istorică... · ..11.11 MIS A ISTORIOA iL Anul al XXII-lea, n-le 1-3. SUPT CONDUCEREA it 61,111P1MK ....... $ LUI N. IORGA MUM Ianuar-Mart 1936. SUMARIUL: N. forgo:, Visita In

..11.11

MIS A ISTORIOAiL

Anul al XXII-lea, n-le 1-3.

SUPTCONDUCEREA

it 61,111P1MK .......$

LUI

N. IORGA

MUM

Ianuar-Mart 1936.

SUMARIUL:

N. forgo:, Visita In RomAnia a -prolesorului din Berlin allui Mihail koalniceanu.

A. Bitay : Din ,Soarta faimei" lei Stefan-cel Mare (oapreciere magliiarrt din 1593).

Luisa Netoliczka : 0 lucrare bulgarg despre viaja si artapopularA.

A. Sacerdoieatut: AsezAmintul luí Radu Paisie pentru. episcopia Buzäului.

E. Dvòicenco : Alexandra Hasdeu si literatura romInapopular.

N. lorga: Stiri despre Romini Wept] izvor engles.1/ 71

Nicolae-VodA Maurocordat i Athosui.71 71

Hagi-Prodan.Inca: un cärätor In preajma noastrA.

T. Holban : Noi liri despre pretendentul loan Bogdan.Despre moartea lui Constantin Blincoveanu.

Rada "Vulpe : Consideratiuni asupra Italiei preromane.V. Millordea: Stiri nouà Cu prIvire la Rada Cantacuzino.Dail de sama, Crania si Notite de N. larga.

1 9 3 6TIPOGRAFIA DATINA RONTINEASC, NALENII-DE-MUNTE (PDAHOVA)

111Pretu1 : 40 Lei.

www.dacoromanica.ro

DIRECTOR ,. ,...-N1 0 .1-Z (4 A'

'BUEPRE§TI, 6, §OSEAUA BONAPARTE.

:

SECRETARA. DE-

VIRGINIA SACERDOtEANUFACULTATEA. PE 1.11'ERE, BUCyRET.1

REDACTIE

www.dacoromanica.ro

RE VISTA ISTORICADARI DE §AMA, DOCUMENTE SI NOTITE

SUPT CONDUCEREA LUI N. IORGA.

Anul al XXII-lea, n-le 1-3. Ianuar-Mart 1936.

Visita in Roinkiia a profesorului din Berlinal lui Mih ail Kogalniceanu

'titre calatorii germani carí au strabatut in prima iumatate asecolului al XIX-lea tara noastra nu figura dr. W. Brennecke,directorul Seal Reale din Posen (Poznan), care, trecind pe aidla 1868, publica, la Hanovra, in 1870, o carticíca despre terilede la Dunarea-de-joS sí Constantinopolul" I.

Si totusí acela care-si inchina' lucrarea luí Mihail Kogalniceanuca ministru de Interne, dar si ca unui vechiu cunoscut, cu o re-cunoastere respectuoasa pentru ata,samentul í aplecarea ce í-aaratat dupa un timp de o treime de secol" si unui spriiinitoral culturii germane, adaugind si decorap prusiana pe care opurta omul politic, nu e din cele mai putin interesante. Cad, defapt, Brennecke a cunoscut, cum spune in prefata, pe Kogalni-ceanu ina din copilarie. Si, vorbind de partea luí in trezíreacestuí puternic spirit (zu deren [der persönchen Thatigkeit] inHirer jugend mítgewirkt zu haben"), profesorul german se presintaca invatator al fiului de Vistier iesean, dar, fireste, nu in Iasi chiar,cad inseamna visita sa de la 1868 ca un intaíu prilei de cunoasterea Romaniei, ci la Berlin, in timpul studiilor aceluia caruía nuí-ar fi putut profeti un asa de stralucit viitor. De altfel va spunemai departe ca minístrul romin í-a fost incredintat pentru cres-tere in aníi 1835-7".

Cu acest prilej, pe ling notele biografice pe care le cunoas-tern, se spune ca trimeterea luí Kogalníceanu la Berlin a fost de-terminata de Alexandre de Stourdza, consilierul imperial rus, care

' Die Lander an der unteren Donau and Konstantinopel, Reise-Erin-nerungen arts dent Herbst 18,68.

In ehrerbietigen Erkenntlichkeit flit die ihm .nach cinem Zeitrainn voneinem Drittel jahrhundert bewährte Anhänglichkeit und, Zuneigung."

P. 44.

-

-

-

www.dacoromanica.ro

2 N: Icirga

inea pe fata luí Hufeland, autorul Macrobioticei. Astfel ajunseBrennecke a instruí pe tanärul Moldovean. 11 trímete la leciile luíSavigny, care cautä ,,sa-1 rapeascä influenteí rusesti, pentru carese ostenia ambasadorul Rusiei de atunci in Berlin, contele Ribeau-pierre" (fost .1a Constantinopol). Se adaugä, pentru eel doi fii ai luíMihaí-Voda Sturdza si pentru acest tovaräs al lor, care, in vristäde saptesprezece aní si ()liter, trebuía sa lí fie model si exemplu",ceí mai buni profesorí", platindu-se din bielsug : peste 10.000de talen í pe an". Cu multämire, profesorul german va insira ma-rile merite ale fostuluí elev : Unírea Prindpatelor, líberarea tera-,nilor, introducerea Codului Napoleon, a juraplor, a cäsatorieidyne, a invatamintuluí obligatoriu i gratuít.

Brennecke se bucurä si de familia intemeiatä prín casatoria din1852: patru copii, intre cad o fatä de saisprezece ant vii.-toarea d-na Virnav-Líteanu, apoí Bogdan : Lucia , care inva0la d-ra von Schepke in Dresda, fralii maí marl Hind la Stiftgym-nasium Vítztumb din acelasí bras.

Dupä o presíntare geograficä a Dunärii se trece in parte la des-críerea pärtil din Ungaría strabatuta cu vaporul, in calea spre Or-soya, insirindu-se cu numere de ordíne toate curiositatile Buda-pestei, fara a 'ilia Md. sinagoga. La Belgrad, unde lumea trala suptameninlarile ce resultau din ucíderea printului Mihail, nu se faceopríre. I se spune calatoruluí ea zidirea Universitatii e datorítd ca,pitanului Misa Anastasievici, acela al carui corp, admirabil pas,-trat, se arta i azi in bíserica , de la Clejani, mosía lui din Vlasca,uncle un mare; palat parasit se naruie pe incetul. Comunicapa cumalul sirbesc e inca' oprita, din acele motive politice.

La Moldova bänateana (250 de case, 1.600 de locuitori) de-bared' pasagerul. La circiumä se vorbeste in límba sirbeascä, pecare profesorul din Posen regretä Ca n'o inlelege, dar o tova-räsie la yin cu preotul sí o conversaIie germanä cu dinsul im-pacä pe cel care la inceput se simtla asa de isolat in aceastämargene granicereasca a Monarhiei.

Pe vas mai departe, Brennecke afla pe sotía englesä, care seintoarce de la Karlsbad, cu o insotitoare de aceíasi nape, a unuíboler valah", treí tined arhitecti valahí earl' se intorceau de lastudiile lor din Germanía ca sa afle ocupatie la constructia decale ferata in patria lot', un ínginer engles, care vine cu sop

-

-

www.dacoromanica.ro

Visita in RomAnia a profesorului din Berlin al lui Mihail KogAiniceanu 3

pentru acelasi. scop, maí mullí Italieni : un negustor din Milano,Cu o intreaga familie, un impresariu, foarte multamit de víoi-ciunea Rominilor, cu doua cintarete din Turín, pe care le ducela cafesantanul Victoria de la Braila, o orchestra de Cehi, cíncibarbati sí patru femeí, cu destinatia Constantinopol, un numar dealti Cehi, carí merg, cu antreprenorul", in Rusia-de-Sud, ex-cursionisti francesí in razboiu cu ceata, citiva Turcí jucind can-pie sí, fireste, Sirbi si Greci. Un fals conte sí cavaler al Legiuniide Onoare prada la carlí pe un secretar turc. La Orsova se voradaugi familli care se intorc de la Mehadía í umplu de zvontoata coverta.

infatísare speriata, cu amestec de geologíe, a Portilor-de-Fier ;

drumetul invata ce inseamna in romaneste bulbuci ; j se vorbestesí de icoana luí Traían" 2. In apà se vede vasul turcesc nau-.fragíat Silistra".

O trasura cu cal ingrijorator de iuti duce pe autor la Severin :inca °data se noteaza deosebirea de temperament.

De aici inca, incepe crítica. De ce nu e la Dunare ca la Rin?Pentru ca Romanía e pe mina boierilor, cari-sí arendeaza mo-sine, isi maninca suma la carti In doua zile" sau la París indoua saptamini". De altfel privelístea Bulgarílor carí se jupoaiesi ei la jocul de hasard ar dovedí ca de partea cealalta a riuluinu e mai bine 3.

Dar Straíníí lucreaza : este la Severín un bírou al navigatielaustricce pe Dunare, s'au ridicat í ateliere importante, in jurulcarora s'a asezat sí o numeroasa colonie germana, cu o bisericaluterana si alta catolica, plus o bel-6de cu ícre, intriun oras cutotul non, avind 500 de case si peste 4.000 de locuitori". Nulipseste cafeneaua i gradina publica. Se cladesc multe case.

Altfel strasníca poza militara, din motive launtrice, Guvernul,care ar trebuí sa fíe o necrutatoare dictatura, cochetind Custitutionalísmul" ; soldatli sint necesarí insa i pentru a opríbandele bulgarestí care se gatesc a trece (la Rusciuc se puteainca vedea un spinzurat sí la Constantínopol steaguríle plíne desinge ale rebehlor invinsí4).

Porta di ferua, p. §i. urm.2 I?. 36.2 Pp. 38-9.4 Pp. 3e-40.

-

www.dacoromanica.ro

N. lorga

Pe un vas marítim Cu optzeci de paturí se va merge pana laGalati. Dimineata, se vede Calafatul, unde, linga femeí care-síspala rufele in Dunare, stau marile deposíte de masini agrícolepe care le trímete Anglia. De la Vidin sosesc Turd cu tabac devinzare (se da o pretul), dar se aduc sí strugurí sí pepení verzí.Pentru a se evita incurcaturi cu insurgentii se ieau sí se punde-o parte toate armele din briíele calatorilor. Se stile sí un ele-gant colonel turc, care vorbeste perfect frantuzeste sí italieneste,cautind conversatie : el e che mat de Sultan la Constantínopol.

Din ce se arata pe malul sting, re notat numai Bechetul, Pi-(lute; unde se incarca grine pe vasele de transport austriecesau sí pe unele turcestí cu prora inalta Turcil au si servíciupentru pasageri, pe care nu-1 despretuíeste Mel faimosul Strous-berg cu antreprísa cailor ferate ba chiar pe slepul grecescSophia", pe cind pe celalt mal barbierul lure rade fära sapuncapul príns intre genunchí al suferítoruluí client. Turme de-aleBulgarilor i bívolí, ma'gari; cirduri de giste albesc pe term. Sen-tinelele romanestí saluta vaporul care trece.

Acelasi vim negot cu gnu! la Turnul-Magurele. Pe malul tur-cesc, pretutíndeni, de-a lungul drumuluí: trecut", pe ce! roma-.nesc: viitor" La Nícopol, vinzatoarea de fructe vorbeste Ger-manuluí in límba luí.

Brennecke nu se coboara la Giurgiu, de unde pleaca spre Con-stantinopol Turd sí butoaie de bere. Dar se suie alií, eu patulsubpar& sí bogatul negustor brallean Stet-le Caludi, cu familiaelegant& ale carti apucaturi teatrale mira pe Apusean. Turtucaía,cu cei 6.000 de locuitori, pare moarta, pe cind la Olteníta e ace-íasí bogatie de grine ce se incarca. $i aceíasí prezícere a unuímare viitor economic, cu indoita condítie a drumurilor bune sia stabilitatií politice 2. La Silístra, cu o populatie de 9.000, din20.000 ce fusese, nick) miscare.

La Rasova profesorul crecle ca recunoaste ziduri romane inruina. La Cernavoda, cu hanul plín de gize, calea ferata englesa,in fata celeí de la Rusduc la Varna.

Dupa opt zile de drum, la Braila inteo Dumíneca. Multa turtle,dar pentru calatorií cuviinciosi nicio cercetare. Nu se afla fostul

T p, 48.2 P. 250,

'

.

-

. '

-

www.dacoromanica.ro

Visita in RomAnia a profesorului din Berlin al lui Mihail KogAlniceanu 5

elev de la Kottbus, arhítectul Albert Schwanhäuser, pe care nu-1stie nimení. Strazi proaste, noroíoase, de si nu plouase de mult",dar, la ea pat, buna- primire a beraruluí Ulrich Waibl (Str. Pru-siana, suburbia Sf. Petru), care duce pe Brennecke la arhitectulasteptat in zadar. Dar gazda la Waibl pare n-ai buna. Aid se all&ca in °rice berdrie romaneasca tinuta de Nemli", templul bune-for moravuri, refugiul solíditatii", pe linga care apar prost otelu-rile murdare: de Paris, de Londra, Victoria, unde e joc de carpsi vítiu 1. La beraria Waibl se &kink si inginerit call ferate, inlucru.

Dar nu e singurul colt de paradis brailean: in cafeneaua luíStoianovid sí Marínescu esti ca la Paris intr'una din marile ca-fenele pe Boulevard des ltaliens, cu oglinzí sí mese de marmuradin bielsug, numerosí clienti supt cerul liber ocupatí in cínsteacasei sa joace domino sí pe langa aceasta sa soarba cafeaua orísa guste inghetata sau sorbeturi", ofited í doamne de o ele-ganta parisíana : in. salon portretele parechii imperiale francese.Dar la Paris nu se vede ínscriptia de aid: Nu est e (sic) cre-dit", nu se aude musíca lautarilor tiganí si. lumina nu e a ga-zului 2.

Intr'un capitol despre Braila sí Galati, uncle s'a oprít maí multtímp", pe linqa descriere (Galatul mai oriental", la Braila circiumegrecesti cu oivo7rcXerov : sí aid porcí, ciní pe strada, maghernite,gunoiu, te ined in noroiu ; au ramas case pe jumätate supt pd-mint ; pivnitile sint nezidite), se da o folositoare statistíca (40.000de locuítori la Braila, 90.000 la Galati ; prelurile: funtul de carneceva peste un groschen de argint, doua giste grase freí sfanti,vaca cu vítel, un galben, acum opt-noua, fiíndca nu mat elípsa de nutret ; cinsprezece bani un pepene verde).

Se releveaza insemnatatea afacerilor de grine ce se incheie lala Braila (400 de vase asteptau in fata celor cloud' porturí ; in 1867se exporta 538.648 Wrspel de sacara sí porumb, din care 289.257

142.250 prin Sulína ; in 1868 se vinde de 40.000.000 de talentprusieni).

Ca principali exportatori la Galati: Secchiar Argenti, culegaturí la Constantínopol sí Londra, lar, ca Germaní de Nord,

1 P. 52 o urm.Nu se MIA descrierea Monumentului rusesc (p. 54),

I

-

-

www.dacoromanica.ro

6 N. larga

Liiddemann sí Römer, Pauli si Iachow pentru grine ; Banque deRoumanie (foasta Ottomane) de acolo are comis la Berlin. Se aducmasini agrícole Clayton si Shuttleworth (agentia e germano-en-glesa : Walker si Hartmann). Mobile yin de la firma Kronthal sifill. Sint in ambele orase rafinerii de petrol ; la Braila si o in-treprindere francesa í una englesa" 1. Dobinda e de 12 °Jo. Cabani, umbla francul, maí mult in sens ideal", sfantí i monedede aur, gaurite pentru salbe, ruble (1=4 franc°.

Se releva pierderile ce se opun desvoltarii celor doua porturí :lipsa unor sosele care sa le lege, existenta unei singure curse cuvaporul, scumpetea cirumului cu caruta (doi galbeni) se treceSiretiul pe pod de luntri ca si a oricarui serviciu (fabelhafttheuer), neingrijirea vigor, parasirea intreprinderii pentru exportulin Anglia de carne conservata', lipsa de apa buna (se iea apa dinDunare, si cu prevenítii din inchisoare), scumpetea combustibi-luluí (carbunii nu se aduc din Carpati, ci din Anglia ; un Klafterde lemne costa 12 galbeni).

Ca alte lamuriri, se asigura, dupa spusele consulului engles dinBraila, ca n'au fost prigonirile contra Evreilor clespre care s'avorbit, de si exista un sentiment de dusmanie.

Dar la Braila e buna paza de noapte. La Galati totusi unpaznic e banuit ca a ucis pe solio Elvetianului, brutar, Puhlmann,dinteo colonie numeroasa' ; se fura de la bíserica luterana obiectede cult daruite de un Geheimsekretdr de la Berlín.

Musicantí sint, pe linga lautari, Italieni pe la oteluri, angajatipentru iarna ; tot Italieni si Germani dau represintatii de opereta(Offenbach) si farse.

In ce prívete lucrurile germane, biserica evangelica din Ga-lati, cu casa parohiala, facuta prin staruinta consulului Bli_icherdin Calco Traían, a costa, pentru colonia de 300 de membri,3.000 de galbeni ; predicatorul e Oskar von Kretschmann, inva-tatorul, Hornig (la Braila parohuI Hornemann). Exista' inca in am-bele orase poste straine : austriaca, francesa, englesa i ruseasca.

Un capitol 2 prívete Romania si Rominlí in genere. Laudepentru tara (toata imbracamintea omului de rind poate face unthaler prusían : oamenii au putine nevoí í sint lenesi (trdge), dar

P. 60.2 P. 60 V urm.

www.dacoromanica.ro

Visita in RornAnia a profesorului din Berlin al lui Mihail Kogälniceanu 7

poen". Exploatatorii boganilor sint sträini, cu Grech in fruntesí multi Germaní evanghelici ca mesterí sí arhitecti (se enumerapar ,hille : Iasí, cu invaptorul Wagner din PosPn, Bucuresti, Ga-latí, Braila, Ploesti-Pitesti, Craiova, Severín, Bolgrad, Dobrogeaun Oberkirchenrath la doi ani). Note si despre alte confesiuni,pana la Michalaner, fundata de un Hoffmann, Warttemberger,carí vreau sa reclädeas( a Ierusalímul". Vín apoí la rind obiceturípopulare la morí (foarte pe scurt)

Interesanta excursía in Dobrogea 2, foarte pe larg presintata.Calatorul e condus de Francesul dr. More, care organisase laPosen o Gasanstalt" si acum era proprietar peste Dunare. Bac-sísurí functionadlor turcí, califican de cersítorí nerusinan". Aparla Macín (6.000 de locuitori) Turcí la cafenea cu dubuce sí pa-,hare de mastica. *ef al adminístratiei e un Caímacam (unul a fostimpuscat din greseala de vice-consulul prusian de la Braila). Estesi. un fotograf. Vlsítà intr'o familie greceasca si in una bulgäreasca(descriere amanuntíta a caselor). De la Macin la Carcalía Upo-venilor, cu frumoasa biserica pentru acesti oamení curan si mo-rah ; morí in jur ; drumurí grozave (Brennecke a Cazut intr'ogroapa, cu cauta cu tot).

More are, la Iglita, 20.000 de Morgen renane. Mult fin símulta' buruiana. Nu se afla lucratorí (in sat, Bulgarí, Cerchesí,Tatar», sí seceta bintuie ; culera de, piatra ; crestere de víte ; Du-narea e plina de pestí, ale caror spete se insira. Dar lipsa deadministratie : un Bulgar de la Bestepè e condamnat de PasaSoliman la douazeci de ani de inchisoare pentru ca, gäsind omoneda de aur a lui Alexandru-cel-Mare, e banuit ea ar fí as-cons restul.

Drum la satul Greci (patru sate cu Turcí sí Cerchesi, deprinsicu omorul, Bulgarí si latan); descriere : Turcí lenesi i pa'duchíosi,cari-si arunca paduchii ; Tatarii maninca hoituri, sí trupurí umanelAlaturí, Grecí sí Evrei, prín regiuni cu apa si culturi de zarzavat.In sat, via. In apropiere, straii turcesti, maí mult pradalnicc.

Deosebít, mínele romane de la Troesmis ", propríetate a luíMore, care corespunde i cu Mommsen. Alci au stat legiunile I

Pp. 62-2.2 P. 62 fi urm.

P. 70 fi urni.

;

,

-

www.dacoromanica.ro

8 N. Imp

Italica si V Macedoníca ; inscriptille s'au luat la Pari:, Se aratasí apeductul municiptului ars. Intre sculpturi, un aspru cap deMedusa. Se deosebesc treí perioade : veche romana, romana-noua sí bizantina. Departe, la Tomts, Grecii zidesc cu píetreromane.

La 26 Septembre, cu vesul, din Messageries Imperiales, Che-liffe, frances, profesorul german pleaca la Constantínopol. Oprirela Galati, unde sí agentli ale Englesílor, ale Lloydului austríac, Ruf-silor, foarte urii, i Grecílor. Note despre Comisía Dunareana.spectorul general, von Drigalski, a fost °filer la Posen in 1846. Indrum se descrte Tulcea (consult austríac í prusian ; yíti- comert ;se face pine pentru marinari ; cafenea cu biliard, haiti ale Orien-tuluí, in greceste ; familie de meter german). Sulína e foartedesvoltata (note despre lucrarile Co-mistunit ; in 1867 au venitla 6.000 de vase). Pe corabie un arhimandrit de la Athos si ca-lugarite moldovence in drum spre Ierusalim2.

La Constantínapol afla pe un Moritz Sanft din Bucurestí, acumgraveur in Pera 3.

Statistica la urma, pentru caile ferate, sí o notitä a consululuiBliicher despre Galati st Braila. Pentru cel d'intalu oras, mentiu-nea raportuluí cu bursele europene, dindu-se sí cursul monedelorstraíne : populatia a crescut de la 40.000 la 90.000. 40.000 areacuma Braila, care exporta cu 3/8 maí multe grine decit portulvecín. Se planuieste o Karlstadt", dupd numele Domnuluí, pebratul Chiliet (la jibrient) si se lucreaza in vederea unei legaturícu Galatul.

Din Posenet Zeitung pe 1870 (n-1 4) se reproduce artícolulautorului, Skizzetz und Bilder aus den Ländern an der unterenDonan, despre conferinta luí Bitter, Ober-Regierungsrath, care afost patru ani la Dunarea-de-jos", intr'o inaltd sítuatie ofícialaprusiana".

Bitter a calditorit spre Sulina cu negustort, de speta putin onesta,din Bucuresti, Iasi, Galati, Odesa i Constantínopol". Descriptiepitoresca a treceril prin Portile-de-Fter sí a Galatului, cu locuí-

I Vas de razboiu trances pe Durfáre, Le Magieien, Cu arlieologi (si unulengles).

2 Pp. 84-5.2 P. 138.

'

www.dacoromanica.ro

Visita In Romania a profesorultil din Berlin a lui Mihail-KogAlniceanu 9

tort de toate rasele, cu dobitoacele de pe strazi, cu trasurilecu teríbílul praf. Moralitatea ar fi cu totul inferioara : maí alesdivorturí. Urmeaza obiceturile (la nunti in clasa de sus, la in-gropari, la Boboteaza"). In ele nu e nímic nou. Se presinta Sulína,cu circiume, betiví, jucatori de carti, de toate neamurile, sí Delta,cu satul Cara-Orman (70 de locuítori).

N. Iorga.

Din Soarta lui tefan-cel-Mare- - O apreciere maghiari din 1593

intr'o scrísoare maghíara din 1593 a vestitului general magi-AarValentin Prépostvdri ni s'a pastrat un reflex frumos din soartafaimei" luí $tefan-cel-Mare al Moldoveí.

-Prépostvári (1540-1597) a fost un vitea-4 renumit din servíciulHabsburgílor secoluluí al XVI-lea. Insa n'a fost numaí un minuitorstrasnic al sablei, un voinic de o víteiie personala legendara, Cltot de odata si un cunosator adinc sí un sfatuitor intelept sí inale tacticei. Ispravile luí vítejestí se leagd de cetatile : Satmar,Casovía, Káll6, Eger (Agría), etc., precum si de expedithle din 1561

-si 1588, cea d'intaiu aducind pe Despot-Voda pe tronul Moldov el,iar cea de a doua incercind in zadar sà aduca pe arhiduceleMaximilian pe al Poloniei.

Imparatul si regele Rudolf í-a apreciat foarte elogios meriteleostasesti., numindu-1, rind pe rind, comandant al cetatílor maísus insírate (cu exceptia Satmarului), general (,capitaneus gene-ralís") si in cele din urma chiar consiliarius bellicus", membrual Kriegsrat"-ului, ceia ce constituía, o ciaste foarte mare sífoarte rara. Un reumatism cronic i-a facut foarte neplacutieel -din urma ani at vietil sale, care s'a termínat la 10 April1597. VaduVa luí l-a ingropat in biserica din Béltiuc (Beltek, dinpartíle Sätmarului). In versurile latine de pe píatra luí mormintaläse spune cu multa dreptate : Inferior nullo milite miles erat".(Pentru cariera sí viata luí Prépostvárí a se vedea : Takáts Sándor,Régi magyar kapitdnyok és generdlisok, Budapesta 1922, p. 267si urm. si edítía a d6ua, fara 'aratarea anuluí de aparitie).

Prépostvári a cunoscut foarte bine, sí inca din autopsíe, starílecelor doua- Principate romanesti. D'impreuna cu Anton Székely

'

faimei"

<, -

-

.

www.dacoromanica.ro

10 A. Bltay

si mai ales cu Francisc Zay 1, a jucat roluri de capetenie intruaducerea luí Despot-Voda pe tronul Moldoveí. Cu prilejul acestaPrépostvari a ramas linga Despot-Voda in Suceava i duna ceSzékely s'a intors din Moldova. Cind cu inrautatirea sítuatiei sale,Despot-Voda I-a trimis pe Prépostvari la Zay sí Székely sa-iaduca ajutor. insa, in timpul lipsei luí Prépostvári din Suceava,Despot-Voda si-a pierdut viata, omorit fíínd de rasculati.

Prépostvári n'a cutreierat numai Moldova, el sí Muntenia, bachíar si Eulgaría, precum o spune el insusi intr'o scrisoare a sa(din 3 Mart 1594) catre arhiducele Matías (fratele imparatuluíRudolf) Starile Moldo-veí i Munteníei le cunosc aproapetot asa de bine ca si imprejurimile Vienei ; de oare ce amumblat mult in amindoua tedie, be chiar sí dincolo de Du-nare in imparatia turceasca din dreptul Munteniei i Moldo-ver. (In originalul unguresc : Az Moldva és Havasalfölcle al-lapotját szinte úgy tudom, mint színte Bécs köriil ; mert mind azkét országban, söt az Dunan tú] is Ha vasalfölde s Moldva ellené-ben az török birodalomban sokat jdrtam"; Takáts, O. C., p. 288).Ca strateg si voinic, doritor sé surpe puterea turceasca', maiobserva in aceasta scrísoare : Voevozii Moldovei i ai Muntenieíar fi in stare s'o (Imparatia turceasca) arda si s'o jafuíasca pinala Adríanopol, be chiar si díncolo de acest oras. Astfel s'arputea tala drumul Constantinopoluluí, silind astfel pe Sínan-Pasasa alerge catre casa". Program strategic de a carui realísare s'así apucat, nu peste mttlt tímp, Mihai Viteazul.

Dar, cu cinc' saptamini inaínte de aceasta scrísoare interesanta,Prépostvari a mai facut si o alta, nu maí putin interesanta. Dedata aceasta serie luí Aron-Voda al Moldoveí, tndemntndu-1pilda cea bund i neniuritoare a ha , tefan-Vodd, inaintasul luíevlavíos din batrini", ca, in marele razboiu ce s'a incins intreCrestini (imperiali) si Turci, sa se dea sí el de partea Crestínilor

De si sintem necunoscuti Mariei Tale, totusi, aflind vitejíaMatiei Tale si Mima cea buna a Mariei Tale pe care o aratícrestinatatii, slujim buni-bucurosi si Marlei Tale. Boierii si principiiMoldovel ma stiu bine si stiu cine sint \eu. imparatul Turcílor,

I Acesta, inteo scrisoare a sa, spune urmdtoarele despre DespotVoM : ,,Szent-dírasben boles, j(5 deák, okossága nagy" (e intelept in ale Stíntei Scrípturí,díae bun, cumíntenia luí e mare") ; Takáts, o. c., p. 269, nota t. Aceastil ca-racterisare nu o gAsesc in serierile prívítoare la Despot-Vodd.

-

'

cu

www.dacoromanica.ro

Din Soartefaimel' 1u $tefin'76el-Mare' il

nu se' stie din ce gind, a pornít razboiu contra noasti.a. Pina' aeum'insa n'a avut níci.un noroc. Vitejii luí batrinr din DiVan

au cazut cu totii : bei, zaimi 'au cazut. In tel.' saptamini am cuceritunsprezece fortarete. Sint acum ale noastre cetgile : Buják, IQkkö, ,

Divény, Drégely, Hidvég, etc. Daca Dumnezeu nu ni-ar' fi oprit'drumul, recuceríam í mai multe. María' Ta acurri ti-aí puteatrece la nemuríre faíma Maridi Tale de viteaz, raminindu-ti pe-vecie acelasi -renume bun ,ca al ináintasului Marieí Tale, evla-viosul $tefanVoda de odinioara, a caruí slava de viteai' -maitraíeste í aCum çí nici nu se va sterge slaya luí cit va rfiinO,lumea". , , -

In origínalul for ungureSc, smallat cu arhaisme" savuroase,aceste sloye de lauda glasufesc asa :

Noha nàgys-ágodnal ísmeretlenek vagyunk, de értvén nagy-.'ságodgak .vitézségét;o a kereszténységhez való jó szívét, nagy-'

..ságodnak is örömest szolgálunk.i A moldvai urak és fejedelmeki6I is,mernek engem ,.s. tudják ki vagyok. A török, ciászár nemtudní- miCsoda.' gondolatb61; hadat inditott elleniink. De eddigsemmí rszereneséje nem volt. A tanácsbelí régi vitézeí mind .

. lottak ; bégek, zaimok elestek. Három hét alatt tízenegy erösségetVettünk meg. Pruiák, Kékkö, Divény, Drégély, Hidvég stb. mar

- a mienk. Ha Isten útunkat meg .tie-M állja, még többet i4 yisza-- foglaltunk volna. Nagysdgod vitézdi hírét-nevét most terjeszthetné

ki örök emlékezetre,, kínek olyan io híre-neve maradna min-dörökké, mind az nagysagod eleinek, aZ régi jámbor Istvan váj-danak, kínek vítézi hire-néve most is él es valamíg ez világfentáll, az 6 hireneve el .nem töröltetik" (Takáts, o. c., p. 286).

Prépostvári aceasta serísoare facut-o -in mosía lui din Cienger"(S'aiMar), la 25 Decembre 1593. Facind si o copie' de pe ea, peaCeasta copie a trímes-o numitului arhíduce Matiasde la care aajuns in' vestitul Kriegsarchiv din Viena, unde se pastreaza intreFeldakten". Neat ca nu Cuiioastem í ragpunsul luí Aron-Voda.Ca acesta í-a raspuns luí Pfépostvári, ò stím din scrísoarea misus citata (din' Mart 1594, din Beltiuc-Béltek, Satmar) a luíPrépostvári, care' spune apríat ca i dupa raspurisul lui A ron-Voda a facut o copie, triMelind-o si pe aceasta tof arhiduceluiMatías 1.

' A se vedea Si. tabla la vol. XII, tiparit de mine, din coleclia Hbrmuzaki, N. I,-

elhul-

a

3

www.dacoromanica.ro

12 A. Bitay

Aprecierea elogioasa a hit Prépostvári despre Stefan-cel-Mareal Moklovei e insemnata dín mai multe puncte de vedere. Intiiudovedeste, ca slava si faima luí Stefan pe la 1560 a fost asa devie sí puternica in Moldova, incit í s'a povestít Cu min drie sí

osteanuluí maghíar, eare a stat citva timp pe atuncí in Moldova.Al doilea, e de remarcat ea' acesta intí parit-o in minteasa de plastic si trainíc, incit si peste vre-o treí deceníí a lost instare sa o evoce plastic sí elogios pentru a determina sí induplecaprín ea un urmas al luí Stefan ca sa-i urmeze !Aida spre bínelecrestinatatii. Al treilea, ni da un exemplu clasic de cum trebuiesa-si príveasca si sa-si stímeze recíproc popoarele fígurile marldin trecutul lor.

A. Bitay.

0 lucrare bulgarä despre viata si arta popularä.

Bulgarii si-au cistigat de mult tímp un loc de frunte in ceía ceprívete publicatiunile etnografíce. Actívítatea lor in acest dorneníua ímpunatoare. Astfel sí aceasta lucrare, aparuta de curind, intoc-mita pe basa uncí colaborari intre directorul Museuluí Nationaldin Sofia, d. St. L. Costov si asistenta sa, d-ra E. Peteva, spe-cialista in cusaturi i esaturi populare, ni dà din nou dovadaeft de intenS. sí cu multa prícepere se lucreaza la Sofia.

Lucrarea de fata ne íntereseaza pe not insa si din alt punctde vedere, maí apropíat notia: Bulgaria facind parte dupacum se stie din acelasi cerc cultural ca í Romania, are, ca sícelelalte popoare balcaníce, un Material foarte inrudit cu al nostru.Ocupindu-ne deci cu etnografía acestor popoare, facem cunoscutun material comparatív foarte pretíos í bogat. De aceía meritasa dam si despre aceasta publicatie o dare de sama cit maiamanuntita.

