vers
al, n
ațio
nal ș
i loc
al, u
tilizâ
nd
limba
jul i
stor
ic;
• Ex
plic
area
sens
ului
uno
r ter
men
i din
text
;•
Alcă
tuire
a en
unțu
rilor
cu
cara
cter
isto
ric,
text
elor
, ese
urilo
r fol
osin
d te
rmen
i spe
cific
i ep
ocii
antic
e/m
edie
vale
;•
Alcă
tuire
a un
ui e
seu
în b
aza
unui
pla
n de
idei
;•
Elab
orar
ea u
nor c
omun
icăr
i scr
ise d
espr
e un
eve
nim
ent/
proc
es/f
enom
en is
toric
stud
i-at
apr
ofun
dat.
25
2.1.
Des
crie
rea
schi
mbă
ri-lo
r ce
au a
vut l
oc în
spaț
iul
isto
ric st
udia
t.2.
2. A
naliz
a sc
him
băril
or
terit
oria
le c
are
s-au
pro
dus
în p
erio
ada
stud
iată
.2.
3. C
once
ptua
lizar
ea
conti
nuită
ții p
roce
selo
r ca
re a
u av
ut lo
c în
Epo
ca
Antic
ă și
med
ieva
lă, u
tili-
zând
surs
ele
cart
ogra
fice
și cr
onol
ogic
e.
–Tr
aco-
geto
-dac
ii în
vizi
unea
aut
orilo
r anti
ci*
CULT
URA
PO
POAR
ELO
R AN
TICE
–Cu
ltura
anti
că –
scris
ul, l
itera
tura
, filo
sofia
, știi
nța
* –Cu
ltura
anti
că –
art
a, re
ligie
, mito
logi
e *
–Cu
ltura
și re
ligia
get
o-da
cilo
r
MAR
ILE
MIG
RAŢI
UN
I ŞI D
ECLI
NU
L LU
MII
ANTI
CE –Cr
iza so
ciet
ății
antic
e și
form
ele
ei d
e m
anife
star
e –M
arile
mig
rațiu
ni și
dec
linul
lum
ii an
tice
–Că
dere
a Im
periu
lui R
oman
de
Apus
Epoc
a M
edie
vală
FORM
AREA
PO
POAR
ELO
R ŞI
STA
TELO
R M
EDIE
VALE
–G
enez
a so
ciet
ății
med
ieva
le. C
onsti
tuire
a no
ilor p
opoa
re în
Eu
ropa
* –Et
noge
neza
rom
ânes
că –Fo
rmar
ea și
par
ticul
arită
țile
stat
elor
med
ieva
le în
Eur
opa
(sec
. V-X
I)* –Fă
râm
ițare
a fe
udal
ă. C
entr
aliza
rea
stat
elor
în E
urop
a* –Im
periu
l Rom
an d
e Ră
sărit
(sec
. IV-
VII).
Impe
riul B
izanti
n în
se
cole
le V
II-XV
* –M
onar
hiile
abs
oluti
ste
și ca
ract
eris
ticile
lor
–Fo
rmaț
iuni
pre
stat
ale
rom
âneș
ti în
Tra
nsilv
ania
, la
Sud
și Es
t de
Carp
ați*
–Pr
emise
le c
onsti
tuiri
i sta
telo
r med
ieva
le. F
orm
area
stat
ului
în
Tra
nsilv
ania
* –Co
nstit
uire
a Ţă
rii R
omân
ești
–Co
nstit
uire
a Ţă
rii M
oldo
vei
• Da
tare
a lim
itelo
r cro
nolo
gice
ale
unu
i pro
-ce
s/ep
ocă
isto
rică.
• Lo
caliz
area
pe
hart
a is
toric
ă a
even
imen
te-
lor i
stor
ice
și re
aliza
rea
lege
ndei
ei;
• De
scrie
rea
even
imen
telo
r ist
oric
e uti
lizân
d in
form
ațiil
e co
nțin
ute
în h
ărți;
• Al
cătu
irea
axel
or c
rono
logi
ce a
le e
veni
men
-te
lor i
stor
ice
din
spaț
iul u
nive
rsal
, naț
iona
l și
loca
l; •
Anal
iza h
ărțil
or is
toric
e;•
Plas
area
pe
hart
a de
con
tur a
spaț
iulu
i de
form
are
a ci
viliz
ațiil
or a
ntice
, sta
telo
r med
i-ev
ale
etc.
;•
Com
para
rea
hărț
ilor i
stor
ice
cu sc
opul
de-
term
inăr
ii sc
him
băril
or te
ritor
iale
surv
enite
în
anti
chita
te și
evu
l med
iu;
• Re
aliza
rea
pe h
artă
a u
nui c
ontu
r al z
onei
un
de s-
au a
șeza
t trib
urile
mig
rato
are;
• St
abili
rea,
pe
baza
ana
lizei
și c
ompa
rație
i, el
emen
telo
r com
une
și de
oseb
ite a
le e
veni
-m
ente
lor i
stor
ice
care
au
avut
loc
în a
cela
și tim
p, d
ar în
spaț
ii di
ferit
e;•
Cons
trui
rea
frize
lor c
rono
logi
ce;
• El
abor
area
tabe
lulu
i cro
nolo
gic
cu p
rivire
la
prin
cipa
lele
eve
nim
ente
ale
unu
i pro
ces
(une
i epo
ci);
• Re
aliza
rea
unei
inve
stiga
ții a
supr
a un
or fa
p-te
/pro
cese
isto
rice,
din
per
spec
tive
mul
tiple
se
lect
ate
pe c
riter
ii cr
onol
ogic
e și
spaț
iale
;•
Real
izare
a de
sche
me,
pre
zent
ări,
grafi
ce,
tabe
le, p
entr
u sis
tem
atiza
rea
cuno
știnț
elor
, uti
lizân
d TI
C.
26
3.1.
Sta
bilir
ea ti
pulu
i sur
sei
în b
aza
crite
riilo
r pre
sta-
bilit
e.3.
2. S
iste
mati
zare
a in
-fo
rmaț
iilor
din
dife
rite
tipur
i de
surs
e pe
dom
enii
(eco
nom
ic, s
ocia
l, po
litic,
cu
ltura
l).3.
3. F
orm
ular
ea o
pini
ilor
prop
rii re
ferit
oare
la fa
pte/
even
imen
te/p
roce
se/f
e-no
men
e di
n is
torie
în b
aza
surs
elor
isto
rice
ECO
NO
MIE
, SO
CIET
ATE
ŞI O
RGAN
IZAR
E PO
LITI
CĂ ÎN
EVU
L M
EDIU
–Vi
ața
econ
omic
ă în
soci
etat
ea m
edie
vală
. Apa
riția
și d
ezvo
l-ta
rea
oraș
elor
med
ieva
le*
–Ec
onom
ia Ţ
ărilo
r Rom
âne
(sfâ
rșitu
l sec
. XIV
– m
ijloc
ul se
c.
XVII)
* –Vi
ața
soci
ală
în E
poca
Med
ieva
lă. I
erar
hia
feud
ală
–St
ruct
uri ș
i rel
ații
soci
ale
în Ţ
ările
Rom
âne
(sfâ
rșitu
l sec
. XI
V– m
ijloc
ul se
c. X
VII)
* –In
stitu
țiile
în st
atul
med
ieva
l occ
iden
tal *
–Ro
lul b
iseric
ii cr
eștin
e în
Epo
ca M
edie
vală
și re
lații
le e
i cu
pute
rea
politi
că*
–O
rgan
izare
a po
litică
inte
rnă
a Ţă
rilor
Rom
âne
în se
c. X
IV-
mijl
ocul
sec.
XVI
I –Ex
pans
iune
a ar
abă.
* Cr
ucia
dele
med
ieva
le
EVO
LUŢI
A ST
ATEL
OR
MED
IEVA
LE R
OM
ÂNEŞ
TI –Co
nsol
idar
ea p
oziți
ei M
oldo
vei ș
i a Ţ
ării
Rom
âneș
ti în
tim
-pu
l dom
niei
lui M
ircea
cel
Băt
rân
și Al
exan
dru
cel B
un –Ţă
rile
Rom
âne
în lu
pta
antio
tom
ană
de la
mijl
ocul
seco
lulu
i al
XV-
lea.
Ianc
u de
Hun
edoa
ra și
Vla
d Ţe
peș
–Ep
oca
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e –Si
tuaț
ia p
oliti
că a
Ţăr
ii Ro
mân
ești
și M
oldo
vei î
n pr
ima
ju-
măt
ate
a se
colu
lui a
l XVI
-lea*
–Re
gim
ulde
suze
rani
tate
oto
man
ă și
form
ele
lui d
e m
anife
s-ta
re –Ră
zboi
ul a
ntiot
oman
de
sub
cond
ucer
ea lu
i Mih
ai V
iteaz
ul –U
nire
a po
litică
a Ţ
ărilo
r Rom
âne
–Si
tuaț
ia p
oliti
că a
Ţăr
ilor R
omân
e în
prim
ele
dece
nii a
le
seco
lulu
i al X
VII-l
ea*
• Se
lect
area
info
rmaț
iilor
des
pre
even
imen
-te
/pro
cese
/fen
omen
e is
toric
e di
n di
vers
e su
rse;
•
Iden
tifica
rea
în te
xt a
par
ticul
arită
ților
uno
r ev
enim
ente
/pro
cese
/fen
omen
e di
n ep
ocile
m
edie
vală
și a
ntică
;•
Iden
tifica
rea
idei
lor ș
i val
orilo
r um
ane
într
-o
oper
ă lit
erar
ă, a
rtisti
că, i
stor
ică;
• De
term
inar
eare
a ro
lulu
i per
sona
lităț
ilor
isto
rice
în b
aza
anal
izei d
iferit
or su
rse;
• An
aliza
criti
că a
info
rmaț
iilor
din
div
erse
su
rse
isto
rice;
• Ex
erci
ții d
e sis
tem
atiza
re a
info
rmaț
iilor
din
di
ferit
e su
rse
pe d
omen
ii (e
cono
mic
, soc
ial,
politi
c);
• An
aliza
dup
ă ac
elaș
i alg
oritm
a e
veni
men
te-
lor ș
i pro
cese
lor i
stor
ice
asem
ănăt
oare
;•
Argu
men
tare
a su
poziț
iilor
, ide
ilor î
nain
tate
;•
Stud
iu c
ompa
rativ
al e
veni
men
telo
r/pr
oce-
selo
r/fe
nom
enel
or;
• Re
dact
area
unu
i ese
u de
spre
acti
vita
tea
pers
onal
itățil
or is
toric
e în
baz
a su
rsel
or;
• El
abor
area
uno
r ese
uri t
emati
ce a
rgum
en-
tativ
e re
ferit
oare
la u
n fa
pt is
toric
, util
izând
in
form
ații
din
dife
rite
surs
e;•
Expr
imar
ea a
rgum
enta
tă a
uno
r opi
nii,
punc
te d
e ve
dere
, con
ving
eri r
efer
itoar
e la
un
eve
nim
ent/
proc
es/f
enom
en is
toric
;•
Elab
orar
ea u
nor p
roie
cte
tran
sdisc
iplin
are
cu
priv
ire la
un
even
imen
t/pr
oces
/fen
omen
sau
pers
onal
itate
isto
rică,
folo
sind
dive
rse
surs
e.
27
4.1.
Iden
tifica
rea
eve-
nim
ente
lor/
proc
esel
or
isto
rice
aflat
e în
rela
ție d
e ca
uzal
itate
.4.
2. A
rgum
enta
rea
rela
-ții
lor d
e ca
uzal
itate
/inte
r-de
pend
ență
/cau
ză-e
fect
st
abili
te în
tre
even
imen
-te
le/p
roce
sele
isto
rice
din
Epoc
a An
tică
și M
edie
vală
.4.
3. D
emon
stra
rea
rela
ției
cauz
ă-ef
ect d
in p
ersp
ec-
tiva
cauz
elor
imed
iate
/în
depă
rtat
e –
efec
telo
r im
edia
te/î
ndep
ărta
te.
CULT
URA
ŞI R
ELIG
IA ÎN
EVU
L M
EDIU
–Cu
ltura
și re
ligia
în E
vul M
ediu
: lite
ratu
ra, a
rtel
e, în
văță
mîn
-tu
l, ști
ința
, filo
sofia
* –Cu
ltura
rom
ânea
scă
în se
c. X
IV-m
ijloc
ul se
c. X
VII*
CIVI
LIZA
ŢIA
EURO
PEI Î
N P
ERIO
ADA
TREC
ERII
DE
LA M
EDIE
-VA
L LA
MO
DER
N –Ap
ariți
a sp
iritu
lui ș
i ele
men
tulu
i mod
ern
în E
urop
a oc
cide
n-ta
lă*
–M
arile
des
cope
riri g
eogr
afice
–Re
nașt
erea
și U
man
ismul
–M
anife
stăr
i ale
um
anism
ului
în sp
ațiu
l rom
ânes
c* –Re
form
a și
cont
rare
form
a –Ră
zboi
ul d
e 30
de
ani
• Id
entifi
care
a ca
uzel
or și
con
seci
nțel
or e
veni
-m
ente
lor d
in is
toria
anti
că și
med
ieva
lă;
• Id
entifi
care
a re
lații
lor d
e ca
uzal
itate
în e
vo-
luția
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or is
toric
e;•
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a re
lații
lor d
e ca
u-za
litat
e/in
terd
epen
denț
ă/ca
uză-
efec
t sta
bi-
lite
într
e ev
enim
ente
le/p
roce
sele
/fen
ome-
nele
isto
rice
din
Epoc
a An
tică
și m
edie
vală
;•
Stab
ilire
a ca
uzel
or în
depă
rtat
e și
imed
iate
al
e un
i eve
nim
ent/
proc
es/f
enom
en is
toric
;•
Dete
rmin
area
efe
ctel
or im
edia
te și
înde
-pă
rtat
e al
e un
i eve
nim
ent/
proc
es/f
enom
en
isto
ric;
• Ex
erci
ții d
e de
mon
stra
re a
rela
ției c
auză
-ef
ect d
in p
ersp
ectiv
a ca
uzel
or im
edia
te/î
n-de
părt
ate
– ef
ecte
lor i
med
iate
/înd
epăr
tate
.
5.1.
Des
crie
rea
obie
ctive
-lo
r tur
istic
e ce
form
ează
pa
trim
oniu
l naț
iona
l.5.
2. E
xplo
rare
a op
ortu
ni-
tățil
or so
cial
e și
econ
omic
e în
acti
vită
țile
de v
alor
ifica
-re
a tr
ecut
ului
isto
ric și
a
patr
imon
iulu
i cul
tura
l.5.
3. A
prec
iere
a ro
lulu
i ist
o-ric
al m
arilo
r per
sona
lităț
i al
e ne
amul
ui în
edi
ficar
ea
valo
rilor
naț
iona
le.
• Id
entifi
care
a și
desc
riere
a pr
inci
pale
lor
obie
ctive
turis
tice
ce fo
rmea
ză p
atrim
oniu
l na
ționa
l.•
Efec
tuar
ea u
nei i
nves
tigaț
ii și
real
izare
a un
ui
plan
de
acțiu
ni d
e lu
ngă
dura
tă în
ved
erea
de
schi
derii
une
i afa
ceri
în d
omen
iu;
• Ar
gum
enta
rea
prin
exe
mpl
e co
ncre
te a
ro
lulu
i per
sona
lităț
ilor î
n is
torie
;•
Apre
cier
ea c
ontr
ibuț
iei p
erso
nalit
ățilo
r is
toric
e la
păs
trar
ea in
tegr
ității
terit
oria
le/
inde
pend
ențe
i sta
tulu
i;•
Exer
ciții
de
auto
apre
cier
e în
cad
rul u
nor
activ
ități
de g
rup;
lucr
u in
divi
dual
etc
.
