5
Educatia in Egiptul antic Civilizaţia antică egipteană reprezintă un filon nepreţuit de cunoaştere, înţelepciune, spiritualitate, de valori morale şi estetice. Aici găsim mari gânditori şi scriitori, întalnim primii oameni de ştiinţă, doctori, arhitecţi, şi matematicieni ai lumii, găsim primele construcţii monumentale din piatră, primele drumuri pavate, primele operaţii pe creier, primele sortimente de vinuri şi bere, şi chiar primele tratate de pace între două guverne; întalnim oameni deosebiţi care au creeat primul text ştiinţific din lume, prima clepsidră (au facut ca o coloană de apa să curgă regulat şi într-un recipient), şi care au încercat pentru prima dată să calculeze dimensiunile globului pământesc (în mile fluviale) Educaţia era o datorie esenţială a părinţilor care le insuflau copiilor lor respectarea principiilor etice şi morale, supunerea faţă de regulile comportamentale ce-i protejau de infracţiunea care ar fi putut să tulbure cursul natural al lucrurilor. În Egiptul antic, bătrânii erau deosebit de respectaţi pentru experienţa şi înţelepciunea dobândite, iar sfaturile lor înţelepte erau ascultate cu deosebit interes, iar atingerea acestei vârste era considerată un dar din partea divinităţii datorită unei vieţi trăită în conformitate cu principiile morale ale adevărului şi dreptăţii şi unui comportament corect. În Egiptul antic, omul înţelept şi învăţat stăpânea arta de a trăi liber, insă fară să îngrădească sau să lezeze în vreun

Istorie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

eseu

Citation preview

Educatia in Egiptul antic Civilizaia antic egiptean reprezint un filon nepreuit de cunoatere, nelepciune, spiritualitate, de valori morale i estetice.Aici gsim mari gnditori i scriitori, ntalnim primii oameni de tiin, doctori, arhiteci, i matematicieni ai lumii, gsim primele construcii monumentale din piatr, primele drumuri pavate, primele operaii pe creier, primele sortimente de vinuri i bere, i chiar primele tratate de pace ntre dou guverne; ntalnim oameni deosebii care au creeat primul text tiinific din lume, prima clepsidr (au facut ca o coloan de apa s curg regulat i ntr-un recipient), i care au ncercat pentru prima dat s calculeze dimensiunile globului pmntesc (n mile fluviale) Educaia era o datorie esenial a prinilor care le insuflau copiilor lor respectarea principiilor etice i morale, supunerea fa de regulile comportamentale ce-i protejau de infraciunea care ar fi putut s tulbure cursul natural al lucrurilor. n Egiptul antic, btrnii erau deosebit de respectai pentru experiena i nelepciunea dobndite, iar sfaturile lor nelepte erau ascultate cu deosebit interes, iar atingerea acestei vrste era considerat un dar din partea divinitii datorit unei viei trit n conformitate cu principiile morale ale adevrului i dreptii i unui comportament corect. n Egiptul antic, omul nelept i nvat stpnea arta de a tri liber, ins far s ngrdeasc sau s lezeze n vreun fel libertatea altor persoane. Fiecare persoan era liber, egal cu celelalte persoane, aceast egalitate existnd i ntre sexe.Omul obinuit era nvat nc de la vrste fragede de ctre prini cum s se comporte n familie, n societate, fa de copiii si, spre a vieui mulumit, fr necazuri. Modelul de formare al omului egiptean avea n centru o educaie moral (n primul rnd), religioas i estetic. Acestea erau cele mai importante dimensiuni n jurul crora se nvrtea viaa egiptenilor.Erau nvai s fie agreabili, calmi, modeti, disciplinai, loiali, niciodat violeni sau necugetai, s duc o via dreapt, cinstit, curat, s aleag esteticul, s aleag valoarea, iar maximele, sentinele i aforismele lor artau calea de acces la calitate, la valoare, la o via bun pe pmnt i una venic i mai bun.Valorile cultivate erau: adevrul, dreptatea, cumptarea, respectul pentru btrni, drnicia, mila, grija pentru aproape, mai ales pentru vduve i orfani, sinceritatea, modestia, loialitatea. Conform canonului timpului, a filozofiei vieii, la care subscria mentalitatea egiptean, a timpului, egipteanul, era educat s fie un om linitit, tcut, calculat, capabil s se controleze, s se adapteze ordinii stabilite, s ii pstreze sngele rece n faa destinului, s respecte regulile, etc.Aceste lucruri decurgeau dintr-o idee central i anume c lumea depinde invariabil de voin divin, n totalitatea formelor ei. Totul era fondat pe voin divin. n condiiile acestea, doar cel ce cunoate, doar cel ce respect ordinea divin reuea n via. Astfel, vechii egipteni credeau c tot ce este esenial vieii provine direct de la Dumnezeu, longevitatea vine de la Dumnezeu, dar onorurile pot veni de la regi i contemporani, dar ele nu reprezint miezul, ci sunt doar coaja. La fel ca i n zilele noastre, copiii imitau comportamentul adulilor. Diferena const n faptul c atunci mai mult dect acum copii nvau prin imitare ocupaia prinilor. Pe msur ce creteau, copiii preluau tot mai multe sarcini la ferm, la atelier sau la via prinilor i i formau deprinderi i cunotine de la cei mai n vrst. Odat cu deprinderile se formau i atitudinile morale i viziunea asupra vieii. Prinii le impuneau concepiile lor despre via, despre ritualurile tradiionale, despre religie, despre ceea ce era considerat un comportament corect fa de alii i fa de autoriti.