• •

~J ~OCI OLOC,I E ~ A V

ROMANEASCA Director D. GUS T i

An I· N:10·0cromvrie

. . . "

INSTITUTUL SOCIAL ROMAt'{ ~ SOCIOLBUC

S·P IT E '

DE NEAM TARANESTI ' '

0 spita de neam, sau o ,genealogie", cum i se spune in termeni occidentali, este o incercare de a reprezenta grafic rudeniile care leaga intre ei pe membrii aceluia~ grup biologic. Technica lor de alcatuire, este, prin firea lucrurilor, foarte complicata, deoarece fenomenul insa~i pe care vor sa-l reprezinte, este complicat. Rudenia ni se infati~ea'za intotdeauna subt o indoita fata: deoparte este legatura de sange, consanguinitatea, care este fenomen pur biologic, constand in incruci~ari ~i procreatie ~i, de alta parte, este o legatura de con~tiinta de rudenie, ceiace nu mai este un fenomen biologic, ci unul mental.

Daca eel dinta.i fenomen, eel biologic, ni se infati~eaza intotdeauna acela~, indiferent de timp ~i de loc, eel de al douilea, dimpotriva este ve~nic schimbator, din pricina imprejurarilor deosebite sociale in care se incheaga formele de viata familiale, dealungul tuturor societatilor omene~ti, care, acestea nu se repeta niciodata, nici in timp ~i nici in spatiu.

Con~tiinta de rudenie da na~tere unor anumite sisteme juridice de rudenie, care deci nu se suprapun perfect ~i nu acopera complect fenomenul biologic ce le sta Ia baza.

De aci o prima greutate: ce anume vom reprezenta in spitele noastre de neam? Fenomenul biologic, sau eel social? Depinde de ce urmarim sa cercetam.

Daca vrem, de pilda, sa studiem fenomenul biologic ca atare, mai lamurit spus- fenomenele de: nuptialitate, procreatie, proportie de na~teri pe sexe, de na~teri singulare ~i gemelare, durata de viata, legi ale ereditatii - mendelizari ale anumitor caractere, atunci vom cauta sa reprezentam grafic legaturile de sange dintre oameni. Ceeace este foarte greu- deoarece numarul de oameni care trebuesc prin~i intr'o spifa, este cu mult mai mare decat ne-am putea inchipui la prima vedere. De pilda, un individ oarecare se trage din doui parinti. Ace~ti doui parinti au, Ia randul lor, sange din patru parinti. Ace~ti patru parinti din opt parinti ~i a~a mai departe. In zece generatii - un om aduna in el sange dela 512 oameni deosebifi ; ceiace este fara indoiala un numar impresionant de stramo~i direcfi. Daca am socoti colateralii, fratii ~i surorile fiecaruia in parte, pe linie barbateasca ~i femeeasca, am ajunge Ia cifre astronomice.

Deocamdata insa nu ne intereseaza spita de neam biologica, ci acea spifa de neam care ne este de folos direct in cercetarile noastre sociologice. In aceste spite, noi vom reprezenta grafic numai acele legaturi de sange care sunt folosite in mod normal in inchegarea unitatii sociale a familiei. Astfel, in regiunile unde descendenta se face pe linie barbateasca, in carl, adica, femeile casatorite pleaca din grupul familial al parintilor pentru a intra in familia barbatului, vom alcatui spita de neam exclusiv pe linii barbate~ti. Technica acestor spite de neam pe care le stabilim noi in~ine, potrivit nevoilor noastre de cercetare sociologica, este totu~i ~i ea destul de complicata. Va veni desigur prilejul sa o infati~am, candva, in paginile acestei reviste.

Deocamdata, am vrea sa dam unele lamuriri, de teorie generala ~i de technica de lucru, cu privire la un anume fel de spite de neam, care se gasesc in tara la noi, ~i care nu sunt stabilite pentru nevoile unei cercetari ~tiintifice, ci pentru alta nevoe, de viata zilnica : sunt spitele pe care le-arn putea numi tarane~ti. On:le ~i in ce imprejurari apar aceste spite? Fadi indoiala ca trebuesc sa fie nevoi destul de mari, acelea care silesc pe satenii no~tri sa-~i faca spite de neam, cari spite sunt uneori cat se poate de complicate, ajungand pana la a cuprinde mii de oameni.