28
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT
(la a
lege
re):
–M
ărtu
rii și
doc
umen
te p
rivin
d is
toria
satu
lui/o
rașu
lui;
–M
onum
ente
de
arhi
tect
ură
antic
ă și
med
ieva
lă d
in lo
calit
a-te
/rai
on/r
egiu
ne;
–„G
hid
pent
ru o
zi”
– ex
curs
ii/vi
zite
la m
uzeu
în c
are
elev
ii își
vo
r îns
uși r
olul
de
ghid
, pre
zent
ând
un m
onum
ent i
stor
ic,
expo
nate
de
muz
eu e
tc.;
–Re
aliza
rea
de in
vesti
gații
în re
zulta
tul u
nor v
izite
tem
atice
la
dife
rite
obie
ctive
de
inte
res p
entr
u în
țele
gere
a di
vers
i-tă
ții so
cioc
ultu
rale
la n
ivel
loca
l, re
gion
al (l
ăcaș
e de
cul
t, m
uzee
etc
.); –Re
aliza
rea
spec
taco
lelo
r cu
tem
atică
isto
rică,
etn
ogra
fică
etc.
; –El
abor
area
pro
iect
elor
de
salv
gard
are
a pa
trim
oniu
lui c
ul-
tura
l.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
:•
Bucl
et in
form
ativ;
•
Jurn
al, p
agin
ă de
ziar
;•
Albu
m/C
olaj
isto
rico-
geog
rafic
;•
Post
ere/
afișe
;•
Mac
hete
;•
Prez
enta
re P
ower
Poi
nt, P
rezz
i etc
.;•
Text
e, sc
enar
ii;•
Expo
ziții
tem
atice
;•
Vide
o-bl
ogur
i etc
.
29
Noţ
iuni
: Ep
oca
antic
ă: a
narh
ie m
ilita
ră, c
ivili
zație
, col
oniza
re, e
leni
sm, e
tnog
enez
ă, g
eto-
daci
, im
periu
, mon
otei
sm, o
raș-
stat
, Orie
nt a
ntic,
pol
is, p
oli-
teism
, prin
cipa
t, pr
ovin
cie
rom
ană,
rega
t, re
ligie
, rep
ublic
ă, ro
man
izare
, scl
avie
, sen
at, s
tat,
trac
i, tr
ium
vira
t.Ep
oca
Med
ieva
lă: „
desc
ălec
at”,
capi
tula
ții, c
entr
aliza
re, c
roni
că, c
ruci
adă,
din
astie
, dom
eniu
feud
al, d
omni
e, d
regă
torie
, ere
zie, e
v m
ediu
, fă
râm
ițare
feud
ală,
feud
alism
, inc
hiziț
ie, M
area
mig
rație
, mon
arhi
a st
ărilo
r, m
onar
hie
abso
lută
, mon
arhi
e va
salic
ă, n
obili
me,
obș
te să
teas
că,
parla
men
t, pe
șche
ș, ra
ia, r
ăsco
ală,
Ren
aște
re, s
chism
ă, S
fat d
omne
sc, s
iste
m e
lecti
v-er
edita
r, su
zera
nita
te, ș
erb,
trib
ut, U
man
ism, v
asal
itate
, vl
ah, v
oiev
odat
.
Pers
onal
ităţi:
Epoc
a an
tică:
Ale
xand
ru M
aced
on, B
ureb
ista
, Con
stan
tin c
el M
are,
Dec
ebal
, Iul
ius C
ezar
, Per
icle
*, T
raia
n.Ep
oca
Med
ieva
lă: A
lexa
ndru
cel
Bun
, Car
ol c
el M
are*
, Eliz
abet
a I,
Iusti
nian
, Lud
ovic
al X
IV-le
a, M
atei
Bas
arab
, Mih
ai V
iteaz
ul, M
ircea
cel
Bă-
trân
, Pet
ru R
areș
*, Ş
tefa
n ce
l Mar
e, V
asile
Lup
u, V
lad
Ţepe
ș.
LA S
FÂRŞ
ITU
L CL
ASEI
A X
-a, E
LEVU
L PO
ATE:
• uti
liza
noțiu
ni și
con
cept
e is
toric
e sp
ecifi
ce e
poci
lor a
ntică
și m
edie
vală
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are;
• ar
gum
enta
pro
priil
e op
inii
refe
ritoa
re la
fapt
e/ev
enim
ente
/pro
cese
/fen
omen
e di
n is
toria
anti
că și
med
ieva
lă în
baz
a su
rsel
or is
toric
e;•
tran
sfer
a ab
ilită
țile
de o
pera
re c
u re
lații
le d
e ca
uză-
efec
t în
perc
eper
ea a
decv
ată
a sit
uații
lor d
in v
iața
real
ă;•
apre
cia
rolu
l ist
oric
al m
arilo
r per
sona
lităț
i, pr
omov
ând
valo
rile
isto
rice
ale
neam
ului
;•
valo
rifica
pat
rimon
iul n
ațio
nal p
rin e
labo
rare
a/or
gani
zare
a și
prez
enta
rea
proi
ecte
lor d
e ce
rcet
are/
salv
gard
are
a m
onum
ente
lor i
sto-
rice,
ves
tigiil
or d
e va
loar
e et
nogr
afică
.
Not
ă: C
u as
teris
c (*
) sun
t ind
icat
e co
nțin
utur
ile c
urric
ular
e ce
nu
vor fi
eva
luat
e la
exa
men
ele
de a
bsol
vire
a c
iclu
lui l
icea
l,
dar s
unt o
blig
ator
ii pe
ntru
stud
iere
.
30
CLA
SA A
XI-A
, PRO
FIL
UM
AN
IST
EPO
CA M
OD
ERN
ĂU
nită
ţi de
com
pete
nţă
Uni
tăţi
de c
onţin
utAc
tivită
ţi şi
pro
duse
de
învă
ţare
reco
man
date
1.1.
Sel
ecta
rea
term
ino-
logi
ei is
toric
e sp
ecifi
ce
epoc
ii m
oder
ne p
entr
u a
desc
rie a
spec
tele
evo
luție
i so
cial
-eco
nom
ice,
pol
itice
și
cultu
rale
.1.
2. F
orm
ular
ea e
nunț
uri-
lor c
u ca
ract
er is
toric
uti-
lizân
d no
țiuni
le sp
ecifi
ce
epoc
ii m
oder
ne.
1.3.
For
mul
area
jude
cățil
or
de v
aloa
re și
susț
iner
e a
prop
riei o
pini
i, ap
licân
d te
rmin
olog
ia sp
ecifi
că
epoc
ii m
oder
ne.
ECO
NO
MIE
ŞI S
OCI
ETAT
E (m
ijloc
ul se
c. a
l XVI
I-lea
– m
ijloc
ul
sec.
al X
IX-le
a) –So
ciet
atea
pre
indu
stria
lă. M
erca
ntilis
mul
* –Re
volu
ția a
grar
ă și
cons
ecin
țele
ei*
–Re
volu
ția in
dust
rială
– tr
ansf
orm
ări c
u ca
ract
er m
oder
niza
tor
–Ec
onom
ia Ţ
ărilo
r Rom
âne
–St
ruct
uri ș
i rel
ații
soci
ale
în E
urop
a O
ccid
enta
lă *
–Pr
oces
e de
mog
rafic
e. U
rban
izare
a: c
apita
lă și
pro
vinc
ie*
–Vi
ața
soci
ală
în Ţ
ările
Rom
âne*
–M
od d
e vi
ață
și de
gân
dire
în E
urop
a O
ccid
enta
lă și
în Ţ
ările
Ro
mân
e*
REVO
LUŢI
ILE
SOCI
AL-P
OLI
TICE
ÎN E
POCA
MO
DER
NĂ
(mijl
o-cu
l sec
. al X
VII-l
ea –
mijl
ocul
sec.
al X
IX-le
a) –An
glia
: de
la m
onar
hie
abso
lută
la m
onar
hie
parla
men
tară
–Ilu
min
isul –
revo
luția
idei
lor
–Ră
zboi
ul d
e in
depe
nden
ță a
l col
oniil
or e
ngle
ze d
in A
mer
ica
de N
ord
–Fr
anța
de
la m
onar
hie
abso
lută
la re
publ
ică
–Ep
oca
napo
leon
iană
și im
pact
ul e
i asu
pra
soci
etăț
ii eu
ro-
pene
–Ab
solu
tism
ul lu
min
at î
n Eu
ropa
seco
lulu
i al X
VIII-
lea*
–Ţă
rile
Rom
âne
sub
regi
m fa
nario
t –Re
volu
ția su
b co
nduc
erea
lui T
udor
Vla
dim
iresc
u di
n 18
21 –Ţă
rile
Rom
âne
într
e 18
22-1
848.
* Pr
inci
pate
le R
omân
e în
tre
suze
rani
tate
oto
man
ă și
prot
ecto
rat r
uses
c.*
Cara
cter
ul
cont
radi
ctor
iu a
l Reg
ulam
ente
lor O
rgan
ice*
–Eu
ropa
„Sfi
ntei
Alia
nțe”
.* M
ișcă
ri re
volu
ționa
re in
Eur
opa
(181
5-18
48)*
• Ex
erci
ții d
e co
mpl
etar
e a
tabe
lulu
i sin
optic
;•
Elab
orar
ea c
omen
tarii
lor c
u re
ferin
ță la
ev
enim
ente
/pro
cese
/fen
omen
e is
toric
e;•
Form
ular
ea a
rgum
ente
lor p
entr
u su
sțin
erea
op
inie
i pro
prii;
• O
rgan
izare
a di
scuț
iilor
/dez
bate
rilor
cu
refe
-rir
e la
un
subi
ect i
stor
ic;
• El
abor
area
pla
nulu
i și s
crie
rea
com
enta
riu-
lui/e
seul
ui/P
RESS
la su
biec
t.
31
2.1.
Iden
tifica
rea
schi
mbă
-ril
or te
ritor
iale
în b
aza
a do
uă sa
u m
ai m
ulte
hăr
ți.2.
2. A
rgum
enta
rea
schi
m-
băril
or su
rven
ite p
e pa
r-cu
rsul
isto
riei m
oder
ne c
u aj
utor
ul h
ărțil
or și
repe
re-
lor c
rono
logi
ce.
2.3.
Ela
bora
rea
conc
luzii
lor,
în b
aza
info
rmaț
iilor
ofe
rite
de h
artă
, priv
ind
cons
ecin
-țe
le e
veni
men
telo
r/pr
oce-
selo
r/fe
nom
enel
or.
–„P
rimăv
ara
popo
arel
or”.
Anul
revo
luțio
nar 1
848
în E
urop
a* –Re
volu
ția d
in 1
848-
1849
în Ţ
ările
Rom
âne*
–Dr
eptu
rile
natu
rale
ale
om
ului
în a
ctel
e re
volu
țiilo
r mod
er-
ne. P
rimel
e ac
te c
onsti
tuțio
nale
refe
ritoa
re la
dre
ptur
ile și
lib
ertă
țile
omul
ui d
in A
nglia
, SUA
și F
ranț
a
RELA
ŢIIL
E IN
TERN
AŢIO
NAL
E (m
ijloc
ul se
c. a
l XVI
I-lea
– m
ijlo-
cul s
ec. a
l XIX
-lea)
–Re
lații
le in
tern
ațio
nale
de
la P
acea
de
la W
estfa
lia la
–Co
ngre
sul d
e la
Vie
na*
–Pr
inci
pate
le R
omân
e în
con
text
ul „
Prob
lem
ei o
rient
ale”
. –An
ul 1
812
în is
toria
rom
ânilo
r
BASA
RABI
A SU
B D
OM
INAŢ
IE Ţ
ARIS
TĂ: D
E LA
AU
TON
OM
IE
LA G
UBE
RNIE
–Li
chid
area
aut
onom
iei B
asar
abie
i: et
ape,
eve
nim
ente
, con
-se
cinț
e –Ec
onom
ia B
asar
abie
i în
com
pone
nța
Impe
riulu
i Rus
–Po
litici
soci
ale
ale
țaris
mul
ui și
col
oniza
rea
Basa
rabi
ei –Re
form
ele
țaris
te în
Bas
arab
ia și
con
seci
nțel
e lo
r
STAT
E N
AŢIO
NAL
E ŞI
MU
LTIN
AŢIO
NAL
E ÎN
A D
OU
A JU
MĂT
A-TE
A S
EC. a
l XIX
-lea
–Co
ntex
tul f
orm
ării
națiu
nilo
r* –Do
ctrin
ele
soci
al-p
oliti
ce –Re
gim
uri p
oliti
ce în
Eur
opa*
–U
nire
a Pr
inci
pate
lor R
omân
e –Re
form
ele
lui A
.I.Cu
za și
mod
erni
zare
a so
ciet
ății
rom
âneș
ti.
–In
stitu
irea
mon
arhi
ei c
ontit
uțio
nale
. Con
stitu
ția d
in 1
866
–U
nific
area
Ital
iei ș
i Ger
man
iei
–Im
periu
l Rus
și Im
periu
l Aus
tro-
Ung
ar*
–Co
nsol
idar
ea st
atul
ui fe
dera
tiv n
ord-
amer
ican
–Ep
oca
„Mei
ji” în
Japo
nia*
• Ex
erci
ții d
e ci
tire
a hă
rții
isto
rice;
• Ex
erci
ții d
e el
abor
are
a ax
ei c
rono
logi
ce în
ba
za h
ărții
isto
rice
și a
repe
relo
r cro
nolo
gice
;•
Exer
ciții
de
elab
orar
e a
frize
lor c
rono
logi
ce;
• Co
mpa
rare
a, în
baz
a hă
rțilo
r a sc
him
băril
or
terit
oria
le p
rodu
se în
epo
ca m
oder
nă;
• Ex
erci
ții d
e an
aliză
com
para
tivă
a fa
ptel
or
isto
rice
din
pers
pecti
vă te
mpo
rală
și sp
ația
-lă
în c
onte
xte
dife
rite
de c
omun
icar
e;•
Real
izare
a un
ei in
vesti
gații
asu
pra
unor
fap-
te/p
roce
se is
toric
e, d
in p
ersp
ectiv
e m
ultip
le
sele
ctat
e pe
crit
erii
cron
olog
ice
și sp
ația
le;
32
3.1.
Dis
tinge
rea
fapt
ului
de
opin
ie d
in in
form
ația
ofe
ri-tă
de
surs
e.3.
2. C
omen
tare
a in
form
ați-
ilor d
in su
rse
pent
ru a
sus-
ține/
com
bate
pun
cte
de
vede
re c
u re
ferir
e la
isto
ria
mod
ernă
.3.
3. A
prec
iere
a di
ferit
or
abor
dări,
pun
cte
de v
ede-
re/in
terp
retă
ri, re
flect
ate
în d
iver
se su
rse
isto
rice.