Cartea este impartitä in opt capítole, díntre care prímele douasint de caracter introductiv, unul fiind sacrificat descrierii exactea cadrului geografíc í istoríc (lípseste insa din pacate o harta 1),

' GEACIGHRIJT H 1131(CTIBORY COillHACK0 OTI T. 11. Kovrouse. IIETE[14. alATEOHAAH 34 HCTOplAT4 114 4wk, KHHI'a VIII

(St. L. Costov si E. Peteva, Viafa si arta ferdneascd in regiunea Sofiei,vol. al VIII-lea din Materiale privitoare la istoria orasultti Sofiei"), Sofia 1935,8°, pp. 203, cu 160 figuri in text si co 34 planse colorate, pretul 180 leva.

-

;

-

-

u

www.dacoromanica.ro

O lucrare bulgarrdespre .viata 0 arta popularA .13

si celälalt ocupindu-se in mod poate prea larg cu numeleSopi", a cartii origine nici pana azi nu este cldrificata definitiv.Autorii inclina, dug ce au insirat toate celelalte explicalii, ces'au dat pana acum, spre parerile d-lui Iordan Trifonov, caresustine ca numele Sopi" deriva, sau de la numirea nemteascaSchopf" (chic & rno0 sau poate mai degraba de la cuvintulgerman Schopfen", Schuppen" (coliba, sopron); insa, in oricecos, amindouA aceste cuvinte isi trag originea de la graiul minie-rilor sasi, earl au trait odinioara in Bulgaria de Sud-Est.

De la capitolul al 1II-lea incoace intram in tratarea materialuluietnog-afic propriu-zis. Gasim urmatoarele capitole : Casa (pp.29-54); Viata casnicd i nzobilierul (pp. 55-88) ; Manca cimpului

uneltele agricole (pp. 89-115) ; imbrdcdmintea In jurul Sofiei(pp. 116-148); Cusdturile i tesäturile in jurul Sofiei (pp. 149-170) ;Podoabele de metal (pp. 171-180). Trebuie insa mentionat ca,dupa pärerea noastra, impartirea materialului tratat in capitolelesus amintite nu este prea reusita'. Credem, spre exernplu, ca ineapitolul despre casa n'ar fi trebuit tratat de loe portul. Mobilieruls'ar fi putut da sau intr'un capitol separat sau (ceia ce ar fi fostlucru mai natural) la casa; in niciun cas insa nu impreuna cudescrierea ,,zadrugà"i care, fiind asa de important& s'ar fi pututexpune intr'un Capitol deosebit, intitulat Viata socialä". Mai sinttratate in acest al doilea capitol etnografic uneltele de tors si deesut. Nu era mai bine sa fi fost destinat un capitol special

tuturor ocupatiilor autohtone (agricultura, cresterea vitelor, vinatul,stupäritul, torsul i esutul, etc.), tratindu-le toate impreuna cuuneltele lor necesare ? La capitclul despre imbracaminte gasimmult din ceia ce se trateaza si in capitolul cusaturilor í esaturilor.S'ar fi putut deci face un capitol coman despre port si textile.Pe urma amintim ca lipseste un capitol mai larg despre obiceiuri,cad ele nu sint tratate apcoape de loc. Cu toate acestea, meriteleautorilor ramin neatinse. S luam Irma capitolele pe rind.

Casa. - Datorita descrlerilor vechi amanuntite ale calatorilorstraini despre acest subject, autorii au putut da in intregimeluia istorica' a casei bulgaresti, care este foarte asemanatoare cucu cea romaneasca. Ea incepe prin casa cu o incapere, flindaceasta in genere casa Europei stravechi, construita din nuiele,lipite cu lut, avind un acoperis de pee, cu vatra libera í cu lutpe ios, farà ferestre, numai cu usa , pina' la casa din birne, cu

--

evo-

www.dacoromanica.ro

t44. LuisatNetoliczka

doua-trei incaperi, cu cuptor si sobe, cu ferestre si cu un prid-vor. Treptele evolutive, pe care le gasim desemnate pe pagina 29,nu corespund insa exact cu ale noastre. Tipul cel mai evoluatla Sop' este azi casa cu un etaj sau chiar cu doua, avind inainteausii de intrare un balcon (in felul in care se gaseste si la noi inMuntenia), si in jurul casei cu o curte mare ingraditd. De larazboiul mondial incoace au inceput si Bulgarii sd zideasca casede cäramizi intr'un sill mai nou.

Dar nu numai tipurile de casa, ci si intreaga gospoddrie efoarte asamanatoare cu a noastra, ceia ce provine si din cores-pondenta ocupatillor principale ale acestor cloud popoare : a-gricultura si cresterea vitelor. Gasim grajdul pentru vite, sopro-nul pentru car si pentru uneltele agricole, hambarul pentru gnu,patulul pentru porumb, cotetul pentru porci si pasari, cuptorulpentru coacerea pinii i allele. Intilnim í clai de fin pe IMO'casa, si nu lipseste nici gradina mica, cu flori si cu zarzavatinaintea casei, nici livada cu arbori fructiferi i stupi in closulcasei. Chiar í gardul de maracini ni aminteste aspectul gos-podariilor noastre, si tot asa ciorchinele de ardeiu rosu si de papu-soiu pusi la uscat sub stresina casei.

Capitolul despre viata casnicd ni cia,dupä cum am amintit, odescriere foarte interesata si amanuntita despre zadruga", o formastraveche, cunoscuta, a vieíí familiare si sociale, ale carii resturise mai g8sesc ici si colo si pe la noi. Principiul fundamentaleste, dupa cum se stie ca fiecare lucreaza, ascultind pe sefulfor comun, in sinul zadrugii dupd puterile sale si primeste orecompensa in proportia nevoilor sale. Daca vre until este ne-multamit, poate parasi zadruga si. primeste bine inteles partea sa.De si aceasta forma a convietuirii mai multor familii inrudite suptconducerea unui sef avea multe avantagii sociale si morale,zadruga a dispdrut si in Bulgaria aproape total.

Mobilierul easei bulgaresti vechi e cunoscutul mobilier arhaic siprimitiv : In bucatarie, scaunul mic cu trei sau patru picioare,taiate de obiceiu dinteun trunchiu de copac ; masa mica, joasa,care, ca si la noi, n'are un loe anumit in casa ; blidarul pentruvasele de gatit si de mincat s. a. m. d. Patul nu exista in acestecase arhaice; familia doarme pe pamint, care este acoperit cudiferite covoare. Ziva, covoarele i perinele sint asezate intr'uncolt al celeilalte incaperi. Acolo se mai gdsqte, pe IMO' leagan,

,

www.dacoromanica.ro

O lucrare bulgar5 despre viala i arta populara 15

si razboiul de lesut, un iconostas cu o icoana si inaintea el can-dela. Nu lipseste nici smocul de busuioc, nici ramura de salciede la Florii. Intr'un cog se mai afld soba inalta de cdrdmizi sauo sobai de fier. Perdele insa nu prea se gasesc. Alte obiectecasnice mai sint : solnila de lemn sau de tidvd, cdueurile delemn pentru baut and, vasele de lut, putineiul pentru bätut unt,uneltele de tors si Iesut, toate exact ca si la noi. Duna razboiulmondial insä acest mobiliar arhaic a fost in parte inlocuit cudiferite mobile din oras. Spre exemplu, azi se intilnesc multepaturi, precum í scaune si mese inalte, toate cumparate la tirg.

Hrana populaliei constd mai mult din lapte í produse vegetaledecit din carne. Hrana principald insd este pinea facutd din Minabuna ; numai cei mai saraci fac un amestec cu Mina de sacara.

Uneltele pentru munca ctmpului sint in general cele primitive,arhaice, 0-site pretutincleni in toata Peninsula Balcanica : carulcu patru roate, construit in intregime din lemn ; plugul de lemn,secerea fin taiata pe margine s. a. m. d. In ultimul timp Incaau inceput sa introduca si uneltele mai moderne. Cu totul arhaiceste felul de a treiera griul cu aiutorul cailor, un obiceiu pecare il mai intilnim si la noi.

Sint vestite grädinile mart de legume, care sint prevazute,clupa cum se stie, cu un anumit sistem de a uda pamintul.Pentru cultivarea fructelor insa clima in iurul Sofiei este preaaspra, de aceia arborii fructiferi si pepenii salt mai putin cultivati.

Oieritu/ era mai inainte mai desvoltat, din causa ca terenulliber pentru pasunat era mai mare. Se face un fel de transhu-manta locala : in timp de iarna, ode stau in sat, vara sint trimisela pasuni. Linga ocol unde one Mann noaptea, se allá si colibaciobanului, care este asezata pe o sanie, pentru a putea fi mutatausor din loe in bc. Acolo line ciobanul toate obiectele lui ne-cesare ; acolo doarme. Pastori se fac in Bulgaria numai cei maisaraci si cei cari nu sint capabili de alte ocupalii. Animalelemai marl, caí, yací, bd., etc., se cresc numai pentru tre-buinlile casnice, incolo nu. Celelalte ocupalii (vinatul, pescuitul,stuparitul í altele) sint descrise numai sumar.

Vechii clobani bulgari, in deosebi cei de la munte, erau vestiti,ca si ai nostri, pentru marea lor abilitate de a sculpta in lemnWA' alt instrument decit cu un briceag simplu. Deci furcile detors (facute pentru fata iubita), caucurile de bäut and,' etc., re-

www.dacoromanica.ro

16 Luisa Netoliczka

presinta in Bulgaria, ca si la noi, exemplarele cele mai frumoaseale after populare stra'vechí, sí sint asa de .asamanatoare cu alenoastre, inch abia pot fi deosebite.

La costunuil national al Sopilor, care este unul dintre cele maifrumoase ale Bulgariei, gasim mai putine asamanäri, din carecausa facem abstractie de a reda mai amanuntit continutul acestuicapitol. Din punct de vedere metodic insa este important aaminti ca se da pe linga o descriere exacta in care intra si

portul miresei si al mirelui. i croiala haineí respective, pebasa careia singure se pot face studii comparative intre portuldiferitelor popoare. Astfel, de un interes deOsebit pentru noí estecroiala hainei bulgare numita mente" (fig. 111), intru cit ea se

gaseste si la noi ; e drept, supt o alta numíre insa cela ce ehotaritor exact cu aceiasi croiala. Deci aceasta haina face partedin aceíasi provincie de port", in care intra atit Bulgaria, cit siRomania. Mai este interesant a aminti ca si in Bulgaria po-doabele de monezí, ca i la noi, sint foarte iubite. In deoseblmíreasa se gate.ste cu ele, servind drept semn de bogatie (fig. 116).

Pacat ca aceste costume vechi bulgaresti, care erau atit de multadmírate de calatorii straini, incit ni-au lasat descried pretioase,precum i desemne dupa ele, au inceput sa dispara inaintearazboiuluí mondial, din cause economice, ca sí din causa modeí dinoras. Astazi, acest port stravechiu este purtat numai de cei maibatrini, far in timpul serbatorilor mad, la Craclun si la Floril,de tined carí merg cintind din casa in casa; incolo, de loc.Oare nu avem si noí in multe regiuní ale terii noastre exactaceiasi situatie trista ? $i costumele noastre díspar, facind loc uneiuniformisari internationale fara niciun gust si bun simt I

Cusaturile ,si tesdturile vech1 din regiunea Sofiei sint socotiteco fiind cele 'mar frumoase din Bulgaria. Dupa parerea autorilor, inele se ga'sesc urmele diferitelor elemente slave, trace, bizantíne siromane ; anumíte broderii insa ar arata chíar si oarecare inrudíreCu broderiile popoarelor vecine din patria tor veche, cum sint,spre exemplu, Ceremísii, Ostiacii,, Ciuvasii, Mordvinii, etc., Mil.am mai putea adaugi ca se observa si o mare asamanare intreele si cusaturile roindne#i. Lucrarea de fata ni da citeva exemplede modele atit de asatnanatoare, incit ni se pare ca avem inain-

Cf. insa mintean (N. I).

--

-

;-

-

,

www.dacoromanica.ro

Ò lucrare bulgarà despre viata si arta popularà

tea noasträ níste 'motive romanesti. Astfel modelele publicate infig. 122 si 123 ar putea fi luate ca table de mined din regiuneaPadurenilor. Dar si la plansele colorate gasim multe inrudiri.

Cusaturile bulgare erau odinioara, ca si la noí, lucrate cumatas'a, vapsita acasa cu diferite plante si erau cusute foarte des,lasind abia ceva pinza nebrodatä. Cele. maí multe erau lucrateinteun stil strict linear, aralind pe linga figurile geometríce símotive simbolice (de pilda svastíca), precum sí motive vegetalesi animale, insa foarte stilisate, ba chiar geometrísate sí ele.Figuri omenesti nu se vad aproape de loc. Broderiile recerztesint lucrate cu fire de bumbac, vapsite cu culori de anilina'. Elenu sint cusute asa de des si represinta dupa afirmarea autoriloro complecta decädere de arta populara si de gust.

Hainele de de-asupra sucman"-ul, mente"-ul, dolacte-nic"ul sint impodobite cu gaitane in acelasi fel cum sint gai-tanate si hainele romänesti din diferitele regiuní. E cunoscut caRorninii din Scheiul Brasovului au exportat odinioara o cantítateconsiderabila de gaitane in Bulgaria. Tot la fel avem sí notbroderii cu märgele in diferite colori la camas' femeiestibarbatesti.

O frumuseta deosebita presinta in jurul Sofiei si ciorapii delina cu flori rosii í albastre, ca sí betele, maí ales cele de mi-reasa. Aceste bete sint tesute cu täblite, adeca' intr'o tehnicaextrem de arhaica, ce mai exista si la not.

Podoabele de metal, printre care inn* bine inteles, i podoabelede monezi, tratate sí la port, sint foarte iubite in jurul Sofiei.Sint purtate pe cap, git, brate, pe degete si la urechi. in deosebífemeilor bulgare lí plac mult podoabele de cap. Aceste podoabesint de obiceiu legate intre ele cu mid lanlurft, ceía ce e ca-

.racteristic_podoabelor orientale ca sa produca' zgomot la ceamai mica miscare. Cum se stie, si la noí se gasesc astfel depodoabe zgomotoase, in deosebi in regiuni unde portul s'a pastratin formele luí arhaice. Intre bratarí forma cea mai veche sí ca-racteristica este cea de semicerc. De o importanta deosebitapentru noi sint paftalele, intru ell s'au purtat odinfoara sí la noi.Sint facute de obiceiu din argint turnat si au diferite forme :rotunde, lunguiete sau in formä de frunza.

2

-

-

www.dacoromanica.ro

i8 Luisa Netoliczka

Cu acest capitol se termina lucrarea presintata de noi l putettrepeta ca : once publicatiune de etnografie a vre 'Limn poporbalcanic trebuie sa aiba pentru noi un ínteres deosebít, ea oferin-du-ni, dupa cum am aratat, un material comparativ de eel maimare pret. Putem deci afirma : Cu cit mai bine cunoastern ma-terialul etnografic de acolo, cu atit mai bine putem scoate inrelief specificul nostru national. Asteptam deci cu interes si

vittoarele publicatii ale Museului etnografic din Sofia, precumsi toate celelaltz lucrari etnografice ale popoarelor balcanice.

Luisa Netoliczka.

A§ezärnintul luí Radu Paisie pentru episcopiaBuzä.ului

Nu de mulM vreme s'a publicat, dupa o copie greceasca, actulprin care Radu-Voda Paisie dadea episcopului Anania al Buzauluidreptul de enorte peste iudetele Buzau, Rarnnicul-Sarat,_ BrailaSacuieni '. Din faptul ca se presinta o copie greceasca, s'a crezutun moment ca ar fi vorba de un act emis chiar in greceste 2.In realitate era numai o traducere din slavoneste ". Dar toatadiscutía acestei chestiuni se dovedeste inutila, intru cat de multavreme se cunostea existenta originalului slavcin 5.

N. lorga, Inceputurile episcopiei de Buzan, in Revista Istorieil, IX,1923, pp. 175-7. Data _actului Septembre 17, de la Firistos 1544".

D. lonescu, Contribution ét la. recherche des influences ,byzantinesdans la diplo tnatique rountaine, _extras din Revue historique da Sud-Esteuropéen, XI, 1934, p. 11 5 cf. gi pp. 4 si 10.

Cum observa cu drept cuvint D. P. Bogdan, lecensii, extras din Revista!storied Rotnelnd, IV [19341,- Bucuresti 1935, p. 11, unde se incearcareconstituirea originalutui.

Resumat de I. Brezoianu, Vechile institufiuni ale Ronrdniei, Bucuresti,1882, p. 250.

6 Acum, inapoiat din Rusia, se gaseste la Arhivele Statului din Bucuresti,sectia istortca. E un pergament de buna calitate, ros intr'un singur loe, cu 2din 15 randuri mai sterse, j cu o path'. E, insotit de o traducere cu aceastanota protocolit. Aceasta copie din originalut slavonesc prin talmacirescotindu-se de formal eczaminatut talmaciu al c[institeir comisii documentale,se si adevereaza de insusi prin Iscalitura se aceasta : (3heorghian Pesacov,1852, lunie 16, cantelaria fiind in curtea sfintei Mitropolit din printipala capt-tala a Muntenoromaniei, Lucuresti'.

:

- -

e--aict

-

-

, S'a

www.dacoromanica.ro

A§ez4mAntut lui Radu Paisie pentru episcopia BuzAului 19

Fiind vorba de un act important, cum s'a si spus', socotim.e. bine a-1 PreSinta dupa original. In afarA de aceasta se

vede ea' Si data este alta : anume 17 Septetnbre 7052, carear putea fi si 1544, ca in .copia greceasca', dar cred ca e maipotri-vit sa- socotim 1543. Se poate acum vedea ea' nu mai evorba de o redactare greceascd a actului. Irma, prín aceasta,nu se elimind sí presupusa influentä greceascd, intru cat ne intre-bdrn in- ce limba va fi fost purtatd corespondenta din secolul alXIVlea intre Patriarhia Constantinopolei í erile romanestí cuprivíre la ceí d'intalu _Mitropolítí. Actul grecesc al luí Vladislavdin 1369 pentru Cutluniuz 2, care pare a nu fi o traducere, ciinsusí origínalul ar ardta ca mäcar in acea vreme se puteascrie si greceste in TaraRomdneascd 4.

Ddrn acum textul asezamantului :

1543 (7052) Septemvrie 17, Thrgoviste. Porunca prin care RadaVoevod Pa/sic d episcopiei Buzdalui, prin episcopal Manta, sdaibä scaun de judecatei i drept de hirotonie peste cele patri'judete ale ei, Sdcuieni, Buzau, Rdmnical-Sdrat si Bröila, intocnifndastfel enoria ca incuviintarea Patriarhului leremia.

t IIIHAOCT1110 1;03CHEIG 1W P AAIreta RGEHOAd H rocpo,1,1-1118 EIZCON

SE MAE 151MOOKAAXIFICKOE, CHH REIIHRAPO H nvkAosparo NAVA 1101-110AE, AaliaT I''CHCTg' MII Cii POCEIGACTKA_MN .1.1NCTIIT

WkliNIOMS WTERS EI1HCISfl8 IWO 1411411HE H Cli4T0t1 H ROM' ECT1i110H

11,1,01R8 EMICKSIIHE WT 1133KS HAE;CE ECT ximm 1IO1CHET4a1

tiNCTHT-kH H EIAGAtirOCAOKEN*H H KILIAHHIL,a !MITE KOP000ANKE

ntiucnoAtiin ilAapnia H CRIITOH tH SCIMIHE, NIKON-if Ad HM ECT EHø-H CTGA WT CSAHIPTE 01:f WT ASIME LIGAESNO 110 341011 ROWNE

RtiOS NONCI'HIANCKOMS, CSACT1i0 ti8135:8 H CS.ACTES0 Pli6NHIC

CSACTKG C8ACTR0 G4KtiEHH, C/IX LIETHONX CSACTEUX,

!OSCAN NEOGTONHCANNE CINUIIIE111111ECK4 H tt,hpKOKild, MICoate CS)1< 11N3-

N. lorga, o. c., p. 176."Cf. A. Sacerdoteanu, Un ltrisov de la Vlaicu-V odd din 1369, in Revista

Istoricii, XXI, 1935, p. 240; id., Ctitorii mandstirii Cutlumuz, in BisericaOrtodoxa Romana, LIII, 1935, pp_ 255-59.

DacA ar fi vorba de o tra.dutere de pe un original slavon, ar trebui'safi existat í acesta la Sf. Munte. Se pare insa ca d. Nandr4, insarcinat cueditarea aeelor acte, nu-1 are mire fotografiile sale.

in cas contrar ar insemna cà santem in fata unui act serfs de destinatar,lucru pe care nu-I credem posibil.

-

-

H

pHE

H

6114HA H

- ' . -

°

-

www.dacoromanica.ro

A. Sacerdoteatiti

1105KHAII II 8 TM:M[111H fl(11:5KAE HAC RHRLIlf rOCIIOAAM. TAKO5KAEPE

l'OCHOACTRO ,V111 HOHAO5KHXH SCTI,1011X RHUIE 11E,111110 ENCIONIO, CR

cR*Toro H REAIIKAIvO WTERA II/1111E1'0 H RX CfAilICKAPO HATVIIiIpX/1

!WI) eoEmHE H CY. RZCliA111 H EnneKSnn H ert4aunom H CRRIC CSROOWAI 11,XIIKORHOMS H liRCH noaRHTEillif H KO/Sipli roc-noAcTita MH REAHRI-15K H MAA11, 411:05KE Aa ECT CR1T0H H RE1HLIA11

11,141RE CT0/1 H TEMEAHE CR 01(TRII5G5KMIEHIIE H CR*THAI EIRICKSHWAIX

gO5KECTRIIHMS CRENIE1111011 IDIOM AIX H 0E6 iKHRSIIIFIX BS ClitTOMS

WRHT'k11 CON RR 11/11/IS H cTt11l;8, A l'OCIIOACTRO 11110AYTE1111E

1'0CHOACTRO H rocnomia KR 13101110E RRCHO-

MH H t FI HE.

aEro 11/1Ai AAAOXH 111111/105K/IX H STAKMHX il rOCF1OACTR0 MH 411C-

TirriiiiiintomS WTERS EIIIICKSIIS fluanni H CR*TO11 II05KECTREHOIO

11,1.1,1KRE WT liS3SS i1i'i a ESAET CiE SCTIIOEVIYE NH WT

K0I'W5KE IIEHOTRKHOREFIO RX R'kKH. KoroxtE HSGEOET l'OCIIOAK sonsKHTH l'0CII0A1111k H WRAAAATEA no HARIFIX WHIECTRIE, ALOE 110,111TET

H CAX0A1111T H STKlizAtiT Cif 13/11/1E ElIIH 'M+HI' TO [TAKOR11]ñorb, AA 11,13HT TV H STRIMAHT RR l'OCHOACTVk El' H R. KRAE-11111X: 110ro MATH AA MS ECT SA CT;KIIIIHRK H 11OKI3O-RHTE111111". ihilE TKO IIASSIDIT H 110fIEHT II/111 HORTON-IT HHHAKO

CYE RIIIIIE TAratME3f., TOPO rOCEIOAh 10111 Aara HOHEtIET 11 nopStunT H

81111ET 3,1,E Ttito u RS &SARUM ASHIA fro H HOCTATIIHRS AA MS

f CT nivkyncra noro MATH RR KkKH, AMH14.GEM CREAHTEAHE HOCTARAEX l'OCHOACTRO MH 5E5E1411 OTAliK0

AROIDIHK H atSnan litvaA REAFIKI1 AROIDIHK H 51i811411 ,N3S111.1 CHAT.

11 7KS11,111 GT1.10E CHATAO H 51:511/111 .%ApHII1E REA KIICT. H ,N,13Al'OMHO

REA CHAT. H li.11/14.1 REA 11EXA1111111: H ilAKSA REA CT0/1. H KAAii REAKOADIC H C4T4111-11011 REA HOCTEA. FIC[11FIC4X1 HO pEAS /101' H AS GT11gEOKEll l'11/1A1 ORE HCIIIICAX RR roam/. TturoionnE, mcm CEI1TER.

AH RRAtT j3HK.

t1w PlIAa EIVERW Ad (L. P.) a1lii1OCTIRt 1105KHER rocnoAnnx.

'i talmacitorul grecesc i traducatorul Pesiacov cetesc aici, ispravnicPreda logofat". Cred insa ca lectura de mai sus este cea exacta. In vremeaaceasta e Tatul Logofat (in doc. din 13 lulte 1542 si din 2 lunie 1544, la A.

tefulescu, Documente slavo-rontlne relative la God, Tirgu-liiu, 1908, pp.107-108 si 110-112), Cu toate ca la un document din 29 August 1544, dat dinMislea, se (la ispravnic Padure logofat (ibid., pp. 108-10), care cred catrebute cent tot ca in acial de fata.

MH

CR'kTO3SLIHRUNIN

H REAHlykH

H

CI

2 -

31

-

www.dacoromanica.ro

AgezAmAntul lui Radu Paisie pentru episcopia Buzäului 21

(Traducerea :)

t Cu mila tut Dumnezeu Io Radul Voevod sí Domn a toatatara Ungrovlahieí, fiul mareluí si prea-bunuluí Radul Voevod,Domnía Mea aceasta porunca a Domníeí Mele prea-cinstitulutparintelui episcopul chír Ananía si sfintel si dumnezeiestiimarit bisericí a episcopiet din Buzau, unde este hramul prea-sfintei curatei si; prea-bínecuvantatei í stapaneí noastre Nasca-toareí de Dumnezeu pururea fecioarei María si sfinteí et Ador-

ca sa Ii fie enorte sí scaun de judecata cel pentru folosulsufletesc dupa legea lui Dumnezeu si creclinta crestineasca, judetulBuzau sí judetul Ramnicul-Sarat sí jucletul Braila si judetul Sa-cui.eni, toate patru judetele, cu toate hírotonitle preotesti si bise-rícestí, precum au asezat si au intocmit ceí maí naínte de notfostt Domni. Asíjderea i Domnía Mea am adaugat si am intnc-mil mat sus zísele enorii, cu sfantul sí marele parínte al nostrusí ecumenicul patriarh chír Ieremía si cu totí arhtereii si episcoplisi egumenti sí cu tot soborul bíserícesc sí cu toti dregatorit síboterli Domniet Mele than si mici, ca sa fíe sfintei st marii Bi-serící scam-) si temelie cu intarirea sí a sfintilor episcopi si adumnezeíestilor sfintí pdrinti calug6ri si a celar ce vietuiesc in sfantlacasul acesta, spre hrana sí intremare, tar Domnieí Mele sí pa-rintilor Domníeí Mete sí celor. intru sfintenie raposati Domní sprevesnicd pomenire.

Drept aceía am dat sí am adaugat si am intocmít sí DomníaMea cínstitulut parínte episcopul chír Ananía sí sfintei dumne-zeiestií sí marít biserici din Buzau, ca sa fíe aceasta intocmire decatre nímeni neclíntíta in vecí. Pe cine va alege Dbmnul Dum-nezeu a fi Domn sí obladuitor dupa a noastra' petrecanie, dacava cínsti si va päzi si va intart aceasta maí sus zísa intocmíre sípre el Domnul Dumnezeu sa-I cínsteasca i sa-1 intareasca intruDomnía luí, sí in viitor si preacurata maíca tut Dumnezeu sa-ífie spríjínitoare sí aparatoare. lar, daca va darama cíneva si vacalca sau va schímba intr'alt chip aceasta mal sus intocmíre, peacela Domnul Dumnezeu_ sa-1 calce si sa-1 darame si sa-í ucigaaid trupul, lar in viítor sufletul sau, si potrívnica sa-í fie plea-curata maica luí Dumnezeu in vecí, amín.

lata martorí am pus Domnia Mea : jupan Staico fost Vornícjupan Coada Mare Vornic, sí jupan Draghíci Spatar, si jupan

Stroe Spatar, sí jupan Lidriste Mare Vistier, si Dragomír Mar

,

-

míri,

-

www.dacoromanica.ro

22 A. Sacerdoteanu

Spatar, 1 Cracea Mare Paharnic, sí Albul Mare Stolnle, sí BadeaMarc Comís, i Stanciut Mare Postelnic. S'a serfs dupa cuvintulLogofatuluí. í eu, Stan Rosul gramAticul, care am scrís in cetateaTargoviste, luna Septemvrie, zina 17, in anul 7052.

t lo Radul Voevod .(L. P.), din mila luí Dumnezeu Doinn.

Pe dosul pergamentului se mai afia aceste insemnari :t CIE KinirS itv fiGEKVAA paAy MOVE 13S3ISS EIM13014

CHtT*1-1 EfilICK0111E.

Aceasta carte a luí Io Radul Voevod pentru enoria Buzau,eparhia sfinteí episcopii".

t judetele episcopieí : sud Buzau, sud Slam-Rananic, sudBraila, Sud Sac, patru, judqe... ; 7052, Sept. 17.

t piscopia Buzaula No. 2'. Data 7052/1443 Septemvrie 17.Radul Vv, pentru natal judete: Buzaul, SiamRamnic, Braila si Sa-cuenii, ce s'au dat episcOpie1 de Buzau drept enorle si scaun de¡udecatorie duhovniceasca 2.

Se mai adauga una greceasca, prea mult stearsa incat n'amputut-o cell. Poate sa fíe. de atuncí cand s'a facut traducereacunoscute.

De buna samä ca eparhia a existat maí din nainte, dupa cumse vede sí din mentionarea ca donatorí a inaintasilor luí RaduPaisie. Actele acestora trebuie sa fie pe undeva. Noua ni santcunoscute numaí trei : 1. Din 15 Novembre 1530, prín care VladVoda Inecatul intareste episcopiei stapanirea peste pall din satulVernestí 3. 2. Din 7 Maiu 1535, Orin cure VladVoda Vintila itintareste stapaníre peste parí din Parscov 4, si 3. Din 14 Sep-tembre 1539, prín care Radu Paísie ii da satul Parscov, coniíscatde la Barbul, fiul luí Udrea, razvratít5. Incepand cu 13 April1515 6, se cunosc mai multe resumate cu privire la proprietalí

Mai tarziu se adauga »No. 84".Cred ea' apartine luí G. Pestacov.Revista istoriat a Arhivelor Romeiniei, Indice, brosura II, Bucuresti 1876,

no. 1467; Brezoianu, a. c., p. 247.Ibid., no. 1555 ; Brezoianu, o. c., p. 248.Ibid., no. 1556, Brezoianu, o. c., p. 249.

no. 1519; Brezoianu, o. c., p. 244,

-

2

.3.

4.-

-

-

2

Ibid

www.dacoromanica.ro

.A. ezArriantul lul Radu Male pentru eplscopla BuzAului 23

ale acestel episcopil. Din ele nu se intelege insa ca ar fi vorbade donalii directe facute episcopiei, sau sant acte ale altora intrate mai tarziu in posesía ei.

At Sacerdoteanu.

Alexandru Hasdeu i literatura romina populara

Alexandru Hasdeu, fatal luí B. P. Hasdeu, incepatorulrului romanesc in ruseste si al nuvelei iStorice cu subiecte luatedin viaja vechei Moldove", incepe sa íntereseze din ce in cemat mult pe istoricii literaturii romine modetne.

Cuvint catre elevii scoalei Tinutuluí Hotínului", inut de catreA. Hasdeu la 25lie 1837 in ruseste, tradtis in romaneste decatre scriítorul basarabean C. Statnati sí publicat intaiu in Foaiapentru minte, íníma sí literatura!' din 1838 =, iar pe urma inCurierul Romanesc" din 18393, Inca de pe atuncí atraseseatenp Rominilor asupra acestuí patriot basarabean, voacea caruíaa fost prima care s'a auzit din Basarabía cea intrístata i instrai-nata"4, chemind pe copiii basarabeni spre vechea slava a

Acest Cuvint" a avut atita succes, incit extrase din el au fostpublicate in cartea luí Félix Colson : De l'état present et del'avenir des principautés de Moldavie et de Valachíe" 5, tar M.Kogalniceanu, in Dacia literal-a", a atras atentia publiculuicetitor romin i asupra altor opere ale luí Alexandru Hasdeu,dinduni o lista intreaga a lor, dupa indicapile scriitorului basarabean C. Stamati. Aceasta lista a fost reluata tale quale" decatre toti cercetatorií posteriori ai luí A. Hasdeu, fara revisuireael dupa foile rusesti, unde A. Hasdeu isi: publica operele, sí careinainte de razbotu inca puteau fi cercetate in bibliotecile dinRusia. Pe atuncí, insa, interesul pentru A. Hasdeu nu era atit

' N. lorga, 1st, lit. rom. In sec. XIX, Bucuresti 1907, vol. II, p. 41.Nr. 21, p. 161.

3 Nr. 10, p. 37. Alte editii ale acestui.discurs : Iasi, 1855, si.in BibliotecaBasarabiei", nl. 5.

G. Sion, notila in Rev. Carpatilor, 1861, vol. II, p. 340.Paris, 1839, pp. 26-32.Dacia Literara, ed. II, lasii 1859, vol. I, pp. 348-349,

'

.

.

-

www.dacoromanica.ro

Vestnic Evropi, 1830, XI-XII, pp. 129-31.N. Iorga, o. c., p. 40.Subiectul cintecelor, cum arat maí departe, nu e istoric. D. N. Iorga e

indus in eroare de catre M. Kogälniceanu, care, publicind bibliografía operelorlui A. Hasdeu, numeste acest articol al lui A. Hasdett Cintece ístorice a'Moldovei" (Dacia Lit., vol, ed. a II-a, lasí 1859, p. 343), el insusi aflindaceasta de la scriitorul basarabean C. Stamati. Titlul exact, Ms.& este : Douacintece moldovenesti" (din moldoveneste [a traclusi Al. Hisdeu",

24 E. Dvoicenco

de pronuntat, í lumea se mullamia cu informatfile ce le-a datdespre tatal sa'u B. P. Hasdeu si care inspirau toata increderea.Tar, pe urma, cind istoricii líteraturii romine au inceput sa-siindrepte atenVa spre figura stearsa a luí A. Hasdeu, cautind s'oreleveze i s'o clarifice din uitarea trecutuluí, impreuna cu altefigurí contímporane, s'a ívit o alta pie deca: arhívele si bibliotecilerusestí dupa revolutie nu mat erau accesibile, si astfel, biblio-grafía scrierilor luí A. Hasdeu a ramas nerevisuítä, bar insasíscríerile necercetate I

in tímpul studiilor mele la École des langues orientales ví-vantes" la París, cercetind bogata biblioteca slava a acesteisea, am gasít citeva publicath vechí rusestí, unde se aflau citeVaarticole ale luí A. Hasdeu, unele din elé nefiírKI cunoscute incaístoríeí literaturii romine níci dupa tíduri, sí m'am convíns caIn. bibliografía data de M. Kogalniceanu s'au strecurat citeva erori.