Fara a intra in amanunte prea multe, putem arata ca aceste spite de neam se ivesc acolo unde satenii sunt organizati in cete de mo~neni ~i de raza~i. Raza~ia

SOCIOLBUC

6 SOC/OLOGIE. ROMANEASCA

~i spita de neam sunt doua lucruri legate statornic intre ele. lata un prim rezultat important pentru cunoa~terea satelor noastre ! de cateori intalnim o spita tadineasca, putem sa fim aproape siguri ca acolo este, sau macar a fost, - 0 raza~ie.

Dar lucrul este inca mai interesant daca ~tim (ceeace de altfel s'a bagat prea putin de seama pana acum), ca raza~iile nu sunt toate intr'un singur chip, ci sunt de mai multe feluri ~i daca totdeodata aflam ca ~i spitele de neam tariine~ti sunt de mai multe feluri, fiecare fel de raza~ie fiind intovara~ita de un anume fel de spita de neam.

Sa le lamurim pe rand. Cel dintai fel de raza~ie, este aceia pe care am numit-o, cu prilejul unu'i studiu mai vechi facut in Vrancea, o raza~ie pe baza unei devalma~ii absolute. Ia aceasta raza~ie, un grup de rude stapane~te deavalma anumite averi. De pilda, padure. Tofi cei care fac parte din grupul familial , au dr~ptul sa foloseasca deopotriva averea, nici unul mai mult decat celalalt. Este un drept de folos personal, nelimitat, pe care-I are ori~icine - fie biitran fie copil­fie sarac fie bogat, cu condifia sa faca parte din ceata riiza~ilor.

0 asemenea ceata in devalma~ie absoluta nu prea are mare nevoe de o spifa de neam. In vremile mai de mult, cand in satele raza~e~ti nu intra cine vrea, simplul fapt al ~ederii in sat, era o dovada ca faceai parte din neam. Mai tarziu cand strainii au inceput sa patrunda in sate, neamurile vechi, intre ele, au trebuit sa-~i alcatuiasca o dovada a ba~tina~iei lor- ~i deci spita de neam le devenea folositoare. Dar aceasta spita de neam a devalma~iilor absolute aveau de demonstrat un singur lucru ! ca cineva face parte sau nu face parte dintr'un neam. Dar gradul lui de rudenie cu un stramo~ oarecare, nu intE>resa. Deaceia aceste spite nici nu inseamna grafic gradele rudeniilc;>r, ci sunt mai mult incercari naive de a dovedi rudenia.

Spitele de neam Vrancene de pilda, extrem de rare, au mai toate infa­ti~area unor pomelnice. lmi aduc aminte, in legatura cu aceasta problema, de spi1a de neam- daca poate fi numita a~a- pe care unii batrani din satul Nerejului, spun ca au avut-o insemnata pe o carte bisericeasca.

,Ciuture, ,Buture, ,Ciutarii, .,Poparii, .,Nepoti ~t stranepoti ai Badiului, ,$i Badiul din puii Vrancioaii" (asemue~te cu actul nerejan din 1750 publi­

cat de D-1 N. lorga, in care apar numele unor .,Bihmetii (?) Citarii, Poparii ~i Buturea, toti nepoti stranepoti Badiului, din oguiu vrancean"). .

Acela~ stil este intrebuintat intotdeauna de catre vranceni. Astfel !a un ,izvod de imparteala de mo~ii pe patru frafi din Nereju, sa se ~tie anume, pe cine va insemna mai gios, cine din cine este, din Paul~ti din batrani, din Bode~ti din batrani", actul incepe spita de neam, oarecum in stil biblic : ,F ratila au fa cut pe Andromache, iar Andromache au facut pe Gheorghita Cojocar ~i Caloene; iar Darbacu au facut pe Danti~i; ~i pe Albu Vasile l'au facut Darbacu; iar din Stoica Glavan s'au facut Danfi~a~tii, iar din frate-su, sunt Coptane~tii etc. etc."