ECO
NO
MIE
ŞI S
OCI
ETAT
E (1
850-
1914
) –Ci
viliz
ația
indu
stria
lă. I
ndus
tria
lizar
ea și
con
seci
nțel
e ei
–Co
nstit
uire
a ca
pita
lism
ului
mon
opol
ist *
–Ec
onom
ia R
omân
iei (
1878
-191
4) *
RELA
ŢIIL
E IN
TERN
AŢIO
NAL
E ŞI
SIS
TEM
UL
COLO
NIA
L M
ON
DI-
AL (m
ijloc
ul s
ec. a
l XIX
-lea
– în
cepu
tul s
ec. X
X) –Eu
ropa
într
e afi
rmar
ea n
ațiu
nilo
r și r
ival
itățil
e M
arilo
r put
eri
–O
bțin
erea
inde
pend
ențe
i Rom
ânie
i –Po
litica
ext
ernă
a R
omân
iei (
1878
-191
4). R
omân
ia și
răzb
oa-
iele
bal
cani
ce*
–Ev
oluț
ia si
stem
ului
col
onia
l*
CULT
URĂ
ŞI C
IVIL
IZAŢ
IE ÎN
EPO
CA M
OD
ERN
Ă –Cu
rent
e lit
erar
e și
artis
tice
din
perio
ada
mod
ernă
* –Re
aliză
rile
știin
ței ș
i teh
nici
i în
epoc
a m
oder
nă
–Vi
ața
cotid
iană
în e
poca
mod
ernă
* –Cu
ltura
Ţăr
ilor R
omân
e/Ro
mân
iei î
n ep
oca
mod
ernă
* –In
fluen
țe c
ultu
rale
occ
iden
tale
în Ţ
ările
Rom
âne*
–Cu
ltura
în B
asar
abia
sub
dom
inaț
ie ța
ristă
*
Exte
nsie
cur
ricul
ară:
–Eu
ropa
mod
ernă
: o lu
me
a co
ntra
stel
or *
* –N
oile
ideo
logi
i și m
anife
stăr
i ale
regi
mur
ilor l
iber
ale
și de
-m
ocra
tice
în e
poca
mod
ernă
** –Sp
ecifi
cul d
ezvo
ltării
soci
o-ec
onom
ice
a st
atel
or b
alca
nice
** –Pr
oiec
te p
oliti
ce p
rivin
d or
gani
zare
a Ţă
rilor
Rom
âne
** –Co
loni
alism
ul –
form
e de
dep
ende
nță
econ
omică
și p
oliti
că**
–Pa
rticu
larit
ăți a
le d
ezvo
ltării
eco
nom
ice
a st
atel
or d
in A
sia,
Afric
a și
Amer
ica
Latin
ă**
–M
enta
litati
col
ectiv
e/m
od d
e gâ
ndire
în e
poca
mod
ernă
** –Co
ntrib
uția
cul
turii
epo
cii m
oder
ne la
făur
irea
civi
lizaț
iei
cont
empo
rane
** –Ed
ucaț
ia și
cet
ățea
nul (
în b
aza
unui
mod
el d
intr
-o ța
ră d
in
epoc
a m
oder
nă)*
*
• Ex
trag
erea
mes
ajel
or d
intr
-o su
rsă
isto
rică;
• Ex
erci
ții d
e an
aliză
criti
că a
dife
ritor
tipu
ri de
surs
e is
toric
e;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
surs
elor
ofic
iale
cu
cele
neo
ficia
le;
• In
terp
reta
rea
criti
că a
info
rmaț
iilor
ofe
rite
de su
rse
isto
rice
dife
rite;
• Ce
rcet
area
dife
ritor
pun
cte
de v
eder
e în
ba
za su
rsel
or is
toric
e și
argu
men
tare
a es
en-
ței f
aptu
lui/p
roce
sulu
i/fen
omen
ului
;•
Real
izare
a un
ui d
iscur
s la
un su
biec
t ist
oric
în
baz
a in
form
ațiil
or o
ferit
e de
surs
e;•
Real
izare
a te
xtel
or d
espr
e fa
pte/
proc
ese/
pers
onal
ități
isto
rice,
în b
aza
dife
ritor
surs
e,
evid
enții
nd a
sem
ănăr
ile și
deo
sebi
rile;
• U
tiliza
rea
dife
ritor
surs
e is
toric
e în
ela
bora
-re
a și
prez
enta
rea
proi
ecte
lor;
• El
abor
area
ese
urilo
r tem
atice
arg
umen
tati-
ve re
ferit
oare
la u
n fa
pt is
toric
, prin
folo
si-
rea
info
rmaț
iilor
din
dife
rite
surs
e;
33
4.1.
Iden
tifica
rea
rela
țiilo
r de
cau
zalit
ate
din
info
r-m
ațiil
e of
erite
de
surs
ele
inve
stiga
te.
4.2.
Înca
drar
ea re
lație
i de
cauz
alita
te în
exp
licar
ea
even
imen
telo
r/pr
oces
elor
/fe
nom
enel
or is
toric
e.4.
3. F
orm
area
opi
niilo
r re
leva
nte
desp
re im
pact
ul
even
imen
telo
r/pr
oces
elor
/fe
nom
enel
or is
toric
e as
u-pr
a so
ciet
ății,
prin
pris
ma
mul
tiper
spec
tivită
ții și
di
vers
ității
cul
tura
le.
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a re
lații
lor d
e ca
uza-
litat
e în
evo
luția
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or
isto
rice;
• Ex
erci
ții d
e de
scrie
re a
con
seci
nțel
or a
cți-
unii
uman
e di
n sp
ații
și pe
rioad
e is
toric
e fo
losin
d su
rse
varia
te;
• Ex
erci
ții d
e de
term
inar
e a
rela
țiilo
r de
cauz
ă-ef
ect a
feno
men
elor
și p
roce
selo
r is
toric
e;•
Real
izare
a di
scuț
iilor
în b
aza
prob
lem
elor
sen-
sibile
și co
ntro
vers
ate
ale
istor
iei m
oder
ne;
• U
tiliza
rea
surs
elor
isto
rice
pent
ru a
înțe
lege
și
deos
ebi c
auza
, efe
ctul
, con
seci
nța
și co
re-
lația
în e
veni
men
tele
isto
rice,
incl
usiv
rela
ți-ile
cau
zale
pe
term
en sc
urt ș
i lun
g;•
Exer
ciții
de
anal
iză a
schi
mbă
rilor
eco
nom
ice,
so
cial
e, p
oliti
ce a
val
orilo
r și c
onvi
nger
ilor.
5.1.
Iden
tifica
rea
idei
lor
și ap
reci
erea
val
orilo
r ge-
nera
l-um
ane
conț
inut
e în
op
ere
liter
are,
arti
stice
, is
toric
e și
filos
ofice
.5.
2. A
rgum
enta
rea
cont
ri-bu
ției p
erso
nalit
ățilo
r în
crea
rea/
păst
rare
a/pr
omo-
vare
a va
loril
or n
ațio
nale
și
a pa
trim
oniu
lui c
ultu
ral.
5.3.
Pla
nific
area
și g
estio
-na
rea
proi
ecte
lor c
u re
fe-
rire
la p
ăstr
area
/pro
mov
a-re
a va
loril
or și
a p
atrim
o-ni
ului
loca
l/naț
iona
l.
• Ac
tivită
ți de
iden
tifica
re a
idei
lor ș
i val
orilo
r um
ane
într-
o op
eră
liter
ară,
arti
stică
, ist
orică
;•
Exer
ciții
de
dete
rmin
are
a re
aliză
rilor
epo
cii
mod
erne
în b
aza
oper
elor
de
artă
;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
idei
lor ș
i val
orilo
r um
ane,
ana
lizân
d op
ere
liter
are,
arti
stice
, is
toric
e și
filos
ofice
;•
Real
izare
a de
pre
zent
ări/p
roie
cte
care
să
prom
ovez
e pa
trim
oniu
l loc
al/n
ațio
nal;
• Vi
zite
în a
rhiv
ă, m
uzee
(rea
le sa
u vi
rtua
le) î
n sc
opul
des
fășu
rării
une
i cer
cetă
ri, a
ela
boră
-rii
pro
iect
elor
;•
Elab
orar
ea u
nor p
roie
cte
pent
ru p
rote
jare
a pa
trim
oniu
lui c
ultu
ral d
in c
omun
itate
.
34
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT
(la a
lege
re):
–Pr
oiec
t de
prom
ovar
e a
loca
lităț
ii na
tale
; –M
onum
ente
, val
ori,
trad
iții d
in lo
calit
ate
care
au
rădă
cini
în
epoc
a m
oder
nă;
–Re
aliza
rea
activ
itățil
or d
e pr
omov
are
a va
loril
or n
ațio
nale
.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
:•
Tabe
l con
cept
ual/a
naliti
c sin
cron
izat;
• Fr
iza c
rono
logi
că;
• Pr
ezen
tări
în d
iferit
e fo
rmat
e;•
Proi
ect d
e ce
rcet
are;
• Po
ster
/fot
o/vi
deo;
• Co
laj/z
iaru
l ist
oric
/arti
colu
l pen
tru
ziar;
• Ex
poziț
ii te
mati
ce;
• Po
rtof
oliu
l.
Noţ
iuni
: bur
ghez
ie, c
apita
lism
, cla
sicism
, col
oniza
re, f
anar
iot,
ilum
inism
, im
peria
lism
, lib
eral
ism, m
erca
ntilis
m, m
etro
polă
, mon
arhi
e ab
solu
-tă
, mon
arhi
e co
nstit
uțio
nală
, naț
iune
, Pro
blem
ă or
ient
ală,
pro
tect
orat
, răz
eși,
rebu
blic
ă, R
egul
amen
t Org
anic
, ref
orm
ă, re
volu
ție, r
evol
uție
ag
rară
; rev
oluț
ie in
dust
rială
, sec
ular
izare
, urb
aniza
re.
Pers
onal
ităţi:
Abr
aham
Lin
coln
, Ale
xand
ru Io
an C
uza,
Ale
xei M
atee
vici
, Car
ol I
Hohe
nzol
lern
, Con
stan
tin M
avro
cord
at, D
imitr
ie C
ante
mir,
Ec
ater
ina
II, G
avrii
l Băn
ules
cu-B
odon
i, M
ihai
Em
ines
cu, M
ihai
l Kog
ălni
cean
u, N
apol
eon
Bona
part
e, O
liver
Cro
mw
ell,
Ott
o vo
n Bi
smar
ck, P
etru
I,
Thom
as Je
ffers
on, T
udor
Vla
dim
iresc
u, V
asile
Ale
csan
dri.
LA S
FÂRŞ
ITU
L CL
ASEI
A X
I-A, E
LEVU
L PO
ATE:
•
aplic
a lim
baju
l spe
cific
epo
cii m
oder
ne în
div
erse
situ
ații
de c
omun
icar
e or
ală
și sc
risă;
• el
ucid
a sc
him
băril
e su
rven
ite în
epo
ca m
oder
nă în
tim
p și
spaț
iu, i
denti
ficăn
d tr
ansf
orm
ări c
alita
tive;
• an
aliza
eve
nim
ente
și p
roce
se d
in su
rse
dife
rite,
dez
voltâ
nd g
ândi
rea
criti
că și
refle
xivă
; •
înca
dra
rela
țiile
de
cauz
alita
te în
exp
licar
ea e
veni
men
telo
r/pr
oces
elor
/fen
omen
elor
isto
rice
din
isto
ria m
oder
nă lo
cală
, naț
iona
lă și
un
iver
sală
;•
dem
onst
ra d
esch
ider
e pe
ntru
stud
iere
a re
aliză
rilor
soci
etăț
ii m
oder
ne, v
alor
ificâ
nd tr
ecut
ul is
toric
și p
atrim
oniu
l cul
tura
l al n
eam
ului
/um
anită
ții.
Not
ă: C
u as
teris
c (*
) sun
t ind
icat
e co
nțin
utur
ile c
urric
ular
e ce
nu
vor fi
eva
luat
e la
exa
men
ele
de a
bsol
vire
a c
iclu
lui l
icea
l,
dar s
unt o
blig
ator
ii pe
ntru
stud
iere
. Cu
ast
erisc
(**)
sunt
indi
cate
suge
stii d
e co
nțin
ut p
entr
u ex
tens
ie c
urric
ular
ă.
35
CLA
SA A
XI-A
, PRO
FIL
REA
LEP
OCA
MO
DER
NĂ
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ă U
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
1.1.
Sel
ecta
rea
term
ino-
logi
ei is
toric
e sp
ecifi
ce
epoc
ii m
oder
ne p
entr
u a
desc
rie a
spec
tele
evo
luție
i so
cial
-eco
nom
ice,
pol
itice
și
cultu
rale
.1.
2. F
orm
ular
ea e
nunț
u-ril
or c
u ca
ract
er is
toric
cu
noțiu
ni sp
ecifi
ce e
poci
i m
oder
ne.
1.3.
Fol
osire
a te
rmin
olog
i-ei
spec
ifice
epo
cii m
oder
-ne
în fo
rmul
area
jude
căți-
lor d
e va
loar
e și
susț
iner
ea
prop
riei o
pini
i.
ECO
NO
MIE
ŞI S
OCI
ETAT
E (m
ijloc
ul se
c. a
l XVI
I-lea
– m
ijloc
ul
sec.
al X
IX-le
a) –So
ciet
atea
pre
indu
stria
lă. M
erca
ntilis
mul
* –Re
volu
ția a
grar
ă și
cons
ecin
țele
ei*
–Re
volu
ția in
dust
rială
: tra
nsfo
rmăr
i cu
cara
cter
mod
erni
zato
r –Ec
onom
ia Ţ
ărilo
r Rom
âne
* –St
ruct
uri ș
i rel
ații
soci
ale
în E
urop
a O
ccid
enta
lă *
–Pr
oces
e de
mog
rafic
e. U
rban
izare
a: c
apita
lă și
pro
vinc
ie*
–Vi
ața
soci
ală
în Ţ
ările
Rom
âne*
REVO
LUŢI
ILE
SOCI
AL-P
OLI
TICE
ÎN E
POCA
MO
DER
NĂ
(mijl
o-cu
l sec
. al X
VII-l
ea –
mijl
ocul
sec.
al X
IX-le
a) –An
glia
: de
la m
onar
hie
abso
lută
la m
onar
hie
parla
men
tară
–Ilu
min
ismul
– re
volu
ția id
eilo
r –Ră
zboi
ul d
e in
depe
nden
ță a
l col
oniil
or e
ngle
ze d
in A
mer
ica
de N
ord
–Fr
anța
de
la m
onar
hie
abso
lută
la re
publ
ică
–Ep
oca
napo
leon
iană
și im
pact
ul e
i asu
pra
soci
etăț
ii eu
ro-
pene
–Ab
solu
tism
ul lu
min
at î
n Eu
ropa
seco
lulu
i al X
VIII-
lea*
–Ţă
rile
Rom
âne
sub
regi
m fa
nario
t –Re
volu
ția su
b co
nduc
erea
lui T
udor
Vla
dim
iresc
u di
n 18
21 –Ţă
rile
Rom
âne
într
e 18
22-1
848.
Prin
cipa
tele
Rom
âne
într
e su
zera
nita
te o
tom
ană
și pr
otec
tora
t rus
esc*
–Eu
ropa
„Sfi
ntei
Alia
nțe”
. Miș
cări
revo
luțio
nare
in E
urop
a 18
15-1
848*
• Ex
erci
ții d
e co
mpl
etar
e a
tabe
lulu
i sin
optic
;•
Elab
orar
ea c
omen
tarii
lor c
u re
ferin
ță la
ev
enim
ente
/pro
cese
/fen
omen
e is
toric
e;•
Form
ular
ea a
rgum
ente
lor p
entr
u su
sțin
erea
op
inie
i pro
prii;
• O
rgan
izare
a di
scuț
iilor
/dez
bate
rilor
cu
refe
-rir
e la
un
subi
ect i
stor
ic;
• El
abor
area
pla
nulu
i și s
crie
rea
com
enta
riu-
lui/e
seul
ui/P
RESS
la su
biec
t.
2.1.
Iden
tifica
rea
schi
mbă
-ril
or te
ritor
iale
în b
aza
a do
uă sa
u m
ai m
ulte
hăr
ți.2.
2. A
rgum
enta
rea
schi
m-
băril
or su
rven
ite p
e pa
r-cu
rsul
isto
riei m
oder
ne c
u aj
utor
ul h
ărțil
or și
repe
re-
lor c
rono
logi
ce.
2.3.
Ela
bora
rea
conc
luzii
lor,
în b
aza
info
rmaț
iilor
ofe
rite
de h
artă
, priv
ind
cons
ecin
-țe
le e
veni
men
telo
r/pr
oce-
selo
r/fe
nom
enel
or.
• Ex
erci
ții d
e ci
tire
a hă
rții
isto
rice;
• Ex
erci
ții d
e el
abor
are
a ax
ei c
rono
logi
ce în
ba
za h
ărții
isto
rice
și a
repe
relo
r cro
nolo
gice
;•
Exer
ciții
de
elab
orar
e a
frize
lor c
rono
logi
ce ;
• Co
mpa
rare
a, în
baz
a hă
rțilo
r, a
schi
mbă
rilor
te
ritor
iale
pro
duse
în e
poca
mod
ernă
; •
Exer
ciții
de
anal
iză c
ompa
rativ
ă a
fapt
elor
is
toric
e di
n pe
rspe
ctivă
tem
pora
lă și
spaț
ia-
lă în
con
text
e di
ferit
e de
com
unic
are;
• Re
aliza
rea
unei
inve
stiga
ții a
supr
a un
or fa
p-te
/pro
cese
isto
rice,
din
per
spec
tive
mul
tiple
se
lect
ate
pe c
riter
ii cr
onol
ogic
e și
spaț
iale
.