In articolul de fata voíu cauta sa dau larnuriri asupra operelorluí A. Hasdeu prívítoare la literatura rominä populara sí sa aducciteva rectifícarí la bibliografía acestor opere, data de M. Kogal-níceanu sí de altí cercetatorí ai luí A. Hasdeu.

In primul rind, e necesar sa vorbesc despre publicarea cintecelorpopulare moldovenestí in Vestnícul Europe` din 1830

Despre aceasta opera a luí A. Hasdeu vorbeste d. N. lorga,cínd il numeste Incepdtorul folklorului ronuinesc. Nu e färainteres", zíce el', sa se pomeneasca aid sí aparitia Inca.' din1830, In revista ruseascei Vestnicul Europei", a celor d'intdiupoe.sii populate romdnesti cu subject ístoric 3, publícate de Basa-rabeanul Alexandru sau Alecu Hajdau príetenul bun al poetuluiC. Stamatí. Deci, dupa stringerea cintecelor pe care Obradovidle dadu luí Asachí, pe care acesta nu le publica sí care sepierdura in focul din 1827, vine la rind, indata, acest inceput defolkloristicä, fara alte scopurí, fíreste, decit al frumuseIii si patrio-

-

L

-

-

-

j.

-

-

www.dacoromanica.ro

Alexandru Hasdeu i literatura romin6. popularà 25

tismului, care se face de un Romin rusifícat intr'o mare foaledin Rusia".

Cercetind aceasta opera a luí A. Hasdeu, vom vedea in primulrind ca nu e vorba de cintece istoríce, cí de doua cintecepopulare : unul inaínte de nunta sí altul duna nunta, cu citevanote explicative ale traducatorului in josul pagínii.

In primul din ele, fata, in ajunul casatoriei, isí ía ramas bunde la prietenele ei, invitindu-le sa rupa flori pentru a-i impleticununí de nunta, petrecind impreuna pentru ultima °ara'. Nuvom mai juca hora impreuna", zíce ea, nu ne vom mat glaícidespre tubit, cad mí-am gasít acum sotul" i urmeaza o scurtadescriere a frumusetelor tubítului ei.

Inteal dolled cintec, de dupa nunta, tinara femeie se adreseazarinduneleí, care-si face cuibul la fereasta ei, amintindu-si dezílele fericite cind era libera si zburdalníca, cind petrecea cuprietenele sale sau in bratele iubítului sí dud Mbia rindunelele.Acuma, insà, i s'a vestejit ferícírea, cum s'a vestejit sí busuioculei de pe fereasta, pe care-I crestea sí ingrijia pe cind era fatasi pe care, zíce autorul in nota, dupa obiceiul poporului mol-dovenesc", prietenele ei l-au rupt in zitia nuntií.

Probabil, aceasta traducere" e prima incercare literara a luíA. Hasdeu, care pe atund abia. intrase la Liniversítatea din Harkov,unde ajunsese elev al cunosctítuluí poet ucraínean Gulac-Arte-movschí, de la care ar fi putut sa primeasca acest imbold sprepublícarea poesillor populare, aflindu-se de altfel si supt ínfluentatatalui sàu, Tadeu Hasdeu, stringator si el al poesiilor populare.

La 1833 A. Hasdeu publica un alt artícol cu traducen i dinpoesía populara romineasca, dar de data aceasta insoteste aceastapublicatie de o íntroducere in forma de scrísoare catre redactorulziarului Telescop", profesor al Universitatii din Moscova, NícolaiIvanovici Nadejdín

1 A. Hijdeu, Rumunschita narodnita piesni ha rasscoin lazichle (Pismok redactory), (Cdntecele populare rorridne0 in ruse§te), scrísoare edtre redac-tor), in Telescop, 1833, XIV, no. 8, p. 491).- M. Kogalníceanu (Dacia lit., vol.I,. p. 349), in lista scrierilor luí A. Hasdeu, noteaza despre acest articol astfel :»In Telescop Cintecele populare a' Moldaviei in privírea istorica (1833)3) Scrisoare asupra importenlíei limbei romanesti pentru cuno0inta istorieiruseqtí. Acest articol I-a gdsít, probabil, i cl. Ionescu N4cov la Praga.citeazd in referatul sau ,,Sur le premier slavíste roumaín", presintát la intru-

-

...2)

-

www.dacoromanica.ro

26 E. Dvoiee nee

Aceasta scrisoare, ca si toate operele rusestí (inclusiv si poesiileatit de laudate de B. P. Hasdeu 1) e scrísa jute() limba ruseascaalit de artificiala si cu atitea gresell de exprimare, incit inceptsa intelegí pe vestítul invatat pclon W. Macieijowski, care arenuntat la serviciile de traducator in ruseste ale luí A: Hasdeu:pentru lucrarea sa : Hystorya prawodawstw slowianskich (Istoríadreptului slay), din causa ca. traducerea luí Hasdeu nu numaiea' n'a corespuns asteptarilor, ci chiar dupa parerea specialis-fflor avea greselí de limba, ceía ce inseamna ca traducatorulHasdeu nu cunostea bine limba ruse".

In scrísoarea sa catre Nadejdin, A. Hasdeu declara ca limp desase ani se ocupa cu rivna de 'stork sí limba romaneasca sívorbeste de ímportanta studillor folkloríce in general sí de ne-cesítatea studiuluí limbii si monumentelor literare moldovenesti,care va putea duce la importante descoperiri pe cimpul stlintiírusesti, mai ales in domeniul lexícografic i etimologicoistoric".E stiut", ziceel : ca multe pasagii din letopisetele rusestísi din actele vechí au nevoie de iraducere sí explicare, dar inlímba rusa' de acuma nu se observa Met macar radacinile multorcuvinte care maí inainte au fost vii in gura poporului. De aicí,deosebirea de parerí a talmäcito.rilor, sfortarea si artificialitatea

nirea slavístilor in Varsovia la 1934 st publicat in Ksifga Referatow, sekcjaIII, Varsovia 1934, pp. 37-9, cu: urmdtoarele-insd erork, a) Ud pentrurevista anul 1835 in loe de 1833 sí tio. 5 in loc de no. 8. b) Necunciscind:cred, suficient limba rusd, pune gresit in titlu i adresarea prescurtatd -a luiA. Hasdeu cdtre redactorul ziarului. Mr T. N. I. a d-lui lonescu-Niscov (in

loe de M. G. N. I.) nu este altceVa decit :forma prescurtatd a cuvintelor, :,,Milostivil Gosudar Nicolai Ivanovici, care (inc de corpul scrisorií, nu detitlul articolului. c) Socoteste cele sase poesii populare romduesti, traduse .inacest articol de cdtre A. fiasdeu, ca primele poesii populare- romdnesti pu-blicate in limbo strdind, cela ce este o eroare, acelasi A. Hasdeu aVind oastfel de publicafie mai veche (in Vestnicul Europei din 1830), care eracunoscutd istorieí .literaturii romine Mai de mult, cum am aratat mat sus. Dealtfel, autorul acestUi referat il confundd mercof pe -A. Hasdeu cu fatal sat,Tadeu Hasdeu, atribuindu-i: traducerile din Kotzebue, serviciul in armataruseascä sí anti nasterii í mortit, 1761-1835 (I), cart sint ai luí Tadeu Hasdeu,lar nu ai tut A. Hasdeu.

Scrisoarea luí Ivlacieijowski cdtre istoricul rus Pogodin din 12 Novembre1837 (dupd articolul d-lui N. Gane, A. T. Hasdeu, primuk slavist _romin", inViata Basarabiei, no. 204, din 22 tune 1933, p. 1). AutórUl acestui articolsocoteste afirmarea invdtatului polo drept invidie fatä de prímul slavist romin".

-

-

.

-

www.dacoromanica.ro

Alexandru Hasdeu si literatura rornind populard 27

talmacírilor lor, mai ales daca vreun cuvint nu s'a pastrat incelelalte lítnbi slavice. in studiul comparativ, ins& nímeni n'aluat in consideratie limba romina, pe de o parte din causa caera putin cunoscuta, pe de alta parte, din causa conceptiei gresitedespre elementul ei latinesc (!). lata citeVa exemple ce le-am alesaproape ocasional din studiul míeu refetitor la letopísetele roma-nestí (M. S.) sí din Lexiconul RominescLatinescUnguresc-Nemtesc" editat de catre societa tea savantílor la Buda la 1825"

Si aici A. Hasdeu inpa o multime de cuvinte romanesti, care-4par ca explica unele cuvinte, ra'u Mtelese de catre invatatíí rugí,din bimba rusa veche. Astfel ar fi: bundà, veverita, loiva (sic!)S. a.

lar, in ceía ce privqte etimología istorica a denumirilor slavíce,A. Hasdeu aduce cloud explicatii din letopisetele romanesti :parerea lui Míron Costín despre origínea cuvintuluí slay", carear fi insernnat dupa 'Letopisetul tarii Moldovei" (ma-nuscrísul manastirli, Neamtuluí", partea I, cap. 3-4)2 sí 2) parerealuí Dionisie Fotínò despre provenienta cuvintului boiar" dinboii are", dupa 'lcrtopta Ay.xCx;", vol. I, Viena 1818,pp. 61,r,2.

Incheínd scrísoarea sa cu un citat din Niebuhr (foarte la

moda pe atunci in Rusia) : íst das Geschíchte, so íst es OnMahrchen begreiflicher und verstandíger", A. Hasdeu se iscaleste:Alexandru de Hídeu, Basarab", i trece la traducerea" cín-

- tecelor populace romanqti, dedicind-o printuluí Oh. M. Cantacuzín3.

Aceastd parte a arttcolului tut A. Plasdeu fusese aspru críticatd de cdtreun anonirn din Basarabía, care noteaza transcriplia greta st fraducerea ten-denlioasa. a acestor cuvinte rornanesti de catre A: Hasdeu si-combate parerileslavisante ale autefuluí despré:Itmba romind, aducind ca dovada a latínitatiieí netagaduite Dialogul intre unchiu i nepot.` al luí P. Maior.- in traducerearuseasca (Telescop, 1834, XVIII, no. 22, p. 253).

Aceasta pdrere a lui Miron Costín, pe care A. Hasdeu ar fr gasít-;o:intr'unmanuscris al manastirli Neam03lui", neeunoscut pana in present nimanui, nuse gdseste in nicío editie a cronicli lui Miron Costin. La fe!, aproape staulucrurile cu bate pasagille ce .le ctteaza A. Flasdeit din cronícarii romini I

Probabil e vorba de printul Gheorghie Matveevici Cantacuzino, propríe-tarul mosieí Atachí din Basarabía, care luase parte la Eterie impreuna: cuprintul Ipsilantí, dupa ce facuse campania din 1812. (tirí despre el .mi-aufost comunícate de catre d-na Sofia Crupenschi, nascuta Cantacuzíno,,actualaproprietard a mosieí Atachi.)--

-

1

-

-

www.dacoromanica.ro

28- llvo .E. .tcenco

Prima ar fi traducerea until cintec popular din judelul Hotín.intaile doua versuri le da A. Hasdeu in romaneste, in trans-críptie latina, in motto" pe care-I pune bucatii:

M'olu duce colo pe carareS'imi prívescu cum yin Moscalli" 1...

In acest cintec se descrie dorinta Rominului de a intra inrindurile ostídi iusestí. lute° nota, A. Hasdeu arata ca fusesealcatuít pe la 1769, in tímpul expeditiei rusesti in Moldova, cinds'a format un regiment special din Rominí.

A doua poesie, traducerea cinteculuí din Banatul Craioveí,cum afirma A. Hasdeu, adaugind ca in Moldova e putin cu-noscut, fiind adus acolo, probabil, de catre Tiganí lautari, are camotto urmatoarele versuri

Díncolé apeí, é dupe) délu,Supta mestécárm quel créstísoru"

sí contine scena urmatoare : o pareche de turturele se gindestenumaí la dragostea lor ; un soim Ii urmareste dar e impuscatde un vinator.

A treia, cunoscuta in Transilvania, Muntenia, Moldova si Bu-covina, dupa observatia luí A. Hasdeu, descrie cum o fataintreaba cucul despre viitorul el, i incepe cu urmatoarele cuvinte:

En catam, cuculesu, cu quare ío veraDin casa tatanei vont trag-e afara ?...

In legatura cu ea, A. Hasdeu gaseste prileiul de a descrie innote citeva obiceturí populare.

Poporul romin", zíce el, are serbatoarea cuculuí in timpul.saptaminli Rusalínor. Atunci fetele se retrag in padure sí stauacolo pana la míezul noptli de vorba cu cucul; cinta cintece,care sint alcatuíte in cea mat mare parte din intrebari diferite,

dupa raspunsurile acestor pasari nazdravane isí ghícesc viitorulDese orí se intimpla ca vre-un fla'cau vesel, urcindu-se pe uncopac, sa raspunda in locul cucului. De aid povestile nopularedespre voacea omeneasca a acestor pasarí, cu ajutorul careia elese inleleg co unele fete indragostite".

Dupa o poveste ardeleana", zíce el mat departe, o prín-

1 RespeCtam ortografe intrebuintald de A. Hasdeu, mai mutilatg, probabil,si in tipografia ruseasca.

.

.

:

-

www.dacoromanica.ro

Alexandru Hasdeu i literatura rom'ina popularA

Cesa fusese prefacuta de catre mama ei- vítrega, vrajítoare,inteun cuc, pentru ca se indragostise de un simplu cíoban, Cuculet,care intotdeauna cinta seara din fluter, pe cimp, in fata palatuluí.Cíobanul fusese ingropat de viu in muntii Carpati, acoperítízapada vesnica, unde nu putea zbura iubita luí. Nefericita prin-ctpesa, gindindu-se ca tubitul el de-asemenea e prefa'cut in cuc,cum í-a fagadutt mama vitrega, zboara si acuma prin toatelivezile si-1 chíama pe nume".

mai departe :Ftecare om presupune ca soarta sa atirna de o vointa supra-

omeneasca. De aid. la Greci L17.(Itcov, la Romani Genius, la RominiArmindeanu". Armindean, spiritul supraveghetor al Romtnului 69,

isi are, dupa credinta poporuluí, locuinta in acea stea supt cares'a nascut ocrotitul lut. Aceasta stea e mistagog"ul intregiiviett a Rominului : toate -evenímentele fericite sau nefericite seintimpla supt ínfluenta eí nemijlocita, si Rominul, in vorba sícintecele sale, o binecuvinteaza sau o blastama. Serbatorireaacesteí stele e in zíua de 1 Maiu, din care causa aceasta zi senumeste sí Armíndean", tar steaua cea de Maiu".

Atuncí Rominit atirna pe ferestele sí pe usile caselor lor cununidin foí de stejar si din díferite flori de cimp. Spre seara, cindpe cer incep sa se íveasca stelele, se pune in livada sau inpadure o masa', acoperita cu o naframa alba, se aseaza pe masapine, miere í yin si se pofteste, pentru a fí ospatat, vre-un sarac.

Pe masa, in fata farfuriet, príntre doua luminari de ceara', seaseaza ícoana sfintulut patron. Redactorii Lexiconului Romanesc-Latinesc-Unguresc-Nemtesc cred ca ziva dedícata Armindenuluieste serbatoarea Florií, quia" (Ovid, Fastorum, lib. IV) exit etin Matas festum florale Calendas", si deriva numele Arminde-nului din latinescul alímentale, quia festa floralía celebrantur, inprocreationem frugum, hoc est: alímentorum". E destul, insa, saascultam un cintec popular romanesc :

Armindénu, Armindenu,S'au suit pe carucenu,Pe carucénu de s6rele,Drept se' duce la zodiile.Hai, hat I Armindénu,Nu me' fa sarímanu.

-

de

.

-

www.dacoromanica.ro

30 È. llvoicenco

Val, de stéoa nascerei,Fár ochiul Armindénului L.." 1.

Moartea fiecarui om se pfezice dupa caderea steleí luí din cer".Si, mai departe :Rominii cred c prin farmecul, numít legatura, despre care

in treacat a pomenít í Dímítrie Cantemír in Descrierea Mol-¡Joyel." (Leipzig, 1774P, se poate lega Mima omului cu unnod de serpi, carí nu Vor inceta a suge din el singe pana cesñu va murí persoana la care el tine mai fnult (!). in tucleteleValahiei si in ispravniciile Moldovei dese ori se aud plingeri eacutare femeíe, fiínd iddragostitá de solul alteia, din rasbunaresau din gelosie ea nu pe ea a luat-o, cí pe alta, l-a fermecatcu serpi, carí 1.-au legat cu un nod in.ima"...

Al patrulea cintec, cu prímele doua versuri :

Nu-ti priéste busíocu,Eatelí flbre leustènu" 3...,

povesteste de calítalile fermecatoare ale acestei plante, ce aredarul de a potolí suferinlile clragostei. Numínd acest cintecbucovinean" cu predileclie, A. Hasdeu noteaza ca aceasta plantaserveste fetelor, nu numai pentru prepararea bauturílor de fermecat,ci i pentru satísfacerea dragosteí lesbiene", adaugincl ca dinaceasta causa soborul din Suce.ava la 1677, supt presidenlia Mí-tropolitului Dosoftei, despre care vorbeste Míron Costin4, adispus ca preoVi sd supravegheze pe femei sa nu tina lingacasele lor, printre alte plante spurcate", sí leusteaMil.

Trecind apoi la cercetarea cuvintuluí lelea", A. Hasdeuconsidera inrudit cu cuvintul Lel" din mitolcgia ruseascacrede ca inseamna acelasí lucru, adeca: zeitatea dragosteí platoníce.Prín aceasta afirmare, A. Hasdeu combate explicarea acestuicuvint din Lexíconul din Boda sí se ridíca in contra pareríí lui

' E interesant cá, ocupindu-se de cuvintul Armindean", B. P. Hasdeu n'areluat nimic din explicdrile tatdlui sdu 1,vezi Etymologicum magnum Ro-manice, vol. II, p. 1700).

2 IV. Deserierea Moldovei (Bucuresti 1875), partea III, cap. I, p. 156.Astfel sund $i o zicdtoare moldoveneased din Basarabia, dupd afirmarea

d-lui Ion Buzdugan.In cronica lui Miron Costin nu poate fi vorba de acest sobar, cáci cronica

se incheie cu anul 1662.

I

-

-

www.dacoromanica.ro

Ate]iatidru tiaadeu si literatura rorninA popuiara 31

Diaconovici Loga, cu care era in corespondenla I, si care derivacuvintul lelea" din. ungurescul lélek" (sufletul), negind posibílí-tatea existenlei atestei cuvint in sens-de nume al vre uneí zeitaV.

Lelea sí Badea", zice A. Hasdeu, erau, dupa miturileromanesti, zeii protectori pi dragosteí platoníce." Serbatoarea lore in Iuníe, cind e luna noua. Fetele se aduna in padure inintunerecul de la miezul nopiii sí, iucînd hore i cintind, scot dinpamint radacinile unor plante. FIdaii fac rug la margenea padurilsi, in tacere, asteapta fetele. Duna iesírea fetelor se alcatuieste ohora comuna, sí fiecare flacau isi alege o prietena pentru noapte(honny soit quí mal y pense I), Pudoarea in vorbe sí relaíí dístingeprín insemnatatea morald acest act al pdginatatii dacíce de rusi-noasa prostitutio a fetelor- in templele babiloníce. Cind cocosulde dímineata vesteste ivirea luceafartilui, atuncí Mean, in horacomuna, petrec fetele in sat pana la poarta caseí, repetind cintecul :

Haí Lelé, Lélé, fa lelisòraS'entí hie gémena' sorelra l",

la care fetele raspund :

F-I6i Bade, Bade, fa ba-disoruS'êmi hie gémentl fratiorti 1".

In cintecele de inmormintare, dupa ,flacaí sí fete, de-asemencase pomenesc numele Badeí sí Lelei, dar (trebuíe sa notam aceasta-curiositate defunctul se. numeste, de obiceíu, cu numele feminin(lelísorul), iar defuncta cu masculín (badísoara)".

Si, mai departe :in cintecele romanesti, Lelea dese orí e confunda cu Sfinta

Fecíoara intr'atit, Met se numeste, une orí, Precista", numelesupt care Rominli ineleg, cu preferinta, pe Maica Domnului(compara Lexíconul, la p. 536). Nu e aceasta o dovada ca Leleae zeqa dragosteí platoníce, pure ?". Si incheie notele luí cuinsírarea plantelor care, dupa terminología poporana, poartanumele Sfinteí Mull sí, in ecelasi tiny sint dedicate Leleí"2.

' Citeazd scrisoarea lui Diaconovici-Loga in Arad, din 29 lanuar 1830,promitind s'o publice in traducere ruseascd, mai tarziu.

2 E de notat aici deosebita atenlie si grip cu care A. Hasdeu descrienumeste plantele. Probabil tocmai pe atunci studia, impreund cu dreptul, sibotanica, la Universitatea din Ilarcov, vestitd prin botanistii el, i cu GrddinaBotanicd superb aranjatd. Hind Inca student, A. Hasdeu a luat o medalie

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

E. Dvoicenc.o

Ultímele doua traducerí strit insoVte de numeroase note igtork6.In prímul cintec, Cu prímele versuri

Quu'ce tu, RuSanda, cu occhii cruel négreDin occhi Codrénului, focu ízvklesci.?..",

e vorba de dragostea uneí codrence pentru codreanul Chighe-ciului, care nu poate fi impartasita, flindca Codreanul nu cunoastesentímentul dragosteí nicí dupa nume, cum observa' traducatorul.Frumusetile femeníne sint inlocuite in inima lui prín alt cevaastfel el prefera praful negru de pusca paruluí negru al frumoaseíCodrence, vapaía rosie a focului gullet gíngase, camasa alba depe hoitul dusmanuluí lei desfacute pe sinlí iubítei sale.

Cu prileiul acestei traducen, A. Hasdeu insíra citate numeroasedin diferití autori despre codrii Chigheciuluí, de unde, zíce, apornít acest cintec.

Oteaza pe Nestor (sic) 2 Ureche, caruía it atribute explícareacuvintului Chigheci", insemnind ingrozitor" (din unguresculkegyet", cum presupune A. Hasdeu), denumíre ce ar fi fos,data acestor locuri dupa macelul ingrozitor al familiilor ungurestíin timpul navaliril Pecenegilor, in codrul

Aduce parerea lui Dimitrie Cante mír din Descrierea Moldover ,

despre inceputul ístoric a Chigheciului (p. I) cap. 4) 3, desprenumarul Codrentlor (p. I, cap. 6; p. II, cap. 16)4 si zícatoarele.despre Codrení (p. II, cap. 13)5. Iar din Míron Costín si dinacelasi Nestor" Llreche citeaza din nou citeva pasagli, referítoarela formarea, desvoltarea í ístoría Chigheciului pe la aria 1662,

pentru o lucrare Despre nutritia plantelor" (dupa petítia lui ladee Hasdeucatre contele Perowskí, ca fiul lui Alexandru, sa fie admis la licenta ; ArhivaUniversitatií din Harcov, dosar nr. 1632/95). Bibliografíi lui A. Hasdeu noteazade asemenea si o lucrare despre flora Basarabiei" in romaneste sí latineste,rarnasa in ms. (vezi I. Vulcan, Al. P. Hasdeu", in Familia", 1868, no. 11, p. 22),

Textul rusesc 1 acestuí cintec a fost republicat (cu traducerea in frantu-zeste) in Oeuvres postumes" de Julie B. P. Hasdeu, Paris, 1890, Apendice, p. 277.

In afara de numele gresit al cronícarului Grigore Ureche, pe care-1 con-funda cu tatal :sau, Nistor Ureche, da un pasagíu care nu se gaseste incroníca luí Ureche.

P. 13, in editia citata de mine.Pp. 30 si 135.

5 P. 135, Pe Cantemir il citeaza corect. Numai acolo unde e vorba denurnärul Codrenilor, din 12.000 si 8.000, date de Cantemír, ii face in numarde 20.000.

.

www.dacoromanica.ro

Alexandru Hasdeu i literatura romin6 popularA 33

1664 si 1675 1. Incheie notele sale cu ístoría haiduculuí Bujor, cudescríerea moravutilor sí obiceiurilor Cod.renilor sí cu un cítatdin A. Wolf, in Beítrage zu eíner statístíschhístoríschenschreibung des Fürstenthums Moldau" 2, privitor la haiducli Chi-gheciuluí.

LlItímul cintec istoric, care incepe cu versurile :

Aquéaí nu's neguri pe ceriul négru,BOaurul négru pe sulíte stórque"...

unde e vorba de infringerea Polonílor la Soroca pe la 1691Cu ajutorul icoand Facatoareí de Mínuni" din Soroca, e luat,dupa marturísírea traducatoruluí, din letopísetul luí Miron Costín,din clescrierea evenímentelor anuluí 1691" 3.

Acest cronícar", zíce A. Hasdeu, observa ca acest cintecse cinta, inca pe vremea luí, de catre calarasí, in tímpul luptelorcu Poloníí, sí ca poporului ii placea mult melodía luí. In frag-mente, cu citeva schímbäri, cintecul se gaseste si in alte cronice (1).Dovada insemnatatií luí istoricel"

SímVnd, probabíl, ca a mers prea departe, A. Hasdeu cautasa explíce artificialitatea vadita a acestuí cintec prin presupunereaca ar fi fost alcatuit de vreun calugar si pe urma s'ar fi ras-pindit in popor in forma uneí podobli".

Legenda despre ícoana Maícil Domnului din Soroca A. Hasdeuo povestetz (sau, poate, o ínventeaza) dupa croníca manastídidin Suceava (Ms. anonymí)", pe care, cred, in afara de el n'avazut-o nímení níci pana in present, lata textul acesteí legendea luí A. Hasdeu :

In timpuri grele, chid Ismaelítii din Trapezunt (1) au inceputsa prefaca sfintele Biserici. ale Domnuluí Nostru 'sus Hristos ingearnli spurcate, í s'a aratat unui calugar ortodox IVIaica Dom-nului, careI poruncía sa scoata din altarul Catedraleí ícoana ei,pictata pe drama. Treí aril a purtat el odorul dint la píept, cala-torind prin diferíte terí sí orase crestíne, unde a vazut calcareain picíoare a biserícilor, preoplor si crestínilor sí pustiírea multor

' Aceste pasagií, de sigur, nu se g6sesc níci la Míron Costin, nici, cu atitthat putín, la Llreche, care a incheiat croníca luí cu Domnía luí Aron-Voila'(1591-5).

2 Sibliu 1805, p. 1, p. 78.V. nota 17.

3

.

,

-

www.dacoromanica.ro

84 E. Dvoicendd

lacasuri sfinte. Calea ii fusese aratata de o stea mare, in formauneí crud, care-I calauzía de la Rasarit spre Nord. In vremcalumínatuluí Imparat" Stefan-cel-Mare, calugarul a ajuns inMoldova, cu íntentia sa se clued; prín Soroca sí Podolia, la

Imparatul Crestínilor, in Rusia, ca sa aseze sfinta ícoana intr'omanastire vestíta prín minuni sí prín evlavía calugarilor ei. Peatuncí se zvonia in popor despre un razbolu nou ca Polonia.

Si Dturnezeu n'a volt ca ícoana sa fie dusa din Soroca príntara spurcatilor papístasí. Steaua s'a oprit de-asupra Soroceí, sícalugaruluí din nou í s'a ivit in vis Maica Domnuluí, poruncindu-isa aseze ícoana ei intr'o biserica din Soroca.

Se vede ca Dumnezeu íubeste Moldova pentru pravoslavniciaei 1 A dona zi, cdlugarul a disparut, nu se stie unde. Batriniispun ca s'ar fi facut pustnic si ca inaíntea mortii ar fi fost híro-tonisít in tagma ingerilor de catre insusí Arhanghelul Gavriil.Aceasta icoana fusese dusa pe urma in Polonia de calm loanal Ill-lea, pe care cronica din Suceava numeste cinele turbat".

La 1835, A. Hasdeu mai publica, intr'o alta revista ruseasca,Molva", inca cloud traducerí din poesiile populare roinanesti.Cea d'intaiu, Doina populara romaneasca" pe care o maínumeste si podobía", cinta dragostea unei Romince pentru unstrain sí suferíntile frateluí sat], care, vazincl instraínarea suroriisi ura pe care ea i-o purta, pleaca in Tara Leseasca.

Si aid e vorba de Armíndean, steaua fericirii, sí de Caraciun",steaua nenorocirli, cuvint care da prilei luí A. Hasdeu sa-Iapropie de cuvintul craciun", ungurescul kátson" (karácsony 7) sírusescul caraciun, care in secolul al XII-lea insemna : postul Sf. Filip.

Sfirsitul cintecului printrio zicatoare care ar suna astfel : iu-beste-ti, mingiie si saruta nurnai pe fratele tau sí numai de elsa nu-ti fíe fried", ii aduce aminte lui A. Hascleu de o kalomeica"ruteneasca a Hutulilor din localitatea Kuty, pe care o da inlimba ruteana si care contíne acelasi sfat.

Ultima traducere a luí A. Hasdeu (in forma originaluluí, cumafirma), publícata in aceiasí revista 2, supt fitful : Cintec popular

' Molva, 1835, no. 35, p. 127. Acest articol n'a intrat in bibliografíaoperelor lui A. Hascleu,2 Molva, 1835, no. 36, p. 143. Nici acest artícol n'a fost cunoscut,

dupa títlu, biLliografilor luí A. Hasdeu.níci

www.dacoromanica.ro

A/exandru Hasdeu si literatura roman popularà 35

din Valahia", cinta dragostea unuí Romin din Banatul. Craloveípentru o strdind cu ochli albastrí si jalea iubitei luí cu ochí,negri", ce a ramas síngurd in Craiova.

In note, A. Hasdeu da explicatía unor cuvínte ca : tricoliciu(iarba fermecatd !), ciuma (moartea neagra), cioclii sí face o

scurta" privire ístorica asupra Banatuluí Craiovei, dupd cronicileromdnesti".

Faptul cd A. Hasdeu inventeazd pasagli intregi din croníceune oil neexístente md face sd presu pun cd si textul unora dincintece 1-a compus síngur. E prep evidentd si artifícialitateaformeí i fondul putin romänesc ale unora din ele

Cam in acelasi spirit sint alcAtuite de el i poesil populaceromdnestí, rämase in manuscrís, despre care voiu vorbi cu altaocasie, ocupindu-md de poesiile originale nepublícate ale luíA. Hasdeu.

De altfel, Lata" ce característica da insusí B. P. Hasdeu tataluísau : L'histoire était l'étu de de prédilection d'Alexandre Hasdeu.Dans ses recherches il allait toujours dírectement aux sourceset aux textes oríginaux.

Maís la note patriotique poussée jusqu'au chauvinisme, chezlui come chez tous les Roumaíns de son époque Lauríano enTransylvanie, Mourgo en Banat, Assaky et Séoulesco en Mol-davie, Héliade en Valachie, viciait quelquefois la direction. C'estainsi que, à la Macpherson et la Mérímée, il mistifia les Russespar des prétendues chansons populaires roumaines et par deschroniques moldaves imaginaires ; c'est ainsi que clans son célèbredíscours ji intercale certains faits problématiques ou non-avérds.11 répétait souvent le vers du Tasse :

Per la fe, per la patria, il tutto líce"....

C'est beau comme vie pratique, maís non comme histoire ;c'est beau surtout dans ces moments décisifs oil une nationalitéa besoín d'être énergíquement réveillée après un long engour-dissement, maís alors meme c'est affaire du poète, et non pasde l'historien".

V. cintecul M'oiu duce colo pe carare.2 In Oeuvres posthantes (Chevalerie) de Julie Hasdeu, Paris 1890, Apeo

dice, pp. 259-60.

-

- . -

www.dacoromanica.ro

E. Dvoicencii

inainte de a incheía atticolul mieu, trebuie sa mat noteZ citevagresell bíbliografice ce s'au mat strecurat in lista operelor lui A.Hasdeu, alcatuita de M. Kogalníceanu sí reluata pe urma decellaltí cercetatori ai luí A. Hasdeu,

E vorba, in primal rind, de nuvetele ístoríce : 0 legendaasupra lui Petriceicu" sí judecata la serdaría de Orheíu", desprecare ni vorbeste M. Kogalniceanu 1 si care dau prilej d-luí N.lorga sa-1 numeasca pe A. Hasdeu incepätorul, tot in ruseste,al nuveleí istorice cu subiecte luate din viata vechji Moldove" 2.

In revista ruseascA Molva din 1835 intr'adevar sint publi-cate aceste cloud nuvele supt titlurile : Comoara gospodaruluíPetriceico", bailada (sic!) din tradítia populara moldoveneasca 4",si judecata la Serdaría de Orheíu, poveste din Letopisetul luíCostin"

Ele insa nu sint ale lui A. Hasdeu, cí ale frateluí sau, BoleslavHasdea, care mosteníse sí el boala scrísuluí din familia sa,care a fost preocupat de genealogia i tradíthle familíeí Hasdellorsí de cercetarea vietii lui Stefan Petríceicu5.

Aceste cloud' nuvele sint de acelasí caracter macphersonic"ca i cintecele luí A. Hasdeu. In croníca luí Míron Costín nuse gaseste nício legenda despre judecata din Orheíti" cu con-linutul urmator : Un razes sarac, Capotíci, hind judecat pe ne-drept, se adreseaza' draculuí, care, impreuna cu toata sulla luí,se presínta la Orheiu, si, inlocuínd pe juclecatorit inclatinatí,face el judecata dreapta".

