Jacob Lorber Marea Evanghelie a lui Ioan Vol 2

8/8/2019 Jacob Lorber Marea Evanghelie a lui Ioan Vol 2

http://slidepdf.com/reader/full/jacob-lorber-marea-evanghelie-a-lui-ioan-vol-2 1/286

MAREA EVANGHELIE

A LUI IOAN

voi. II



N A R E A E V A N G H E L I E

A L U I I O A Nrevelată lu i Jak ob Lorber de către D om nu l

v o i . II

traducere şi adaptare text:

profesor yo g a Gre gor ian Bivolaru



Teh nored actare : Ovidiu Buruian ă, Gabr ie la PopaCoper ta : Gabr ie la Pop aCule gere text: Cornelia Pali i, Cris t iana C ostacheCo rectură text: Corn elia Palii , Cris t iana Co stache

Descr ierea CIP a Bib l io tec i i Naţ ionale a Ro mâ nie iLORBER, JAKOB

Marea Evan ghel ie a lu i Ioan (nec enzur ată) / Jakob Lorber;trad. şi ada ptare text: prof. yoga Grego rian Bivolaru, - Bucureşti :Shambala, 2002voi. ; cm.ISBN 973-98404-5-0

Voi. 2. - 2002. - p. - ISBN 973-99661-6-0

I. Bivolaru, Greg orian (trad.)

226.5.07

To a te d r e ptu r i le a s u pr a a ce s te i e d i ţ i i a pa r ţ i nE d i t u r i i S H A M B A L A



Marea E van ghel ie a lui Io an 3

Prima că lător ie a DomnuluiPopasul lu i J isus în Kis ş i Razaret

C a p i t o l u l 1

D esp re p ed ep s i rea rău făcă tor i l or

1. Comorile din grota lui Kisjonah au fost aduseseara tâ rz iu . Pe lângă mul t au r ş i a rg in t , e ra ş i omare canti ta te de pietre preţ ioase atât ş lefui te , cât ş ineşlefuite. La fiecare trei funţi de diamante şlefuiteşi şap te fun ţi de d iam ante neş le fu ite core spun deauto t a tâ tea rub ine , încă o da tă pe a tâ tea smara lde ,hiacinte , saf ire , topaze ş i ametis te ş i patru funţi dep e r l e d e m ă r i m e a u n o r b o a b e m a r i d e m a z ă r e .Douăzeci de mii de funţi erau de aur ş i de cinci oripe atâta erau de argint .

2. Când Faus tus a văzu t aceas tă bogă ţ ie u r iaşă ,

ş i -a împreuna t mâin i le deasupra capu lu i ş i a spus :"O , Doamne! Ca f iu a l unu ia d in t re ce i mai boga ţ ipatr ic ien i , mi-a fost da t să văd m ari bo găţi i a le acestuipământ, dar ceva asemănător cu ce este a ic i nu amma i văzut niciod ată! Ii înt rec e pe to ţi faraonii şi între ceceea ce se z ice în legenda lui Krosus, care nu maişda ce să facă în cele din urmă cu atâta bogăţie ş icare ş i-âr f i construi t un palat din aur dacă cel care1-a învins nu i l-ar fi luat.

3. Acum spune-mi Tu , Doamne , Tu , ce lu i că ru iat o a t e l u c r u r i l e î i s u n t c u n o s c u t e , s p u n e - m i m i e ,păcătosului , cum s-a putut ca aceşt i s luj i tori a i lu i

Satana să s trângă atâtea comori? într-un mod cinst i tnu cred că au făcut-o şi nici într-un timp scurt! Deci,cum a fost posibil?"

4. E u a m s p u s : "P r i e t e n e , n u t e ma i o c u p a d easta! Nici măcar nu meri tă oboseala de a mai i rosicuvinte din cauza acestor mizeri i a le Satanei . Poţi f isigur că nici un ban de aici nu este câştigat cinstit.Ne-ar lua mult t imp pentru a înşirui ş i a povest i to tulcu de-amănuntu l , p r in câ te mi i de fap te mârşave aaduna t toa te bogă ţ i i le aces t neam de v ipere , neamde năpârc i , şi cum a s trâns p r in ja f asem enea com or i .

5.Sper că nu te mai îndoieşti că pungaşii aceştia

sun t de teapă joasă ; ia r de ce sun t mai mu l t de câ tnişte şarlatani, nu este nevoie să mai afle nici un altom . După legile Rom ei, îşi me ri tă deja înzecit mo arteaşi a s ta num ai pe n t r u je fu i rea ca ravane i îm pără teş t icare tra nsp orta dări le . Acest jaf, a cărui dovad ă seaflă în faţa noastră, sub forma acestor comori uriaşe,nu este mai puţin grav, chiar dacă nu priveşte într-unmod atât de direct dări le .

6 . Chiar dacă ai ş t i to tul , nu poţi să- i /Q C-**omor i de mai mul te o r i pen t ru fap te le lo rC/r e l e . C e l m u l t l e- ai ma i p u t e a p r e lu n g i \

chinuri le , dar de ce? Cu cât chinuri le sunt Jmai îngro zitoare - ca să vorbesc în term enii /în ca re jude ca ţ i vo i - cu a tâ t mai rep ede \aduc moar tea . Cu câ t sun t mai b lânde , da rde o du rată mai m are , cu atât cel ped epsit s imte ^

mai puţin faţă de cum ai s imţi tu a tunci când te-ard e r a n j a o m u s c ă . S u f l e t u l s e t e m e d e m o a r t e atrupului său mai mult decât de orice al tceva. Fi indatât de legat de materia l i ta te , e l se va retrage repedeîn lăcaşur i le sa le ce le mai adânc i , despr inzându-sede bunăvoie de trupul său, în care nu mai are de cesă rămână. Atunci poţi chinui un astfel de trup cumvrei , ş i e l va s imţi doar puţin sau chiar nimic. Dacăsupui t rupul unei suferinţe mari , sufle tul nu va putea

rez is ta p rea mul t t imp ş i se va p roduce o rup tu răpute rnic ă; a tu nci vei pu tea să f ierbi sau să arzi t rup ul ,dar acesta nu va mai s imţi nimic din pedeapsă.

7 . De aceea, Eu nu sunt de acord cu pedeapsa cumoar tea ; aceas tă pedeapsă nu a re mare impor tan ţăpentru cel care este omorât ş i cu atât mai puţin va f ide folos vreunei dreptăţ i . Astfel , î l omori pe unul ş ia l te mi i j u r ă r ă z b u n a re ! D in p u n c tu l d e v e d e re a llegii d ivine, Eu sunt în schimb de acord cu folosireafără odihnă a biciului cel mai tă ios, până la totalaîndreptare! Biciul , folosi t la momentul potr ivi t , este

mai bun decâ t ban i i sau decâ t auru l ce l mai cura t .P r in b ic i su f le tu l se îndepăr tează to t mai mul t demateria lui ş i se îndreaptă în sfârşi t spre spir i tul său.Şi , dacă biciul a provocat aceasta , a tunci e l a salvatun suflet de la pieire şi totodată 1-a salvat pe om dela moar tea veşn ică .

8 . De aceea , f ieca re jud ec ă to r ca re jud ec ă du păord inea lu i Dumnezeu , nu t rebu ie să -1 pedepseascăcu moar tea t rupu lu i , ca re o r icum nu a re ros t , n ic ip e c e l m a i m a r e r ă u f ă c ă t o r . E l t r e b u i e s ă - 1pedepsească cu biciul , pe măsura fărădelegii făcute .D a c ă f a c e a c e a s t a , a t u n c i e s t e u n j u d e c ă t o r a l

oamenilor către cer; dacă însă nu o face, a tunci esteun jud ecă to r că t re iad , fap tă pe n t ru ca re nu va p r imivreo răsplată de la Dumnezeu, c i îş i va primi răsplatac h i a r d i n î m p ă r ă ţ i a î n n u m e l e c ă r e i a a j u d e c a t !Acum, că ş t i i de ajuns de multe , hai să adăpostimcomor i le ! Mâine vor a junge ş i ce le d in Horaz in ş iimediat va avea loc împărţ irea ş i t r imiterea acestormizeri i d iavoleşt i . Să intrăm în sala de mese pentrucă ne aşteaptă c ina! Toată povestea asta a durat dejaprea mult ş i este t impul să pornesc spre Nazaret ."

9 . Faustus a spus: " îmi dau seama că nu-ţ i p lace

de loc aceas tă poves te resp ingă toare , da r ce se maipoate face când lucruri le au luat această întorsătură?Te mai rog , Doamne , ce l mai bun ş i măre ţ p r ie tena l meu , să nu p lec i -de a ic i îna in tea mea pen t ru că ,în p r imu l rând , n u văd ros tu l v reunu i luc ru fă ră T in eşi, în al doilea, cred că m-aş plictisi de moarte aici,chiar ş i cu draga mea soţioară a lături . De aceea, Terog să nu părăseş t i aces t loc până când nu se va

g w - H — v t e r m i n a c u t o t u l a c e a s t ă p o v e s t e ! C u

^ \ a j u t o r u l T ă u , s p e r c a p â n ă m â i n e laamiază să se încheie ."

b f 10. Eu: "Foarte bine! Dar nu mai vreau

\ să văd nimic din toate com orile ş i n ici pe> cei uns prez ece farisei ; pe nt ru că mi-e mai

/ scârbă de ei dec ât de un hoit ."11. Faustus a spus: "Vom avea gri jă de

^ asta ."



4

C a p i t o l u l 2

Iuda Iscar ioteanul - hoţ de aur

1. Am in t r a t a tunci î n cameră , mai b ine z i s î nsala de mese, unde ne aş tepta o cină copioasă. Darabia am început să mâncăm, că au veni t doi s luj i tor ia d u c â n d u - 1 p e I u d a I s c a r i o t e a n u l . E i i - a u s p u s

judecătorului super ior că aces t discipol , sau ce o f iel, a vrut să fure câţiva funţi de aur, dar că l-au prinsasupra faptului , i-au luat aurul şi l-au adus aici pentrua f i t ras la răspundere.

2. Iuda s tătea foar te ruş inat ş i a spus : "Depar tede mine gândul de a fura auru l . Am vrut doar s ăver i f ic câteva bucăţ i , dacă sunt cu adevărat atât degrele pe cât se spune. Aceşd nebuni m-au pr ins însăş i m-au adus a i c i ca pe un hoţ ord inar ! Te rog ,Faustus, ia această ruşine de la mine!"

3. Faustus a spus (servitori lor): "Lăsati-1 să plece!

Este un discipol al Domnului ş i pentru aceas ta î l voicruţa." Apoi s-a adresat lui Iuda: "Şi tu să nu te maiat ingi , mai ales noaptea, de bucăţ i le de aur - dacănu eş t i taxator împărătesc - al t fel vei f i pedepsi t ,d u p ă l e g e , p e n t r u f u r t ! L - a i î n ţ e l e s b i n e p ej udecă t o r u l s up r em Faus t us ?"

4. Iuda a spus, foarte ruşinat: "Doamne, crede-mă,nu am avut nici cea mai mică intenţie de a fura, civoiam doar s ă f ac o ver i f i care - î n t r -un momentnepotr ivi t , es te adevărat - a greutăţ i i unei bucăţ i deaur . "

5. Eu am spus: "Mergi şi caută-ţ i un adăpost! In

curând ve i mur i ş i t u de mâna Satanei de r ău l decare mor toţi hoţi i , pentru că ai fost , eşt i ş i rămâi unhoţ! Atâta t imp cât te sper i i de aspr imea pedepsei ,nu eş t i încă un hoţ în înt regime, dar în inima ta eş t ide mul t t imp hoţ . Dacă aş înlătura as tăzi toate legi le,tu a i f i p r imul care ar pune mâna pe comor i l e dea f a r ă , pen t r u că i n i m a t a e s t e depa r t e de l eg i l edreptăţ i i ş i omeniei . Păcat de capul tău că nu batesub el o inimă mai bună! Du-te şi culcă-te acum şi săfi i mai treaz mâine decât azi!"

6. După ce i-am făcut această observaţie, Iuda a

plecat , profund ruş inat , din sala de mese în dormitorşi s-a întins; s-a mai gândit însă vreo două ore cumar putea să scape de ceea ce i-am prezis. Dar în inimalu i nu a găs i t n i c i o s căpare , pent ru că aceas t a aînceput imediat să-şi revendice setea de aur şi , astfel ,a adormi t . Noi ne-am dus , l a r ândul nos t ru , s ă neodihnim f i indcă eram obosid. Dimineaţa nu s -a lăsataş t ep ta t ă .

7. Dimineaţă însă, tocmai când Faustus voia să seîntoarcă pe cealal tă par te pentru a mai t rage un puide somn, au ajuns ş i cei care aduceau comori le dela Horazin. El a t rebui t să meargă să vadă comori le,

s ă l e t axeze ş i s ă l e pre i a . Când a t e rminat , no i ,cei lal ţ i , eram deja în picioare, gata pentru a mânca,totul f i ind deja aranjat pe mesele din sală. Faustus avenit la braţ cu soţia lui , f i ind obosit de atâta muncă,şi s-a aşezat lângă Mine.

Ma rea E van ghe l ie a lui Io an

8. După ce am luat micul dejun, de la care nu alipsit un vin bun, Faustus a început să-Mi povesteascădespre ce a f ăcut d imineaţă , l ucrur i care , î n modobişnui t , cu toată hărnic ia de ca re ar fi dat el dov adă,a r f i d u r a t d o u ă s ă p t ă m â n i . T o a t e e r a u a c u mp r e g ă t i t e p e n t r u a fi t r i m i s e la d e s t i n a ţ i e .Documente le e rau încheia t e , pregădte pe masa d incancelar ie, ş i toate scr isor i le judecătoreş t i de l iberăt recere erau întocmite fără nici o greşeală. Comoara

din grota lui Kisjonah fusese bine împărţi tă şi aveaacum a l ă t u r i docum en t e l e ca r e a r ă t au unde va f itr imisă. La fel şi banii proveniţi din impozite, alăturide marea comoară a templului din Horazin, fuseserăexpediaţ i . In cancelar ie mai erau însă ş i mul te unel tede tâmplărie care nu se şt ia ale cui sunt.

9. Eu am spus: "Acolo jos , la cap ătul m esei, lân gămama Măria, stau cei doi f i i ai lui Iosif, p e n u m eJose ş i Joe l . Ale lor sun t aces tea! Le fuseseră luatedrept gaj , împreună cu mica lor căsuţă din Nazaret .Să le f ie, deci, date înapoi."

10 . Faus tus a spus : "Doamne, a tunci doresc săpr imească înapoi ş i casa! O, Doamne ş i pr i e t ene ,câtă supărare mi-au adus până acum aceş t i far iseinegri la suflet! Legea însă a fost de partea lor şi nuau putut f i adnşi în nici un fel . In faţa ochilor mei aufăcut nedreptă ţ i l e ce l e mai mar i ş i , cu puterea pecare o are un om, nu l i s-a putut face nimic. Dar aiciSatana i -a lăsat totuş i bal tă ş i acum am în mâini leme le aceste doc um en te în faţa cărora aceşt i nelegiui ţ ivor t remura ca f runza-n vânt! Rapor tul autent i f icatcăt re guvernatorul Cyrenius es te o operă de ar tă ş itocmai î l t r imi tem la Roma, împreună cu dăr i le . Din

Tir , Sidon ş i Cezareea, vasul împărătesc cu douăzeciş i pa t ru de vâs l e , având un vânt bun, a junge îndouăsprezece zi le pe ţărmul roman, ş i atunci aces trapor t va f i în mâini le împăratului ! Să vedem cumvă ve ţ i m a i buc u r a pes t e do uă s p r eze ce z i l e vo i ,oameni negr i la suf let ! îngâmfarea voas t ră va avea



Marea Evanghel i e a lu i Ioan

de suferi t ."11. Eu: "Pr i e t ene! î ţ r spun: nu t e

b u c u r a p r e a d e v r e m e ! O c i o a r ă n uscoate ochi i a l t e i a . Celor unsprezecenu l e va merge în t r - adevăr prea b ineîn temni ţă! Ei nu vor f i omorâţ i , darvo r f i î nch i ş i pe v i a ţ ă î n cam er ap o c ă i n ţ e i . C a s c u z ă p u b l i c ă p e n t r uRoma, vor f i spă la ţ i ca l âna , ca să

devină albă. Dar, mai departe, î ţ i va fif o a r t e g r e u să r ă s p u n z i t u t u r o rîntrebărilor Romei ce-ţ i vor f i puse înurmătoare l e r apoar t e . Ţ ie nu- ţ i va f iat ins nici un fir de păr, dar vei puteascăpa doar cu greu de un anumit necaz,dacă nu t e ve i î n ţ e l ege cu m ar t o r i ic ins t i ţ i ş i nu ve i cunoaş te ce l e l a l t esem ne prev es t i toare . De ac eea ţi-1 lasţ ie pe Pi lah. El te va ajuta în toatel u c r u r i l e . I m b r a c ă - 1 î n s ă r e p e d e î ns t r a i e r o m a n e p e n t r u c a s ă n u f i erecunoscut de tovarăş i i săi care sunt în Capernaum!Pentru că pot să-ţ i spun: Satana nu şi-a organizat nicipe depar t e în t r -un mod a t â t de v i c l ean r egimentu lprecum aces t neam de v ipere . De aceea r enunţă l aaceas t ă b l ânde ţ e a t a , a s em ănă t oa r e ce l e i a unu iporumbel, şi f i i ca un şarpe, al tfel nu te vei descurcacu aces t neam de năpârci . "

12 . Faustus : " î ţi mu l ţum esc m ul t pe ntr u aces t s fat!Dar acum, că aceas tă poves te s -a terminat atât debine pe câ t s e putea , s ă f acem ceva care să neînveselească!"

13. Eu: "Foar t e b ine! Sunt de acord , dar s ă-1aş teptăm ş i pe Kis jonah, care va încheia în curândsă-şi aranjeze casele lui de bani!"

C a p i t o l u l 3

Folos i rea corectă a puter i i v indecătoare ş i ace l e i de a face miracole

V

1. După un t imp a veni t Kis jonah. El ne-a salutatpe toţ i cu mul tă pr ietenie ş i a spus : "Nespus de mul tiubit prieten Iisus! (Te numesc astfel doar în afară;pe ntru că Tu şdi cum şi cine eşd în inim a mea.) Doa rŢie t rebuie să-Ţi mul ţumesc pentru tot ! Am ş ters dinr eg i s t r u l de dă r i , î n ca r e s un t t r ecu t e da t o r i i l es ă r m an i l o r l ocu i t o r i a i Canaanu l u i , doa r o m i căsumă de cinci mii de funţi , ş i Tu ai făcut să câştigpentru aceas ta cincizeci de mi i de funţ i , pe lângăvaloarea ines t imabi lă a celor lal te comori , care es tepoate încă o dată pe atât ! î ţ i promit însă, cu toatăiubirea fără de margini pe care Ţi-o port , că voi folosit oa t e aces t ea pen t r u b i ne l e s ă r ac i l o r ş i a l c e l o rnăpăs tui t i , pentru ca aces t gunoi diavolesc să devină

aur pent ru cerur i l e Domnului .2. Auru l şi argintu l nu-1 voi da oame ni lor în mâ nă,

pent ru că aces t ea sunt cu adevăra t o t r avă pent ruinima s labă, pământească, a oameni lor ; dar voi faceun rost - casă si voi da ceva avere - celor care nu au

n i c i m ă c a r u n a c o p e r i ş d e a s u p r acapului , iar celor sărmani le voi dav i t e , p â i n e şi î m b r ă c ă m i n t e . I a rfiecăruia care va fi astfel ajutat îi va fidu s cuvâ ntul T ău şi-i va fi spus nu m eleTău, pentru ca el să ş t ie cui t rebuiesă- i mul ţumească pentru tot ş i să maişde că eu sunt doar supusul ş i umilulTău servitor! Tu, Do am ne, întăreşte-mă

mereu, ca să pot s luj i în numele Tău!D acă vo i f i v r eoda t ă i s p i t i t s ă - m iîndrept vreun s imţ spre lume, a tunciia-mi toate puter i le , ca să înţeleg căsunt un om slab şi că nu pot să facnimic s ingur!"

3. Eu am pus mâna pe inima lui ş ii-am spu s: "Priete ne şi frate! Pă strează-Mă aici , înăuntru, ş i nu vei f i l ips i tn i c iodată de putere pent ru a duce l abun sfârşit lucrurile bune! Da, având

credin ţă v i e ş i i ub i r e depl ină , pură ,pentru Mine ş i căutând în gând ş i în fapte să facib ine oameni lor , î n numele Meu, ve i domni asupraelementelor, şi ele te vor asculta! Vânturilor nu le vaf i de neînţeles chemarea ta, iar marea î ţ i va cunoaş tegândur i l e . I a r unui munte sau a l tu i a î i ve i puteaspune: «Ridică-te şi aruncă-te în mare!» şi se va faceaşa cum ai spus tu.

4. Dar dacă c ineva cere semne de l a t i ne , î nnumele credinţei , să nu- i dai ; pentru că cel care nurecunoaş te adevărul d in cauza adevărulu i , aces tu ianu- i es te de ajuns nici un semn. Pentru acela es te

mai b ine să r ămână orb , cum era . Pent ru că , dacăes te for ţat pr int r -un semn să pr imească adevărul ş itotuş i nu urmează învăţătura, aces t semn es te o dublăjudecată pentru el . O dată es te for ţat , pr in semn, săp r i m e a s c ă a d e v ă r u l c a a d e v ă r — chiar dacă e l î lrecunoaş te sau nu ca atare, în orbi rea lui - , iar în aldoi lea rând, dacă nu făptuieş te după adevărul revelatpr in semn, ch iar dacă r ecunoaş te s au nu adevărulca adevăr , ca urmare a ordini i divine, va f i supusunei profunde judecăţ i i n t er ioare , pent ru că r euş i t asemnului i-a dat dovada care leagă. Şi asta este de

ajuns; r ecunoaş terea sau nerecunoaş terea nu es t e oscuză pent ru n imeni .5. Astfel , dacă cineva cere, drept dovadă a unui

anumit adevăr , un semn ş i spune: «Cu toate că nurecunosc baza adevărului spuselor tale, dacă-mi es tef ăcu t ă dovada c l a r ă a aces t e i î nvă ţ ă t u r i p r i n t r - om i n u n e , a t u n c i v o i p r i m i î n î n t r e g i m e a c e a s t ăînvăţătură ca adevăr!», ei bine, dacă- i es te dat acelsemn celui care 1-a cerut , el t rebuie să pr imeascăadevărul învăţătur i i pe depl in, chiar dacă o înţelegesau nu, pentru că semnul s tă acum drept garanţ ie.

6. Iar în al doilea rând, din cauza orbiri i sale, el

nu poate să păt rundă în profunzimea adevărului ş i ,pentru că nu reuşeş te să urmeze în viaţa obişnui tăînvăţătura adevărului , atunci va gândi în s inea lui :«Cred că ceva este adevărat , pentru că altfel nu ar f ia p ă r u t s e m n u l ; d a r t o t u ş i n u p o t r e c u n o a ş t e



Marea Evanghel i e a lu i Ioan

profunzimea sensului său ş i , dacă fac după cum mis-a arătat , ar însemna să mă calc în picioare într-un

fe l dezgus tă to r . De aceea , mai b ine nu fac aşa ş irăm ân la vech iu l meu m od de v ia ţă ob işnu i t c a re ,es te adevăra t că nu es te p l in de semne deoseb i te ,dar totuşi îmi place!»

7. Vezi , chiar în aceasta constă pedeapsa pe careşi-a a tras-o s ingur cel care a cerut semnul, semn carei-a dat dovada de netăgăduit ş i împotriva căruia nuar putea yeni cu nici o a l tă dovadă. Datori tă moduluisău greşi t de viaţă , e l apare ca un luptător împotrivaadevăru lui e ter n, pe care-1 respin ge cu toa te că aresemnul de netăgăduit care i-a fost dat drept călăuză.El nu-1 va vedea niciod ată ca o dovad ă a adevăru lui

revelat, ci îl va înlătura din calea sa ca şi cum nu arf i exista t vreodată . De aceea, este cu mult mai bines ă n u a r ă ţ i n i c io d a t ă u n s e mn c a s ă d e mo n s t r e z ia d e v ă ru l !

8 . Dar , sp re b ine le ş i pen t ru fo losu l oameni lo r ,fără ca să-ţi fie cerute, poţi să faci ca aceste semne săapară, în tăcere , cât de des vrei . Aceasta nu va ducepe n im eni în păca t sau la jud eca tă . Dacă , sp re b ine leomulu i , a i a ră ta t îna in te v reun semn, t rebu ie dupăaceea să-i dai ş i o învăţătură acelui om, pe măsuracereri i pe care acesta o poartă în e l . Dacă însă nu o

cere , atenţionează-1 cu. aspr im e asu pra p ăcatu lui încare se af lă . Dar nu-i mai da im edia t o a l tă învăţătu ră ,pentru că aceia care au fost a jutat i vor vedea în t ineun făcă to r de minun i , un magic ian , ia r mai depar tesemnul nu î i va mai obliga la nimic.

9. Toţi cei* care au primit această putere de a facem i n u n i a t u n c i c â n d e s t e n e v o i e , s ă u r m e z e c ustrăşnicie sfatul Meu, dacă vor cu adevărat să facăb i n e .

10 . Da r mai a les să se ferească să facă vreo m in un edacă es te în t r -o s ta re de învo lbura re sau de fu r ie !Pentru că orice semn poate ş i t rebuie să f ie revelat

doar când eşt i p l in de iubire pură, adevărată ş i deblândeţe . Dacă însă este făci^t la mânie, ceea ce esteposibil, iadul ajută şi el cu ceva acolo, şi un astfel desemn aduce a tunc i nu numai o b inecuvân ta re , c i ş iun b les tem.

11. După cum v-am învă ţa t dem a i m u l t e o r i p â n ă a c u m , s ă - ibinecuvântaţ i chiar ş i pe cei care văb les temă ş i , cu a tâ t mai pu ţ in , săpregăti ţ i b lesteme celor cu sufle tulo rb ca re nu vă v in în în tâm pina rec u b l e s t e m e , c i d o a r c u o r b i r e aplină de îngâmfare a inimii lor!

12 . Gândiţi-vă deci bine şi faceţiastfel ş i a tunci veţ i răspândi pestet o t b i n e c u v â n t a r e a , a ş a c u m a mfăcu t Eu ş i vo i face mai depar te .Pen t ru că adesea , unu i om amărâ t ,o faptă bună î i t ransformă mai multinima şi sufle tul decât o sută dintreînvă ţă tu r i le mora le ce le mai bune .D e a c e e a , d u p ă o rd in e a c e ru t ă l arăspând i rea evanghe l ie i , calea că t re

in ima să rman i lo r se c ro ieş te mai în tâ i p r in fap te bu nea ic i , p e p ă m â n t , şi a b i a a p o i e s t e p r o p o v ă d u i t ă

evanghe l ia su f le te lo r sănă toase . Aşa es te mul t maib i n e d e c â t s ă s e î n c e a p ă c u î n v ă ţ ă t u r a ş i a p o isă rmanul ascu l tă to r să f ie a runca t , p r in t r -un semn,în jud ec a ta ca re s igur va u rm a, dec i în t r -un necazmai mare decâ t ce l de la începu t , ca re ch inu ia doart r u p u l .

1 3 . D a c ă e ş t i c h e m a t l a u n b o l n a v , a t u n c iaşează-ţ i mâinile pe el , înaintea predici i , pentru caaces tu ia să - i f ie mai b ine . E l te va în t reba apo i :« P r i e t e n e , c u m p o ţ i s ă f a c i a ş a c e v a ? » T u v e irăspunde : «Pr in c red in ţa v ie în numele Ace lu ia ca rea fost t r imis din ceruri pentru adevărata fer ic ire a

tu tu r o r o a me n i lo r !» D a c ă t e v a î n t r e b a d e n u m e ,atunci dă-i , pe măsura înţelegeri i sale , cât mai multăînvă ţă tu ră de începu t , pe n t r u ca să în t rezărească cums-a putut petrece aşa ceva.

14. Dacă a a juns până aici , dezvăluie-i to t maimult , cu dreaptă măsură. Iar dacă vezi că după acestediscuţi i in ima ascultă torului se trezeşte ş i mai mult ,spune-i atunci totul şi pod fi sigur că el va lua totulînlăuntrul său şi va crede fiecare cuvânt al tău. Dacăîi vei da însă prea mult deodată , e l va f i apăsat , iars imţur i le - i vor f i tu lbura te ş i a tunc i va t rebu i să

munceşd d in g reu cu e l .15. Aşa cum nou-născu ţ i lo r nu l i se dă imedia th r a n a u n u i a d u l t , c a r e l e - a r p r i c i n u i m o a r t e aimediată , cu atât mai puţin trebuie dată «copilului»spir i tual o hrană spir i tuală care este potr ivi tă doarp e n t ru « a d u l ţ i » . D a c ă n u s e v a r e s p e c t a a c e a s t ămăsură divină, spiritul lor va fi ucis şi apoi va fi foartegreu să-i reînvii în spirit. Aţi înţeles cu toţii ce v-amspus?"

16. Mişca ţ i p ro fund , au răspuns cu to ţ i i : "Da ,Doamne , luc rur i le aces tea ne sun t a tâ t de l impez i caşi soarele la amiază ş i le vom urma întru totul!"

17 . Eu am spus : "B ine , să m erge m acum la peş te raîn care far isei i aveau ascunse comorile ; pentru că îna c e a s t a ma i e s t e o p e ş t e r ă p e c a r e t r e b u i e s ă ocercetăm. Luaţi însă torţe , v in ş i pâine; vom întâlniacolo f i in ţe care sunt foarte înfometate ."



Marea Evanghe l ie a lu i Ioan

C a p i t o l u l 4

Viz i ta ş i descr ierea une i peş ter i de s ta lac t i te

. 1 . Kisjonah s-a ocupat să f ie aduse cele necesare .Baram a adus provizi i le de vin ş i pâine care-i mair ă mă s e s e r ă . J a i ru th şi J o n a e l , c a r e n u s e p u tu s e r ădespărt i de Mine, M-au rugat să le îngădui să vină ş i

e i în această expediţ ie .2. E u a m s p u s : " S i g u r c ă d a ; s u n t e ţ i c h i a r

bineveniţ i , a tâ t voi , cât ş i Archiel care ne va ajutafoar te mul t ! Vă mai spun încă ceva , ş i anume: e ltocmai părăseş te S iharu l p lecând d in t r -un g rup desoli de-ai duşmanilor voştr i ş i se îndreaptă spre noi ,ca să vă convingă să vă reîntoarced degrabă, pentrucă poporul s-a r idicat împotriva lor ş i deja a a lungatalal tă ier i preotul nou instalat . Acesta va f i ş i e l îngrupul de soli . Ei vor a junge în seara aceasta a ic i .Dar acum să porn im la d rum!" In aceas tă exped i ţ ieau mai vrut să vină şi femeile şi slujitoarele şi M-auîn t reba t dacă le îngădu i .

3. Eu însă le-am spus: "Dragele Mele fiice, acestanu es te un d rum pen t ru vo i , de aceea rămâne ţ i maib ine acasă ş i ave ţ i g r i jă să avem des tu lă mâncared e s e a r ă , c â n d n e v o m în to a r c e ! " M ă r i a , împ re u n ăcu celelal te femei, au fost mulţumite ş i au rămas săaibă grijă de casă. Lydia însă ar fi dorit să vină totuşicu noi , dar pentru că a văzut că aceasta nu era voiaMea, a rămas acasă şi a făcut ce au făcut şi celelaltefemei .

4. Noi însă am pornit la drum şi , după câteva ore

de mers, am ajuns la peşteră ş i am intrat cu torţe leapr inse . K is jonah a fos t foa r te mira t de măr imeapeşteri i ş i de interesantele formaţiuni carsdce, care

- e rau de d epa r te ce le mai f rum oase d in toa tă As iaM ic ă , f o a r t e b o g a t ă î n a s t f e l d e p e ş t e r i . F ă p tu r ig i g a n t i c e d e t o a t e f e l u r i l e a u a p ă r u t î n a i n t e aprivi tori lor t imizi .

5. Faustus însuşi , căruia nu-il ipsea curajul eroi lor romani, sefăcu mic şi zise: "Fără să vrem,p u t e m g â n d i c ă s u b p ă m â n ttrebuie să mai locuiască un fel

de zei care creează prin infinital o r p u t e r e a st f e l d e o p e r egigantice . Aici sunt imagini deo a me n i , a n ima le ş i p o mi ; d a rc â t s u n t d e m a r i ! C e s u n tu r i a ş e l e t e m p l e ş i s t a t u i a l eR o m e i p e l â n g ă a c e s t e a ?Priveşte-1 pe ace st arab cu form ea tâ t de c la re ! Dacă c ineva a rv r e a ş i a r p u t e a s ă u r c e l aînăl ţ imea capului său, ar t rebuisă u rce scă r i le o o ră în t reagă .El se află într-o pozitie şezândăş i ameţesc u i tându-mă la capu lsău! O h, aceasta este cu adevăra tceva ce me ri tă văzut si de m n de

ţ i n u t m i n t e ! E s t e c u n e p u t i n ţ ă s ă s e f i f o r m a tîntâmplător! Uite , a ic i este un grup de luptători cusăbii ş i lăncii! Din adâ ncu ri rânjeşte pa rcă un mo nstr ue n o rm; d e s e n u l e s t e d e s ă v â r ş i t ! D o a mn e , D o a mn e ,cum s-au format aceste minunădi?!"

6. Eu am spus: "Prietene, priveşte tot ce se aratăochilor tă i ş i nu întreba nimic; vei af la ş i răspunsul .Ve i vedea luc rur i ca re te vor minuna ş i mai mul t ,dar nici a tunci nu întreba nimic! Când vom ieşi din

grotă vă voi explica tuturor tot ce este de explicat ."7 . A m m e r s m a i d e p a r t e ş i a m i n t r a t î n t r - o

în c ă p e re fo a r t e ma re ş i î n a l t ă , c a r e n u e r a î n s ăîntunecată , c i era pl ină de lumină. în această încăperee r a u ma i mu l t e i z v o a re d e p e t ro l c a r e fu s e s e r ăa p r in s e , c u fo a r t e mu l ţ i a n i î n u rmă , d e o a me n i ica re locu ise ră în aceas tă g ro tă ş i ca re a rdeau dea tunc i încondnuu cu f lăcăr i de d i fe r i te măr imi , celuminau în par te aceas tă încăpere imensă . P r in t r -odeschizătură destul de mare, af la tă pe cupola acesteiîncăper i , in t ra lumina pu te rn ică a z i le i . De aceea ,

g ro ta e ra des tu l de b ine lumina tă .8 . Pe jo s se ve de au to t fe lu l de f igur i : ş e rp i ,broaşte uriaşe ş i multe animale de toate fe luri le , maimul t sau mai pu ţ in c la re , p recum ş i o mul ţ ime deformaţ iun i c r i s ta l ine , de toa te cu lo r i le ş i de toa temăr imi le , de la une le mic i până la fo rme imense .Toate la un loc ofereau o privel iş te încântătoare .

9 . Faus tus a spus : "Doamne , a ic i sun t podoabecum nici un împărat nu a visat vreodată! Dar oarenu este acest loc un fel de Tartar, aşa cum îl descriaumituri le greceşt i!? Ia tă Styxul , pe bătrânul Charon,p e c e i t r e i j u d e c ă t o r i n e î n d u r ă t o r i a i s u f l e t e l o r:

Minos, Aakus ş i Radamands, în sfârşi t câinele cu tre icapete , Cerber , apoi niş te Furi i ş i în cele din urmăPluto cu frumoasa Prose rpina , ş i Tartaru l ch inur i lorar f i gata! Aceste multe focuri care ies din pământ ş id i n p e r e ţ i , m i i l e d e f i g u r i d e a n i m a l eî n s p ă i m â n t ă t o a r e - c h i a r d a c ă s u n t m o a r t e ş i

pietr if icate - ş i o mulţ im e de al telucruri infernale arată , fără nicio îndoială , că ori suntem în Tarta r , o r i pe d rumul sp re aces ta ;sau , la ce mă gândesc acum ş imi se pare ce l mai aproape dea d e v ă r : d a to r i t ă a c e s t e i g ro t e ,sau une i a l te ia asemănă toare , aapăru t des igur mi tu l g recesc a lT a r t a ru lu i ! "

10 . E u a m s p u s : " U l t i m u llucru la care te-ai gândit are maimult adevăr decât to t ce a i spusî n a i n t e . P r e o ţ i m e a v i c l e a n ă atu tu ror popoare lo r s -a p r icepu tm e r e u s ă e x p l o a t e z e ş i s ăfolosească în favoarea ei astfel de

apari ţ i i natu rale . Aşa s-a p etre cutîn Grec ia şi Rom a un de , da to r i tăfaptului că au lăsat libere frâielefan tez ie i lo r , mul te popoare aufost s i vor mai f i îndobitoci te -





Marea Evanghel i e a lu i Ioan 9

lămurire ş i a spus: " înţeleg cu atât mai bine aceastăexplicaţ ie cu cât i -am auzit ş i pe acei romani, bunicunoscători a i naturi i , vorbind despre aşa ceva - maimult ca o ipoteză. Dar ş i a jutorul Satanei este foarteîn s e mn a t , p e n t ru c ă v r ă jma ş u l v i e ţ i i n u v a l ă s anefolosite astfel de ocazii, şi urmele rele se află întrei părt i a le lumii în fa ţa ochilor noştr i! Lucruri le

acestea îmi sunt acum toate foarte l impezi; un s ingurlucru nu pot înţelege întru totul , ş i anume, fer ic ireanesfârşi tă a lui Dumnezeu!

4 . S p u n e - m i , c e b u c u r i e p o a t e s ă - i d e a l u iDumnezeu , ca re cunoaş te toa tă f i in ţa rea deoda tă ş iîn profunzimile cele mai ascunse, propria Lui viaţăe t e r n ă ? ! C u m p o a t e s ă f i e b u c u r i e o a s t f e l d el impez ime un i fo rmă, fă ră să se poa tă modif ica peSine din Sine însuşi , când aceasta ar omorî orice omde plic t iseală?"

5. Eu am răspuns: "Priveşte a ic i oamenii! Ei suntbucur ia lu i Dumnezeu a tunc i când a jung să f ie ceeace le-a fost dat să f ie du pă o rdi ne a Sa. în e i D um nez euregăseşte pe cineva egal cu El . De aceea, în creştereaco ntin uă a cuno aşteri i lor de orice fel , în desăvârşireaîn iubire , în ţelepciune ş i frumuseţe se af lă bucuriaşi fer ic irea eternă a lui Dumnezeu! Pentru că tot ceeac e c u p r i n d e n e m ă r g i n i r e a e s t e c r e a t ş i p e n t r uoamenii de aici ş i nu este ş i n ici nu va f i vreodatăceva care să nu existe ş i pentru micuţi i oameni; acumşti i ş i aceasta! Dar să ieşim din peşteră , pentru caArchiel să facă mai repede ceea ce are de făcut!"

6. Ne-am grăbit apoi să ieşim din grotă . După ce

am ieşit cu toţii, i-am făcut un semn lui Archiel şi îna c e a c l i p ă s - a a u z i t o b u b u i t u r ă p u t e r n i c ă , i a rin t ra rea cea la rgă e ra acum un pere te de g ran i t p r incare nici un muritor nu ar mai f i putut t rece, oricâtde mult şi-ar fi dat silinţa. Dar, pentru a face intrarea

ca f iecare minune să f ie privi tă drept ceea ce este ş idupă felul în care a apărut ş i să gândeşt i cu tăr ie căn ic i un luc ru nu- i e s te cu nepu t in ţă lu i Dumnezeu .Este mai bine aşa decât să vrei să lămureşt i to tul dintemelie , astfe l încât din lămurire să înţelegi la fe l demult ca din apari ţ ia în s ine.