36
3.1.
Dis
tinge
rea
fapt
ului
de
opin
ie d
in in
form
ația
ofe
ri-tă
de
surs
e.3.
2. C
omen
tare
a in
form
ați-
ilor d
in su
rse
pent
ru a
sus-
ține/
com
bate
pun
cte
de
vede
re c
u re
ferir
e la
isto
ria
mod
ernă
.3.
3. A
prec
iere
a di
ferit
or
abor
dări,
pun
cte
de v
ede-
re/in
terp
retă
ri, re
flect
ate
în d
iver
se su
rse
isto
rice.
–„P
rimăv
ara
popo
arel
or”
– an
ul re
volu
ționa
r 184
8 în
Eu
ropa
* –Re
volu
ția d
in 1
848-
1849
în Ţ
ările
Rom
âne*
–Dr
eptu
rile
natu
rale
ale
om
ului
în a
ctel
e re
volu
țiilo
r mod
er-
ne. P
rimel
e ac
te c
onsti
tuțio
nale
refe
ritoa
re la
dre
ptur
ile și
lib
ertă
țile
omul
ui d
in A
nglia
, SUA
și F
ranț
a.
RELA
ŢIIL
E IN
TERN
AŢIO
NAL
E (m
ijloc
ul se
c. a
l XVI
I-lea
– m
ijlo-
cul s
ec. a
l XIX
-lea)
–Re
lații
le in
tern
ațio
nale
de
la P
acea
de
la W
estfa
lia la
Con
-gr
esul
de
la V
iena
–Pr
inci
pate
le R
omân
e în
con
text
ul „
Prob
lem
ei o
rient
ale”
–An
ul 1
812
în is
toria
rom
ânilo
r
BASA
RABI
A SU
B D
OM
INAŢ
IE Ţ
ARIS
TĂ: D
E LA
AU
TON
OM
IE
LA G
UBE
RNIE
–Li
chid
area
aut
onom
iei B
asar
abie
i: et
ape,
eve
nim
ente
, con
-se
cinț
e –Ec
onom
ia B
asar
abie
i în
com
pone
nța
Impe
riulu
i Rus
–Po
litici
soci
ale
ale
țaris
mul
ui și
col
oniza
rea
Basa
rabi
ei –Re
form
ele
țaris
te în
Bas
arab
ia și
con
seci
nțel
e lo
r
• Ex
erci
ții d
e ex
trag
ere
a m
esaj
elor
din
tr-o
su
rsă
isto
rică;
• Ex
erci
ții d
e ci
tire
criti
că a
dife
ritor
tipu
ri de
su
rse
isto
rice;
• Ce
rcet
area
dife
ritor
pun
cte
de v
eder
e în
ba
za su
rsel
or is
toric
e și
argu
men
tare
a es
en-
ței f
aptu
lui/p
roce
sulu
i/fen
omen
ului
;•
Inte
rpre
tare
a cr
itică
a in
form
ațiil
or o
ferit
e de
surs
e is
toric
e di
ferit
e;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
surs
elor
isto
rice
ofici
ale
cu c
ele
neofi
cial
e;•
Real
izare
a te
xtel
or d
espr
e fa
pte/
proc
ese/
pers
onal
ități
isto
rice,
în b
aza
dife
ritor
surs
e,
evid
enții
nd a
sem
ănăr
ile și
deo
sebi
rile;
• Re
aliza
rea
unui
disc
urs l
a un
subi
ect i
stor
ic
în b
aza
info
rmaț
iilor
ofe
rite
de su
rse;
• El
abor
area
uno
r ese
uri t
emati
ce a
rgum
enta
-tiv
e re
ferit
oare
la u
n fa
pt is
toric
, prin
folo
si-
rea
info
rmaț
iilor
din
dife
rite
surs
e;•
Util
izare
a di
ferit
or su
rse
isto
rice
în e
labo
ra-
rea
și pr
ezen
tare
a pr
oiec
telo
r.
4.1.
Iden
tifica
rea
rela
țiilo
r de
cau
zalit
ate
din
info
r-m
ațiil
e of
erite
de
surs
ele
inve
stiga
te.
4.2.
Înca
drar
ea re
lație
i de
cauz
alita
te în
exp
licar
ea
even
imen
telo
r/pr
oces
elor
/fe
nom
enel
or is
toric
e.
STAT
E N
AŢIO
NAL
E ŞI
MU
LTIN
AŢIO
NAL
E ÎN
A D
OU
A JU
MĂT
A-TE
A S
ECO
LULU
I al X
IX-le
a –Do
ctrin
ele
soci
al-p
oliti
ce –Re
gim
uri p
oliti
ce în
Eur
opa*
–U
nire
a Pr
inci
pate
lor R
omân
e –Re
form
ele
lui A
.I. C
uza
și m
oder
niza
rea
soci
etăț
ii ro
mân
ești
–In
stitu
irea
mon
arhi
ei c
onsti
tuțio
nale
. Con
stitu
ția d
in 1
866
–U
nific
area
Ital
iei ș
i Ger
man
iei
–Im
periu
l Rus
și Im
periu
l Aus
tro-
Ung
ar.*
–Co
nsol
idar
ea st
atul
ui fe
dera
tiv N
ord-
Amer
ican
–Ep
oca
„Mei
ji” în
Japo
nia*
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a re
lații
lor d
e ca
uza-
litat
e în
evo
luția
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or
isto
rice;
• Ex
erci
ții d
e de
scrie
re a
con
seci
nțel
or a
cți-
unii
uman
e di
n sp
ații
și pe
rioad
e is
toric
e fo
losin
d su
rse
varia
te;
• Ex
erci
ții d
e de
term
inar
e a
rela
țiilo
r de
cauz
ă-ef
ect a
feno
men
elor
și p
roce
selo
r is
toric
e;•
Real
izare
a di
scuț
iilor
în b
aza
prob
lem
elor
con-
trov
ersa
te a
le is
torie
i mod
erne
;
37
4.3.
For
mar
ea o
pini
ilor
rele
vant
e de
spre
impa
ctul
ev
enim
ente
lor/
proc
esel
or/
feno
men
elor
isto
rice
asu-
pra
soci
etăț
ii, p
rin p
rism
a m
ultip
ersp
ectiv
ității
și
dive
rsită
ții c
ultu
rale
.
ECO
NO
MIE
ŞI S
OCI
ETAT
E (1
850-
1914
) –Ci
viliz
ația
indu
stria
lă. I
ndus
tria
lizar
ea și
con
seci
nțel
e ei
* –Co
nstit
uire
a ca
pita
lism
ului
mon
opol
ist *
–Ec
onom
ia R
omân
iei (
1878
-191
4) *
RELA
ŢIIL
E IN
TERN
AŢIO
NAL
E ŞI
SIS
TEM
UL
COLO
NIA
L M
ON
DI-
AL (m
ijloc
ul se
colu
lui a
l XIX
-lea
– în
cepu
tul s
ecol
ului
XX)
–Eu
ropa
într
e afi
rmar
ea n
ațiu
nilo
r și r
ival
itățil
e M
arilo
r pu
teri
–O
bțin
erea
inde
pend
ențe
i Rom
ânie
i –Po
litica
ext
ernă
a R
omân
iei (
1878
-191
4). R
ăzbo
aiel
e ba
lca-
nice
* –Ev
oluț
ia si
stem
ului
col
onia
l*
CULT
URĂ
ŞI C
IVIL
IZAŢ
IE ÎN
EPO
CA M
OD
ERN
Ă –Cu
rent
e lit
erar
e și
artis
tice
din
perio
ada
mod
ernă
* –Re
aliză
ri ști
ințifi
ce și
tehn
ice
în e
poca
mod
ernă
* –Cu
ltura
Ţăr
ilor R
omân
e/Ro
mân
iei î
n ep
oca
mod
ernă
* –Cu
ltura
în B
asar
abia
sub
dom
inaț
ie ța
ristă
*
• U
tiliza
rea
surs
elor
isto
rice
pent
ru a
înțe
lege
și
deos
ebi c
auza
, efe
ctul
, con
seci
nța
și co
re-
lația
în e
veni
men
tele
isto
rice,
incl
usiv
rela
ți-ile
cau
zale
pe
term
en sc
urt ș
i lun
g;•
Exer
ciții
de
anal
iză a
schi
mbă
rilor
eco
nom
ice,
so
cial
e, p
oliti
ce a
val
orilo
r și c
onvi
nger
ilor.
5.1.
Iden
tifica
rea
idei
lor
și ap
reci
erea
val
orilo
r ge-
nera
l-um
ane
conț
inut
e în
op
ere
liter
are,
arti
stice
, is
toric
e și
filos
ofice
.5.
2. A
rgum
enta
rea
cont
ri-bu
ției p
erso
nalit
ățilo
r în
crea
rea/
păst
rare
a/pr
omo-
vare
a va
loril
or n
ațio
nale
și
a pa
trim
oniu
lui c
ultu
ral.
5.3.
Pla
nific
area
și g
estio
-na
rea
proi
ecte
lor c
u re
fe-
rire
la p
ăstr
area
/pro
mov
a-re
a va
loril
or și
a p
atrim
o-ni
ului
loca
l/naț
iona
l.
• Ac
tivită
ți de
iden
tifica
re a
idei
lor ș
i val
orilo
r um
ane
într-
o op
eră
liter
ară,
arti
stică
, ist
orică
;•
Exer
ciții
de
dete
rmin
are
a re
aliză
rilor
epo
cii
mod
erne
în b
aza
oper
elor
de
artă
;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
idei
lor ș
i val
orilo
r um
ane,
ana
lizân
d op
ere
liter
are,
arti
stice
, is
toric
e și
filos
ofice
;•
Real
izare
a de
pre
zent
ări/p
roie
cte
care
să
prom
ovez
e pa
trim
oniu
l loc
al/n
ațio
nal;
• Vi
zite
în a
rhiv
ă, m
uzee
(rea
le sa
u vi
rtua
le) î
n sc
opul
des
fășu
rării
une
i cer
cetă
ri, e
labo
rării
pr
oiec
telo
r;•
Elab
orar
ea u
nor p
roie
cte
pent
ru p
rote
jare
a pa
trim
oniu
lui c
ultu
ral d
in c
omun
itate
.
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT(la
ale
gere
):–
Proi
ect d
e pr
omov
are
a lo
calit
ății
nata
le;
– M
onum
ente
, val
ori,
trad
iții d
in lo
calit
ate
care
au
rădă
cini
în
epoc
a m
oder
nă;
– Re
aliza
rea
activ
itățil
or d
e pr
omov
are
a va
loril
or n
ațio
nale
.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
:•
Tabe
l con
cept
ual/a
naliti
c sin
cron
izat;
• Fr
iza c
rono
logi
că;
• Pr
ezen
tări
în d
iferit
e fo
rmat
e;•
Proi
ect d
e ce
rcet
are;
• Po
ster
/fot
o/vi
deo;
• Co
laj/z
iaru
l ist
oric
/arti
colu
l pen
tru
ziar;
• Ex
poziț
ii te
mati
ce;
• Po
rtof
oliu
l.
38
Noţ
iuni
: bur
ghez
ie, c
apita
lism
, col
oniza
re, f
anar
iot,
ilum
inism
, im
peria
lism
, lib
eral
ism, m
erca
ntilis
m, m
etro
polă
, mon
arhi
e ab
solu
tă, m
onar
-hi
e co
nstit
uțio
nală
, naț
iune
, Pro
blem
ă or
ient
ală,
pro
tect
orat
, rep
ublic
ă, re
form
ă, re
volu
ție, r
evol
uție
agr
ară;
revo
luție
indu
stria
lă.
Pers
onal
ităţi:
Abr
aham
Lin
coln
, Ale
xand
ru Io
an C
uza,
Car
ol I
Hohe
nzol
lern
, Con
stan
tin M
avro
cord
at, D
imitr
ie C
ante
mir,
Gav
riil B
ănul
escu
-Bo
doni
, Mih
ai E
min
escu
, Mih
ail K
ogăl
nice
anu,
Nap
oleo
n Bo
napa
rte,
Ott
o vo
n Bi
smar
ck, P
etru
I, T
udor
Vla
dim
iresc
u, V
asile
Ale
csan
dri.
LA S
FÂRŞ
ITU
L CL
ASEI
A X
I-A, E
LEVU
L PO
ATE:
•
aplic
a lim
baju
l spe
cific
epo
cii m
oder
ne în
div
erse
situ
ații
de c
omun
icar
e or
ală
și sc
risă;
• el
ucid
a sc
him
băril
e su
rven
ite în
epo
ca m
oder
nă în
tim
p și
spaț
iu, i
denti
ficăn
d tr
ansf
orm
ări c
alita
tive;
• an
aliza
eve
nim
ente
și p
roce
se d
in su
rse
dife
rite,
dez
voltâ
nd g
ândi
rea
criti
că și
refle
xivă
; •
înca
dra
rela
țiile
de
cauz
alita
te în
exp
licar
ea e
veni
men
telo
r/pr
oces
elor
/fen
omen
elor
isto
rice
din
isto
ria m
oder
nă lo
cală
, naț
iona
lă și
un
iver
sală
;•
dem
onst
ra d
esch
ider
e pe
ntru
stud
iere
a re
aliză
rilor
soci
etăț
ii m
oder
ne, v
alor
ificâ
nd tr
ecut
ul is
toric
și p
atrim
oniu
l cul
tura
l al n
eam
ului
/um
anită
ții.
Not
ă: C
u as
teris
c (*
) sun
t ind
icat
e co
nțin
utur
ile c
urric
ular
e ce
nu
vor fi
eva
luat
e la
exa
men
ele
de a
bsol
vire
a c
iclu
lui l
icea
l,
dar s
unt o
blig
ator
ii pe
ntru
stud
iere
.
39
CLA
SA A
XII-
A, P
ROFI
L U
MA
NIS
T EP
OCA
CO
NTE
MPO
RAN
Ă
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ă U
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
aliz
ate
1.1.
Exp
licar
ea te
rmen
ilor
isto
rici,
spec
ifici
epo
cii
cont
empo
rane
.1.
2. În
cadr
area
term
enilo
r sp
ecifi
ci is
torie
i con
tem
po-
rane
în c
onte
xte
care
im-
plic
ă ex
plic
ații,
inte
rpre
tări
și ati
tudi
ni.
1.3.
Apr
ecie
rea
impa
ctul
ui
utiliz
ării
core
cte
a lim
baju
-lu
i ist
oric
în c
omun
icar
e și
rela
ționa
re e
ficie
ntă.