Intr'adevar, observam di nu se arata nici o incrangatura, ci toate neamurile sunt expuse enumerativ, ba chiar sunt aratati mai multi Ia un loc, precum ,Danti~a~tii".

Rareori intalnim o reprezentare grafica propriu zisa in aceasta parte de tara a Vrancii, unde traesc raza~iile in devalma~ie absoluta.

Si atunci sunt spife foarte marunte, privitoare numai la mo~teniri de averi particulare familiale.

Astfel este urmatoarea spita de neam, al carui facsimil il dam ~i in cli~eu: Spifa pentru Mariuta Oncioae, din cine sa trage ~i pe cine au facut den coapsele ei. Mariufa fiind fata batranului Oancia, carele numai ia singura Hind, nemai

avind nici un frate, au ramas numai ea singura stapinitoare pe toate ramasurile parinta~ti. Si insofindu-se inti\i cu Neculaiu, om strein, din· tara romaneasca ii

SOCIOLBUC

SOCIOLOGIE ROMANEASCA 7

traind ei amindoi (doi) ani de zile ~i Hicind ~i feciori pe (Mari)uta Oncioae. ~i, intimplindu-sa ca l'au luat Turcii pe numii.ul Neculaiu, au riimas Mariuta Oncioae vaduva. lara intru a doua insotire, au luoat pe Vasile Ursul, tot om strein. ~i triiind amindoi trei ani, au facut pe Toader, fecior din coapsale lor. ~i numai au venit fameia lui Vasile, cat'e el au fost tinut-o intai, de uncle au fost luat-(o} Turcii. ~i numitu au primit-(o) iarii~i sotie. ~i pe Mariuta Oncioae au Hisat(o) cu copil(ul) T oader, carele au !?i inzastrat-o, fiindca el au lepadat-o. lara intru a treia insotire au luoat pe Dumitru, iara~i om strein, fiind sluga la Diacon(ul) Aleksi ot Poeana, di uncle o fi venit nu sa poate ~ti. ~i cu acest barbat au mai facut trei feciori: pe Enachie ~i pe Aleksa ~i pe Mariea. Si numita Mariuta n'au mai e~it din casa parintasca ~i din mo~iele vechi, Dara cand, ea triiind c(u) acest Dumitru, s'au fost sculat asupra mo~ii Ulmul ni~te tarani, ca or fi avand ~i ei parte de mo~ai, ~i cu cat ca au fost mo~iea . cumparata den vechi de batran Oancia, tata numitei Mariufai, i-au mai impacat ~i pe ace~tiea. Cu ceva ostenele, au luoat ~i de la ace~tiea zapis, iara~ in statornicie.

~i a~a au fost petrecire Mariutei Oncioae: para s'au savir~it, nu s'au str(a)mutat din radacina parintasca.

Fiindca noi, gios iscalitii, dupa cum ~tim, am dat acesta hiirtie de spita, la mana Radului ~u~a, sa-~i caute parte de mo~ie dupa sofia lui Mariea. Rugand pe scritoriu ne-(a}u pus numele ~i noi am pus degetele.

1842, Aprilie 14

Eu Ion Pomana, eu ~tefan Gribanos, om de 80 ani, eu Ion Gribanos, a~a ~tiu, etc. (iscalituri ~i pecetea sateasca Naruja).