10 . Este de ajuns să ş t i i că pământul poate duce ş ihrăni oamenii! Dacă ai ş t i cum a fost creat , e l nute-ar mai fascina şi s-ar trezi în tine pofta de a afla

ta inele unui a l t pământ. Şi , dacă ai în ţelege felul încare s-a format şi cum se menţine cel de-al doilea, aicăuta un al t re i lea , a l patrulea ş i a l c inci lea pământ,iar mai apoi nu ai mai vrea să cercetezi un al şaseleasau a l şap te lea pământ . A i deven i apa t ic , l ips i t debucurie , a i d ispreţui viaţa ş i a i începe să o blestemi,să blestemi ş i ceasul în care a început să-ţ i oferea c e a s t ă c u n o a ş t e r e - i a r o a s t f e l d e s t a r e a r f ib ine în ţe les o moar te pen t ru su f le tu l tău !

11 . Dar legea divină este astfel încât a tâ t omul,câ t şi îngeru l , să poa tă pă t ru nd e t re p ta t na t u ra d iv inădin el ş i d in toate lucruri le create ş i aceasta doarpână la un anumit nivel; astfel îi va creşte pofta dev i a ţ ă , d r a g o s t e a d e D u m n e z e u şi c e a p e n t r ua p ro a p e l e l u i , s i n g u re l e p r in c a r e e l p o a t e s ă s emântuiască. în ţelegi acest adevăr?"

12 . Faus tus a răspuns : "Da , Doamne ş i P r ie tene ,înţeleg foarte bine! Acum nu Te voi mai întreba cums-au format figurile din această grotă."

C a p i t o l u l 6

Formarea ş i surparea grote i cu formaţiuni

cars t i ce

1. Eu: "Atunci nu mai contează dacă ş t i i sau nu;aceasta nu te va îmbogăţi , n ic i sărăci . Dar ceea cepoţi să ş t i i este faptul că nu mâna omului a făuri taces te f igur i , c i e lemente le na tu r i i s ingure , ca d inî n t â m p l a r e . M u n ţ i i î ş i i a u d i n a e r o p a r t e d i numezeala ce apare din ploaie , d in zăpadă şi d in ceaţac a r e l e î n v ă l u i e a d e s e a c r e s t e l e . T o a t ă a c e a s t ăumezea lă coboară a tunc i p r in pământ ş i p ia t ră ş i ,unde întâlneşte un loc gol , se s trânge deasupra subforma unor p ică tu r i ca re , pe lângă apă , con ţ in ş i

calcar dizolvat. Apoi aceste picături cad. Apa lor ses c u rg e ma i d e p a r t e s a u s e e v a p o ră , d a r c a l c a ru lr ă m â n e ş i s e î n t ă r e ş t e , a ş e z â n d u - s e c o n t i n u u î ns t ra tu r i , născând as t fe l to t fe lu l de fo rme care seaseamănă , mai mul t sau mai pu ţ in , cu une le fo rmede pe pământ. Aşa s-au format f iguri le din aceastăpeş te ră , na tu ra l . Pe lângă aceas ta , pu tem bănu i căslujitorii Satanei au ajutat destul de mult la orbireaoameni lo r s lab i p r in t r -o con tura re mai c la ră a to tfe lu l de fo rme asemănă toare omulu i .

2. De aceea este mai bine ca această peşteră , care

hrăneş te c red in ţe le în tuneca te , să dev ină de negăs i tpen t ru v rem ur i le ca re vor u rm a . Să ieşim dec i pe n t ruca Archiel să poată face ceea ce trebuie cu aceastăpeş te ră !"

3 . F a u s t u s M i -a m u l ţ u m i t d i n s u f l et p e n t r u



10 Marea Evanghe l ie a lu i Ioan

î n p e ş t e r ă î n î n t r e g i m e d e n e p ă t r u n s , d u p ă c ene-am depărtat la vreo trei mii de paşi de peşteră, s-aprodus o modificare a solului astfel încât fostul locde in t ra re , ca re se a f la la înă l ţ imea a o su tă deoameni, a fost mutat ş i împins în adâncuri . Ar f i fostnevoie de o scară de lungimea a o sută de oamenipentru a a junge la peretele cel drept ce astupa fostai n t r a r e , c e e a c e o r i c u m e r a z a d a r n i c p e n t r u c ăin t ra rea însăş i deven ise ce l mai abrup t pe re te dem u n t e .

7. Toţi cei de faţă au văzut aceste schimbări alelocului , iar Faustus mi-a spus: "Doamne şi Prie tene!Mă simt copleşit! Aceste întâmplări se află deja la ovec ie depăr ta re de o r izon tu l cunoaş te r i i mele ! N ic inu mai şdu dacă mai trăiesc sau dacă visez! Se petrec

lucrur i minuna te , p l ine de ta ine , încâ t ch ia r ş i încea mai c lară s tare de l impezime stau ca un om beatşi nu mai sunt în s tare să deosebesc în propria-miconşti inţă dacă sunt bărbat sau femeie. Priveşte acestp e r e t e d e m u n t e ! U n d e e r a e l î n a i n t e , c â n dmergeam a lene pe po teca ce ducea sp re peş te ră , a tâ tde uşor de s tră bătu t pe jos?!

8 . C e l ma i s t r a n iu î n s ă e s t e c ă , d u p ă t o a t esch imbăr i le făcu te , nu se vede n ic i u rmă de v reodistrugere forţa tă . Muntele arată de parcă nu s-ar f isch imbat n imic a ic i încă de la începu tur i le lumi i !Dacă o mie de oameni ar f i muncit t imp de o sută dean i , tot nu se şde dacă ar f i reuşi t să mute o greutateatât de mare încât să f ie dezgoli t un perete de s tâncăde o înăl ţ ime egală cu cea a o sută de oameni ş i olăţ ime pe care o s trăbaţi în mai mult de o oră . Şi ,când mă gândesc că acum câteva cl ipe nu se vedeanimic din ceea ce a urmat, iar acum nu se văd delocurmele v reune i d is t ruger i ! De aşa ceva nu s -a maiauzit până acum! Sunt curios să văd ce uimiţ i vor f inavigatori i când vor găsi , în locul regiunii îm păd uri tepe ca re o ş t iau , aces t imens pere te muntos! Mul ţ inu-şi vor da se am a u n d e se află şi se vor uita ca viţelul

la poar ta nouă!"9. Eu am spus: "De aceea vă spun tuturor să nupovest i ţ i n imănui - n ici măcar soţ i i lor voastre - ceeace aţi văzut. Pe ele n u le-am lăsat să vină cu no i pe nt rucă nu pot să păstreze legământul tăceri i , n ic i chiar

în împre ju ră r i deoseb i te , ş i î ş i l a săs l o b o d e g u r i l e . D e a c e e a s ă n uspuneţi n ici voi soţ i i lor voastre nimicdespre aceste lucruri neobişnuite cares-au petrecut aici! Puteţi să le vorbiţid e s p r e f o r m a g r o t e i , d e s p r ecomor i le găs i te , da r n ic i un cuvân tmai mul t ! " To ţ i au făgădu i t so lemncă aşa vor face şi apoi ne-am con tinu at

d ru m ul sp re K is, un de am a juns laapusul soarelui . Femeile ş i s lujnicelepe care le lăsasem acasă ne-au ieşi tîn în tâmpinare ş i ne -au în t reba t dacăs-a petrecut ceva cu totul deosebit .L e -a m s p u s c ă e p r e a d e v re me s ăîntrebe ş i că totul se învârtea doar înj u r u l u n e i c o m o r i a s c u n s e a

fariseilor, pe care am luat-o. Femeile s-au arătat a fimul ţumi te cu aces t răspuns ş i nu au mai în t reba tn imic .

10 . Noi am mers imedia t la masă pen t ru că n ic iu n u l d in t r e n o i n u mâ n c a s e ş i, î n fo m e ta ţ i fi in d,aş tep tam nerăbdă to r i c ina .

C a p i t o l u l 7

F a u s t u s g ă s e ş t e c o m o r i l e în m a g a z i e ,orânduite ş i b ine păz i te

1. După ce am mâncat , Faustus s-a dus în magaziamare , la îndrumarea Mea , pen t ru a vedea comor i leaduse de către Archiel din grotă , la Kis . Toate erau

în cea mai bună rânduială, iar lângă ele se afla şi ol i s t ă l u n g ă î n c a r e e r a u s c r i s e t o a t e c o m o r i l eîmpreună cu valoarea lor , după cum fuseseră găsi teîn grotă . Faustus i-a întrebat pe paznici c ine a făcutlista.

2. Pazn ic i i însă au răspuns : "Doamne , l i s ta e rad e j a a i c i a tu n c i c â n d a m fo s t c h e ma ţ i s ă p ă z imc o mo a ra . D e a c e e a n u ş t im s ă - ţ i s p u n e m c in e aîn tocmi t -o ."

3. Faus tus a în t reba t apo i : "Spune ţ i -mi cum auajuns bogăţiile acestea aici şi cine le-a adus?"

4. Paznici i au răspuns: "Nici asta nu şdm. A venitun tânăr , pe care l-am văzut de mai multe z i le înpreajma vindecătorului din Nazaret , ş i ne-a poruncitsă păz im comoara . După aceea am fos t t r imiş i demagistratul inferior roman aici . Noi păzim comoarade-ab ia de două o re . As ta es te to t ce ş t im desprecomoară ş i despre felul în care a fost adusă ş i n imicmai mult!"

5. Faus tus s -a dus apo i cu l i s ta bogă ţ i i lo r lamagistratul inferior ş i 1-a întrebat la fe l ca ş i pepaznici; dar şi acesta ştia la fel de puţine lucruri ca şipaznici i . Văzând că nimeni din Kis nu şt ie cum a fost

adusă comoara, Faustus ş i-a z is : "Pentru că nimeninu ştie, nu le voi mai aminti de aceste lucruri ca sănu stârnesc vâlvă fără rost în popor!"

6 . Z i c â n d u - ş i a s t f e l , F a u s tu s s - a î n to r s a c a s ăunde-1 aştepta soda lui cu braţele deschise . înainte



Marea Evan ghel i e a lu i Io an 11

de a se du ce la culcare însă, el a veni t la Mine pe ntr ua vorbi despre unele lucrur i . Dar Eu l - am amânatpen t r u a doua z i ş i i - am s pus s ă m ea r gă s ă - ş iodihnească t rupul ş i suf letul care acum era tot maitulburat . Faus tus ş i cei lal ţ i s -au dus imediat să seodihnească pent ru că aveau mare nevoie de aceas t a .

7 . C u u n s o m n b u n , n o a p t e a s e t e r m i n ă m a irepede . Aşa a fos t ş i l a noi . Ni s e părea că ab ia

ado r m i s em şi de ja d i m i ne a ţ a l um i noas ă ne chem ape toţi să ne părăsim culcuşurile cele dulci şi să neîncepem t r eaba . Masa de d imineaţă , care era de japregăt i tă , ne-a adunat pe toţ i în sala de mese undeam mâncat la fel ca în ziua de dinainte. După masăam adus cu to ţ i i , împreună cu Mine , mul ţumi re ş is lavă lui Dumnezeu, aşa cum făcuse David (psalmul32) :

8. "Bucura ţ i -vă de Domnul , voi , ce i drepţ i ; ce is m er i ţ i s ă - L s l ăveas că ne î nce t a t ! A duce ţ i - I s l avăDomnului pe har fe cu zece s t rune ş i cânta ţ i -1 înpsal t i re. Cântaţ i - I un cântec nou, cântaţ i - I f rumos pe

s t runele ce scot doa r sunete cur ate, pen tru că adev ărates te cuvântul Domnului , iar ceea ce El făgăduieş te,î m p l i neş t e cu s t r ă ş n i c i e . E l i ubeş t e d r ep t a t ea ş ijudecata dreaptă ; pământul es t e p l in de grada Lui .Cerur i le s -au făcut pr in cuvântul Domnului ş i toatăoas t ea pr in duhul gur i i Lui . E l ţ i ne apa în măr il ao l a l t ă ca î n t r - un bu r du f ş i dă adânc i m e ce l o ra s cuns e . Toa t ă l um ea s ă s e t eam ă de D om nu l , î nfaţa Lui să se cut remure tot ce t răieş te pe pământ ;pentru că ceea ce spune El , se ş i face, ş i ceea ceporunceş te s e împl ineş t e . Domnul n imiceş t e s f a tu lnecredinc ioş i lor ş i r ă i lor ş i î ndepăr t ează gândur i l eneamurilor de la aceste sfaturi . Sfatul Său este veşnic,i a r gândur i l e in imi i Sa le merg d in neam în neam.Fer ic i t es te neam ul căru ia Do mn ul î i es te Du mn ezeu ,pent ru că ş i - a a l es poporul ca moş teni tor ! Domnulpriveşte din ceruri şi- i vede pe toţi copii i oamenilor.De pe t ronul Său de nes t r ămuta t , E l pr iveş t e spretoţ i cei ce locuiesc pământul . El le îndrumă inimi leş i vede toate lucrur i le lor . Un rege nu se mântuieş tepr in puterea sa mare, ş i un ur iaş nu es te salvat pr inmarea sa forţă! Nici caii nu-i ajută să fugă, iar puterealor mare nu-i salvează!

Ochiu l Domnului s e u i t ă doar l a ace ia care I Ii u b e s c s i n c e r şi c a r e n ă d ă j d u i e s c s ăp r i m e a s c ă G r a ţ i a S a , c a s ăizbăvească de moarte sufletelelor şi să-i hrănească atuncicând es t e foamete . F ieca inima n oas t ră să sebucu r e de D om nu l !Cu toţ i i ne încre-de m în sfântul Săunu me ! Gra ţ ia Ta ,Doamne, f i e cunoi , precum ş i jn o i n e p u n e mn ă d e j d e a î nTine! "

C a p i t o l u l 8

D esp re î m p ărăţ i a ceru r i l or

1. Faustus, care fusese în preajma Mea în tot acestt imp, M-a întrebat: "De unde şt iu ucenicii Tăi - ceivrednic i de Tin e — cuvin te le aces tea a t â t de min una te ,

p l ine de în ţ e l epciune ş i pe depl in adevăra te? Cevaatâ t de înă l ţ ă tor nu am mai auzi t până acum!"2 . Eu am s pus : " Ce r e de l a f a r i s e i Ca r t ea

Domnului ş i c i t eş t e d in ea psa lmi i r egelu i David ;acolo le vei găsi pe toate! Mai-marele fariseilor dinCapernaum, Iai r , cu care ne vom mai vedea as tăzi ,î ţ i va dărui una. In urmă cu două zi le, f i ica lui amur i t ş i a fos t î nmormânta tă . E l a r egre t a t amarnicpăcatele săvârşite împotriva Mea; de aceea î l voi ajutaş i el nu va f i pierdut pentru împărăţ ia cerur i lor !"

3. Faus tus : "Doamne, ce împără ţ i e es t e aceea ş iunde se af lă ea?"

4. Eu: " D r agu l m eu p r i e t en , pen t r u adevă r a ţ i ip r i e t e n i a i l u i D u m n e z e u , a d e v ă r a t a î m p ă r ă ţ i e aD o m n u l u i e s t e p r e t u t i n d e n i . P e n t r u d u ş m a n i i l u iDumnezeu ea nu es t e n i că i er i , pent ru că pent ru e ito tu l es t e i ad , or iunde ş i - ar î ndrepta pr iv i r ea sausimţurile. Ce este sus este la fel cu ce este j o s . Nu teui ta nici în sus , spre s tele - care su nt pă m ân tur i ca şicel pe care calci - şi nici nu-ţi coborî privirea în jos,s p r e păm ân t , pen t r u că ş i e l ( păm ân t u l ) u r m eazăaceeaşi lege ca şi carnea ta; odată va trebui şi el sămoară ş i să se facă fărâme! în schimb cercetează ş i

caută cu sârguinţă în inima ta; acolo vei găsi ceea cecauţ i . Pentru că în inima f iecărui om es te sădi tăsămânţa v i e d in care va înf lor i pent ru e l r ăsăr i tu letern al vieţi i veşnice.

5. Vezi , cerul în care plutesc Pământul , Soarele,Luna ş i nenum ăr a t e l e s t e l e , c a r e nu s un t a l t cevadecât sor i ş i pământur i , es te fără margini ! Chiar dea i pute a părăs i aces t pă m ân t şi a i pute a m erge drep tînainte, la fel de repede ca şi gândul, astfel încât sădepăşeş t i veac după veac, nici după o eterni tate dezbor tot nu te vei apropia nici măcar un pic de vreuncapăt! Peste tot vei întâlni lumi cu forme fie stranii

sau ter ibi le, f ie grozav de f rumoase care umplu ş idau viaţă spaţiului nesfârşit .

6. După moar tea t rupului tău, veiieşi prin inima ta spre cerul fără

margini al lui Dumnezeu ş i ,după cum î ţ i es te inima, î l

vei recunoaş te ca rai sauca iad!

k 7 . P e n t r u c ăn n i c i u n d e n u e s t e• f t ceva ca re să f ie

K c r ea t doa r ca r a i ,B s a u d o a r c a i a d ;t o t u l v i n e d i ni n i m a o a m e n i l o r .

• F i e ca r e om î ş iB B I p r e g ă t e ş t e î n



12 Marea Evan ghel i e a lu i Io an

inimă, după faptele lui bune sau rele, or i raiul , or iiadul . Astfel , f iecare va t răi du pă cum gân deş te, d up ăcum vrea ş i după cum făptu ieş t e , ad ică după pro-pr ia- i credinţă care î i hrăneş te fără încetare voinţacare, la rândul ei , î i determină faptele.

8. Fiecare să f ie atent la înclinaţi i le inimii sale şiva afla atunci uşor ce este în inima lui . Dacă iubireaaces teia se îndreaptă spre lume, ş i el s imte înlăuntrulsău do r inţa de a do bâ nd i pute re şi faimă, atun ci inim alu i , dor n i că de m ăr i r e , e s t e î n t r - una nem ul ţ um i t ăde sărmana omeni re . Dacă un om s imte dor in ţ a dea-i conduce şi de a-i stăpâni pe ceilalţ i , fără să f ieînsă ales ş i uns de căt re Dumnezeu, atunci în inimalui se af lă deja sămânţa iadului , care, dacă nu es teînăbuşi tă, î i va pregăd fără nici o îndoială acelui om,după moar t ea t rupulu i s ău , i adul .

9. Dacă inima omului es te însă pl ină de smerenieşi dacă el se simte fericit să f ie ult imul dintre oameni,s ă l e s lu j ească tu turor , s ă nu ţ ină aproape de locseama de e l , d in pr i c ina iubi r i i pe care o poar t ă

fratilor şi suro rilor sale, să se su pu nă în toa te lu crurilefolositoare mai-marilor săi şi dacă el î l iubeşte maipresus de toa te pe Dumnezeu, a tunci va creş t e înin ima lui s ămân ţa cerească pe nt ru un r a i cu adevăra tveş n i c . O m ul aces t a a r e de j a î n i n i m ă r a i u l î nîn t r egime. P l in de credin ţa adevăra tă , de cea maipură speranţă ş i dragoste, acela nu poate să ajungă,d u p ă m o a r t e a t r u p u l u i s ă u , a l t u n d e v a d e c â t î nî m păr ă ţ i a ce r eas că a l u i D um nezeu pe ca r e de j a ,aşa cum am mai spus , o poar tă ş i în dmpul vieţ i i , întoată măreţ ia sa, în inimă! Dacă vei cântăr i bine celece-ai auzi t , vei înţelege uşor cum es te cu împărăţ ia

cerurilor şi cu iadul!"10 . Faustus a spus : "Preaiubi te ş i înţelept Domn,

Maest ru ş i Pr ieten! Cu adevărat , cuvintele Tale suntp l ine de în ţ e l epciune;d a r d e d a t a a s t a n ul e - a m p u t u t p ă t r u n d epe de-a-n t r egul ! Fe lu lîn care r a iu l ş i i adulpot s ă f i e împreună înacelaşi loc, astfel încâtun ul să-1 pă t ru nd ă pe

c e l ă l a l t , a c e s t a e s t epent ru mine , ca om cuo gând i r e î ncă f oa r t es labă, un lucru greu deînţeles! Cum s-ar pu teaca , î n ce l e d in urmă,d i n i n i m a m e a s ăînflorească o infinitatenesfârşit de fericită saude nefer ici tă? De aceeavreau să Ţe rog să-midai o lămuri re mai uşor

de î n ţ e l e s , pen t r u căal t fel , cu toată luminaa m i e z i i î n s o r i t e as u f l e t u l u i , vo i m er ge 9?acasă tot orb!"

C a p i t o l u l 9

D om n u l exp l i că , p r i n câ teva exem p l e ,natura raiului şi a iadului

1. Eu am spus: "Aşa voi face; pentru că este binesă mergi acasă cu ochii deschişi!

2. Iată, înt r -o casă sărăcăcioasă t răiesc doi oa me ni .Unul es t e mul ţumi t cu to t ceea ce î i dă pământulmunci t cu sudoarea f runt i i sale, sub binecuvântareaDomnului . Cu mul ţumire ş i voioş ie, el se bucură depu ţ i ne l e r oade a l e hă r n i c i e i s a l e . Cea m a i m ar ebucurie a lui este de a împărţi cu fraţi i săi mai sărmaniceea ce a s t râns cu mare greutate. Dacă vine la el unînfo me tat , el se bu cu ră că poa te să-1 hră ne asc ă, nu-1înt reabă niciodată cu răutate de ce es te sărac ş i î iî ngăduie să se în toarcă dacă î i va mai f i v reodatăf o a m e .

3. Nu es t e nemul ţumi t de conducător i i ţ i nu tu lu i

în care t răieş te, iar dacă i se iau dăr i , el gândeş temereu ca Iov: «Doamne! Tu mi-ai dat totul ! Al Tăues te totul ! Ceea ce mi-ai dat , pod or icând lua înapoi ;facă-se mereu numai voia Ta sfântă!»

4. Pe scur t , aces t om nu poate f i tulburat de nimicî n s en i nă t a t ea s a , î n i ub i r ea ş i î nc r ede r ea s a î nDumnezeu ş i î n iubi r ea f a ţ ă de f r a ţ i i l u i . Mânia ,invidia, ranchiuna, ura ş i orgol iul î i sunt s t răine.

5. în schimb, f ratele său es te cel mai nemul ţumitom . E l nu c r ede î n n i c i un D um nezeu ş i s pune :«Dumnezeu es t e un cuvânt gol pr in care oameni i

denum es c i dea l u l de e r ou păm ân t ean . Când e s t esărac, doar cel mai prost om poate să f ie fericit , aşacum su nt fer ici te anima lele, care nu au jud ec ată ş iîn ţ e l egere , a tunci când pr imesc câ te ceva d in ceea

ce are nevoie ins t inc tu l l orsurd ş i l imi tat . Un om însăca r e s - a r i d i ca t p r i nî n ţ e l e g e r e a sa c u m u l tdeasupra an imale lor , nu mait rebuie să se mul ţumească cul ă t u r i o r d i n a r e , n u m a it r e b u i e s ă s c o r m o n e a s c ă

pământul cu mâin i l e , pent ruc ă a c e a s t a e s t e o m u n c ăp e n t r u a n i m a l e ş i s c l a v i ;mâin i le lui sun t făcute p en truceva mai bun; el trebuie să iasabia, să ajungă cel mai mareco nd uc ăto r d e oş ti şi să t reacăpe sub arcur i le de t r iumf alem ar i l o r o r a ş e a l e l um i i peca r e l e - a cuce r i t . Păm ân t u lt r ebuie să se cu t r emure subc o p i t e l e c a l u l u i s ă u ,

î m podob i t cu au r ş i p i e t r ep r e ţ i o a s e , c ar e -1 d u c e c um â n d r i e p e s t ă p â n u lputernicei armate de os taş i .»

6. Cu astfel de gânduri îşi



Marea Evanghe l ie a lu i Ioan 1 3

conşti inţa trează, se mulţumesc să mănânce doar a tâ t

cât le trebuie. Alţii însă nu mai vor să lase nimic înp o m , p e n t r u c ă r o a d e l e l e p l a c f o a r t e m u l t . E im ă n â n c ă t o t u l d i n i n v i d i e , p e n t r u c a c e i c e s emulţumesc cu puţin să nu mai găsească vreodată cevaş i se îndoapă as t fe l până ce u l t imul f ruc t a fos tmâncat . Ei se îmbolnăvesc apoi ş i pot chiar să moară,în timp ce aceia care s-au mulţumit cu puţin se simtfoarte bine ş i în tăr i ţ i după ce au mâncat cu măsurăd in f ruc te le pomulu i ! A tâ t un i i , câ t ş i ce i la l ţ i aumâncat din fructele aceluiaşi pom!

14 . Raiul este ş i asemenea unui vin bun, care-1face puternic pe cel care ş t ie măsura, dar î i dăuneazăsau chiar îl ucide pe cel care nu i-o ştie; astfel, acelaşivin devine pentru unul ra i , iar pentru celălal t iad,deşi este scos prin acelaşi furtun!

15 . Spune-mi, prie tene, dacă acum ai în ţeles cumeste cu raiul şi cu iadul?"

C a p i t o l u l 1 0

Legea ord in i i d iv ine

1. Faustus a spus: "Doamne, acum totul începe să

se lumineze în mine! în toa tă nemărg in i rea ex is tăU N S IN G U R D U M N E Z E U , O S IN G U R A P U T E R EŞ I O S I N G U R Ă L E G E a o r d i n i i e t e r n e . P e n t r uoamenii care îşi însuşesc această lege, raiul este totceea ce es te ; însă pen t ru ce l ca re , p r in p ropr ia saalegere, este împo triva acestei legi , pe ntr u acela to tuleste iad, chin şi suferinţă!"

2. Eu: "Da, aşa este! Focul este de mare ajutorom ulu i . Celui care-1 foloseşte aşa cum treb uie , cuînţe lepc iun e ş i chibzuială , aceluia î i va aduc e foloasefără de număr. Ne-ar lua prea mult t imp să spunemacum toate lucruri le bune pe care le-ar putea face

omul prin folosirea potr ivi tă ş i în ţeleaptă a focului .Dar când cineva se serveşte de foc în mo d nechibz uit ,d o a r p e n t ru p ro p r i a l u i d i s t r a c ţ i e , c a s ă a p r in d ăacoperişuri le caselor , sau desişuri le păduri lor , a tunciacelaşi foc va pârjoli şi va distruge totul!

blestemă, un astfel de om, existenţa-i sărăcăcioasă,îşi b lestem ă sărăcia în inim a sa şi se gânde şte c um săf a c ă ro s t d e ma r i b o g ă ţ i i ş i c o mo r i , p e n t ru a - ş imul ţumi se tea de pu te re .

7. El î l d i sp re ţu ieş te pe f ra te le său ca re es temul ţumi t ş i f ieca re om mai să rac decâ t e l e s te înochii lu i o grozăvie . Nu a re nici o ur m ă de milo stenie ,aceasta fiind pentru el o naivitate a sclavilor laşi şi a

ma im u ţe lo r d r e s a t e . O m u lu i i s e p o t r i v e ş t e d o a rg e n e ro z i t a t e a - d a r ş i a c e a s t a , c r e d e e l , t r e b u i earătată cât mai rar cu putinţă! Dacă vine un sărac lael, se repede la acesta cu tot felul de grosolănii şi îis p u n e : « P le a c ă d e a i c i , b e s t i e p u t r e d ă , mo n s t rul a c o m! M u n c e ş t e , a n ima lu l e , d a c ă v r e i s ă a i c emânca! Du-te la fra tele meu cel prost care este e lînsuşi un animal obişnuit de povară, dar nu mai veniniciodată în fa ţa sufle tului meu ales . Lucrează pentrucei ca el, căci aceşda su nt milostivi la fel ca m aim uţe le!Eu sunt doar generos şi îţi mai las şi de data aceastaviaţa ta ordinară de vierme!»

8. Vezi, aceşti doi fraţi, fii ai aceluiaşi tată şi aiace le iaş i mame, t ră iesc împreună în t r -o casă . Unule s t e u n î n g e r , a l d o i l e a a p ro a p e p e d e - a -n t r e g u ldiavol . Pentru primul cocioaba sărăcăcioasă este unra i , pen t ru ce l de -a l do i lea , aceeaş i coc ioabă es teiadul pl in de chinul cel mai amar. Acum vezi cumde raiul şi iadul pot fi în acelaşi loc?!

9. Bine înţele s că vei gând i: «Ei, ce-o fi? Să fie lăsatcel care-şi doreşte puterea să urce pe tron şi, dacă vaputea, va apăra popoarele ş i va învinge duşmanii!»Da, s-ar putea să fie aşa! Dar unde este măsura caresă arate cât de mult şi în ce fel îşi va urma planurile

sale obsedate de putere? Ce va face el cu oameniicare nu vor vrea să se închine cât mai adânc în fa ţasa? Pe aceia îi va schingiui îngrozitor şi va ţine la felde puţin cont de o viaţă de om cât de un f ir de iarbăstrivit! Atunci ce este un astfel de om? Iţi spun, eleste o manifestare a Satanei!

10. E s te a d e v ă ra t , t r e b u i e s ă e x i s t e d o mn i ş iconducători de oşt i , dar t rebuie să înţelegi că aceşt iatrebuie să f ie a leşi de Dumnezeu. Ei t rebuie să f iealeşi d intre urmaşii regilor din vechime. Dar vai deoricare a l tul care-şi lasă sărăcia ş i se repede să ia

sceptrul prin orice mij loace! Cu adevărat , ar f i maibine pentru el să nu se f i născut vreodată!11. Vreau să-ţ i mai arăt o imagine a împărăţ ie i

ce rur i lo r lu i Du mn ezeu : ea es te în t ru to tu l asem eneaunei bune împărăţ i i pământeşt i în care la fe l de binecresc şi se coc alături atât cei mai gustoşi struguri,cât şi tufişurile cu spini şi scaieţi, toate în acelaşipământ bun! D ife ren ţa apare doar în fe lu l în ca reacest pământ a fost folosit: viţa îl transformă în cevabun, iar tufişurile cu spini şi scaieţii în ceva ce numai poate f i de folos pentru nici un om.

12 . La fel se revarsă şi raiul, atât în demoni, cât şi

în îngerii Domnului; dar fiecare îl foloseşte altfel!13. Raiu l es te asemenea unu i pom rod i to r ca re

es te încărca t cu mul te f ruc te du lc i ş i bune . Cândoameni i v in sub c reng i le sa le b inecuvân ta te , ca sămănânce as t fe l de f ruc te , mul ţ i d in t re e i , având




3 . In t impu l i e rn i i , c ând e s te ge r , f i eca re seapropie cu plăcere de cămin şi se încălzeşte la foculcare pâlpâie juc ăuş ş i care um pl e căm inul cu f lăcăr ilesale calde. Dacă cineva cade însă în foc, acesta îl vaarde sau chiar î l va omorî .

4. Dar î ţi mai spun în că ceva: oamen ii aces te i lumitrebuie să f ie t recuţ i pr in apă ş i pr in foc pentru aa junge cu adevăra t copi i i lu i Dumnezeu. Raiu l es te ,

la origine, apă şi foc. Ceea ce nu este înrudit cu apava fi distrus de apă, şi ceea ce nu este însuşi foc nupoate rezista în foc."

5. F a u s t u s : " D o a m n e , d i n n o u n u m a i î n ţ e l e gnimic! Cum să pr icep as ta? Cum poate c ineva deveniapă şi foc în acelaşi t imp? Se ştie că apa şi focul suntopuse; as tfe l , unul î l poate n imici pe ce lă la l t . Dacăfocul este puternic şi se toarnă apă peste el, apa setransformă repede în abur ş i aer ; dacă apa es te însămai putern ică decât focul , a tunci acesta se s t inge înapă , imedia t ce a fos t inundat de ea . Dacă t rebuie săfim apă şi foc în acelaşi t imp, pentru a fi asemenea

cerulu i , înseamnă că în ce le d in urmă trebuie să netopim!? Cum va mai f i v ia ţa e ternă a tunci?"

6 . Eu: "O, foar te b ine! Dacă ce le două sunt în tr -op r o p o r ţ i e c o r e c t ă , u n u l î l v a p r o d u c e ş i p ă s t r aneîncetat pe celălalt! Vezi tu, dacă nu ar fi foc în şide ju r împre ju ru l p ăm ân tu lu i , a tunc i nu a r fi n ic ia p ă ; d a c ă n u a r fi a p ă î n şi d e j u r î m p r e j u r u lpământulu i , a tunci nu ar f i n ic i foc , pentru că fărăîncetare unul î l p roduce pe ce lă la l t ."

7. Faustus a întrebat: "Cum? De ce este aşa?"8. Eu: "Ia tot focul din care ia naştere căldura de

p e a c e s t p ă m â n t , ş i a t u n c i î n t r e g u l p ă m â n t s e v at r a n s f o r m a î n t r - u n b o l o v a n d e g h e a ţ ă t a r e c adiamantul pe care nu ar mai putea apare v ia ţa . Lafe l însă , dacă toa tă apa de pe pământ es te lua tă , înscurt t imp pământul va deveni un praf fără n ic i oînsemnăta te! Pentru că , fără apă , focul nu va puteap ă s t r a c e e a c e e s t e a t â t d en e c e s a r p e p ă m â n t p e n t r u n o ic rea ţ i i . I a r aco lo unde nu ma ipoate apare o nouă crea ţ ie , s -ai n s t a u r a t d o m n i a m o r ţ i i ş i ad e s c o m p u n e r i i .

9. Priveşte un pom care şi-apierdut seva şi vei vedea că acestpom se va usca în scur t dmp ş iva p ier i . în ţe legi acum?"

10. F a u s t u s : " D a , D o a m n e ,a c u m î n ţ e l e g e m ş i T er e c u n o a ş t e m c a f i i n d p l i n d esp i r i tu l dumneze ie sc , f i ind Tuî n s u ţ i C r e a t o r u l t u t u r o rl u c r u r i l o r . C e o m a r p u t e ap ă t r u n d e t a i n a c r e a ţ i e i ş i a rpu tea în ţe lege ca re sun t l eg i le

care o păstrează? Doar cel carepoartă sp ir i tu l Tău în e l , sp ir i tp r i n c a r e s - a u f ă c u t t o a t el u c r u r i l e şi c a r e t o t o d a t ă l eme n ţ ine , poa te cunoaş te pân ă în

p ro funz ime toa te aces tea . Eu nu po t decâ t să -Ţimulţumesc d in in imă, p l in de iubirea cea mai îna l tăpe ca re Ţi -o po r t , pen t ru toa te luc ru r i l e bune ş imăreţe , a tâ t sp ir i tua le , câ t ş i mater ia le , care mi-aufost dezvăluite aici. Căci ce altceva aş putea oferi eu,un om sărac , s lab ş i păcătos , Domnului inf in i tă ţ i i?"

11. Eu am spus: "Ai drepta te ; dar păs trează doarpentru tine tot ce ştii, ce ai văzut şi ai aflat aici, şi nu

răspând i v reun zvon desp re Mine îna in te să v inădriipul; iar în fericirea ta pământească, nu-i uita pecei sărac i! Pentru că ceea ce vei face sărac i lor înnu m ele M eu, aceea Mi-a i făcut Mie , ş i pe ntr u aceastavei f i răsp lă t i t în cerur i . Dar acum, că am terminatto t ce aveam de făcut în Kis , să pornim la drum spreNaza re t ! "


Plecarea Domnulu i ş i a d isc ipo l i lor Să ispre Nazaret (Ev. după Matei 13, 53)

(53) Iar după ce Iisus sfârşi aceste pilde, se duse de

acolo.

1. Faustus: "Trebuie să poruncesc să-mi fie duselucrur i le pe corăbi i?!"

2. Eu: "Totul este deja gata. Corăbiile tale nu arf i fos t de a juns , aşa că Baram ş i Kis jonah ţ i -auîmprumutat ce le două corăbi i mari a le lor ş i as tfe lto tu l es te pregăt i t pentru p lecare ."

3. Faustus: "Nici nu mă mai miră că este aşa. Ce

a r pu tea f i cu nepudn ţă ce lu i Ato tpu te rn ic? ! "4. Atunc i s -au aprop ia t Jon ae l ş i Ja ir u th cu Archie l ,Mi-au mulţumit pentru to t ş i s -au despăr ţ i t apoi deMine , po rn ind la d rum sp re S iha r . în în tâmpina realor au venit cei despre care le vorbisem. Aceştia i-auprim it cu onor ur i ş i l -au rugat pe Jo na el să pr imeas că

din nou să f ie Mare Preot . Atâ tJo na el , câ t şi Ja i ru th ş i-au adusaminte ce le prez isesem Eu.

5. Noi însă - după ce Eu amî n c h e i a t n o u a p r e z e n t a r e aîmp ără ţ ie i cereş t i (Mate i 13 , 53)

- i-am lăsat să plece pe cei dinS i h a r ş i i - a m p r o m i s ş i l u iKisjonah că îl voi vizita cât dec u r â n d . A c e s t a , u r m â n d s f a t u l

> ^S > p M eu , a r ăm as acasă ş i nu 1-acondus n ic i măca r pe Faus tus .C u d o u ă o r e î n a i n t e a a m i e z i i ,a m p l e c a t c u o c o r a b i e ,împreună cu Faustus ş i cu tânăralu i so ţ ie , acostând în apropiered e C a p e r n a u m . L o c u l o b i ş n u i td e a c o s t a r e p e n t r u N a z a r e t ş i

Cape rnaum e ra ace la ş i , a ces teoraşe , după cum se ş t ie , f i indfoa r te ap rop ia te .

6 . D u p ă c e a m c o b o r â t p eţărm, Faustus a spus: "Doamne,



Marea Evanghel i e a lu i Ioan 1 5

voi merge cu Tine la Nazaretşi mă voi îngrij i ca Tu, mamaTa , f r a ţ i i ş i s u r o r i l e Ta l epământeşti să aveţi o casă!"

7. Eu am spus: "Aceas tas -a pe t r ecut de ja . In p lus ,acasă l a t i ne ş i î n în t r egulţ inut în care tu eş t i judecătorvei găsi totul în cea mai bună

r â n d u i a l ă , p e n t r u c ă p â n ăacum A r ch i e l , d i n po r uncaMea, a făcut tot ce era def ăcu t . Tu du - t e î n s ă î nCape r naum ş i , c ând î l ve iî n t â l n i pe ş e f u l s i nagog i i ,I a i r - ceea ce s igur s e vapetrece - ş i ţ i se va plângede d ure rea lui , spune- i că voir ămâne un t imp în Nazare t !Dacă vrea ceva , s ă v ină l aMine, dar numai el s ingur!"

8. Faustus: "Aş avea voiesă-1 însoţesc şi eu?"

9 . Eu : " B i ne , da r a t unc i doa r t u ! " Cu aces t ecuvinte ne-am despăr t i t .

10 . Apoi , împreună cu numeroş i i Mei d i sc ipol i ,M - a m î n d r e p t a t s p r e N a z a r e t , p a t r i a M e apământească. Faus tus t r imisese o mul ţ ime de cărăuş iş i mi j loace de t r anspor t care să ducă comor i l e încasa lui din Capernaum. Nici nu mai es te nevoie săa m i n t i m c e v â l v ă a i s c a t î n C a p e r n a u m s o s i r e aj udecă t o r u l u i s upe r i o r î ncă r ca t de com or i , a l ă t u r i

d e o s o ţ i e d e o s e b i t d e f r u m o a s ă . I - a i e ş i t î nîntâmpinare chiar ş i mai-marele far isei lor , pe numeI a i r , c a r e ş t i a c â t e c e v a d e s p r e p l e c a r e a c e l o rdoisprezece far isei spre Ierusal im, precum ş i faptulcă Faustus fusese chemat din acelaşi motiv la Kis.