LUM
EA L
A ÎN
CEPU
TUL
SECO
LULU
I XX
–Lu
mea
la în
cepu
tul E
poci
i Con
tem
pora
ne *
–Ri
valit
atea
mar
ilor p
uter
i și a
men
ința
rea
păci
i* –Pr
imul
Răz
boi M
ondi
al –
con
flict
pen
tru
reîm
părț
irea
lum
ii* –Ro
mân
ia în
Prim
ul R
ăzbo
i Mon
dial
. –Co
nsec
ințe
le P
rimul
ui R
ăzbo
i Mon
dial
–Ba
sara
bia
în a
nii 1
917-
1918
–M
area
Uni
re d
in 1
918
DIP
LOM
AŢIE
ŞI C
ON
FLIC
T ÎN
PER
IOAD
A IN
TERB
ELIC
Ă –Si
stem
ului
Ver
saill
es-W
ashi
ngto
n și
Nou
a O
rdin
e In
tern
ați-
onal
ă –Li
ga N
ațiu
nilo
r: în
tre
inte
nție
și re
alita
te*
–Ro
mân
ia și
Sis
tem
ul d
e la
Ver
saill
es –Si
stem
ul d
e tr
atat
e în
per
ioad
a in
terb
elic
ă.*
Politi
ca c
onci
li-at
oris
tă a
mar
ilor p
uter
i* –Po
litica
ext
ernă
a R
omân
iei î
n pe
rioad
a in
terb
elic
ă. N
icol
ae
Titu
lesc
u –
dipl
omat
al p
ăcii
–Re
lații
le ro
mân
o-so
vieti
ce în
per
ioad
a in
terb
elic
ă –Pa
ctul
Rib
bent
rop-
Mol
otov
și im
pact
ul lu
i asu
pra
desti
nulu
i po
poar
elor
din
Eur
opa
POLI
TICĂ
, ECO
NO
MIE
ŞI S
OCI
ETAT
E ÎN
PER
IOAD
A IN
TERB
ELIC
Ă –Ca
ract
eris
tici g
ener
ale
și sp
ecifi
ce a
le re
gim
urilo
r pol
itice
di
n pe
rioad
a in
terb
elic
ă –Ro
mân
ia d
e la
dem
ocra
ție la
aut
orita
rism
* –Co
nstit
uire
a RA
SSM
: pol
itici
și im
pact
• Ex
erci
ții d
e le
ctur
are
a su
rsel
or is
toric
e pe
n-tr
u a
iden
tifica
și a
exp
lica
term
enii
isto
rici;
• Ac
tivită
ți de
rela
ționa
re c
orec
tă a
tem
ei/
prob
lem
ei e
luci
date
cu
conț
inut
ul su
rsei
is
toric
e, fo
losin
d vo
cabu
laru
l ist
oric
; •
Exer
ciții
de
aplic
are
a te
rmen
ilor i
stor
ici î
n sit
uații
noi
de
com
unic
are;
• Re
lata
rea
vizit
ei la
un
muz
eu, b
iblio
tecă
, ex
poziț
ie p
orni
nd d
e la
un
algo
ritm
pro
pus;
• El
abor
area
ese
ului
isto
ric d
upă
algo
ritm
(in
trod
ucer
e/de
zvol
tare
/con
cluz
ie),
utiliz
ând
term
enii
isto
rici a
decv
ați;
• Re
aliza
rea
în g
rup
a un
ui m
esaj
col
ectiv
pen
-tr
u m
anife
star
ea a
titud
inii
într
-o p
robl
emă
isto
rică;
• Ac
tivită
ți de
gru
p în
car
e vo
r fi a
naliz
ate
dive
rse
situa
ții d
e co
mun
icar
e și
coop
erar
e.
2.1.
Det
erm
inar
ea sc
him
-bă
rilor
terit
oria
le în
baz
a a
două
sau
mai
mul
te h
ărți.
2.2.
Ana
liza
schi
mbă
rilor
su
rven
ite în
spaț
iu și
tim
p.2.
3. R
ealiz
area
pro
iect
elor
de
cer
ceta
re a
schi
mbă
ri-lo
r int
erve
nite
în ti
mp
și sp
ațiu
prin
util
izare
a TI
C.
• Ex
erci
ții d
e ci
tire
a hă
rțilo
r ist
oric
e;•
Plas
area
pe
hart
ă a
unor
eve
nim
ente
și p
ro-
cese
isto
rice;
• Al
cătu
irea
unor
frize
cro
nolo
gice
pe
dive
rse
dom
enii
(soc
ial,
cultu
ral,
econ
omic
, pol
itic
etc.
);•
Exer
ciții
de
anal
iză c
ompa
rativ
ă a
fapt
elor
is
toric
e di
n pe
rspe
ctivă
tem
pora
lă și
spaț
ia-
lă în
con
text
e di
ferit
e de
com
unic
are;
40
–Pa
rticu
larit
ăți ș
i sim
ilitu
dini
ale
evo
luție
i eco
nom
ice
a st
ate-
lor l
umii
într
e 19
18 și
193
9*
–„M
area
Dep
resiu
ne”.
New
Dea
l – m
odel
pen
tru
depă
șirea
cr
izei e
cono
mic
e –Po
litici
de
cons
olid
are
a st
atul
ui n
ațio
nal r
omân
. Nou
l cad
ru
de d
ezvo
ltare
eco
nom
ică
a Ro
mân
iei i
nter
belic
e* –Ba
sara
bia
în c
ompo
nenț
a Ro
mân
iei M
ari*
AL D
OIL
EA R
ĂZB
OI M
ON
DIA
L –
IMPA
CT A
SUPR
A CO
NTE
M-
PORA
NIE
TĂŢI
I –Al
Doi
lea
Răzb
oi M
ondi
al. S
trat
egii
și ac
țiuni
mili
tare
în ră
z-bo
i (19
39-1
945)
* –An
ul 1
940
în is
toria
rom
ânilo
r. Fo
rmar
ea R
SSM
și in
stau
ra-
rea
regi
mul
ui c
omun
ist
–Pa
rtici
pare
a Ro
mân
iei î
n ce
l de-
al D
oile
a Ră
zboi
Mon
dial
: ca
uze,
eve
nim
ente
și c
onse
cinț
e –Ba
sara
bia
și Tr
ansn
istr
ia în
per
ioad
a ce
lui d
e-al
Doi
lea
Răz-
boi M
ondi
al –Di
plom
ație
și c
oaliț
ii în
per
ioad
a ce
lui d
e-al
Doi
lea
Răzb
oi
Mon
dial
*
–Cr
ime
împo
triv
a um
anită
ții: G
ULA
G. H
oloc
aust
. Kat
yn –Co
nsec
ințe
le c
elui
de
Al D
oile
a Ră
zboi
Mon
dial
POLI
TICĂ
, EC
ON
OM
IE Ş
I SO
CIET
ATE
ÎN P
ERIO
ADA
POST
BELI
CĂ –St
ate
dem
ocra
tice
în p
erio
ada
post
belic
ă* –Fe
nom
enul
Mira
colu
lui e
cono
mic
: Ger
man
ia și
Japo
nia
–Re
gim
uri t
otal
itare
și a
utor
itare
in p
erio
ada
post
belic
ă* –U
RSS
în p
erio
ada
post
belic
ă –Re
inst
aura
rea
regi
mul
ui c
omun
ist î
n RS
SM. C
olec
tiviza
rea
forț
ată,
foam
etea
și d
epor
tăril
e –Po
litica
„Cen
trul
ui”
în R
SSM
: eco
nom
ie, s
ocie
tate
și m
od d
e vi
ață
• Co
mpa
rare
a di
nam
icii
terit
oria
le a
uno
r sta
-te
rapo
rtat
e la
dife
rite
even
imen
te/p
roce
se
isto
rice
din
epoc
a co
ntem
pora
nă;
• Re
aliza
rea
unor
text
e de
spre
schi
mbă
rile
surv
enite
în sp
ațiu
și ti
mp,
subl
iniin
d as
emă-
năril
e și
deos
ebiri
le.
3.1.
Sta
bilir
ea ti
pulu
i de
info
rmaț
ie su
biec
tivă/
obie
ctivă
ofe
rită
de su
rsa
de d
ocum
enta
re.
3.2.
Com
para
rea
argu
-m
ente
lor d
in d
iferit
e su
rse
pent
ru fo
rmul
area
uno
r ju
decă
ți pr
oprii
priv
ind
evol
uția
soci
etăț
ii co
ntem
-po
rane
.3.
3. C
erce
tare
a in
form
ație
i di
n di
ferit
e su
rse
în v
ede-
rea
stab
ilirii
cre
dibi
lităț
ii și
a va
lidili
tății
opi
niilo
r.
• Ex
erci
ții d
e an
aliză
a te
xtel
or ș
tiinț
ifice
și a
m
emor
iilor
mar
toril
or;
• Id
entifi
care
a ro
lulu
i uno
r per
sona
lităț
i ist
o-ric
e, a
naliz
ând
surs
e di
ferit
e;•
Alcă
tuire
a un
or li
ste
cu si
te-u
ri de
pe
Inte
r-ne
t pen
tru
tem
ele
isto
rice
stud
iate
;•
Alcă
tuire
a un
or p
oste
re/a
fișe
cu in
form
ații
sele
ctat
e di
n su
rse
Inte
rnet
;•
Rezo
lvar
ea u
nor s
arci
ni d
e lu
cru
utiliz
ând
prez
entă
ri m
ultim
edia
;•
Rezo
lvar
ea în
ech
ipă
a un
or si
tuaț
ii-pr
oble
-m
ă în
baz
a su
rsel
or p
reze
ntat
e;•
Real
izare
a un
ui d
iscur
s la
un su
biec
t ist
oric
co
ntro
vers
at d
in e
poca
con
tem
pora
nă în
ba
za in
form
ațiil
or o
ferit
e de
surs
e;•
Dezb
ater
ea u
nor c
azur
i rea
le c
are
impl
ică
prej
udec
ăți ș
i ste
reoti
pii f
ață
de a
cțiu
nile
oa
men
ilor d
in e
poca
stud
iată
;•
Elab
orar
ea u
nor p
roie
cte
tran
sdisc
iplin
are
cu re
ferir
e la
un
even
imen
t/pr
oces
/per
sona
j is
toric
folo
sind
info
rmaț
ii di
vers
e.
41
4.1.
Evi
denț
iere
a re
lații
lor
de c
auza
litat
e di
n in
for-
maț
iile
ofer
ite d
e su
rsel
e in
vesti
gate
.4.
2. E
xpun
erea
arg
umen
ta-
tă a
opi
niei
priv
ind
cauz
ele
și co
nsec
ințe
le fa
lsific
ării
adev
ărul
ui is
toric
în d
iver
-se
surs
e.4.
3. T
rans
fera
rea
abili
tăți-
lor d
e op
erar
e cu
rela
țiile
de
cau
ză-e
fect
în p
erce
pe-
rea
adec
vată
a si
tuaț
iilor
di
n vi
ața
real
ă.
–Po
litica
con
duce
rii so
vieti
ce d
in R
SSM
în d
omen
iul c
ultu
rii
și ști
ințe
i –In
stau
rare
a re
gim
ului
com
unis
t în
Ţăril
e Eu
rope
i Cen
tral
e și
de E
st*
–Fo
rmar
ea L
umii
bipo
lare
. Răz
boiu
l Rec
e –O
rgan
izații
inte
rnaț
iona
le și
rolu
l lor
în lu
me*
–In
tegr
area
eco
nom
ică
euro
pean
ă. C
rear
ea și
evo
luția
Uni
u-ni
i Eur
open
e* –Fo
care
de
răzb
oi în
a d
oua
jum
ătat
e a
seco
lulu
i XX-
înce
pu-
tul s
ecol
ului
XXI
*
MIŞ
CĂRI
DE
EMAN
CIPA
RE S
OCI
AL-P
OLI
TICĂ
ÎN S
ECO
LUL
XX –M
ișcă
ri an
ticom
unis
te în
Eur
opa
post
belic
ă* –Re
ziste
nța
antic
omun
istă
în R
SSM
* –Ac
țiuni
de
eman
cipa
re în
Asia
și A
fric
a. P
robl
emel
e ță
rilor
de
colo
niza
te *
–Că
dere
a re
gim
urilo
r com
unis
te în
Eur
opa*
–Pr
ocla
mar
ea su
vera
nită
ții și
inde
pend
ențe
i Rep
ublic
ii M
ol-
dova
. Sim
bolu
rile
de st
at
REPU
BLIC
A M
OLD
OVA
LA
ETAP
A AC
TUAL
Ă –De
moc
ratiz
area
vie
ții p
oliti
ce.*
Con
stitu
ția R
epub
licii
Mol
-do
va*
–Vi
ața
soci
al-e
cono
mic
ă în
Rep
ublic
a M
oldo
va*
–Ră
zboi
ul d
e pe
Nis
tru
–M
inor
itățil
e et
nice
din
Rep
ublic
a M
oldo
va*
–U
nita
tea
terit
oria
lă a
uton
omă
cu st
atut
spec
ial G
ăgău
zia
(Gag
auz-
Yeri)
* –Po
litica
ext
ernă
a R
epub
licii
Mol
dova
. Per
spec
tivel
e in
te-
grăr
ii eu
rope
ne a
Rep
ublic
ii M
oldo
va*
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a re
lații
lor d
e ca
uza-
litat
e în
evo
luția
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or
isto
rice;
• St
udiu
de
caz d
espr
e co
nsec
ințe
le p
oziti
ve/
nega
tive
ale
acțiu
nilo
r oam
enilo
r/gu
vern
e-lo
r pen
tru
evol
uția
une
i com
unită
ți;•
Elab
orar
ea d
e afi
șe te
mati
ce: d
emoc
rație
, to
lera
nță,
coo
pera
re, H
oloc
aust
, Gul
ag e
tc.
• El
abor
area
de
com
unic
ări c
are
să v
alor
ifice
in
form
ații
ofer
ite d
e su
rse
dive
rse;
• Ex
erci
ții d
e ex
prim
are
argu
men
tată
a u
nor
opin
ii, p
unct
e de
ved
ere,
con
ving
eri r
efer
i-to
are
la u
n fa
pt/p
roce
s/pe
rson
aj is
toric
;•
Exer
ciții
de
utiliz
are
a te
hnol
ogiil
or d
e in
-fo
rmar
e și
com
unic
are
pent
ru o
bțin
erea
su
rsel
or n
eces
are
rezo
lvăr
ii un
ei si
tuaț
ii-pr
oble
mă;
• Re
aliza
rea
de p
reze
ntăr
i, gr
afice
, tab
ele,
pe
ntru
sist
emati
zare
a cu
noști
nțel
or în
văța
-te
, fol
osin
d re
surs
e m
ultim
edia
;•
Real
izare
a de
pre
zent
ări c
are
să v
alor
ifice
ex
perie
nțel
e ist
oric
e of
erite
de
acțiu
nea
per-
sona
lităț
ilor/
grup
urilo
r în
cont
exte
var
iate
.
5.1.
Iden
tifica
rea
cons
e-ci
nțel
or in
tera
cțiu
nii c
ul-
tura
le, p
oliti
ce, e
cono
mic
e și
soci
ale
asup
ra e
volu
ției
com
unită
ții u
man
e.5.
2. A
prec
iere
a im
pact
ului
re
gim
urilo
r pol
itice
din
is-
toria
con
tem
pora
nă a
supr
a m
enta
lităț
ilor c
olec
tive.
• Si
mul
area
uno
r situ
ații
în c
are
apar
bar
iere
în
com
unic
are
dint
re d
iferit
e pe
rsoa
ne/p
o-po
are
și pr
opun
erea
uno
r str
ateg
ii de
dep
ă-șir
e a
aces
tora
;•
Exer
ciții
de
dezv
olta
re a
resp
onsa
bilit
ății
soci
ale
prin
îngr
ijire
a un
or m
onum
ente
is-
toric
e;•
Exer
ciții
de
impl
icar
e a
elev
ilor î
n ac
tivită
ți de
vol
unta
riat l
a ni
velu
l com
unită
ții;
42
5.3.
Pro
mov
area
idei
lor
desp
re u
nita
te p
rin d
iver
si-
tate
în c
adru
l com
unită
ții.
CULT
URĂ
ŞI C
IVIL
IZAŢ
IE ÎN
SEC
OLU
L XX
- ÎN
C. S
EC. X
XI –Re
aliză
rile
tehn
ice
și ști
ințifi
ce d
in e
poca
con
tem
pora
nă –Co
ntrib
uția
pop
orul
ui ro
mân
la d
ezvo
ltare
a pa
trim
oniu
lui
univ
ersa
l* –Cu
ltura
și ș
tiinț
a în
Rep
ublic
a M
oldo
va –Im
pact
ul te
hnol
ogiil
or a
supr
a vi
eții
cotid
iene
și a
supr
a m
e-di
ului
PRO
BLEM
ELE
GLO
BALE
ALE
SEC
. XX-
ÎNC.