Ca motto la aceasta poveste, Boleslav Hasdeu da un frag-ment din cintecul popular moldovenesc (cu transcríptie cirílica)

LImblam lume in lungís*i in curmezís,Cà doar oíu afla dreptate :Nu-í dreptate,Numaí, draga, strimbatate".

Dacia lit., vol. I, p. 349.N. lorga, o. c., p. 41.

a lar nu din 1834, cum afirma Kogalniceanu.' Molva, 1835, no. 35, p. 137.

Ibid., no. 9, p. 145.6 Pe la 1878-9 se pregatia si publice la Viena, in Freie Presse, toate traditille

familiei lui (din scrisoarea lui Boleslav Hasdeu catre nepotul sail B. P. liasdeu,aflatd in manuscrisele Academiei).

:

2

'-

www.dacoromanica.ro

Alexandru Hasdeu *i literatura roniind populard 37

lar la sfirsit face citeva observaVi hazlii la aciresa admínístrOeibasarabene, de care, de altfel, ride sí intr'o a doua bucata :Comoara Gospodaruluí Petriceíco", unde povesteste cum StefanPetriceicu, inainte de a fugí in Polonia, a ingropat averea la

Petratili, mosia lui favorita din Basarabía. Peste mult timp, cindtinutul Hotinului fusese prefacut in raià turceascA, unui Turc i s'aaratat Stefan Petriceicu sí l-a condus la locul unde zacea comoara,impartasindu-i o parte din ea, flindca era prima zi de Paste,cind, dupa obicetul poporan, trebuía sa i se faca un dar primuluioaspete venit.

Dupa ce until din urmasii nonorocitului gospo dar' s'a intorsdin Polonia in patria lui" sí a incercat sí el sd descopere co-moara familiei, í s'a aratat Stefan Petriceicu pe un cal alb",cerindu-i sa nu-1 mai tulbure in pacea luí vesnica'. BoleslavHasdeu presupune ct comoara fusese scoasa inca de pe atunci decatre adminístratia Hotinului, care de-odata se imbogàlise, ceíace dovedeste dreptatea zicatorii moldovenestí :

Nu gaseste cine cata,Dar norocul cut arata",

pe care o pune ca motto baladei" sale.Ce vadit e si aid místicismul cunoscut al Hasdeilor, care se

resimte in scrierile hit Tadeu Hasdeu 2, care face pe A. Hasdeu sdcheme pe strabunii din mormintul lor, in momentele hotaritoareale vietii luí íar pe B. P. Hasdeu sa-si sfirseasca zílele incdutarea relatfflor cu fiica sa decedatd si in aceleasi evocari catretop inaintasii sal din familía Hasdeilor 1 E. Dvoicenco.

stiri despre Romini inteun izvor engles

Cartea luí Abbott, Under the Turks in Constantinople, a recordof sir John Finchs embassy, 1674-1681, care cuprínde descriereaambasadeí la Constantinopol a lui Finch, are aceste stiri despreRominí dupd corespondenta ambasadorului.

' Aid Boleslav Hasdeu face alusie la tatäl säu, Tadeu Hasdeu.2 Duna cum afirmä d-na Maria Kasterska Tadeusz Hyideu" (in Pant.

lit., vol. XVI, 1924-5, p. 241).poestile lui Medite (in manuscris la Biblioteca Universitätii din [asir,

-

r

' '

www.dacoromanica.ro

38 N. Iorga

La 1679, Domnul Moldoveí are 24 times the torment fornon payment of mony agreed for" (p. 284). E vorba de chinu-irea, descrísa' in cronlca noastra cu cele mai grozave amanunte, a luíAntonie-Voda Roset, fost Domn al Moldovei (v. Nícolae Cos-tin, Letopisite, II, p. 16: 1-au muncít cu multe felurí de muncí :trestii pre supt unghií í-au batut ; datu-4-au de au inghítit unnemetet uns sí, tragindu-1 afar& i-au scos matele la gura sí altemund ca sa dea baní, ci el bani nu strinsese, ca un lacomnu era").

Ruset fusese numít acuma o aflam prín staruintile prece-dentuluí ambasador engles. Ni se spune ca Domnul moldovean nu-mít prín Wínchelsea da' dragomanuluí ambasadeí 6.000 de oí, 12.000

altele sí 4.000 de coroane, impreuna cu un inel de 100 decoroane, cu un cal de 300 pentru ambasador. Dar aceste darurín'ar fi ajuns la destinatie (pp. 50-1).

Se stie ca numele de Antonie,sí 1-a luat noul Domn atund,in locul celuí de Draco, Chírita Draco", precum í se spunea inFanar (fiul, Alexandru, fusese Mare Sluger supt Petriceícu). Numelede Antonie ii purtase í boierul din Popestí care ajunsese putininaínte pe tronul muntean sí pe care poate ConstantínopolitanulDraco il servíse. Dar numele am fi explicabil si la Levantinultrecut la ortodoxie Rosettí.

A treía stire e ca pentru expedítia de la Cehrín contra Caza-cilor se !eau de la Moldovení 150 de pungí, de la Muntení 300,pe linga enorme carilitati de provisit" (p. 256).

N. Iorga.

Nico14ae-Voda Maurocordat i Athosul

O scrísoare din Smírna, S Novembre 1728, a luí Guerin,antíquaire du roy" al Franciei, spune ca trímesese pe cínevala Athos dupa' manuscripte. II me marque que le prince deValachie avoit tente d'avoír tous ceux qui y sont, dont lenombre est grand, maís que les moines n'y ont jamais vouluconsentir" 1.

N. Iorga.

Revue archdologique, XVIII (1923), p. 88.

-

-

-

,

-

,

www.dacoromanica.ro

1 A. Grisebach, Reise darch Ramelien and nach Brassa im Jahn, 1839,I, aittingen 1841.

Hagi Prodan 39

Hagi-Prodan

Se she rolul pe care 1-a jucat in míscarea lui Tudor SirbulPro dan.

In Provinces Danubiennes ale luí Chopin. Si LIbicini, prímulvorbeste de partea luata de Hagi-Prodan, fost voevod de Svinita,refugíat contra ciumei in manastirea Tarnova, in evenimentelede acolo, pe vremea cneazuluí Milos. In manastire se produce odocníre intre oamenii luí sí Turcii muselimuluí de Posega.Aceasta face din Hagi-Prodan un propagator al rascoaleí (p.361). Milos vine si-1 pedepseasca, dar scapa pe femeile dincasa luí Hagi-Prodan", care fusesera prínse de Turci. Staretulde la Tarnova, care-I spriiinise, e tras in tapa (Decembre 1814)(p. 362). Ni se orbeste maí departe de Hagí-Prodan, trecutdecí la noi.

Se pomeneste si de trecerea luí Caragheorghe pe la Mehadía,in suita unuí eterist la 1816 (pp. 373-4). Cf. si ibid., p. 378,pentru teama Turdlor ca Sirbii sa nu íea parte la miscareadin 1821. N. Iorga.

inca un carátor in preajma noastrà

Venínd din Víena, cu un Conolly, doctorul in medicina' Grise-bach ajunge la Drencova, al call aspect geografic il descríe (p.15 si urm.): constata flora Píndului si la Duna're. Se infatiseazaapoí aspectele riului maí jos. Dramatic se descriu cataractele. LaOrsova, carantína, si alt vas. Nímic pana la Rusciuc. Note despretemperatura culese la Galati (p. 23, note I). Presintarea Rus-duculuí. Se merge spre

Aid se constatä un negot inflorítor, dar nu ca la Galati. Secerceteaza main! dobrogean. Plecare la 15 April, cu vasul Fer-dinand° Primo. Note despre Ismail si Sulína.

Larga infati.sare a Constantinopolei, in calea spre Brusa, undealatorul sta mat mult, pentru studií geografice.

Dupa intoarcerea in Capítala, drum in Tracia (p. 102 si urm.),tot ca jurnal. Se caracteríseaza Enos, de unde trecere la MunteleAthos (pe cale, insula Thasos), unde se botaniseaza.

-

,

,

www.dacoromanica.ro

40 N. lorga

Partea a II-ja (1841) da Chalcídica, Salonicul (prieteníe cu unBourville, un Loir).

Pentru Bitolla se lea hirtie de credit de la un Evreu. Drumulduce prín Ienigè la Vodena. Se tred muntil. Aid calatorul std laun Grec, fratele epíscopului de Pelagonía. Acolo si episcopul deOhrida, cunoscator al luí Descartes. Grísebach cunoaste pe doc-torul Pasel, Scarlat Chanídis. Ofiterul italian Chollelí" pregatestetrupele (p. 179). Cercetarí de istorie naturalä in jur. Un Corflotrenegat e inginer. Pasa vrea sa faca o scoala. Manastírea Bucovo.Negot de lipitori. Dar nimic despre Rominí.

De acolo la Prílep i Uschlub. Apoi prin Prízren la Scutari.N. lorga.

Noistiri despre pretend.entul loan Bogdan

Intr'o vreme cind Curtea francesa, prín ambitille Ecaterinei deMedicís, a aiuns sa stapineasca sí frontil Poloniei, doi preten-denp rominí cautau sprijin politic la aceíasi Curte, motivindu-sipretentille lor domnestí asa cum puteau.

Astfel se cunosc incercarile incoronate de succes ale lui PetruCercel, candídat la tronul Teril-Romanest12.

Un alt candidat, mal putín norocos, a fost loan Bogdan. Acestase dadea drept frate al luí loan-Voda Armeanul $í pretindea latronul Moldovei. Ar fi trait o vreme la Iasi sí supt protectia se-creta a regeluí Francid facea staruinti la Constantínopol sa lealodul Domnului de atunci. Dar, fiind tradat de níste Francesi afta-torí la Iasi a fost nevoit sa fuga' la Curtea protectorului sau 3. loanBogdan a fost foarte bine primit de Henric al 111-lea sí cu toatastaruinta era mai departe sprijinit la tronul Moldovei.

Dar concomítent cu interventille regelui Franciei loan Bogdancerea sí sprijinul regineí Elisabeta a Anglíeí 4.

' Reproducem aceste acte interesante, de §i pe alocuri ni-a fost imposibilsà indreptdm o cetire gre§ita. R. N.

2 N. lorga, Pretendenti donineVi in secolul al XVI-lea ; Al. Ciordnescu,Non despre Petra Cercel (in Revista Istoricd, 1935, n-le. 7-9) §i T. Holban,Documente romaneVi in secolul al XVI-lea (Revista Istoricd", 1935, n-le. 1-3).

a N. lorga, Rdtäctrile in Apus ale unui pretendent rotnin, loan Bogdan,in secolul al XVI-lea (An. Ac. Rom., seria 111, t. VIII, 1927-18).

4 !bid.

,

'

,

I

www.dacoromanica.ro

Nol stirl despre pretendentul loan Bogdan 41

Dupa moartea lui Henric al III-lea pretentille luí loan Bogdancu acelasí zel ou fost sprijinite de Henric al IV-lea. La 16 Octom-bre 1589 un trímes special al regeluí Frandei, Sancy, se afla laConstantínopol, intervenind in favoarea luí 1

In cursul anuluí 1591 tot Henríc, in legatura cu speranteleluí 'dan Bogdan; a facut mai multe interventii pe linga Sul-tan. Astfel la 10 'Lille regele Frandei recomanda pe pretendentulromin, cavaler al Ordinelor sale", Sultanuluí, ca sa fíe repusin drepturile sale de Domn al Moldovei2. *i in aceíasí zi scríaluí Maríany, ambasadorul engles la Constantínopol, sa interviesí el in favoarea lui Fogdari3, iar cu cloud Ale mai tirziu sesería pentru aceíasi chestiune in Anglia si anume regíneí Elisabetasi ambasádorului frances, Beauvoir 4.

La 31 Novembre 1592 Henríc al IV-lea numía ambasador laConstantínopol pe de Breves in locul luí Lancosme. in instructilledate acestuí a mbasador, Henric spune sa faca tot posibilul caloan Bogdan sa fie numit Domn al Moldovei, flindca aceasta estedorinta expresa a defunctuluí inaintas 5. Dar se vede ca ín-terventlile acestea n'aveau nicio sansa de reusita. Aceasta I-a fa-cut pe Bogdan sa caute si in alte parti alutoare. Asa se explicade ce, la 23 Decembre 1598, lui se afla la Hamburg, de undesería conetabiluluí de Montmorency, cerindu-1 scrisorí de reco-mandatií la principlí germani

ANEXE.1.

In Instruction à Mr. de Breves pour sa residence à Constan-stantinople, en Pannée 1592, novembre 31", ga'sím urmatoarele :

Au vivant le feu roy, dernier prédécesseur de Sa Maiesté,le prince de Moldavie jean Bogdan auroít eu recours a Luypour implorer sa fa veur envers Sa Hautesse sur l'usurpation qu'ildísoit luy estre faite par la violence et faulses suggestions de

V. Anexa no. 2.Berger de Xivrey, Lettres missives de Henri, IV, Paris, 1846, p. 426.!bid., p. 429.Ibid., pp. 930-41.V. Anexa no. 1.

" V. Anexa no. 3. (Cf. prefata la lorga, in Hurmuzaki, Xl. N. R.)

-,

'

-

.

www.dacoromanica.ro

42 T. Holban

.ses ennemys de la dicte Principauté de Moldavie à luy appar,-tenante par droll de legitime succession, affin qu'il pleust à SaHautesse, par Sa bonté et justice accousturnée et à la recom-mandation du diet feu Seigneur roy, le faire restituer en sonbien et le prendre en sa bonne grace et protection. En quoy lediet seigneur roy luy aurait volontier accordé ce gull desiroit,comme oeuvre de charité deue à un prince affligé, ayant sur cedepesché ses lettres de recommandation fort expresses a Sa Hau-tesse, ensemble à ses principaux ministres d'alors, et adressé letout au sieur de Lencosme, son ambassadeur, airec autres lettresqu'elle lily escrivist, par lesquelles elle luy commandoit de faireles offices nécessaires de la part de Sa Majesté en faveur du dietprince, mais, comme il avoit encore le créer tourné à la reigne (? I)de son maistre a vec les autres qui le hassoient (?), il tasche plus-tost de procurer celle du diet prince qu'à fake ce qui luyestoit ordonné et, l'ayant fait piller et si maltraiter qu'il fustcontrainct s'absenter de Constantinople, de peur qu'il iìe luy fistescor pis, et a despuis celui prince tousjour temporise, atten-dant que par ministre plus fidelle à son Roy et avec la commo-dité des affaires de Sa Majesté de present il peust estre secourudes mesmes offices que la malice du diet Lencosme luy avoitsupprimé et faict ésvanouir du temps du Roy deffunct.

Done, ayant requis sa dicte Majesté elle penseroit Offender lamemoire de son predecesseur et faire tort à sa propre repu-tation si avec l'occasion de cette depesche elle ne subveniroitce qui peut dependre de soy a la justice et necessité d'un princeduquel la condition et Page le rendent non moins digne de fa-veur que de compassion.

Que tout ce que Sa Majesté a principallement peu faire pourlily et gull a aussy recherché d'elle est d'interceder envers SaHautesse, comme avoit faict le feu roy, pour son restablissementet qu'elle luy a volontiers accordé d'en faire supplier Sa Hau-tesse et son premier Bassa à cette fin, et veut que le diet sieurde Breves embrasse cette affaire de sa part ainsi que le propreservice de Sa Majesté sans y espargner sa part et office qui puissedeppendre de Iuy, l'assurant qu'il sera en celle affaire trèsagréable à Sa dicté Majesté".

(Affaires ÉtrangtCres, France, Mérn. et Doc., 19, fol. 387-90.)

www.dacoromanica.ro

Noi §tiri despre pretendentnl loan Bogdan 43

16 October Mons. de Sancy cometh from the fr. k. to preferèjhon Bugdan of the blood of Budavia.

Traduce rea

16 Oct. 1589. Mons. de Sancy vine din partea regelui Fran-ciei s spriiine pe loan Bogdan de sange din Bogdania.

(British Museum, S. P., Turkey 97/,, fol. 197 V,. Comunicatd de d. Podea.)

Monseigneur,

Par Monseigneur l'abbé Cay' ti sera representé a Votre Gran-deur l'extreme ruine auquel je suis reduict pour estre party d'au-pres d'icelle seur lettres de faveur et recommendation pourles princes estrangers que le roy luy avoit accordées, me seroi-ent destinees par son secretaire d'Estat. A quoy n'ayant satisfect,cestcy trop long, penible voyage jusqu'à present me resteinutille et sans fruict, m'ayant faict dire le roy de Donne-marq qu'il n'estoict desliberé d'entrer en la congnoissance demes affaires sans particulliere recommandation de ceuls quien ont suffisante preuve. Avecques quelle responce j'ai prisresollution fake cy rester ten] Basse Allernagne et ne me pre-santer aux princes de "'empire sans les favorables lettres de SaMajesté et de Votre Grandeur, par (en) craincte d'avoir une mesmeresponce, pour poursuivre robtantion et envoy desquelles soubzrauthorité et faveur de Votre Debonnereté et de , Monseigneurle conte d'Auvergne (?), votre fils, ray pryé 'sieur abbé des'acheminer vers Leurs Grandeurs pour les suplier en toutehumillité de ma part d'avoir consideration au plus affligé princede toute la terre. Lequel pour la fin heureuse de sa legitime...n'a esperance qu'en seul Dieu, Sa Majesté très crestienne etvotre clernance et à mondict sieur le conte, son fils, et, commeje ne desire avoir a eulx seuls rentiere obligation du bien de mesaffaires, je les suplye au nom du Toutpuissant, pour l'accellere-ment de mes dictes affaires, de se faire accorder par le roi lanomination de l'ambassadeur extraordinaire qui debveraconduire, que je desire au nom de votre pour mon... eteviler aux subterfuges de mes hayneux... j'ay donné charge

.

www.dacoromanica.ro

44 N. lorga

audict sieur abbé d'asseurer de ma part Votre Grandeur que,oultre qu'elles se seront acquises sur moy l'entiere disposition detoutes les graces que Dieu me despartira jamais pour entiere-mant me revancher des courtoysies et bons offices que j'aurayreceues en ce fait de leur bontés, leur feray a mon retourma promesse qui leur sera par le diet sieur abbe designée en telleforme qu'ils la voudront desirer de moy pour les leur... fidel-lement payer incontinant que Dieu m'aura rendu possesseurde me estre après... la quelle nomination accorder par le roydu diet enbassadeur extraordinaire a Votre dicte Grandeur, je lessoupplye très humblement par ung mesme moyen fake com-mander par Sa dicte Malesté, cy Votre... à tel secretaire d'estatde votres amys que jugerez ne nous estre contraire, faire toutesles expeditions necessaires pour ladicte ambassade, et, si l'ambas-sadeur que designera me conduire n' estoict cy court pour ac-cepter la charge, votre authorité pourra faire laisser le nomen blanc. Le sieur abbé a touz les memoyres pour fairedresser les dictes..., comme aussy le formulaire de lettres que jevous suplye... fake envoyer cependant Dour les princes de l'Em-Ore, accompagniés de celle de Votre Grandeur, pour poursuivrel'assistance de mon project, et du roy de Danemarq pour pour-voir aux fraicts de mon voyage. Sur quoy attandant responcede Votre Grandeur, je prie fe Createur de bien servir tous cesgennereux deseings, et sis,

Monseigneur,Hambourg, le XXIII décembre 1598.

(Pe pecete :) Votre bien humble et entièrementIoannes Bogdan desdié a vous servir

Moldaviensis princeps. Je[cyn Bogdan.

(Pe V-o :)Monseigneur, monseigneur le duc de Monmorency,payr et connestable de France.

(Bib! Nat , f. fr. no. 3609, fol. 68'.)T Holban.

' [Pentru insemn5tatea documentelor reproduc o copie ap de plinA de ere-§eli qi lipsuri ; N 1.1

.

'

www.dacoromanica.ro

D emotika.

bespre moartea lui Constantin Brincoveanu 45

Despre moartea luí Constantin Brincoveanu

Moartea luí Constantin Brincoveanu si a copillor sal a stir-nit oroare in lumea politic6 de atunci. Europa crestínä, inspecial, cunostea foarte bine puterea sl cumirqnia Voevoduluíromin. Din aceastd causa inca multa vreme dupà sävirsirea orno-rului nu putea sà se uite tragicul sfirsit al luí. Cine avea ocasiesa scrie cite ceva despre viala de la Constantinopol. nu puteatrece cu vederea nicí aceastä intimplare.

lat8 ce serie in aceastä privintä calatorul frances Paul Lucas :

Constantinople, le 21-e septembre 1714.

Monseigneur,

Je me donne l'honneur de Vous apprendre mon heureusearrivée en cette ville, avec Mr. Bouché, gut a esté fort bienrec;eu de M. l'embassadeur et des reverends pères capucins. rayrendu la lettre de M. le comte de Pontchartrain à M. l'embas-sadeur, qui m'a promis toute la protection possible.

je ne tarderay en cette ville que le moins que je pourrayle vais faire ma recherche et puis le portray pour faire le vo-yage de Macedoine. Je me voys en estat de quern- de belleschoses, ayant esté payé de deux lettres. je vous suplie, Mg., dem'accorder toujours l'honneur de Vostre protection.

Mutes les entretiens d'icy ne roulent que sur le roy de Suede,qui a eu toutes ses audiences de conge. Il est à present à De-murtocat l'on assure gull met ordre à toutes choses pour sonapart. L'on croy passera par la Hongrie.

Les Turcs ne font aucun armement. La clisette y est grandeet je ne ly ay jamais veu pareille : tout y est cher jusqu'à la chan-delle, qui vaut 15 1. la livre, et encore Ion] a toute la peined'en avoir ; toutes les nations se pleigne du gouvernement. LeGrand V izir est un jeune homme, qui est sans experience etqui ne sent que son caprisse (sic). it a espossé (sic) la fille duGrand Seigneur, qui est fort jeune. Ce ministre ne cherche qu'àtrouver de l'argent pour contenter son maistre, qui est fort avide.Il fait mourir tous les ¡outs quelqu'un. Sous de fausses accusa-tions, pour les depouiller de leurs biens, il y a quelques jours

.

.

-

oùqu'il

www.dacoromanica.ro

46 T. Holban

que Pon fit couper la teste au prince de Valachie et a ses en-fants, après leur encore fait soufrir des questions horribles pourluy faire dire ott II avoit tous ses biens, je vais faire attentionsur tout ce qui ce passe aujourd'hui, pour vous informer a lapremière occasion oil i'auray l'honneur, Mg., de Vous escriretoute chose. Je suis avec profond respect Paul Lucas.

(Paris, Bibliotheque Nationale, N. A. Fr. No. 801, fol. 43-4.)

T. Holban.

Consideratiuni asupra Italiei preromane

Dad. incercärn a cuprinde intr'o aceiasi privire istoria anticäa Italiei si pe cea a Greciei, ne simtim ispititi a crede ca intrecele douà patrii ale clasicismului Italia ar avea un aspect =itmai unitar decit Grecia.

Este doar o ilusie, pe care o datorim faptului ca' de la unanume moment, destul de tardiv, destinele peninsulei apeninicese cimfundä cu ale cerätii Roma.

Altminteri, Italia dinaintea räzboaielor punice este de o diver-sitate mult mai accentuatà decit cea pe care o presintä Grecia.CAci in vremea desvoltärii ei istorice Grecia se aratà numai dinpunct de vedere politic ca un furnicar complicat de comparti-mente variate. Din pullet de vedere etnic si spiritual ea constituiao unitate si, ceia ce e mai important, toti Grecii erau constientide aceastä unitate.

latà ceia ce nu putem vedea in Italia preromanä. Pe lingämultimea de individualitäti politice, fiintind tot pe basä de cetätisi de cantoane ca si in Grecia, Italia oferä privirii o mare varie-tate de popoare, de limbi si de civilisatii atit de deosebite intreele, 'Melt o sintesä a lor nu a fost posibild decit prin solutiabrutalä datä de cätre Romani, cari, intinzindu-si dominatia politicäasupra intregii peninsule, au reusit sä impund tuturor populatiiloritalice caracterele lor proprii.

Italia este ursità de la naturä sä primeascä influente din celemai diverse directii si sä fie imbucdtätità in celule regionale. Eaeste un fund-desac al Europei, uncle se opresc toate invasiile

' Din introducerea la un curs despre Problema etrusca, tinut la Facul-tatea de Litere din Bucuresti, 1934-35.

-

'-`

www.dacoromanica.ro

Consideratiuni asupra Itallei preromane 47

continentale, làrà sá poatä trece mai departe. Dar constituie inacelasi timp nu dig peste Mediterana, un tárini spre care sejundreaptri in chip inevitahil popoarele mdrii. Spina dorsalá aApeninilor o imparte in tinuturi aproape isolate. Marea Adriaticä,de o formá lunguiatk avind aspectul si functiunea antropogeo-gralid a unui fluviu, o leagá mai mutt decit o desparte deregiunile balcanice i clunärene. Cele trei mari insule, Corsica,Sardinia, Sicilia, o prelungesc spre Africa si spre Orient, lar princimpia imensá a Padului se situeazá in chip hotárit printre tenleEurvei centrale. Fertilitatea acestei cimpii este atit de ispititoarepentru popoarele de munte, bintuite de säräcie, Inca imensacoroaná a Alpilor nu formeazd pentru Italia un zid de apárareexclusiv, ci, prin tredtorile ce o intrerup, a lost adesea strábätutàde mari curente de migratii.

Aceasta este Italia pe care a creat-o firea. Citá vreme desti-nele ei rämin la voia intimplárii, intr'un echilibru pasiv al ele-mentelor felurite ce o caracteriseazá, ea va fi prada tuturor po-pulatiilor de invasie, locul de intilnire al influentelor celor maidiverse. Din potrivä, dacà la un moment se intimplä sä ajungäsupt o singurä stápinire, sá fie integral anexatá intereselor uneisingure vointe active, atunci aceleasi caractere geografice carein starea de inertie ji favoriseazà desagregarea si fragmentarea,o imping spre roluri istorice din cele mai strálucite. Facilitatealegáturilor cu Balcanii, cu Orientul, cu Africa, cu continentulEuropei, departe de a mai favorisa näválirile si influentele strdine,indeamnà la expansiune in toate directiile si in chip fatal la

imperialism.Dar diversitatea caracterelor geografice ale Italiei e atit de

complicatá, divergenta lor atit de accentuatä, inch un asemeneamoment favorabil nu S'a realisat in tot cursul istoriei, din preis-torie páná la invierea Italiei actuale, decit o singuil datä. A

lost acel unic, aproape miraculos concurs de imprejuräri care adat Romei rolul de a unifica Italia. A lost atunci nevoie de oenergie imensä, fárá comparatie in istoria universalá, energiaaceia romanà care, odatä otelità intru intregirealiei, nu s'a maiputut apoi opri decit la margenile lumii mediteraneene.

Atunci s'a creat pentru prima (lath acea Italie unitarà cu carene-a obisnuit istoria. Creatia Romei a fost, ca tot ce a infäptuitaceastä cetate, de o tfainicie care a infruntat toatá vitregia evurilor

'-

-

-

www.dacoromanica.ro

48 Radu Vulpe

mai noi. ROina a creat o singurä populatie italicà, avind o singurälimbk aceiasi traditie si aceiasi civilisatie, aceleasi tendinte. Toatevicisitudinile istoriei medievale i moderne, care de atunci incriaceau impàrtit Italia inteo puzclerie de elemente politice disparateintocmai ca in vrernurile protoistorice, n'au putut zdruncinaunitatea etnicA si spiritualä clintre Alpi si Marea Ionick realisatàde Romani.

PAnO astäzi realitätile italiene merg pe liiìiile trase de Roma.intre ultimele douà mii de ani i toatä antichitatea preromand altaliei este o imens6 deosebire. E vorba de clottä perioade decaractere diametral opuse, in care insusirile geografice ale pe-ninsulei isi imprimà in chip total diferit influenta lor asupraistoriei. Am putea numi activa perioada de unitate care incepecu romanisarealiei si care dureazä fàrà intrerupere pAriä. azi.Din potrivk nu poate fi caracterisatd decit ca pasivä perioadaprimitivá preromank cind destinele Hanel Mcà nu au lost coor-donate de o minte si de o energie umank cind circumstantelenaturale ale Italiei nu puteau concura clecit la fragmentare si lacliversitate.

Ca o dovacrä mai expresivä a caracteru'ui cu totul neunitar alItaliei preromane, e cä aceastä tarä n'a avut inainte de expan-siunea Romei nici rnAcar un nume singur min care sä se trite-leagd toatä peninsula in intregime. Numele de Italia a parcurso carierà lungk treptatk pornind de la origini modeste, pentrua ajunge foarte färziu la acceptiunea ilustrà din vremea imperialdromanä si la cea de azi. Extensiunea lui a crescut paralel cuprogresele unificArii Peninsulei Apeninice. In secolul al V-leainainte de Hristos, acest nume, pronuntat de Greci 'Itct),(cc, iarde indigenii osci Viteliu, era o simplä expresie" localà ce nudepiísia regiunea virfului de cism5. al Italiei numitä mai-tärziuBruttium, iar azi Calabria. Prima extensiune a numelui a lostdatorità Grecilor, cari t-au aplicat intregii pilrti de Sud a penin-sulei. Romanii l-au extins apoi la toate tinuturile apeninice,despre cimpia Padului, aceastä frumoasä tarà n'a lost recunoscuatca fácind parte din Italia decit abia in vremea impäratului August.Unitatea Italiei nu si-a cdpOtat prin urmare o expresie definitivhdecit in momentul in care insusi imperiul roman s'a consolidatsi s'a fixat in hotarele sale naturale. in numele Italia avem astfelsintetisatà nu numai o expresie geogralick dar si o intrea0

,

Cit-

.

www.dacoromanica.ro

Consideratiuni asupra Italiei preromane 49

evolutie in timp. E ca un fel de motto care desparte cele dottäperioade amintite, deschizirill perioada istorich de unitate siavint a peninsulei apeninice supt egida Romei si incheind perioadaprimitivä de färimitare.

Studiul acestei perioale pasive, inrhdäcinate profund in mileniileanonime ale Pr.eistoriei, este o introducere absolut necesaràpentru intelegerea acelei unice si formidabile realitäti care a lostRoma cu imperiul ei. Fiindch Roma nu s'a nhscut din neant, cao divinitate mitologich. Originile ei se adincesc mult in vremurileprimitive. Energia ei uriasä s'a format in imprejurdri caracteris-ticé numai acestor vremuri, Pornind la implinirea märetelor eidestine Roma s'a sprijinit solid pe o organisatie politick pe odisciplind socialä, pe o civilisatie, care s'au format in curs desecole, prin sintesa tradithlor si influentelor mostenite si impru-mutate de la elemente diferite ce alchtuiau populatia Italieiprotoistorice.

Pentru ca sh supunä si sh organiseze lumea, Roma a trebuitsà cucereasch si sá unifice Italia, sh fach din neamuri deosebiteo singurh natie. Fhrh implinirea acestei etape, fàrà solidaritateaItalici cu Roma, soliclaritate a chrii forth s'a putut rndsura inchdin vremea rizboaielor punice, ¡Li imensele mijloace pe carepopulatia ltaliei i lea pus la indeminh, ar fi absurd sä ne in-chipuim ch Roma ar fi putut sh-si intindh o sthpinire durabildIn afarà de hotarele peninsulei. Lumea n'a fost romanisatil decele citeva chpetenii trimese din Roma pentru administrareaprovinciilor, ci prin massele de soldati si colonisti pe care le-afurnisat timp de secole restul Italiei. Ceia ce noi numim in chipobisnuit romanism sau latinitate, gindindu-ne la originile iomane

latine, nu poate fi exact inteles decit din momentul in carelinear samil de teritoriul intregii Rath. Adevhratul spirit roman,acela care a cucerit Europa .antich, acela care persistä si azi laatitea popoare care slävesc amintirea Romei este de fapt spirit

Italic pentru ch s'a format in embrion acolo in incintaRomei primitive prin colaborarea influentelor neamurilor depretutindeni ale peninsulei, italic Oentru eh n'a putut sä-si ia zborulIn lurne spre o glorie trainich decit atnnci cind a devenit singurulPe toate povirnisurile Apeninilor.

Istoria Rornei nu se poate concepe prin urmare frä legAturileacestei cetAti cu populatiile protoistorice ale ltaliei. Cucerirea

4

.

de

www.dacoromanica.ro

Radu Vulpe

desnationalisarea acestor populatii i-au dat experienta si energiatrebuitoare spre a cuceri si desnationalisa restul Europei vechi,cu popoare care nu-i eran nici mai str6ine si nici mai ostiledecit popoarele Italiei. Diversitatea etnicä a Italiei preromane eraatit de puternich si indärAtnicia diferitelor ei populatii atit demare, incit unificarea si organisarea eide cdtre o singurd cetateera o operä infinit mai grea decit a fost apoi cucerirea restuluilumii de c5tre aceiasi cetate in fruntea unei Italii unite si or-ganisate.

Ca pentru protoistoria oric6rii ten, materialul pentru studiulItaliei primitive este foarte variat. Textele istorice sint relativ nu-meroase, dar rdzlete, fragmentare, cele alai multe de datä tärzie,referindu-se la fapte denaturate prin falsificäri, prin conjecturi ne-izbutite, prin amestecuri abusive cu legendele si cu miturile. In-scriptiile de asemeni sint numeroase, mai ales pentru unele re-giuni, precum Etruria si Magna Graecia. Dar deosebit de abun-dent si de interesant este materialul archeologic atit pentru epo-cile preistorice, a c5.ror cercetare a fäcut imense progrese in ul-timul secol, cIt i pentru vremea protoistoricä.