11. Faustus 1-a întâmpinat cu tot respectul şi i-aspus: "Un om drept a fos t salvat . Lucrur i le care aufost luate cu forţa, pe ascuns, de către aceşti fariseide la nişte evrei săraci , le-au fost date toate înapoi.Cei unsprezece «se bucură» acum de b inemer i t a t aosândă pent ru mul t e l e ş i nemaiauzi t e l e înşe l ăc iunişi jafuri făcu te. Ar dur a p re a m ult să-ţ i povestesc totce au făcut cei uns prez ece , dar da că vei dor i vreod atăsă şt i i , vei putea cid chiar tu în actele întocmite şi ţ ise va ridica părul de pe cap de ceea ce vei afla! Daracum să t recem la al tceva! Cum î i mai merge drageitale f i ice? Mai trăieşte sau a murit?"

12 . înt r i s tat pes te măsură, Iai r a spus , în dmp ceîncepea să p l ângă: "O pr i e t ene , de ce-mi mai aduciaminte? Ea a muri t , din păcate. Nici un medic nu aputut să o ajute! Doar Borus , medicul din Nazaret ,a spus că ar putea să o ajute, dar că nu vrea să facăaces t lucru pentru că am păcătui t prea mul t ş i prea

tare faţă de pr ietenul său I isus , care es te Maest rulsău. Şi astfel f i ica mea, pe care o iubeam mai presusde or ice, a muri t . Mi s -a rupt inima când muribunda1-a strigat pe Iisus să o ajute şi când mi-a spus cuvinte

atât de amarnic faţă de celm a i m a r e b i n e f ă c ă t o r a ls ă r m a n e i o m e n i r i s u f e r inde . Am făcut to t ce seputea să-1 găsesc pe Iisus şisă-1 ro g să o a jute! D ar Iisusnu a vru t s ă- i ascul t e pesol i i mei , cu toate că amregre ta t de ja de o mie de

ori că am greşit faţă de El!Acum totul s-a sfârşit! Depa t r u z i l e e s t e de j a î nm o r m â n t şi m i r o a s e c acium a! Fie ca Iehova să aibămilă de frumosul ei suflet!"

13. Faus t us : " P r i e t ene !î m i p a r e r ă u d i n t o a t ăin ima pent ru t ine ; dar î ţ imai spun că a to tputern iculDomn I i sus se a f l ă ch iar

acum în Nazaret ! Din ceeace cunosc, pot să-ţ i spun căLu i nu - i e s t e n i m i c cu

nepudnţă de înfăptui t ! Ce-ar f i să mergi chiar tu laEl? îd spun că are de ajuns de mul tă putere pentrua o chema înapoi l a v i a ţ ă pe f i i ca t a , ch iar d inmormânt , ş i ţ i -o poate da înapoi!"

14. I a i r : "Chiar dacă aceas t a nu se va pe t r ece ,vreau să merg totuşi acolo ca să-L rog de mii de orisă mă ier te p en tru că L-am j ign i t şi L-am tulbu rat ,f i ind împins să fac aceasta şi nu că aş f i vrut eu!"

15. Faus tus : "Bine , a tunci s ă mergem împreună

acolo . î l vom întâlni în Nazaret , în casa mamei Sale.Dar , după câte mi-a spus , nu are voie nimeni să neî n s o ţ eas că ! " I a i r , î na r i pa t de aceas t ă s pe r an ţ ă , aîncuvi in ţ a t ce l e spuse de Faus tus . Amândoi ş i - auîncărcat măgar i i cei mai puternici ş i au plecat cât auputu t de r epede spre Nazare t . Cu câ teva ore îna in tede apus au ajuns în Nazaret , au lăsat catâri i într-unadă pos t ş i au p lec a t pe jo s spre casa ma me i M eleunde M-au în t â ln i t ; e r am împreună cu Borus care ,primind vestea că voi sosi în această zi în Nazaret , af o s t unu l d i n t r e p r i m i i ca r e M - au î n t âm pi na t cu

bra ţe l e deschi se .16 . Când Faustus a int rat cu Iai r în cameră, aces tadin urm ă a înce pu t să p l ângă , a căzut în gen unc hi înfaţa Mea şi M-a rugat cu voce tare să-i iert marelepăcat al nerecunoşt inţei faţă de Mine.

17 . Eu însă i-am spus: "Ridică-te! Greşeala ţi-a fostier tată, dar să nu mai păcătuieşd a doua oară! Undees te înmormântată f i ica ta?"

18 . Iai r a spus : "Doamne, Tu ş t i i că am const rui t ,nu depar te de aici , o şcoală pentru copi i i de la ţară,o şcoală care are ş i o casă de rugăciune. în aceas tăcasă de rugăciun e am cons t ru i t o c r ip tă pen t ru min e .

Deoarece f i ica mea a muri t înaintea mea, ea a fos tdusă acolo ş i pusă în noua cr iptă. Aceas tă cr iptă seaf lă la nici două mii de paş i depăr tare de aici . O,Doamne, dacă ai vrea să o vezi , m-aş bucura pes te

aspre de pe pa tu l de mo ar t e , pe nt ru că am greş i t o r i ce mă sură , pe nt r u că a l tf e l voi r ăm ân e m âh ni t



16 Marea Eva nghe l i e a lu i Io an

că eşti un vagabond şi nu ceea ce sigur eşti! înviereamor ţ i lor nu poate f i f ăcută n i c i când de oameni , c idoar de sp i r i tu l Domnului care , după cum cred eu ,t răieşte în Tine şi lucrează pr in Tin e în toată m ăreţ ia."

5. Eu am spus: "Pentru că am ş t iut în taină de ceM-ai renegat , am veni t în marea ta durere ca să tea jut mai mu l t t imp. De aceea nu am îngăd ui t n im ănu iîn afara voastră să vină cu Mine. Când va veni vremea,vor afla şi ei . Dar ac um tu vei vedea pu tere a, mă reţ iaş i sp lendoarea lu i Dumnezeu!"

6. Atunci M-am aplecat spre cr ipta în care s tăteaînt insă tânăra Sara, care era înfăşurată în pânză, ş ii-am spus lui Iair: "S-a făcut n oa pt e şi lam pa d in criptăluminează foar t e s l ab! Mergi l a paznicul ş col i i ş icere- i o lampă mai puternică; pentru că, atunci cândva reveni la viaţă, va trebui să vadă foarte bine ca săse poată r idica."

7. Iai r : "O, Doamne, se va putea oare? Cu toatecă a î ncepu t de j a s ă pu t r ezeas că , c r ed că pen t r uDumnezeu totul es te cu put inţă ş i de aceea voi aduce

imedia t o lumină mai putern ică! "8. Iair a alergat la paznicul şcoli i , dar nu a reuşitsă facă prea repede ce i -am cerut deoarece aces tuiai se st insese focul şi i-a trebuit destul de mult t imppen t ru a-1 apr in de d in no u, fr ecând pute rn ic dou ăb e ţ e , aşa cum se obişnuia atunci .

9. Imediat ce Iair a ieşit pe uşă, Eu am trezit-o peSara şi am ridicat-o din criptă.

10 . Cea t r ez i t ă , pu ţ i n am e ţ i t ă de s om n , M - aîn t r ebat : "Pent ru numele lu i Dumnezeu, unde sunt?Ce s -a pe t r ecut cu mine? Cu puţ in t imp în urmă,eram în t r -o grădină f rumoasă , cu mul t e pr i e t ene de

până l a moar t e! "19 . Eu: "Bine, du-Mă acolo - dar nu are voie să

Mă urmeze nimeni în afară de t ine ş i de Faustus!"20. Ucenici i au înt rebat atunci dacă nu au voie să

vină şi ei.21. Eu am spus: "De data aceas ta nimeni în afara

celor doi!"22. Borus: "Doamne, Tu şdi că pot f i mut ca un

peşte; ce-ar f i dacă v-aş însoţi , ca medic?"23. Eu: "Rămâne cum am spus pr ima da tă . Doar

noi trei şi nimeni altcineva!"


A doua înviere d in moarte a Sare i

1. D u p ă a c e e a n u a m a i î n d r ă z n i t n i m e n i s ăîntrebe sau să ceară ceva, şi noi ne-am dus la criptă.Eu m-am ui tat la cadavrul care mirosea deja foar teurât şi l-am întrebat pe Iair dacă el crede că fi ica lui

doa r pa r e m oar t ă .2. I a i r a s pus : " D oam ne , î n i n i m a m ea nu amcrezut la înce pu t , de-abia ma i târziu mi-am da t seamacă fi ica mea este cu adevărat moartă. Am fost asprupedeps i t d in cauza măr tur i e i mincinoase pe care amdepus-o împotr iva Ta. Dar dacă nu aş f i semnat aceamărtur ie răutăcioasă, ai f i fos t urmăr i t pentru mul teal te lucrur i mul t mai grave, ceea ce nu aş f i vrut !Dar , pentru că am semnat acea măr tur ie, Tu ai fos tpr ivi t mai mul t ca un vagabond t rândav, care vindecăpe ici şi pe colo câte un bolnav, căutând să-şi facă ofaimă ca f i ind un profet t r imis de Dumnezeu - ş i nu

d r ep t î n s uş i M es i a ce l f ăgădu i t , de ca r e boga t apreoţ ime se teme mai presus de or ice. Es te scr is căatunci când Marele Preot din legea lui Melchisedeckva ven i d i n e t e r n i t a t e p e pă m ân t , t oa t ă cea l a l t ăpreoţime îşi va găsi sfârşitul , iar noul Melchisedeckv a d o m n i c u î n g e r i i să i p e s t e t o a t e n e a m u r i l epăm ân t u l u i pen t r u t o t deauna .

3. Eu î ţ i spun însă: atât preoţ i i de rang înal t , câtşi cei de rang mai mic, nu se tem nici de foc şi nicide marea fur tună care a t recut pe lângă peş tera încare era ascuns marele profet I l ie. Ei se tem însă de

adierea de deasupra peş t er i i mare lu i profe t , pent rucă adesea spun că Mesia din legea lui Melchisedeckva Veni în l inişte, în dmpul nopţii , ca un hoţ, ş i le valua tot ce au agonis i t până acum! De aceea nici unpreot nu vrea să t răiască momentul sos i r i i celui unsd e D u m n e z e u p e n t r u t o t d e a u n a şi a r v r e a s ă«împingă» cât mai depar te, în vi i tor , aces t moment .

4. Dar, pentru că toată preoţ imea, în special ceimai băt râni , înt rezăresc în Tine aşa ceva, din pr icinaînvăţă tur i lor Tale ş i a f ap te lor Tale nemaiauzi t e ,aceştia ar face orice ca să Te nimicească! Dacă nu seva putea însă şi Tu eşd ceea ce ei cred că eşd, ei îşi

vor pune cenuşă în cap ş i vor aş tepta cu mare zarvălovi tura atotputernică de care dintotdeauna ei s -autemut ş i se tem - că vor pierde totul ; dacă nu ar f ifos t aşa, atunci n u i -ar f i om orâ t cu piet re pe ap roa petoţi profeţi i . Vezi, din cauza aceasta am ales să spun



Marea E van ghe l ie a lui Io an 17

joacă , ş i acum, deoda tă , măaflu în odaia aceasta îngustăşi în tunecoasă!"

1 1 . E u a m s p u s : "F i isenină şi liniştită, Sara! Vezitu , Eu , I i sus a l tău , ca rede-abia te-am readus la viaţăa c u m c â t e v a s ă p t ă m â n i ,t e - a m t r e z i t d i n n o u d i nmoar te ş i ţ i -am da t acum ov i a ţ ă d u r a b i l ă ! D e a c u mîna in te nu te va mai ch inu in ic i o boa lă ş i , pes te mul ţ iani , când va veni vremea ta ,voi veni Eu însu mi din ceruripentru a te lua şi te voi duceîn împără ţ ia Mea , ce nu valua sfârşit niciodată."

12. Când Sara M-a auzit ,a - înv ia t în t ru to tu l ş i Mi-a

s p u s , cu voce .a cea maiblândă şi p l ină de iubire depe pământ : "O , Tu , s inguru liubit a l t inerei mele vieţ i ş i in imi! Şt iam eu că celcare Te iubeşte mai presus de orice nu trebuie să set e a m ă d e m o a r t e ! D i n i u b i r e n e ţ ă r m u r i t ă p e n t r uT i n e , p r i m u l m e u a d u c ă t o r d e i u b i r e , m - a mîmbolnăv i t , pen t ru că nu am mai pu tu t a f la n imicd e s p re T in e . C u in ima a r z â n d u -mi d e i u b i r e a mîntrebat unde eşti şi atunci mi s-a spus că ai fost prinsşi dat pe mâna legii , ca f i ind un răufăcător; aceastăveste mi-a ucis sufle tul , rup ând u-m i inim a, ş i, cur ând ,

m-am îmbolnăv i t foa r te ta re ş i am mur i t pen t ru adoua oară! O, sunt nespus de fer ic i tă , acum că Team d in nou pe T ine , Tu , iub i rea mea cea mai mare!

13 . Când e ram pe pa tu l de moar te am spus : «DacăIisus al meu mai trăieşte, El nu mă va lăsa să putrezescîn cr ipta cea rece!» Şi ui te că s-a petrecut ceea cemi - a s p u s i n ima me a . A m în v i a t î n b r a ţ e l e mu l tiubitului meu I isus! De acum înainte f ie ca nimic sănu mă mai poată despărţ i de prezenţa Ta sfântă! Cacea mai umi lă d in t re s lu jn ice le Ta le , Te vo i u rmao r iu n d e v e i me rg e . "

14 . în t imp ce Sara îş i deschidea astfel in ima înfaţa Mea, Iair s-a apropiat şi el de criptă cu o luminăde răşină. Eu i-am spus fetei : "Uite , v ine ta tă l tău,Iair! Ascunde-te în spatele lui Faustus, ca să nu tevadă imediat, ceea ce nu i-ar face bine! Când te voichema, vino repede cu chipul senin şi vesel şi o astfelde p r ive l i ş te nu- i va dăuna!" Sara a u rmat imedia tsfatul ş i Ia ir in tră în cameră imediat după^ce Sara seascunsese foarte bine în spatele lui Faustus.

15. Ia i r se scuză că nu a ven i t mai repede culumina ce ru tă .

16 . Eu însă i -am spus : "Nu- i n imic! N imeni nu

păcătuieşte dacă se sileşte şi face tot ce se poate. Cinee mort o dată nu va f i mai mort peste un sfert deceas, ci a junge să f ie chiar mai viu dacă încă maiexistă condiţiile viedi!"

17. I a i r : " A c u m , D o a m n e , d a c ă u n u i s ă r m a n

p ă c ă t o s î i e s t e î n g ă d u i t s ăî n d r ă z n e a s c ă să T e r o a g e ,atunci fie să-ţi arăţi graţia Ta,nu mie , ce lu i nedemn, c i Sare icare te iubeşte mai presus deo r i c e ! "

1 8 . E u : " B i n e , d a r c u ocon diţ ie . Ea n u va mai f i înviatăp e n t ru t i n e , c i n u ma i p e n t ruMine! Ea Mă va u rm a de acumînainte pe Mine, ş i nu pe t ine;dacă vei dori să Mă urmezi ş itu din când în când, a tunci veiputea fi în preajma fiicei tale!"

19 . Iair: "Să fie aşa cum vreiTu , numai cop i lu l meu să f ieadus din nou la viaţă!"

2 0 . E u : " E i b i n e , a t u n c iluminează în c r ip ta ca re es tedeschisă!"

21. Iair s-a apropi at , of tând,de marginea criptei ş i s-a ui ta t ,dar nu a văzut nimic în afara

pânzelor cu care fusese înfăşurată ş i a bat icuri lor cuc a re fu s e s e l e g a t ă l a c a p - t o a t e f i i n d g r ă ma d ă .Nevăzând-o pe fiica sa moartă, el s-a întristat şi M-aîntrebat: "Doamne, ce s-a petrecut? Mirosul mai esteîncă , da r a l tceva nu mai es te ! O f i fu ra t c inevacadavrul? Atunci de ce n-a luat ş i pânzele?"

22 . Eu: "Pentru că cea care este vie acum nu maiare nevoie de ele!"

23. Iair strigă atun ci, plin d e fericirea ce-i învinsesed in t r -o d a t ă d u re r e a : "C u m? C e ? U n d e e s t e S a racare a înviat?"

24 . Eu am strigat: "Sara, vino!"25. Minunata Sara a ieşi t d in spatele lui Faustus

şi a spus cu o voce sănătoasă ş i puternică: "Sunt a ic i ,v ie şi sănătoasă pe d e-a-ntregul! Dar nu m ai sunt a cuma ta , c i doar a lu i I i sus , a Domnulu i meu! Iub i reainimii mele pentru I isus, Domnul viedi ş i a l mort i i ,care a fost socoti tă drept păcatul meu cel mai mare,a uc is pen t ru a doua oară t rupu l meu s lab! Dar ch ia raceastă iubire puternică i-a dat din nou viaţă! Şi ui te ,

tată Iair, dacă tu mă numeşti fiica ta pentru că mi-aidat o dată viaţă, ce-mi este atunci Acela şi ce sunt eufaţă de Acela care mi-a dat de două ori viaţă? Caredintre voi doi este mai mult adevăratul meu ta tă?"

26 . Iair a spus: "Ai dreptate! Fără nici o îndoialăcă este acela care ti-a dat de două ori viaţă şi nu măpot împotrivi iubir i i ta le! Urmează-ţ i de acum înainteîntru totul in ima şi eu vă voi urma, pe t ine ş i iubireata , d in când în când! Eşd mulţumită aşa, tu , cea careai fost to tul pentru mine pe acest pământ ş i eşt i ş iacum to tu l , împreună cu I i sus , Domnul?"

27 . Sara: "Da, ta tă Ia ir , sunt foarte mulţumită! '

28. Eu: "Şi eu! Să mergem acum acasă la Mine!A c o l o n e a ş t e a p t ă o c i n ă b u n ă , şi f i ic a M e a ,Sara, t rebuie să se întărească bine pentru că trupulei de curând însufleţ i t are mare nevoie de o hranăb u n ă . "





întâlnirea dintre Iair ş i soţia lui

1. Iair a închis în urma noastră a tâ t cr ipta , cât ş iuşa ca re ducea la mormânt ş i a ie ş i t apo i cu no i .Cam la vreo şaptezeci de paşi de şcoală şi de casa derugăciune se af la căsuţa paznicului ş i îngri j i toruluide la care Iair luase lumina.

2. Pentru că luna, af la tă în creştere , lumina puţin ,paznicul a văzut-o pe fiica lui Iair care venea veselă,alături de Mine, în rochia ei cu trenă. îngrozit, 1-aîntrebat pe Iair: "Cine este?! Ce văd?! Nu este Sara,f i ica domniei ta le , care a muri t?! Şi acum doar s-aprefăcut că este moartă?"

3. Iair a spus: "Fie cum vrei tu! Nu ai ce să întrebi!Dar mai presus de orice trebuie să taci în privinţacelor pe care le vezi aici, altfel îţi vei pierde slujba!D a r s ă - ţ i r ă mâ n ă b in e î n t i p ă r i t î n s u f l e t c ă l u i

D u mn e z e u t o a t e l u c ru r i l e î i s u n t c u p u t in ţ ă ! D a rpentru aceasta este nevoie de o credinţă deplină ş ide o încredere vie! Ai înţeles?"

4. Paznicul a z is : "Da, preamări te domn!"5. Ia i r a spus apo i : "De acum îna in te să nu-mi

mai spui aşa; să vorbeşd cu mine ca şi cu fratele tău!Acum, că nu mai ai nici un cadavru de păzit, grăbeşte-te spre Capernaum şi nu povesd nimănui, n ici chiarsoţiei mele! Spune-i însă să vină cu dne la Nazaret,dacă poate , în casa lui Iosif, p e n t ru c ă a m lu c ru r iînsemnate să-i spun! Ca să a jungeţi mai repede laNazaret, la casa dulgherului, luaţi şi câţiva catâri!"

6. Paznicul , care avea un catâr puternic , a înşeuatanim alul ' şi s-a grăbit spre Ca pe rna um un de i-a da tsoţiei lui Iair vestea. Fem eia, tristă, s-a ridicat de gra băşi 1-a urmat pe paznic. Catârii fugeau iute şi peste unceas au a juns amândoi în Nazare t , în casa mameime le p ă mâ n te ş t i , M ă r i a , c a r e a c u m e r a d in n o usenină pentru că vechea căsuţă a lui Iosif era dinnou a ei. Când soţia lui Iaira i n t r a t î n î n c ă p e r e a î nc a r e n o i t o c ma i l u a m oc in ă îmb e l ş u g a t ă , p r e g ă t i t ă d u p ă s f a t u r i l ep r i e t e n u l u i B o r u s , azărit-o imediat pe fata ei,Sara , ca re se a f la lângăM in e v e s e l ă ş i v io a i e ,a r ă t â n d f o a r t e b i n e ş imâ n c â n d c u mu l t ă p o f t ădintr-un peşte foarte bun,fără oase, cu sare, ulei şipuţin oţet de vin.

7. Femeii nu i-a venits ă - ş i c r e a d ă o c h i lo r ş i ,

d u p ă u n t imp , b ă t â n d u -1pe Ia i r pe umăr , a spus :"Iair, aici se află so ţia ta ceatr is tă , după care a i t r imiss o l u l s p u n â n d u - i c ă a i

luc rur i însemnate de vorb i t ! Dar de ja în t rezărescî n s e m n ă t a t e a a c e s t o r l u c r u r i ! S p u n e - m i , b ă r b a t e ,visez acum, sau chiar aşa este? Fata care s tă lângăIisus ş i arată a tâ t de bine seamănă atât de mult cumu lt iubita noastră fa tă care a mu ri t , Sara! O, Iehova,de ce mi-ai luat-o pe Sara?!"

8. Ia ir i -a spus soţie i sale , la rândul său foartetulburat: "Fii liniştită, soţia mea mult iubită! Aceastăfată nu numai că seamănă preaiubite i noastre Sarap â n ă î n c e l ma i mic a mă n u n t , c i e s t e c h i a r e a !Domnul I i sus , ce l p l in de sp i r i tu l dumneze iesc , aînviat-o pentru a doua oară , aşa cum a înviat-o cucâteva săptămâni în urmă pentru prima dată . Faptulcă este a tâ t de bine arată puterea Lui dumnezeiascăvădită , de nepătruns. N-o tulbura însă din pofta e ide mâncare, pentru că a post i t deja destul de mult!"

9. Femeia a spus, fără a-şi putea stăpâni mirareaş i bucur ia : "Spune-mi , ca un mare în ţe lep t p r in t reevrei ce te afli, ce părere ai de acest Iisus? Cu toatăoriginea sa umilă , mi se pare din ce în ce mai mult

că El este mult aşteptatul Mesia! Astfel de fapte nuau mai fost făcute vreodată de vreun profet , n ici numai încape-n discuţie că ar putea f i făcute de vreuno m ! "

10 . Iair: "Da, da, aşa este! Dar totul trebuie tăinuitcu s t răşn ic ie , pen t ru că aşa ce re E l . Dacă aces telucrur i a r f i p rea cunoscu te , ne -am r id ica imedia tîntregul Ierusal im şi în treaga Romă în cap, ş i dacăEl nu s-ar opune cu puterea Sa dumnezeiască, a tunciar fi vai şi amar de noi! De aceea, femeie, să fii mutăca zidul un ei cetăţ i! Pen tru a nu-L trăda pe învăţăto ruldumnezeiesc prin apari ţ ia e i ş i pentru ca sănătatea

ei să devină tra inică, Sara va rămâne un an întregsub supravegherea ş i îndrumarea Lu i însuş i , o r i ad rage i ş i în ţe lep te i Sa le mame, Măr ia . Noi o vomviz i ta pe rând , d in când în când . La u rma urmei ,no i do i nu mai avem vreun d rep t p rea mare asupraei, pentru că, prin plăcerea noastră mută, i -am datd o a r o v i a ţ ă miz e r a b i l ă , p l i n ă d e b o l i , i a r c â n d

ne-am împreuna t , nu am ş t iu tH l ce va ieşi. Ne-a fost dată această

S a ra d iv in ă , c a r e a f o s tînzes t ra tă de Dumnezeu cu unsuflet sănătos, iar de noi cu untrup slab şi bolnav! De două orine-a murit şi ar fi fost moartăpen t ru to tdeauna pen t ru no i peacest pământ, dacă El nu i-ar fidat însă, de fiecare dată, o viaţăn o u ă ! A c u m s e p u n eîn t rebarea : c ine es te mai mul ttatăl şi mama ei: El sau noi, doisă rmani păcă toş i? !"

11. Mama Sare i : "Da , eş t iîn ţe lep t , cunoş t i l egea ş i to ţ i

p r o f e ţ i i , d e a c e e a a i m e r e udrep ta te ; pen t ru mine es te însăO f e r ic i r e s u p r a o m e n e a s c ăfaptul că Sara trăieşte din nousi că avem n oroc ul d e a o vedea



Marea Eva nghe lie a lui Io an 19

mul t vo rbesc cu e i? Mul te z i l e nusch imbăm n ic i o vo rbă în ex te r io r ,dar Eu le vorbesc adesea lăuntr ic , îni n i m ă . V e z i , n i c i u n u l n u M ăî n t r e a b ă : « D o a m n e , d e c e n u - m ivorbeş t i?» î ţ i spun ş i ţ i e ceea cele -am spus de mu l t tu tu ro r : Eu nupr imesc ucen ic i pen t ru a pă lăv răg icu e i despre lucrur i ne însemnate , c ipe ntr u ca e i să ascul te învăţă tu ra M eaşi să f ie martor i a i fap te lor Mele!Pentru că Eu ş t iu cu mult îna in te to tce au nevoie ş i , ce vor să af le , lep r o p o v ă d u i e s c a t u n c i c â n d v i n ev remea , p r in in ima lo r . Aşa f i ind ,în treabă- te de ce ar mai avea nevoieucenicii Mei, care sunt iniţiaţi astfel,să vorbesc în fiecare zi cu ei! Tu eştiînsă acum to t un ucenic de-a l Meu;

ca atare trebuie să te obişnuieşti şi tu cu aceasta.

3. Cu cei la l ţ i oameni însă , care nu sunt pr in tred i s c i p o l i i M e i a p r o p i a ţ i , t r e b u i e b i n e î n ţ e l e s s ăvorbesc. Ei nu M-ar putea simţi altfel în inimile lorfoar te lumeşt i ş i cu a tâ t mai puţ in M-ar putea în ţe leg e .Totuşi mai vorbesc şi cu ucenicii Mei, când timpul şiîmpre ju ră r i l e o ce r , da r a tunc i f ac a şa nu pen t ruucenic i , c i pent ru ce i lal ţ i! Spune-Mi dacă a i în ţe les?"

4. P h i l o p o l d : " D a , D o a m n e , a c u m g r a ţ i a T a adevenit clară pentru mine ca şi soarele amiezii şi î ţ imu l ţumesc pen t ru aceas tă l ămur i re p l ină de lumină !Dar , Doamne , dacă mă u i t l a minuna ta Sa ra ca re ,c u f r u m u s e ţ e a e i , s - a r p u t e a l u a l a î n t r e c e r e c u

o r i c a r e î n g e r d i n c e r u r i , m i s e p a r e a p r o a p e c uneputin ţă ca ea să f i s ta t ch iar ş i numai o c l ipă înmormânt! Nu am mai în tâ ln i t o as tfe l de v io ic iune!Şi totuşi este adevărat că ai înviat-o de două ori dinmoarte! în in ima mea îmi doresc foar te mult să af lude la Tine cum poţi să faci astfel de lucruri!"

5. Eu i-am răspuns mai încet: "Oare nu ai aflat laCana de ajuns de bine cine sunt?! Şi, dacă ştii , atuncicum de mai poţ i în treba cum de am putu t învia unom mort! Oare nu au apărut d in Mine soare le , lunaşi toa te s te le le , precum şi aces t pământ? Oare nu amrăs pân d i t Eu , pe aces t pă m ân t , f iinţe v i i f ă ră d enumăr? La fe l cum la începutu l crea ţ ie i am putu t sădau viaţă liberă, de ce nu aş putea să fac cu aceastăfetiţă ceea ce pot face cu toate fiinţele din eternitateîn eternitate? Dacă ştii şi ai fost învăţat despre acestelucrur i , ch iar ş i de un înger , cum de mai în trebi?

6. Vezi tu, fiecare piatră de care te poţi lovi cupic ioru l ex is tă pr in voin ţa Mea. Dacă aş scoate-o ,chiar ş i pentru o c l ipă , d in voin ţa Mea a to tcrea toareş i păs tră toare , a tunci ar d ispărea pe loc .

7 . Poţ i , de exemplu , să spargi p ia tra , poţ i să ofac i pulbere cu un foc putern ic , a jungând apoi un

fel de aer, dar toate acestea se pot petrece cu piatraş i cu or ice a l tă mater ie pentru că Eu îngădui însprefo losu l ş i b ine le omulu i . Dacă Eu nu a ş îngădu i ,atunci ar fi la fel de greu de ridicat chiar şi cea maimică piatră de la locul ei, pe cât de greu ar fi să poţi

ş i ch iar de a- i vorbi d in când înc â n d . "

12. Iair: "Să facem linişte pentrucă masa este pe sfârşite şi poate căEl ne va vorbi!"

1 3 . E u î n s ă l - a m c h e m a t p eFaus tus ş i i - am spus : "P r ie tene ş if r a t e , î m i p a r e r ă u c ă n u p o ţ i

r ă m â n e p e s t e n o a p t e l a M i n e . T evor aştepta lucruri mari acasă şi deacee a treb uie să te las să pleci pe nt rucâ teva z i l e . Dar v ino după aceeaînapoi aici! Dacă va fi în vreun felvorba de Mine, vei şd ce ai de spus!"

14 . F a u s t u s : " D o a m n e , T u m ăcunoş t i ma i b ine decâ t mă cunosceu ! Ai înc red e re în min e , pen t r u căun roman nu es te o t res t ie s labă pec a r e s ă o b a t ă v â n t u l c u m v r e a !Când spun «da», a tunci n ic i moartea nu va scoate

un «nu» de l a mine ! Dar acum p lec ; ca tâ ru l meueste înşeuat, cu frâiele puse, şi în mai puţin de unceas voi a junge acolo . In numele Tău, ce l mai nobi lprieten, Iisus, ceea ce mă va aştepta acolo îşi va găsiu n b u n s f â rş i t . M ă s u p u n î n t r u t o t u l i u b i r i i ,înţelepciunii şi puterii Tale divine!" Cu aceste cuvinte,Faus tus s -a despă r ţ i t de no i ş i a pă ră s i t deg rabăî n c ă p e r e a .

15 . Apoi s-a aprop ia t m am a Sare i şi Mi-a m ulţum it ,cu in ima p l ină de pocăin ţă , spunându-Mi că nu es tedemnă de o as tfe l de b inefacere nemaiauzi tă .

16 . Eu însă am liniştit-o şi i-am spus Sarei: "Fetiţa

Mea, uite, aici este mama ta!"17 . De-abia acum Sara s-a ridicat încet şi şi-a salutat

cu mult drag mama. Imedia t a spus însă că vrea săr ă m â n ă d o a r l a M i n e ; p e n t r u c ă M ă i u b e ş t e p r e amul t ş i nu se ma i poa te despă r ţ i de Mine ! Mama ,precum şi mai-marele Iair, şi-au lăudat fiica lor dragăpentru aceasta , dar to todată au rugat-o să nu- i u i tede to t! Sara le-a spus că acum î i iubeşte mai multd e c â t î n a i n t e . C e i d o i a u f o s t p e s t e m ă s u r ă d emulţumiţi, s-au linişdt şi au început să-şi alinte fata.


De s p r e d i f e r e n ţ a d in t r e p u t e r e a o m e n e a s c ăş i c e a d u m n e z e ia s c ă

1. Grecul Phi lopold d in Cana (d in Samaria) s -aapropia t a tunci de Mine ş i a spus: "Doamne, de t re iz i le sunt de ja la Tine , dar încă nu Ţi-am povest i tcum, la cer in ţa Ta , am rânduit to tu l , făcând voia Ta.După predica pe care am ţ inut-o după ce a i p lecatd in Cana au început cu to ţ i i să creadă în Tine . Acumpari a fi l iber, de aceea, poate vrei să mă asculţi puţin

şi pe mine!"2. Eu am spus: "Scumpul meu pr ie ten Phi lopold!Crezi tu că aş fi aşteptat atât de mult timp fără să teîntreb ce s-a petrecut în Cana, dacă nu aş fi ştiut cumstau lucrurile? Priveşte-i pe toţi fraţii Mei! Cât de



2 0 Marea Eva ngh el ie a lui Io an

mişca un munte . Poţ i a runca o p ia tră în sus ş i , pemăsura puter i i ta le , ea va zbura la o înă l ţ ime anume.După ce a ajuns la acea înălţime, va cădea apoi dinnou la pământ. Vezi, aceasta este voinţa Mea şi atâtîngădui Eu: până la un anumit punct ; se spune doar :«Până aici, nici un pic mai departe!»

8 . Aruncarea unei p ie tre î ţ i a ra tă foar te b ine câ td e d e p a r t e a j u n g e p u t e r e a ş i v o i n ţ a o m u l u i . D a rslaba voinţă a omului poate fi luată de voinţa Mea şidusă în ord inea hotărâ tă de Mine în veac , ord ine încare până ş i greuta tea unui f i r de praf luminat desoa re e s te cân tă r i t ă de că t re toa tă necupr inde reaveşnică! Dacă toa te acestea depind numai de voin ţaMea ş i de îngăduin ţa Mea, cum crezi că nu aş puteasă readuc la viaţă o fetiţă moartă?

9. Mergi afară şi adu-Mi o bucată de lemn şi opiatră şi îd voi arăta cum toate lucrurile îmi sunt cuput in ţă , pr in puterea Tată lu i Ceresc d in Mine!"

10 . Philopold a adus imedia t o p ia tră ş i o bucatăde lemn putrez i t . Ş i Eu i -am spus mai depar te , în

şoaptă: "Uite, ridic piatra şi o pun în aer, şi vezi, eanu cade! Acum încearcă tu să o miş t i !" Phi lopold aîncercat , dar nu a putu t să o c l in tească absolu t de loc .

11 . Eu: "Acum îţi voi îngădui să mişti piatra cumvrei; dar cum o vei lăsa din mână, ea se va întoarceîn acelaşi loc şi va rămâne acolo, după câteva mişcărisau dintr-o dată!"

12. Philopold : "Doamne, nu mai face ş i aceastăprobă; îmi ajunge cuvântul Tău sfânt!"

13. Eu: "Bine , dar acum vreau ca această p ia trăsă d ispară , ia r lemnul să înverzească , să- i c reascăfrunze, flori şi să poarte roade după felul său!" Piatra

nu s-a mai văzut , ia r lemnul bă trân a înverz i t , auîncepu t să - i c rească f runze , f lo r i , i a r apo i f ruc tec o a p t e , ş i a n u m e m a i m u l t e s m o c h i n e , p e n t r u c ălemnu l e ra d in t r -un smoch in .

14. O mare par te d in tre ce i de fa ţă erau acumaten ţ i l a Mine ş i l a Ph i lopo ld , da r ce i ma i mu l ţ iucenici aţipiseră. Iair şi soţia lui nu se mai saturaus ă - ş i a l i n t e f a t a . E u ş i P h i l o p o l d a m f ă c u texperimente le noastre la o masă mică mai re trasă ,care era s lab luminată de o lampă ş i de aceea nu amfost văzuti de ceilald. Când Philopold a început să seminuneze ma i t a re , pe da tă to ţ i au deven i t foa r te

atenţi. Dar Eu am cerut să facă linişte şi îndată s-afăcut linişte.

15. Am porunci t d in nou p ie tre i să f ie , ş i ea aapărut d in nou pe masă ş ia m l ă s a t ş i c r e a n g a c us m o c h i n e , i a r s m o c h i n e l eau fos t mâncate d imineaţa ,cu multă poftă, de Sara Mea.

16. L - a m î n t r e b a t a p o ipe Phi lopold dacă a în ţe lesacum. El s -a închinat adâncş i a spus : "Doamne , acum

sunt întru totul acasă!"17 . Şi Eu am spus: "Bine,

a t u n c i să m e r g e m s ă n eo d i h n i m ! "


Mărtur ia lu i Phi lopo ld despre

( dumneze irea lu i I i sus

1. Phi lopold s-a dus să se odihnească , după cumî i spusesem. Dar nu a avu t un somn p rea adânc ,pentru că ce le ce se pe trecuseră în t impul z i le i î ltu lburaseră foar te ta re . Pe lângă as ta , cu lcuşuri le nue r a u t o c m a i b u n e , p e n t r u c ă c e i c a r e l o c u i s e r ăp e n t r u o v r e m e î n c a s a n o a s t r ă l u a s e r ă t o t u l l aplec are, lăsând d oar ceva paie, astfel încât noi găsisemcasa goală . Borus , f ra ţ i i Mei , precum şi mulţ i a l ţ iucenici au căutat să facă rost de pături, mese, vase şitacâmuri şi să le ducă în casă. Dar, pentru sutele deo a m e n i c a r e M ă î n s o ţ i s e r ă , d i n t r e c a r e m u l ţ irămâneau ori sub cerul liber, ori prin alte case, nus-a putut strânge nici strictul necesar.

2. Eu Mi-am pe t recu t acea noap te pe o bancă ,

a v â n d s u b t r u p d o a r n i ş t e p a i e , i a r P h i l o p o l d ado rm it pe jo s, fără paie . De aceea, d im ine aţa el s-at rez i t p r in t re p r imi i , i a r când Ia i r , c a re do rmiseîm pr eu nă cu soda sa şi cu fiica lui, Sara, într- un culcuşde paie destul de bun, 1-a întrebat cum se odihnisepe podeaua ta re , Ph i lopo ld a ră spuns :

3. "Cât de mult îngăduie pământul! Dar to tu l ţ inede ob işnu in ţă ; în t r -un an co rpu l s -a r ob i şnu i ma ibine decât în tr -o noapte!"

4. Iair: "Trebuia să-mi fi spus! Aveam mai multepaie ! "

5. Philopold a răspuns: "Pr iveşte-L pe Domnul ,

de ca re ascultă ceruri le şi toate lu mile şi a cărui voinţăo urmează toţi îngerii! Culcuşul lui nu a fost cu multmai bun decât a l meu!"

6. Iair, adăugând şi o porţie bună de fariseism, as p u s : " P r i e t e n e , o a r e n u e x a g e r e z i p u ţ i n ? C uadevărat, nu trebuie tăgăduit faptul că acest Iisus esteplin de duh ul sfânt mai mu lt dec ât orice alt profe t -pen t ru că fap te le Sa le în t rec cu mu l t f ap te le lu iMoise, ale lui Ilie şi ale tuturor profeţilor mai micisau mai mari . Totuşi mi se pare cam prea mult săspui că în El se af lă toa tă măreţ ia lu i Dumnezeu!Prin puterea d iv ină care era în e i , uni i profe ţ i au

învia t ch iar morţ i , dar e i nu au spus n ic iodată căeste meritul lor, ci numai al lui Dumnezeu. Altfel arf i a j u n s n i ş t e p ă c ă t o ş i f a ţ ă d e D u m n e z e u , i a r

D u m n e z e u l e - a r f i l u a tharul. Iisus face într-adevărtotul ca de la Sine şi ca unDomn - şi asta întăreşte ces p u i t u c u m u l t ăî n d r ă z n e a l ă d a r , c u m a mspus : cu prudenţă! Aceastaa r p u t e a f i p e n t r u n o i oî n c e r c a r e d e s u s î n c a r e

t r e b u i e să a r ă t ă m d a c ăî n t r - a d e v ă r c r e d e m î nD u m n e z e u c e l u n i c ! D a rd a c ă t o a t ă m ă r e ţ i a l u i



Marea Evanghe l ie a lu i Ioan

D u m n e z e u s ă l ă ş l u i e ş t e î n I i s u s , a t u n c i a r t r e b u ib ine în ţe le s să p r imim, o r ice a r f i , măr tu r ia Sa cafiind veşnic adevărată. Ei, ce părere ai acum?"