SEC
. XXI
–Pr
oble
mel
e gl
obal
e: p
eric
ole
pent
ru o
men
ire*
–Co
nsec
ințe
le p
robl
emel
or g
loba
le și
mod
alită
ți de
supr
ave-
țuire
a o
men
irii
–M
igra
ții în
lum
ea a
ctua
lă*
–Vi
rtuț
i și v
alor
i con
tem
pora
ne. S
iste
me
educ
ațio
nale
efic
i-en
te*
Exte
nsie
cur
ricul
ară:
–Pe
rson
alită
ți no
torii
ale
miș
cării
de
rena
șter
e în
Bas
arab
ia –
de
stin
uman
, des
tin p
oliti
c**
–Di
plom
ația
rom
ânea
scă
. Tak
e Io
nesc
u și
Alex
andr
u Va
ida-
Voie
vod*
* –Re
volu
ția d
in fe
brua
rie 1
917.
Lov
itura
de
stat
bol
șevi
că.
Teor
ia și
pra
ctica
bol
șevi
smul
ui *
* –Ex
perim
ente
le b
olșe
vice
în e
cono
mia
RAS
SM**
–Co
ntro
vers
ele
lum
ii în
per
ioad
a in
terb
elic
ă**
–Ră
zboa
iele
și d
eclin
ul c
ivili
zații
lor*
* –N
oile
pol
itici
eco
nom
ice
la sf
. sec
. XX
– în
c. se
c. X
XI**
–Po
litici
soci
ale
și co
nsum
ul d
e m
asă.
Ocu
pații
și st
atut
e pr
ofes
iona
le în
sec.
XX-
XXI*
* –O
cupa
ții și
stat
ut p
rofe
siona
l în
Repu
blic
a M
oldo
va**
–M
odel
e de
sist
eme
econ
omic
e co
ntem
pora
ne**
–Re
pres
iuni
pol
itice
în re
gim
urile
dic
tato
riale
**
–Ci
viliz
ația
con
tem
pora
nă: u
nita
te, d
iver
sitat
e, in
tegr
are*
*
• Re
aliza
rea
unor
acti
vită
ți tip
pro
iect
în c
are
elev
ii pr
opun
solu
ții p
entr
u pr
oble
me
con-
cret
e di
n vi
ața
școl
ii/co
mun
ității
;•
Alcă
tuire
a un
or p
roie
cte
pent
ru p
rote
jare
a va
loril
or c
ultu
rale
din
com
unita
te;
• Pr
omov
area
inte
rcul
tura
lităț
ii di
n pe
rspe
cti-
va să
rbăt
orilo
r, tr
adiți
ilor,
obic
eiur
ilor d
iferi-
tor p
opoa
re.
43
–Pr
esa
Repu
blic
ii M
oldo
va d
upă
anul
199
1– re
flecț
ii de
spre
Re
nașt
erea
naț
iona
lă**
–N
ume
de st
răzi,
pre
num
e, p
atro
nim
ic –
dov
ezi a
le sc
him
bă-
rilor
pol
itice
** –M
onum
ente
din
loca
litat
e –
mes
aj is
toric
și m
emor
ie c
olec
-tiv
ă**
–Vi
zita
la m
uzeu
– o
port
unita
te d
e ce
rcet
are
și afi
rmar
e**
–Er
oi n
ecun
oscu
ți di
n lo
calit
atea
mea
** –Is
toria
loca
lităț
ii –
locu
ri, o
amen
i, ev
enim
ente
** –Pr
oble
mel
e gl
obal
e: S
ecur
itate
a al
imen
tară
. Sep
arati
smul
. In
telig
ența
arti
ficia
lă**
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
–Pa
rtici
panț
i din
com
unita
tea
mea
la m
ișca
rea
dem
ocra
tică
și na
ționa
lă;
–„A
fost
răzb
oi. E
coul
lui ș
i-acu
m m
ai e
ste
viu.
..”Gr
.Vie
ru;
–Ro
lul f
emei
i în
isto
rie;
–M
ărtu
riile
par
ticip
anțil
or la
răzb
oiul
pen
tru
inte
grita
tea
stat
ului
din
loca
litat
ea m
ea;
–Di
aspo
ra și
rolu
l ei;
–Pe
lerin
ajul
– fo
rmă
de c
unoa
șter
e a
patr
imon
iulu
i cul
tura
l; –„G
hid
pent
ru o
zi”
– ex
curs
ii/vi
zite
la m
uzeu
în c
are
elev
ii își
vo
r îns
uși r
olul
de
ghid
, pre
zent
ând
un m
onum
ent i
stor
ic,
expo
nate
de
muz
eu e
tc.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
:•
Port
retu
l per
sona
lităț
ii is
toric
e;•
Scen
ariu
/Dra
mati
zare
;•
Inte
rviu
alc
ătui
t și r
ealiz
at;
• Pr
oiec
t/m
ini-p
roie
ct (e
vent
ual,
impl
emen
tat);
• Pr
oces
judi
ciar
sim
ulat
.
Noţ
iuni
: bol
șevi
sm, c
olho
z, c
ortin
a de
fier
, cul
ac, c
ultu
l per
sona
lităț
ii, d
ecol
oniza
re, d
estin
dere
, dep
resiu
ne e
cono
mic
ă, d
epor
tare
, dre
pt la
au
tode
term
inar
e, e
man
cipa
re, f
oam
ete,
izol
ațio
nism
, gen
ocid
, GU
LAG,
Hol
ocau
st, m
iraco
l eco
nom
ic, n
oua
men
talit
ate,
ON
U, p
lura
lism
pol
i-tic
, pro
blem
e gl
obal
e, re
pres
ie, r
evizi
onism
, rev
oluț
ie c
ultu
rală
, rez
iste
nță,
răzb
oi re
ce, v
ot u
nive
rsal
.
Pers
onal
ităţi:
Em
il Lo
tean
u, Io
n In
cule
ț, Fe
rdin
and
I, N
icol
ae T
itule
cu, C
arol
II, N
icol
ae C
eauș
escu
, Mar
ia C
ebot
ari,
Cons
tanti
n Br
âncu
și, G
ri-go
re V
ieru
, Eug
en D
oga,
Mar
ia B
ieșu
, Mih
ai I,
Woo
drow
Wils
on, I
osif
Visa
riono
vici
Sta
lin, F
.D. R
oose
velt,
Cha
rles d
e Ga
ulle
, M.S
. Gor
baco
iv,
Win
ston
Chu
rchi
ll, M
arga
reth
Tha
tche
r.
44
LA S
FÂRŞ
ITU
L CL
ASEI
A X
II-A,
ELE
VUL
POAT
E:•
aplic
a vo
cabu
laru
l ist
oric
în c
onst
ruire
a di
scur
suril
or a
rgum
enta
te, d
emon
strâ
nd p
ertin
ență
în e
xprim
area
scris
ă și
oral
ă;•
ampl
asa
în ti
mp
și sp
ațiu
eve
nim
ente
le, p
roce
sele
și fe
nom
enel
e is
toric
e, p
entr
u a
prez
enta
con
tinui
tate
a și
schi
mba
rea;
• an
aliza
criti
c in
form
ația
din
dife
rite
surs
e is
toric
e, m
anife
stân
d re
spon
sabi
litat
e în
des
crie
rea
feno
men
elor
/pro
cese
lor/
even
imen
telo
r is
toric
e,•
expl
ica
inte
rdep
ende
nța
dint
re fe
nom
enel
e is
toric
e de
sfăș
urat
e în
tim
p și
spaț
iu, g
ener
ând
jude
căți
de v
aloa
re în
com
unic
ări s
au c
er-
cetă
ri sc
rise;
• de
mon
stra
abi
lităț
i și a
titud
ini p
entr
u va
lorifi
care
a pa
trim
oniu
lui u
nive
rsal
, pro
mov
ând
proi
ecte
com
unita
re.
Not
ă: C
u as
teris
c (*
) sun
t ind
icat
e co
nțin
utur
ile c
urric
ular
e ce
nu
vor fi
eva
luat
e la
exa
men
ele
de a
bsol
vire
a
cicl
ului
lice
al, d
ar su
nt o
blig
ator
ii pe
ntru
stud
iere
. Cu
ast
erisc
(**)
sunt
indi
cate
suge
stii d
e co
nțin
utur
i pen
tru
exte
nsie
cur
ricul
ară.
45
CLA
SA A
XII-
A, P
ROFI
L RE
AL
EPO
CA C
ON
TEM
PORA
NĂ
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ă U
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
1.1.
Exp
licar
ea te
rmen
ilor
isto
rici,
spec
ifici
epo
cii
cont
empo
rane
.1.
2. În
cadr
area
term
enilo
r sp
ecifi
ci is
torie
i con
tem
po-
rane
în c
onte
xte
care
im-
plic
ă ex
plic
ații,
inte
rpre
tări
și ati
tudi
ni.
1.3.
Apr
ecie
rea
impa
ctul
ui
utiliz
ării
core
cte
a lim
baju
-lu
i ist
oric
în c
omun
icar
e și
rela
ționa
re e
ficie
ntă.
LUM
EA L
A ÎN
CEPU
TUL
SECO
LULU
I XX
–Lu
mea
la în
cepu
tul E
poci
i Con
tem
pora
ne*
–Ri
valit
atea
mar
ilor p
uter
i și a
men
ința
rea
păci
i* –Pr
imul
răzb
oi m
ondi
al –
con
flict
pen
tru
reîm
părț
irea
lum
ii* –Ro
mân
ia în
Prim
ul R
ăzbo
i Mon
dial
–Co
nsec
ințe
le p
rimul
ui ră
zboi
mon
dial
–Ba
sara
bia
în a
nii 1
917-
1918
–M
area
Uni
re d
in 1
918
DIP
LOM
AŢIE
ŞI C
ON
FLIC
T ÎN
PER
IOAD
A IN
TERB
ELIC
Ă –Si
stem
ul V
ersa
illes
-Was
hing
ton
și No
ua O
rdin
e In
tern
ațio
nală
–Li
ga N
ațiu
nilo
r –în
tre
inte
nție
și re
alita
te*
–Ro
mân
ia și
sist
emul
de
la V
ersa
illes
* –Si
stem
ul d
e tr
atat
e în
per
ioad
a in
terb
elic
ă.*P
oliti
ca c
onci
li-at
oris
tă a
mar
ilor p
uter
i* –Po
litica
ext
ernă
a R
omân
iei î
n pe
rioad
a in
terb
elic
ă –N
icol
ae T
itule
scu
– di
plom
at a
l păc
ii –Re
lații
le ro
mân
o-so
vieti
ce în
per
ioad
a in
terb
elic
ă –Pa
ctul
Rib
bent
rop-
Mol
otov
și im
pact
ul lu
i asu
pra
desti
nulu
i po
poar
elor
din
Eur
opa
POLI
TICĂ
, ECO
NO
MIE
ŞI S
OCI
ETAT
E ÎN
PER
IOAD
A IN
TERB
ELIC
Ă –Ca
ract
eris
tici g
ener
ale
și sp
ecifi
ce a
le re
gim
urilo
r pol
itice
di
n pe
rioad
a in
terb
elic
ă* –Ro
mân
ia d
e la
dem
ocra
ție la
aut
orita
rism
* –Co
nstit
uire
a RA
SSM
: pol
itici
și im
pact
–Pa
rticu
larit
ăți ș
i sim
ilitu
dini
ale
evo
luție
i eco
nom
ice
a st
ate-
lor l
umii
într
e 19
18-1
939*
„M
area
Dep
resiu
ne”
–N
ew D
eal –
mod
el p
entr
u de
pășir
ea c
rizei
eco
nom
ice
–Po
litici
de
cons
olid
are
a st
atul
ui n
ațio
nal r
omân
. Nou
l cad
ru
de d
ezvo
ltare
eco
nom
ică
a Ro
mân
iei i
nter
belic
e* –Ba
sara
bia
în c
ompo
nenț
a Ro
mân
iei M
ari*
• Ex
erci
ții d
e le
ctur
are
a su
rsel
or is
toric
e pe
n-tr
u a
iden
tifica
și a
exp
lica
term
enii
isto
rici;
• Ac
tivită
ți de
rela
ționa
re c
orec
tă a
tem
ei/
prob
lem
ei e
luci
date
cu
conț
inut
ul su
rsei
is
toric
e, fo
losin
d co
rect
voc
abul
arul
isto
ric;
• Ex
erci
ții d
e ap
licar
e a
term
enilo
r ist
oric
i în
situa
ții n
oi d
e co
mun
icar
e;•
Rela
tare
a vi
zitei
la u
n m
uzeu
, bib
liote
că,
expo
ziție
por
nind
de
la u
n al
gorit
m p
ropu
s;•
Elab
orar
ea e
seul
ui is
toric
dup
ă al
gorit
m
(intr
oduc
ere/
dezv
olta
re/c
oncl
uzie
), uti
lizân
d te
rmen
ii is
toric
i ade
cvaț
i;•
Real
izare
a în
gru
p a
unui
mes
aj c
olec
tiv p
en-
tru
man
ifest
area
atit
udin
ii în
tr-o
pro
blem
ă is
toric
ă;•
Activ
ități
de g
rup
în c
are
vor fi
ana
lizat
e di
vers
e sit
uații
de
com
unic
are
și co
oper
are;
2.1.
Det
erm
inar
ea sc
him
-bă
rilor
terit
oria
le în
baz
a a
două
sau
mai
mul
te h
ărți.
2.2.
Ana
liza
schi
mbă
rilor
su
rven
ite în
spaț
ii și
timp
.2.
3 Re
aliza
rea
proi
ecte
lor
de c
erce
tare
a sc
him
bări-
lor i
nter
veni
te în
tim
p și
spaț
iu p
rin u
tiliza
rea
TIC.
• Ex
erci
ții d
e le
ctur
ă a
hărț
ilor i
stor
ice;
• Pl
asar
ea p
e ha
rtă
a un
or e
veni
men
te și
pro
-ce
se is
toric
e;•
Alcă
tuire
a un
or fr
ize cr
onol
ogice
pe
dive
rse
dom
enii (
socia
l, cul
tura
l, eco
nom
ic, p
oliti
c etc
.);•
Exer
ciții
de
anal
iză c
ompa
rativ
ă a
fapt
elor
is
toric
e di
n pe
rspe
ctivă
tem
pora
lă și
spaț
ia-
lă în
con
text
e di
ferit
e de
com
unic
are;
• Co
mpa
rare
a di
nam
icii
terit
oria
le a
uno
r sta
-te
rapo
rtat
e la
dife
rite
even
imen
te/p
roce
se
isto
rice
din
epoc
a co
ntem
pora
nă;
• Re
aliza
rea
unor
text
e de
spre
schi
mbă
rile
surv
enite
în sp
ațiu
și ti
mp,
subl
iniin
d as
emă-
năril
e și
deos
ebiri
le;
46
3.1.
Sta
bilir
ea ti
pulu
i de
info
rmaț
ie su
biec
tivă/
obie
ctivă
ofe
rită
de su
rsa
de d
ocum
enta
re.
3.2.
Com
para
rea
argu
-m
ente
lor d
in d
iferit
e su
rse
pent
ru fo
rmul
area
uno
r ju
decă
ți pr
oprii
priv
ind
evol
uția
soci
etăț
ii co
ntem
-po
rane
.3.
3. C
erce
tare
a in
form
ație
i di
n di
ferit
e su
rse
în v
ede-
rea
stab
ilirii
cre
dibi
lităț
ii și
a va
lidili
tății
opi
niilo
r.