Problemele puse de aceste stiri, atit de disparate si de nee-gale in ce priveste caracterul br, sint loarte nnmeroase. Unadintre ele se ridicä insä de-asupra tuturor celorlalte prin impon-tanta ei deosebità.

Este problema etruscä. Nu numai fiindeä pentru aceastd pro-blemd avem un material relativ mai bogat sau fiindeä ar fi deun caracter mai pasionant prin enigmele inca nesolutionate pecare le comportä, ci mai ales fiindca' e cea mai caracteristic6pentru protoistoria ltaliei si cea mai importantà pentru incepu-turile Romei.

Etruscii, acest popor misterios despre care nu se poate spunesi nu se putea spune nici in antichitate cu certitudine cine era side unde venia, au jucat un rol decisiv in formarea unui spirititalic activ si original. Ei au creat cei d'intaiu o civilisatie supe-rioard autochtona in Italia, filtrind prin temperamentul lor propriuinfluentele orientale si grecesti. Ei au incercat cei d'intaiu sà uni-lice Italia si s5 o transforme inteun element istoric activ, dindastfel Romanilor un exemplu si o experient5. Roma insAsi dato-reste foarte mult din organisatia ei de Stat, din civilisatia si spi-ritul ei st5pinirii etrusce pe care a suferit-o la un moment dal'

-

.

,

www.dacoromanica.ro

Consideratiuni asupra Italici prerumane 61

Se poate spune cd Roma n'a devenit torta istorid pe care o cu-noastem, capabilä de a invinge, de a stdpini si de a asimiladen desprinzindu-se din lumea etrusd, dupä ce-si filcuse uce-nicia la scoala Etruscilor.

Asimilati mai tärziu de Romani, latinisati, Etruscii au dispärtitIn vremuri istorice. Totusi spiritul for particular, asa cum Il pu-tem cunoaste din arta lor preromanä, s'a pästrat pänä in vremurimai noi pe meleagurile Toscanei, tara care si azi li poartä nu-mele lor de Tusci. Nu poate fi o simplä intimplare cà focarelecele mai strälucite ale Renasterii, acolo unde s'a manifestat inchipul cel mai spontan si mai eflorescent geniul italian, au fostin Toscana. Si nici nu poate fi explicatä altfel decit ca o

manifestare in milenii diferite a aceluiasi spirit surprinzä-toarele analogii ce existä intre particularitätile artei toscanedin Renastere i particularitätile monumentelor etrusce din aceiasiregiune, a dror existentä era necunoscutà artistilor Renasterii.Dad multimea si varietatea acestor analogii ne impiedecäs6 le privim ca simple coincidente intimplätoare, iar, pe dealtä parte, dad excludem posibilitatea miracolelor in isto-rip, e necesar sà admitem Ca* ne aflarn in fata unui elementcaracteristic esential al spiritului italic, spre deosebire de tot res-tul lumii, element pe care l-au creat Etruscii, instäpinindu-1 inchip durabil in centrul Peninsulei Apeninice. Multe din carac-tere civilisatiei si mentalitätii romane nu Milt decit elemente etrusceinsusite si räspinclite de dare Romani.

Totusi ar fi sd exagerärn dad, preocupindu-ne de importantä.influentelor etrusce asupra istoriei si civilisatiei romane, am ne-socoti contributiile pe care le-au acrängat celelalte popoare aleItaliei si mai ales dad n'arn tinea saind de traditiile indo-euro-pene care stair la basa nationalitätii latine a Romanilor. De aceia,spre a intelege toatà complexitatea originilor romane, trebuie säcàutäm sh ni facem o ideie mai Iiimurittl despre trecutul cel maivechiu al haliei in Matti durata lui i in tot cuprinsul hotarelorfiresti ale peninsulei.

Astfel traditiile italice trebuiesc urmärite p'änä in indepär-tatele vremuri preistorice, in civilisatia villanovianä .si in civili-satia epocei de bronz, atit de analoagä cu a Romei primitive, pecare au destdinuit-o ilustrului archeolog italian Pigorini terrama-rele din valea Pad ului. Aceste palafite patrulatere din epoca de

-

4,

www.dacoromanica.ro

Radu Vulpe

bronz au produs sensatie inca din primele moincnte ale desco-peririi lor, obligind prin amanuntele inventariului lor la stabilireaune legäturi cu primele migratii indo-europene in Italia. Carac-terele prin excelenta indo-europene de veche data ale Latinilor siale celor mai multe din populatiile apeninice dau problemei ter-ramarelor un rol de sama In studierea inceputurilor Romei. Side asemeni trebuiesc trecute in revista nuraghele Sardiniei, cas-tellierii Istriei, modestele silexuri si funduri de cabane ale epo-cilor- neoliticd si eneolitick rnergind inapoi pana la grotele pa-leolitice de pe coastele Liguriei. Toata aceastä umanitate multi-.milenara ce a trait pe pamintul Italiei a contribuit cu cite cevala complexul .de traditii din care s'a impartásit Roma. O deose-bita privire cercetatoare merità coloniile grecesti din Sicilia siSuclul ltaliei, populatiile celtice din valea Pachtlui si populatiileilirice veinte de peste Adriatica, Messapii in Apulia, Liburnii inPicenum, Venetii filtre gurile Padului si muntii carsici ai Istriei.Am enumerat astfel mai mult la intimplare si numai cueva dinmultiplele elemente care in decursul vremurilor uitate s'au fixatpe solul Italiei, contribuincl la itnpestritarea aspectului ei etnic sispiritual. Toate au lost supuse in cele din urmä de Roma si con-topite in acea forma unitarä cunoscutd a Italiei istorice.

Radu Vulpe.

$tiri nouä Cu privire la Radu Cantacuzino

Studiile d-lor lorga1, T. G. Bulat2 si Alex. A. Vasilescu3au contribuit mult s'a limureasca trasaturile generale ale aventu-roasei cariere a fiului mai mare al lui Stelan Cantacuzino celucis de Turci in 1716, Radu, devenit in urmä Rudolf.

Se cunoaste acum, din aceste lucräri si din materialul docu-mentar puhlicat4, viata lui in Statul austriac, unde, intrat in

' N. Iorga, in Hurmuzaki Doc., X, pp. ix-x,; idem, Rada Cantacuzino,In An. Ac. Rom. XIII (1933).

2 T. a Bulat, Politia lui Ludovic al XV-lea si Rada Cantacuzino,pre-leuden! domnesc, in Revista IstoricA", VI! (1920), pp. 229-35.

A. A. Vasilescu, Oltenia supt Austriaci, Bucuresti 1929, in fol., pp. 19-23.In Genealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, 1902; lorga, Documentele

Cantacuzinilor, Bucuresti 19 2; Hurmuzaki, VI, pp. 5S0-7; IX, p. 542;Supl. I, P. 597, no. DCccLxvi; A. Papiu Ilarian, Tesaur de nionumenteistorice, III, pp 106-19.

www.dacoromanica.ro

$tiii nouà cu priyite la Radu Cantacuzino 53

armatä, inaintase pänä la gradul de colonel-maior,incercarea luide a träda pe Maria-Teresa din causä Ca' fusese uitat la o nouàinaintare, cAutind mai intäiu a trece in serviciul lui Frederic alII-lea, apoi in al lui Carol al VIII-lea de Bavaria, iar, mai in urmä,o intelegere cu Turcii. Tot asa si cäTätoria lUi la Curtea francesäin 1749, nade cerea ajutor ca sä ocupe tronul Terii-Romänesti.

Stirile nouà pe care le presintdm unele din presa timpului,altele documentare complecteazä si adauga ceva la ceia ce sestia panä acum.

In Journal historique de Verdun", t. XXIV, nurnärul din April1716, gäsim ecoul in opinia publicä al arestärii lui StefanCantacuzino, in Bucuresti, la 26 ianuar din acelasi an, impreund cufamilia sa, de unde au fost condusi la Constantinopol. Se pre-supunea de la inceput cä toti inembrii familiei vor avea aceiasisoartà ca si Brincoveanu

Numärul de pe Decembre 1716 al aceleiasi foi perioclice rela-teazä executia Dommilui si a tarálui shu, Constantin Stolnicul,dar face o gresalä spunind: Pon fit étrangler et décapiter ce nou-veau vdivode et son fils ainé". Descrie apoi soarta Doamnei Pilunasi a celor doi fii en bas-age", Radu si Constantin, until de saispre-zece si ce161alt de doisprezece ani, cari, in luna Septembre, au debar-cat de pe un vas engles la Neapole, scäpati cu fuga din Constantino-pol. De acolo au plecat la Roma 2, unde tinerii printi au avut onoa-rea de a fi presintati Papei, in fatá cAruia au apärut cu sabia la soldsi s'au descoperit dupä, ce i-au räcut reverenta. Cardinalii Schrot-tenbach i Ruffo li-au pus la dispositie träsuri princeseifiilor ei pentru visitarea principalelor monumente din Roma.De acolo, prin Florenta si Venetia, si-au continuat drumul laViena, unde se spera cä Impäratul ii va lua supt protectia lui sili va procura restituirea unei pdrti a averii lor din Tara-Romä-neascd, in casul chid armatele imperiale o vor ocupa 8. Tot inacel numär se vorbeste si de cruzimile" lui Nicolae Mavrocordat

rinduit Domn dupä Stefan Cantacuzino fatà de rudele pre-

Journal historique de Verdun, XXIV, April 1716, p. 302. V. anexa I.0 stire din Venetia relata la 12 Octombre 1716 ca La princesse de

Valachie est arrivée a Rome, où on luy fait bien des honneurs et de l'ac-cueil" ; lorga, Acte i fragmente, I, p 336.

3 journal historique de Verdun, t. XXV, Decembre 1716, pp. 395-6, Ci,anexa II.

2

-"

www.dacoromanica.ro

54 V. Mihordea

decesorului sat.' 1. In numärul de pe Februar 1717 gäsim relatareaea Doamna Patina a inoit insistentele ei rugaminti" cdtre fin-pärat pentru ca Hut Rudolf sa fie facut Domn in Tara-Romaneascä.Se creclea ch. aceste demersuri vor avea o urmare favorabila incasul unui succes decisiv al Imperialilor, cu atit mai mult, cucit interesele lui Carol al VI-lea grit identice cu ale familiei Can.tacuzino in aceasta privinta"

O chestie mai putin clarä pina acum este aceia a calatoriilorlui Radu Cantacuzino in Apus. Se pare Ca in 1749 el nu visitapentru prima data Parisul. In documentele Cantacuzinilor3 se ga-seste o cerere a Doamnei Fauna; din 14 Iulie 1717, catre impä-rat, pentru acordarea unui pasaport fiului ei, Radu, ca sä visi-teze Belgia i Olanda. D. A. A. Vasilescu, comentind acest do-cument, crede ea cererea a fost luatä in consideratie si in toamnalRadu se inapoiase din chlätorie 4. D. Iorga, in recenta d-sale mo-nografie, spune : Pierzind marea-i sperantä domneasca, Nuna,cu exemplul lui Petru-cel-Mare inaintea ochilor, se gindia acumsa-si trimeata fiul in Olanda, ceia ce, fireste, nu se putea face 5".De sigur, date fiind mijloacele de locomotiune de atunci, Radun'a avut nici macar timpul material pentru executarea unui ase-menea drum, de care ce in Novembre al aceluiasi an se gasia laViena, de unde seria, impreunä cu fratele si mama sa, ambasa-dorului frances de la Curtea lui Carol al VI-lea, rugindu-I sa in-tervind la Ludovic al XV-lea ca sà dea ordin lui Bonnac, la Con-stantinopol, sa se intereseze de unele afqceri particulare ale lorIn Capitala Imperiului otoman G.

Dar in legatura cu aceasta chestie trebuie push' i urmätoareainsemnare ce se gaseste in registrul de procese-verbale al Aca-demiei de Inscriptii din Paris cu data de 28 Ianuar 1718: Surce que l'on a appris qu'un prince de Valachie, de la Maison deDucas et des Cantacuzènes, nouvellement arrive' en France, sou-haittoit de voir l'Acade'mie assemblée, il a esté introduit avec sasuite, on leur a donné des siéges dans le parquet et ils sont

' Ibid., p. 397; AnexaIbid., Februar 1717, p. 13; Anexa no, IVIorga, Documentele Cantacu, zinitor, pp. 289-90, no. xtx

.1 A. A. Vasilescu, Oltenia supt Austriaci, p. 19.5 Iorga, Radu Cantacuzino, Bucuresti 1933, P. 3.5 Hurmuzaki, Supl. I p. 439, no. ocxLvit.

-

'

www.dacoromanica.ro

Stiri notiä cu privire la Radu Contacuzino 55

restez pendant tout le temps de la `seconde lecture de l'ouvragedu P. Banduri, qui a terminé la se'ance".

Acest pasagiu a lost comentat pentru prima data' de H. OmontIn lucrarea cu privire la rnisiunile aicheologice francese in Orient 2,unde principele in chestie a lost identificat cu Nicolae Mavrocorclat.

Evident cá cl. Omont se insealà, de oare ce in acel timp Ni-colae Mavrocordat era prins si tinut in captivitate de dtre Aus-trieci la Sibiiu, de unde n'a scApat clecit in Iunie acelasi an 3. InJournal historique de Verdun" din Novembre 1718 se gäsescrelatate pe larg imprejurarile detentiunii lui Mavrocordat si in-selarea sperantelor princesei Fauna Cantacuzino la pacea de laPassarowitz'.

In analisa pe care cl. lorga o lace documentelor publicate deOmont ajungind la pasagiul de mai sus, e de pärere Cà prin-cipele n'ar putea fi altul decit Radii Cantacuzino6.

Totusi, din punct de vedere al realitàtii faptelor, chestia ridic6si ea o serie de puncte de intrebare.

Am cercetat personal registrul de procese-verbale al Acade-midi de Inscriptii din Paris, lard a putea gäsi ceva in plus caresà ajute mdcar indirect la precisarea faptului. Tot asa, niel presacontemporand, nici archivele, nu au inregistrat nicio iirmk niciomentiune de cdrátoria lui Radu Cantacuzino la Paris. Ar fi pututtrece acest 'apt neobservat? Ce rost ar fi avut sii se' ¡acá

Académie des Inscriptions et Belles Lettres, registre, p. 26 ; 28 janvier1718". N. lorga, $tiri noud despre Bibl. Mavrocord., p. 28 (in loe deBanduri e Baudouin, de sigur o gresealä de tipar).

H. Omont, Missions archéologiques franraises dans le Levant auXVII-e et an XVIII-e siècle, Paris 1902, 2 vol in 4-o, vol. I, P. 385, nota 1.

Cf. C. Giurescu, Material pentru Oltenia supt Austriaci, Bucuresti 1913in 8-o, vol. I, pp. 267 (no. 246), 286 (no. 256), 317 (no. 287), 321 fno. 295),

4 journal historique de Verdun", 1718, t. IV, Novembre. p. 36.?.; anexa V.$tiri nona en privire la biblioteca Mavrocordatilor, in An. Ac. Rom.,

M. S. I., t. VI (1926).6 Ibid., pp. 2-3 : A.cel coboritor din cloud neamuri de Imparati bizantini,

pe care atita aparentä hibire de stiintti, i anume de pe buzele academi-cienilor francesi de pe vremea lui, it aducea, la Paris, la sedinta pomenità,nu e, aproape sigur, decit Radu beizadeä, hut nenorocitului Domn ucis deTurci $tefan Cantacuzino". D. Iorga presupune ca el, gindindu-se la Du-culestii din Moldova, putea sa-si afirme si descendenta din aceastä famine,cu alit mai mult, cu cit in Polonia, unde cerea sa fie admis cetätean, elreclama legAtura cu dinastia Piastilor (ibid),

.

in-

8

www.dacoromanica.ro

56 V. Mlhordea

cognito aceastä cälätorie, chid if stim pe Radu cit era de dornicde zgomot .si de fast ? Dar si cu privire la vristä, dac6-i adevä-ratä relatarea ziarului chat, cd la 1716 nu avea decit saisprezeceani 1, s'ar putea admite c6 un copil aproape la saptesprezece anitrecuti citi avea la inceputul anului 1718 cu educatia si ins-tructia care era posibilä pe vremea aceia, fie si fiilor de principi,sá aibä astfel de pasiune, inch, ajuns la Paris, sä caute, impreunäcu suita lui, sä ineargá la sedintile Academiei 2? Pede altà parte,raporturile dintre Franta si Austria la aceastd datä, dacä nu erauclusmänoase, nu se poate spune ca erau cordiale. in lulie 1717Doamna Fauna ceruse un pasaport de la Carol al VI-lea catrirneatä pe fiul ei in Olanda si a fost refusatd. S'ar putea oareadmite cä acelasi monarh sä fi fost induplecat a i-1 elibera lasfirsitul anului, ca sä meargä. in Franta? Si nu avem nicio men-tiune despre o atare cerere. Chiar dacä am admite cä el a 615.-torit incognito, si färä pasaport ceia ce nu-i posibil situatiaaceasta 1-ar fi obligat sä-si täinuiascä numele peste tot, chiar si laAcademia de Inscriptii. Mai stim cä in primä:vara anului 1718 Radua fäcut cerere sh fie primit in armata austriacä, cerere care ia fostaprobatä si insotitä de un,ajutor de 2.000 de galbeni, cäci era lipsitde mijloace 3. Cu ce mijloace ar fi putut calätori la Paris, nusingur, ci cu suita", de care se vorbeste? Toate aceste nedume-riri dau loc la unele nepotriviri cu posibilitatea de cälätorie inacea vreme al lui Radu Cantacuzino in Capitala Franciei si vi-sita lui la Academia de Inscriptii. Pentru aceasta, in sens afir-mativ, nu pledeazA decit numele printultii, din Casa Duca-Can-tacuzino"4.

Dar, dacd vre-un Levantin istet a vrut sä joace o farsä savan-tilor de la Academia de Inscriptii, luind un nume de imprumut,care nu putea fi, pentru moment, usor controlabil ? Läsäin des-

' Cf. si A. Vasilescu, i. c., p. 18, col. IL unde se afirma cd in 1717 aveamai putin de douazeci de ani.Un vechiu Konversation-Lexicon din 1716afirma ca fratii Cantacuzino, fiii Doamnei Mina, aveau la aceasta data1716 vrista de saptesprezece ani, cel mai mare, Radii, si de treisprezece,cel mic, Constantin (lorga, Mcirun(iviri istorice culese din Uitgaria, inrevista Luceafdrul", 1904, P. 78. $tirea mi-a fost semnalatä de d. Grecescu).

1 [Putea fi adus de preceptor sau invitat ; N. I.]Hurmuzaki, Fragmente zur Geschichte der Runainen, IV, p. 171.

4 [Cine ar putea fi altul ? N. I,j,

:

www.dacoromanica.ro

Stiri nottà cu priv1re la Radu Cantacuzino 57

chisä chestia pänä chid intimplAtoare märturii vor veni sä con-firme sau sä infirme, cu precisie, participarea lui Radu Canta-cuzino la sedinta sus numitei Academii.

Peste sase ani, in 1724, Radu si Constantin Cantacuzino vormerge in Polonia sa se -punä supt protectia Republicei, prin in-termediul cäreia sperau s'ä ajung6 a intra in posesiunea averiipärintesti din Tara-Rornäneascä. Scrisori din Varsovia, comunicatesuscitatului ziar, in NoVembre 1724, fac mentiunea cä ei s'au fixatla Liov si-i presintä ca fiii lui Stefan Cantemir, Domnul Mol-dovei", gresealä frecventä la informatorii poloni ai presei '

Tot in Journal historique de Verdun" sint inserate cloud men-tiuni, una din August 1746, relativ la arestarea lui ConstantinCantacuzino, fratele .lui Radu 2, si alta din Septembre, cu privirela procesul aceluiasi 3, intentat de- stäpinirea austriaa pentrufapte de spionagiu. D. Iorga e de pärere cä visurile de stäpinire siin Balcani ale fratilor Cantacuzino, pentru care fapt a lost ares-tat Constantin, au plecat de la Rain insusi. El a chemat peConstantin din Rusia, clupd ce lnsusi pusese jaloanele unei in-telegeri cu Sirbii in veclerea aventurii care s'a mintuit asa detrist pentru fratele mai rule dosarul procesului lui Constan-tin gäsim acusatia eá el ar fi propus ca Poarta sh caute, indem-

Journal historique de Verdun, t. XVI, 1721, pp. 355-6; Anexa vi. inDocumente din arhivele poldne relative la istoria Rominilor, 1935, d.

Gh. Duzinchevici publica (p. 14, no. y), in limbo po'ona i et' resumeromanesc, o scrisoarel din 2 Sep!embre 1724, prin care A. M. Sieniawski,castelan de Cracovia, recomanda cancelarittlui Coroanei pe Radu si Cons-tantin Cantacuzino, cari venial! din Rusia, mai indicati, dupa parerea luipentru armatä, clecit multi ofiteri, cari nu-s decit fii de negustori, caci nunumai ca tatal lor a lost Domn in Muntenia, dar all avut inaintasi prietenicu Polonii. Documentul urrnator (p. 15, no. VI) este o scrisoare a celordoi frati, de la 18 Septembre, poat- din Liov, catre cancelariul Coroa-nei, prin care-1 anuntä ea n'au putut veni la Varsovia sa i se presintepersonal, de oare ce n'au gtisit uncle sa locuiascä, dar ii trimet scrisoareade recomandatie a castelanului Cracoviei, protectia. 1ndoialad-lui A. A. Vasilescu (l. c p. 20, co!. It) nu-i indreptätita. La 26 August1727, August al II-lea, regele Poloniei, da lui Radu libertatea de a petrecelinistit In Statele sale (Iorga, Documentele Cantacuzinilor, p. 193, no. Lxxxiv),

Ibid., t. LX, p. 128 ; Anexa VII.Ibid., p. 210 ; Anexa VIII.Iorga, Rada Cantacuzino, p.10; idem, Rominii in sträincilate de-a !un-

gul timpurilor, Bucuresti 1935, p. 106.

'In

-

www.dacoromanica.ro

58 V. Mihordea

natä de Franta a declara räzboiu Rusiei, iar Frederic II sh ataceAustria '.

Cillätoria lui Radu la Paris in 1749 nu are nicio legäturà cuaceste planuri. El a invocat numai sprijinul frances la Poartä pen-tru chphtarea tronului Munteniei 2. Ne gäsim acum dupd paceageneralà de la Aix-la-Chapelle, cincl Franta, de i biruitoare, pringreeala delegatului ei, contele de St.-Severin, nu s'a ales cu ni-mic positiv la incheierea pàcii, iar Maria-Teresa trimetea la Paris,In calitate de represintant al' sail, pe Kaunitz-Rietberg, diplomatulcare va lucra la infhptuirea aliantei franco-austriece din 1756.Din punctul de vedere al relatiilor celor clouh State, drumul luiRadii la Paris era acum netezit, iar chlätoria lui posibilà chiar cuincuviintarea austriack cäci din Viena plecase chid s'a dus inCapitala Franciei 3. Dach trebue sä i se dea un inteles politic,cälätoria trebue push' in legdturh cu altä serie de evenimente.Retinem din unica scrisoare a lui Radu din Paris numele baro-nului de Butler, de care era recomandat4. Cine era acest baroncare sprijinia pe principele Catacuzino ? Era un nobil curlandes,Mihai de Butler, staroste de Witegol, cavaler al Ordinului SI. Stanis-lav, cäsätorit cu o Pac, sora generalului-maior losif Pac5, si fäceaparte din grupul de seniori cari la 1744 au oferit coroana Po-loniei principelui trances de Conti la o eventualä vacanth a

tronului. In aceastä vreme, in vederea amintitei candidaturi,Francesii, cu cloud diplomatii oficialä i secretä lucrau in

Polonia la reinhintarea §i inthrirea particlului filo-frances.

' Hurmuzaki, VI, p. 590, no. cccxxtx.Scrisoarea lui Radu din 22 tulle 1749, publicata in Hurmuzaki, Supl

I', p. 597, no. DCCCLXV1. Cf. articolul citat al lui T. G. Bulat.Cf. Anexa X.Mais je ne devais rester en tout cas avec la réponse que vous don-

niez a Monsieur le Baron Butler" (Hurnitizaki, Supl I', p. 597)Familia de Butler, oreginara din Hesa sau dupa unii din Irlanda, a

trecut in Curlanda si deci in Polonia In a doua jurnAtate a secolului al

XVI-lea. Cf. Stanislav K. Kossakowski, Monografie historycztto genealo-giczne niektórych radzin polskich, I, Varsovia 1860, pp. 56-61. (Datoresccomunicarea in traducere a informatiilor privitoare la Butler din aceastacarte, bunavointei d-lui profesor P. P. Panaitescu.) Un Butler era la 27 lulie1653 comandant al Camenitei (Iorga, Acte i fragmente, I, p 227). Mihai deButler nu era, in 1749, refugiat in Franta, cum crede d. A. A Vasilescu(1. c., p. 22, nota, col. u).

www.dacoromanica.ro

Stiri nottä Cu privire la Radu Cantacuzino 59

mentul i protectorul ales de Radu se nemeriau, dar el era preacompromis pentru ca sä poatá fi luat in serios.-

Neizbutind nimic. la Paris, el vine direct in Polonia si se stabi-leste la Cracovia, de unde, tot prin intermediul aceluiasi protec-tor, incearcä o noud interventie pe lingà diplomatia francesh totCu scopul de a lua tronul Munteniei dar, indirect, prin represin-tantii lui Ludovic al XV-lea in Polonia si Turcia, Pe atunci Fran-cesii aveau ca represintanti in Orient pe contele Desalleurs laConstantinopol, lar la Varsovia un resident, lost preceptor al

unui dintre printii Czartoryski, bine cunoscut in partea locului,pe literatul .Duperron de Castera.

impreuná Cu baronul de Butler s'a presintat Radu Cantacuzinolui Castera, in vara anului 1752, la Varsovia, expunindu-i do-leantele. in acest timp, de la Versailles venia in Polonia cutitlul de ambasador si contele de Broglie. Castera , care nu vamai avea de trait decit pinii la 25 August si _va muri inainte desosirea lui Broglie, a redactat un memoriu cu privire la celace cerea recomandantul baronului de Butler, memoriu care a fosttrimis apoi Curtii din Versailles, la 17 Septembre, de cátre Broglie.

In acest _memoriu era vorba de, protectia pe care Radu osolicita din nou pe IMO oficialitatea francesá ca sä-si capetetronul visat. El a rugat pe Castera sä angajeze pe ambasadorulcare urma sà soseascä in Polonia Broglie trimeatá laCracovia douä pasapoarte, unul supt numele de Jean Miewarn",lar altul supt acela de Pierre Luttig". Aceste clouà pasapoartear fi, urmat sä-i fie date in alb si intrebuintate ca sä trimeatä dedouà ori, consecutiv, un om de incredere la Constantinopolpentru a-i infátisa pretentiile. in plus, Radu doria ca Broglie; saserie lui Desalleurs ca sa-i recomande pe acel om de incredere.Pentru a da mai multil greutate rugdmintii sale, in conversatiaavutd cu Castera, Radu a märturisit ca e cunoscut de fostulministru de Externe frances, marchisul de Puysieulx, si de contelede St. Severin, cari i-ar fi p.romis tot sprijinul pentru cápätareatronului, dach pacea de la Aachen, din 1748, nu s'ar fi incheiatasa de räpede. Baronul de Butler, cu care venise, si care i s'aparut lui Castera un homme fort entendu,et qui prend ses inté-ré'ts fort à coeur", i-a lásat adresa ca sá-i serie párerea lui Brogliedespre toate acestea

' Memoriul, iara lo' c i data, cu mentiulea Avec la lettre du comte de

www.dacoromanica.ro

60 V. Millordea

Marchisul de St. Contest, ministrul Afacerilor Strdine frances,care a primit memoriul, scrie, la 5 Octombre, din Fontainebleau,lui Broglie, arätind cá a cerut informatii contelui de St. Severinasupra lui Cantacuzino, dar contele nu i-a räspuns de loc fay();rabil. Radu trecea ca un om färà reputatie. Contele de St.Severin l-a cunoscut in Saxonia, pe chid el era ambasador francesla Curtea lui August al III-lea, dar, acolo, principele era despretuitde toatd lumea. A trecut apoi la Viena, uncle, hind cunoscut demai inainte, a Wait intr'un mod indecent si scandalos, cu o femeiecare, cu toate cd era crezutä sotia sa legitimä, din causa comer-tului public al desfriului pe care-I intretinea, a avut orclin säpäräseascä si acel oras. in urmä a plecat la, Paris sä soliciteonoarea de a fi primit de Ludovic al XV-lea, Iiirà insä a i seacorda aceastä. permisiune.

St.-Contest e de pärere sà nu i se acorde lui Radu pasapoartelecerute si Broglie sä nu Ind niciun demers in favoarea lui, incasul chid e vorba de persoana pe care el i-o descrie, de oare ce

credea el mai este un alt principe cu acest numeBroglie s'a interesat in urmä si, la 21 Octombre, scria din

Grodno de la dieta polonä lui St.-Contest cä solicitatorule una si aceiasi persoand cu principele cunoscut de Puysieulxsi St.-Severin si in consecintä va avea fatä de dinsul atitudineace i-a fost recomandatd prin scrisoarea de la 5 Octombre 2.

Dupä aceasta, atit contele de Broglie eft i ceilalti ambasadorifrancesi din Polonia si Constantinopol vor avea o largà cores-pondentä cu Domnii i alte persoane din Principatele romine,dar numele lui Radu Cantacuzino nu se va mai intilni in acesteacte ale timpului. Sä fi murit imediat, sau a renuntat de bunävoie la once aventurà?

Broglie du 17 septembre 1752", din Archivele Afacerilor Stráine din Paris,il publicam la Anexa IX.Analisind un raport al Internuntiului Penkler din1752, raport facut de acesta din urma (Julia o confidentä a residentului rusla Poartä, Hammer, in Histoire de l'Empire Ottoman (XV, p. 239), serie eaRadu ar fi promis lui Desalleurs que, si le Sultan Pint estissait de laprincipatité de Valachie, non settlement il lui paierait un tribut alma& dedix mille ducats, mais qu'il s'engageait aussi A le remettre en possessiondu Banat de Tenteswar".

i V. Anexa X.2 Grodno, 21 Octombre 1752, Broglie catre St.-Contest. V. Anexa XI,

,

1752,

www.dacoromanica.ro

St ri npua .cu privire la Radu Cantactizino-.

'HANEXE4.

,

April 1716. Noul V oevod al Terii-Ronuine$ti: $i familia sacondu$i prisonieri la Constantinovol, : .

J'ai parlé ailleurs du triste sOrt de Constantin BasSaraba deBrakowan, Prince et VoYvode de ValaChie, qui fut étranglé, ensuitedécapité A Constantinople, de mêrne que.. ses fils et ses deuxgendres, et leur corps jetés dans la mer. On vient diapprendreque le Comte Etienne Cantakuzeni, ci-devant Grand Générdl deValachie, qui fut mis sur lé trone de cette principauté en 1714,après que celui dont je viens de pailer en eut 616 dépouillé,fut arreté prisonnier 'avec toute sa famille le 26 janvier 1716 etconduits A Constantinople. On Croit que sa destinée ne sera pasplus heureuse que celle de son prédecesseur, s'il est vrai qu'ilsoit convaincu d'intelligence avec des 15uissances opPoséesl'agrandissement de la Porte Ottomane. On ajoute cette nouvelleque Maurocorclato, Hospodar de Moldavie-, en vertu d'une corn-mission' du Sultan, await été établi administrateur de la principautéde Valachie jusqu'a nouvel ordre".

(Journal historique de Verdun,, XXIV, April Ï76, .p. *302.).

.

Decembre 1716. Princesa Terii-Rondmeqti scapc1 din fnchi-:soarea din. Constantinopol ca doi din fiii ei $i sose$te in Italia.

, Dans le tome XXIV de ce journal, p. 302, nous avsons rap-porté qué le Comte Etienne Cantacuseni, qui succeda à l'infor-,.

'tut-16 Voivode de Valachie, dont je vins de parler, fut aussi arretéprisonnier avec toute sa famille le 26 janvier 1716. On lesconduisit tous A Constantinople, où l'on fit étrangler et décapiterCe nouveau Voivode et son fits ainé. Le Grand Seigneur ou sesministres traiteront un peu moitis rudiment la veuve et les deux.'autres jeunes fils de celui-ci qu'ils n'avaient fait ceux, de l'autre.;car on se contenta de les faire enfermer dans une.prison A Cons-tantinople, aprés les avoir dépouillés de tous leurs biens. Ce quicontribua en partie à cette espéce de clémence c'est que les'deux fils qui restérent du feu Etienne Cantacuseni &went enbas-Age: l'un n'était agé que de seize ans, et l'autre de clotize,lors de la mort tragique de leur Pére. .

Au mois de septembre dernier, cette princesse débarqua dansle Royaume de Naples, avec ses deux His, oft elle fut portée surun vaisseu anglais, aprés qu'elle eut le bonheur de s'échappersecretement du lieu oil l'on les détenait prisonniers. Elle se ren-dit en suite A Rome, où ses deux jeunes princes eurent l'honneurd'être présentés au. Pape, devant lequel ils parurent l'épée au

61

www.dacoromanica.ro

62 V. Mihordea

côté, et se couvrirent après avoir fait leur révérence. Les carcli-naux Schrottenbach et Ruffo fournirent leurs carrosses, tant à laprincesse qu'à ses deux fits, pour visiter les principaux monu-ments de Rome. Après quoi la Mere et les enfants prirent laroute de Florence et de Venise, pour se rendre à la Cour deVienne, dans la confiance qu'ils ont que l'Empereur les hono-rera de sa protection et que, par un effet de sa générosité, ceMonarque voudra bien leur procurer la restitution d'une partiede leurs biens situés en Valachie, si les armes impériales vien-nent à bout, comme on l'espère, d'occuper cette principauté.

Cela parait d'autant plus aisé, qu'on est informé que Mauro-Cordato (que le Grand Seigneur avait établi Hospodar de Vala-chie) exerce une tyranie insuportable dans ce pays-là, tant sur lepeuple que sur la noblesse et les ecclesiastiques de la Princi-pauté."