7. Phi lopold a spus: "Sunt în tru to tu l de părereaul t ime lor spuse şi c red că mărtu r ia Sa desp re măr eţ iadivină din El este pe deplin adevărată! El este şi niciun altul în afara Lui!

8 . E s t e g r e u d e l ă m u r i t î n v r e m u r i l e n o a s t r em i r a c u l o a s e , p e n t r u c ă p u t e m s p u n e o r i c â n d : a mvăzut colo şi colo magi care făceau lucruri cu totulneob işnui te . Ş i bă trâni i profe ţ i au învia t morţ i - unu lchiar a făcut ca o grămadă de oase să f ie ia răş iînconjura tă de carne , ia r apoi i -a da t v ia ţă - , darfapte le miraculoase nu sunt o dovadă în urma căre iacel care a făcut miracolul să fie adorat ca un zeu!

9. Dar aici, cu Iisus, Domnul, lucrurile stau altfel!Toţi profeţii , înainte de a face un miracol, se rugauş i ţ ineau pos tu r i înde lunga te până când Dumnezeuî i socotea demni pentru ca El să facă pr in e i un

m i r a c o l . M a g i c i e n i i a u o b a g h e t ă m a g i c ă ş i ogrămadă de semne ş i formule ş i , pe lângă acestea ,mai poartă cu ei alifii , uleiuri, esenţe, metale, pietre,p lante ş i rădăcin i a le căror puter i ascunse le cunoscdoar ei şi pe care le folosesc. Dar oare a văzut cinevavreodată la Iisus aşa ceva?! Nici urmă de rugăciuneşi post, cel puţin în scurtul răstimp în care mi-a fostdată bucuria de a-L cunoaşte . Cu a tâ t mai puţ in nuam văzut la el ceva de felul unei baghete magice saual a l tor lucrur i magice .

10 . Pe lângă aceasta, toţi profeţii , până la ultimul,au vorbit şi au scris în acelaşi l imbaj secret simbolic,ş i pen t ru ce l ca re nu e ra d in şcoa la lo r e ra cuneputin ţă să- i în ţe leagă! Vezi , eu sunt grec , dar cutoate acestea scr ierea voastră nu-mi es te necu nosc utăşi îi cunosc pe Moise şi pe toţi profeţii voştri! Cel

2 1

care- i în ţe lege în în tregime se t rage fără îndoia lă d inpă r in ţ i deoseb i ţ i !

11 . I isus vorbeşte însă despre ce le mai ascunseluc ru r i cu a tâ ta c la r i t a te că ş i un cop i l l e poa teîn ţe leg e! El a expl ica t c rea ţ ia ş i apr oap e că am crezutcă pot crea eu însumi o lume! Unde es te profe tu l ş iunde este cel mai mare vrăjitor care să vorbească lafel ca Iisus?!

12 . Cine oare a în ţe les ch iar ş i numai o f rânturădin ceea ce spun magic ieni i în t impul reprezenta ţ ie ilor? în vorbele lor domneşte cea mai adâncă noapte ,iar în vorbele profeţilor se mai luminează pe ici şipe colo , dar n imeni nu poate vedea - la lumina lorslabă - ceea ce se află în faţa lor la treizeci de paşi.Aici însă totul este ca lumina soarelui aflat la amiază!To t ce spune El e s te cea ma i adâncă în ţe lepc iuned i v i n ă - f o a r t e l u m i n o a s ă şi l i m p e d e p e n t r uîn ţe legerea aproape a or icăru i om; ş i ce vrea El , seface în aceeaşi clipă!

13. Şi dacă lucrurile se petrec aşa cu Iisus, până

în ce le mai mic i amănunte , de ce să nu-L recunoscd r e p t D o m n d e n e t ă g ă d u i t a l c e r u r i l o r ş i a lpământului şi să nu-L iubesc mai presus de orice şisă-L preamăresc numai pe El!

14 . Priveşte §aic i , pe masă! Această creangă verdede smochin , cu o grămadă de f ructe coapte , es te omărturie vie pe care Mi-a dat-o El ieri. în timp ce voido rmea ţ i , c ând L-am în t reba t cum poa te să înv iemorţ i i , El a ceru t o bucată de lemn. I -am adus ce amgăsi t noaptea : o creangă putrez i tă , deci cu adevăra tmoartă . Nic i nu a a t ins lemnul , c i doar i -a porunci tş i l e m n u l p u t r e z i t a î n c e p u t s ă î n v e r z e a s c ă , s ă

înflorească, şi aici vezi şi fructe coapte! Ia-le şi dă-lepreaiubitei Sara; se va sătura cu ele!"


D o mn u l me r g e î n s i n a g o g ă(Ev. după Matei 13 , 54)

(54) Şi, venind în patria Sa, îi învăţa pe ei în sinagoga

lor, încât ei erau uim iţi şi ziceau: "De unde are El

înţelepciunea aceasta şi puterile?"

1. Iair a trezit-o atunci pe Sara şi i-a dat creangaîncărcată cu smochine . Ea s-a bucura t foar te mult ş ia începu t să mănânce f ruc te le coap te ş i du lc i camierea . Când a terminat , M-am trez i t ş i Eu.

2. Sara a fost prima care M-a salutat cu prietenie,ş i Eu am în t reba t -o dacă i - au p lăcu t smoch ine le .Bucuroasă , Mi-a răspuns: "Doamne, au fos t grozavde bune ş i dulc i ca mierea! Phi lopold , pr ie tenul Tău,mi le-a dat, în numele Tău, şi le-am mâncat pe toatepentru că erau prea bune! Eram s igură că le-a i aduspen t ru mine !"

3 . E u : " M u l t i u b i t a M e a S a r a ! B i n e î n ţ e l e s c ăpentru t ine erau . Tu a i fos t cauza în urma căre ia amînvia t o creangă putrez i tă de smochin , a ră tându-i ş ipr ie tenulu i Phi lopold cum pot să învi i morţ i i . Astfe laceastă creangă a mai pu r ta t încă o dată , pe ntru t ine ,



2 2 Marea Evanghe l ie a lu i Ioan

fructe dulci şi de aceea ai făcut foarte bine că le-aimâncat. Ele îţi vor da o sănătate trainică! Dar acumsă ieş im afară până când odăi le vor f i cură ţa te ş iaranjate. După aceasta, vom mânca ceva şi apoi vomvedea ce mai este de făcut!"

4. După aceste cuvinte, cu toţii ne-am dus afară şine-am bucura t de f rumuseţea acele i d imineţ i senineşi limpezi ca un cristal.

5. Iair a venit la Mine şi Mi-a spus: "Doamne, fieca mulţumir i le mele să nu se mai te rmine n ic icând!Pentru ca să nu mă las din nou amăgit şi să ajung săf iu d in nou împotr iva Ta, vreau să renunţ la postu lmeu şi să fiu un zelos urmaş al învăţăturii Tale sfinte;iar Phi lopold să rămână pr ie tenul meu pentru toa tăv i a ţ a , p e n t r u c ă î n p r i m u l r â n d l u i î i d a t o r e zadevăra ta lumină asupra a ceea ce Tu eş t i . El es teg r e c , dar es te mai iscusi t decât mine ş i decât to ţ icărturarii din Iudeea, Galileea şi Samaria în ceea cepriveşte scripturile noastre! Pe scurt, acum şdu foartebine cine eşti şi este aşa cum mă gândisem adesea

p e a s c u n s . E u î n s ă t r e b u i e s ă p l e c a c u m l aCapernaum pentru că mai am niş te lucrur i de făcut ,îţ i încredinţez Ţie pe soţia mea şi pe fiica mea, Sara!Nici în rai nu ar fi mai bine pentru ele decât la Tine!Seara, când mă voi întoarce, voi veni cu Faustus şiCornel ius , poate ş i cu bătrânul Cyrenius , care s-arputea să v ină as tăz i la Capernaum! De aceea mă rogŢ i e p e n t r u a p r i m i d r a g o s t e a ,răbda rea ş i îndu ra rea Ta . " Apo i ş i - asalutat soţia şi mult iubita fiică, Sara,a rugat să i se aducă un catâr iute, s-aurcat pe el şi a plecat în mare grabă.

6. Eu i-am chemat apoi pe toţi lamasă şi am intrat în odăile care acumerau curate şi frumos aranjate şi undene aş tepta o masă bună pregăt i tă deB o r u s .

7. După masă , Borus M-a chematdeoparte ş i a spus: "Pr ie tenul meu ce lmai iubit, şdu că poţi cunoaşte cu multîna in te ceea ce vreau să-Ţi spun înta ină , dar sunt pr in t re ucenic i i Tăi uni ic a r e , după pă re rea Mea , nu t r ebu iesă ş t ie ceea ce vreau să vorbim. De

aceea Te-am rugat să vii aici!"8. Eu: "De fapt nici nu ar fi nevoie;

p e n t r u c ă c e e a c e v r e i t u s ă - m ip o v e s t e ş t i , l e - a m s p u s p e l a r gdiscipolilor Mei în Kis şi Mi-am arătatî n f aţ a t u t u r o r m u l ţ u m i r e a p e n t r uaceasta. Ei şdu totul şi nu avem de cesă tăinuim ceva în faţa lor!"

9. Borus: "Ah, dacă este aşa, atuncivoi vorbi de faţă cu ei!"

10. Ne-am în tors că tre ce i la l ţ i ş ii - am spus lu i Borus : "Dragu l Meu

prieten, ştiu ceea ce vrei să-Mi spui şitoţi discipolii Mei ştiu şi considerămlucrul acesta încheia t . F i ind un grec ,ce recunoaşte iudaismul şi se află sub

legea acestuia, poţi vorbi uşor cu fariseii . Dacă ai fiînsă un adevărat evreu, prin circumcizie şi lege, atunciar trebui să pui lacăt gurii tale. Dar a fost bine cumai vorbit şi de ac eea să consi der ăm lucru rile a fi scrisepe n is ip . Condu-Mă acum la şcoala d in Nazare t undeîi voi învăţa pe oameni, pentru ca ei să-şi dea seamaîn ce timpuri trăim !" (M atei 13, 54)

11 . Mama Măr ia a în t reba t dacă Mă în to rc l aamiază acasă .

12. Eu am spus: "Nu-ţi fă griji dacă vin sau nu;este de ajuns că iau toate grijile asupra Mea! Searaînsă voi veni!"

13. Sara M-a întrebat dacă are voie să vină şi eacu Mine la şcoală.

14. Eu i-am răspuns: "Bineîn ţe les! Cu toa te călegea cere ca o femeie să nu intre în şcoală însoţindun bărbat , ve i merge . De acum toate vor f i a l t fe lpentru că femeia , ca ş i bărbatu l , a re ace laş i dreptdepl in la iubirea ş i la gra ţ ia Mea care v in de laD u m n e z e u T a t ă l p r i n M i n e . D e a c e e a , m e r g i c useninăta te , vese lă ş i p l ină de încredere cu Mine ş ivei vedea apoi şi tu la şcoală în ce timpuri trăim. Sămergem! Tu, Sara , rămâi lângă Mine ca să-Mi f i imartor! De aceea păstrează pe t ine rochia cu care a ifos t înmormânta tă , pentru că ş i această rochie îmiva f i martor! Să mergem!"

15. După aceste cuvinte, am plecat la şcoală.




ochiu lu i a toa tevăzător a l lu i Dumnezeu. Voi nu a t ipr imit însă în ţe lesul acestor cuvin te în in ima voastrăş i de aceea vă cură ţa ţ i doar p ie lea , lăsând in ima săse afunde în toa tă mizer ia iadulu i! O, necuvi in ţă aiadului, cine v-a învăţat să faceţi aşa?!

6 . Bine spuneţ i voi : «Ţapul , căru ia i -a porunci tMoise şi Aa ron , este înc ărc at în fiecare an cu păc ateletu tu ro r ev re i lo r , i a r apo i e s te t ă ia t ş i a runca t înIord an!» (3. Moise 16) O , voi, orbil or! Ce poa te săfacă un b ie t ţap , când voi păcătu i ţ i mai depar te ş i nusunte ţ i mai buni în in imile voastre?

7 . Această faptă era doar un s imbol , lucru pe carear f i t rebui t să-1 f i în ţe les de mult . Ţapul înseamnăp lăce r i l e voas t re lumeş t i r e le , îngâmfa rea voas t răc a r e î m p u n g e a s e m e n e a b e r b e c u l u i şi e s t e p e s t em ă s u r ă d e î m p u ţ i t ă , c a ş i d e s t r ă b ă l a r e a v o a s t r ă ,mizeria voastră în toate lucrurile, zgârcenia, invidiaş i p izma voastră! Od ată cu n imicirea ţapulu i ispăşitort rebuia să n imici ţ i pentru to tdeauna ţapul d in in imavoastră ş i pr in aceasta a ţ i f i căpăta t b inecuvântarea

lu i Iehova. Dar aşa a ţ i omorât doar ţap i , ceea ce nuv-a fost de nici un folos; inimile voastre tot pline depăcat au răm as. De aceea Iehova ş i-a ţ inut făgăduia laş i o va mai ţ ine până când măsura voastră rea vau m p l e p a h a r u l .

8 . Este f rumos că acum păgâni i t rebuie să facădrepta te poporulu i ş i să a ibă gr i jă de văduve ş i deo r fan i? ! Ch ia r ş i de aceea e s te adevă ra t ce spuneprofe tu l : «Mă voi mâ ngâ ia cu duş ma nii (care sun tp ă g â n i i ) ş i m ă v oi r ă z b u n a p r i n e i !» U n d e e s t ep u t e r e a v o a s t r ă , p e u n d e s - a r ă t ă c i t e a ? O m i c ăg rămadă de păgân i conduce poporu l lu i Dumnezeu

care era a tâ t de putern ic odin ioară! Vai ş i amar devoi! Copii i şarpelu i sunt mai în ţe lepţ i ş i mai drepţ idecât voi , copi i i Lumini i .

9 . De aceea , curând, acest pământ sfânt va f i lua tde păgâni şi voi n-o să mai aveţi vreodată nici pământşi nici rege, ci veţi sluji ca sclavi unor drani străini,ia r fe te le voastre se vor împreuna cu păgâni i ş i cuslujitorii păgânilor, iar rodul lor va fi urât de toţi caş i sămânţa de v iperă .

10 . Voi vorbiţi de un profet care a scris, pentruin ima voastră , despre cum să faceţ i mai s t ră luci toareceremonia , l ips i tă de vreo însemnăta te , a spălăr i i ş ic u r ă ţ ă r i i t r u p u r i l o r , a h a i n e l o r ş i a m o r m i n t e l o rvoas t re , pen t ru ca a s tfe l să p r im i ţ i j e r t f e câ t ma ibogate. Dar nu vreţi să recunoaşteţi ceea ce-i placecu adevăra t lu i Dumnezeu! O, voi , b ie ţ i s lu j i tor i a id iavolu lu i! Lui î i s lu j i ţ i cu ceremonia voastră , deaceea veţi primi de la el răsplata în iad, aşa cum i-aţislujit tot t impul.

11 . Corpul să fie curăţat, dacă este nevoie, o dată,de două sau de trei ori pe zi, şi curăţaţi-vă haineledacă sun t m urd a re - pen t ru că a şa a po run c i t Moise ,pen t ru sănă ta tea t rupu lu i . To t l a f e l se acope ră ş i

morminte le cu lu t gros de o şchioapă ş i se văru ieş teacest s t ra t de lu t a tunci când se usucă , de mai multeor i , cu un var bun, pentru ca lu tu l să nu se crape d incauza gazelor dăunătoare care ar putea să iasă uşorafară, mai ales în primii ani ai putrezirii , şi să aducă


Domnul exp l ică un text d in Isa ia

1. Când am intrat în şcoală, cei zece bătrâni dinNazare t s tă teau la o masă mare , a lă tur i de mai mulţ if a ri se i şi c ă r t u r a r i , v o r b i n d d e s p r e u r m ă t o a r e l everse te d in Isa ia : "Spăla ţ i -vă ş i vă cură ţau; puneţ idepa r te de och i i Me i f i r ea voas t ră rea ş i nu ma ipăcătu i ţ i ! învăţa ţ i să faceţ i b ine , căuta ţ i drepta tea ,a ju ta ţ i pe ce l apăsat , face ţ i drepta te ce lor orfani ş ia ju ta ţ i văduvele la t reburi le lor! Veniţ i deci să nejudecăm, spune Domnu l . Dacă păca tu l vos t ru e s teasemenea purpure i , a tunci î l voi face a lb ca zăpada,şi dacă este asemenea culorii stafidelor, î l voi face calâna albă. Dacă Mă veţi asculta, vă veţi desfăta cubunătă ţ i le pământulu i . Dacă nu Mă ascul ta ţ i , a tunciveţ i p ier i de sabie ; pentru că as tfe l gră ieş te guraDomnulu i ! Cum de ce ta tea c red inc ioasă a deven i t odesfrânată? Era p l ină de c ins te ş i drepta tea era înea . Acum este p l ină de ucigaşi! Argin tu l tău a dev eni tspumă ş i v inul tău es te amestecat cu apă . împăra ţ i ită i sunt ne credinc ioşi ş i pr ie teni a i hoţ i lor ; e i pr im esccu drag cadouri şi râvnesc la averi; celor orfani nule fac drepta te , ia r p lânsul văduvelor nu a junge laei! De aceea Iehova, Domnul Savaot , ce l mai putern icdin ţara evreilor, spune: Vai, mă voi mulţumi şi măvoi răzbuna pr in duşmanii Mei!" ( Isa ia 1 , 16-24) .Vorbeau apr ins despre ce vor să spună aceste verse te ,dar nu a jungeau la n ic i o în ţe legere .

2. Atunci am ieşit în faţă şi le-am spus: "Ce tot vă

gândiţi atât la nişte lucruri care sunt atât de limpezica şi soarele amiezii? Uitaţi-vă la orfanii voştri , lavăduvele voastre! Cum le merge lor? în loc să aveţigrijă de ei, le luad şi ceea ce au. Pe săracii orfani îivindeţi ca sclavi păgânilor aşa cum, cu câteva zile înurmă, aţi vrut să faceti pe ascuns şi chiar ati fi reuşitdacă vameşul Kisjonah nu v-ar fi oprit .

3. B i n e g r ă i e ş t e D o m n u l : « V e n i ţ i d e c i s ă n ej u d e c ă m ! D a c ă p ă c a t u l v o s t r u e s t e a s e m e n e apurpure i , a tunci î l voi face a lb ca zăpada, ş i dacăeste asemenea culorii stafidelor, î l voi face ca lânaalbă!» Dar Eu vă întreb: când şi cum? Ce este cu voi

ş i c u o r a ş u l p i o s c a r e se n u m e ş t e « o r a ş u l l u iDumnezeu»? Câte nelegiu ir i d in tre ce le mai re le ş imai strigătoare la cer s-au înfăptuit deja acolo şi câtese mai fac chiar acum?!

4. «Spălaţi-vă şi curăţaţi-vă şi puneţi departe deochii Mei firea voastră rea», a spus Iehova prin gurapro fetu lui. Tr up ul vi-1 spălaţi d e şap te ori p e zi, văcurăţaţi hainele şi, în fiecare an, văruiţi de 2-3 orim o r m i n t e l e m o r ţ i l o r v o ş t r i ; d a r i n i m i l e v o a s t r erămân împie tr i te ş i sunt p l ine de murdăr ie . De a ic iv ine a semănarea d in t re vo i ş i mormin te le vă ru i te ,c a r e p e d i n a f a r ă s u n t î m p o d o b i t e ş i c u r a t e d a rî n ă u n t r u a u u n m i r o s î n g r o z i t o r d e c a d a v r u ş imucega i împu ţ i t !

5. Pro fe tu l vo rbea de cu ră ţ i r ea in imi lo r voas t reşi v-a îndemnat să lăsaţi deoparte fărădelegile în faţa




9. «Milă voiesc, şi nu jertfă!», şi apoi : «Acest p op orMă slăveşte cu buzele; dar inima lui este departe deMine!»

10 . Precum spuneţ i voi : «Aşa a gră i t Domnul pr ingura profeţilor!» Cât respect trebuie să aveţi faţă deE l a t u n c i c â n d s c o a t e ţ i î n e v i d e n ţ ă î n t o t d e a u n a

obiceiur i le voastre d ispre ţu i toare în locul porunci lorlu i Dumnezeu ş i î i aprec ia ţ i doar pe a i voştr i pentrufo losul vostru mater ia l , că lcându-i pe ce i d iv in i înpic ioare! O, voi , oam eni p refăcuţ i , s lugi c redincioaseale diavolului, cum vreţi să stad în faţa judecăţii luiD u m n e z e u ? ! A d e v ă r a t v ă s p u n , s o d o m i ţ i l o r l e v amerge mai b ine decât vouă! Pentru că dacă a tunciar f i apărut ş i acolo as tfe l de semne, cum au apărutdeja la voi, ei şi-ar fi pus cenuşă pe cap şi Dumnezeunu i-ar mai fi pedepsit cu foc din ceruri! Vai de voi,timpul se apropie şi va fi cu voi aşa cum v-am spus!"


Obrăznic ia ş i nedumer irea far i se i lor careerau orbi în ce le a le spir itului

1. înfur ia ţ i , ce i mai bă trâni far ise i ş i căr turar is-au ridicat şi au spus: "Cum cutezi, ţ ingăule, să necontraz ic i? Ce semne au apărut a ic i?"

2. Eu am spus, aducând-o în faţa lor pe Sara, pecare o ştiau cu toţii: "O cunoaşteţi pe această fetiţă şiştiţi ce s-a petrecut cu ea pentru a doua oară?"

3. Aici cu toţii au făcut ochii mari şi , încremenind,au începu t să şop tească în t re e i : "Pen t ru Du mn ezeu ,aceasta es te f i ica conducătoru lu i nostru , în carne ş ioase , aşa cum era când t ră ia! Oare a învia t-o d innou? Cum s-a petrecut asta? Dacă a înviat-o, a doua

boli grave oamenilor , an imale lor ş i p lante lor .12 . Vedeţi , de aceea t rebuie văru i te morminte le!

Cum puteţi face din asta slujbe religioase?! O, voi,n e c h i b z u i ţ i l o r , n e b u n i l o r ! C u c e a r a j u t a a s t asufletului celui mort?!"


D e s p r e n a t u r a l u i D u mn e z e u ş i d e s p r eadevărata Lui s luj ire

1. (Domnul:) "Atunci când omul moare , suf le tu lsău pleacă din trup şi ajunge într-un loc ce este întrutotul asemenea felului său de viaţă de pe pământ şinim ic altceva nu-1 va ajuta aco lo de câ t voinţa lui şiiubirea . Dacă voin ţa ş i iubirea lu i sunt bune, a tuncişi locul pe care sufletul şi-1 va preg ăti, p rin pu ter eape care a semănat-o Dumnezeu în e l , va f i bun. Dacăvoin ţa ş i iubirea lu i sunt însă îndrepta te spre pasiunijosnice , a tunci ş i lucrarea lor va f i pe măsură (adică

josnică) , la fe l ca pe pământ unde un pom rău nupoate face roade bune, ia r un pom bun nu face roadere le . Mergeţ i ş i împodobiţ i cu aur ş i p ie tre pre ţ ioaseun tufiş de mărăcini şi vedeţi dacă va face struguripentru as ta! Dar dacă împodobiţ i sau nu v i ţa cu aur ,ea tot va da struguri plini de savoare.

2. Dacă este aşa şi nu se poate să fie altfel, atunciî n t r e b a ţ i - v ă l a c e a r p u t e a f i d e f o l o s v ă r u i r e amorminte lor în care nu sunt a l tceva decât oseminteputrez i te ş i gunoi scârbos!

3. Oare chiar credeţ i că Dumnezeu es te a tâ t denebun încât să îngăduie să i se slujească prin luxul

p l in de îngâmfare ş i l ips i t de însemnăta te a l mater ie ip r in ma te r ie? !

4. Eu vă spun vouă: Dumnezeu es te sp ir i t , ş i ce ice vor să-L slujească trebuie să-L slujească în spirit şicu întregul şi viul adevăr al inimii lor, nu în materiecu mater ie , care nu es te n imic a l tceva decât voin ţaf ixa tă pentru o vreme a Tată lu i Atotputern ic!

5. Ce i-aţi spune unui om care ar veni la voi şi arce re o ră sp la tă pen t ru că v -a s t r i ca t semănă tu ra ,spu nân d însă că v-a făcut un b in e?! Ce a ţi spun e un uiastfel de nebun îngâmfat?! La fel vă va spune şi Tatăl,în lumea de d incolo , ş i va t rebui să vă depăr tau de

El şi, pe lân gă asta, veţi fi îm pinş i afară în înt un eri cu lc e l m a i î n d e p ă r t a t , u n d e r ă s p l a t a v o a s t r ă v o r f iurletele şi scrâşnirile din dinţi!

6. Cum aveţi voi grijă de văduvele voastre o aratăîn pr imul rând mama Mea, Măria , căre ia i -a ţ i lua tto tu l , ş i mai sunt încă mii de asemenea cazuri încare aţi făcut sau veţi mai face la fel!

7. O are n u este strigător la cer că evreicele treb uiesă-şi caute dreptatea la păgâni? Oare nu este hazliupentru Satana a tunci când copi i i lu i î i în trec cu multpe aşa-zişii «copii ai lui Dumnezeu» prin dreptate şi

cinste? Da, fie ca atunci copiii lumii să devină copiiiDomnului, iar voi să fiţi copiii aceluia pe care l-aţi

s lu j i t cu credin ţă mereu!8. Dacă tot îl citiţi pe Isaia, nu ati găsit pasajul în

ca re spune :



Marea E vanghe l ie a lu i Io an 2 5

oară f i ind cu adevărat moartă , a tunci ce ne facem?Iair pare a fi cu el, altfel nu i-ar fi încredinţat fiicamult iubită! Sau oare nu ştie nimic?! O fi înviat-o fiullu i Iosif, pe ascuns, şi vrea să i-o ducă lui Iair în vreoî m p r e j u r a r e a n u m e ? O a r e s ă - i s p u n e m l u i I a i r ?Lucrul acesta este prea l impede! Ea este! Fără nici oîndoială că e ea! Cu toate acestea am fost cu toţii laînmormânta rea e i a tâ t acum, câ t ş i mai demul t , înCapernaum! Ce se poate face? Ce va ieşi dacă acestom-zeu face, prin cine ştie ce putere, astfel de lucrurinemaiauzite?" Aici au amuţi t .

4. Eu însă am zis, privindu-i tăios: "Ei, ce spuneinima voastră cea rea? Semnul acesta este de ajunssau nu pentru a întăr i adevărul a ceea ce v-am spus?"

5. Cei mai bătrâni au spus: "Noi nu suntem nicimedici , n ici farmacişt i care cunosc puteri le naturi işi care ştiu cum să se slujească de ele. Cu atât maipuţin ne pricepem la vrăj i toria care poate f i învăţatăde la diavol, pen tru că acesta ar fi cel mai ma re păcatîn fa ţa lui Dumnezeu. De aceea, noi nu ş t im prin ce

putere ai înviat-o! Este sigur însă că, prin astfel desemne, nu ne lăsăm păcăli ţ i în credinţa noastră înMoise ş i în profeţ i , ş i n ici în tă lmăcirea Scripturi ica re ne-a fos t înc red in ţa tă de Templu p r in ju rământpe tot ce-i sfânt. Mulţi magicieni fac să apară semne.Ei vin la noi , unii d in Orient , iar mulţ i d in Egipt .Toti fac miracole p e care nici un evreu nu le înţe lege,nu vrea ş i nu are voie să le înţeleagă, p en tru că toateaceste luc ruri vrăjitoreşti vin de la diavol! Prin aceastaam spus multe . Semnele ta le nu au nici o însemnătatepentru noi pentru că se poate ca ele să fie vrăjitorii.Ele ne arată doar că ştii să le foloseşti într-un mod

fericit şi că în această privinţă ai atins desăvârşirea.Dar ca să primim învăţătura ta , de care ne e scârbă,de d ragu l semnelor ta le , e depar t e de no i ! Un mediceste departe de a f i pentru noi preot ş i cu atât maipu ţ in p rofe t . Tu cu a tâ t mai pu ţ in , pen t ru că tecunoaştem de aproape tre izeci de ani , aşa cum l-amcunoscut şi pe tatăl tău! Aşa că fă bine şi pleacă iutede aici împreună cu haimanalele ta le , a l tfe l te vomda afară cu forţa!"

6 . Sara a spus : "Doamne , Te rog , p leacă de laamărâţi i aceşt ia! Pentru că sunt mai împietr i ţ i decâtp ie t re le , mai în tunecau decâ t noap teaş i ma i l i p s i ţ i d e i u b i r e d e c â t oprăpas t ie ! De două o r i mi-a i dă ru i tviaţa , iar pentru nenorociţ i i aceşt ianu înseamnă nimic! Mai mult chiar ,o m a i c o n s i d e r ă ş i v r ă j i t o r i e şicu tează , în marea lo r o rb i re , să Tegonească! Doamne , e p rea mul t ! Sămergem, să mergem! S tând lângă e imi se pare că Sa tana es te în fa ţanoas t ră !"

7. Eu: "Mult iubita Mea Sara! Stai

liniştită! Vom rămâne aici atâta timpcât voi vrea, pe ntr u că sunt un D om n!C u t o a t e c ă c e i p u t e r n i c i d e p epăm ânt se num esc «dom ni» , ei au dec e l e m a i m u l t e o r i f o a r t e p u ţ i n ă

p u te r e . E u î n s ă a m to a t ă p u t e r e a a s u p ra c e ru lu i ,iadu lu i ş i a supra în t regu lu i pământ! De aceea sun tu n D o m n ş i n u v o i î n g ă d u i v r e o d a t ă s ă m i s eporuncească! Ce fac, fac de bunăvoie; pentru că suntîn t ru to tu l un Domn!"

8. Auzind acestea, cei mai bătrâni au început săstrige, rupându-şi hainele de pe ei: "Ieşi afară! Acums-a văzut foarte limpede că huleşti! Lucrările tale lefaci cu ajutorul lui Belzebut şi cu învăţătura ta vreis ă î n d e p ă r t e z i p o p o a r e l e d e l a M o i s e şi d e l aDumnezeu . De aceea te vom uc ide cu p ie t re !"


Frica preoţ i lor de judecata romană

1. Şi în această şcoală din Nazaret, la fel ca întoate şcoli le , precum şi în Templu, se af lau pietrep e n t ru u c id e r e a c u p i e t r e . F i i n d p e s t e mă s u ră d eînfuriaţ i , bătrânii , far isei i ş i cărturari i acestui oraş

au pus mâna pe pietre , ca să arunce cu ele în Mine.Atunci s-au r idicat ucenici i Mei ş i i -au ameninţat ;preoţii ad început însă să strige şi mai tare şi aveaufeţe tot mai înfiorătoare, fiind gata-gata să arunce cupietrele r idicate în Mine . Atu nci au intrat în sala mar ea şcolii Faustus, Cornelius, Iair şi bătrânul Cyrenius.

2. Când cei furioşi i-au văzut pe aceşti domni careaveau rangur i înspă imântă to r de mar i ş i pe ca re î ic u n o ş t e a u fo a r t e b in e , a u p u s r e p e jo r p i e t r e l e l ap ă mâ n t ş i a u î n c e p u t s ă s e î n c h in e r e v o l t ă to r d ea d â n c .

3. Iair a venit degrabă la Mine şi la Sara , M-a

îmbrăţişat şi i-a spus cu voce tare lui Cyrenius: "Aicieste marele Om al oamenilor , iar a ic i este iubita meafiică, Sara, pe care a înviat-o de două ori din moarte!"

4. Bătrânul Cyrenius a venit a tunci la Mine, ochiiumplându-i-se de lacrimi, ş i a spus: "O, Domnul ş iDum nezeu l meu ! Cu ce cuv in te să -Ţ i mul ţum esc Ţ ie ,ca om sărac ş i s lab ce sunt , pe nt ru grat ia nem ărgin ităpe care ai revărsat-o asupra mea?! O, cât de fericitsunt că ochii mei mai au încă o dată nep reţu i tul nor ocde a Te vedea pe Tine, Tu, prie tenul meu sfânt! Deaproape douăzeci de ani nu am mai auzit n imic de

T i n e , cu toa te că m-am gând i t înfiecare zi şi chi ar de m ai mu ite oripe zi la Tine şi am căutat să aflu demai multe ori ce este cu Tine!

5. O, şi cât de abătut am fost acumcâteva zile când împăratul mi-a cerutnenorocite le de dări d in Pont ş i d inAsia Mică şi nu ştiam unde au ajuns!Dar cât de fericit, da, nespus d e fericitam fost când, acum vreo trei zile, amprimit nu numai dări le pierdute , darş i o comoară cu mul t mai mare de

bogăţii de nepreţuit, din aur, argint,perle ş i p ietre preţ ioase, care mi-auf o s t t r i m i s e p r i n p r i e t e n i i m e ic red inc ioş i Faus tus ş i Corne l ius , ş iaceasta prin sfântul Tău ajutor!




6 . Do mn ul m eu , p reas fân tu lmeu pr ie ten I i sus ! Spune-mi cesă fac pen t ru a -Ţ i p lă t i măcar ?pu ţ in da to r ia? Vre i să -Ţ i aşez i | £

c o ro a n a m e a d e g u v e rn a t o r p e

cap? Cu ce bucurie şi dem ni ta te §nemărginită aş vrea să o aşez la mpicioarele Tale!

7 . E s t e a d e v ă r a t , D o a m n e ,viaţa mea, că bogăţi i le deşar te a lea c e s t e i l u m i a u f o a r t e m i c ăînsemnătate . Dacă ar f i fost a lem e l e b o g ă ţ i i l e p e c a r e l e - a mt r i m i s d e j a l a R o m a , m i i d eo a me n i s ă r a c i a r f i f o s t p â n ăa c u m a j u t a ţ i ! D a r e r a u a l eîmpăratului! Mi-ar f i fost foartegreu să le găsesc! Nu şt iu cums-ar fi putut fără Tine şi fără dragul meu Faustus şifra tele Cornelius?! O, a t i luat o uriaşă povară de pe

umer i i mei ! Acum însă t rebu ie să vă răsp lă tesc înmăsura în care-mi s tă în putere! Vorbeşte , Tu, măreţşi sfânt prieten al oamenilor, ce să fac acum?!"

8 . L a a u z u l a c e s to r c u v in t e d e l a u d ă a l e l u iCyrenius adresate Mie, cei care mai înainte vroiausă mă omoare cu pietre au devenit a lbi ca varul ş ia u î n c e p u t s ă t r e m u r e d e p a r c ă a r f i a v u t ofierbinţeală foarte ma re, pe nt ru că se gâ nd ea u căMă voi răzbuna şi că-i voi denunţa lui Cyrenius, decare se temeau mai ta re decâ t de moar te . Cu to ţ i ierau convinşi că acesta nu şt ia de glumă! Judecători iromani erau cunoscuţi a f i peste măsură de aspri în

în d e p l in i r e a c o n d a mn ă r i l o r d a t e . D e a c e e a e v re i iaveau o teamă de nedescris în fa ţa lor , dar mai a lesaceşt i bătrâni far isei ş i cărturari nazarineni , d intrecare unii erau complici a i furtului dări lor romane.

9. Eu însă i-am răspuns cu multă bunăvoinţă luiCyrenius: "Oare crezi că bărbatul a ui ta t ceea ce aifăcut pentru copil a tunci când a trebuit să fugă deI ro d , d in B e t l e e m în E g ip t ? O , n u ! B ă rb a tu l î ş iaminteşte foarte bine! M-ai ajutat fără să aştepţi ceva,pentru că M-ai iubit, şi acum vrei să cer o răsplată?Nu, departe de Mine! Dar, pentru că eşt i un tr imis

a l î m p ă r a t u l u i c a r e s t ă p â n e ş t e A s i a, p o r u n c e ş t eacestor s luj i tori îndărătnici a i Satanei , ş i nu ai lu iDumnezeu, să nu scoată o vorbă despre ceea ce s-apetrecut a ic i , a l t fe l vor f i aspru pedepsiţ i ! Pentru căcel care r idică o piatră împotriva aproapelui său vafi crunt osândit!"

10. Cyren ius a spus : "Au cu teza t cumva aceş t inenorociţ i să r idice pietre împotriva Ta?"

1 1 . S a r a a s p u s : " D a , d a , m ă r i t e C y r e n i u s !Nenoroc id i au v ru t să-1 o mo a re c u p i e t r e p e D o mn u lpentru că le-a spus adevărul. Ei se numesc «slujitoria i l u i D u m n e z e u » d a r s u n t c e i m a i m a r i

n e c r e d i n c i o ş i . Ei u r m e a z ă d o a r o b i c e i u r i l e l o rego is te , dorn ice de pu te re , că ro ra le dau o aparen ţădivină prin fapte bru tale ş i jos nic e!

12 . Cel care nu se lasă orbit de această amăgire ,acela este aruncat în întuneric cu forţa ş i îş i p ierde

orice s trop de l iberta te pe acestpăm ânt d rag lu i Dum nezeu! Dacăîi citim pe Moise şi pe profeţi, iarapoi ne ui tăm pe obiceiuri le lor ,p u t e m v e d e a f ă r ă p r e a m u l t ăosteneală ceea ce eu, ca fa tă denici 14 ani, am văzut deja de multt imp! Adevărat este , c ine ţ ine laMoise ş i la profeţ i este cel maima re d u ş ma n a l l o r ! E l v a f iasemenea samari tenilor , care suntadevăraţi mozaişti şi discipoli aiprofeţilor, înjuraţi în fiecare zi, d innou şi din nou. Acela va fi atât dedispreţui t de preoţi încât numelesău va însemna blestemul cel maim a r e , l a f e l c a n u m e l esamar i ten i lo r pen t ru evre i .

13 . Dar eu întreb acum, ca o fată tânără ce sunt:es te aces ta cuvân tu l lu i Dumnezeu , es te aceas ta o

slujbă rel igioasă? I isus le-a arătat l impede că estedoar un cuvânt al iadului şi o slujbă cum nu-şi poatedori decât Satana. De aceea ş i vroiau să-L omoarecu p ie t re , pen t ru că p rea a spus adevăru l în fa ţaoamenilor , adevăr care le-ar putea micşora averi le ,şi aşa destul de mari!

14. Mare Domn! Am fos t de ja de două o r i pede-a-ntregul în lumea de dincolo ş i ş t iu ceea ce avăzut sufle tul meu. L-am văzut pe Moise ş i pe toţ iprofeţ i i buni! Ei erau l iniş t i ţ i ş i bucuria lor e t impulacesta pe care-1 num esc «m area zi a Do m nulu i». D arn-am văzut nici un fariseu sau cărturar printre sfinţii

evrei lor! De aceea am întrebat unde sunt e i .15. Atunc i a ven i t un înger luminos , mi-a spus

să-1 urm ez şi l-am ur m at. Am ajuns în tr-u n loc foarteîn tu n e c o s ; e r a c a î n t r -o n o a p t e î n n o ra t ă . L a ma redepărtare se vedea ceva incandescent ş i îngerul mi-aspus: «Priveşte acolo! Aceea este mocirla în care suntcei de care a i în trebat!» Şi m-am uita t în tr-acolo darnu am văzut nimic altceva decât diavoli şi i-am spusîngerului: «Trimis a l Domnului! Văd doar diavoli ş ip e n ime n i a l t c in e v a ! U n d e s u n t c e i d e c a r e a mîntrebat?» Atunci îngerul a răspuns: «Ei sunt! Cei pecare-i cauţi sunt aceia pe care-i vezi!»

16 . Atunci m-am speriat foarte tare ş i m-am gânditla ta tă l meu ca re es te un conducă to r a l fa r i se i lo r ;dar îngerul a văzut de ce tremuram şi a zis: «Fii fărăgrijă! Tatăl tău va ajunge pe calea cea bună şi tu îivei f i încă o dată o călăuză pe pământ!»