AL D
OIL
EA R
ĂZB
OI M
ON
DIA
L –
IMPA
CT A
SUPR
A CO
NTE
M-
PORA
NIE
TĂŢI
I –Al
Doi
lea
Răzb
oi M
ondi
al. S
trat
egii
și ac
țiuni
mili
tare
în ră
z-bo
i (19
39-1
945)
* –An
ul 1
940
în is
toria
rom
ânilo
r. Fo
rmar
ea R
SSM
și in
stau
ra-
rea
regi
mul
ui c
omun
ist
–Pa
rtici
pare
a Ro
mân
iei î
n ce
l de-
al D
oile
a Ră
zboi
Mon
dial
: ca
uze,
eve
nim
ente
și c
onse
cinț
e* –Di
plom
ație
și c
oaliț
ii în
per
ioad
a ce
lui d
e-al
Doi
lea
Răzb
oi
Mon
dial
* –Cr
ime
impo
triv
a um
anită
ții. G
ULA
G. H
oloc
aust
. Kat
yn –Co
nsec
ințe
le c
elui
de
Al D
oile
a Ră
zboi
Mon
dial
POLI
TICĂ
, ECO
NO
MIE
ŞI S
OCI
ETAT
E ÎN
PER
IOAD
A PO
STBE
LICĂ
–St
ate
dem
ocra
tice
în p
erio
ada
post
belic
ă* –Fe
nom
enul
Mira
colu
lui e
cono
mic
: Ger
man
ia și
Japo
nia*
–Re
gim
uri t
otal
itare
și a
utor
itare
in p
erio
ada
post
belic
ă* –U
RSS
în p
erio
ada
post
belic
ă –Re
inst
aura
rea
regi
mul
ui c
omun
ist î
n RS
SM. C
olec
tiviza
rea
forț
ată,
foam
etea
și d
epor
tăril
e –Po
litica
„Ce
ntru
lui”
în R
SSM
: eco
nom
ie, s
ocie
tate
și m
od d
e vi
ață*
–Po
litica
con
duce
rii so
vieti
ce d
in R
SSM
în d
omen
iul c
ultu
rii
și ști
ințe
i* –In
stau
rare
a re
gim
ului
com
unis
t în
Ţăril
e Eu
rope
i Cen
tral
e și
de E
st*
–Fo
rmar
ea L
umii
bipo
lare
. Răz
boiu
l Rec
e –O
rgan
izații
inte
rnaț
iona
le și
rolu
l lor
în lu
me*
–In
tegr
area
eco
nom
ică
euro
pean
ă.*
Crea
rea
și ev
oluț
ia U
ni-
unii
Euro
pene
* –Fo
care
de
răzb
oi în
a d
oua
jum
ătat
e a
seco
lulu
i XX-
înce
pu-
tul s
ecol
ului
XXI
*
• Ex
erci
ții d
e an
aliză
a te
xtel
or ș
tiinț
ifice
și a
m
emor
iilor
mar
toril
or;
• Id
entifi
care
a ro
lulu
i uno
r per
sona
lităț
i ist
o-ric
e, a
naliz
ând
surs
e di
ferit
e;•
Alcă
tuire
a un
or li
ste
cu si
te-u
ri de
Inte
rnet
pe
ntru
tem
ele
isto
rice
stud
iate
;•
Alcă
tuire
a un
or p
oste
re/a
fișe
cu in
form
ații
sele
ctat
e di
n su
rse
Inte
rnet
;•
Rezo
lvar
ea u
nor s
arci
ni d
e lu
cru
utiliz
ând
prez
entă
ri m
ultim
edia
;•
Rezo
lvar
ea în
ech
ipă
a un
or si
tuaț
ii-pr
oble
-m
ă pe
baz
a su
rsel
or p
reze
ntat
e;•
Real
izare
a un
ui d
iscur
s la
un su
biec
t ist
oric
co
ntro
vers
at d
in e
poca
con
tem
pora
nă în
ba
za in
form
ațiil
or o
ferit
e de
surs
e;•
Dezb
ater
ea u
nor c
azur
i rea
le c
are
impl
ică
prej
udec
ăți ș
i ste
reoti
pii f
ață
de a
cțiu
nile
oa
men
ilor d
in e
poca
stidi
ată;
• El
abor
area
uno
r pro
iect
e tr
ansd
iscip
linar
e cu
priv
ire la
un
even
imen
t/pr
oces
/per
sona
j is
toric
folo
sind
info
rmaț
ii di
vers
e;
4.1.
Evi
denț
iere
a re
lații
lor
de c
auza
litat
e di
n in
for-
maț
iile
ofer
ite d
e su
rsel
e in
vesti
gate
.4.
2. E
xpun
erea
arg
umen
ta-
tă a
opi
niei
priv
ind
cauz
ele
și co
nsec
ințe
le fa
lsific
ării
adev
ărul
ui is
toric
în d
iver
-se
surs
e.
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a re
lații
lor d
e ca
uza-
litat
e în
evo
luția
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or
isto
rice;
• St
udiu
de
caz d
espr
e co
nsec
ințe
le p
oziti
ve/
nega
tive
ale
acțiu
nilo
r oam
enilo
r/gu
vern
e-lo
r pen
tru
evol
uția
une
i com
unită
ți;•
Elab
orar
ea d
e afi
șe te
mati
ce: d
emoc
rație
, to
lera
nță,
coo
pera
re, H
oloc
aust
, Gul
ag e
tc.;
• El
abor
area
de
com
unic
ări c
are
să v
alor
ifice
in
form
ații
ofer
ite d
e su
rse
dive
rse;
47
4.3.
Tra
nsfe
rare
a ab
ilită
ți-lo
r de
oper
are
cu re
lații
le
de c
auză
-efe
ct în
per
cepe
-re
a ad
ecva
tă a
situ
ațiil
or
din
viaț
a re
ală.
MIŞ
CĂRI
DE
EMAN
CIPA
RE S
OCI
AL-P
OLI
TICĂ
ÎN S
ECO
LUL
XX –M
ișcă
ri an
ticom
unis
te în
Eur
opa
post
belic
ă* –Re
ziste
nța
antic
omun
istă
în R
SSM
* –Ac
țiuni
de
eman
cipa
re în
Asia
și A
fric
a.*
Prob
lem
ele
țăril
or
deco
loni
zate
* –Că
dere
a re
gim
urilo
r com
unis
te în
Eur
opa*
–Pr
ocla
mar
ea su
vera
nită
ții și
inde
pend
ențe
i Rep
ublic
ii M
ol-
dova
. Sim
bolu
rile
de st
at
REPU
BLIC
A M
OLD
OVA
LA
ETAP
A AC
TUAL
Ă –De
moc
ratiz
area
vieț
ii pol
itice
.* C
onsti
tuția
Rep
ublic
ii Mol
dova
* –Vi
ața
soci
al-e
cono
mic
ă în
Rep
ublic
a M
oldo
va*
–Ră
zboi
ul d
e pe
Nis
tru
–M
inor
itățil
e et
nice
din
Rep
ublic
a M
oldo
va*
–U
nita
tea
terit
oria
lă a
uton
omă
cu st
atut
spec
ial G
ăgău
zia
(Gag
auz-
Yeri)
* –Po
litica
ext
ernă
a R
epub
licii
Mol
dova
.* P
ersp
ectiv
ele
inte
-gr
ării
euro
pene
a R
epub
licii
Mol
dova
*
CULT
URĂ
ŞI C
IVIL
IZAŢ
IE ÎN
SEC
OLU
L XX
- ÎN
C. S
EC. X
XI –Re
aliză
rile
tehn
ice
și ști
ințifi
ce d
in e
poca
con
tem
pora
nă*
–Co
ntrib
uția
pop
orul
ui ro
mân
la d
ezvo
ltare
a pa
trim
oniu
lui
univ
ersa
l* –Cu
ltura
și ș
tiinț
a în
Rep
ublic
a M
oldo
va –Im
pact
ul te
hnol
ogiilo
r asu
pra
vieții
cotid
iene
și a
supr
a m
ediu
lui
PRO
BLEM
ELE
GLO
BALE
ALE
SEC
. XX-
ÎNC.
SEC
. XXI
–Pr
oble
mel
e gl
obal
e: p
eric
ole
pent
ru o
men
ire*
–Co
nsec
ințe
le p
robl
emel
or g
loba
le și
mod
alită
ți de
supr
ave-
țuire
a o
men
irii
–M
igra
ții în
lum
ea a
ctua
lă*
–Vi
rtuț
i și v
alor
i con
tem
pora
ne.*
Sis
tem
e ed
ucaț
iona
le e
fi-ci
ente
*
• Ex
erci
ții d
e ex
prim
are
argu
men
tată
a u
nor
opin
ii, p
unct
e de
ved
ere,
con
ving
eri r
efer
i-to
are
la u
n fa
pt/p
roce
s/pe
rson
aj is
toric
;•
Exer
ciții
de
utiliz
are
a te
hnol
ogiil
or d
e in
-fo
rmar
e și
com
unic
are
pent
ru o
bțin
erea
su
rsel
or n
eces
are
rezo
lvăr
ii un
ei si
tuaț
ii-pr
oble
mă;
• Re
aliza
rea
de p
reze
ntăr
i, gr
afice
, tab
ele,
pe
ntru
sist
emati
zare
a cu
noști
nțel
or în
văța
-te
, fol
osin
d re
surs
e m
ultim
edia
;•
Real
izare
a de
pre
zent
ări,
care
să v
alor
ifice
ex
perie
nțel
e is
toric
e of
erite
de
acțiu
nea
pers
onal
itățil
or/g
rupu
rilor
în c
onte
xte
vari-
ate;
5.1.
Iden
tifica
rea
cons
e-ci
nțel
or in
tera
cțiu
nii c
ul-
tura
le, p
oliti
ce, e
cono
mic
e și
soci
ale
asup
ra e
volu
ției
com
unită
ții u
man
e.5.
2. A
prec
iere
a im
pac-
tulu
i reg
imur
ilor p
oliti
ce
din
isto
ria c
onte
mpo
rană
as
upra
men
talit
ățilo
r co-
lecti
ve.
5.3.
Pro
mov
area
idei
lor
desp
re u
nita
te p
rin d
iver
si-
tate
în c
adru
l com
unită
ții.
• Si
mul
area
uno
r situ
ații
în c
are
apar
bar
iere
în
com
unic
are
dint
re d
iferit
e pe
rsoa
ne/p
o-po
are
și pr
opun
erea
uno
r str
ateg
ii de
dep
ă-șir
e a
aces
tora
;•
Exer
ciții
de
dezv
olta
re a
resp
onsa
bilit
ății
soci
ale
prin
îngr
ijire
a un
or m
onum
ente
is-
toric
e;•
Exer
ciții
de
impl
icar
e a
elev
ilor î
n ac
tivită
ți de
vol
unta
riat l
a ni
velu
l com
unită
ții;
• Re
aliza
rea
unor
acti
vită
ți tip
pro
iect
în c
are
elev
ii pr
opun
solu
ții p
entr
u pr
oble
me
con-
cret
e di
n vi
ața
școl
ii/co
mun
ității
;•
Alcă
tuire
a un
or p
roie
cte
pent
ru p
rote
jare
a va
loril
or c
ultu
rale
din
com
unita
te;
• Pr
omov
area
inte
rcul
tura
lităț
ii di
n pe
rspe
cti-
va să
rbăt
orilo
r, tr
adiți
ilor,
obic
eiur
ilor d
iferi-
tor p
opoa
re.
48
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT
(la a
lege
re):
–Pa
rtici
panț
i din
com
unita
tea
mea
la m
ișca
rea
dem
ocra
tică
și na
ționa
lă;
–„A
fost
răzb
oi. E
coul
lui ș
i-acu
m m
ai e
ste
viu.
..”Gr
.Vie
ru;
–Ro
lul f
emei
i în
isto
rie;
–M
ărtu
riile
par
ticip
anțil
or la
răzb
oiul
pen
tru
inte
grita
tea
stat
ului
din
loca
litat
ea m
ea;
–Di
aspo
ra și
rolu
l ei;
–Pe
lerin
ajul
– fo
rmă
de c
unoa
șter
e a
patr
imon
iulu
i cul
tura
l.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
:•
Port
retu
l per
sona
lităț
ii is
toric
e;•
Scen
ariu
/Dra
mati
zare
; •
Inte
rviu
alc
ătui
t și r
ealiz
at;
• Pr
oiec
t/m
ini-p
roie
ct (e
vent
ual,
impl
emen
-ta
t);•
Proc
es ju
dici
ar si
mul
at.
Noţ
iuni
: col
hoz,
cor
tina
de fi
er, c
ulac
, cul
tul p
erso
nalit
ății,
dep
resiu
ne e
cono
mic
ă, d
epor
tare
, dre
pt la
aut
odet
erm
inar
e, G
ULA
G, H
oloc
aust
, m
iraco
l eco
nom
ic, n
oua
men
talit
ate,
ON
U, p
lura
lism
pol
itic,
pro
blem
e gl
obal
e, re
vizio
nism
, rev
oluț
ie c
ultu
rală
, rez
iste
nță,
răzb
oi re
ce, v
ot
univ
ersa
l.
Pers
onal
ităţi:
Em
il Lo
tean
u, Io
n In
cule
ț, Fe
rdin
and
I, N
icol
ae T
itule
cu, C
arol
II, M
aria
Ceb
otar
i, Co
nsta
ntin
Brân
cuși,
Grig
ore
Vier
u, E
ugen
Do
ga, M
aria
Bie
șu, I
.V.S
talin
, F.D
.Roo
seve
lt, M
.S. G
orba
coiv
, Win
ston
Chu
rchi
ll, M
arga
reth
Tha
tche
r.
LA S
FÂRŞ
ITU
L CL
ASEI
A X
II-A,
ELE
VUL
POAT
E:•
aplic
a vo
cabu
laru
l ist
oric
în c
onst
ruire
a di
scur
suril
or a
rgum
enta
te, d
emon
strâ
nd p
ertin
ență
în e
xprim
area
scris
ă și
oral
ă;•
ampl
asa
în ti
mp
și sp
ațiu
eve
nim
ente
le, p
roce
sele
și fe
nom
enel
e is
toric
e, p
entr
u a
prez
enta
con
tinui
tate
a și
schi
mba
rea;
• an
aliza
criti
c in
form
ația
din
dife
rite
surs
e is
toric
e, m
anife
stân
d re
spon
sabi
litat
e în
des
crie
rea
feno
men
elor
/pro
cese
lor/
even
imen
telo
r is
toric
e,•
expl
ica
inte
rdep
ende
nța
dint
re fe
nom
enel
e is
toric
e de
sfăș
urat
e în
tim
p și
spaț
iu, g
ener
ând
jude
căți
de v
aloa
re în
com
unic
ări s
au c
er-
cetă
ri sc
rise;
• de
mon
stra
abi
lităț
i și a
titud
ini p
entr
u va
lorifi
care
a pa
trim
oniu
lui u
nive
rsal
, pro
mov
ând
proi
ecte
com
unita
re.
Not
ă: C
u as
teris
c (*
) sun
t ind
icat
e co
nțin
utur
ile c
urric
ular
e ce
nu
vor fi
eva
luat
e la
exa
men
ele
de a
bsol
vire
a c
iclu
lui l
icea
l,
dar s
unt o
blig
ator
ii pe
ntru
stud
iere
.
49
V. Repere metodologice de predare – învăţare – evaluare
Curriculum la Istoria românilor şi universală ediția 2019 corespunde exigențelor actuale de formare/dezvoltare a competențelor specifice la disciplină, racordate la profilul absol-ventului. Competențele, care reprezintă un ansamblu structurat de cunoștințe, abilități și atitudini, se referă la delimitarea operațiilor intelectuale: a detecta, selecta, analiza și sinte-tiza date, informații sau relații. Capacitatea de a învăța, acționa și judeca constituie temelia competențelor specifice, elaborate pentru disciplina școlară Istoria românilor şi universală.
Competențele specifice conțin un șir de cuvinte/sintagme-cheie care trebuie să se regăsească în cadrul demersului didactic la disciplină: spațiu, timp, limbaj de speciali-tate, gândire critică și reflexivă, relații de cauzalitate, comportament civic raportat la valori general umane, diversitate socioculturală, responsabilitate – „instrumente inte-lectuale” necesare elevului. Cadrul didactic va elabora proiectarea de lungă durată, în care va racorda activitățile de învățare la unitățile de competență pentru a forma competențele specifice disciplinei. Unitățile de conținut sunt mijloace de formare a uni-tăților de competență și a competențelor specifice. În funcție de aceste repere vor fi selectate strategii didactice, ținând cont de particularitățile de vârstă ale elevilor, de interesele, de specificul grupului de elevi etc.:
– strategii euristice (bazate pe jocul de rol, simularea, studiul de caz, analiza diver-selor surse, învățarea bazată pe sarcini, învățarea problematizată, schimbul de opinii, competiții, dezbatere, discuții dirijate, conversație euristică, mozaic, turul galeriei, ghidul de învățare, interviul, sondajul, chestionarul etc.);
– strategii algoritmice (bazate pe exerciții de identificare, redactare individuală sau pe echipe a unor cronici, documente, discursuri orale etc.);
– strategii mixte, inductiv-deductive și deductiv-inductive (realizate prin elaborarea unui mic dicționar de termeni, alcătuirea unor portofolii, fișe de personaj etc.);
– strategii algoritmice combinate cu strategii euristice (realizate prin inițierea și de-rularea unor proiecte, implicarea elevilor în activități de voluntariat, de valorifi-care a monumentelor istorice la nivel național, regional sau local etc.).