(Ibid., t. XXV, Decembre 1716, pp. 395-6).

111.

Decembre 1716. Cruzimile noului Voevod al Terii-Romdnegi.Les avis qu'on recut de Vienne sur ce sujet au mois d'octo-

bre dernier portaient que Mauro-Cordato avait tué de sa mainun gentilhomme, qui avait été grand écuyer du Vo*Node EtienneCantacuseni, qu'ayant condamné à mort un boyar grec, beau-pèré du prince George Cantacuseni et beau-frère de la princessedont je viens de parler, ce tyran avait voulu que les Ecclesias-tiques et Religieux du Diocèse de ce Prélat assistassent à cetteexécution. On croit que ces cruautés ont été ordonnées par laPorte Ottomane, lorsque le Sultan eut eut avis que la princesseCantacuseni et ses deux fils s'étaient sauvés de leur prison,afin qu'd leur retour sur la frontière, ils ne trouvassent aucunappui chez leur parents ou amis. On ajoute à cette nouvelle qu'un-grand nombre de noblesse de Valachie s'était sauvée en Transylvanie, pour implorer la protection de S. M. I. contre cettetyranie".

(Ibid., t. XXV, Decembre 1716, p. 397.)

IV.

Februar 1717. Princesa Terii-Romdne#i intervine pe l'ingd Im-pdrat ,oentru a restabili pe fiul sdu pe tronul tatdlui.

La veuve du prince Cantacune (sic), qui est à Vienne, a prisde là occasion de renouveler ses instantes prières aupres del'Empereur afin que par sa puissantè protection le prince, sonfils al* soit rétabli dans la possession des biens et dignités defeu son père, si S. M. I. vient à bout de chasser les Inhales de

-

.

.

www.dacoromanica.ro

Stiri noud cu privire la Raciu Cantacuzino 63

toute la Valachie. Les suites informeront le Public, si cette grâcesera accordée a la princesse infortunée, qui l'attend de requitede ce généreux Monarque avec cl'autant plus de confiance, queles intérêts de S. M. I. se rencontreraient avec ceux de cette mal-heureuse famille dépouilla injustement, ce qui achéverait de luiacquérir les coeurs et l'affection de tous les Peuples de cettegrande Principauté".

(Ibid., Februar 1717, t. I, p. 136.)

V.

Nov. embre 1718. Domnul Terii-Ronuinesti eliberat din capti-vitatea austriac6.

En exécution de ces traités, le Sultan a fait mettre en libertéles Barons de Petrasch et de Stein, avec les autres officiers al-lemands pris par les Turcs les deux dernières campagnes etconduits prisonniers au chateau des Sept Tours a Constanti-nople : on les a escortés jusques sur la frontière de Transylva-nie. Lorsqu'ils y furent arrivés, M. le Comte de Steinville, gou-verneur de cette Principauté, fit aussi par ordre de l'Empereurmettre en liberté le Prince Nicolas Mauro-Cordato, Voivode ouHospodar de Valachie, que les Imperiaux avaient enlevé à Bu-chorest, ville de sa residence, avec son épouse et quatre enfants,le 8 Décembre 1716, de la manière dont on l'a rapporté dansles journaux de Février et de Mars 1717, pages 135 et 215. Onavait cru que sa detention rétablirait en alachie le fils du Vai-vode Cantacuse (sic), qui, après la mort tragique de son pèredécapité a Constantinople, avait été mené a Vienne par sa merepour implorer la protection et le secours de S. M. I. Les espé-rances de cette princesse furent appuyees d'une deputation de lanoblesse de Valachie, qui fit à la Cour Impériale des propositionspour soumettre toute la province sous la protection de l'Empe-reur, si l'on voulait les maintenir dans leurs anciens Droits, Pri-vilèges et Liberté, en payant seulement le meme tribut que laPorte Ottomane en exigeait. Cette proposition fut ou rejetée ounegligée de la part des ministres impériaux qui s'étaient flattés desoumettre ce pays-la sur le pied de la Hongrie et de la Tran-silvanie. Mais le sort des évènements a decide autrement. Mauro;Cordato a été rétabli, et la Valachie est restée sous la, protec-tion tributaire des Ottomans".

(Ibid., t. IV, Novernbre 1718, p. 363.)

VI.

Novembre 17 24. Doi principi Cantemir (sic) se refugiazil inPolonia.

Par les lettres de Varsovie on a été informé qu'il étoit arrive

'

V

. "

www.dacoromanica.ro

V. 'Mihorciea

Léopolcl deux fils du feu Prince 1tienne Canternir (sic), ci-devant Hospodar de Moldavie (sic), qui en 1716 fut décapité parordre du Sultan. Ces deux Princes se retireront à Venise, oftils ont séjournés pendant plusieurs années, ils sont venus en Po-logne pour se rnettre sous la protection de la République etthcher par son moyen de rentrer dans les biens du feu Prince,leur père, qui ont été confisquez par ordre de la Cour ottomane"

(Novembre 1724, ibid., t. XVI, 1725, pp. 356-60.)

August 1746. Arestarea principelui Cantacuzino.

On arréta, le 27 Mai, par ordre de la Reine, le Prince et laPrincesse Catztacuze, avec tous leurs domestiques.

Le scene fut mis sur leurs papiers, et on les conduisit au cha-teau de Neustadt: on les accuse d'avoir entretenu des corres-pondances préjudiciables aux intéréts de la Reine de Hongrie.On prétend d'ailleurs que le prince Cantacusène est convaincupar ses propres écrits d'avoir formé le projet d'exciter une I.&voile dans la Valachie hongroise pour se faire reconnaitre sou-verain de cette province. On a arrété plusieurs personnes accu-sées d'étre entrées dans ce projet, parmi lesquelles étaient unprétre grec et un Moldave, qui furent conduits A Temeswar, le8 juin, mais qui furent remis en liberté sur les preuves gullsdonnèrent de leur innocence".

(Ibid., t. LX, August 1746, p, 128.)

Septenzbre 1746. Procesele printului Cantacuzino.

Suivant les lettres du 23 de juin, les commissaires nomméspour instruire le procès du prince Cantacuzène lui avaient déjàfait subir trois interrogations, et ils ont fait rapport qu'il parais-sait par ses propres lettres que son dessein avait été d'exciterle Grand Seigneur A une rupture avec la Reiné de Hongrie,de profiter de la division cles deux puissances pour s'assurerla souveraineté de la Valachie et que, par IA s'étant rendu cou-pable de haute trahison, il avait mérité la mort. La Reine a chargéson ministre A Constantinople de déclarer au Grand Vizir qu'elleétait fort éloignée de penser que le Grand Seigneur eut la moin-dre connaissance de ce complot, qu'elle ne considérait dans cettèaffaire que les mauvaises intentions du prince Cantacusène etqu'elle avait de si fortes preuves de la sincérité des ambassadeursde Sa Hautesse qu'elle se reposait sur les déclarations de laPorte avec la plus parfaite confiance".

(Ibid., t. LX, Septembre 1746. p. 210.)

VIL.

www.dacoromanica.ro

Stiri nouà cu privire la Radu Cantacuzin6 65

f, 1. i d.iMemorial lui Castera.cu privire la cererile lui Radu Cantacuzino.

Le Prince Rodolphe Cantacuzène de Valachie demande laprotection de la France pour rentrer dans ses Etats ; il assurequ'il en sera reconnoissant clans toutes les occasions ob il seraquestion du service de cette couronne.

Ce prince m'a Fie d'engager Monseigneur l'Ambiassadeur deluy faire passer deux passeports à Cracovie où il fait sa rési-clence, l'un sous le nom de Jean Miewarn et l'autre sous celuyde Pierre Luttig. Ces deux passeports cloivent Ore dattésblanc et employés pour envoyer, l'un après l'autre, un homme deconfiance à Constantinople pour y postuler ses pretentious. 11

souhaiteroit de plus que Son Excellence voulut écrire une lettreM-r. le comte Des Alleurs en luy recommandant les intérks

du porteur de la depéche en question et du passeport.Dans cette mérne conversation le Prince m'a dit are connu de

Monseigneur de Puizienlx et de Monseigneur de Saint Severinet que, si la dernière paix ne s'étoit point terminée si promp-tement, qu'on luy prometoit tous les secours nécessaires pourétre remis en possession de la Principauté de ses pères. 11 aavec luy le Baron de Butler, Curlandois, qui me paroit un hommefort entendu et qui prend ses intérks fort A coeur. Ce Baronm'a laissé son adresse pour que je luy ecrive au sujet des sen-timents de Son Excellence A cet égard.

(Aff. Étr., Corresp. poi., Pologne, vol. 237, fol. 364.)

X.

Fontainebleau, 5 Octombre 1752. De St.-Contest dare contelede Broglie, In chestiunea memoriului lui Radu Cantacuzino.

Monsieur le Marquis de Puyzieulx, A qui je me suis informé,Monsieur, ainsy qu'à M. le Comte de Saint Severn], du PrinceCantacuzène, qui a fait passer à M. de Castera le mémoire jointA la lettre que vous m'avés fait l'honneur de m'écrire, ne m'apoint repondil d'une manière favorable au Prince.

On le croit effectivement de la maison dont il porte le nom,mais c'est un homme perd6 de reputation par le dérèglementde ses moeurs. M. le comte de Saint Severin l'a connu en Saxe,où il étoit généralement meprisé. De la, il a passé à Vienne, oùil koit connu d'avance; il a vecu d'une manière tout A fait in-decente et scandaleuse avec une femme que l'on croit A la véritéere sa femme legitime, mais qui, par le commerce public dedébauche qu'elle y faisoit, eut ordre de sortir.

1 Apostilá; Avec la lettre du Comte de Broglie du 1/ sept. 1752".5

'

4

www.dacoromanica.ro

Mihorded

est venu eusuite a Paris et sollicita pendant du tevrips l'hon-neur d'étre Presenté Sa Majesté. Ne pouvant l'obtenir, il estenfin parti.

Dans la supposition que le Prince Cantacuzéne qui a donnéce mémoire est le inéme que ces deux ministres ont connu, ilsne pensent pas que vous deviés faire aucune deruarche en salaveur, ni accorder les passeports qu'U demande.

Comme il y a cependant un autre Prince de ce nom, informés-vous, Monsieur, ci celui qui vous a écrit est le méme que jevous désigne.

Je suis, etc."...(Aff. Étr. Corresp. poi. Pologne, vol. 238, fol. 37-8.)

XI.

Grodno, 20 Octombre 1752. Broglie catre St.-Contest relativcieekFi chestiune.

Monsieur,,Je me suis informé du Prince Cantacuzéne conformement

Votre lettre particuliére du 5 de ce mois et j'ay clécouvert quec'étoit le mérne dont M. le Marquis de Puyzieulx et M. le C-tede St. Sevelin ont connoissance ; ainsy je me conduiray selon ceque vous, me prescrivez à son égard."

(Aff. Etr., Corresp. poi., Sax3, vol. 43, fol. 73 v

In ultimul timp, d. profesor P. P. Panaitescu imi punedispositie dona documente de la Rada Cantacuzino, extrase dinlucrarea lui Uspenschi; IhrritutrrgnE i MOlitICTEpli ex OfCC411114,

illETtoperusi q OcoontIMMICKHZ, ed. Syrcu, 1890, pp. 502-507.Primul, datat din Viena, 1-iu. August 1730, este o diploma prin

care inoieste, recunoaste si .confirmä din nou toate diplomelece i-au fost presintate de pärintele Dionisie Sterie Acrivii" dinpartea lui Simeon Taclasio", staretul manästirii Si. Mari Fecioaredin Olimpul Tesaliei. SA se poata folosi fära intrerupere de toatedonatiile, binefacerile, fundatiile si posesiunile amintite in diplo-mete impfiratilor bizantini antecedenti si de toate bunurile siposesiunile däruite de Domnii Terii-Romanesti. Interesantà la acestdocument este partea de la urrnä, prin care se aratä ca palatul"lui din Viena se gäsia in afarà de cetate, inaintea Portii Carin-tiei, si ca Radu era, in 1730, incunjurat de un nutria!' de boieridin tara., intre cari el numeste pe Radu Golescu protospathario",Logoiatul Grigore Saleanu, Marele Vistier Ilie Stirbei, proto-

7::.

.

.

';:"

Ja

A.

.

www.dacoromanica.ro

Stir( noUä cu privire la Radu Cantacuzino 67

serclarul" Vartolomeiu de Bragoly", Marele apitan- Manthos"si Mihul, vice-secretariu de cancelarie. Dacä in adevär toti acestiboieri din tara se gäsiau in jurul lui Radu la Viena in acesttimp, lucrul se explicd si' brin faptul ea la Bucuresti domniainch' Nicolae Mavrocorclat care va muri in acelasi an la inceputullui Septembre, iar ei ar fi stat in capitala Austriei ca refugiatipolitici. Pärerea ar fi intaritä si de aceia cà in documentulurmätor, care e din 1735, nu mai apar semnäturile de mai sus.Prin moartea lui Nicolae Mavrocordat, amintitii boieri arputut sa gäseascä prilejul favorabil sà se intoarc6 in tara.

Al doilea document este tot o cliplomä data* aceluiasi abate,Simion prin care Radu-1 investeste, prin trirnisul säu,Dionisie Sterie Acrivu, cu mai multe demnitäti bisericesti, in semide omagiu pentru devotiunea acestui fatä de ortodoxie. E datat totdin Viena, extra civitatem", 8 Februai 1735, i semnat, in afaräde el, de Gheorghius Theophilius de Branner, cancellarius", side Mihul, vice-secretar.

Colectia din care sint extrase aceste documente nefiind usoraccesibilä, prin raritatea lor ele pot fi socotite ca si inedite. De sinu sint de prea mare importantä si nu adaugd mult la cela cese stie clespre Radu Cantacuzino, le public6m pentru a le aveaimpreunà cu celelalte stiri. O viitoare monografie a acestui prin-cipe, in legäturà cu viata politic6 europeanà din prima jurnätatea secolului al XVIII-lea, ce o avem in proiect va ardta inaltà luminä importanta fiecäruia dintre documentele de fatd

I.

Viena, 1 August 1730.Rudolfus, princeps Cantacusenus, Angelus, Flavius, Comnenus,

D.g. haereditario jure, uti a magno Constantino, loanne IX eta Matheo primo Cantacusenis aliisque romanis moxque cons-tantinopolitanis imperatoribus descendens, in Romanorum orien-talium Asiae imperium caeteraque ohm subjecta dominia suc-cessor, Valachiae totius et Moldaviae dux, despota Bessarabiae,Thessaliae et Macedoniae Sacrique Romani Imperii in Germaniaprinceps, necnon regnorum Hungariae et Bohemiae comes, banusAluthae et omnium honoruun et possessionum serenissimae domuscantacusenae perpetuus dominus, etc., etc.

t Multarnesc d-Itti profesor P. P. Panaitescu pentru amabilitatekcu caremi-a pus la dispositie aceste doua din urrna documente.

Taclasio",,

-

r-

-

www.dacoromanica.ro

V. Mitiordéa

Universis et singulis praesentes nostras privillegiorum LitterasPatentes inspecturis, lecturis, pariter et audituris, salutem. Quamnecessarium sit posteritati servare avorum praecepta considera-vimus..., et caet.

Exemplo itaque antecessorum nostrortim, augustissimorum im-peratorum, serenissimorum despotum, ducum et principum sem-per gloriosae reminiscentiae stimulati, desinere haud potuimusannueque repetitis urgentissimis supplicationibus devoti in Christ('patris Dionisii Stherii Acrivu, qui proprias reverendi in Christopatris Simeonis Thaccalassii, abbatis insignis imperialis monas-terii Beatissimae Mariae V irginis, vulgo Olympiatissae, in Thes-saliae provincia, eius superioris suorumque confratrum venera-bilium religiosorum allati imperialis conventus seniorum epistolasnobis produxit, impetrans renovationem eorundem privilegiorum,quorum aliquo lapsu temporis post Orient's Imperii casurn eva-nuerunt, caetera vero illaesa conservantur, ex quibus clare patentfundationes dotesque ah imperatoribus et supremis clominis, qui

illis temporibus regnarunt, eidem insigni conventui Olympio-tissae concessae ac impertitae... Quarum intuitu nos quoque con-tedere voluimus allato venerabili monasterio praesens nostrumdiploma, quo mediante renovamus, recognoscimus et reconfir-mamus omnia et singula (ad) caesarea diplomata, a praedicto R.P. Dionisio Stherio Acrivu producta, nos deferentes, et effato con-

proPrio motu autoritateque nostra, tanquam legitimi suc-cessoris et imperialis stematis haeredis augustoque sanguine des-cendentis, gratificantes nostram tutelam, protectionem et particu-larem clementiam, cum omnibus exemptionibus, proeminentiis,immunitatibus et praerogativis, quibus virtute imperialium privi-legiorum gavisus est, ut, sine impedimento, non inter,rupte perpe-tuts temporibus omnibus facultatibus donationibus, benificiis, fun-dationibus et pòssessionibus in imperatorum augustorum ante-cessorurn nostrorum diplomatibus expressis his insertis frui va-leant, videlicet

In vicinia civitatis Elassonae bonis vulgariter dictis Starista,Rodosiki, Coladicio, Ecambi, filialis itidem ecclesia sancti megalo-rnartyris ac thaumaturgi Demetrii, cum tota et plena jurisdictione,appertinentiis, annexis et connexis; idem in eadem civitate Ela-sonnae molendino aquario cum quinque appertinentibus labora-toriis, nec ron in Bombiano molendino aquarito et campo se-minario modiorum quindecim, quae sexaginta circiter frumentimensuras annuatim reddunt, una cum oliveto inter Elassonam etStaristam sito; villa quoque dicta Jubaeta cum ecclesia filiali Sanc-tissimae Trinitati declicata omnibusque facultatibus, clotibus et at-tinentiis ; non minus insula in flumine vulgo Ghemnianny sitasirniliter ecclesia filialis sanctis angelis dicala cum appertinentibusmolendinis ac villa dicta Rufacio, ocna cum omni residuo ad die-

in

;

www.dacoromanica.ro

, >s'

7,- Stiri nota cu privire la Radu Cantacuzino 4

.

tarn dotationem spectante extra circuit= fluvii Ghemniannii, pagovulgo Catabasciani usque ad confinia Cladorum cum omnibuS,

-- adhaerentiis, possessionibus in vicina Olympi, villa nempe Starmosdicta cum, -adjacenti filiali ecclesia, duobus sanctis martyribulTheodoris dicata cum adjectis; alia villa Casca nuncupata cumalia filiali ecclesia Clemens vulgata et attinentibus; in vicina Pla;,tamonae villa nomina Abbarniza cum ecclesia pariter fiLiali, sane-tys martiribus Theodoris sancta, cum omnibus juribus,, actionibus-et rationibus; altera villa Litoxorio vocata cum filia ecclesiafatorum sanctorum martyrum circa litus Maris existenti,una aimproximo fiumihe Mauropontamo, in quo capiuntur anguillae; invicinis Larissarutn oipidis Mirixovon et Delmarco cum' annexis ;penes Serviam villa Vaniza cum molendinis aquariis et loco Co-

- zani, nee non parva ecclesia, Sancto Demetrio consecrata, omnibus-'que caeteris bonis et possessionibus a Vallachiae regnantibus lar-

, gitis, cum decimis, frumenti, vini et :animalium impositionibusaeque ac censibus, teloni_is -ac facultate aedificandi fabriquandique

-; genera quaecumque. -

Effato insu per reverendo in Christo patri abbati loan ni Syme-oni Thacclassiae' caeterisque eius successoribus, confratribus, iti-dém venerabilibus religiosis monasterli B. M. Virginis

- saliensis Olympiotissae gratiam nostram et omne bonum. Cumoptime nobis constet, charum et sacrum adeo fuisse apud majores -nostros caesares et principes dies cum beneficiis connumerareet imperia gratiis munire, ut diem ilium perdidisse, crediderint...,nostrum "etiam censuimus, qui ab illis intaminatam generis seriem_protraximus, institutum hoc idem excolere, ut non sanguine tan-tum, verum et haereditaria virtute illorum condigni videamursuccesores, quanivis (Dei occulte judicio vertente), tirannis faetis.:sima, quae nobis imperia, regna et dorninia vir[i]um immanitateoceupaverit, modum adimat, munifice de more avito exercendae'...liberalitatis, illaesa adhuc jura. inter injurias jactamus, necnorerri ducimus laudem dare inter rerum afflnentias quam inter'angustias honorificae .et augustae gratiae invenire materiam ;utque totus mundus videt et recognoscat observantiam venera-tionemque nostram erga devottun illoruin conventum, desideriurn

oque imitandi ad possibilitatem vestigia augustissimorum im-peratorum et principum, ante-ac praédecessorum nostrorum, quitanta gloria illustrarunt non, modo familiam nostram, -sed

- universuin orbem, ideo, praemissis atteittis, iisdem venerabiliiconventui, abbati et fratribus praesentes nostras concedimus litte-ras, simul promittentes, non solurn quantum ad nos, sed pro,nostris aetiam descendentibus.cunctaque posteritate nostra observa-

..

tibnem perpetuam totius praefatae declarationis, pollicentes Lille-rius omnimodam validitatem quocunque ,tempore, máxime in Sa-cro Romano Imperio.

Requiriams propterea generaliter 'omnes' el sinkulos, rp,;

69

prae-

Thes-

mi-

et

www.dacoromanica.ro

70 V. Mihordea

gamuS: serenissimos et potentissimos -reges, duces, principesdinastas, ecclesiasticos et seculares, ut praesentium exhibitores adexemplum nostri recipiant et sine impedimento aut perturbationepotiri et gaudere sinant omnibus praerogativis, exernptionibus etimmunitatibus, a nostris praedecessoribus eisdem concessis, anobis recognitis, approbatis, renovatis ac reconfirmatis, serio om-bus augusti solii imperialis romano-orientalis fidelibus populissubditis mandantes ut huic nostrae voluntati obediant et gratili-cationem recensito monasterio imperiali impertitam agnoscantfacient enim in hoc rem nobis gratam et paterna benevolentiapro occasione rependendam, contravenientes autem suo temporegravissimam sentient nostram indignationefri, remanente ac reser-vato gratiae nostrae effectu fidelibus et obeclientibus. In quorumomnium fidem has literas manu nostra propria subscripsimussigilloque nostro imperiali, regio atque ducali pendente in cerarubra muniri jussimus. Dabantur Viennae Austriae, extra civitatem,ante Portam Carithianam, in palatio nostrae habitationis vulgogermanice Vaffenberg, praesentibus ibidem sinclito Vallachiaebojarorum primae classis : illustrissimis dominis Rudolf° a Go-lesculo, Vallachiae protospathario, Gregorio a Ballano, Valachiaemagno cancellario, Elia a Stirbei, Vallachiae magno vestiario,Bartholomaeo de Bragoly, Vallachiac proto-Serdario, Manthos, Val-lachiae magno capitaneo commissario, et Mixtflo, cancellariaevicesecretario... Die prima mensis augusti, anno a Virginis partumillesimo septingentesimo trigesimo.

Rudolphus, Protocolatum No. XXVI. Michul vicesecret.

Viena, 8 Februar 1735.

Rudolfus princeps Cantacusenus, Angelus, Flavius, Comnenus,D. g. et haereditario jure, uti a magno Constantino, loanne IX eta Matheo primo Cantacusenis aliisque romanis moxque cons-tantinopolitanis imperatoribus descendens, in Romanorum orien-talium Asiae imperium caeteraque ohm subjecta dominia successor,Valachiae totius et Moldaviae dux, despota Bassarabiae, Thes-saliae et Macedoniae Sacrique Romani Imperil in Grecia princeps,necnon regnorum Hungariae et Bohemiae comes, banus Aluthaeet omnium honorum et possessionum Serenissimae Domuscantacusenae perpetuus dominus, etc., etc. universis et singulispraesens nostrum privilegium inspecturis, lecturis pariter et audi-turis salutem gratiamque nostram et omne bonum. Tibi, fidelinobis sincere dilecto, venerabili in Christ° patri Simeoni Tac-lassio, abbas insignis et imperialis monasterii B. M. VirginisOlympiotissae in Thessalorum provincia, salutem.

Sat nobis perspectum est quod non solum animi tui virtutibustam praeclaris, .sed etiam divina gratia. necnon pietate religiosa

:

'/

www.dacoromanica.ro

Stir! noua cu nrivire la Radu Cantacuzino 71

et fideli constantia orthodoxae fide' christianitatis non minusquam luculenter insignitus sis, de quibus et nos confrater tuus,devotus in ChristO religiosus pater. . Dionysius Sthery Acrivu,eiusdem insignis conventus, indubitata attestatione certiores reddi-dit; eam enim virtutem, qua exornatus es, omni admirationedignissimus, agnovimus, quapropter etiam Deo T. O. M. summasreddenclas gratias censuimus, advertendo quod inter . spinas etzizania detestandi mahometisrni nihilominus adhuc ventas evan-gelica florescat. Hinc, mature ponderato zelo, quo orthodoxaereligioni adhaeres, tibi infallibilia signa nostrae benevolentiae etaffectionis impertienda esse censuimus et idcirco etiam ad noti-ficandam pro parte saltem infinitam venerationem, qua vestroinsigni monasterio addicti sumus, in signum homagii et devo-tionis erga 'Deiparam ex plenitudine nostrae supremae potestatistibi omnibusque successoribus tuis ad perpetuam rei memoriampraesens hoc diploma concedere èt impertiri voluimus, quo teinfulatum choro-episcopum et archimandritam non pro tempore(ut ante priores aut ighumeni fuerunt alii), sed vita tua durantebenignissime creamus, concedendo tibi omnes praerogativasdignitati huic annexas, impertiendo tam tibi, quam omnibus sue-cessoribus in perpetuum facultatem ferendi capam magnarr seupluvialem bombicinum coloris violacei, interius vero assutumcremesini sive viscini color's, camanrum (sic) rubrum ex pannoholoserico heteromalo, tunicam longam pariter violacei coloris expanno rosSo florentimo undatam, petasum vero rubrum exholoserico, pendentibus episcopalibus insignis auro aregentoquecontextis ac superius intecta argentea extensa cruce. Ulterius tecreamus rnegaloschimum stavroforum sive torquaterum magnum,crucem forentem catenaque aurea affixam, cum potestate ha-bench et ferendi pallium pastorale tam in public's, quam privatisfunctionibus.

lnsuper adjudicarnus tibi facultatem erigendi in ecclesia, tem.pore quo pontificate munus exercebis, umbrelam rubram, or-nando te infula episcopali, dikerium et medio pallio, missophorionex lana alba, intextis tribus auratis crucibus, pendente hypogonation,cum potestate munera sacra in magno hissodo (sic) donum, ut interbasilicas portas altaris a sacerdote et diacono recipiendi, necnonsub publicum hymnorum cantum vestiendi ac benedicendi dike-rione et cruce, condecoratus tibialiis albis ac crepidis calceatus,denique conculcancli aquilam romanam, adjungendo insuper tibititulum reverendissimi, necnon concedendo tibi omnes illas prae-eminentias, distinctiones, honores ac privilegia episcopo compe-tentes. Ulterius te declaramus et denominamus choro-episcopumet infulatum abbatem, crucem ferentem, sacrosancti monasterii.M. Virginis Olympiotissae in Thessalia, decernendo quod tam tu,quam omnes successores tui praescriptas donationes utantur,Iruantur ac sine ullo impedimento libere uti et potiri et gau-

.

www.dacoromanica.ro

72 V. Mihordea

dere possint. Et ad hoc, ut praesens nostrum diploma a nostrisdescendentibus in omnibus et per omnia observetur et defendetur,contravenientes yero divinae Deipare Virginis vindictae, necnonpaternae nostrae maledictioni subjicimus et, dum aliquicl a nobisper hoc praesens privilegium manu nostra propria subscripsimussigilloque majori deploma permutare aul forsan totaliter oppri-mere vellent, in quorum fidem praesens nostro per dente in cerarubra muniri jussimus. Datum Viennae Austriae, extra civitatem,

-in palatio habitationis nostrae, die octava mensis februarii, annoDomini MDCCXXXV.

Rudolfus.

Ad mandatum Celsitudinis proprium Gheorghius Theophiliusde Branner, cancellarius.

V. Mihordea.

DARI DE SAMAD. Murärasu, Eminescu literatura popularci, Craiova 11934Lucrare de räbdätoare cercetdri. Se caracteriseazà aspru editia

poesiilor populare adunate de Chendi (p. 4 si urm.). Sepresintà conspectul precis al cuprinsului inanusCriptelor. Nuera greu de fixat ce a putut, din studiile lui, sà oritnteze pepoet spre cintecni poporului (p. 21 si urrn.). Junimea" si acestcintec, pp. 26-7. Note amAnuntite urmeazà. Se analiseazd apoimaterialul (pl 38 si urm.). Prelucrdrile si in alt capitol(p. 62 si urm.), de care e deosebitii Milne* populari in totrestul operei (p. 95 si urm.). Bogatà bibliografie.

Eugen VYolbe, Kaiser Friedrich, Die Tragödie des Obergegan-genen, Hellerau-Dresda, 1932.

Ca si biografia reginei Elisabeta, acest studiu al unui scriitortotdeauna bine informat si dincl expunerii sale o formg prácutae vrednic de toatà atentia. Tragedia lui Frederic al 11-lea, impAratgerman, e presintatä si in ce durerea omeneasc6 are mai in-duiosätor si une ori si mai trivial. E vorba, in adevärate capitolede istorie, si de revolutia berlinesä din 1848, de pregätireaunitAtii nationale, de ràzboiul cu Franta. Un ton liber in jude-carea _oamenilor si evenimentelor fac cartea Inca mai, simpaticä.Fácat cà lipseste trimeterea la izvoare !

? -,."

www.dacoromanica.ro

DAri de samA 73

D. Popovici, Santa Cetate", mire utopie si poesie, Bucuresti1935 (din colectia Institutului de istorie literarä i folclor").

In aceastä nouà lucrare despre epoca lui Eliad, harnicul cer-cetätor iesean presintä, si in urtna unui stucliu in Convorbiriliterare, 1919, al d-lui Cartojan, si al celui al lui Bogdan-DuicA inViata Romdneased pe anul 1906, falansterul lui Emanuil Baläceanude la Scdieni-Bucov, opera care se dovedeste de o mare serio-sitate culturald (dar o violentä protestare, p. 29, nota 1), privind,oin legilturà cu umanitarismul social, cam vag si usor, dar innota timpului, al profetului cu mantie albä de la '48. Se subliniazdlaturea internationalä cosmopolitä sau crestind" a celui caresocotia neamurile ca niste intimpläri" si printipaturile" canumai un pumn, o mina' de päinint" (p. 7). Grija lui ,de in-temnitati e in legdtura cu cercetarea fäcutri la. ni atunci de pro-pagandistul frances al imbunätätirii soartei lor (v. p. 6). Firestese presintä, dupä Ion Ghica, bizartil student romin la Paris, apoiinginer-hotarnic, Teodor Diamant, transmitätorul ilusiilor parisienedespre noua organisare a umanitätii, dar cu necesarele reserve,in deosebire de märturia lui N. Kretulescu, care sint de observatfatà de toate portretele si scenele lui Ion Ghica. D. Popovici a

gäsit si o brosurä a lui Diamant (de fapt vre-un Diamandi) (p.12 si urm.). 'Vedem Mcind propuneri in Moldova cu privirela Tigani (p. 34 si urm.): invoacä i exernplul marii opere ad-rului Francia in Paraguay. Si ideile lui Boliac, ale lui loanlonescu de la Brad si C. A. Rosetti. Subiectul e scorrnonitsi in cele mai rnici amähunte (nu mai cred in drepturile luiVartolomei Mäzäreanul asupra bucätilor sociale pe care i le atri-buisem; v. p. 56, nota 1), si cu o bogatä, bibliografie strdinä.E neapärat un resumat frances, care ar invedera mersul ideilorapusene la noi : intr'o conferintä la Paris vorn cäuta sa räs-pindim cunostinta cuprinsului.

Louis Réau si Gustave Cohen, L'ait du moyen-dge, arts plas-tiques, art littéraire el la civilisation française (in Bibliothèquede synthèse historique"), Paris f. a.

Printr'o legätura nouäl un istoric al artei, d. Louis %Réau, siunul al literaturii, d. Gustave Cohen, se unesc pentru a infätisa,pe basa civilisatiei intregi in acea epocä, caracterul manifestärilor

1

www.dacoromanica.ro

74 DM de sarnA

intelectuale ale sufletului frances in tot evul mediu.. in prefatä d.Henri Berr citeazd cdrticica d-lui P. Maury, Arts el littératurecompare's. Sa ni fie permis a spune cd am Idcut in Art.- et lit-térature des Roumains (tradusä si in limbile italianä si blanclesà)prima incercare a unei asemenea presintdri paralele. Uneleenuntäri ale d-lui Maury au absolut acelasi sens cu ale noastre(v. p. viii, nota 2). Ca si noi, in lstoria literatura ronane insecolul al XVIII-lea, cl. Cohen cuprinde si scrierile in limba clasicä.