17. Acestea le-am văzut şi le-am auzit. De aceeaştiu ceea ce ştiu, nu din auzite, ci din ce am trăit! Şinu am nimic de învăţat de la aceşti imbecili şi slujitorirăutăcioşi ai Satanei. Am văzut şi am învăţat pe viuadevăru l . De aceea , ca c ineva ca re s -a în to rs ded i n c o l o p e n t r u a s p u n e a d e v ă r u l e t e r n , p o t să

întăresc ceea ce I isus, Domnul e terni tă ţ i i , ne învaţă ,cum că tot ceea ce aceşti învăţători în tun eca ţi ne spu nşi ne învaţă e cea mai sfruntată minciună ş i că nucuprinde nici cel mai mic adevăr! Am terminat ceeace am avut de spus!"



Ma rea Ev angh elie a lui Io an 2 7


Cyrenius ş i farisei i

1. Cyren ius a spus : "Aşa. cu m aţi auzit , aceas tămărturie din partea unei femei înviate din morti văacuză mai mult decât orice furt sau crimă. Ce să faccu voi la o astfel de învinuire atât de adevărată? Să

vă crucific, ar fi prea puţin! Să vă schingiuiesc pânăla os o zi întreagă, iar apoi să vă tai capetele - ar fitot mult prea blând! Dar ştiu ce voi face şi veţi puteafi foarte mulţumiţi de mine!" La aceste cuvinte a lelui Cyrenius tod s-au făcut albi ca varul şi au începutsă plângă şi să se roage într-un mod ja lnic .

2. P e a s c u n s , C y re n iu s M -a î n t r e b a t d a c ă s ă - ipedepsească pe aceşd răuvoitori mai mult decât ceeace l i se ce ruse - să nu vorbească v reoda tă desprece le pe t recu te .

3. Eu am spus: "Pur ş i s implu spune-le porunca

încă o dată cu o ameninţare serioasă, de care nu vorfi cruţaţ i încă de la prima încălcare , to ţ i până la unul!Apoi lasă-i să plece!"

4. Cyrenius a ieşit în faţă, le-a poruncit să tacă şi aspus apo i : "Ascu l tad-mă acum, nemern ic i lo r ! Ce lu ide aici , pe care a ţ i vrut să-L ucideţi cu pietre dinpr ic ina s fân tu lu i adevăr ca re a ie ş i t d in gura Lu ipen t ru vo i , doar Lu i t rebu ie să - I mul ţumi ţ i că nuv-am alungat pe toţi în deşert, că nu v-am aşezat pestânci împrejmuite de prăpăst i i ş i că nu am pus să vise scoată ochii! Dar dacă vreunul va cuteza să spunăchiar ş i numai o frântură din ceea ce s-a petrecut

aici, vorbit ori în scris, sau prin mimică, gesturi sausem ne ale mâinilor , e l va prim i negreş i t cea mai asprăo s â n d ă !

5. La fe l , nu ve ţ i rămâne nepedeps i ţ i n ic i dacăaf lu că a ţ i ch inu i t poporu l s to rcând , fă ră să ave ţ idreptul , ceva de la e l , sau dacă ved prigoni adevăruldivin prin mij loace mârşave, de dragul obiceiuri lorvoastre mizerabile ş i egoiste! învăţaţ i poporul să-Lcunoască pe Dumnezeu şi legile Sale ş i să le urmeze,şi atunci veţi fi preţuiţi la fel ca acest om divin, Iisus,ca re nu vă p ropovăduieş te vouă , oameni lo r adânc i ţ iî n c e a ma i î n tu n e c a t ă n o a p t e , o î n v ă ţ ă tu r ă n o u ă

despre Dumnezeu, c i una s trăveche. El poate să facăaceasta a tâ t de uşor pentru că El este ceea ce voi nupr icepe t i , da r pen t ru min e es te foar te l im pede , ch ia rdacă voi spuneţi că sunt păgân. în spirit, El este însuşiAcela care, după învăţătura voastră, i-a dat lui Moisep e m u n te l e S in a i , a c u m v re o . m ie d e a n i , l e g i l epentru voi! Feriţi-vă deci să-L prigoniţi pe acest sfânt,pentru că asta v-ar costa de două ori viaţa: aici ceapământească, iar în lumea de dincolo cea în spir i t !Aţi priceput?"

6. Tod cei vizat i au spus: "Da, mare domn! Vom

face tot ceea ce ne ceri! Dar tu ştii că noi, oamenii,nu suntem zei şi că avem tot felul de slăbiciuni. Dacătotuşi cineva va greşi un pic atunci pedepseşte-ne şitrage-ne la răspundere omeneşte , pentru că ş i tu eşt iun om!"

7. Cyrenius a spus: "Negustori i ş i cămătari i greciob işnu iesc să se tâ rgu iască , da r romani i n ic ioda tă !Gândiţi-vă bine la ce v-am spus şi faceţi aşa, şi atuncinu veţi avea nevoie de milă , pentru că oamenii a jungs ă f ie p u t e r n i c i n u m a i p r i n l e g i a s p r e şi d eneînduplecat . Astfel e i a jung eroi a i dreptăţ i i ş i suntplini de elan în tot ce este bun şi drept , după lege!

8 . Dacă os taşu l nu a r t rebu i să respec te leg i leaspre ş i de neînduplecat , a tunci ar f i un laş , iar dacă

ar t rebui şă urmărească duşmanul, să lupte cu el ş isă-1 înv in gă , a tu nc i nu a r face-o şi du şm an ul a rduce-o bine, iar ţara nu ar mai f i apărată! Dar cuma s p r a l e g e p o r u n c e ş t e o s t a ş u l u i , p e v i a ţ ă ş i p emoarte , ce trebuie să facă în fa ţa duşmanului , e l aşava face! Altfel ar fi sortit morţii; dacă va face însăceea ce i s-a poruncit , a tunci e l poate ieşi învingătordin luptă ş i poate să a jungă erou!

9. Aceasta este cea mai bună regulă în Roma: «Olege aspră face ş i oamenii aspri ş i drepd.» De aceeanu îngăduim deloc târguiala ş i f iecare om stă în fa ţa

legii fără a se ţ ine cont de rangul său! Acum îmicunoaşteri părerea despre legi . Urmati legea ş i a tunciveţi fi liberi; dacă însă nu ved face astfel, atunci legeavă va ju de ca fără milă , pe nt ru că de aceea este lege.

10 . Tot pământul şi tot ceea ce este în el şi pe elexistă numai prin e terna neclint ire a voinţei divine.Dacă Dumnezeu a r îngădu i ch ia r ş i numai pu ţ in cacineva să se târguiască cu El , ce ar deveni pământulşi noi to ţ i în c l ipa următoare? Totul ş i-ar ieşi d inritm!

11 . Tot la fel ar fi şi în cazul unui stat; dacă numaio lege ar f i s lăbită , a tunci ş i celelal te ş i-ar pierde

forţa ş i coerenţa , iar s ta tul ar deveni curând o ruină!Deci sunt de neclint i t în ameninţarea pe care v-amfăcut-o!"



28 Ma rea Ev angh elie a lui Io an

1 2 . L a a c e s t e c u v i n t e h o t ă r â t e a l eguverna to ru lu i , ce i mai bă t rân i ş i fa r i se i i aufăcut niş te fe ţe foarte amărâte , ş i unul dintree i a spus cu un fe l de vervă îndure ra tă : "O ,Roma, Roma! S tăpân i rea ta es te foar te asprăşi grea! Iehova! Din sclavia babiloniană Ţi-aieliberat copiii când s-au pocăit şi când Te-aurugat; ne vei e l ibera vreodată ş i d in aceastăsclavie de o mie de ori mai aspră?"

13. Eu am spus : "Dacă rămâne ţ i a şa cumsunte ţ i ş i nu deven i ţ i mai bun i în su f le te levoastre , nu veţi rămâne numai supuşi a i Romeipentru totdeauna, c i veţ i f i ş i devoraţ i de cătreaceas ta ca un cadavru de că t re vu l tu r i ! încăp u ţ in t imp v a ma i a v e a r ă b d a re D u mn e z e u ,apoi va f i aruncată asupra voastră ursi ta ceamai aspră, şi cu voi se va petrece ceea ce amprezis mai înainte şi veţi fi urmăriri şi prigoniţipână la capătul lumii . Acum plecări însă ş i nuvă mai mâniari!"

14. După aceste cuvinte a le Mele, e i s-auîndepărtat , iar noi am rămas în şcoala în care ,d u p ă p u ţ i n t i m p , a u v e n i t o m u l ţ i m e d en a z a r in e n i p e n t ru a v e d e a ma r i l e c ă p e t e n i ir o ma n e . î n c e l e d in u rmă a t r e b u i t s ă n ea ş e z ă m p e m e s e ş i p e b ă n c i c a s ă n u n estr ivească ş i să nu ne vadă mulţ imea, dornicăde a se zgâi la noi.


Vindecarea unui gutos . Mărtur ia

nazar inen i lor despre I i sus .

1. Borus a adus un gutos a le cărui braţe ş i p icioareerau deja uscate şi atât de răsucite, că nici un medicmuritor nu ar f i putut să-1 vindece cu nici un leac dinaceas tă lume.

2 . G u t o s u l a f o s t a d u s l a M i n e p r i n m a r e aîmbulzea lă , în t r -un coş , cu a ju to ru l a do i că răuş i ,iar Borus a spus atunc i cu voce tare po por ulu i: "Acestbo lnav poa te f i a ju ta t doar de Dumnezeu! Sun t unu ld in t re ce i mai bun i medic i d in în t reaga Gal i lee ş ivin la mine bolnavi din Betleem şi Ierusalim şi eu îi

ajut, dar pe ace sta nu-1 po t ajuta! Te ro g pe T in e,prietenul meu sfânt, Iisus, pentru că din câte ştiu şicred nici un lucru nu-Ţi este cu neputinţă, să-1 ajuţipe aces t om să a ibă d in nou membre le d rep te , dacăaceasta este şi voia Ta!"

3. Eu am spus : "Pr ie tene , a ic i sun t p rea mul ţ inecredincioşi ş i de aceea o vindecare de acest fe leste un lucru greu! Dar îl voi vindeca la tine acasă,între patru ochi ."

4. Atunc i un i i d in mulr ime au încep u t să m urm ureşi au spus: "O, ce şiret este fiul dulgherului! îi esteprea greu să vindece bolnavul acesta ş i de aceea vreasă încerce pe ascuns, ca nu cumva să vedem dacă-ireuşeşte sau nu."

5. Eu însă am auzit spusele lor şi am zis celor ceM-au insu l ta t : "O , vo i , nebun i lo r ! Cunoaş te ţ i vo i

această fe t i ţă care este a lă turi de Iair? Nu este eafiica lui şi nu a fost de două ori moartă? Cine i-a datd in n o u v i a ţ ă ? P ro ş t i l o r ! D a c ă F iu l O mu lu i a r e

puterea de a aduce morri i la viaţă , crederi că nu areputere să spună acestui bolnav: «Ridică-te şi mergi!»?Dar, ca să vedeţi că am această putere , î ţ i poruncescde , om gutos, să te ridici şi să mergi şi să ai mâinileşi p icioarele pe deplin sănătoase!"

6. At unc i un foc trecu în mâ inile ş i p ici oar eleacestui bolnav şi el s-a simţit pe dată în putere, s-ar idicat şi a mers. Acum mâinile ş i p icioarele sale erausănătoase, aveau carne ş i muşchi bine dezvolta ţ i ş imergea sen in . Mul ţumind în in imă , după un t imp,copleşi t de uimire , e l a spus: "Aşa ceva î i este cuputinţă doar lui Dumnezeu! Fără nici un leac, fără

să f iu a t ins cu mâinile , c i doar prin cuvânt să măvindec într-o cl ipi tă ; aşa ceva nu s-a mai pomenit!Doamne I isuse, mărturisesc ş i cred acum cu totul căe ş t i o r i F iu l l u i D u mn e z e u , o r i c h i a r D u mn e z e uînsuşi care a luat formă de om! Mi se pare că deacum ar t rebui să mă rog Ţie!"

7. Eu: "Lasă asta şi nu mai fă atâta zarvă! Ceea cesimţi însă în inimă, păstrează cu străşnicie; va veni ovreme când vei avea nevoie de aceasta; te poţi rugaînsă Tatălui care este în ceruri şi care a dat fiuluiSău o astfel de putere!" La aceste cuvinte cel care afost vindecat a amuţi t .

8 . Dar poporul s-a mâniat ş i a spus: "De unde-ivine acestuia o astfel de înţelepciune şi o astfel deputere? Nu este e l f iul dulgherului? Mama lui nu senu m eşt e M ăria, iar frarii săi: Iacov, Jo el, S imo n, Jos e








despre El , de la naştere până când a împlini t 15 ani .Descrier i le minuţioase ale faptelor sale sunt făcutedoar până la 12 ani . După aceea, darul Său divin s-ap ie rdu t în t ru to tu l ş i nu a mai pu tu t f i recunoscu tănici o urmă din el . De aceea, în cei 3 ani - de lavârsta de 13 ani până la 15 ani — nu am mai scrisa p ro a p e n imic ; p e n t ru c ă , î n a f a r a c â to rv a v o rb eînţelepte , nu s-a mai petrecut nimic deosebit ş i nu

am mai scris toate lucruri le obişnuite , omeneşti , pecare le-am văzut după cel de-al 12-lea an al vieţii sale.De aceea putem socoti ca f i ind întru totul încheiatădescrierea copilăr ie i Sale .

3. Pe lângă aces te însemnăr i a le mele mai sun tînsă o g rămadă de a l te poves t i r i neadevăra te ca recred că au apărut de la bătrânele soţ i i a le pescari lor ,care n-au avut a l tceva mai bun de făcut . De aceea î irog pe toţ i să socotească doar descrierea mea a f i înîn t reg im e adevăra tă şi a to tcup r inză toa re . Dacă î ţi po tface astfel o bucurie , înăl t imea ta , a tunci te rog săp r i m e ş t i a c e s t m i c r o d a l t r u d e i m e l e , d r e p t

recunoştinţă pentru tot a jutorul pe care ni l -a i dat!"4. Cyrenius a luat sulul cu multă încântare , s-a

u i ta t pe e l o v reme, apo i 1 -a c i t i t cu voce ta re ,bucurându-se împreună cu ce i la l ţ i .

5. Foarte mult s-a bucurat ş i Sara cea drăgălaşă,f i ind mişcată până la lacrimi; în cele din urmă ea aspus, cu un fel de tulbu rare în glas: "O are mai trebu ieceva pentru a putea întări toate cele de care mi-amdat seama încă de la p r ima mea înv ie re? ! Doamne!Astfel de fapte, astfel de semne, şi cu toate acesteaîn c ă n u e s t e c r e d in ţ ă , î n ţ e l e g e re ş i r e c u n o a ş t e r e

pen t ru ce l cu adevăra t d iv in?! Do am ne , ca o să rma năpăcătoasă ce sunt , Te rog nu mai fă nici un fel demiraco l a ic i! A proa pe toţ i aceşt i oam eni din Naz aretnu me ri tă nici măca r să f ie scuipaţi , cu atât mai p uţins ă p r i m e a s c ă v o r b e l e şi f a p t e l e T a l e s f i n t e !Mărturisesc că, dacă aş avea puterea, i -aş pune petoţi să postească, să flămânzească şi să fie biciuiţi atâtd e mu l t p â n ă c â n d a d e v ă ru l i - a r p ă t ru n d e ş i a rrecunoaşte cât de mult au păcătui t pr in faptul că nuau recunoscut marea graţ ie ş i vremea sfântă a venir i iTale!"

6. Eu i-am spus Sarei : "Nu te supăra, in imioara

M e a , d in c a u z a o rb i l o r ! E u î i ş t i u ş i l e c u n o s cn e c r e d i n ţ a ş i, a ş a c u m î ţ i d o r e ş t i , p e n t r unecred incioşi voi face pu ţin e mira cole sau chiar de loc(Matei 13, 58). Şi tu, scribul Meu Matei, scrie că nua m ma i f ă c u t mu l t e mi r a c o l e a i c i , î n ţ a r a M e a

lumii! Nici nu pot să socotesc că astea ar fi păcate,pen t ru că sun t p rea p roş t i ş i înapo ia ţ i ş i c red , o ,Doamne şi învăţătorule , care-i cunoşti de o mie deori mai bine, că nici Tu nu le vei socoti păcate!"

4. Eu: "Poţi să fii sigur, de aceea cu atât mai puţinvoi face Eu aceasta! Dar totul este legat de faptul dea Mă recunoaşte în inimile lor drept ceea ce sunt;pen t ru că v ia ţa lo r veşn ică dep inde în în t reg ime deasta! Dacă nu Mă recunosc astfel , a tunci va f i cuneputinţă să-L recunoască pe acela care M-a tr imisîn lume - şi cu atât mai puţin să-şi dea seama că Euşi Cel care M-a trimis suntem una şi aceeaşi fiinţă!Atâta t imp însă cât in imile lor nu Mă recunosc ş i e inu Mă primesc, nu pot avea nici viaţă veşnică ş i suntmorţi întru spirit! Eu sunt însăşi viaţa veşnică şi, prinînvăţătura Mea, sunt calea către aceasta .

5. De aceea, cel care nu Mă primeşte pe Mine şiînvăţătura Mea, acela nu primeşte nici viaţa veşnicăşi moartea va f i a tunci soarta sa .

6 . Dar Eu nu am vo ie să fo r ţez pe n imeni să

cread ă, pen tru că f iecare f orţare ar f i o jud ec ată as p i r i t u lu i c a r e i - a r a d u c e mo a r t e a , l a f e l c a ş inecred in ţa . De aceea , ch ia r şi pen t ru D um neze u es tegreu să lucreze fără ca sufletul omului să sufere! Dacăes te fo r ţa t p r in v reo pu te re ascunsă , a tunc i mergeînspre judec a tă ; dacă nu es te fo r ţa t p r in n imic , a tu nc irămâne necred inc ios ş i se îndo ieş te de to t , a ră tândchiar prin aceasta că sufle tul său este mort . Cine sauce să învie atunci sufletul său?

7. Ei nu primesc cuvântul Meu care dă viaţă, astfelnu Mă primesc nici pe Mine ca izvor a l v ieţ i i d intoa tă nemărg in i rea ; acum în t reabă- te de unde î ş i vor

lua ei v iaţa , v iaţă pe care Eu le-am adus-o oamenilorşi pe care vreau să le-o dau acum înapoi?"

8. Cyrenius: "Da, este l impede şi aşa trebuie săfie pentru că Te cunosc de mai bine de tre izeci deani şi şdu şi cine eşti; dar să lăsăm asta acum, pentrucă tot nu-i vom face credincioşi pe aceşt i oameni! Sămergem acum ş i să vedem unde vom mânca! Es tedeja târziu ." Am plecat apoi din şcoală ş i am mersa c a s ă l a M i n e , u n d e n e a ş t e p t a m â n c a r e a g a t apregăti tă . Am mâncat ş i am băut bine ş i toată z iuaam fost veseli.


De s p r e n e v r e d n ic ia p o p o r u lu i(Ev. după Matei 13, 58)

(58) Şi n-a făcut acolo multe minuni, din pricina

necredinţei lor.

1 . S -a v o r b i t m u l t d e s p r e c e l e p e t r e c u t e î nOstrazine, în Egipt , unde Mi-am petrecut copilăr ia ;mama, f i ind foar te vorbărea ţă , se bucura că poa te

s ă p o v e s t e a s c ă v i c e r e g e l u i A s i e i , c u m m a i e r acunoscut ş i salutat Cyrenius.

2. Fiul lui Iosif, Iacov, care ştia carte, a scos apoiun sul destul de gros din dulapul său şi i 1-a dat luiCyrenius, spunându-i : " înăl ţ imea ta , a ic i am scris to t





Marea Evan ghe l ie a lu i Io an 3 3

p ă mâ n t c a r e n u -M i p o t s l u j i n i c i mă c a r p â n ă l aînă l ţ imea scăune lu lu i pen t ru p ic ioare ! De aceea făce v re i ; o r icum va aduce pu ţ ine roade! Chia r dacăve i da o lege ş i mai cupr inză toare , în curând ve ivedea cu câ tă îndem âna re vor oco l i oameni i ş i aceas tălege, iar tu nu vei putea face nimic.

5. L e g i l e l u i D u m n e z e u , d a t e p o p o r u l u i p r i nM o i s e , s u n t a t â t d e c o mp le t e p e c â t p o a t e f i d e

c o mp le t c e v a d e s ă v â r ş i t ; d a r o a me n i c a c e i d int impuri le noastre au răstălmăcit cu atâta dibăcie ş iîntr-un fel a tâ t de perve rt i t legi le lui Du m nez eu, încâ taceş t i oameni nu mai au n ic i un fe l de remuşcăr ic â n d î n c a l c ă l e g e a d iv in ă , u rmâ n d a s t f e l n u ma iobiceiuri le lor lumeşti!

6. Dacă oamenii fac asta ierbii crude, ce vor faceatunci unui butuc uscat din Roma?! De aceea fă ceeace vrei şi Eu voi încuviinţa; dar îţi mai spun:

7. Cu cât vor fi mai multe legi, cu atât vor fi maim ulte fărăd elegi , ş i , cu t impul, cruci le şi b iciu ri levoastre nu vor mai a junge!"

8. Cyrenius: "Tot ceea ce mi-ai spus acum estefă ră îndo ia lă adevăra t , da r , pen t ru ca eu să învă ţmai mult , Te mai întreb: ce se poate face împotrivan e s u p u n e r i i o a m e n i l o r c a r e , a s e m e n e a a c e s to rnazar inen i , nu mai c red în n ic i un Dumnezeu ş i înnici o revelaţie înaltă şi care, prin fiecare faptă a lor,îşi arată pe faţă dispreţul faţă de legile divine?! Să fielăsaţ i a tunci fără aceste legi lumeşti care pedepsescaspru , ca să -ş i u rmeze fă ră f r ică porn i r i le josn iceoricând şi oricât de mult vor dori!? Nepăsători fa ţăde orice lege divină, se poartă a tâ t în tre e i , cât ş i cuv e c in i i l o r , ma i r ă u d e c â t f i a r e l e s ă lb a t i c e a l edeşertului sau ale păduri i . De aceea eu cred că legilea s p r e , l u m e ş t i , s u n t c h i a r b i n e v e n i t e p e n t r u areaduce astfel de oameni sălbătic i ţ i la o ordine ş i ,p r in aceas ta , l a recunoaş te rea lu i Dumnezeu!"

9. Eu: "Fără îndoială că nici un al t drum nu estecu pu t in ţă decâ t p r in cons t rângerea da tă de leg i leomeneş t i ! Dar a re mare însemnăta te ce fe l de leg isun t da te oameni lo r !

10 . Pent ru aceas ta es te nevo ie de o cunoaş te readâncă a naturi i omeneşti ş i nu trebuie să se piardădin vedere de către cel care face legile de ce om en irea

a decăzut . Altfel , acesta , asemenea unui medic carevrea să vindece cu un singur leac toate boli le carepo t să apară la oameni , nu se gândeş te că t rupu lomenesc se poate îmbolnăvi de cele mai fe luri te boliş i f iecare are o altă cauză. Un astfel de medic vav indeca , d in când în când , câ te un bo lnav a că ru iboală se va potr ivi leacului său, iar o sută de al ţ ibolnavi , a le căror boli sunt de al tă natură ş i s tructură ,nu numai că nu se vor însănătoşi , dar le va f i multmai rău ş i chiar poate vor muri!

11 . Iar dacă este atât de greu să fie găsit leaculpo t r iv i t pen t ru o r ice t rup bo lnav văzu t ş i a t ins de

medic, cu atât mai greu va fi de găsit leacul potrivitpentru sufle tul omenesc ce este bolnav!

12 . Legea este leacul şi ea ne învaţă cum şi de cet rebu ie respec ta tă .

13 . Gândeş te - te! Un suf le teş te înc l ina t sp re mâ nie ,

al tul este temător, unul este cuprins de pizmă, un al tsuflet este invidios, zgârcit şi dornic să înşele; apoivei în tâlni un sufle t cercetător ş i , în fa ţa acestuia ,unu l leneş ş i somnoros . în t r -o casă ve i găs i pa t rusuflete ascultă toa re, sm erit e, iar în alta cinci tiranice- ş i aşa mai departe , după multele însuşir i , s lăbiciunişi pat imi specif ice omului .

14 . Acum, pen t ru toa te aces te fe lu r i de oameni ,dai aceeaşi lege; cum îi va ajuta? Cel temător va fid ispera t , ce l mânios va începe să se gândească larăzbunare ş i la revoltă , cel nepăsător va rămâne încon tinu are nep ăsător , cercetă torul îşi va pier de o ricecura j ş i se va opr i d in munca lu i ca re a r f i pu tu taduce foloase, iar cel zgârcit va deveni şi mai zgârcit.Cel îngâmfat îşi va uni forţele cu cel furios, iar celşmecher le va da ajutor celor doi!

15. Gândeşte-te acum la acestea ş i la mii de al teurmări , d intre cele mai t r is te , care pot apare de laleg i le l ips i te de în ţe lepc iune ş i de îndemânare . Pelângă faptul că este neapărat nevoie de lege, t rebuie

ca legea să fie cercetată foarte bine dacă poate să fiev indecă toare pen t ru toa te fe lu r i le de oameni sau nu!

16 . Dacă o lege nu este astfel cercetată , a tunci sănu le f ie dată oamenilor , pentru că s igur va aducemai mul t rău decâ t b ine .

17 . Vezi , Dumnezeu a găs i t , în nes fâ rş i ta Lu ip ro fu n z ime şi î n ţ e l e p c iu n e , n u ma i z e ce le g i b u n epentru toate felurile de suflete. Astfel, fiecare om lepoa te u rma uşor , dacă v rea . Dacă Dumnezeu însuş igăseş te doar zece leg i ca re să f ie pe de-a -n t regu lp o t r i v i t e c u n a t u r a şi î n s u ş i r i l e f i e c ă r u i s u f l e tomenesc , cum poa te un împăra t păgân d in Roma săgăsească atât de iute o sută de legi prin care toatesufletele oamenilor să-şi găsească mântuirea?"


Chinuirea natur i i ps ih ice pr inl e g i l e o m e n e ş t i

1. (D o mn u l : ) " î ţ i s p u n : a t â t t imp c â t p o p o ru levreu a fost prin tre jud ec ăto ri , evrei i f iind s in guri ic a r e a u - p ă s t r a t l e g i l e d i v i n e , v i a ţ a , n e g o ţ u l ş i

d e z v o l t a r e a u m a n i t ă ţ i i , î n a f a r a c â t o r v apart iculari tă t i , au urmat întru totul rânduiala divină.Mai târziu , când evrei i au ajuns să vadă s tră lucireareg i lo r păgân i ca re locu iau în pa la te mar i ş i cump o p o a re l e l o r s e î n c h in a u p â n ă l a p ă mâ n t î n f a ţ alor , în oarba lor nebunie le-a plăcut mult ş i au vrutsă f ie cel mai măreţ popor de pe pământ, iar de laD u mn e z e u a u c e ru t u n r e g e . î n s ă D u mn e z e u n u avrut să răspundă atunci acestei rugăminţi prosteşt i ş ile-a a tras a tenţia arătându-le toate urmări le re le careapar sub conducerea unu i rege . As t fe l , Dumnezeu apredicat urechilor surde prin profeţ i , dar nu a fostde nici un folos. Poporul vroia cu orice preţ un rege!

2. Atunc i Du mn ezeu le-a da t pe Sau l, p r imul regea l poporu lu i evreu , uns p r in bă t rânu l ş i c red inc iosu lsluji tor Sam uel. Când po po rul a pri m it de la regelesău leg i g reu de împl in i t , a începu t să decadă to t




mai mult , a jungând astfel acum la cea mai vădităn e m e r n i c i e .

3. Cine este vinovat aici? Vezi, legile nepotrivitece v in de la oameni ca re nu-ş i cunosc n ic i măcarnatura lor ş i , cu atât mai putin , pe cea a semenilorlor, legi întocmite cu stângăcie şi doar întru folosulpropriu , au nimicit v iaţa lăuntr ică a sufle tului!

4. în treabă-te tu s ingur ş i gândeşte-te bine: dacăar f i undeva o maşinărie care a mers mult t imp dupăvoinţa creatorului e i , dar care , datori tă unui defect ,în cele din urmă s-a oprit, şi ar veni apoi un om plinde îngâmfare ş i i -a r spune p ropr ie ta ru lu i maş in i i :«Dă-mi mie voie ş i o voi repara!», iar proprietarula r face aceas ta gând indu-se că lăudărosu l es te un

o m p r i c e p u t , a t u n c i c e v a a ju n g e a c e a ma ş in ă r i edacă f leca ru l va pune mâin i le sa le nepr icepu te peea? Oare nu o va s tr ica mai mult decât să o repareacest biet f lecar nepriceput ce caută doar să s toarcănişte monede de aur de la proprietar? Sau poate ova s tr ica în întregime, astfel încât chiar cel care aconstrui t maşina de-abia să o mai poată repara!

5. Dacă şi o maşină simplă şi grosolană, ale căreipărţ i desfăcute sunt uşor de numărat dintr-o privire ,e s t e s t r i c a t ă î n p a r t e s a u î n î n t r e g i m e d e u nnepriceput , cu atât mai mult este dis trus un om care,

p r in toa te păr ţ i le sa le , e s te cea mai în ţe leap tă ş iingenioasă maşinărie a vieţ i i , a cărei îmbinare estecunoscută pe deplin doar de Dumnezeu. La fel esteşi un legiuitor neştiutor, lipsit de înţelepciune şi egoist,care vrea să îndrepte poporul prin tot fe lul de legineciopli te ş i fără rost ş i nu are nici cea mai micăid e e d e s p re c e e a c e a r f i n e v o i e , i a r p r i n t o a t ăstrădania lui nu ar îndeplini nici măcar a mia partedin ceea ce trebu ie pe nt ru a face să crească un singurfir de păr de pe capul unui om!

6. De aceea, dragul meu prie ten Cyrenius, lasă-ţ ifrumos acasă cele o sută de legi pentru că nu vei

îndrepta pe nimeni cu ele! Lasă legile lui Dumnezeusă stăpânească şi pedepseşte încălcarea lor, şi astfel,p r in respec ta rea aces to ra , ve i face d in maş inăr i i leu ma n e a d e v ă ra ţ i o a me n i .

7. De-ab ia după ce au deven i t oameni , l e po ţ i

a r ă t a n e c e s i t ă ţ i l e s t a t u l u i ş i, c a o a m e n iadevăraţ i , vor face de bunăvoie mult mai multdecât ar face urmând legile aspre, ca sclaviicare sunt legaţi de mâini ş i de picioare .

8 . î ţ i spun : doar ceea ce face omul d inv o in ţ a l u i , d u p ă j u d e c a t a l u i l i b e r ă şi b in eformată, este cu adevărat bine făcut ş i poateaduce fo loase . Or ice muncă sau luc ru fo r ţa t

nu valorează nimic. în cazul oricărui lucru saum u n c i f o r ţ a t e , m e r g m â n ă î n m â n ăî n t o t d e a u n a f u ri a şi r ă z b u n a r e a î m p o t r i v aaceluia care forţează ş i asta nu ar putea f i ob in e c u v â n ta r e p e n t ru n ime n i .

9. Dacă tu, dragă Cyrenius, te vei gândi laJP cuvinte le Mele, îţi va fi pe de-a-ntre gul lim pe de

că ţi-am spus adevărul adevărat!"10 . Cyren ius : "Nepre ţu i tu l ş i d iv inu l meu

prieten, nici nu trebuie să mă gândesc atât demu l t . C u v in t e l e T a l e s u n t a t â t d e l imp e z i ş i d eadevărate întocmai ca soarele amiezii şi voi face cum

m-ai sfătuit. Voi sancţiona din nou legea mozaică şivo i ob l iga poporu l să o u rmeze! Nepre ţu i t p r ie ten ,dacă este voia Ta, aş vrea, cu ajutorul Tău tainic spiritua l , să fac cunoscu tă ş i g rec i lo r legea moza ică ,pentru a o urma cu str ic te ţe! Nu-mi va l ipsi nici unmotiv poli t ic pentru aceasta . Se ş t ie că apar mereune în ţe leger i în t re evre i ş i g rec i , i sca te adesea d inc a u z a c r e d i n ţ e l o r d i f e r i te î n D u m n e z e u şi acunoaşteri i la fe l de diferi te . Evrei i "morţi-copţi" otin pe-a lor, iar grecii, care sunt în dialectică cu multînaintea evreilor, îi toacă pe evreii greoi, cu ajutorulcuvintelor lor abile , în tr-aşa hal încât aceşt ia nu pot

răspunde g rec i lo r n ic i măcar o da tă la o mie derep l ic i . De aceea de mul te o r i se a junge la lup tesângeroase, care bineînţeles nu sunt de dori t .

11 . Dacă voi da ş i greci lor legea divină iudaicăpe ntr u a fi urm ată cu s tr ic te ţe şi voi pede psi încălcareaei din motive poli t ice , voi reuşi să ocolesc astfelneplăcutele frecuşuri . Doamne şi Maestre , este dreptsă fac aşa? Şi dacă da, spune-mi, din nemărginitaprofunzime a înţelepciunii Tale , cum să fac aceastapen t ru a reuş i?"

C a p i t o l u l 2 8Despre l ibertatea suf le tu lu i

1. Eu am spus : "Pr ie tene , in ten ţ ia ta es te bună ,dar ca rnea es te s labă! Buna ta in ten ţ ie va aduceroade le sa le dep l ine ab ia pes te o su tă de an i , ş ip e n t r u a c e a s t a v e i f a c e m u l t e l u c r u r i b u n e c apregătire . Fereşte-te însă cel mai mult în lucruri lespir i tuale de acel «trebuie» al romanilor , căci maimul t î i dăunează omulu i decâ t î i a ju tă ! Pen t ru căfiecare «trebuie» este o ju de ca tă car e nu mai lasă

loc libertăţii, iar, în lucrurile spirituale ale vieţii, doarl ibe r ta tea es te s inguru l ogor b ine îngrăşa t în ca rep o a t e î n c o l ţ i , p o a t e c r e ş t e ş i s e p o a t e d e z v o l t asămânţa vieţ i i , dând fruct copt pl in de binecuvântări!

2. Aşa cum iei un pui de pasăre care tocmai a




oamen i -an ima le , cu în ţe lege rea t a l ibe ră , pen t ru adeveni mult mai buni , a tunci ve i putea face cu e i lafel de puţin ca atunci când ţi-ar veni ideea să ducia lb ine le l a şcoa lă , ca să înve ţe să - ş i cons t ru ia scăfagure le mai b ine .

13. De aceea nu trebuie să subestimezi şi nici săconsider i a f i ceva .prea t ică los această înc l ina ţ ie aomului spre a păcătu i , pentru că , fără posib i l i ta teade a ac ţ iona împotr iva leg i lor , omul ar f i un animal

ş i nu un om!14. î ţ i spun dec i : păca tu l î i dă omulu i dovada

faptului că este un om; altfel el ar fi un animal!"


Binecuvântarea l ibere i creş ter i sp ir i tua le

1 . ( D o m n u l ) : " D e a c e e a e s t e b i n e ş i d r e p t s ăpedepseşt i păcătoşi i doar dacă se îndepărtează pream u l t d e l a r â n d u i a l a p e c a r e D u m n e z e u a d a t - ooamenilor, pentru ca să ajungă sigur şi în scurt t impla desăvârş ire . Dar cu un « trebuie» de f ier nu t rebu ienim eni să fie opr i t de la a păcătu i . Pen tru că , adevăra tî ţ i spun: un păcătos care se că ieş te de bună voie , d ina d â n c u l s u f l e t u l u i s ă u , î m i e s t e m a i d r a g d e c â tn o u ă z e c i ş i n o u ă d e o a m e n i d r e p ţ i , d u p ă m ă s u r alegi i , care nu au avut n ic iodată nevoie de că in ţă ;doar ace la es te pe de-a-n tregul Om, ce i la l t i sunt doarj u m ă t ă ţ i !

2. Bineîn ţe les că nu vreau să spun că un păcătosîmi e s te ma i d rag decâ t un om d rep t doa r pen t ru că

ce l d in tâ i e s te to t t impu l un păcă tos . Ace la ca recontinuă să păcătuiască va deveni, cu timpul, ca una n i m a l c a r e - ş i d u c e v i a ţ a m u r d a r ă m a i m u l t d i nins t inc t . Aici însă Eu vorbesc doa r de u n păcătos caremai întâi recunoaşte liber în sufletul său că a greşitşi a făptuit împotriva legii şi care apoi începe să ser e o r i e n t e z e d u p ă l e g e a d i v i n ă p r i m i t ă , d e v e n i n dastfel un om căruia aproape nici o şcoală a vieţii nuî i va rămâne necunoscu tă .

3. Un astfel de suflet va putea să înfăptuiască înîmpără ţ ia Mea luc ru r i cu mu l t ma i mar i decâ t ce lcare, în frica sa de sclav, nu s-a abătut de la lege nici

cu un mil imetru ş i care a deveni t , for ţa t de teamă sărespecte legea , o maşinăr ie l ips i tă de voin ţă ş i s -adeprins trup şi suflet cu legea.

4. De aceea să u rmăreş t i s ă nu fac i p ie t re d inoam eni pr in leg i care cup rind acest « trebuie» , c i doarsă- i formezi , respectându-le l iber ta tea ; de abia a tuncis e p o a t e s p u n e c ă a i u r m a t p e d e p l i n r â n d u i a l ad iv ină .

ieşit din ou şi î l hrăneşti ca să fie mai repede gata săzboare , dar odată cu hră nir ea b un ă î i ta i ş i' a r ip i le ,spune-mi, îi va folosi la ceva hrana bună? Pasărea valâncezi şi nu va putea să zboare atâta dmp cât îi veită ia ar ip i le!

3. La fe l cum pasărea nu poate zbura fără penelede pe aripi, la fel nici sufletul omului nu poate ajungesă lucreze l iber dacă pr in impulsul « trebuie» î i suntt ă i a t e a r i p i l e c u n o a ş t e r i i l i b e r e . U n s u f l e t f ă r ă

l iber ta te es te mort ch iar ş i numai pentru că are acelceva care î l îngrădeşte .

4. Dacă vei da omului o mie de leg i pentru sferalu i pămân tească de v ia ţă , ş i pe toa te l e pu i subjur isd ic ţ ia lu i « trebuie» , a tunc i î i ve i dă un a suf le tu lu iomului cu mult mai puţ in decât dacă l -a i obl iga sărespecte o s ingură lege d iv ină .

5. Cele sp ir i tua le t rebuie să rămână l ibere ş i săhotărască , pr in e le înse le , în lăuntru , a tâ t pedeapsa ,câ t şi ju de ca ta cu care se af lă în leg ătură . De-abiaatunci se va putea atinge desăvârşirea vieţii în şi dine a .

6 . L i b e r a r e c u n o a ş t e r e a c e e a c e e s t e b u n ş iadevă ra t e s te lumina su f le tu lu i . D in aceas ta e l î ş ihotărăşte apoi legile care-i sunt pe plac. Aceste legisun t a tunc i l eg i l ibe re ş i sun t compa t ib i le pen t ruto tdeauna doar cu l iber ta tea v iedi . Voinţa suf le tu lu ide a cunoaşte este legea liberă în suflet, şi necesitateade a ac ţ iona con fo rm vo in ţe i l ibe re e s te pedeapsaeternă pentru care n ic i un a l t suf le t nu poate ac ţ ionaaltfel decât liber.