Cu totul alta este situafia in riiza~iile de felul al doilea, cele intemeiate pe o devalma~ie pe cote-parti proportionate. Ceta~ii unei asemenea raza~ii folosesc mai mult sau mai putin din averea devalma~a, dupa cum arata incrangatudle unei spile de neam. Satul intreg este socotit ca o singura mare familie, organizata foarte amanunfit, ca ~i cand averea toata ar fi fost cfmdva a unui singur stramo~, din care, pana astazi, curg urma~ii. Ace~ti urma~i n'au e~it din devalma~ie, totu!?i au drepturi mai mari sau mai mici, intocmai ca ~i cand s'ar fi facut deschiderea de succe­siune la fiecare generafie. Dar pentru ca sa se poata tine minte ~i calcula cota-parte, mai mare sau mai mica, a fiecarui ceta~ in parte, a fost nevoe de un raboj oarecare. S'au nascut astfel spifele de neam adevarate in care satenii ei in~i~i i~i insemneaza rudeniile dintre ei, pe grade reprezentate grafic. Satenii folosesc, traditional, un anumit sistem de reprezentare grafica, acela dl unui trunchiu a~ezat in josul paginei ~i a unor cdingi cu frunze (sau a unor butuci cu ramuri), care pornesc in sus din el. · Acest fel de spite de neam poate avea uneori dimensiuni exceptional de marL

Un harnic camin cultural din comuna Rapile Bacau - ne-a trimes spre consul­tare spitele satului lui. Este vorba de trei suluri de hartie, care ating iungimea de 3,30 ~i 3,60 m. pe latimea de 0,52 m. Putem fi absolut siguri ori de cate ori intalnim o asemenea spifa de neam, ca ea s'a nascut in legatura cu o devalma~ie propor­tionala; cu alte cuvinte, ca a avut un folos oarecare ~i anume, acela de a fi un instrument de calcul al cotelor-parfi cuvenite fiediruia din hotarul satului.

Intr'o monografie a unui asemenea sat, fara indoiala ca trebue sa aflam ~i amanunte cu privire la raza~ia aceasta pe cote-parti proportionate, sau "umblatoare pe batt'ani" cum i se spune. Pentru aceasta insa, trebue sa transcriem intreaga spita de neam. Munca este enorm de grea, nu numai din pricina faptului ca cetirea actelor vechi e plina de greutati, ci ~i pentruca reprezentarea grafica a spifelor tarane~ti este defectoasa ~i extrem de incalcita. Se cade deci sa le retranscriem intr'alt sistem decat eel original, pentru ca sa le putem folosi u~or.

Propunem urmatorul sistem, care ne-a dat personal, foarte bune rezultate. 1. Transcrierea o facem de sus in jos.

SOCIOLBUC

8 SOC/OLOGIE ROMANEASCA

2. A~ezam pe toti membrii aceleia~i generatii, pe aceia~ linie orizontala. 3. lnsemnam barbatii prin simbolul grafic al dreptunghiului, iar femeile prin

eel al triunghiului. CasiHoriile le insemnam printr'o linie de unire a~ezata deasupra. Descendentele

printr'o linie de unire a~ezata dedesupt. Concubinajele printr'o linie de casatorie, punctata. - Copiii din flori, printr'o linie de descendenta, punctata. Cei morti in copilarie, prin semne la sfertul celor normale. Aceste semne grafice, pot fi de

·altfel folosite foarte bine, nu numai pentru transcrierea spitelor de neam tarane~ti, ci ~i pentru intocmirea unor noui spite.

4. Nu mai transcrim numele oamenilor deadrep~ul pe spita - ceeace ingre­uiaza citirea, mai ales cand pe spita se dau ~i informatii diverse (vanzari etc.), ci dam oamenilor din spi-tii o numerotare conventionala, pe generatii.

Astfel generatia intai o insemnam cu cifre arabe : 1. 2. 3. 4. etc. Generatia a doua, cu alfabetul latin mic: a. b. c. etc. Generatia a treia cu cifre romane: I. II. III. etc. Generatia a patra, cu alfabetullatin mare: A. B. C. etc. Generatia a cincea cu alfa­betul grecesc: a ~ y etc. Deabea de aci inainte vom insemna numele stramo~ilor.

Pentru deplina lamurire, dam un fragment facsimil din spita de neam a satului Ripile, impreuna cu transcrierea ei.

Sfatuim, in acela~ timp, pe toti alcatuitorii de monografii sate~ti sa foloseasca acest sistem.

Fragment din spita de neam a satului RTpile Bacau (1 831 Fevruarie 6)

Vasali san Rau, din hotarul Muc eni

Ghiorghifa Rau.

Ghiorghita a.