Partea Cea mai luting si cea care se presintil indiu e a artei,dar, in felul aim am inteles presintarea, conditiile de culturd tre-buiau sä preceaclä pentru a pregilti si explica totul. Temele snitabundent infätisate. Capitolul urmätor urmdreste formele", cdrorali urmeazd tehnicele". Partea in adevdr istoricä, de desvoltare,vine numai pe urmä (contra teoriei artei primitive germane, pp.99-100). Se admite si aici una sarmatd, deosebità de cea scità,ceia ce e o gresealä.; nu se uitä miniatura irlandesä, asa de ori-ginal& Raporturi cu Bizantul, p. 102 si urm., cu Arabii, p. 106

urm. Cu dreptate, un mare capitol se chiamil Primatul Fran-ciel" (p. 111 si urm.): Nu se uitä cistercienii francesi la Cirtanu Zirty" , p. 185. Anglia e, in adevdr, si supt raportul arhitecturii,o'Mare Normandie insulard", p. 153. La picturd legdtura cu Bi-zantul e trecutd doar in citeva linii. Se face locul cuvenit miniaturii

Ca art littéraire" apare acum literatura, cu o introducere despreliteratura expresie a societiltii" (v. observatiile noastre de la in-ceput). D. Cohen e contra literaturii-jucdrie si pldcere si gdsestesi formula, dreaptä, societatea expresie a literaturii" (p. 280).Expresia" se va impdrti pe clase. Nu se admite, cu bun simt,teoria, primitd odatd cu entusiasm, a d-lui Bdier despre epopeiaca intovdräsire a pelerinagiului. Numele de Roland si Olivier la1096 II fac pe- autor a crede ca.' Chanson de Roland- e inainte decruciatd: argumentul nu e decisiv (v. pp. 288-90). Altceva cuGuillaume d'Orange (p. 289).

Urmeazd lirica, teatrul i prosa. Pagini despre literatura reli-gioas4 inchid o carte plind de noutate. Bibliografie, necesarulglosariu arheologic, tabld. Dupd planul colectiei, din nenorocirelipseste ilustratia, afard de citeva scheme si frumoasele planse dela sfirsit.

-

www.dacoromanica.ro

DAri de sarna 75

Nicolai Grarnadá, Cancelaria dotnneasca In Moldova 'And laDomnia lid Constantin Mavrocordat (din Codrul Cosminulut), IX,Cernauti .1935.

Excelentá lucrare de statistia documentara, mergind si panhin ultimele amanunte, fixate cu sigurantà, pe basa .intregului ma-terial. E un foarte frumos studiu de diplomatica moldoveneaSa.Poate cà d. Gramada are dreptate afirmind a forma prima alost polona, dar polond slave probabilitatea " ca. Lituano-Slavii ar fi luat de la Poloni nu o pot vedea (cf. p. 134,., nota ):doar sintem inainte de insasi unirea dinastia polonO-lituanianá.Se poate ca o urma ruseasa mai veche sa fi ramas. Lista dre-gätorilor si diecilor va aduce mari foloase. Se aratä a Despotiscalia imparäteste,.cu purpurä.

A

J. Lebreton si Jacques Zeiller, in Histoire de l'Église depuisles origines jusqu'à nos jours, publiée sous la direction d'AugustinFliche et Victor Martin), I, l'Église primitive,- Paris 11935-19361.

Puternia lucrare de sintesä, foarte bine informarä (bogará. bi-bliografie). Partea privitoare la culturile orientate (I, p. 20 si urm.)intereseaza si terile noastre. E de cl. Zeiller, ca si tot ce nu pri-veste Orientul sau partea pur bisericeasa. Pregatirea crestinis-Mului e fixata supt toate punctele de vedere de incercata era,.ditie a d-lui Lebreton. Viata si predicatia lui ¡sus apar suptcondeiul decanului Facultatii de Teologie aloha din Paris altfeldecit, in colectia Berr, la profesorul Facultatii de teologie protes-tantä.: aici e siguranta si reverentà, mergind pe caile revelatiei.Evangheliile insä sint catehese mult timp predicate si in sfirsitpuse in scris" (p. 64). Nimic despre influenta Orientului indiansi despre tot. ce aduceau caravanele. De sigur cadrul de viatágenerará al oraselor uncle a vorbit St. Pavel ar trebui reconstituit,si o adincire a cuvintelor rostite de dinsul, si care sint numairesumate, ar da si resultate

D, Zeiller revine, pentru SI. Petru si inceputurile Bisericii ro-mane". Aici expunerea e mai adincita si mai strinsa, mergindpana la faptul marunt" arheologic. Documentatia e foarte bo-gatä. Contributia istoricului inceputurilor organisatiei crestine in

Orientul european nu va reap'area decit la capitolul VII.Capitolete V si VI sint..afe d-lui Lebreton. Se cautä a salva figura

www.dacoromanica.ro

76 Dad de sarrià

SI. lacob, fratele Dommilui, seful Bisericii din lerusalim si pazitorullegaturilor Cu trecutul; se subliniaza inlocuirea lui cu unchild'sus; Apocalipsul ar fi, spre sfirsitul domniei luí Domitian; p.247, nota 1. Evanghelia (lupa loan ar fi opera lui? ; cf. p. 252.Apocrifele sint tratate aspru, pp. 256-7. In capitolul VII pentrumistere se da strictul punct de vedere catolic, cu separatie demistica pagina. Definitia gnossei e destul de complex pentru afi adevaratä; p. 277 si .um. Poate ar fi de reluat istoria, de sigurdiformatd, a lui Simon Magul.

In capitolele VII-IX ne regasim cu d. Zeiller. El constata crestiniIn Italia inainte de visita Slintului Pavel (p. 279). Se arata cetirzie e pdrerea despre vechimea Bisericii din Galia, p. 280 siurrn. Predicatia Slintului Andrei e trimeasa si ea in domeniullegendei. Nici rolul atribuit Sfintului Marcu nu e admis. Se iauca basä numai inscriptiile si, eventual, martirologiile. D Zeilleradmite autenticitatea schimbului de scrisori intre Traian si Pliniucel Tinar cu privire la crestini.

D. Lebreton se intercaleazä cu capitolul X despre parintiiapostolici" (afirmare a pritnatului roman pe basa epistolei Sfin-tului Ignatiu , admitind-o chiar, primatul nu reiese din fraseologie).El va da si o analisa a apologetilor. Restul, de d. Zeiller, e preaadesea o repetare, in alta forma, precisa, sprijinita pe izvoate,a ce daduse asociatul sau.

Volumul II duce paná la edictul lui Constantin-cel-Mare (paceaconstantiniana"). D. Zeiller are capitolele IV-VI si XVI-XX. D.Lebreton incepe, studiind pe gnostici si montanisti ca sä ajungala consolidarea liturghiei, a traditiei evangelice, a serbatorilor si

a ierarhiei, pentru a trece, amanuntit, la ultimele eresii.D. Zeiller reja de la Septimiu Sever istoria persecutiilor.

Grigore A. Basarabeanu, Proprietatea rural(' tn Romania, Bu-curesti 1935.

Aceastä intinsa lucrare e bine informata. Porneste de la SaraArdelenilor supt Unguri, mai mult dupa lobagia lui Rusu $irianu,dar nu laxa cunoaste si alte izvoare. in al doilea capital e

vorba de terile libere (asupra originilor, oarecare sovaiala, care,eu mai mult curagiu, se putea evita). Se cerceteaza i Tinuturilede veche libertate, care trebuiau presintate intaiu, si solidar,

lui

r

,/

www.dacoromanica.ro

bari de sama 77

pentru a se ajunge apoi la desvoltirile ulteriolre (Vrancea e

¡parte bine studiatä). De sigur cá Chighetiul, al càrui nume nus'a explicat (cf. Titireciu, Mineciu), se intindea si la stinga Pru-tului. Birladul nu trebuia intercalat futre Chigheciu i Cimpu-Itingul inuntean, la care se cuveniau alipite toate Cimpulungurile,plus Chioajdele, Biscele si, in judetele Bacdu si Roman, Cobilele.Cu capitolul III se trece la regimul cnejilor si al boierilor (nu ede admis v. p. 101 o trecere de cneji munteni pe la Tutova;la p. 115, Mitropolitul Luca, Grec, de sigur, era al Terii-Romänesti).Se releveazà cä vechii locuitori se putean stràmuta (p. 123). Setrece prea usor asupra legAturii" lui Mihai-Vodä (p. 131). Parteaprivitoare la veacul al XVIII-lea si la epoca Regulamentului e

foarte bunA. Se trece apoi la reforme, a cdror discutie in Parla-ment si in presl, in masurli mai mare, ar fi fäcut expunereamult mai vie (abia se ating räseoalele tefánesti).

Marcu Beza, Urme romeinesti In Rasarital ortodox, 1935 (din,,Boabe de gnu").

D. Marcu Beza aduna' inteun splendid volum articolele, plinede atila noutate si de o strAlucità ilustratie, pe care le-a dat inBoabe de griu". Fiecare din aceste importante contributii a

fost semnalatd in revista noastrà. lei si colo, adausuri si note.

*

O. Tafrali, Istoria Rominilor, Istoria medie si modernd, Istoriamoderna contemporand, Bucuresti 1935.

CArtile d-lui Tafrali au originaiitate, ilustratia lor e bine aleasási bucätile de lecturà vor folosi. In amdnunte ar trebui o revisie.De exemplu, in Istoria moderna, p. 15, ducele de York nu im-brdtisase catolicismul"; intreaga al acere a succesiunii e rdu presin-tata. La Turci nu se poate spune : ,,Vizirii Kiuprili gonird peVenetieni din Dardanele" (p, 17). Serban Cantacuzino nu sedAdu pe fate cu crestinii (p. 18). Nici legenda Ecaterinei I-iucare cumpàrà pe Marele Vizir" (p. 25) nu era de pAstrat. Si

titlul càrtilor lui Dirnitrie Cantemir e de revázut (p. 20). Aiurea,Valahii Negri" si Domnul Mihai al Rominilor" sint din vremealui Hasdeu. Scrisoarea luì Mihai Viteazul poate fi luatà de aiurea(1st. medie, p. 131), dar e copiatA cu mina mea. Se vede prea

-

.

www.dacoromanica.ro

bari de sama

Inuit o informatie care nu e 'de prima Mina. Prea adese -66 lip-seste precisarea. Nu e de sigur locul sa mä intind prea mult

, * *

N. A. Constantinescu, Istoria Romtnilor, Istoria evului mediu,Istoria modernä si contemporand, Bucuresti 1935.

Ca si cartea d-lui Tafrali, de care se deosebeste Orin mai multeamanunte si mai sigure, si aceastä lucrare pentru scoli e plinade o ilustratie, bogatä si aleasä. Sint pagini intregi de o alcatuirein adevar originala. Pedagogic, pentru clasa Ill-a cred cä se dAprea Inuit. Cartea ar fi foarte buna pentru cursul superior, 0 Jo-lositoare parte culturala.

* *

Andrei Otetea, Istoria veche, 1935.Acest manual, dupa care se anuntä altele, e o cornpilatie

deosebit de inteligentd. Autorul, care s'a ocupat de istoria mo-dernä, s'a putut orienta räpede ,intr'o materie. care trebuia sä-ifie asa de straina.

Albert Mousset, Paradoxes sur le passé, le present et l'avenirde l'Europe, Paris, 1. an,

in aceastä culegere de paradoxe" . ale unui istoric documentar,care sint adesea adevaruri crude, spuse cu foarte Mult spirit, sAalegem citeva care se impun prin noutatea ca si prin forma lor

Pentru un popor tinär nerecunostinta e intaia manifestatie asuveranitatii." Numim tinere popoarele a caror istorie n'o cu-noastem." Multe trebuie sä stii despre un popor ca sä-ti daisama cunosti rhu." Un dusman ereditar e paladiul unitatiinationale". Un pact in doi e o alianta. Un pact in trei un com-plot. Un pact in patru o experienta. Un pact in cinei; nimic."Libertatea de cugetare dà indarát in patru cincimi ale Europeis'a calomniat mult inchisitia." E o mare usurintä sä incredintatila experti solutia unor chestii care stilt de judecat prin bunulsimt." Mestesugul istoricilor stä in a. aseza evenimente exactein false perspective de firm) si de spatiu." A da un loc diplo-matic unui om politic e sa cei a drege geamurile cui le strica."

Si putinil grija de tipar : Weniarnin Costachi", parintii" pentru printii",Levinstone pentru Livingstone.

-

:

www.dacoromanica.ro

bÀri de satili 76

Din Stat satislOcut incunjurat de popoare nemultatnite, Ungariaa devenit un Stat netnultdmit incunjurat de popoare. multämite."Ungaria:. o fortà de opresiune In. disponibilitate." Cel maifrumos paradox al istoriei : Ungaria -avocat al minoritAtilor."

Zenovie Pdclisanu, Un vechiu proces literal- (Relatiile lui I.

Bob ca S. Klein, Gh. Sincai i P. Maior (din Mem. Ac. Rom.,XVI, 12), Bucuresti 1935.

Biografia Vlädicdi Bob e reluatà (voise sá inve(e dreptul inUngaria ; fusese prieten ca protopop la Tirgul Muräsului, cu Sincai):Se pune in legdtur'd alegerea lui cu curentul iosefin contra mona-hismului (se voise un preot de mir). Cei trei corifei erau pentruIgnatie Darabant. Ei apdrd calugAria bldjeank atacard in cinsteasi in veniturile ei. Bob era acusat si de nepotism. Se voia ca losifal II-lea sd li inläture dusmanul (interventia pe lingä Leopold in:1790). Indard Budai Deleanu, fost profesor si director, pleacd inlume. De aici se trece, si cu unele stiri nou'd, la conflictul insusi.

*

Al. Ciordnescu, Domnia lui Mihnea Radu), 1658-1659 (extras din Buletinul ,Comisiei Istorice a Roindniei", XIV(1935), Bucuresti 1936.

Sprijinitd pe o bibliografie de o bogdtie rati si pe documenteledescoperite de autor, care au apdrut in Buletinul Comisieitorice a Romdniei" in 1924, aceastà lucrare a unui tinär istoriccare a lucrat in multe domenii e cea mai amOnuntità biografiedomneascd presintard critic. In multe privinti schimbä pärerile ingeneral admise sau intd,reste pAreri divergente, care se enuntaserdnumai in treaeät. Forma literard e cu totul distinsä. Si pretutin-deni e o atmosferà de istorie

*

I. Lupas, bnparatul losif II i reiscoala teranilor din Transil-vania (din Mem. Ac. Rom., XVI, 13), Bucuresti 1935.

Consideratii generale asupra personalitätii lui Iosif al II-lea,Se citeazd si scrisorile Mariei-Teresei, publicate la 1910 de OttoKrack (cf. scrisori ale lui Iosif, loarte dirze si dure, destul de in-

_ferioare, in culegerea lui Feuillet de Conches privitoare la Ludovical XVI-lea si Maria-Antoineta). La cOlittoria in Ardeal era de con-

-

*

(Mihail

- Universalà:

-

www.dacoromanica.ro

80 Dari de sarna

sultat raportul Sasului care 1-a intovarasit (v. nl. precedent al

acestei reviste). Asa-numita audientä a lui Horea la losif va fi

fost una din obisnuitele conversatii ale Imparatului cu oamenide jos (v., acum, si studiul d-lui G611ner, la Cronica din acestnr.). Se puteau folosi _si piesele din Hurmuzaki, XV. Citeva notede acelasi fel se adatt a (pentru luptä si supliciu). Patenta pentrudesfiintarea iobägiei in romaneste, ca anexa.

Nicolae Rosu, Dialectica nationalismului, Bucuresti 1935.De fapt, d. Nicolae Rosu da, cu toatà metafisica abstrusa din

prefatd, nu un studiu asupra mijloacelor Fin care a lucrat na-tionalismul, ci, intr'o puternicä sintesa de o frumoasä forma,istoria insäsi, in margeni restrinse si asa incit sä poata fi inte-leasä de cetitorul cult, a nationalismulci la noi.

De la inceput se subliniaza tare greseala oamenilor de la '48,In cari mnsá, ca la Balcescit si chiar la I. C. Bratianu incepator,era simtul desvoltarii istorice, pe care fanariotismul, care n'a fostun regim, ci o acoperire de suprafatd, iza 'a intrerupt-o. Pesteanalisa atenta, dovedir , o vasta cetire, a ideilor opuse, de la

Descartes, a cdrui ¡atarà influentä e semnalatä, prin Spinoza,care, cu un ecou sufletesc profund, de care Descartes materna-ticul e total lipsit, nu poate fi inteles in misticisrriul sau cuplatosä rationalistä decit evreieste si medieval (filosofii" secoluluial XVIII-lea 1-au reclamat in zädar ca pärinte) la Kant '(a fost elasa de adinc influentat de Rousseau, atit de superficial ?) si lacugetatorii germani si francesi ulteriori (cu o alduroasa glorificarea lui Proudhon). Cu toate frumoasele pagini de la 91 inainte, ceti-torul va fi gräbit sa ajungä la ale noastre Cu dreptate se inläturailusia unui ortodoxism incapabil de a fi definit si exemplificat, cares'ar opune unui nationalism al cärui sfirsit il proclama oamenipe cari o cultura primità prea tarziu si dintr'un singur loc i-atulburat in conceptiile lor (v. p. 147 si urm.). Ghebositi asuprapsaltirii, inginind cintecul religios al octoihului" e o expresiefericitä pentru o trista realitate (p. 150). .Foarte bunä si pretuirealui Despot (a se indrepta : Heraclide si Reticus; p. 155). La ma-sonerie, studiatä cit ingrijire, era a se intrebuinta i agitatia de pela 1770, de care m'am ocupat in doua memorii la Academie(in Moldova, Carra era Frances i nu fusese trimes de nimeni

-

-

r..

www.dacoromanica.ro

Däri de sanh'i 81

pentru propaganda; tirbei-Vocld era mason : am tipdrit in Co-respondent(' lui însui actul de primire). Diamant a fost Idmuritde. curind prin cartea cl-lui Popovici de la Iasi, saint-simonismule tratat pe larg- de acelasi ; sociefdtile secrete de pe la 1840 lanoi n'au a face co francmasonii, co atit mai putin actiunearevolutionard din. Moldova. Un interesant capitol despre Quinet

_si Rominii (á se ad'augi la bibliografie traducerea . la Välenii-de,Munte a autobiografiei Itti si comemoratia ce i-am Matt la Aca-demia Romind).

Urmeazd atitudinea lui Eliad si a lui BdIcescu, primul largmurit prin stuchile cl-lui Popovici ; la el nu era atita ideia carese opunea tinerilor, ci ciuda zeului revolutionar cdzut ..si un felde instinct popular. Pentru Bdlcescu, gdsind traducerea in foartebund prosh a lui Lamennais in ,chiar 1848 la Bucuresti, as vedeaintr'insa forma istoricului lui Mihai Viteazul,. si aceasta ar cleschidenoi rerspective in ce priveste autorul Cintdrit Romárziei. Asupra me-ritelor 'oamenilor de la '48, d. Rosu rdspinge cu dreptate Mogo,-

femele fdrd valoare ale diletantilor estetico-democrati", ca un Lo-vinescu. Se opune energumenilor miscarea cultUrald moldoveneascd.Dreaptd, de si dura pentru L C. Brätianu, paralèla cu Kogäl-niceanu, pp. 223-4: cel d'intdiu a avut insd, la inceput, o rara'.

intuitie istoricd, unitä cu o reald curiositate de a sti, impreund cuun spirit practic care nu l-a päräsit niciodatä, asigurindu-i triurn-ful politic, dar, co vremea, pdrid la 1877, s'a rosetisat". In capi-tolul tirmätor Xenqpol e rdmas in urmd ; addugiri esentiale s'auadaus : le-am resumat in cutare conferintd la Paris pe care amtipärit-o in Revue historique a mea, acum doi ani. i ilusia mol-dovenistd a lui Ibrdileanit e consideratd ca fiind cäzind. LuiKogdInTceanu i se c1à ce i se cuvine, si i se va recunoaste tot mai

Interesantä discutia, redeschisii acum in urrnk cu privire laaceia cari au vrut i. ordonat suprimarea lui Barbu Catargiu.

' Cu Sir ion Bdrnutiu e cineva pe alt teren : aici autorul aveacercetdrile adincite ale tul Bogdan-Duicd, si e -firesé sa cadd bru-talele atacuri ale lui Maiorescu.

In ce Vrmeazd e nedrept a se vorbi de vlahutismul plingdretsi cabotin" (p. 298) : rdspund frumoasele pagini despre Depärd-tiann ale poetului cind era profesor la Tirgoviste. In schimbealde sint paginile despre Eminescu, la a cdrui inältime ideolo-lögicd nu sé. putea ridica si din conditiile vietii si invätäturii lor

6

-

-

ce

www.dacoromanica.ro

82 Däri de sarna

de si Delavrancea a Facut studii de drept si la Paris cori-feii generatiei de la 1890! Interesantä analisa ideilor d-lui C. R6-dulescu-Motru (p. 337 si urm.): multi tineri de azi ar face bines'o ceteascà i mediteze. Aläturi, si critica ideilor lui St. Motäs-Zeletin, p. 343 si urm.: era necesard si ea; la basa tutor aseme-nea idei nu e nici cel mai mic contact cu o adeväratà realitateistoricd, Mil care tottil e... Mr \Tint i in cuvint!

Lucrarea se opreste aici, incheindu-se cu consideratii ideolo-gice. S'ar pärea cä autorul are intentia de a da un al doileavolurn. Cu curagiul care-1 caracteriseazà, o astfel de cercetare arputea risipi multe erori si rämuriri, multe confusii. Nefiind parte,tinärul cugetätor ar putea fi crezut si ascultat.

I. lonascu, Contributii la istoricul mändstirii Hurez, dupeidocumente inedite din Arhiva Ef oriel Spitalelor Civile, Craiova-1935.

Foarte importante acte privitoare la Hurezi (s'a aflat i numeleHuhurez al satului) au fost gäsite de d. I. lonascu. 0 intro-

ducere intrà si in cele mai mici amanunte in ce priveste inte-meiarea si inzestrarea minunatului Meas. Dupd inEdit se fixeazAlista egumenilor (circa 1750" v. p. 16, note 81 se referd lainfdtisarea scrisorii si nu pretinde a fi istoriceste o data'; alte indrep-fári se primesc, fireste, cu multämire). In Revista Arhivelor m'amocupat de manuscriptul, aflätor odatà la Hurezi, al lucrärit istoricedatorite Stolnicului Constantin Cantacuzino (cf. p. 19 si nota 17).La V. A. Urechiä, citat acolo, nu e nimic, si nu Urechià afácut atribuirea cronicii ; el trateazil despre un nou manuscriptal ei si promite o editie care nu s'a dat (manuscriptul luiUrechià ar fi cel de la Hurez ?) Se fixeaz6 CA. mormintulinscriptie din biseric6 e al domnitei Ancuta (p. 33, nota 114).

Se adaugd note despre Brincovenii de la sfirsitul secolului al

XVIII-lea, p. 29 si urm. Cea mai pretioasä descoperire e 'tusk acatalogului bibliotecii, cercetat si 'n introducere (p. 49 si urm.).(A se. indrepta Zygabenos, Varicon" e Varinus, lcumeniu" parecurios, Syggel" e Syncellus, Evrigu": Sirigul, Samosagu":.Samosatul ; la p. 53, nota 351 : piiticesti", un pinticesti". Istorialui Tar Vladimir" (p. 84) e necunoscutà.) Interesant si regula-mentul lui Tar Petri.'" (ibid). Cerere de cai la 1796 de la mAnä-stiri, de Domnie (pp. 99-100, no. 15). Scrisori brincovenesti.

-

www.dacoromanica.ro

Dari de samA 83

Un om streinu, din. pärtile càluggr (p. 113, no. -24).ScAlatori" in Ardeal pentru cei de clincoace, p. 154, no. 46Bogate note biografice la documente. Astf el biografia lui Chesarie(p. 65, nota 19). Se dà si un indice de nume si lucruri.

*

Mihai Costgchescu, Arderea Tirgului Floci si a Ialomitei1470. Un 101 necunoscut din luptele lui . tefan-cel-Mare caMuntenii (publicatiile Fundatiunii Regele Ferdinand I", Iasi),lasi 1935.

D. Mihai CostAchescu a avut norocul si acest noroc, pelingd altele, mai vechi, si multe , de a Osi un act de la tefan-cel-Mare (13 Septembre 1473), in care se pomeneste de nisteTigani cistigati de Ceasnicul Hanco, in Tara BAsärAbeascA, cindm'am rizboit Domnia Mea si am distrus si am ars Flocii silarovnita" (oir Racapi[sIcicon 3EMAH, 1:01111 ECMH 110Ett4[1il

TAKilatIlv FI ,Eflvilt, 40,40,111 H iTAAOginitkov (p. 1). L5.11111611d CLI

admirabila sa ràbdare toate elementele cuprinse in document,autorul stabileste ce a fost tirgul unde Mocanii transhumanti ex-puneau tina lor nedäräcitä spre vinzare Turcilor din Hirsova(dar e de mirare cum se iea in samä n'ar fi imposibil"ridicula pArere cà numele de Floci ar putea sá vie de la Vloci",Vlahi (p. 6). Cele ,,treizeci si sase de biserici" (p. 7) se reducde fapt la cele doud, una in ruinii, alta prefilcutä, pe care le-amvdzut de mai multe ori. in ce priveste Ialovnita", lalomita, e deadmis ea' H e in loc de ot,-; altfel ar trebui sá se admitä si o

avezare la Gura Ialomitei, care e la o oarecare distantä. (se ci-teazä o pomenire a ,gurii" supt Mircea I-iu; p. 7). Ilontha" (p.7, nota 6) din documentul unguresc e, de fapt : Iloncsa, Iloncia.Numele riului, sterp" (v. p. 8), ar fi Insemnat: de stepä". Uncapitol urmäreste luptele (aceiasi risipà de izvoare ; se citeazd sio versiune a lui Ureche, la autor; v. p. 17, nota; si discu(iaasupra datei sfintirii Putnei, p. 22, nota). Se urmàresc si boieriipe rind. Lucrarea e de o eruditie fantasticä. Numele grec al BA-rägantilui (v. p. 174) II semnalasem de mult.

* *

Ion Conea, Basarabii din Arges, despre originea lor teritorialäsi etnial (extras din revista Rtadaiala), Bucuresti 1935.

Oricare ar fi conclusiile, de sigur indriznete, la care a crezut

Nemtii",";

-

www.dacoromanica.ro

84 air de sama

c6 poate ajunge autorul, un' priceput cercetätor iñ geograiie, elare meritul de a fi fixat harta teritoriului (sud-vest ardelean), incare se allá larga raspindire a numclui de Bäsäraba. Originea luicumanä se cunoaste acum; ea e incontestabilä. Dacä se intilnesteacolo, si numai acolo, ea s'ar explica printr'o asezare compactäde Cumani clupa trecerea lor in Ungaria, prin veacul al X111- lea.

Numele de localitäti vin de la cele de persoane. Se constatd aziun rind intreg de Basarabil pe valea Jiiului.

In ce priveste conclusiile, un lucru e sigur cä, daca miscareade unitate politica ar fi plecat din partile inidorene i bänätene,directia politicá ar fi lost alta decit aceia cìtre Rdsärit care seobservä de la inceput in Marele Voevodat. Si cine putea sa seaseze in Rimnic si sá pule mina pe Banat, nu s'ar fi imobilisatprin ponoarele argesene. Luptele Oltenilor cu Ungaria si infrin-gerea lor -a fixat aiurea puterea. De altfel si pe la 1250 indepen-denta era nurnai la Arges. Cei doi Litovoiu imi par greu de ad-mis: prin faptul ca un stdpinitor e modest" nu urmeazd ca n'arfi putut domni si treizeci de ani; citi ani a domnit un $tefan-cel-Mare, un Constantin Brincoveanu, chiar un Matei Basarab ?Ar fi band observatia ca. in Litovoiu e sufixul -oiu, dar com-pard Radivoiul balcanic. Pornirea din Hateg a lui Litovoiu e insä,dupa actul dat Ioanitilor, neadmisibilä. In ce priveste numele deTihomir, asemenea name se allá si in Secuime. Ideia cu Basa-rabii cumani de rasa i veniti din Est e o ilusie a d-lui Veress ;ea nu merità discutie.

*

Andrei Veress, Bibliografia romino-ungarei, III, Romtnii In lite-ratura ungard i Ungurii In literatura rominei (1839-1878), Bu-curesti 1933.

In aceastil bogata opera de bibliografie sint multe lucräri re-marcabile, hare care si rare tipàritliri romanesti : 1377, 1380,1384: Flechtenmacher clespre Szechényi ; no. 1395: elegie latinäa lui loan Rusa ; traducerea in nemteste a Tiganilor" lui Kogal-niceanu; versurile romanesti catre Impärat ale unui Petru Lupa-by, profesor -in Zara (no. 1440); Elemente de dreptul politic, dupämai mu'ti autori, de un filo-romin, Brasov 1846 (no. 1470), Ciír-ticica teatralii." din Brasov, acelasi an, a lui Stefan Iakab si VenterFlorian (no. 1484), Graial ronzan de Moise Bota (Pesta 184:7); o

-

-

-

n.-le

www.dacoromanica.ro

bAri fie sam6 65

traducere dupfi brosura din 1848 a lui A. G. Golescu (no. 1508).Ca lucrdri unguresti, eälätoria lui Francis.: Kazinczy (1839), o bio-grafie a lui Samuil Vulcan (no. 1388), aliltoria lui I. G. Elsner(no. 1401), lauda episcopului Erdeli de un Ungur in versuri ro-mgnesti (no. 1416), Biblia th la Trotus (cu observatia cà Isus" escris slavoneste : lc. p. 18), pe line' ce cintà un Gheorghe Fili-mon, profesor in Beius, si un Ignatie Bale tot despre Erdeli (n-le1426, 1428; cf. si no. 1434), cálátoria lui Alexandru Urm6sy laUngurii din RonAnia, in 1844 (no. 1450), lista semnelor de pe caiiboierilor moldoveni, p. 33, versuri religioase romdnesti de SamuilMdkesch, paroh (no. 1473), colectia de scrisori rák6czyene a lui Au-gustin Ötv6s (no. 1503), proclamatiile lui Bern, cintecele despre loanHunyadi in Reguly-Album" din 1850 (no. 1557), Memoriile luiKlapka (no. 1560), Istoria campaniei lui Bem de loan Czetz (Tetu) (no.1570), Amintirile lui Egressy clespre trecerea prin Muntenia (no.1587), poesiile romanesti traduse de M6ckesch (S. M."), 1851(no. 1592), Amintirile pe Dundre ale lui I. Hutter (no. 1599),cunoscuta cárátorie a lui Jerney (no. 1601), Cronica lui MihailCserey (no. 1621), drumurile botanice ale lui Frederic Fronius,156 (no. 1678), foarte importanta istorie a lui Kemény de IosifSzalay (cu Marcu-Vodà in Cinc si Rominii in Moravia, cu MihulSpátar supt Bethlen ; no. 163), nuvela bilnäteanä a lui Orm6s(no. 1714), cálátoria comercialà a lui Apostol Pop p si Franz Voss(1859) (no. 1739), romanul Doamnei Zamfira de AlexandruHalmágyi (1859), (no. 1752), Caldtoriile lui loan Mihail Salzer(1860) (no. 1773), de lui Ferdinand de Wiedersperg (1861) (no.1808), Memoriile lui Rosznyay (no. 2004), Albumul Dora d'Istria(no. 2060), scenele de istorie romLf eased ale lui Francisc Kóos(1870) (no. 2129), Memoriile lui Alexandru Veress (no. 2371).

o

M. Petrescu, Remus Me, I. Totoiu, Istoria evului media, ¡gloriamodernci, lstoria contemporanä, Bucuresti 1935.

Aceste manuale de cursul superior sint o bunä. compilatie, incare, iaräsi, mai de läLda e excelenta ilustratie. Faptele stilt exacte,dar, ca de obiceiu in asemenea lucrári, lipsesc caracteris5rile, careacelea pot rdminea in mintea elevilor, si forma e lipsità de disftinctiune. Se vede cä, autorii au cetit cu sirguintä un nun:6r de

'

www.dacoromanica.ro

CronicA

tuanuale straine. Piirtile romanesti slut btute. ldeia de a ilustrapaginile noastre din Marcie Räzboiu cu odiosul chip al sefuluiarmatelor germane de ocupatie e condainnabilà. Numai cit, e im-posibil ea un elev sä poatil inmagazina. acest imens material.

N. Iorga.

CRONICASe anunta din Bruxelles moartea celui mai mare istoric belgian

sí unul din ceí mai conoscuti ai lumil intregí, Henri Pírenne,care a lost si un mare cet6tean, suferind pentru tara sa in MareleRazboiu. Era si un vorbitor cu verva si spirit si un excelentcoleg. Cu citva limp inaínte de a se stinge avuse durerea deasí pierde fiul, el insusí un dístíns istoric.

*

Istoria pedagogia, L de d. C. Narly (Cernauti 1935),-e o lucrarecu plan nou, bine intemeiata si mai ales ,foarte bine scrísa. Foarteinteresante inaltele idei ale luí Vives despre istorie, p. 361 siurm. Citind pe marele Polibiu, el vrea ca istoría sa fie un totorganic si unitar, ale card, membre sint diferitele episoade ceprin ele insele, luate in parte, niciodata nu vor putea sa redeie"figure, frumuseta, foila totalitatii" (p. 362, dupa De tradendisdisciplinist Opera, I, pp. 507, 511).

In brosura sa Biografia ltd Gr. Alexandrescu (Contribu(ii),Bucuresti (1935), d. Remus Caracas aduce stilí notia dupa notita dietata de poet ginereluí sat (stuclit la Tirgoviste, cu dascalul grec Rafail,apoi la Mitilineu, tot acolo; pe urma la Sf. Saya din Bucuresti; cadetde cavalerie ; in notia luní ofiter: sta trei ant in oaste, demisionindca liberal ; functionar la 1841 si pe urma). Citeva versuri dinvremea clecader4ei. moare la 1879. Un frate, lonita.

tn Buletinul Societlitii de geografie pe 1954, d-na Mara N.Popp se ocupa de ciobanii ungureni din Arges. Se constatastrinsa legatura íntre cele cloud povirnifuri ale Carpatilor. Li sezicea Arcielenilor : jinari (de la satul Jina). Se descrie biserica dinBradet (sec. XIV) si cea din jghiab (sec. XV). Un act inedit dela Bratienii secolului al XVI-lea. Draticupl" arata o forma

-

www.dacoromanica.ro

Cronla

.Peuce.