În practica educațională, tot mai mult sunt utilizate noile tehnologii ale informa-ției și comunicării (TIC), fiind un imperativ al succesului în zilele noastre. Astfel, vor fi dezvoltate elevilor competențe digitale, precum: colectarea de informații, culegerea și procesarea datelor, utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaționale de specialitate și de cultură generală, biblioteci electronice, oferte de e-learning), înregis-trări audio și video etc.
50
Selectarea corectă a strategiilor didactice și integrarea noilor tehnologii informațio-nale (inclusiv Internetul) în procesul de predare – învățare a istoriei va favoriza procesul educațional. Profesorul și elevul sunt parteneri în acest proces, în care profesorul faci-litează învățarea, încurajează elevul pentru a formula puncte de vedere proprii, colabo-rează cu elevul în realizarea demersului didactic: învațarea prin cooperare, învațarea în contexte formale și nonformale, transferul învățării etc.
Actuala ediție a Curriculumului la Istoria românilor şi universală oferă creativitate și libertate mai mare cadrului didactic, care are posibilități să introducă activități de sinte-ză, studii de caz, noi unități de conținut, cele fixate în Curriculum rămăn obligatorii. Ac-tivitățile de învățare recomandate pot fi adaptate nivelului clasei pentru eficientizarea demersului didactic și implicării active a elevilor în învățare pentru a stimula formarea/dezvoltarea de competențe.
În cadrul demersului didactic, unitățile de conținut din Curriculumul la disciplina Is-toria românilor şi universală sunt mijloace de formare/dezvoltare a unităților de com-petență/competențelor specifice, pot fi dezvoltate și oferă:
– abordare transdisciplinară;– structurare conform domeniilor de studiere a istoriei (economie, societate, poli-
tică, cultură);– posibilitatea proiectării în funcție de particularitățile grupului de elevi;– flexibilitate în: repartizarea numărului de ore în dependență de gradul de forma-
re a unităților de competență; organizarea unităților de învățare; – libertatea de a alege cele mai potrivite strategii de formare a unităților de com-
petențe;– posibilitatea de a alege activitățile de învățare bazate pe proiect în procesul stu-
dierii istoriei locale (la alegere din cele propuse în Curriculum sau la decizia pro-fesorului în colaborare cu elevul);
Dimensiunea cantitativă a conținuturilor rezidă în numărul de ore rezervat discipli-nei Istoria românilor şi universală pentru fiecare clasă în planul-cadru, dar și abordat prin optica istoriei locale regionale/naționale spre istoria universală.
O componentă importantă a organizării și desfășurării procesului de învățare, axat pe formarea/dezvoltarea de competențe este abordarea transdisciplinară, care presu-pune înterconexiunea dintre: Istorie și Limba și literatura română, Limba străină, Litera-tura universală, Geografie, Educație pentru societate/Educație Civică, Dezvoltare per-sonală etc., dezvoltând competențe necesare în viața reală. Cadrele didactice definesc produse/activități comune care presupun caracter integrator și utilitar, și le realizează în baza subiectelor interdisciplinare comune. Drept exemple de activități comune pot fi: festivalul popoarelor/etniilor, excursii cognitive, flashmob-uri, simularea unei vizite şi
51
primirea delegațiilor, simularea unei conferințe de presă, conferința elevilor, filmulețe realizate de elevi, expoziții de elemente vestimentare sau bucate tradiționale, expoziții de lucrări în comunitatea şcolară şi în afara ei etc.
Prezentul curriculum promovează demersuri transdisciplinare: aproximativ câte 2-3 ore la fiecare clasă, unde fiecare instituție de învățământ își poate alege succesiunea zilelor cu activități transdisciplinare. La nivelul treptei liceale se va aproba planul de desfășurare a acestor activități, în funcție de potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral și managementul timpului.
Evaluarea constituie parte componentă a procesului educațional la disciplină și, re-spectiv, a Curriculumului la Istoria românilor şi universală. Curriculumul bazat pe compe-tențe determină construcția unui model integrator al evaluării ce valorifică și corelează cunoștințele, deprinderile, capacitățile de aplicare a cunoștințelor, valorile și atitudinile elevilor. Evaluarea bazată pe competențe implică evaluarea formativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor pe care elevul le transferă în rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă în diferite situații.
Procesul educațional bazat pe competențe prefigurează competenţele ca finalităţi ale procesului educațional și ca obiect al evaluării. Competențele școlare dobândite de către elevi devin observabile și măsurabile. Astfel, evaluarea la disciplină este o activita-te de măsurare și apreciere a competențelor. Măsurarea constituie operația prin care se asigură baza obiectivă a aprecierii, fiind considerată parte a demersului/procesului didactic. Aprecierea corespunde emiterii unei judecăți în baza informațiilor culese prin măsurare, observare, analiză, stabilind, astfel, valoarea rezultatelor școlare, precum și a procesului de învățare.
Evaluarea centrată pe competențe include: - Evaluarea competențelor – cheie; - Evaluarea competențelor specifice la disciplină;- Evaluarea unităților de competență la disciplină.Evaluarea competenţelor-cheie se raportează la modul de formare a competenței
în timp și reprezintă rezultatele unui traseu de instruire (educațional), pus în evidență prin sistem de teste și instrumente succesive, a căror analiză sugerează modul în care a fost formată acea competență-cheie în timp. Pentru evaluarea competențelor-cheie este necesară asigurarea caracterului transdisciplinar sau axat pe elemente reprezen-tative ale domeniilor de competențe-cheie.
Evaluarea competenţelor specifice la disciplină se poate realiza pe parcursul sec-vențelor pentru care competențele specifice sunt asumate ca finalități. Instrumentele de evaluare aplicate sunt, de regulă aceleași, utilizate și în cadrul evaluării unităților de competență și au un raport de interdependență cu conținuturile curriculare stabilite
52
de curriculum ca niște Conţinuturi de evaluat. Evaluarea competențelor specifice la disciplină se realizează, de regulă, la finele ciclului de școlaritate în cadrul examenelor de certificare. Conținuturile curriculare marcate cu semnul (*) și (**) în cadrul Com-partimentului V. Unităţi de învăţare nu vor fi incluse în Programa pentru examenul de bacalaureat la disciplina Istoria românilor şi universală, profil umanist şi real.
Evaluarea unităţilor de competenţă la disciplină reprezintă domeniul de interes principal al evaluării la disciplină și poate fi realizat, la decizia profesorului, la nivelul unor unități de timp sau unități de învățare.
Fiecare unitate de competență/competență specifică din curriculum poate fi evalu-ată prin diferite tipuri de itemi (itemi obiectivi, itemi cu alegere duală, itemi cu alegere multiplă, itemi de tip perechi, itemi semiobiectivi, itemi de completare, întrebări de structurare, rezolvare de problemă, eseu) și instrumente de evaluare, descrise în Ghidul de implementare a curriculumului.
Strategiile de evaluare a competențelor presupun determinarea unui demers de concepere a evaluării realizate la clasa de elevi care implică o succesiune de componen-te: proiectarea, aplicarea/implementarea, verificarea rezultatelor (la nivel de proces și produs), emiterea judecăților/recomandărilor. Instrumentele evaluării competențelor la istorie includ:
- Instrumente tradiționale: proba scrisă, orală, practică prin test, chestionar, stan-dardul şi baremul;
- Instrumente complementare: fişe de observare, investigația, interviul;- Instrumente active: lucrare practică, proiect, portofoliu, studiu de caz, jurnal re-
flexiv, hartă conceptuală. Obiectul evaluării îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului și se va
compara cu propriile implicații, nivelul și interesele acestuia. În testele de evaluare a nivelului de formare a competențelor, cadrul didactic va include itemi/sarcini cu grad diferit de complexitate, luând în considerație nivelul diferit de pregătire al elevilor.
Principiile evaluării nivelului de formare și dezvoltare a competențelor specifice la Istoria românilor şi universală sunt:
- stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;- se fundamentează pe obiective/finalități orientate spre formarea competențelor
(ce va ști, ce va ști să facă, cum va fi elevul) la finele procesului educațional;- implică utilizarea varietății de forme, metode și procedee în aprecierea rezulta-
telor elevilor;- reprezintă un proces reglator, care determină calitatea activităților educaționale;- ghidează elevii spre autoevaluare corectă și spre o îmbunătățire continuă a per-
formanțelor obținute.
53
Tipurile şi formele de evaluare sunt selectate și clasate în perechi distinctive:• evaluarea rezultatelor – evaluarea bazată pe competențe;• evaluarea unei norme minimale de competență – evaluarea competenței în curs
de achiziție;• evaluarea formativă – evaluarea sumativă;• evaluarea directă – evaluarea indirectă;• evaluarea performanței – evaluarea cunoștințelor;• evaluarea bazată pe sarcini de învățare – evaluarea bazată pe proiecte;• evaluarea reciprocă – autoevaluarea.Într-un parcurs de învățare, în funcție de momentul unui act evaluativ, vor fi utilizate
următoarele trei tipuri de evaluare: inițială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (la sfârșitul fiecărei unități de învățare). Evaluarea inițială se realizează la începutul ci-clului de învățământ/anului școlar și vizează identificarea condițiilor în care elevii pot să se integreze optimal în activitatea de învățare. Evaluarea formativă se realizează pe întregul parcurs didactic și conține toate strategiile practicate de cadrul didactic la cla-să. Evaluarea formativă va fi raportată la o unitate de competență sau câteva unități de competențe, care trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă la finele parcursului de învățare respectiv. Evaluarea sumativă se realizează la finele unității de învățare, având funcția de constatare a nivelului de formare a unităților de competențe și competențelor specifice. Detalieri ce vizează proiectarea numărului de evaluări sumative la disciplină, în funcție de clasă și profil se stabilesc prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la Istoria românilor şi universală, aprobate de Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării.
Cadrul didactic va selecta formele și strategiile de evaluare în funcție de particula-ritățile de vârstă și psiho-pedagogice ale elevilor, precum și condițiile în care se desfă-șoară procesul de învățare.
Evaluarea Produsului şcolar vizează atât calitatea produsului, cât și calitatea acti-vității elevului în procesul de elaborare a acestuia. Criteriile de evaluare a produselor vor fi prezentate elevilor în formă de realizări de succes, formulate în limbaj accesibil. Criteriile de succes pot fi formulate cu focalizare pe dimensiunea operațională și/sau pe cea atitudinală. Prezentul Curriculum promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea autoreflecției, autocontrolului și autoreglării.
Temele pentru acasă la Istoria Românilor şi Universală vor respecta Instrucţiunea metodică privind Managementul temelor pentru acasă și se vor organiza sub forma:
• orală (lectură, redare argumentată) – sistematic; • scrisă (exerciții de cunoaștere, aplicare, sinteză) – sistematic. Temele pentru aca-
să scrise vor fi alternate cu cele orale, inclusiv se recomandă vizionarea, la do-
54
miciliu, a emisiunilor cognitive, filmelor artistice și documentare. Cadrul didactic va monitoriza elementul de acces la aceste surse și durata produsului media, în așa măsură ca vizionarea acestuia să nu solicite un volum exagerat de timp prin indicarea concretă a timpului în minute.
• de investigare (excursii, vizite de studiu în muzee/arhive/instituții de stat, intervi-uri, proiecte, inclusiv digitale etc.) – la necesitate.
55
Bibliografie1. Achiri I. și alții. Evaluarea standardelor educaționale. Chișinău, 2009.2. Bocoș M., Chiș V. Management curricular. Volumul I Repere teoretice şi aplicative.
Pitești: Paralela 45, 2013.3. Bocoș M., Jucan D. Fundamentele pedagogiei: Teoria şi metodologia curriculumu-
lui: repere şi instrumente didactice pentru formmarea profesorilor. Pitești: Para-lela 45, 2017.
4. Bucun N., Pogolșa L. (coord.) Standarde de competență – instrument de realizare a politicilor educaționale. Chișinău, 2010, 272 p.
5. Bucun N., Pogolșa L., Guțu Vl. ș. a. Modernizarea şi implementarea curriculumului şcolar din perspectiva şcolii prietenoase copilului, IŞE, 2014.
6. Cabac V. Trei fațete ale evaluării: estimarea, înțelegerea, verificarea, În Revista de teorie și practică educațională Didactica Pro, nr.5-6 (33-34). Chișinău, 2005, p. 37-45.
7. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner, évaluer. Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.
8. Cadrul de Referință al Competențelor pentru o Cultură Democratică, Consiliul Eu-ropei, 2018.
9. Cadrul de Referință al Curriculumului național, aprobat prin ordinul Ministerului Educației, nr. 432 din 29 mai 2017.
10. Codul educației al Republicii Moldova, nr. 152 din 2014.11. Competența interculturală. Auxiliar didactic. Chișinău: Pro Didactica, 2015.12. Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989).13. Curriculum şcolar, Istoria, clasele V-XII. Chișinău: ME, 2010.14. Dandara O. Autoevaluarea în contextul educațional, caracteristici şi valențe for-
mative, În Revista de teorie și practică educațională Didactica Pro, nr.5-6 (33-34). Chișinău, 2005, p. 57-59.
15. Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente a Miniştrilor Educației din cadrul Consiliului Europei, 2016.
16. Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948).17. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Ghid metodologic.
Chișinău: MECC, IŞE, 2018.18. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău:
MECC, IŞE, 2018.
56
19. Ghicov A. Pedagogia aplicativă a performanței. Chișinău: Pontos, 2012, 208p.20. Guțu V. Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid metodologic. Chișinău, 2009, 36p.21. Guțu V. Evaluarea standardelor educaționale. Ghid metodologic. Chișinău, 2009,
15p.22. Landsheere de G. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. București: EDP,
1975.23. Petrescu P., Pop V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de învăța-
re. Ghid pentru cadre didactice. București: EDP, 2007.24. Popovici Borzea A. Integrarea curriculară şi dezvoltarea capacităților cognitive,
București: Polirom, 2017.25. Provocând diversitatea. Educație intercultrală şi rezolvare de conflict. EYE Moldo-
va, 2012.26. Referențialul de evaluare şi Instrumentele de evaluare aferente standardelor de
eficiență a învățării la disciplina şcolară Istoria românilor şi universală, recoman-dat pentru aprobare prin decizia Consiliului Național pentru Curriculum, 2014.
27. Santiago P., Donaldson Graham, Herman Joan and Shewbridge Claire. OECD Revi-ews of Evaluation and Assessment in Education. 2011, 188p.
28. Standarde de eficiență a învățării, aprobate prin ordinul ME nr.1001 din 23 de-cembrie 2011.
29. Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar şi secundar gene-ral din perspectiva şcolii prietenoase copilului, aprobate prin ordinul ME nr. 970 din 14 octombrie 2013.
30. Standardele de dotarea minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituțiile de învățământ general, aprobate prin ordinul MECC nr.193 din 26 februarie 2019.
31. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, 2014.32. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților şi competențelor parentale
pentru anii 2016-2022. MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial, nr. 347-352, art. nr. 1198.
33. Strategia Moldova Digitală 2020. publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial, nr. 252-257, art. nr. 963.
34. Tagliante C. L evaluation et la Cadre europeen commun. CLE international, Paris, 2005, 207 p.
35. Toleranța şi competența socială. Ghid metodic pentru formatori. Chișinău, 2006.36. Vogler J. (coordonator). Evaluarea în învățământul preuniversitar. Iași: Polirom,
2000.