7 . Vezi, aceasta es te rân du ia la d e la D um ne ze uc a r e s e d e t e r m i n ă î n t o t d e a u n a s i n g u r ă ş i c a r e n u

are n ic i un leg iu i tor mai presus de ea .8 . V o i n ţ a p e d e p l i n l i b e r ă a l u i D u m n e z e uho tă ră ş te l egea după cunoaş te rea e te rn p rezen tă ş iîn ţe lege rea cea ma i în ţe leap tă , în ea în săş i , ş i osancţ ionează pr in necesi ta tea sa proprie în ce l maiînalt grad, dar totuşi liberă. De aceea au fost createtoate lucrur i le pământeş t i ş i sunt păs tra te în măsuraî n c a r e a c e a s t a e s t e n e v o i e p e n t r u d e z v o l t a r e ain te r ioa ră , în tă r i re a şi în ce le d in u rm ă ob ţ in e readeplinei libertăţi a sufletului.

9 . S u f l e t u l o m e n e s c t r e b u i e s ă d e v i n ă î n s ădesăvârşit în el şi prin el la fel cum Sufletul primor

dial divin este desăvârşit în El şi prin El, altminterisufletul nu este un suflet viu, ci unul mort.

10 . Pentru ca suf le tu l omenesc să devină as tfe l ,trebuie să se formeze în timp, la fel cum s-a formatsuf le tu l d iv in în Dumnezeu însuşi d in e tern i ta te în ,din şi prin El însuşi!

11. Sigur că aş avea putere de ajuns să oblig toţioamen i i , în e te rn i ta te , cu o fo r ţă l ăun t r ică că re ianu-i poate sta nimic împotrivă, să nu se abată de lalege nici un pic. Dar atunci omul ar înceta să mai fieom ş i a r f i un an ima l ca o r ica re a l tu l d in mareaîmpără ţ ie . Cu adevă ra t , ş i - a r f ace munca a şa cumtrebuie , dar la munca aceea vei vedea aceeaşi l ipsăa diferenţelor, la fel cum le vezi, de pildă, şi la muncade construc ţ ie a fagure lu i la a lb ine sau la multe a l te le .

12 . Dacă ve i v rea apo i să mode lez i a s t fe l de




da tă o pedeapsă . Pen t ru înd re p ta re a l ibe ră a omulu i ,această corecţie trebuie astfel făcută încât să nu fie ourmare despotică a legii care a fost încălcată, ci doaratât cât este nevoie. Astfel, sufletul omului va ajungemai în tâ i la o gândire l iberă ş i în curând legea datăva deveni ş i legea sa pe care 6 va urma. O pedeapsădespo t ică va împ ie t r i ş i va amăr î su f le tu l omulu i ,f ă c â n d d i n a c e s t a u n d i a v o l a c ă r u i d o r i n ţ ă d erăzbuna re nu se va s t inge până când nu ş i -o va

împlin i , dacă nu în această lume, a tunci în cea la l tă .Şi acest lucru trebuie să-i fie îngăduit pentru că altfelnu s-ar putea îndrepta în iadul in imii sa le!

2. Legiui toru l ş i ce l care pedepseşte nu t rebuiesă u i te vreodată că suf le tu l omului , bun sau rău , nupoate f i uc is ş i că e l cont inuă să t ră iască ş i dupămoartea f iz ică . Atâ ta t imp câ t mai es te în corp , pepământ, te poţi apăra de el şi î l poţi alunga, dacă teu rmăreş te . Dacă în să a pă ră s i t t rupu l p r in moar tefizică, se poate apropia de tine în mii de feluri şi-ţipo ate face ră u la fiecare pas fără ca tu să-1 vezi şisă-1 simţi. Spu ne-m i, cu ce fel de ar m e p oţi să i temai împotr iveşt i a tunci?

3. Acum pot să- ţ i spun: acea mare nenorocire carete -a r f i zd rob i t în în t reg ime dacă nu e ram Eu , odatorez i numai acelor sp ir i te pe care ţ i le -a i făcutduşmani de ne-nduplecat pr in fo los irea prea severăa leg i lor romane! De aceea lasă această învăţă turăcuprinzătoare a Mea să rodească în suf le tu l tău ş ias tfe l ve i deveni ş i tu un bun lucră tor în v ia lu iDumnezeu, pentru că nu duci l ipsă n ic i de putere ,nici de mijloace şi nici de bunăvoinţă. Ceea ce ţi-alipsit , ai primit acum de la Mine! Foloseşte cu bună-

credin ţă ceea ce ţ i -am dat ş i coroana roadelor p l inede b inecuvântăr i nu va rămâne ascunsă pentru t ine!"

4. C y r e n i u s , p r o f u n d m i ş c a t d e î n ţ e l e p c i u n e apract ică a învăţă tur i i Mele , a spus: "O , Tu, preasfântu lmeu Prie ten , Maestru ş i Dumnezeu a l in imii mele!De-abia acum îmi es te în tru to tu l l impede; mii ş i miide în tâmplăr i d in v ia ţa mea îmi revin în minte ş i ,d in păcate , văd că , deş i am avut bunăvoinţă ş i amfost drept , am păcătu i t cu mult mai mult împotr ivarânduielii lui Dumnezeu decât toţi cei pe care i-amjudeca t după toa tă a sp r imea leg i lo r . C ine oa re vaputea să-mi îndrepte vreodată mari le păcate în fa ţa

Ta , o , Doamne?"5. Eu am spus: "Pr ie tene , f i i l in iş t i t în această

pr iv in ţă! Lui Dumnezeu n ic i un lucru nu-i es te cun e p u t i n ţ ă ş i E u a m î n d r e p t a t î n c ă d e m u l t t o a t elucrurile pentru tine, altfel nu ai fi fost acum alăturide Mine!"


Cuvântarea lui Ia ir despree f e c t e l e mi r a c o l e l o r

1. Atunci Ia ir a spus: "Da, da , măre ţe Cyrenius ,ai dreptate când spui că acum ti-ai l impezit vechilepă re r i . Ş i eu , ş i s igu r f i eca re d in t re no i , pu temrecunoaşte acum eterna necesi ta te ce s tă la temelia

5. Vezi , dacă oame nii care cond uc pe acest păm ân tnu ar fi , în afară de foarte putini, atât de leneşi, atunciş i-ar da seama uşor că om ul care are conşt i in ţa t reazănu se va ma i mu l ţum i cu un i fo rmi ta tea an ima l ică .El nu-şi va mai face o cocioabă din crengi, paie şi lutfrământat, ci îşi va lua pietre, va face cărămizi dinl u t , r i d i c â n d u - ş i o c a s ă i m p u n ă t o a r e , c u z i d u r iîmpre jmu i toa re ş i tu rnu r i d in a le că ro r vâ r fu r i săpoată vedea de ju r împrejur , la ma re dep ăr ta re , da că

nu cumva se apropie vreun duşman de casa sa .6. Aşa îşi ridică mii de oameni case care nu se

aseamănă unele cu altele - nici ca formă şi nici caa ran ja re in te r ioa ră . Dacă ve i p r iv i în să cu ibu r i l epăsăr i lor ş i cu lcuşuri le an imale lor ve i vedea că toa tesunt la fel. Priveşte cuibul rândunicii, al vrabiei, uită-tela pânza păianjenulu i , la fagure le a lb inei ş i la miide a l te le : sunt mereu aceleaş i ; nu au ceva mai bun,n ic i în p lus ş i n ic i în minus . Compară- le acum cul u c r ă r i l e o a m e n i l o r : c e v a r i e t a t e n e s f â r ş i t ă ve idescoperi la acestea d in urmă! Şi to tuş i sunt uni i ş iaceiaşi oameni care fac toate acestea şi, adeseori, cumul tă t rudă !

7 . De aic i pu tem lesne în ţe lege că Du m nez eu, carei-a dat omului un suflet asemănător cu al Său, 1-acrea t pe acesta nu pentru a a junge ca un animal , c ipentru a deveni pe depl in l iber ş i asemenea Lui ."


Creşterea spir ituală ş i legea

1. (Domnul:) "Cred că acum ai în ţe les că omul a

fost c rea t de Dumnezeu pentru a a junge la ce l maiîna l t ţ e l , ind i fe ren t dacă e s te bă rba t sau feme ie ,indiferent ce culoare a pielii sau ce stare socială are,ia r sp ir i tu lu i său nu-i poate f i da tă n ic iodată vreolege cu «trebuie», dacă va fi să ajungă în cele dinurmă ceea ce a fos t e l menit de Dumnezeu. Aceastălege cu «trebuie» ar fi bine să fie înlocuită cu o altacare să cuprindă mai mult o obl iga ţ ie morală ş i doarvrăjmaşului răuvoitor al legii l ibere trebuie să-i fie






să cunoască marea putere a Cuvântu lu i Divin . însăun miraco l f ăcu t după p r imi rea cuv in te lo r cu ra tea le învă ţă tu r i i Me le nu ma i e s te o ju de ca tă , c i oîn tăr i re a cuvântu lu i d iv in .

2. Dar Eu nu-Mi în tăresc mărtur ia pr in miracole lepe care le fac, ci pr i n însăş i LUM INA CUV ÂNTU LUIşi de aceea spun: cel care vrea să trăiască întru totuldupă cuvântu l Meu, ace la va a junge la credin ţa v ieîn propriul său spirit că aceste cuvinte ale Mele nu

sunt cuvin te goale , omeneşd , c i sunt cuvin te d iv ine!3. Adevărat vă spun, că cel care nu va avea această

simtire în inima sa, aceluia nu-i va folosi deloc saua p r o a p e d e l o c n i c i o a l t ă m ă r t u r i e ! D e o a r e c ecuvintele Mele sunt însăşi Lumina, Adevărul şi Viaţa.

4. De aceea ce l care aude cuvântu l Meu, care î lpr imeşte ş i t ră ieş te apoi urmându-1 , ace la î l p r imeşteşi pe Cel care M-a trimis în lume, care este UNA cuMine, ia r ceea ce El vrea , vreau ş i Eu! El nu es tenimeni a l tc ineva decât Eu, ş i Eu nu sunt n imeni a l tu ld e c â t E l p â n ă l a p i e l e a ( M a c r o c o s m o s u l c a r e s er e f l e c t ă î n m i c r o c o s m o s u l f d n ţ e i M e l e ) c a r e n ec u p r i n d e p e a m â n d o i . A c e l a î n c a r e i u b i r e a ş iîn ţe lepc iunea ş i -au găs i t amândouă locu l în in imă ,asemeni Mie, acela este ca Mine şi ca Cel care M-atr imis în această lume pentru v indecarea ş i milu ireat u t u r o r a c e l o r a c a r e v o r c r e d e î n F i u l O m u l u i !în ţe leger i?"

5 . M u l ţ i a u s p u s : " D a , D o a m n e ! " , i a r u n i i :"Doamne, aceasta es te o învăţă tură grea ş i de-abia î ipu tem cupr inde în ţe le su l . Cum se poa te ca Tu ş icuvântul Tău să fiţi una?"

6 . Eu am spus: "Dacă nu puter i să în ţe legeţ i ceva

c e e s t e a t â t d e l i m p e d e c a s o a r e l e a m i e z i i c a r es tră luceşte în fa ţa voastră , cum veţ i putea în ţe legeluc ru r i ma i mar i? Dacă nu în ţe lege ţ i ceea ce e s tepământesc , cum creder i că ved în ţe lege ceea ce es teceresc? Ce şi cine este Tatăl? Priviţi şi aflaţi: Iubireaveşnică în Dumnezeu este Tatăl! Ce şi cine este Fiul?Ceea ce apare d in focul iubir i i , Lumina, care es teî n ţ e l e p c i u n e a l u i D u m n e z e u ! I a r c u m i u b i r e a ş iînţelepciunea sunt una, tot astfel sunt şi Tatăl şi Fiulu n a !

7. Este vreunul printre voi care să nu aibă în el şii u b i r e şi î n ţ e l e g e r e ? D i n a c e a s t ă p r i c i n ă e s t e e l

duplicitar în fiinţa sa? Dacă cineva foloseşte noaptea,în tr -o cameră , o lampă care arde cu f lacără putern icăş i luminoasă - care fără îndoia lă că es te ş i foc —

trebuie el să aprindă o alta dacă va vrea să vadă cevatot în aceeaşi cameră? Nu luminează această flacărăputern ică a tâ t de b ine încât să f ie de a juns de multăl u m i n ă î n t o a t ă c a m e r a ? O a r e n u p o r n e ş t e d e l aaceeaşi flacără atât lumina, cât şi focul? Pentru voiceea ce porneşte de la flacără este altceva decât însăşiflacăra luminoasă? O, voi, orbilor, dacă nu puteţi săpuneţi cap la cap lucruri atât de fireşti , cum vreţi săle înţelegeţi pe cele cereşti?

8 . De aceea , ace la d in tre voi care se mânie peMine, acela să plece acasă şi să facă ceea ce crede ela f i bun ş i d rep t ! Pen t ru că f i eca re va t r ă i dupăcredinţa sa şi acele fapte pe care le-a săvârşit după

credin ţa lu i , izvorâ te d in iubirea sa , ace lea- i vor f ij u d e c ă t o r i i !

9 . E u n u vo i j u d e c a p e n i m e n i . J u d e c ă t o r u lfiecărui om va fi pr op ria lui iubire , du pă ace ste vorbeale Mele pe care vi le-am spus!"

10 . După această lămurire , ce i care mai devremenu-mi înţeleseseră cuvintele au venit la Mine şi M-aur u g a t s ă l e î n g ă d u i s ă r ă m â n ă p e n t r u c ă a c u mlucrurile începeau să se limpezească şi că îşi vor da

cu tori i s i l in ţa să în ţe lea gă m ai b ine d ecât pâ nă acumcuvântu l Meu!

11 . Şi Eu am spus: "Dar Eu nu v-am dat niciodatădeoparte . Doar pe to ţ i ce i care se supără pe Minei-am sfă tu i t , spre b inele lor , ca mai b ine să p lecedecât să se mânie şi mai mult! Dacă nu v-am trimisde aici, de ce nu aţi avea voie să rămâneţi? Rămâneţi,dacă în inimile voastre nu este nici un pic de furie!"După auzirea acestora e i s -au re tras , f i ind foar tem u l ţ u m i ţ i .

C a p i t o l u l 3 3Vin d e c a r e a r u d e lo r b o ln a v e

ale unui evreu bătrân

1. Apo i a ven i t în cam eră un ev reu bă t rân d inţ inu tu l Naza re tu lu i ş i a în t reba t t emă to r de Mine .Ucenic i i au ară ta t spre Mine. El a veni t la Mine, acăzut în genunchi ş i a spus cu o voce p lângăreaţă :

2. "Iubi t învăţă tor ş i f iu a l vechiu lu i meu pr ie tenIosif, am auzi t că pod v indeca bolnavi i în tr -un modmiracu los ş i de aceea , în marea mea mize r ie , am

venit la Tine când am aflat că eşti din nou în Nazaret.3. în curând voi împlin i 90 de ani ş i de ja suntfoarte obosit; am însă copii şi nepoţi care m-au îngrijit



Marea Evan ghel i e a lu i Io an 3 9

trei ani de când a lucrat lemnăr ia, împreună cu f raţ i iSăi, la noi! Nu se putea vedea nimic de acest fel laEl! O f i pr imi t un as t f e l de dar de curând?! Cuadevărat , a fos t mereu un om cur ios , dar s -a pur tatî n t o t deauna f oa r t e f r um os ; e r a un om m unc i t o r ,l iniş t i t ş i vorbea doar atât cât era nevoie. Aproapeniciodată nu a fos t văzut râzând, dar nici îndurerat ;Dumnezeu a văzut vi r tuţ i le Sale ş i a coborât asupra

Lui aceas tă graţ ie! Pentru că Dumnezeu nu se ui tăniciodată la cum arată un om, ci doar la inima luicurată ş i fără de pr ihană!"

11 . Bătrânul : "Da, da, se poate să aveţ i dreptate,aşa o fi ; dar dacă este aşa, atunci negreşit trebuie sămergem la El mâine, dis -de-dimineaţă, să- i aducemlaudă ş i mul ţumi re! Pent ru că în f a ţ a unui profe tales de Dumnezeu ş i uns cu Spir i tul Său, t rebuie săîngenuncheze toa tă lumea! Pent ru că nu profe tu l , c ich i a r D um nezeu î n s uş i e s t e ce l ca r e vo r beş t e ş ilucrează pr in inima ş i gura aces tuia!"

12 . Toţi au spus: "Amin, aceasta să f ie prima şicea mai înal tă îndator i re a noas t ră!" Apoi s -au dusîn casă unde cei mai t iner i au pregăt i t cina, pentrucă toţ i erau foar te înfometaţ i .


Discuţ ia d intre far i se i i ce i bogaţ iş i g inere le bătrânului

1. Far isei i din Nazaret af laseră deja că cei dinaceastă casă erau atât de grav bolnavi încât nu se vor

mai însănătoş i vreodată. De aceea ei au veni t iutep e n t r u a v o r b i d e s p r e z e c i u i a l ă şi d e s p r eînmormântăr i pent ru că , după moar t e , e i nu ar maif i avut nici un drept asupra lucrur i lor rămase; dacăbolnavii ar fi murit fără ca ei să-i ajute în vreun fel,a tunci s t a tu l devenea moş teni tor . Când f ar i s e i i auajuns acolo era deja noapte târziu, iar cei ai caseidormeau, după ce mâncaseră b ine . Avar i i p ro tec tor iai sufletelor celeilal te vieţi au făcut feţe-feţe cândi-au văzut sănătoş i tun pe cei pe care- i credeau pej um ă t a t e m or ţ i .

2. Primul fariseu, după ce a intrat cu grijă, ţ inân-du-şi respiraţia, a spus: "Dar ce este asta? Mai trăiţi?Crede am că ce l puţ in jum ăta te d in t r e voi au m ur i tdeja şi de aceea am venit să vă sfinţim sufletele şi săvă îngropăm t rupur i l e , după l egea păr in ţ i lor noş t r i !Cine v-a vindecat? Sigur nu Borus! Ştim că el nu avenit la voi când l-aţi chemat ; se temea la fel de tareca şi noi de boala voastră foarte rea. Cine v-a vindecata tunci?"

3 . G i n e r e l e b ă t r â n u l u i , c a r e e r a u n b ă r b a tpu tern ic la m un că şi la vorbă, spuse: "De ce înt rebaţ i?Oric um voi nu ne-aţi ajutat ş i nu vă suntem dator i cu

nimic! Nu aţi venit de dragul nostru aici , ci din cauzazeciuieli i ş i de aceea vă spun: să vă ţ ineţi departe decasa noas t r ă pent ru to tdeauna! Pent ru că dacă nuvreţi, nu puteţi şi nu cutezaţi să ajutaţi o casă aflatăînt r -o mare pr imejdie, atunci nu sunteţ i de nici unfolos! Adevărat vă spun, cu tot ce faceti sunteţi mai

mereu cu toată dragostea ş i gr i ja . Acum s-a abătutînsă o boală necunoscută ş i grea asupra lor as t f e lîncât tod su nt ţ intui ţ i la pat , iar eu, ca moşn eag băt râ nş i fără de putere, sunt s ingurul din famil ie care afos t c ru ţa t . Nu ş t iu ce să f ac . Nic i un vec in nuîndrăzneşte să intre la mine în casă de frică să nu semol ipsească ş i el de aceas tă boală grea. Sunt s ingurşi neajutorat şi nu mai şdu ce să mă fac! M-am rugat

la Dumnezeu să mă ajute, chiar ş i pr in moar te, dacăaceasta este voia Lui!4. Când mă rugam aşa, a veni t un om la fereas t ra

mea şi a spus: «De ce te îndoieşti când ajutorul esteatât de apr oa pe de t ine?! Du- te în casa lui Iosif! însuş iMântui torul I i sus es te acolo. Doar El s ingur te poateajuta şi o va face!» După ce am auzit asta, mi-amadunat toate puter i le , lăsându- i pe tod cei bolnavi îng r i j a D om nu l u i D um nezeu ş i am po r n i t l a d r umpentru a veni la Tine. Ş i , pentru că am fos t atât denorocos să Te întâlnesc, Tu, bun ş i iubi t Mântui tor ,Te rog din tot sufletul să mergi acolo şi să-i ajuţi pecei 17 bolnavi ai mei care sunt chinui ţ i în modul celmai cumpl i t de o boală necunoscută! "

5. Eu am spus: "Hotărâsem să nu mai fac nici unfel de miracol în acest ţ inut, pentru că nu este credinţăaproape deloc. Dar dacă tu crezi că Eu sunt în s taresă te ajut, du-te liniştit acasă şi fie după cum crezi!"

6 . La aces t e cuvin te , bă t r ânul , adânc mişca t , amulţumit şi s-a dus acasă, chiar el f i ind mult întări t .Câ nd s-a apro pia t de casa lui , toţi cei 17 copii şi ne po ţiai lui i-au ieşit în întâmpinare de parcă nici nu ar f if o s t v r e o d a t ă b o l n a v i . L - a u s a l u t a t c u b u c u r i e

spun ând u- i că, în urm ă cu o jum ăta te d e ceas s-auînsăn ătoşit dintr-o da tă şi, câ nd s-au ridicat din pa tur i ,s - au s imţ i t mul t mai în putere decâ t a tunci cândfuseseră sănătoş i . Ei î l căutaseră deja pes te tot ş iîncepuseră chiar să-şi facă grij i pentru el ./ 7 . Câ nd bă t r â nu l a auz i t t oa t e aces t ea ş i-a da tseama că boala î i părăsise pe ai lui atunci când Eui-am spus: "Fie după cum crezi!"

8. De-abia după ce au intrat în casă ei l-au rugatsă le spună unde a fost . Bătrânul a spus: "Auzisemcă Mâ ntui torul I isus , cun oscu t de toată lume a, se aflădin nou în Nazaret şi m-am dus la El. El m-a ascultat

şi a spus doar atât: «Fie după cum crezi!» La acestecuvinte a le Sale v-aţi vindec at p e loc! Spuneţ i -mi acumdacă s-a mai auzit de aşa ceva în întregul Israel?!"

9. Cei tămădui ţ i au spus : "Auzi , tată, dacă es teaşa, atunci El trebuie să f ie mai mult decât un simpluvindecător! Fără îndoială că El es te un mare profet ,mai mare ch iar decâ t I s a i a , I e remia , Ezechie l ş iDaniel , dar poate la fel de mare ca ş i Moise, Aaronşi I l ie! Numai aceia au putut face astfel de miracolecu a ju toru l l u i Dumnezeu, deoarece toa te sp i r i t e l ede sub pământ , precum ş i ce l e de pe pământ , d in

apă ş i d in văzduh l e e rau pe depl in supuse! Dacăunui profet atât de mare î i sunt supuse toate, atuncipoate să facă pe loc tot ceea ce vrea!

10 . D a r c u m d e s - a c o b o r â t a s u p r a f i u l u idulgherului o as t fel de graţ ie de la Dumnezeu? Cutoţ i i î l cunoaş tem des tul de bine. Cred că n-au t recut



4 0 Marea Evan ghel i e a lu i Io an

r ă i decâ t t oa te t â râ toare l e pământulu i care t r ă i escdoar pentru a mânca ş i nu fac nimic bun, dar ş t iu săd i s p r e ţ u i a s c ă şi să d i s t r u g ă r o a d e l e b u n e a l epământului ! Plecau din faţa ochi lor noş t r i , al t fel vomr id ica mâna asupra voas t r ă! "

4. Auzind acestea, un fariseu mai în vârstă spuse,cu făţărnicie: "Bine, vom pleca, dar ne puteţ i faceplăcerea de a ne spune cine v-a ajutat? Ne-am rugat

în f iecare zi câte şapte ore pentru voi ş i de aceeavrem să af lăm dacă nu cumva v-ad vindecat în modmiraculos pr in rugăciunea noas t r ă! Pent ru că pr inm i j l oace ob i ş nu i t e nu pu t ea ţ i s ă vă î n s ănă t oş i ţ i !Spunet i -ne, căci or icum nu vă cos tă nimic!"

5. Ginerele a spus: "Căraţi-vă de-aici , mincinoşilor!Poate că aţ i implorat şapte ore pe zi moar tea noas t ră,de dragul zeciuiel i i , dar pentru viaţa noas t ră s igurnu v-aţi rugat. Voi nu ad venit aici pentru a ne vedeavindecaţ i , c i pent ru a hotăr î zec iu ia l a presupuş i lormor t i ş i a l ua în t r eaga avere după moar t ea tu turor !O, voi , nemernic i lor , vă cunosc prea b ine a t â t pevoi, cât şi rugăciunile voastre! Plecaţi de aici , al tfelvoi folos i dreptur i le mele de s tăpân al casei ! Nicimăcar nu sunte ţ i demni de a ros t i numele ace lu iacare ne-a ajutat!"

6. Cel mai în vârstă a spus din nou: "Ei, om fi noiaşa cilm crezi , dar putem fi şi al tfel! S-a petrecut ominune care poate că ne va face ş i pe noi mai buniîn gând ş i în faptă! De aceea spuned-ne!"

7. Ginerele a spus , foar te mânios : "Pe voi nimicde pe lumea as ta nu vă mai poate face mai buni , nicichiar Dumnezeu! Dacă s-ar f i putut , aţ i f i fost deja

acum mai buni , pentru că i -aţ i avut pe Moise ş i pe

t o ţ i c e i l a l ţ i p r o f e ţ i ! D um nezeu l vos t r u î n s ă e s t emamonul ş i el es te făcut din aur ş i din argint ! Peacest dumnezeu î l s luji ţ i în inimile voastre şi doar înafară vă învălui ţ i cu veşmântul lui Moise ş i al luiAaron, pentru a putea ataca, sfâşia şi înghit i la fel calupi i sălbadci care se îmbracă în blană de oaie ca săaducă moar t ea mai uşor în turmele de o i !

8. Iehova însă vă cunoaş te ş i s igur vă va da în

cu r ând r ă s p l a t a de m u l t b i nem er i t a t ă ! D um nezeu1-a trezit pe Iisus, f iul dulgherului Iosif, p r e c u m afăcut odin ioară cu Moise . Aces t I i sus , care ne-avindecat pe toţ i , de depar te, doar pr in cuvântul Săum ăr e ţ , vă va s pune ş i E l câ t de î n s em na t e s un tmer i tele voas t re în faţa lui Dumnezeu, pentru că Eleste plin de spiri tul lui Dumnezeu; voi însă aveti învoi spi r i tul lui Belzebut! De aceea vă spun pentruuldma oară să plecaţ i ş i să nu mai int raţ i niciodatăîn această casă, altfel va fi vai şi amar de voi."

9. După aces te cuvinte, far isei i au plecat gândindtot felul de lucrur i ciudate despre I i sus , care încă odată le stătuse în cale; ei s-au sfătuit cum ar puteascăpa de El; al tfel , după cum se temeau, acesta i-ar f iputut aţâţa în scur t dmp ş i pe cei lal ţ i evrei împotr ivalor , î n tocmai cum se pe t r ecuse cu ce i d in aceas t ăcasă.

10. Şi cum au l ăsa t s ă apară as t f e l de gândur irăuvoi toare, în spatele lor s -a auzi t deodată un tunetputernic ce i-a speriat atât de tare încât au luat-o lafugă.


Fari se i i c i tesc psalmul 37 .Sfatul înţe l ept a l lu i Roban.

1. Cum au ajuns acasă, s -au dus imediat lapsa l t i r ea lu i David ş i au deschi s d in pr ima l apsalmul 37. Cel mai vârs tnic a înc ep ut să ci tească:

2. "Nu te mânia pe cei răi şi nu-i invidia perăufăcător i ; pentru că, asemenea f i relor de iarbă,în curând vor f i seceraţi şi ca frunzele verzi se vorofil i . Nădăjduieşte în Domnul şi fă bine; trăieşteşi hrăneş t e- te în mo d dre pt ! Bucură- te de Do mn ul ;E l î ţ i va da ceea ce i n i m a t a î ş i do r e ş t e .I n c r e d i n ţ e a z ă - I D o m n u l u i d r u m u r i l e t a l e ş ip u n e - ţ i n ă d e j d e a î n E l ! E l v a î n d r e p t a t o a t elucrur i le ş i va scoate dreptatea ta la iveală ca olumină, ş i dreptul tău, ca amiaza.

3. Supune- t e Domnului ş i aş t eaptă-L; nu t emânia pe cel ce sporeş te în calea sa. Lasă mâniaş i l a s ă î nve r ş una r ea ; da , nu t e m ân i a , a l t f e lvicleneşti şi tu atunci! Pentru că cei ce viclenescvo r p i e r i , i a r ce i ca r e - L a ş t eap t ă cu do r peD om nu l , vo r m oş t en i păm ân t u l .

4. Şi încă pudn şi nu va mai f i păcătosul şi veicăuta locul lui şi nu-1 vei afla. Iar cei blânzi vormoşteni pământul ş i se vor desfăta de mul ţ imeapăcii . Pândi-va păcătosul pe cel drept şi va scrâşniasupra lui , cu dinţ i i săi . Iar Domnul va râde deel, că mai înainte vede că va veni ziua lui . Sabia



Marea Evanghe l ie a Ini l o a n 4 1

au scos-o păcă toş i i , in t ins -auarcu l lor ca să d o b o a r e pe săracşi pe să rman , ca să în jungh ie pe

cei drepţi. Sabia lor va in t ra în

i n ima lor şi arcur i le lor se vor

f rânge .5. Mai bun este puţinul celui drept decât bogăţia

m u l t ă a păcă toş i lo r . Că b ra ţ e l e p ă c ă to ş i l o r se vor

zdrobi , iar D o mn u l î n t ă r e ş t e pe cei d re p ţ i . D o mn u lcunoaşte zilele celor fără de p r i h a n ă şi mo ş te n i r e alor în veac va fi. Nu se vor ruş ina în v re me a cea rea

şi în zilele de foamete se vor sătura . Că păcătoşi i vor

pieri , iar vră jmaş i i Domnulu i , înda tă ce a jung ca o

poiană care înverzeşte , se şi s d n g , ca fumul pier. Cel

fără de D u m n e z e u î m p r u m u t ă şi nu plăteşte; iar cel

drept este milostiv şi blând ."6. După acest verset , un far iseu s-a r id ica t şi a

spus bătrânului care c i tea: "Ce prostii citeşti acolo?!Nu- ţ i dai s e a m a că t o a t e a c e s t e a s u n t împ o t r i v anoas t ră şi în favoarea fiului dulgherului? Aceasta este

o mărturie blestemată împotriva noastră , şi tu citeştic u a t â t a u ş u r in ţ ă şi s e n i n ă t a t e de p a r c ă ai citi o

scrisoare din par tea Mare lu i P reo t din Ierusal im, în

care suntem lăudati!"7. Cel mai b ă t r â n a spus : "Pr ie tene , nu ne strică

de loc să ne l u min ă m şi noi un pic mai mu l t d e c â tsuntem deja! Este mai b in e să ne r e c u n o a ş t e m a c u m,în t re noi, decâ t să stăm mai târziu despuiau în faţaîntregii lumi, drept cei care am minţi t poporul , f i indapo i d isp re ţu i ţ i şi părăsi ţ i de toa tă lumea! In celed in u rmă tot D u mn e z e u h o t ă r ă ş t e cât t imp vom mai

r ă mâ n e n e d e s c o p e r i ţ i , d a c ă vom r ă m â n e aşa cum

s u n t e m a c u m, şi de aceea c red că este mai bine săcitesc mai departe acest psalm straniu!"

8. Mai mulţ i au spus: "Ai d re p t a t e , c o n d n u ă ! "9. Bătrânul cid mai departe astfel :10 . "Că cei ce-L binecuvân tează pe El vor mo ş te n i

p ă mâ n tu l , iar cei ce-L bles temă pe El vor pieri!"11 . Aici fariseul întrebă din nou grăbit : "Cine sunt

c e i ce-L b i n e c u v â n t e a z ă şi c i n e s u n t cei ce-L

b le s t e mă ? "12. Bătrânu l a spus: "Că nu s u n t e m noi cei ce-L

b i n e c u v â n t e a z ă e s t e l i m p e d e de c â n d au năvă l i tromani i ! Dacă noi am fi cei care -L b inecuvân teazănu ne-ar fi dat D u m n e z e u un necaz atât de m a r e în

ţara noastră sfântă! Toate celelalte cred că ţi le poţiexplica şi singur. Eu însă voi citi mai d e p a r t e :

13. «De la Domnul paş i i omulu i se îndepăr teazăşi calea Lui o va voi foarte . Când va cădea , nu va fi

a ru n c a t la o par te ; pen t ru că D o m n u l îl ţ ine de m â n ă .T â n ă r am fost şi am îmb ă t r â n i t şi n-am văzut pe cel

drept părăsi t , n ic i seminţia lui cerând pâ ine . Pen t rucă cel d re p t e s t e me re u mi lo s t i v şi îi dă cu d r a gsăracului; de aceea seminţia lui va fi binecuvân ta tă .

14. Fereşte-te de rău şi fă bine le ! Fii d re p t me re u

p e n t r u că D o m n u l u i îi p l a c e d r e p t a t e a şi nu-i vapărăsi pe cei cuvioşi, ai Săi, vreoda tă . In veac vor fi

păziţ i , dar semin ţ ia ce lo r fă ră de D u m n e z e u va fi

s tâ rp i tă . Doar d rep ţ i i vor m o ş t e n i p ă m â n t u l şi vor

r ă m â n e în veacul veacului pe el.

15 . G u r a c e l u i d r e p t g r ă i e ş t eî n ţ e l e p c i u n e a , l i m b a lu i î n v a ţ ădrep ta tea ; legea Domnulu i es te în

i n i m a lui şi p a ş i i lui nu se vor

poticni . Păcătosul însă îl p â n d e ş t ep e cel d r e p t şi caută să-1 ucidă. Iar

Domnul nu-1 va lăsa pe el în mâin i le lui, nici nu-1 va

osând i când se v a j u d e c a cu el.

16. Aşteaptă pe D o m n u l şi păzeşte calea Lui! Şi

El te va înă l ţa ca să mo ş te n e ş t i p ă mâ n tu l , şi a tunc ivei vedea că cei lipsiţi de D u m n e z e u vor fi nimiciţ i !

17 . Am văzut un necredincios făl indu-se, cum se

înă l ţa şi înverzea ca un laur. Şi am t recu t şi iată nu

era şi l-am cău ta t pe el şi nu s-a aflat locul lui!

18. De aceea păzeş te b ine le şi c a u t ă d r e p t a t e a ,căci unui astfel de om îi va me rg e b in e în cele din

u r m ă ! Cei care încalcă însă legea lui D u m n e z e u vor

pie r i deoda tă , şi cei fără de D u m n e z e u vor fi stârpiţila u rm ă! Dar D o mn u l s i n g u r îi ajută pe cei d re p ţ i în

v re me de necaz şi este s ingura lor p u te r e şi vigoare.

D o m n u l va fi alături de ei şi îi va scăpa. El însuşi îi vascoate din mâna păcă toş i lo r şi îi va ajuta; pentru că

ei nădăjduiesc în El.»"

19. C â n d b ă t r â n u l t e rmin ă p s a lmu l , f a r i s e u l îl

atacă plin de furie şi str igă: "Măgar bătrân, nu-ţ i dai

s e a ma că pr in aces t psa lm sun tem numiţ i ca fiindlipsiţi de D u m n e z e u , iar cei ce s u n t de p a r t e a lui

Iisus, s u n t cei drep ţ i? Oare nu vezi că vom fi nimiciţ işi că ei vor r ă m â n e pe pământul acesta? Nu u rmă r imc h i a r noi să-1 u c i d e m pe cel d r e p t , în t i m p ce

D u m n e z e u îl scapă? Ce psa lm f rumos pen t ru noi!"

20. Cel mai b ă t r â n a spus: "Nu eu l-am scris! El

stă scris în car te şi d a c ă noi vom r ă m â n e aşa cums u n t e m, va t rebu i să îngădu im aces t adevăr aşa cum

este! în ţelegi acestea şi p u t e r e a lui D u mn e z e u ? ! "21 . Un altul a spus: "Lucrul acesta-1 înţeleg mai

bine decâ t voi to ţ i! Prie tenul meu, R o b a n , a t rebu i tsă ci tească acest psalm pe ntr u că f iul dulgherului , cu

p u te r e a lui magică de ne în ţe les pen t ru noi, 1-a făcutsă-1 citească! Căci dacă El este în stare să vindece cu

un cuvânt întreaga familie la care degeaba am cău ta ta u r şi argint , a tunci s igur poate să ne oblige să citimdoar astfel de psalmi care în m o d u l cel mai l imp e d eaduc mă r tu r ie împot r iva noas t ră , la fel cum odin ioară

o aduceau împotr iva duşmani lo r lui David.22. Pe lângă aceasta , se p a re că bătrânul Iosif este

cu adevărat din seminţia lui David şi de aceea Iisuseste numit fiul lui David. Măria, a doua nevastă a lui

Iosif, este din aceeaş i semin ţ ie . De a c e e a b ă t r â n u lIosif, care a fost mereu o vulpe bă t rână , 1-a pus pe

fiul său să înveţe în mare ta ină tot felul de vrăjitorii,p e n t ru ca acesta să se fălească cu ele în faţa romanilorşi grecilor superstiţioşi, iar aceştia să-1 privească dreptu n fiu al lui J u p i t e r sau al lui A p o lo şi în cele din

u r m ă r o m a n i i să-1 a l e a g ă n e g re ş i t r e g e ! Şi, d a c ă

d o m n i idin

Roma sun t a tâ tde

orb ica

aceştia careconduc Asia , despre care se poa te spune că Iisus dejai-a prins în laţul său, a tunc i se p o a t e ca în scurt timpsă le dea legi romanilor , şi atunci ne-am aranjat cu

toţii!"



4 2 Marea Evanghe l ie a lu i loan

5. Eu însă nu-ţi spun nici da, nici nu. Dacă vrei sărămâi , a tunci rămâi; dacă vre i să p lec i , du- te! Pentru

că , după cum vezi , am destu i ucenic i! în această casăa Mea sun t mu l te încăpe r i ş i toa te sun t p l ine dediscipoli. Afară sunt corturi în care sunt tot discipolide-a i Mei . Acolo , lângă această mică odaie a Meaeste odaia mare de lucru în care se odihnesc mari idomni a i Romei , care sunt ş i e i d isc ipol i i Mei . îna l tă încăpere a lă tura tă es te conducătoru l vostru Ia ir ,cu soţia şi fiica lui pe care am înviat-o de două oridin moarte; vezi, şi el este ucenicul Meu. Deci dacăam astfel de oameni ca ucenici, poţi şi tu la fel debine să devi i ucenicul Meu. După cum vezi , eu nuezit în ceea ce te priveşte! Dacă vrei, poţi să rămâi,

d a c ă n u v r e i , d u - t e ! C e l e d o u ă d r u m u r i î ţ i s u n tdesch ise . "

6 . Roban : "Doamne , r ămân ş i se poa te să ma ivină şi alţi tovarăşi de-ai mei să rămână la fel ca şimi ne! Acum înc ep să în ţe le g că în spate le Tău t rebu iesă se ascundă ceva mai mult decât o simplă vrăjitorietainică a unui vrăjitor de la miazăzi! Eşti un profetuns de Dumnezeu , cum n -a ma i fo s t v reunu l pânăacum, ş i de aceea rămân!

7 . S tă sc r i s că nu va ven i n ic i un p ro fe t d inGali leea , dar eu nu mai ţ in cont de aceasta . Fapte let a l e î n s e a m n ă m u l t m a i m u l t p e n t r u m i n e d e c â t

cuvântu l greu de în ţe les a l Scr ip tur i i , care or icumnu a fo s t în ţe le s pân ă acum de n im en i a şa cumtrebuie , în toa tă profunzimea adevărulu i său . Ş i d incâte ş t iu eu , tu nu te-a i născut în Gal i leea , c i înBet leem. Aşa că , după naştere poţ i f i foar te b ine unprofet! Mă simt foarte tare atras de tine, iar prezenţata îmi face b ine ş i de aceea rămân. Nu am o averemare , da r ceea ce am ne a junge tu tu ro r să t r ă imtre izeci de ani! Dacă vre i bani pentru învăţă tura ta ,jumăta te d in averea mea es te a ta !"