Romciniei modeine (am-aduna midi ,articole de,parte, ne-am ocupat la,

,

. f

Boabe de no. 8,''se Povesteste istoridSColíí Nofmaleunite din Orade (de -d. loan Georgescu). In presintarea MuseuluiKalínderu citeva tablouri de Grígorescu (si interesanta trecere

Dunarii la, Corabía, in 1877). In n-1 Bucovina in pic-turci (de d. Corneliu .Gheorghian ; opera pictorului Bucevschi).D. M. Beza da, din descoperirile sale, Evanghelia lui Stefan-.Voda Rares (sí o foale in colorí), Evanghelía luí Alexandru-Voda Mircea (interesanta píctura), vederea pdraclisultil luí Alexan-,dr-ti (nu Radu), din 1576, la Muntele Sinaí, O cruce, de la Istrate-Voda Dabiia, un patrahír de la Ghecirghe-Voda Stefan, o ripida

: de 'la Radu Paisie si un alt Radu pentru (portrete, p. f61),sabil de-ale lui Brincoyeanu, sfesnicele_ luí'Nicolae-Vodd Mavro,-cordat (1745). - -,' _

D: 'Aurel H Golímas, in brosura Lufita decisivä de la Teitclrehi',Si ,cápitularea darizbanilor de-asupra Tautestilor, 22. Novembre1615 'Psi 1935; presinta in' amdnunte, lupta bíruítoare a lutStefan-yoda Tomsa ' contra rebellion Se semnaleaza maiatitudini divergente la Jo,loril. Se fíxeaza locul uncle a avut loe.,

r,' ,

_bimura par. Gheorghe. Cotosnián, Restadrarea episcoptei'Timisorii, Timisoara 1935, note despre trecutul resedíntei epís-copale sí arhiepiscopale í incercarile de a, o restitul.

latina. du us, pronuntata ungureste (= obiceiu)'. Areful poateo origine foarte veche. Pentru mutatéa Salístenilor, p. 256:

Se adauge_Yce spune d. Laurían Somesan despre Viatatorala in muntil Caltinaní".-

Colonelul Ionescu-Dobrogíamt adauge. observatii. despre insula

La Mexico a aparut. bíbliogeafia teat pana 'la cucerírea spaniola(Quia bibliografica de la flistoria de Mexico, epoca precortesiana),

.1 A

, ,.,, , , * ,

. . in Ctteva amintiri si pagini diri istoriabele, BUcurestí 1935), d. loan C. Filittiistorie contemporand,, de care, in, mareaparitia lor in perioclice.-

,

*

87

avea

pas-

In grill,

a 9

Mislea

?],

multe

ciocnírea.

In

I.

www.dacoromanica.ro

88 Cronid

In Cronica'numismaticei si archeologicd, XI, 101, un artiCol ald-lui Const Moisil despre colectia numismatica a luí N. Docan.In nl. 12, o nota a aceluíasí despre I. Bíanu. In nl. 101 si despreun nou monument al cavalLrului trac, descoperit la Tomí (foartefrumoasd sculptura). Multe note.

D. Constantin V. Dimítriu rdspunde obiecíi1or d-lui TeodorBalan mat ales in ce priveste invínuirile de plagíat ce i s'au adus(R,7spuns uno/. calomnii, Bucurestí 1935). Nu t'odie argumentelesint convíngatoare i tonul violent face räu aparad!.

Pretioasa, din causa indicatiei arOlor rare si manuscriptelor, elucrarea d-luí Eugen Barbul, Bibroteca Universitqii regele Fer-dinand I" din Cluj (Cluj 1955). Astfel un ex libris al lui DimitrieCantemir (p. 18). Pomelnicul mandstirii Bistrita (ibid.). Presintareamonedelor rare, p. 20. Lista vechilor cdrti romanesti, p. 96 sí urm.mat ales e-xemplarul bine pästrat al Evangheliariuluí romdnesccoresian ; Evangheliariul slavon al luí Lavrintie). Si o serie decarlí care lipsesc in Bibliografie Bianu-Hoclos (din secolele alXVIII-lea si al XIX-lea). La manuscripte, originalul Cronicii"lui Síncaí (v. pp. 119-20). Descriere a doud Evanghelií slavonedin secolul al XVI-lea (reproducere a cite u.nei pagíni din fiecare).Ar fi de cercetat miscelaneul romdnesc scris de dascalul Todorbdtrinul de la Unguras" (v. pp. 125-6). Sint acolo si o sutä optzecisi opt de diplome de-ale lui Mihai Viteazul (el vorbeste intr'untilde príncipes Transylvaníae, praedecessores nostrí"; p. LO). Listaíncunabilelor, p. 131 sí urm. Dublete romdnesti ce se oferä pentruschímb, pp. 144-7.

O lucrare de cugetare adincd, perfect sistematísata", o da d. 1.'aldea Rädulescu, in Sistem dc politied cooperativd (Bucuresti1935). Poate, aldturi de ideología apuseanä, din cugetarea roma-neasca era de luat si mai mult. Dar a face aceasta ar fi, cu obi-cciurile noastre íntelectuale, o intreagd revolutie in informatie síelaborare. La Francesi era de intrebuintat frumoasa cartéa d-luiCharléty despre Saínt-Simon. Partidu!ui politicilor", simpla gru-pare de intelectuali i curteni din Franta de la sfirsitul secoluluíal XVI-lea, í se acorda, dupd o lucrare recentä a 6-luí P. P.

-

www.dacoromanica.ro

CronicA 89

Negulescu, o prea mare importan ta (p. 296). Pentru toate acesteaa se vedea cursul mieu la Academia de Comert, Originca for-melor viefii contenzporane. in general, e prea putina ístorie indiscutarea unei chestiuní care cere o initiare profunda, si prín íz-voare direct, in ístorie.

In Kronstddler Zeitung, lanuar-Februar, se relea, cu argumentefilologice, chestia originii Sasnor pentru a sprijini teoría, recent&ca ei au vena din toate tenle germane, ceia ce e mai mult decitdíscutabil.

In Gazeta dirtilor, (IV, 9-10, d. D. Mazilu propune sa se atri-bute luí Constantin Stolnicul traducerea Calendarelor cu pro-gnostícuri, iscalite de Ioan Frincul" sau roan Romanul", care lealcatuta pentru Vocla Brincoveanu (d. Mazilik le-a regasit la Si-,blioteca AcademiEi Romine, n-le 2358, 3213-4, 5774, sí in biblio-teca d-lui C. Brincoveanu). In sprinnul acesteí pareti e sí pome-nírea Calendarelor italiene in scrisori de-ale Stolnicului care voraparea in adausul, pe care-1 public, la documentele mele grecestídin colectía Hurmuzaki.

In Prager Rundschazi, V, 4, un studíu al- d-lui B. Matou desprearchivele provinciale in Cehoslovacía.

In publicatía d-lor George loanitiu sí Nicolae Costache, Indus-tria lartiei in Ronania (ed. a 2 a, Bucurestí 1934); e si o bunaistorie a fabrican hirtiel la noí. Autoril adopta parerea luí Has-deu ca o fabrica moldoveneasca exista la 1538.

In Albina, XXXVIII, 11, o nota biografíe& i portret, despresecundul scriítor, sí istoric documentar, C. D. Aricescu.

In Mermoires de la Société royale des_ sciences. de Boheme, classedes lettres, 1933, d. M. V. alimatov publica o plingere din 1648catre Tarul Alexe contra abusurilor puternieilor" sí dregatorilor,cerind adunarea Statelor generale si alegeri ale judecalodlor,

-,'

-

www.dacoromanica.ro

90 Cronla

D. I. lonascu aratä in Cercetdri Istorice, X-II, curioasa originemoldoveneasd a lui Andrei, Marele LogoMt al luihai Viteazul.Indrepfäri de amànunte (si la d. Filitti).

In Codral Cosminului, IX (1935), pe IMO' materialele poloneprivitoare la Mihaí Víteazul pe care le aduce d. Ilie Corfus --neam ocupat aiurea de dinsele comunicarea dlui I. Nístorla Congresul din Varsovia despre Polonli in razboiul Crímeiimai ales dupa corespondenta din Bucurestí a luí Coroníni, pecare o publica autorul. D. V. Grecu vorbeste despre edilia, cear trebui sa se dele, a Erminiei" (cercetari de manuscrípte sila Muntele Athos). Tot d. V. Grecu cauta rinfluente sirbesti invechea iconografie bisericeasca a Moldoveí", dar nu e nímicprobant ca picturd exterioard in asamanarea facuta de d. Grabarcu unele casuri sporadíce in Apus sau in Serbia (dar tdrziu); pp.238-9. Amanuntit cerceteaza d. Eug. Paunel chípurile popularemoldovenestí date in descrierea de calatorie a luí Teodor Karaczay(originea in desemnurile luí Kronbach). D. Víctor Moradu seocupa de o incercare de tragedíe asupra luí Horca de GhitaPopp (copie pe Wilhelm Tell al luí Schiller). De d. Teodor Balancercetarea hotaruluí la Ceremus (documente ínedite).

Apoí note despre Budaí Deleanu si dart de sama (mai alesde d. V. Grecu).

Un píos studíu, bine ilustrat, de d. Virgil Vätasianu, PictorulOctavian Smigelschi, Sibiiu 1936.

In lucrarea par. Paraschív Angelescu, Inscriptia falsa de lamändstir2a Bacicovo i aducerea moa4elor Sfintei Filofteia in tara(din Biselica Ortodoxa", Bucuresti 1936), se arata ca' imscriptiacare ar fi dind data mortii, la 1404, a patriarhuluí BulgarieíEftimie e un fals, recunoscut si de stiinta bulgara (ar fi aiunsimposibílul chip de a presínta anul: A AA = 1404). E o dovedirelimpede i convingatoare.

*

Intr'o noua serie din Voni Leben und Wirken der Romanen,Rurndnische Reihe, II, a dlui Gamillscheg (jenaLipsca, 936) d.G. Oprescu vorbeste de noua píctura romaneasca, d. I. Sin-Giorgiu de Eminescu.

..

-

'

www.dacoromanica.ro

Crobied 91

In tiparirea raportuluí lui Príscus in lzvoarele istoriei Rominilor,ca volum VIII, d. G. PopaLísseanu urmeaza o metoda pe caream aratato cit e de gresita : text neverificat pe rnanuscrípte,traducere care nu stringe orígínalul (la inceput chiar, unde vedetraducatorul in 7u. .v-cag Toùg zapi cyci; xxsacptrfevtas pe fugarii.sciti" 7), introducere í note íncomplecte. Premiarea colectieí deAcademia RominA a fost o greseala, care se va invedera inca maímult in felul cum aceasta costisitoare i putin utila culegere aratasa se desfasure. Cind se citeaza interpretarea obiectiilor dluiTíc'eloiu cu privire la fugarli de la Huní (p. 89), se trece cuvederea ca la inceput e vorba de totí fugarli i apol numai deacei Sciti" cart pot fi numaí supusí aí Hunilor. Nu zice chiard. Popa Lisseanu ca supt numele de Sciti se intelegeau toatepopoarele de la Nordul Dui-lax-1i (p. 101, nota 1)? Se intreabacíneva de ce in traducere nu se pastreaza impartírea in paragrafe.

Acte diverse de administratie curenta le da d. Ioan C. HIM,in Documente din vremea Regulamentului Organic, Bucurestí 1935.

*

D. Murarasu maí da o buna editie, bogat adnotata, a literaturii.populare" a luí Eminescu.

In Revue d'histoire moderne, NovembreDecembre, d. HenriHauser presinta míscator amintírile sale despre Henri Pirenne(si extras). In caracterísarea marelui istoric acest pasagiu : ,l'ha-bitude de rechercher sous les mots, les institutions, les formules,sous les textes memes, la réalité humaíne, la chair vívante" (p. 7).

Foarte multe lucruri notia sí veden i largí, ca de obiceiu laacest scriitor de o asa de mare distinctie, in brosura profesoruluíEzio Levi, Lope de Vega e ¡'Italia, Neapole 1935 (personagil dincomedía ítalíana sí pasigii ítalíane la bogatul dramaturg spaniol).

In Elemental popular in literatura cultd (Mein. Ac. Rom., sect.lit., ser. III, VII, 4), d. Artur Goroveí gaseste inspiratie popularain Regele Lear, in Macbeth, in lírica italiana (turturíca), intr'obucata a luí I. Catína (balada luí Corbea), in Emínescu.

www.dacoromanica.ro

92 Cron/a

Asupra unirli religioase de la Brzek o nota de d. K. Chodynickiin Bulletin International de l'Acadernie polonaise des sciences etdes lettres, 1935, Ianuar-Mart (teama de legatura cu noul Patti-arhat din Moscova). D. M. Mal,?.cki vorbeste despre caracterelebalcanice ale dialectelor din Macedonia".

Interesante documente cu prívire la Ra-zboiul de o suta deani in Bulletin of the institute of historical research, X, 39.

Se anunta o Bibliographie zur Vorgeschichte des Weltkriegesde Alfred von Wegerer, Berlin 1934.

Interesante ,obiecte din epoca fieruluí, descoperite in Siberia,la T. J. Arne, Barsoff Gorodok, cin westsibirisches Grc'iberfeldaus der flingeren Eisenzeit, Stockholm 1935.

O lucrare de vaste dimensiuni, peste 700 de pagini, cautindinfarmatii si departe, in lumea polona, e a d-luí Pierre Mesnard,L'essor de la philosophie politique au- XVI-e siècle (Paris 1936).Se cuprinde analisa ama"nunlita, incepind cu MacMavel, a cugetariltuturor represintanlilor de capetenie al secolului.

N-le 11-2 din anul XVI ale Celor Trei Crisuri sint inchinateTransnístrientlor.

In Memoriile Academiei Romine, ser. Ill, XVII, 5, Formularalfanariot de N. Iorga (dupa un ms., intitularile cancelariei dom-nesti in epoca Fanaríoi,ilor).

D. Erling Stensgard publica o lucrare ilustratd, IL C. Anderseni Ital!en (si desemnuri ale lui, de multa vísiune).

Pentru asa-zísul testament al luí Petru-cel-Mare, The Slavonicand East-European Review, lantizr 1936 (Laurence Lockhart).

In Grad Romdnesc, 1935, 11-2, d. Nicolae Lalo, despre tra-ducerile lui Horaliu in rom6neste.

-

i\

www.dacoromanica.ro

Croritctt

Tot n-1 pe Novembre-Decembre 1935 din Biserica ortodoxd=and e ocupat de studiul d-lui Teodor M. Popescu, Enciclicapatriarhilor ortodocsi de la 1848.

De relevat in Tara Btrsei, VIII, 2, insemnarile d-lui MihailPopescu despre amestecul profesorilor ardeleni in miscarea de la184S din Principate. D. Horía Teculescu despre manuscrisele lulVirgil Onitiu. D. Aurel A. Muresianu ciespre alcatuirea Tribunei"(un document non).

lute° splendida edítie ni se dau studille d-luí George D. Flo-rescu, Din vechiul Bucuresti (1935) (cercetare sí explicare a unorplanurí austriece).

Lucrurí mai noi privitoare la manästirea Neamtul Nou,Viara Basarabiei, IV, 11-2.

In Arhivele Olteniei, XIV, 79-82, d. loan C. Ftlitti se ocupade pretendentii munteni din secolul al XVII-lea, la inceput,Mihaí Carnarasul si Neagoe-Voda. (Pentru cel d'intaiu se presintafoarte aträgatoarea ipotesä ca ar fi fiul lui Gheorghe Camarasul,cumnatul care a intovarasít in exit pe Petru Schiopul. Nu econvingator ca Neagu-Voda n'ar putea fi Neagu Aga si Incamai pupil ca ar fi un bastard al lui Radu *erban.) DespreHasdeu i Maíorescu la Iasi, d. I. Minea. Despre pacea dinBelgrad d. V. Mihordea (foarte amanuntit studiu, sprijinít pecunoasterea perfecta a izvoarelor ; documente). Scrisorí de-alelui Filaret de Rinnnic publica d. N. A. Gheorghiu. D. EmilVirtosu a descoperit interesanta autobiografie a luí Arícescu. D.C. N. Mateescu da versuri ale unuí preot argesean (inceputulsecolului al XIX-lea). Par. Teodor Balasel publica pomelnícul,redactat de Dionisie Eclesíarhul, al bisericii din Dragasani.meaza studiul, de care ne ocupam deosebit, al d-luí I. Ionascudespre manastirea Hurezí. Apoi documente sí cintece popu-lare. O biografie a romancierului Gib Mihaescu. Pre tioase rec-tificari, pe obisnuitul ton iritat, ale d-lui loan C. unelenici nu skit rectificari, ci erate i precisad, de care fireste e detinut samä ca sí de cele ce, tot fireste, se pot face, chid e timp,autorului insusi, cum i-o serveste d. I. Ionascu pe p. 507 si

'N

-

Filitti

www.dacoromanica.ro

94 CronicA

urm., si chiar un buclucas ínveterat, d. St. Nícolaescui pe p. 513si urm. Importantà rectíficarea d-luí Aurelian SacerdoteanuLitovoiu a trebuit sa moara, cind regele Ungarieí era copil, la

1273, nu 1279 (pp. 516-7). i despre orígínea luí Dionisie Ecle-siarhul (pp. 517-8).

D. Vintila Mihailescu da o frumoasa carte, de solida arhitec-tura si de forma stilistíca precisa', in Romdnia-geografie(Bucurestí 1936). Par.tea din urma, cuprinzind consíderatii asuprapopulatiei, e importantá Si pentru istorící. Multe ílustratii. Biblio-grafie.

In The diplomacy of imperialism, 1890-1902, de William L.Langer, 2 vol., New-York-london 1935, se va gasí, inteo formaplacuta, intrebuintarea tinui ímens material pentru a elucida toatecapítolele ofensívelor imperialíste.

In Cronica numismaticä i arheologicit, XI, 103-4, pomeníreanumismatului Regling.

In Albina din 21 Februar, o notita a d-luí St. Cardas despreMíron Pompiliu (cu portret).

In Hotarul de la Arad, Februar-Mart, o notita a par. Gh.Cluhandu despre circulatía general-romaneasca a cartílor bise-ricestí. Un memoriu politic inedit al lui Vasile Goldís.

D. F. L. Ganshof aduna doua artícole despre H. Pírenne, inplacheta Henri Pirenne, le mattre, l'historien (Bruxelles 1936).

Note despre Bisericani, in C. Stoíde, Contributii la istoriculnzänöstirii Bisericani (din Arhiva" de la Iasi [1935] (sí docu-mente inedíte).

In Revista fundatiilor regale, II, 11, de retínut scrísorile luíDuiliu Zamfirescu, amíntirile d-luí Al. Em. Lahovary. D. Ale-xandru Marcu despre studiile luí Ba'rnut in Italia.

,

fisica

www.dacoromanica.ro

Asuprá:. pritrielòr'; inanifestadí:. de-' dívinitate triliaratului,, ,d.D. M. Pippídi, in, Athenaeum, I.

Se publica,. fara'-aratarea nurnelui,' un frumes'.'vòlum come,.m'oratív; Casina Romtnd Brasov, 18357.1935 (Brasov 1935). .Seadauga articole Ca acela despre planul clack din 1848, de d.,AUrel A. Muresianu (trecerea pe la Brasov a luí Grigore Bak,'Nicolae Ionescu, Gheorghe Sion, Gheorghe Cantacuzino si

si Alecsandrí ? banuíd de Magístrat. Se vede Bibescu-Vodatrecind prin oras dupa abdicare i intrebincl pe Baril uncle sípe cit teritoriu..Void d-voastra sa infiin;ad Dacoromania ca Statroman"). ;iaristul *Valentineanu, .pe care .1-am eunoseut, pretindeaca Voda-Cuza ar fi; venit de mai multe ori la Brasov pentruconcíliabule politice; 0 alta contribude de d.. fCalídid C. Musleá.,...Lista. condimatorilnr, 'de d. Ion Golan: 4.

unele elerilente de istoríe, mat nouai in brosuraCornea nu, Biserica' Banatului, Caransebes,, 1935. .

rara Btrser consaCra o mare parte din",'n.1," 6 al anului VIIamintirii.iprofesoruttií Virgil. Onidu (foarte frumos si.plín artícolul.d-lui floria Teculescu). D. I.. Condurachí isí continua studitildespre vechítil drept. rorrianesc (contra originii-Slave). In articolulOr. Oct. Popà despre: Ugrinus cu greu am putea admíte, po-vested ro.mantica a nevesteí lui Basarab in dragoste cu nu stiuce. Secuiu dueá,cronica secuíasca tiparita de Szadeczky ,(1)11 566-7).

Academia de Cdmert din Bucureiti' face sa apara un nonBuletin.r.bibliògrafíc",::" '

,

D. Nicolael-Piipa da' o &fide .noua a- nuvélelor luí Gerard:de Nerval, Les figes du feu, 2 vol., Paris 1931.

.

* -

Dd.' Me Mínea ,si* L. T: Boga daii a douá parte din- sirguíncioasa--lucrare despre cum se ..tríosteiliaü mosiile in Tara-Romaneasca.,pina la sfirsitul secoluluí al XVI-lea" (lasí 1936) (extras' din Cer,cettiri Istorice, Discude cti.` privire la chestiacontroversata

.mosiiloy pradalic0 ,(p:. 6 si urm.), ceía ce ar escepdonale,

dr.oriicA 95

a

altii

d-lui

D.

X-XI).a

www.dacoromanica.ro

96 ronic-A

netradítionale". Interesanta e pornenirea -unui docurnent din1579 cu begogiu" bine identificat cu Aloiso Grítti, flul dedoge" care vine supt Vlad-Voda Vintila cu un pretendent,sí acesta e talat cu totí aderentíí luí (pp. 125-6). Domnul se scusala Constantínopol prín trímeterea boierului Firtat. i alte casurí devícienle", folosítoare pentru istoría veche, p. 126 si urm.

in Atti della deputazione di storia patr!a din Venetia, 1932-4Vendía 1935, un artícol de D. Gino Fogolani despre procesulintentat de Inchisitie mareluí píctor Paolo Veronese. 1 se obiectaca in tabloul judecatil cele' de pe urma a íntrodus costume,bufoní, cini, arme si astfel de bufonarii". El raspunde ca acrezut cum ca face bine" si ca figurile de bufoní sin t afara delocul unde e Mintuitorul". I se cere sa indrepte pictura".

In Povestiri de pe front (1916-1917), Eucuresti, (1935), genera-lul C. DOna, care íscaleste Clucerul Dínu", dà stiri noí, inteoforma beletristica, asupra luptclor din Ardeal.

In Analele Dobrogei, XVI (1935), d. Alex. P. Arbore se ocupa(Sida Transiuncireanä) de Cazacii mutati cu siciul" (sau sicea")lor in Dobrogea.

D. Jan eba, minístrul Cehoslovadei, tipareste conferínta saRomtnii i Cehoslovacii de-a lungul istoriei (Bucurestí 1935).

Supt titlul Contributii la istoria diplomatica a Poinciniei In se-colul [al] XIX-lea (Bucurestí 1935), d. loan C. Filíttí aduna unnumar de studii aparute in revístele mele, in Viata Romdneascd(política germana inainte de Marele Haz Joiu) sí in ConvorbiriLiterare, precum sí o corespondenta a luí Gentz cu Alexandru-Voda Sutu.

Cartea, frumoasa, a d-nei Alice VoInescu despre Montaígne(Montaigne, omul si opera; Bucurestí 1930) e spriiiníta pe analisarabdatoare a marli opere insesí. Sí biografía e facuta pe ízvoare:nu se uíta planul calatoruluí de a merge, in drumul ítalian, pela Crac°. via i spre Grecia, atinginci regiunile noastre (p. 154;

.

'

-

www.dacoromanica.ro

Cronia 97

trlmeterea la vechea editie a notelor de calatorie; dmipermit a s2mnala autoarei studiul mieu despre Montaigne,cu bibliografie; pentru planul valah", p. 164, nota 1 in Istoilaliteraturilor romanice, II, Bucuresti 1920;' dar stiu bine ca pentruscriitorii romirí cartile romanesti nu exista). Consideraliile depolítica generala din prima parte sint cam vagi. Linde erori lacartile pomeníte la paginile 174-5 se pot indrepta usor. Cuzanu,citat de mai multe ori, e sau Cusanus, latineste, sau Nicolas deCues, in vulgara. i traditia Maranilor, de care Montaigne e asade legat, cerea o explicaVe: E o carte care trebuie cetita, sí detoate vristele.

In Biblioteca populara a Asocialiunii Astra",' Untece Oltenestide N. I. Durnitra;cu (f. an). Bucdli lince, cu teme in mare partecunoscute.

Despre Baba-Novac, in Ion Fílimon, Povestiri istorice Dintrecutul romdnesc al Clujului din Biblioteca poporala a Aso-'ciatiunii Astra" (f. an) (alaturi miscarea terdneascd din 1437 stprocesul Memorandului).

In Neamul romdnesc pentrtz popor, 16 Februar 1936, o noudbalada haicluceasca, Patru haiducul (din Dolí).

D. jean Bruchesi lace sa apar5 volutnul II din cartea sa po-pulara, Histoire du Canada pour toas, cuprinzind regimul engles".Se vede de la inceput iubirea locuítorilor pentru timba, legileinstituVile fraccese (p. 25 si urm.). Oprire a cartii francese (p. 77).Resistenta a cleruluí catolic, pus supt autoritatea regelui" (nuse recunoaste episcopatul de Québec). Slabí guvernatorii. Rolulunui Papineau si al scolii luí politice. Rdscoala a patriolilor".Asa se creiaza Statul, prin reunirea celor doud provincii, in 1840.De aici, supt influenta razboiului de secesíune din Statele Unite,se va trece la regimul federal in forma unitara de la 1867.Dominionul" se naste.

Cu tendinta, lauclabila, de a apara vechile nume de strazIin Sibiiu, publica d. Arnold Pancratz o cont-ibuie utild la istoriaculturala a Ardealului, Die Gassennamen Hermannstadts, EinKulturbild, Sibiiu 1935.

-

-

-

.

-

www.dacoromanica.ro

NOTITETocilescu cita, in Raport asupra unei misiuni etnografice In

Bulgaria, Bucurestí 1878, aceasta inscriptie de la Vidín: 1785,acesai clo oW baste cumpärat de jup. loanti sinti Toaderft, jup[a]-neasa Salta".

98 Cronica

.Cultura crestind de la Blaj, visítatii canonice unite in secolulal XVIII-lea (de d. Zaharía Piclísanu). Pasagffle aduse de d.Nicolae Brinzeu despre intentía de unire cu Roma a lui MihaíVíteazul, inteles cu nunciul Malaspina (pentru relatiile lor, loartere/e, v. a mea recenta Istorie a lui Mihai Viteazul), din AlbertHuett (printr'o carte din 1847) sí din Palma (de la 1785) nu potfj probante.

O frumoasa si induiosata amintire a doctorului I. Cantacuzínoin bogata carte de comemorare In memoria profesorului loanCantacuzino (Bucurestí 1936).

Detalii foarte curioase asupra vielll in Apus (Franta, Italia) lainceputul veacului al XVIII-lea in studiul &Jul L. Ferrasi, L'abateAntonio Conti e Madame de Caylus, in Atti ale Institutului ve-netian, XCIV 2. D. M. Míssedaglia publica o corespondenta a luíGordon, eroícul aparator al Sudanului. Azi maí ales publicatiaar trebui sa trezeasca un deosebit ínteres.

Arhiva Somesaml, no. 18, aduce contributli foarte insemnate,ca articolul d-luí Virgil Sotropa despre viala Rominilor in satelesasestí ale secolului al XVIII-lea (dirze ofensíve populare) ; Sashdistrug case sí paradise ; extrem de ínteresant e ca v. p. 307Sash se ridica impotríva Mariei-Teresel, creía spun ca nu-ídatoresc decit birul sí declar ca sint cu vesnic invingatorul Fre-cleric al II-lea" : noi, Sash, inca' sintem Prusieni si linen] cuPrusienii". In lega'tura cu Rominii, Sash sint siliti a scrie romaneste,pp. 311-5. Apararea granicerilor de organele militare, p. 331.Ungurií si Sash cari nu vreau sa intre supt steag slut mutatíoficial, p. 332 si urm. Si acte publícate de d. Vasíle Bichigean.E Inca" o intreagc'i istorie a Ronanilor din Ardeal care nu s'a scris.5i amintírile de student la Viena ale d-lui Iuliu Moísil.

N. Iorga.

www.dacoromanica.ro

Notite .99

P,entru biografiile luí Rhigas si Coral (dupa Vie d'Aciamantios.Coray, &rite par Iiii-mént.?, Paris 1833) si jacques C. Bolanachi,Hommes illustres de la Grèce moderne, Rhigas et Coray, 1875.Corai da lectii capelanului olandes de la Smirna Bernard Keunsi trece apoi la Amsterdam, unde sta sase ani, pe ling pastorulAdrian Buurt.

Pe editia din 1639 a hit Hípocrat si Galen, la Ac. Rom., seceteste : 'A. 'Ai321JAvtlari;, Eatpòg 6spocarog, 1873, Bouxoupict.

Intre membrii lojei masonice din Sibliu la 1776 (dupa Ar-chiv f. siebenburgische Landeskunde, índicatie pierduta) se intilnescGrecii Dimitrie Marco, talmaciu la cancelaría de Razboiu (n. 1740),Toma Vellera, din Macedonia, jude al Companiei n. 1732),tefan Kozta din Beius (n. 1748 la Halmagiu), Daniel Fabian (n.

Vurper, 1751), loan Bulla, servitor (din Singiorz), loan Molnar ocu-lístul (n. la Zood", 1749), Ladislav Bala, perceptor la Cetatea-de-Balta, Sulzer, Constantin Fuschul" (de la Vistea-de-jos), tot ser-vitor gubernial.

Pentru relatiile care au fost intre Siberia Si America-de-Nord,permitind raspindirea artei lineare a se vedea in cartea luiEdward Alsworth Ross, Russia in upheaval, New-York 1918,existenta in Siberia, la 5.000 de mile de patria lor, a unuí grupde Piet Rosh (pp. 1856).

Consulul prusían din Galati a trímes inscriptii luí Mommsen,care le-a dat in Buletinul Institutului de corespondenta arheo-logica din Roma", 1864, p. 260 sí urm.

In Revue Archéologique, XXVII (1879), p. 196 sí urm, se da,dupa l'Indépendance hellénique, biografía luí Gr. G. Pappadopulo,invatatorul Doreí d'Istria. Nascut la Saloníc citiva ani inalfite

. de revolutia de la 1821", e chemat din París, unde studia, deAlexandru-Voda Ghíca pentru cresterea nepotilor. I se da sícatedra de greceste la Sf. Saya. Cu Voda el se retrage la Dresda,de unde merge in Ungaria si in Grecia. Scríe un Manual dePedagogle".

-

(ibid.,

-

-

-

. -

-

www.dacoromanica.ro

100 Nbtlte

Asupra sperantelor legate de infrared Romanieí in rdzboiu, v.Harry Stuerman, Deux ans de guerre à Constantinople, Paris.1917, p. 97: Cind _Romania a íntrat in lupta, a fost un delir intoata Pera, sí cigar i cei mat marl pesimistí credeau atunci caConstantínopolul va fi liberat cel mai tarzíti in doud luní". Pesteputin se anunta ímensa prada" luatd la not (p. 103).

O interesantä declaratie a luí Conrad de Heítzendorf, la 28lunie 1914, se and- in noua carte a solid sale, Gina (Mein Lebenmit Conrad von I-Mtzendorf, Lípsca 1935): Din nenorocire amcistigat aid impresii care nu lasa a se prevedea nímic bun pen-

,

tru viitoruí Monarhieí sí anume pentru cel maí apropiat. Serbiasi Roma nia vor fi ctdele la sicriur ei. Rusia le va sprijini puterniepe amindoua. Va fi o luptd fdra perspectivd ; totusí trebuie dusa,de oare ce o monarhíe asa de veche si o asa de veche armatanu pot apune fdra gloríe." El vedea sfarmarea cultudi aríene",

inceputul unuí teríbil razboíu de rase". Doría cu toata cal-dura un síngur Stat german, sí cu Austria.

In F. Lenormant, Turcs et Montenegrins, Paris 1866, la genea-logia Cernoievicilor se vede o fata, a luí Gheorghe al III-lea (p.283), din 1449-59, si a Voísaveí Ducagín, Ecaterina, care lea peRadoul de Valachie" (Radu Calugdrul?), atunci. cind o sora semarita cu Stefan Brancovici (care?), si un frate; Stefan al II-lea(prímul, din 1449, tatal luí Gheorghe al 111-lea, tinuse pe VoísavaKastriota), domneste de la 1497 la 1515.

Acelasí, la pagina 21, presínta pe Gheorghe Srasímir, seniorulasa-numiteí Zete, linga Durazzo, ca sot al Despinei". Iuvelíta,flica luí Lazar al Serbiei, care ar,..fi fost vaduva Domnuluí Va-lahlei", cítind pe Orbíni, p. 293, -dar sí pe Du Cange, Illyricumvetas et novum, p. 66 (v. sí Lenormant, p. 21, 'note 2, unde seciteaza si un pretíns cintec scos de Mérimée dintr'un manus-cript al Bibliotecii Arsenaluluí din París", in care Gheorghe Balsar fi inlocuit cu Gheorghe Omoievici). Legatura lui Lazar cudí-nastia munteand nu e pomeníta numaí acolo, cí si in Analelè-sirbestí.

N. Iorga.

r

-

-

-

.

.

'

-

www.dacoromanica.ro

ABONAMENTUL : 120 de lei pe un an.

.0.

Manuscriptele se trimet d-lui N. Iorgao Bucuresti, Soseaua Bonaparte, 6. 0

www.dacoromanica.ro

Documents

istorică... · ..11.11 MIS A ISTORIOA iL Anul al XXII-lea, n-le 1-3. SUPT CONDUCEREA it 61,111P1MK ....... $ LUI N. IORGA MUM Ianuar-Mart 1936. SUMARIUL: N. forgo:, Visita In