Ghiorghita a. A

" a.B

, rxC aD

Ghiorghita a AI Fanica, din leat 1811

Ghiorghita a CI a en

= ToderRau.

= Lepadat Rau = Ghiorghi Rau (v. Marii, nepota-sa di ficioru lui ci l'au

chemat Vasali)

Vasali Rau = Toder Rau

= Maria ci au tinut-o Vasali Tatar. (v. dumnealui Vornicu August 27. 24 stinjani 6 palme din Murseni, ba~tina).

= Neculai Rau vindut · preutului Toma Zet Toder Rau = Enachi Rau

a. DI = Gafta, ci au tinut-o Toma , a. DII = Neculaiu Rau, nepot lui Toder Rau san lui Antohi , a Dill = Preuteasa p(o)pii Toma ot Radiana. (vand leat 1828 agst

2, 10 stinjani 2 palme ce s'arata sus). Ghiorghita a DIV = VasiHi Rau

" ex DV = 0 fata, nu se ~tie unde-i.

Acolada peste Ghiorgita a D I II Ill ~i IV; deasupra sta scris: Totu vandut

SOCIOLBUC

SOCIOLOGIE ROMANEASCA 9

0 spita de neam nerejeanli.

ETC., 1RANSCRlEREA TNTRERUPTA

Spita de neam a satului Rlpile (Bacau).

SOCIOLBUC

lQ SOCIOLOGIE ROMANEASCA

- ~ .

~: .

SOCIOLBUC

SOCIOLOGIE ROMANEASCA 11

Dumn. Vornic Fanica Ros~it, cu zapis din leat 1828, prin care zapis vindu ~i parte surori lor, ci nu sa ~tie de este vie. 4 stinjeni 4 palme din Murseni. Tij Popa T oma, 10 stinjeni 2 palm e.

Gahifa, ci au finut-o Dumitra~cu Parfa

Gahita a = Vasali Parta , ~ = Ilie Parta ' , y = Grigore Parta , ~ = Savir Parta

" Gahita

,, "

E = Maria ci au tinut Neculaiu Tatu ~ = loana ci au tinut-o Grigora~ Borce

a. A = Ion Parta IX B =? IX C = Sanda, ci au tinut-o Godita

Gahita a CI = Ion Codit! (vindut lui Nastase Parta, din leat 1828 Aprilie 15, 2 stinjeni din Murseni ~i 2 din ... )

Gahita IX CII = Costandin Codita

Gahita ~ A = Popa Vasali Parta , ~ B = Antohi Parta , ~ C = Neculai Parta , ~ D = Nastasaea ci au tinut-o Grigora~ Bolde ,. ~ E = Catrina ci o tinut-o Popa ~tefan ot Buciumeni

In acolada, de-asupra : vindut di ficiorii sai Matei ~i Ion. lar de Popa, din leat 1810 Decvr 20 lui Ursachi Tatul ... cumparatura de Ia Albai ~i cu alti raz~i ot ... iar ba~tina,

Gahita y A = Dumitra~cu Parta ot Orbeni ~ y B = Diacu Toder Parta ., y C = Catrina ci o tinut-o F ... ot Orbeni

y D = ~tefan Parta

" y E = Enachi Parta y F = Sanda Parta y G = Ilinca, ci o tinut-o C. .. y H = Dochita Balanoiu

Gahita a. A = Diaconu Enachi Parta

Gahita o AI = Popa !lie Parta , bAll= Diaconu Toder Parta

(In acolada: Acesta au schimb. cu Mateiu; apoi de Mateiu cu Popa Neculai (schimbu stricat) ~i fiindu popa....... lui Mihaita Dragoiu; din leat 1829 Avgst 6 Din Murseni).

Gahita o Alii= Chiliea etc., etc. Evident, pana la stabilirea complecta a spitei, mult ar mai fi de lucrat. Nadajduim totu~i ca se vor vedea de catre toti cei care au lucrat asemenea

spite, avantagiile pe care le prezinta sistemul de transcriere pe care il propunem.

H. H. STAHL

SOCIOLBUC