8 . Eu: "Du-te ş i în treabă- i pe d isc ipol i i Mei câ t

p lă te sc e i pen t ru învă ţă tu ră ş i h rană . Apo i să -Miplăteşti şi tu la fel de mult!"9 . Roban în trebă mai mulţ i ucenic i . Dar aceşt ia

au spus: "Maestru l nostru sfânt nu a ceru t vreodatăvreun ban de la noi, cu toate că are grijă de noi toţi ,

2 3 . U n a l t u l a z i s : " A ş a c e v a p o a t e f i o p r i tpr in tr -o scr isoare t r imisă în ta ină împăra tu lu i!"

24 . Primul a z is : "Cu greu î l ve i putea opri peacela care , cu puter i le sa le vră j i toreş t i , ş t ie to t cegândeş t i , pe a scuns ! Cine a l t c ineva decâ t e l ne -as p e r i a t c u b u b u i t u r a t u n e t u l u i p e d r u m u l d eîntoarcere acasă? Sigur că şi-a dat seama ce am vorbitîntre noi împotriva lui. Şi cine altcineva dacă nu elne-a pus să c i tim psalm ul care es te o m ărtu r ie tă ioasăîmpotr iva noastră? De ce? Pentru că a şdut ce vomhotărî împotriva lui! Du-te şi aşează-te şi încearcă săscr i i o scr isoare împăra tu lu i . Nu cred că vei puteasă scrii nici un cuvânt, ori vei fi nevoit să însăilezi omărtur ie or ib i lă ch iar împotr iva ta , pr in puterea lu imagică , ta in ică ş i de neîn ţe les!

25. Mai mu l t , conducă to ru l nos t ru , I a i r , î i e s teacum dăru i t t rup ş i suf le t pe nt ru că i-a învia t de do uăori fiica din moarte şi î l ajută în tot ceea ce doreşte.De aceea nu vom putea să facem nic i în Ierusa l imceva împotr iva lu i . Deci , pe scur t , suntem încol ţ i ţ i

d in toa te păr t i le , legaţ i ş i nu ne p ute m cl in ti îm potr ivalui. Socotesc că ce l mai b ine es te să ne ascundemsupărarea ş i să ne dăm drept ucenic i i să i . Altfe l nuputem face n imic împotr iva lu i , pentru că n ic i măcarnu putem gândi ceva care să nu- i f ie cunoscut pe locpână în adâncu r i ! "

26 . B ă t r â n u l R o b a n : " S u n t d e a c e e a ş i p ă r e r e !Două că i ne sunt deschise : or i să ne purtăm cu marenepăsare , or i să ne dăm de par tea învăţă tur i i sa le ş isă facem ceea ce e l ne sfă tu ieş te sau ne porunceşte ;căci s t rânsoarea aceste i ghea re n u s lăbeşte de loc , n ic imăcar o s ingură c l ipă!"

2 7 . Toţ i au spus : "Să ne a ră tăm a f i cu to tu lnepăsători este cel mai bine; astfel nu ne vom faceduşmani n ic i Roma, ş i n ic i Ierusa l imul . Aceasta es teîn ţe lepciunea care t rebuie să ne conducă v ie ţ i le ."

28. După aceea toţi s-au dus să se odihnească, şifiecare s-a gândit în taină la partea sa, la ce ar trebuisă facă pentru el.


Cel mai bătrân d intre far ise i , Roban ,merge la I i sus

1. Totuşi , d imineaţa , Roban a veni t la Mine acasăşi a în trebat dacă se poate să vorbească cu Mine.

2. Eu însă i-am spus: "Ştiu ce vrei să-Mi spui; darceea ce vreau Eu să-ţi spun nu ştii şi de aceea ascultă-M ă . "

3. Roban a spus: "Dacă Tu chiar vrei să-mi spui,spune-mi şi Te voi asculta!"

4. Eu: "Ieri ai citit psalmul; era chiar psalmul 37.Acest psalm v-a zguduit puternic, atât pe tine, cât şipe tovarăşii tăi, şi de aceea v-aţi gândit fiecare şi apoi

v-aţi sfătuit dacă să vă purtaţi faţă de Mine cu marenepăsare sau dacă să deveniţi discipolii Mei. în celedin urmă v-a ţ i hotărâ t să păre ţ i nepăsător i! Tu însăte -a i ma i gând i t în t impu l nop ţ i i s ă dev i i to tu ş iucenicul Meu, ia r acum ai veni t să mă în trebi .






amănuntele . Când a auzit de vizi ta din t impul nopţi ia far isei lor , s-a mâniat foarte tare ş i a spus: "Nu,Do am ne , în num ele Tău , care -mi es te mai s fân t decâ torice altceva, nu-i mai pot răbda pe aceşti slujitori aiSatanei! Trebuie să-i pedepsesc chiar dacă ar fi să-mipierd viaţa! Sunt adevăraţ i lupi , h iene ş i vulpi ş i numai t ră ieş te ceva asemenea lo r în toa te ţ inu tu r i leevrei lor ş i n ici chiar în întreaga Asie! Ce diferenţă

este între e i ş i cei mai nemernici tâ lhari ş i hoţi dedrumul mare? O , vo i , nemern ic i lo r , vo i , bes t i i deprim rang! Se numesc s luj i tori a i Domnului ş i se lasălăudaţi ş i s lăviţ i z iua, iar noaptea ies la vânătoare!Ei, aşteptau numai că o să vă dezvăţ eu de vânători levoastre cum n-aţi mai văzut sau auzit vreodată!"

6 . Eu i -am spus guverna to ru lu i ca re e ra foar tesupărat : "Prietene, lasă-i ; pentru că ceea ce vrei săfaci acum, am făcut eu deja în această noapte multmai cu fo los ş i mai sp i r i tua l , ş i , d rep t u rmare , încurând vor primi cu toţ i i învăţătura Mea. Cel mai învârstă , pe nume Roban, a fost deja astăzi a ic i ş i a

primit învăţătura Mea. De aceea l-am şi t r imis , caucenic a l Meu, la Sihar , unde va vedea ş i va învăţamulte . In două zi le se va întoarce ş i s igur î i va aduceşi pe tovarăşii lui sub acoperişul Meu! Vezi, este maibin e aşa dec ât dacă s-ar folosi jo ar da , cr uce a şi biciul!"

7. Cyrenius a spus, puţin agita t : "Dacă este aşa ,atunci îm i re trag toate cuv intele ş i nu-i voi mai sup un ejudecă ţ i i a spre ş i ch inu i toare . Dar î i vo i t rage lar ă s p u n d e r e ! "

8 . Eu : "Dar nu acum, c i după-amiază! Vrem săfolosim acest t imp frumos pentru ceva mai bun. Săme rg e m s ă mâ n c ă m!"

9 . B o ru s c o n s t ru i s e a f a r ă o g r ă ma d ă d e me s e .Bineînţeles că fraţii Mei, fiind tâmplari, l-au ajutat laaceastă muncă. Astfel, astăzi, cuo z i îna in te de saba t , pu teamsă mâncăm afară , în aer l iber .E ra u v r e o c in c i z e c i d e me s em a r i c u b ă n c i , p l i n e c um â n c ă ru r i ş i v in ş i e r a c ua d e v ă ra t î n c â n t ă to r s ă v e d e mcum sute de oaspeţi de tot feluls tă teau la mese, cântau psalmi

de laudă şi m ânc au cu poftă dinbucatele pregăti te . în mij loculmeselor era un fel de tr ibună,unde, la o masă mare ş i frumosa r a n j a t ă , n e a ş t e p t a um â n c ă r u r i l e c o m a n d a t e d eFaustus ş i Borus. Eu, Cyrenius,Cornelius, Faustus, Ia ir cu so daş i f i ica , mama Mea ş i ce id o i s p r e z e c e u c e n i c i n e - a maşeza t aco lo , unde am mânca t ,vorb ind despre luc rur i vese le

şi plăcute .10 . Lipsea însă Lydia, tânăra

soţie a lui Faustus, pe care ol ă sa s e a c a să , î n C a p e r n a u m ,d i n p r i c i n a u n o r t r e b u r i

gospodăreşti, cu toate că şi ea ar fi venit cu drag laNazare t . De aceea, ma m a Mea i-a făcut niş te repr oşu riblânde lui Faustus; acestuia i-a părut rău că o lăsasepe draga lui şotie acasă şi a vrut să meargă atunci săo aducă .

11. Eu însă i-am spus: "Lasă asta; dacă vrei, voiface ca ea să a jungă cu bine aici până la amiază!"Faustus M-a rugat să fac aceasta şi Eu i-am promis căaşa va fi.

12 . Ală tur i de Mine pu teau f i văzu ţ i do i t ine r ifoar te g ra ţ ioş i ca re pur tau veşmin te cu fa ldur i deculoare albastru deschis . Aceşt ia s-au închinat pânăla pământ în faţa Mea şi au zis: "Doamne, slujitoriiTăi aşteaptă cu adâncă umilinţă porunca Ta sfântă!"

13 . Şi Eu le-am spus: "M ergeţi şi aduce ţi-o p e L ydia,ca să f ie ş i ea împreună cu noi!"

14 . Cei doi au dispărut ş i Cyrenius M-a întrebatcu mare u imire : "Pr ie tene , c ine e rau aceş t i t ine r inespus de f rumoşi ş i g ra ţ ioş i? în numele ce ru lu i ,ochii mei nu au mai văzut vreodată chipuri a tâ t de

m i n u n a t e ! "15. Eu: "Vezi, fiecare domn are slujitorii săi, şi,

atunci când îi cheamă, ei trebuie să fie acolo şi să-1s lu jească . Pen t ru că Eu sun t un domn, am ş i Eus l u j i t o r i i M e i c a r e t r e b u i e s ă p r o p o v ă d u i a s c ăporuncile Mele în toată infini ta tea . Bineînţeles că einu pot fi văzuţi, dar Eu îi văd şi unde nu te aştepţiapar imedia t nenum ăra te ce te de înger i ca re aş teap tăporuncile Mele! Sluj i tori i Mei, chiar dacă par a f iatât de firavi, sunt de ajuns de puternici să nimiceascăacest pământ cât ai clipi, dacă Eu le-aş cere-o! Dariată, cei doi se întorc deja cu Lydia!"

16 . Aproape toţ i de la masa Mea au fost cuprinşide spaimă şi Cyrenius a spus: "Cum s-a putut? Cei

doi nu puteau să f i făcut maimult de cinci sute de paşi dea ic i - i a r până la Capernaumsunt aproape două ceasur i dedrum - ş i acum cei doi s-auîntors deja! Ah, este mai p resusde orice poate tră i ş i în ţelegeun om pe aces t pământ!"

17 . Când Lydia, care fusese

în tâmpina tă cu mul tă tandre ţede Faustus, şi el uluit, a venitl a ma s a n o a s t r ă , C y re n iu s oî n t r e b ă i m e d i a t : " M i n u n a t ăLydia, cum de ai ajuns atât der e p e d e d in C a p e rn a u m a i c i ? !Era i de ja pe d rum?"

18. Lydia a spus: "Nu vezicei doi îngeri a i Domnului? Eim - a u a d u s a i c i m a i r e p e d edecâ t vân tu l . Pe d rum nu amvăzut nici cer, nici pământ, iar

în t re aco lo ş i a ic i e ra doar ocl ipă. Acum sunt a ic i . în treabă-i mai bine pe cei doi îngeri ; e iî ţ i vor spune mai mul te decâ tmine, ca să înţelegi ."



Marea Evanghe l ie a lu i loan 4 5

5. Poţ i să fac i ce v re i în fo rma ta pe rsona lăesenţia lă ; nu te poate opri nimic al tceva, în afaravoinţei ta le . Dar această formă personală esenţia lănu primeşte nici o modificare pentru că se supuneordinii d ivine care nu poate f i schimbată .

6 . Po ţ i modi f ica pământu l în mul te fe lu r i ; po ţ inivela dealuri, poţi da fluviilor o nouă cale; poţi secalacuri şi poţi săpa albii pen tru noi lacuri ; poţi co nstruipoduri peste ape ş i poţi face prin hărnicie ş i t rudăd in deşer t un pă m ânt b inecuvân ta t şi roditor. Pe scurt,po ţ i face o mul ţ ime de modif ică r i pe pământ ; da rniciodată nu vei putea face ziua mai lungă şi n icinoaptea mai scurtă ş i nu vei putea porunci vânturi lorşi furtunilor.

7. Trebuie să suporţ i iarna ş i să înduri arş i ţa veri iş i nu poţi da o al tă formă şi natură creaturi lor oricâtde m ult vei vrea. Dintr-o oaie nu vei scoate nicioda tă

un leu şi dintr-un leu nu vei scoate o oaie. Şi, vezi tu,aceasta este legea de neclint i t a lu i Dumnezeu careî ţ i lasă cu adevărat o mare l iberta te de a lucra , darnu se va putea să c l inteşt i n ici un mil imetru ordineadivină însăşi.

8 . Aici , în fa ţa ta , este Acela care a întemeiataceastă ordine a e terni tă ţ i i ş i care doar El s ingur opoate dizolva din nou, dacă vrea. La fel cum tu poţitotuşi să f i i l iber în gândire , voinţă ş i faptă într-oastfel de ordine divină de neclint i t , care determinăîn prim ul râ nd fiinţa ta şi viaţa a tot ce te în con joa ră,la fe l Domnul este cu atât mai l iber ş i astfe l poate

face ce vrea El.9 . Dar noi î ţ i mai spunem încă o dată: nu-ţ i p ierde

credinţa pe care o ai dacă Domnul ia în fa ţa voastrăo fo rmă omenească ; pen t ru că o r ice fo rmă es te p ropria Lui lucrare ."


De s p r e c e e a c e e s t e o m e n e s c ş i d e s p r ec e e a c e e s t e d u m n e z e i e s c l a Do m n u l

1. Cyrenius s-a întors spre cei doi îngeri ş i i -aînuebat cum de a fost posibi l . Aceşt ia au arătat p l ini

de umilinţă , cu mâinile lor divin de frumoase înspreMine şi au spus cu o voce deos ebit d e cura tă ş i caldă:"Voin ţa Sa es te f i in ţa noas t ră , pu te rea noas t ră ş iiuţeala noastră! Cu de la noi putere nu putem facen imic . î n s ă d a c ă E l v r e a , l u ă m în l ă u n t ru l n o s t ruvo in ţa Sa ş i pu tem face to tu l p r in E l . F rumuse ţeanoastră , cea care-ţ i orbeşte acum ochii , este iubireanoas t ră pen t ru E l , ş i aceas tă iub i re nu es te n imicaltceva decât Voinţa Lui în noi! Dacă vreţ i să f i ţ iasemenea nouă, luaţ i în inima voastră cuvântul Săuviu şi urmaţi-1 de bunăvoie. Numai atunci veţi avea,ca şi noi, o astfel de forţă atotputernică, iar cuvântul

Său va avea o foarte mare tărie în voi. Şi când El văv a c h e ma , s ă l u c r a ţ i d u p ă v o i a S a ; a tu n c i t o a t elucrurile vă vor fi cu putinţă şi veţi putea face multmai multe decât noi , pentru că voi sunteţ i făcuţi maimult din iubirea Lui, în t imp ce noi ne tragem maimul t d in în ţe lepc iunea Sa . Acum ş t i i cum am pu tu tsă facem atât de uşor ceea ce te-a uimit . Pe vi i torurmează pe deplin cuvântul Său şi a tunci ş i tu veiputea face lucruri la fe l de miraculoase!"

2. Cyrenius s-a mirat şi a spus: "Deci am dreptateconsiderându-1 pe I isus ca f i ind s ingurul Dumnezeuşi Creator a l în tregii lumi?!"

3. înger i i : "A i mare d rep ta te , da r nu vorb i p reatare despre aceasta! Şi când vei vedea la El cevaomenesc, nu-ţ i p ierde această credinţă , căci to t ceeace este omenesc nu ar f i omenesc dacă, în e terni ta te ,nu ar fi fost mai înainte divin. Astfel, atunci când Else mişcă ş i lucrează într-o formă binecunoscută ţ ie ,să nu ţ i se pară suspect , deoarece această formă estefă ră înce ta re demnă de E l . Or ice fo rmă , sau maib ine z i s , f ieca re gând , îna in te de a începe să seformeze şi să de ter m ine prin vo inţa lui o voinţă l iberăcare să existe în afara lui, a existat mai înainte în El.

în întreaga infinitate nu există nici un lucru şi nici ofiinţă care să nu se tragă din El. Pământul acesta şitot ce trăieşte în el şi pe el nu este nimic altceva decâtg â n d u l S ă u me n ţ in u t f ă r ă î n c e t a r e , c e a d e v e n i tAdevăr prin cuvântul Său. Dacă El ar opri acest gândesenţial în sufletul şi voinţa Sa - ceea ce I-ar fi foarteuşor - a tunci , în aceeaşi c l ipă, pământul cu tot ceare el şi-ar găsi sfârşitul.

4. Dar vo in ţa Domnulu i nu es te ca aceea a unu iom, care astăzi vrea într-un fel şi mâine altfel. VoinţaD o mn u lu i e s t e e t e rn a c e e a ş i ş i n imic n u o p o a t esch imba d in o rd inea ho tă râ tă pen t ru to tdeauna . Dar ,

t o tu ş i , î n a c e a s t ă o rd in e d o mn e ş t e c e a ma i ma rel iberta te ş i Domnul poate să facă ce vrea, la fe l cafiecare înger sau om. Că lucruri le sunt astfel poţisă-ţi dai singur seama din propria ta fire şi din miide al te exemple ce-ţ i sunt cunoscute .





Despre in f luenţa înger i lora s u p r a o a m e n i lo r

1. După ce Cyren ius a a scu l ta t învă ţă tu ra ce lo rdoi înger i , to tu l a deveni t o cer t i tudine pentru e l ş i

n u s - a m a i g â n d i t c ă s u n t d o a r o f i i n ţ ă u m a n ăsuperioară, ci îşi spunea sieşi: "Da, El este!" Apoi aveni t cu umil in ţă la Mine ş i Mi-a spus: "Do am ne, to tu lmi-a devenit acum foarte clar! Tu eşti Acela!

2. In ima m ea mi-a spus de mul t aceasta ; dar formaşi mişcăr i le Tale omeneşt i mă făceau să mă îndoiescîn c red in ţa mea d in nou ş i d in nou . Dar acum audispărut toa te aceste îndoie l i d in f i in ţa mea ş i acump o a t e s ă s e î n t â m p l e o r i c e ş i e u v o i r ă m â n e î ncredin ţa mea necl in t i t ca o s tâncă . O, sunt nespus defericit că ochii mei îl văd pe Acela care mi-a dat viaţă,care mă ţine acum în viaţă şi care îmi poate da viaţa

veşnică!"3. Eu am spus: "Pr ie tenul meu drag , f ie ca ceea

ce a i acum să rămână pen t ru to tdeauna a l t ău ! Darpăs t rează aceas ta încă pen t ru t ine ş i doa r pen t rufoarte puţini prieteni de-ai tăi care sunt iniţiaţi . Dacăai vorbi prea deschis despre aceasta , a tunci a i dăunalucrăr i i Mele ş i as tfe l ş i oamenilor . De asemenea,urmăreşte să nu te mai tu lburi dacă vei vedea uneoriceva omenesc l a Mine ; pen t ru că , îna in te ca to ţ iînger i i ş i oamenii să f ie , am fost în e tern i ta te pr imulom şi am astfe l dreptu l de a mai rămâne, a tâ t t impcât doresc , om prin tre oamenii c rea ţ i de Mine!"

4 . Cyren ius a spus : "Acum ,poţ i să fac i ce vre i , pe nt ru că fo r i c u m v e i r ă m â n e v e ş n i c 'pentru mine Acela care eş t i . Aşdor i to tu ş i ca până la capă tu lz i l e lo r me le pămân teş t i s ă amaceşt i doi înger i a lă tur i de m ine !Sunt a tâ t de f rumoşi , de iubi tor işi de înţelepţi!"

5 . Eu: "Nu se poa te , pen t rucă nu a i pu tea supor ta p rezen ţa

lo r vizibilă şi ea n u ar fi d e nic i Iu n f o l o s s u f l e t u l u i t ă u . D a r ,n e v ă z u ţ i o c h i l o r t ă i , e i v o rr ă m â n e î n c o n t i n u a r ep ro tec to r i i t ă i , cum au ş i fo s t Iîncă de la naşterea ta. Şi, ca săf i i mulţumit , as tăz i e i vor mairămâne încă vizibili aici şi astfelvei putea să vorbeşt i încă multcu ei.

6. Să ştii că poţi vorbi cu eichiar dacă nu-i vezi şi poţi să-i

întrebi tot felul de lucruri şi eivor pune răspunsul în in ima ta ,r ă s p u n s p e c ar e - 1 v e i s i m ţ iîn to tdeauna ca un gând c la r ş ib ine contura t în in imă. Aşa es te

ma i b ine decâ t vo rb i rea ex te r ioa ră ! î ţ i spun dec i :un cuvânt care a fos t pus în in ima ta de un înger es temai folositor sufletului tău decât mii de cuvinte auzited in exter ior cu urechea! Pentru că ceea ce auzi îninimă este deja avutul tău, dar ceea ce auzi din afarătrebuie întâi să-ţi însuşeşti prin fapte care să urmezeîn tocmai cuvin te le auzi te .

7 . Pentru că dacă a i cuvântu l în in imă ş i to tuş i

d in când în când păcătu ieş t i , a tunci in ima ta , carenu este la unison cu fiinţa ta, te va forţa să recunoştipăcatul, să te căieşti pentru acesta şi astfel nu vei maifi un păcătos. Dacă însă nu ai cuvântul în inimă, cid o a r î n c r e i e r , d u s a c o l o d e c ă t r e u r e c h e , ş ipăcătu ieş t i , a tunci in ima ta goală nu te va mai puteaobliga să recu noş ti ceva, sau să te căieşti pen tr u păca t,iar păcatul va rămâne în tine şi te vei face vinovat înfa ţa lu i Dumnezeu ş i a oamenilor!

8 . Astfe l , pr ie tene , es te mai b ine pentru t ine sănu-ţ i vezi pro tec tor i i sp ir i tua l i câ t t imp trebuie sărămâi în t rup . Când î ţ i ve i părăs i t rupul , a tunci f i ind

şi tu sp ir i t , î i ve i putea vedea ş i a t inge mereu nunumai pe aceştia doi, ci şi pe mulţi alţii ."

9 . Cyrenius: "Sunt d in nou mulţumit , dar as tăz ivreau să vorbesc despre multe lucrur i sp ir i tua le cucei doi îngeri!"

10. Eu: "Cum vei face oare aceasta? Ai promisdoar, în numele Meu, fariseilor neciopliţi şi hoţi căî i ve i mustra aspru . Cum te ve i mai putea bucura înaceastă după-amiază de prezenţa ce lor doi înger i?!"

1 1 . C y r e n i u s : " D a , î n t r - a d e v ă r , a p r o a p e c ăuitasem! Vai, vai, este foarte neplăcut! Ce să fac?"

12. Eu: "Cum ar f i dacă te-aş dezlega de jurământ. şi i-ai scu ti pe farise i d e

m u s t r a r e a p r o m i s ă ?O r i c u m a u d e a j u n s d em u l t d e r u m e g a t l aamen in ţa rea t a de i e r i ! "

13 . C y r e n i u s : " D o a m n e , dacă ş i Tu v re i , î is c u t e s c c u d r a g d em u s t r a r e a p r o m i s ă ş i l a st o t u l î n s e a m a T a ş i abă t rânu lu i Roban , ca re o

va scoate la capăt în câtevazile."14. Eu: "Nu am n imic

împotr ivă! De aceea am ş iamânat in tenţ ia ta în ceeac e - i p r i v e ş t e p e f a r i s e ipen t ru amiază , pen t ru căam ştiut foarte bine că îţive i schimba foar te repedegândur i l e . Acum însă , căziua de astăzi a dev enit atâtd e f r u m o a s ă , s ă m e r g e m

cu to ţ i i pe mare ş i s ăa d u c e m p e n t r u p r â n z ş ipentru masa de seară n iş tepeşti . Cine vrea să vină, săse pregătească!"



Marea Evanghel i e a lu i l oan


I u b i r e a p e n t r u D u m n e z e u

1. Pet ru ş i Nathanael au în t r ebat : "Dar , Doamne,nu avem cu ce să pescuim. Ce să facem? Să mergemsă împrumutăm ceva de la pescar i i de pe mal?"

2. Eu am spus: "Nu vă faceţi grij i din ca uza aceasta.Mai bine faceţ i -vă gr i j i pentru memoria voas t ră careîn fiecare cl ipă pare să ui te că Eu sun t D om nu l că ruianici un lucru nu - i es te imposibi l ! Ră mâ neţ i cu cei lal ţişi, în t impul pescui tului , vorbi ţ i - le băt rânului Josa ş if ami l i e i s a l e despre puterea lu i Dumnezeu care sem a n i f e s t ă î n o m ! " L a a c e s t e c u v i n t e a l e M e l eamândoi s-au retras şi s-au gândit la cât de orbi auputut f i dacă au veni t la Mine cu o înt rebare atât delumească . Chiar ş i Josa le-a spus că nu p oate înţeleg ecum de M-au putut înt reba aşa ceva!

3. N at hanae l a z i s : " P r i e t ene , am ândo i s un t em

încă oameni ca ş i dne ş i suntem prea obi şnui ţ i culum ea. Se poate să mai iasă din c ân d în câ nd la ivealăş i din noi câte ceva pros tesc. Dar pe vi i tor ne vomstrădui să f im cât mai atenţ i ! Din t inereţe am fos tpescar i ş i , pentru că ş t im câte ceva despre pescui t ,cădem uşor în vechi le noas t re gr i j i , ui tând de celespi r i tuale. Dar acum es te din nou bine."

4. Sara a venit şi M-a întrebat dacă î i dau voie săvină cu noi .

5 Eu am spus: "Bineînţeles , de dra gul tău fac as ta!Tu eş t i doar iubi ta Mea! De ce nu te-ai aşezat azi -d imineaţă l a masă l ângă Mine?"

6 . S a r a , t r e m u r â n d v ă d i t d i n d r a g o s t e p e n t r uMine , a r ăspuns : "Doamne, nu am îndrăzni t ; cu ce imai mar i domni tor i ai Romei alătur i de Tine, ş i eu,o biată fată! Unde să fi găsit curajul să mă apropii?"

7. Eu: "Ei , ei , drăguţa Mea, am văzut prea binecă ai vrut să f i i lângă Mine mai mul t decât în or iceal t loc. Mie nu-mi scapă nimic din ce se pet rece îninima cuiva ş i de aceea îmi eşd nespus de dragă!

8. Dar spune-Mi acum, Sara Mea mul t iubi tă, cumîţi plac cei doi t ineri? Nu vrei să-1 înd răg eşd pe un uldint re ei mai mul t decât pe Mine? Pentru că, vezi ş i

tu, s tatura Mea nu es te atât de f rumoasă ca a celordoi ! "9 . S a r a : " D o a m n e , T u e t e r n a ş i s i n g u r a m e a

iubire, cum poţ i să-mi cer i aşa ceva? Nu pot lua,pl ină de iubi re în inima m ea, nici mă car un c er înt re gde înger i de o mie de or i mai f rumoşi în schimbulunui f i r de păr a l t rupulu i Tău, darămi te pe unuldin t re cei doi în schimb ul Tă u. Cât ar fi ei de f rumoşi ,eu înt reb: cine le-a dat lor f rumuseţea? Acela eş t iTu! Cum le-ai f i putut da o astfel de frumuseţe dacăea nu ar f i fost mai înainte în Tine?!

10 . I ţ i spun deci : Tu eşd pentru mine totul ş i nurenunţ la Tine nici dacă mi-ai da pentru aceas ta toatecerur i le pl ine cu cei mai minunaţ i înger i !"

11. Eu: "Aşa este bine, aşa îmi place cel mai mult!Acela care Mă iub eş te, dacă vrea să fie iubi t de Minemai presus de or ice, t rebuie să Mă iubească total ş i

4 7

mai presus de or ice. Vezi , cei doi înger i sunt nespusde f rumoş i , dar acum tu îmi eş t i mai dragă decâ tnenumăra te ce t e a l e înger i lor ce lor mai pur i ş i deaceea r ămâi acum aproape de Mine! î ţ i spun: d in t r emul te al tele, tu eş t i cu adevărat o mireasă a Mea!Mă înţelegi?"

12 . Sar a : " D oam ne , nu î n ţ e l eg p r ea b i ne ! Cumaş putea f i mireasa Ta? Pot eu să devin pentru Tineceea ce mama mea es t e pent ru t a t ă l meu? Tu eş t iDomnul ceru lu i ş i a l pământulu i , ş i eu sunt doar ocreatură a Ta. Cum ar f i pos ibi l ca ceea ce es te celmai d e jos să se une ască cu ce ea ce es te cel mai înal t?"

13. Eu: "Este foar te uşor , din s implul mot iv căceea ce tu num eşt i a fi cel mai de jos p rovine tot din

ceea ce este cel mai înalt - ş i este deci tot ceea ceeste cel ma i înalt . ^14 . Eu sunt ca un copac al vieţii; tu eşti fructul său.

Fructul es te, bineînţeles ; mai mic ş i mai schimbătordecât copacul ; dar în mi j locul lu i s e odihneş te osămânţă coaptă, hrăni tă din f ruct . în aceas tă sămânţăse af lă un copac de acelaş i fel , care poate pur ta larândul lui acelaşi fel de fructe care să aibă din nouaceste seminţe vii , ca cea din care ele provin.

15. De aici poţ i să înţelegi uşor că, înt r -un an um itfel, diferenţa dint re Creator ş i creatură nu es te chiara t â t de mare cum î ţ i imaginezi , deoarece crea turaes te pr in ea însăş i voinţa Creatorului , care es te cudesăvâr ş i r e bun ş i p l in de demni t a t e . Atunci cândaceas tă voinţă proveni tă din Creator , lăsată l iberă ş imodelată de El , se recunoaş te pe ea însăş i ca f i indceea ce şi es te cu adevărat ş i acţ ione ază c onfo rm celorrecunoscute , a tunci ea es t e asemenea Crea toru lu i ş ies te, după mica sa măsură, în total i tate ceea ce es teCreatorul în inf ini ta sa măsură. Dacă însă aceas tăp a r t e a v o i n ţ e i l ă s a t ă l i b e r ă d e C r e a t o r n u s erecunoaş te a f i ceea ce es te, ea totuş i nu încetează af i ceea ce es te, da r nu p oate ajunge la înal ta sa men ire

atâta t imp cât nu s -a recun osc ut a f i ceea ce în esenţăea este.16 . Pentru a uşura efor tul cunoaş ter i i de s ine a

acestor părţi ale voinţei Creatorului ce au fost lăsatel ibere ş i care se numesc «oameni», Creatorul a datîntotdeauna oameni lor revelaţ i i , legi ş i învăţătur i dincerur i ş i , acum, chiar a veni t î ncarnat pe pământpentru a- i ajuta la aceas tă muncă a revelăr i i natur i ilor adevărate (a Sinelui lor ) , pentru a le da pentruvi i tor mai mul tă lumină ş i pentru ca efor tul lor săf i e mai mic decâ t până acum.

17. Acum cred că ve i î n ţ e l ege care es t e r e l a ţ i adintre Creator şi creatură şi astfel î ţ i vei da şi maiuşor seama cum poţi tu, ca egală Mie, să f i i mireasaş i soţ ia Mea, pentru totdeauna legată pr in marea tai ub i r e pen t r u M i ne ! î n ţ e l eg i acum ceea ce ţ i - amdezvălu i t ?"



4 8 Marea Evanghel i e a lu i l oan


Despre natura adevărate i iubir i

1. Sara cea nesp us de f rumoa să ş i at răg ătoare zise:"Da, acum îmi es t e mu l t mai l imp ede; , dar a tunc itoate f i icele Evei au acelaş i drept asupra Ta ca ş i

min e ? ! "2. Eu am spus: "Negreşit , dacă şi ele sunt aşa cumeşti tu. Dacă însă nu sunt aşa, atunci ele pot f i foarteb ine doar s lu jn ice le s au chiar mi rese le Mele , darn ic idecum şot i i l e Mele pe depl in . Dacă s t r ămoşult rupului Meu, David, avea ş i el mai mul te soţ i i ş itotuş i era un om pe placul lui Dumnezeu, de ce numi-ar f i îngăduit şi Mie să am mai multe soţi i , maiales că Eu sunt chiar mai mul t decât David? Şi î ţ imai spun încă: am puterea de a ocrot i în modul celmai ferice atâtea femei câte f ire de nisip sunt în mareşi câte f ire de iarbă sunt pe pământ şi f iecare ar f i

astfel îngrij i tă încât nu ar avea nici o dorinţă care sănu-i f ie împlinită. Dacă este aşa, te poate oare supăradacă vreau să dau şi al tora din fericirea pe care ţ i-odau ţ ie din belşug?"

3. Sara: "Doar Tu eşti Domnul şi însăşi Iubirea şiî n ţ e l epc i unea nem ăr g i n i t ă , i a rceea ce faci este săvârşit cu ceam a i m ar e î n ţ e l epc i une . N u po ts ă f ac t o t u ş i n i m i c î m po t r i vafaptu lu i că Te iubesc până l amoar te ş i că de aceea vreau săfii do ar al meu ! Trebu ie să ai însăîn ţe l egere cu in ima me a de copi lcare es te încă atât de proas tă îniubi r e! "

4 . Eu: " A ce l a " ca r e nu M ăi ubeş t e ca ş i t i ne , p l i n deadoraţ ie totală, ş i care nu vreasă Mă aibă în inima sa doar peM i n e , a c e l a n u - m i p o a r t ă oiubire adevărată şi vie! Şi atuncinu a r e î n e l n i c i p l en i t ud i neav i e ţ i i , p e n t r u c ă E u s u n t

a d e v ă r a t a v i a ţ ă î n o m , p r i niubi r ea d in suf l e tu l s ău pent ruM i n e , i a r a c e a s t ă i u b i r e e s t eesenţa Mea în fiecare om.

5. Cel care-şi trezeşte iubireapentru Mine, acela î ş i t rezeş te ş ispiri tul dat lui de către Mine şi ,pen t r u că aces t s p i r i t s un t ş it r e b u i e s ă f i u E u î n s u m i ,deoa r ece î n a f a r a M ea nu vaexista niciodată un alt spiri t deviaţă, el Mă trezeşte astfel chiarpe M ine în el ş i va renaş te dep l inîn viaţa veşnică, hu va mai murişi nu va mai f i nim icit vre od ată -n i c i c h i a r p r i n a t o t p u t e r n i c i aMea. El va f i una cu Mine, iar

Eu nu mă pot nimici pe Mine pentru că f i inţa Meainf ini tă exis tă de-a purur i ş i nu va muri niciodată.De aceea să nu mai crezi că iubi rea ta pentru Minees te pros tească; ea es te întocmai aşa cum t rebuie săfie! Păstrează-te în ea şi nu vei mai vedea, nu vei mais imţ i ş i nu vei mai gus ta vreodată moar tea!"

6. Aceste cuvinte au făcut-o foarte fericită pe Saraş i ea M-a îmbrăţ işat din toate puter i le ei ş i a început

să Mă dezmierde cu mul t ă t andre ţe .7. Mama Sarei i-a atras atenţia asupra acestui faptş i i -a spus : "Dragă Sara, nu se cade ceea ce faci !Du- te, eş t i foar te neascul tătoare!"

8. Sara: "Ei na, se cade sau nu se cade! Nu secade nici să mo ri şi să f ii m or t d up ă aceea; d ar atun cicând vine Domnul ş i învie mortul , r idicându-1 dinmormânt , ceea ce nu es t e de loc ceva obi şnui t , s ecade oare atunci aşa ceva în faţa lumii? O, mamă, aiubi pe Domnul în faţa înt regi i lumi , mai presus deor ice , aceas ta se cad e cel ma i m ul t pe nt ru f iecareom! Nu-i aşa, Doamne I isuse, că am dreptate?!"

9 . Eu am s pus : " D a , a i d r ep t a t e , f ă r ă n i c i oîndoială! Pe acela căruia î i este ruşine să Mă iubeascăpe faţă, în lume, mai presus de or ice, pe acela îmiva fi ş i Mie ruş ine să-1 iubesc în faţa t ut ur or cer urilo rşi să-1 învii la viaţa veşnică la sfârşitul lumii!"



Marea Evanghel i e a lu i l oan 4 9

pe ntr u pescu i t . Cei doi t iner i cu care Cyrenius discutăapr ins ne vor f i de mare ajutor! Deci să punem mânaşi să trecem la treabă!"


Domnul I i sus ş i a i Săi l a pescui t

1. Ş i tod au început s ă s e minuneze pent ru că nuş t iau cum ajunseseră de la casa Mea până la mare.

2. Eu am spus însă: „Cum de vă mai miraţ i?! Oarenu vi s-a ma i pet re cu t deja ceva ase mă năto r de câtevaor i î n prezenţa Mea? Es te de în ţ e l es că se mi răbăt r ânul Josa , cu copi i i ş i nepoţ i i s ă i , dar l a voi ,ucenici lor , care aţ i văzut deja mul te, nu mai es te deînţeles . Cum vă mai puteţ i mira, când ş t i ţ i atât debine că nici un lucru nu-Mi este şi nu-Mi poate f i cunepu t i n ţ ă !

3. Vedeţ i , nu spun în zadar «de neînţeles»; pentrucă cel care se miră de vreo faptă neobişnui tă a Meaascunde ş i o mică necredinţă undeva, în suf let . Deobicei omul se îndoieş te dinainte că ar f i cu put inţăvreo faptă sau manifes tare deosebi tă. Dacă, în ciudaîndoieli lor sale, fapta este totuşi săvârşită, atunci celcare nu a crezut în reuş i ta aces teia s tă ca mar tor ,încurcat f i ind, se miră şi se întreabă: «Cum de a fostcu pu t i n ţ ă?» D ar ce m ăr t u r i s e ş t e e l p r i n aceas t ăînt rebare? Eu vă spun vouă, el nu zice nimic al tcevadecât: «N-am crezut că va reuşi , dar iată că a reuşit!Este straniu şi curios!»

4. Dacă se miră un om obişnui t , es te de înţeles ;dar când cei care sunt ini ţ iaţ i în mar i le taine ale luiDumnezeu se mai miră, atunci ei arată că încă mais u n t d i n t r e c e i c a r e p e d r e p t s u n t n u m i ţ i a f i«profani»! Nu vă mai miraţ i atunci când săvârşescvreo faptă deosebi tă, mai ales când sunteţ i în faţastrăinilor, dacă nu vreţi ca aceştia să vă creadă şi pevoi străini!"

5. Discipoli i Mei au spus: „Doamne, Tu şti i că Teiubim mai presus de or ice ş i că ş t im foar te bine cineşi ce eşt i . Cu toa te aces tea, nu pu tem să nu ne miră m

iarăş i î n f a ţ a unui nou mi racol , ş i as t a pent ru căm i n u n i l e T a l e v i n î n c e a m a i m a r e p a r t e p enepregăt i te , în mod neaş teptat , as t fel încât , cu totc u m p ă t u l ş i c u t o a t ă c r e d i n ţ a , r ă m â n e m u l u i ţ i .F i eca r e a văzu t de m u l t e o r i s oa r e l e r ă s ă r i nd ş iapunând; dar unde es t e ace la care , având s imţur i l e


D esp re z i u a d e ap o i

1. Mai mul ţ i au înt re ba t atu nci c ând va f i "ziua d ea p o i " .

2. Eu însă am spus: "Când cea care a t recut s -a

sfârş i t , atunci vine mereu o zi nouă, de apoi ; pentrucă nu pot învia pe nimeni înt r -o zi care deja a t recut ,aceasta trebuie să se petreacă în mod firesc într-o zide apoi , pent ru că în t r -o z i care a t r ecut es t e cuneputinţă să mai faci ceva. Oare fiecare nouă zi pecare o trăiţ i nu este o zi de apoi? Poate oare cinevasă t răiască p zi mai de apoi decât cea în care dejat r ă i eş t e? Vedeţ i , no i t o ţ i t r ă im în t r -o z i de apoi !Pentru că o zi care a t recut nu mai poate f i una caresă urmeze apoi , iar ziua de mâine încă nu a sos i t .Cred că în cele din urmă f iecare va înţelege că suntşi trebuie să f ie, pentru orice om, atâtea zile de apoi

câte a trăit el! Eu vă spun că veţi muri cu toţi i în ziuade ap oi şi veţ i f i înviaţ i din m oa r te , negr eş i t , to tînt r -o zi de apoi . Ş i , dacă un om sau tod oameni i vort rebui să o bi ruie, atunci aceas ta va f i cu neput inţăde făcut într-o zi trecută, ci doar într-o zi oarecarevi i toare ş i deci , bineînţele s , în ziua de apoi! Da r carezi anume es te meni tă să f ie aceea, nu es te hotărâtnici de Mine, ş i nici de vreun spi r i t angel ic; pentrucă fiecare zi care urmează este foarte bună şi foartefolos i toare. înţelegeţ i acum?"

3. Cei care înt rebaseră s -au ret ras , puţ in miraţ i ,

ş i au zis : "Cu adevărat , es te atât de l impede ca aerulcel mai curat şi totuşi prostia noastră a mai vrut săînt rebe! La fel cum vorbim des tul de des de zi leletrecute, la fel trebuie să f ie şi zi le următoare şi decizile de apoi! A fost ceva prostesc din partea noastră!El, care es te inf ini t de înţelept , t rebuie să aibă cuadevăra t nemărgin i t de mul t ă r ăbdare pent ru a neputea supor t a! "

4. Sara a spus , zâmbind uşor : "Da, Domnul arecea mai mare răbdare cu noi toţ i ! Dar ce es te ziuade apoi şi când va veni ea, aceasta eu şt iam deja decând eram în faşă, ş i dacă m-ar f i înt rebat cineva

atunci aş f i răspuns: mâine va f i ziua de apoi! Oarechiar nu aţi ş t iut?"

5. Cei care înt rebaseră au răspuns: "Da, da, amfost atât de proş t i încât nu am ş t iut ş i ne-am temutîngrozi tor de aceas tă zi care ş t im că t rebuie să vinăcurând! Acum am înţeles ş i ne es te foar te ruş ine căn-am înţeles până acum ceea ce es te atât de s implupent ru mintea or i cu i ! "

6. Eu am spus: "Nu vă faceţ i gr i j i din aceas tăpr icină, pentru că aceas ta es te o piat ră de care demii de ori mulţi al ţ i i se vor împiedica şi vor cădea,

es te o zi despre care mul te se vor prezice, scr ie ş ip r o p o v ă d u i p o p o r u l u i o r b .7. Dar să vedem acum cum o scoatem la capăt cu

peş t i i . D upă cum vede ţ i , s un t em de j a ap r oape demalul măr i i ş i avem o mul ţ ime de bărci l ibere. Nuducem l ipsă nici de plase ş i avem tot ce ne t rebuie




măcar în t r -o mică măsură t r ez i t e , nu r ămâne câ t decât uimi t când vede un minunat răsăr i t de soare?! Şivezi, Doamne, la fel este şi cu noi! Tu însă eşti cumu l t mai mul t decâ t nen um ăra te l e r ăsăr i tur i de soareş i de aceea Te rugăm să t reci cu vederea pes te as t felde greşe l i a l e noas t r e , pent ru că , deş i avem in imap l i nă de i ub i r e pen t r u T i ne , ch i a r m ăr e ţ i a Ta neface să le săvârşim."

6. Eu am spus: „Bine, bine! Dar pe vi i tor urmaţ iaces t s fat al Meu, de dragul s t răini lor , pentru ca eisă vă recunoască drept adevăraţ i i Mei discipol i ! Săm er gem acum l a pes cu i t ! Ş i a i c i s e vo r pe t r ecemiracole, dar voi să vă pur tau ca ş i cum nu ar f inim ic deoseb i t . Lăsaţi -i pe s t răini să hotăra scă s ingur idacă sunt fapte obişnui te sau dacă sunt nemaiauzi te!"

7 . După aceas t ă învăţă tură , ucenic i i s - au urca tdegrabă în bărci , au înt ins plasele ş i le-au aruncat înapă, aşa cum fac pescar i i , repetând aceas ta de maimul te or i , dar nu au pr ins mai nimic.

8. Petru spuse că vântul de vest , care sufla destul

de putern ic , e r a o mare p iedică , f ăcând peş t i i s ăînoate aproape de fundul măr i i .

9. Un al tul zise că nu vor pr inde prea mul ţ i peş t ipână seara , pent ru că soare l e s t r ă lucea prea t a re ,netulburat de nici un nor işor , ş i de aceea peş t i i sea s cundeau î n adâncu r i .

10. Atunci cei doi tineri s-au urcat şi ei în câte obarcă, au înt ins plasele ş i au mers depar te, în larg.

11. Andrei , care era un pescar foar te i scus i t , aspus atunci : „Dacă ei , pr in puterea lor spi r i tuală, nuvor s t rânge peş t i i în m od miracu los în plase, vor p ute a

pescui şi zece ani în larg şi , când se vor întoarce la

mal , nu vor aduce nici un peş te!"12. Dar cei doi t iner i s -au întors foar te repede la

mal aducând cu ei vreo t reizeci de peş t i mar i .13. Văzâ nd aceas ta, And rei a spus : „Acesta nu es te

un miracol , dar totuş i es te un lucru bun să aduci dinlarg t reizeci de somni ."

14. Atunc i Eu m-am urc at înt r -o barcă, şi curajoasaSara înt r -al ta . Am înt ins o plasă des tul de mare ş i

am aruncat -o în apă . După puţ in t imp, aproape dem a l , p l a s a s - a um pl u t cu c i nc i s u t e de s om on i ,sa lmonide ş i somni , as t f e l î ncâ t ce i doi t i ner i autrebuit să o ajute pe Sara să ţ ină plasa. Peşti i au fostaduşi repede la mal ş i puş i în vasele care se af lauaco l o .

15. După aceas t ă f ap tă a Mea, ucenic i i au maiieşit o dată pe mare şi , când au tras plasa la mal, augăsit iarăşi numai câţiva peştişori .

16. Petru a zis: "Am ieşit pentru ult ima oară astăziîn larg! Nu mer i tă deloc efor tul ca un pescar băt rânşi iscusit să se mai ur ce într-o b arcă!" A tun ci a vrut să

arunce aceş t i peş t i şor i înapoi în mare.17. Dar Eu i -am spus: "Nu î i arunca! Pentru că

peş t i i mai mici sunt de mul te or i peş t i buni ş i îmisunt mai dragi decât cei mar i , care au uneor i o carneaţoasă şi greu de mistuit . Păstrează însă aceste cuvinteale Mele!

18 . Când vei ieş i în larg, ca pescar de oameni , nute necăj i dacă se vor pr inde în plasă doar peş t işor imicuţ i . Adevărat î ţ i spun, aceş t ia-Mi sunt mai dragidecât cei mar i ! Tot ceea ce es te mare ş i de preţ înfaţa lumii, îmi provoacă, într-un fel , scârbă! Dar să

l ăsăm acum pescui tu l ş i s ă mergem înapoi acasă!Avem de ajuns de mul tă hrană pentru as tăzi ş i mâine.Ziua de după sabat va aduce cele t rebuincioase, dacăva fi nevoie."

19 . Toate plasele au fost aduse atunci la mal. înele era o mulţime de peşti de mai multe feluri . Peşti iau fost puşi în vase şi au fost duşi apoi cu căruţele laMine acasă şi aşezaţi într-o ladă specială pe care ofăcuse Ios i f cu mul t t imp în urmă.


Căsător ia lu i Borus

1. Am ajuns acasă cam la vreo oră după amiazăş i aici ne aş tepta un prânz bun pregăt i t de Borus ,care tocmai de aceea nu venise la pescui t . Bucur ialui cea mai mare era să aşeze mese afară, împreunăcu bucătar i i ş i bucătăresele sale, fund de ajuns debogat ca să hrănească şase-şapte mi i de oameni înfiecare zi şi să le dea şi de băut. Borus era f iul unuig r e c f o a r t e b o g a t d i n A t e n a c a r e a v e a m u l t epropr ietăţ i ş i în Asia, pr int re care ş i câteva insule

mici . Ca s ingur moşteni tor al aces tor mar i aver i ş irecunoscut ca cel mai i scus i t medic din toată ţaraevreiască, câştigând prin arta sa, mai ales de la ceiboga ţ i , mu l t aur şi argint , Borus avea de ajuns pe ntr ua- i ajuta pe degeaba pe bolnavi i săraci , precum ş i pea l ţ i oam en i s ă r m an i , f i i nd l ăuda t de aceş t i a ca




b i n e f ă c ă t o r u l c e l m a i m a r e a lţăr i i .

2. Cu toate că nu avea nevas tăsau copii , îş i găsea o mare bucurieîn a face legătura dint re bărbaţ it ineri şi săraci şi fete cuminţi şis ănătoase ş i î n a - i b inecuvânta ,d ă r u i n d u - l e ş i z e s t r e a d e c a r eaveau nevoie. Chiar ş i acum erafoarte bucuros şi fericit pentru că,în s inea lui , se gândea că Eu măv o i c ă s ă t o r i c u d e o s e b i t d efrumoasa şi delicata Sara.

3. I n c e l e d i n u r m ă , c â n dstăteam la masă, el a venit şi M-aînueb at dacă va ieşi ceva din aceasta.

4 . E u i - a m r ă s p u n s : " D r a g ăpr ietene ş i f rate! Inima ta nespusd e b u n ă ş i n o b i l ă î m i e s t eb inecunoscută . Ş t iu prea b ine că

eşti ne spu s de fericit în sufletul . tăuatunci când îi faci fericiţi pe altii.La t ine abia dacă mai ai t imp să te gândeşti . Pentrucă ai văzut că înt re Mine ş i f rumoasa Sara es te omare iubire ş i pentru că ai ş i auzi t cum vorbeam azi -dimineaţă despre ea ca mireasă ş i soţ ie, acum crezică Eu ş i f rumoasa Sara în curând ne vom cununa.Eu î ţ i spun că te înşeli în această privinţă! Vezi tu,toate femeile care au trăit , t răiesc sau vor mai trăipe păm ân t , t oa t e s un t , m a i m u l t s au m a i pu ţ i n ,miresele şi soţi i le Mele, dacă duc o viaţă curată. Oast fel de legătură atât de int imă cu Mine nu o va

s tânjeni însă niciodată pe nici un a din t re ele să devinăsoţ ia vreunu i bărb at cu mse cad e; la fel es te şi legăturaaceas t a d in t r e Mine ş i mul t i ubi t a Sara . Ea poatedeveni foar te bine o soţ ie lumească, dar totuş i înspi r i t să f ie pentru totdeauna adevărata Mea soţ ie!

5. Iar acum, ca răsplată pentru că ai ajutat atâţ iabă r ba ţ i cum s ecade , o r i câ t de s ă r ac i e r au e i , s ăiubeasc ă şi să se îns oa re cu fem ei c um inţi , te voi ajutaşi Eu pe t ine să ai parte de un astfel de noroc! Vezi,chiar această Sara, divin de frumoasă, va fi soţia ta!I - am dărui t v i a ţ a a t â t pr ima, câ t ş i a doua oară ,

me nind -o a f i răsplata ta bine me ri tată. Aşa cum aratăacum, va arăta şi la şaptezeci de ani; acest copil nuva îmbătrâni pe aces t pământ! Pr iveş te- i pe cei doiîngeri cu care vorbeşte acum Cyrenius şi vei vedea căfrumuseţea acestei fete î i întrece cu mult! Spune-misincer, inima ta n-a simţit nimic atunci când ai privit-ode câteva ori cu luare-aminte?"

6 . B o r u s r ă s p u n s e , p u ţ i n a b ă t u t : " D o a m n e , aascun de ceva faţă de Tine es te cu nep ut inţă ! De aceeaî ţ i spun deschi s : Sara es t e s ingura f ăp tură de pepă m ân t pe care aş vrea să o am ca şot ie! Eu am t recutcu mul t de t reizeci de ani , ş i ea nu poate număra

mai mul t de pa i sprezece pr imăver i , dar in ima meaabia acum pare să f i ajuns la vârsta cea mai frumoasă.Dacă s-ar putea să f ie soţia mea aş iubi-o de o mie deor i mai mul t decât propr ia-mi viaţă!"

7. Sara t răsese cu urechea, cu mare atenţ ie, la tot

ce am vorbit . Când am privit-o şiam înt rebat -o cum i -a plăcut ceeace am vorbit cu Borus, şi-a plecatprivirea, roşind, şi, du pă un t imp,a spus: "Tu vezi chiar totul! L-ampr i v i t pe d r agu l Bor us doa r os ingură dată, în grabă, pentru căes te cu adevărat un bărbat plăcutşi foarte chipeş!"

8. Eu am spus atunci , mai mul tîn g lumă: "Dar în in ima t a l - a ipr ivi t , dacă nu mă înşel , de maimul te or i?!"

9 . Sara , acoper indu- ş i ş i maim u l t c h i p u l , a z i s : " D o a m n e ,î n c e p i s ă f i i p u ţ i n r ă u t ă c i o s !Trebuie să le şt i i chiar pe toate?!"

10. Eu am spus : "Sara , dacăs-ar ajunge până acolo încât el să-ţic e a r ă p r e a f r u m o a s a m â n ă , i - a i

refuza-o?"11. Plăcut tulburată de aceas tă

în t r ebare , Sara a r ăspuns : "Dacă aş pr imi , cum aşmai putea atunci să devin soţia Ta? De iubit , Te iubescnumai pe Tine , cu toa te că t r ebuie să r ecunosc înfaţa Ta că î l preţuiesc ş i î l respect mul t pe bunulBorus . După Tine, el mi se pare a f i cel mai bun omdin toată ţara evreiască, cu toate că, după naş tere,este grec şi a devenit evreu de scurt t imp, prin şt i inţasa, şi nu prin circumcizie."

12 . E u : " E i b i n e , l u c r u r i l e s e p o t r e z o l v a !Gândeş te- t e puţ in ş i pr iveş t e-o pe Lydia , care s t ăalătur i de noi , care ş i ea îmi es te soţ ie din punct devede r e s p i r i t ua l , da r , t r upeş t e , e s t e t o t u ş i s o ţ i abunului Faus tus . Legătura noas t ră însă nu o supărăpe Lydia nici un pic; deci po d să răm âi ca mai înain temireasa şi soţia Mea cerească."

13 . Sara a spus , după un t imp: "Chiar dacă mi-arplace să- i ofer mâna mea bunului Borus , nu ş t iu cear spune păr inţ i i mei păm ânteş t i ! Ar t rebui să-i înt re btotuşi şi pe ei! Mi-1 do resc pe bu nu l Bo rus, mai a lescă şi Tu vrei , dar totuşi ar trebui să-i întreb şi pepăr inţ i i mei!"

14 . Eu: "Priveşte, ei au fost întrebaţi deja şi suntde aceeaş i părere cu Mine. însă Eu nu te obl ig săfaci nimic. Eşti pe deplin l iberă!"

15. Sara a spus , tot mai abătută: "Doamne, ş t iubine asta, . . . dar . . . eu, eu . . . vreau, dar . . . dar . . .totuşi nu!"

16 . Eu: "Ce nu vrei?"17. Sar a : " V a i , va i , m - a i pus î n t r - o m ar e

încurcă tură! Vai , dacă nu l - aş f i p r iv i t pe dragulBorus ! "

18. Eu am în t r ebat : "Dar to t nu Mi -a i spus ceanume nu vrei ! Hai , dragă Sara, cura j , spune ce nu

vrei!"19. Sar a a r ă s puns : " D oam ne , cum de m ă m a i

înt rebi?! Şt i i prea bine ce anume nu vreau! Ghiceş teTu şi eu î ţ i voi arăta dacă este aşa înclinând capul!"

20. Eu: "Bine, voi ghici ceea ce nu vrei . Ascultă:




este sigur că nu vrei cab u n u l B o r u s s ă s eî m b o l n ă v e a s c ă d esupărare dacă nu-i daif rumoasa ta mâna!"

2 1 . S a r a b ă t u c up a lma p e u mă ru l M e uş i z i se , p re fă cân du- sesupărată: "Ehhh - astaînse am nă să ghiceşd? Afost foarte uşor pentruc ă a p ro a p e m-a m d a tde gol!"

2 2 . E u a m s p u s :" H a i d e , s p u n ea d e v ă ru l ! " ~ .*

A

23 . Sara : "Da , a i spus de ja adevăru l ; e s te însăadevărat ş i că aceasta nu se numeşte «a ghici» atuncicând adevărul este a tâ t de l impede!"

24. Eu: "Vezi , am şdut că s imd pentru dragul Meu

Borus m ai m ult d ecât vroiai să se vadă! Aşa ş i t reb uie!Este bine ca fata să arate cât mai pudn că poartă înin ima e i o chemare mai deoseb i tă pen t ru un anumitb ă rb a t . D e -a b i a c â n d e s t e c e v a a d â n c ş i d u ra b i l ,t rebuie să-şi deschidă inima în faţa bărbatului carevrea să o ia de nevastă. Altfel, ea îl ispiteşte înaintede vreme şi, dacă se ivesc greutăţi, ea îşi întristeazăinima şi îş i nel iniş teşte sufle tul , iar aceasta aducea tunc i mul t rău!"

25 . Sara: "Doamne, dar eu nu am făcut aşa ceva?!"26. Eu: "Nu, nu, iubită Sara; de aceea te-am dat

drept exemplu! Acum poţi să-i spui deschis lui Borusce s imţi cu adevărat în lăuntrul in imii ta le!"

27. Sara: "Oh! încă nu-i spun. Când va f i soţulmeu vo i avea a tunc i îndea juns de mul t t imp pen t ruasta!"

28 . Eu: "Dar da că el este deja soţul tău, făcut astfelde către Mine; a tunci cum ar f i?"

29. Surpr insă în t r -un mod p lăcu t , Sara a răspuns :"Ei, cum ar fi atunci? Ei bine, atunci .. . atunci .. . eibine .. . atunci trebuie să-i dezvălui tot ce este în inimam e a ! "

30. Eu i-am spus lui Borus: "Vezi cât de drăguţă

este! Ia-o, iubeşte-o din toată inima şi ai grijă de eaca de cea mai gingaşă f loare; pe nt ru că Eu d o daud in c e ru r i c a o b in e me r i t a t ă r ă s p l a t ă . M e rg e ţ i l apărinţ i , ca e i să vă binecuvânteze, ş i apoi veniţ i d innou la Mine, ca să vă mai binecuvântez ş i Eu încă oda tă !"

31. Borus , ab ia pu tând să vorbească de bucur ie ,î m i m u l ţ u m i d i n t o t s u f l e t u l . S a r a s e r i d i c ăcuv i inc ioasă de pe scaunu l e i ş i spuse , cu o mareb u c u r i e î n g l a s : "D o a mn e , p e n t ru c ă T u v r e i c alucrurile să fie aşa, o fac cu tot sufletul. Dacă alta arfi fost voia Ta, aş fi luptat chiar şi împotriva inimii

mele, dar aşa , î ţ i mulţumesc pentru că mi-ai dăruitca soţ pe cel mai bun băr bat d in to ată ţara evreiască!"

32. D u p ă a c e s t e c u v in t e , a mâ n d o i s - a u d u s l apărinţii ei şi i-au rugat să-i binecuvânteze. Apoi s-auî n t o r s l a M i n e c u m a r e b u c u r i e . E u l e - a m d a t

b in e c u v â n ta r e a p e n t ru oc u n u n i e a d e v ă r a t ă î ntoate ceruri le , iar cei doiMi-au mul ţumi t p l in i deemoţ ie ş i d ragos te .

33 . A ş a a m p e c e t l u i taceastă iubire care va f iu n a d i n t r e c e l e m a if e r i c i te d e p e î n t r e gpământul . Şi astfe l , acelacare Mi se dăru ieş te cuto tu l nu p ie rde n ic ioda tănimic, c i va primi, a tuncic â n d s e a ş t e a p t ă m a ipu ţ in , to t ce î ş i doreş te ,p l i n d e c e a ma i î n a l t ă

binecuvântare . Borus era tare îndrăgosti t de Sara ş iar f i dat toate comorile lumii pentru ea dacă i-ar f ifost cerute . Frumuseţea ei deosebită , mai a les dupăcea de-a doua înv ie re , e ra o încân ta re con t inuă pen t ru

Boru s. Totuşi e l Mi-o. dăru ise M ie, dor in d c hiar săsă rbă to rească p resupusa Mea nun tă cu Sara p r in to tce - i s tă tea în pu te re . La fe l ş i Sara , cu toa te căsentimentele e i pentru Borus erau la fe l de frumoase,Mi se dăru ise în în t reg ime , dor ind să f ie numai aMea. însă Eu am potrivit lucrurile în aşa fel încât le-amdăruit la amândoi ceea ce-Mi dăruiseră e i d in toatăi n i m a .

34. Aceasta să f ie o învăţătură pentru toţ i cei carese iubesc, ş i cei care vor face aşa, pe aceia î i voirăsplăt i la fe l ca pe aceşt ia doi; pentru că numai peaceastă cale se poate căpăta totul de la Mine. Cine

îmi dăruieşte totul , aceluia î i voi dărui ş i Eu totul ;c ine însă dăru ieş te mul t , păs t rând to tuş i mul te pen t ruel, aceluia î i va f i dat înapoi doar ceea ce a dăruit . Şiacum să ne în toarcem la t rebur i le noas t re !


Fiinţa interioară a îngeri lor

1. Dup ă aces t even im ent m inuna t , Cyren ius a ven i tdin nou la Mine şi a spus: "Doamne, am vorbit despre

multe lucruri cu cei doi îngeri ; dar din tot ce mi-auspus nu am învă ţa t n imic mai mul t decâ t ceea ceaflasem deja , p rin g raţ ia şi bun ăvo inţa Ta, şi de aceeanu am în t rezăr i t n imic nou! To tuş i ceva m-a u imi tdestul de tare , ş i anume faptul că aceşt i doi t inerinespus de f rumoşi , rămân , în t r -o oarecare măsură ,foarte reci fa ţă de tot ce se petrece! Vorbele lor suntp l ine de cea mai adâncă în ţe lepc iune , sune tu l voc i ilor întrece armonia cea mai fermecătoare a l i re i lu iEolus, pe feţele lor zâmbesc necontenit zori le celemai curate a le dimineţi i , răsuflarea lor are parfumulrozelor , a l iasomiei ş i a l ambrei , părul lor este ca

auru l ce l mai pur , mâin i le lo r , a lbe ca a labas t ru l ,sunt a tâ t de frumoase ş i del icate încât nu aş puteagăs i ceva asemănă tor pe aces t pământ . P iep tu l lo rare măsura aceluia a l unei fecioare înflori toare , cumam văzut una s ingură, odată , în tr-un ţ inut din Pont;




ş i la fel de f rumoase ş i minunate în alcătui rea lorarmonioasă sunt ş i picioarele lor . Pe scur t , ai puteas ă î nnebuneş t i de a t â t a i ub i r e pen t r u aces t e douăf i inţe! Dar , cu toate aces te însuş i r i glor ioase ş i denedescr is , care nu emană nimic al tceva decât iubi reş i iarăş i iubi re înmii tă care ar putea înmuia ş i ceamai tare s tâncă, aşa cum se topeş te ceara la căldură,totuş i sunt în acelaş i t imp atât de reci ş i nepăsător i ,la fel ca o s tatuie din marmură în t impul ierni i ! Ş i

aceas ta mă face ş i pe mine aproape la fel de rece,a s em enea ce l o r do i .

2. Ei nu au n i m i c nep l ăcu t î n vo r b i r e s au î nînfăţ işare; dar aceas tă nepăsare a lor faţă de or icees te sau se pet rece, nepăsare din care nu- i cl inteş teş i nu- i scoate nimic, es te puţ in supărătoare. Despre"Tine vorbesc cu o adâncă în ţ e l epciune , dar vorbi r ealor mi se pare ca cit irea unei scrisori într-o l imbă pecare nu o în ţ e l eg pe depl in .

3. Spune-mi , cum de sunt aşa aces te două f i inţecereş t i ? Aşa sunt toa te sp i r i t e l e pure d in cerur i l e

Tale?"4. Eu am spus : "Nic idecum! Dar aceş t i a doi s epoartă astfel pentru că astfel trebuie să se poarte. Eiau o voinţă pe deplin l iberă şi o inimă plină de văpaiaiubirii care sigur te-ar mistui pe loc dacă şi-ar arăta-o

pe depl in faţă de t ine!5. O m ul păm ân t ean poa t e î ndu r a des t u l de b i ne

profunzimea cea mai mare a în ţ e l epciuni i î nger i lor ,dar, în ceea ce priveşte iubirea lor, lucrurile stau cutotul al tfel . Pe aceasta (omul) o va putea primi fărăper icol doar atunci când iubirea din inima lui va f ila fel de mare ca a lor.

6. Ş i , ca să înţelegi mai bine, putem să luăm, depi ldă, focul ş i lumina pe care el o produce. Luminade la f lacără o poţ i supor ta uşor ; dar oare poţ i tuîndura astfel şi f lacăra care dă această lumină?

7. Soare l e dă lumina cea mai putern ică pent ruaceas tă lume ş i tu de-abia o poţ i supor ta! Şi , atuncicând intens i tatea lumini i creş te, creş te ş i căldura ş isupor ţ i ş i mai greu lumina. Ai putea rezis ta cu t rupult ău , l a f e l c a un î nge r , î n r aze l e aces t u i s oa r es t răluci tor , de o incandescenţă care depăşeş te cu mul tor ice imaginat ie a ta despre aceas ta? Eu î ţ i spun căaces te raze ar nimici cât ai cl ipi tot pământul cu totce se află pe el , la fel cum dispare o picătură de apă

care cade pe un minereu înroş i t de foc!8. Acela ca re vrea să trăiască într-o astfel de lum ină

ş i î n t r -un as tf e l de jo c , ace la t r eb uie mai în t â i s ădevină una cu acea lumină ş i acel foc! Vezi tu, deaceea cei doi înge r i nu-ş i po t arăta înt ru totul iub i rea

lor faţă de dne, pentru că aceas tăiubi r e a lor t e - ar putea n imic i !în ţ e l eg i?"

9 . C y r e n i u s : " A p r o a p e c ăînţeleg, dar - ca mul te al tele - nuf oa r t e l i m pede . N u p r ea p r i cepcum m - a r pu t ea om or î o i ub i r ep r e a m a r e ! "

10 . Eu: "Ei bine, atunci, ca să-ţif ie mai l impede, ascul tă: tu ai unf iu ş i o f i ică tare drăgălaşă. I iiubeş t i ap roa pe ca-n basm e. Nicinu- ţ i poţ i da seama cât de mul t î iiubeş t i pe copi i , mai ales că, larândul tău, eş t i foar te mul t iubi tde căt re ei . Acu m imaginează -d căa m â n d o i c o p i i i ţ i - a r m u r i .I n t r eabă - ţ i i n i m a dacă a r pu t ea

supor t a durerea aces t e i p i erder i !Vezi , încă de pe acum te cupr indeo f i e r b i n ţ e a l ă n e o b i ş n u i t ă şiaceas ta doar la gândul că ar puteafi aşa! Dar cum ar f i dacă aceastas - a r pe t r ece cu adevă r a t ? D upăcum î ţ i şdu inima, î ţ i spun că nua i pu t ea î ndu r a n i c i m ăca r t r e io re . Durerea te-ar ucide negreş i t !

11. Ei bin e, ce es te însă iub i reacopi i lor tăi faţă de iubi rea pl inăd e b u n ă v o i n ţ ă a a c e s t o r d o im e s a g e r i c e r e ş t i ! ? D a c ă a c e ş t iîng eri te-ar privi do ar foartep u ţ i n t i m p c u o p r i v i r ed r ă g ă s t o a s ă ş i ţ i - a r d a d i np r eap l i nu l l o r doa r un dege t ca



5 4 M area E van gh e l i e a l u i l oan

dezmierdare, atunci iubi rea din inima ta s -ar r idical a o asemenea măre ţ i e încâ t nu a i putea supor t a cubine mul t e as t f e l de momente . Ş i dacă apoi aceş t iînger i te-ar părăs i , pe inima ta ar pune s tăpânire oasemenea t r i s teţe că ar t rebui să mori imediat !

12. Vezi tu, la cât de f rumoşi sunt aceş t i înger iprefera ţ i a i Mei , aceas t ă f rumuseţe a lor nu es t enimic faţă de cea pe care o au când inima lor es tepăt r uns ă pe de-a-nt regul de iubi rea Mea! î ţ i spu ndeci : t o t ce lumea are mai f rumos ş i mai p l in deiubire de arătat , totul rămâne inf ini t de mul t în urmăîn faţa acestei iubiri cereşd. Acum cred că M-ai înţelesb i ne ! "


D esp re i u b i rea fa ţă d eaproape a medic i lor care- i s lujesc pe ce i la l ţ i

1. Cyrenius a spus : "Da, Domnul ş i Dumnezeul

meu, acum înţeleg. Ceea ce pare a f i nepăsare es tede fapt iubi re pură!

2. îmi amintesc acum mi tu l unei f ec ioare carea junsese , pr in supunerea în t r -o măsură foar t e marea pu t e r i l o r na t u r i i , s ă f i e nes pus de f r um oas ă ş ifermecătoare. Tiner i i , bărbaţ i i ş i moşnegi i au văzutaceas ta ş i au început un mare război în urma căruiaurma să se hotărască a cui soţie va deveni ea. Astfel , ,d e ş i n u m ă r u l c e l o r m o r ţ i e r a d e s t u l d e m a r e ,luptător i i se înmul ţeau cu f iecare zi ce t recea. Când,în cele din urmă, ş i -au dat seama că nu vor putea

a junge n ică ier i pr in aceas t ă luptă pe v ia ţ ă ş i pemoar te, luptător i i au ajuns la o înţelegere ş i au spus :«A ceas t ă f ăp t u r ă nu apa r ţ i ne aces t u i păm ân t , c icerur i lor îna l t e ; ea es t e ozei ţă! De aceea, aici t rebuiesă h o t ă r a s c ă m a r i l esacrificii! Acela care va facesacrifici i le cele mai mari şicăruia ea î i va da f rumoasae i m ână , ace l a s ă o a i băn e s t â n j e n i t ! » î n u r m aa c e s t e i h o t ă r â r i a u f o s t

aduse drept of r andă comor iu r i a ş e , i a r f r u m u s e ţ e a e ia f o s t a d o r a t ă z e i e ş t e .Aces t lucru a mers pâ nă înt r -a c o l o î n c â t a d o r a r e a ş irugăciun ea pe nt ru ze i a fostu i t a t ă de t o t . A t unc i ze i is - au m ân i a t ş i i - au da tf r u m o a s e i f e c i o a r e u nf a r m e c şi m a i m a r e , d a rtoto da tă i-au făcut răsuflarea

otrăvi toare, as t fel încât celc a r e a j u n g e a î n p r e a j m ae i c ă d e a l a p ă m â n t f ă r ăcunoşdnţă , r ămânând as t f e lore în ş i r . Mai mul t decâtatât , i-au mai pus pe l imbă

un ghimpe o t r ăvi tor cu care ea putea omor î , dupăbunul plac, pe or i -cine se apropia de gura ei .

3. Câ nd a ven i t î n s ă un t â nă r cu o î n f ă ţ i ş a r eînf lor i toare, ca re a reuş i t să t rezească inima fecioarei ,ea a in t r a t î n t r -o mare încurcă tură . Cum ar f i pu tu tsă-1 iubească, f i ind sigură că va fi iubită la rândul eicu ardoare de tânăr? Dacă s-ar f i întors cu faţa spreel, atun ci alesul inimi i ei ar f i căzut am eţ i t la pă m ânt ;

dacă l -ar f i sărutat , ar f i mur i t . Atunci , din iubi repentru el , ş i-a întors privirea de la tânăr şi s-a purtatfoar te rece, pentru ca nu cumva el să se apropie degur a ei . Ş i, pe ntr u ca alesul ei să nu mo ară, ea t rebu iasă-1 iubea scă în taină, arătâ ndu -i însă cea mai m ar enepăsare cu put in ţ ă .

4. La fel ca în acest mit , cei doi t ineri î i iubesc peoameni i aces tu i s ărman pământ , părând nepăsă tor i ,pent ru că ş t iu foar t e b ine că doar puţ in i a r puteasupor ta ardoarea iubi r i i inimi i lor cereş t i !"

5. Eu am spus: "Da, da, aşa este; doar că răsuflarealor nu este otrăvitoare, iar l imbile lor nu au nici un

ghimpe ucigător; ci răsuflarea lor dă viaţă, şi l imbilelor b inecuvântează în t r egul pământ . "

6. în aces t moment Borus , având-o pe Sara alătur i ,a veni t din nou la Mine ş i M-a înt rebat ce ar t rebuisă facă pentru a-ş i arăta recunoşt inţa faţă de aceas tănesfârşită graţie care se revărsase asupra lui .

7. Eu am spus: "Spune-Mi tu, pr ietene ş i f rate,care este omul care să-Mi fi fost mai apropiat , încădin copi l ă r i e , mai mul t decâ t t i ne?! Ca bă ie ţ aş a ifos t acela care mereu ai făcut tot ceea ce puteai ci t iîn ochi i Mei că-Mi face bucur ie. Mai târziu, te-ai

mutat , împreună cu păr inţ i i tăi , pe moşi i le aces toradin G recia şi cân d, du pă câteva săptă mâ ni , te-ai întorsdin nou acasă, atunci tot Eu am fos t pr imul pe care

L-a i v i z i t a t ş i căru ia I - a ia d u s t o t f e l u l d e d a r u r is c u m p e . N u t e - a i s u p ă r a tn i c i c â n d a m d i s t r u s c uciocanul un t emplu arg in ta ta l Dianei pe care Mi l - a idă r u i t ş i n i c i c ând ţ i - ami n t e r z i s s ă - M i m a i a d u c ivreodată un as t fel de dar!

8. Când am ajuns f lăcăuş i n u M ă l u a a p r o a p enimeni în seamă, tu ai fos ts i n g u r u l c a r e a r ă m a sală tur i de Mine ş i cum a ifos t în tot aces t t imp, aşaeş t i ş i acum ş i aşa ve irămâne. Nu ţ i -am dat as t feln i m i c a l t c e v a d e c â t or ă s p l a t ă p r i e t e n e a s c ă , c ucare î ţ i e r am dator de an i

de z i l e ! D e aceea nu f ămultă zarvă! Ai primit-o pec e a m a i t â n ă r ă , c e a m a if r u m o a s ă ş i c e a m a ievlavioasă so ţ i e care es t edemnă de a f i iubi tă. La fel




ş i Sara a pr im i t pr in t ine pe cel mai bu n ş i credinc ios ,pe ce l mai bogat ş i r especta t bărba t . Binecuvânta ţ if i ind de Mine în toate cele bune, f ie să nu duceţ i

vreodată l i psă de ceva , i a r t u ve i r ămâne ce l maibu n m edic nu num ai d in aceas t ă ţa r ă , c i d in în t r eagalume! Şi astfel cred că veţi putea trăi fericiţ i!

9. Dar să nu uiţ i vreodată de cei săraci şi să nupr imeşd ca ar ta vindecăr i i tuturor bol i lor , care nu amai fos t cunoscută de vreun a l t om de pe pământ ,să-ţ i f ie răsplăti tă de vreun om sărac şi cu atât maipudn de vreun s luj i tor , nici cu bani , grâne sau vi te,nici cu vreun serviciu!

10. Dar mar i lor bogătaş i , samsar i lor ş i zaraf i lor ,negustor i lor ş i mar i lor moşier i să le iei plata pentru

ar ta ta drept ş i după taxe; pentru că cel care are ş ivrea să t răiască, acela t rebuie să aducă din când încân d câte o jer t fă! S unt d es tui săraci care au nevoiede aces te jer t fe cu care un bo ga t crede că îş i po atecumpăra v ia ţ a .

11. Un medic ca t ine va dărui oameni lor , cu voiaTatălui Ceresc, viaţa, care pentru om es te averea ceamai mare . De aceea , f i e ca uni i s ă o cumpere cubani grei şi averi mari şi să fie foarte fericiţi că esteun om pe pământ de la care-ş i pot cumpăra viaţa.

12. Pentru că î ţ i spun: aceas ta es te cu adevărat oar t ă nemaipomeni t ă ş i de pr im rang în lume, care

nu va putea f i î nvăţa t ă vreodată de omul obi şnui t ;nimeni nu poate să vindece, pr in cuvânt , pr in voinţăşi, din când în când, punând mâini l e pe corp , t oa t ebol i le , de laxele mai mar i posedăr i ş i toate felur i lede c i um ă , până l a un s i m p l u gu t u r a i ; n i m en i nupoate să-i vindece cât ai cl ipi pe toţi ciumaţii , să deavederea orbilor, să-i facă pe surzi să audă, pe ologisă meargă şi să-i îndrepte pe schilozi - şi , pe lângăt oa t e aces t ea , s ă m a i aducă ş i î nvă ţ ă t u r a des p r eî m păr ă ţ i a l u i D um nezeu ! P r i e t ene , m er g i î n t oa t ălumea şi caută-1 pe acela care să-ţ i f ie asemenea, să

vezi dacă î l găseşti! Eu î ţ i spun că, în afară de Mine şide t ine, nu există nici un altul!13 . î n S ihar am mai t r ez it un med ic pen t ru a p utea

face as t fel de vindecăr i ; dar el nu se poate despr indecu totul de sucur i le de plante ş i de aceea es te mul tîn urma t a .

M â n t u i t o r u l u i d i n c e r u r i ? » D a c ă b o l n a v u lrăspunde a tunci p l in de credin ţă : «Da, c red!» ,a tunci v indecă-1 ; dacă se îndoieş t e însă , nu-1vinde ca pâ nă ce nu cred e că-1 poţ i vindeca înnumele Meu! Acum, Iair , vreau să-ţ i spun şi ţ ieceva!"


Propunerea făcută lu i Ia i r . Desprec e r e m o n i i l e e x t e r i o a r e .

1. Iai r a spus : "Spune, Doamne, Te voi ascul ta,iar apoi voi face după cum ai spus!"

2. Eu: "E foar te bine aşa; dacă vei face as t fel ,atun ci vei fi fer icit acu m şi înt otd ea un a. Ascul tă deci :

3 . Tu e ş t i a cum conducă t o r u l f a r i s e i l o r ş i a lşcol i lor lor din aces t ţ inut , din Nazaret , Capernaumşi Horazin, din Gana Galilei i ş i din multe alte oraşe,sate ş i cătune. De aceea te bucur i de mare preţui re

în Gal i leea, preţui re care nu es te cu nimic mai micădecât cea a mar i lor preoţ i din Ierusal im. Dar , vezitu, toată această preţuire nu a reuşit să-ţ i scape fi icade moar te ş i cu atât mai puţ in nu a putut -o învia!

4. Cred că ţ i -ai dat seama că o funcţ ie atât deînal tă nu foloseş te la nimic al tceva decâ t să m ăreascăşi mai mult orgoliul celui în cauză, să facă astfel încâtluxul mereu crescând să- i devină neces i tate, dar să-1şi slăbea scă şi să-1 facă m ai ne pu tin ci os în c ee a cepriveşte adevă ratul aju tor p e care ar tre bu i să-1 de aoameni lor , s tând as t fel în faţa celor care au nevoiede ajutor . Căci vă spun: cel care nu poate sau nu

vrea să-i ajute cuiva care are nevoie de vreun ajutoreste la fel de neputincios ca şi cel care are nevoie dea ju tor .

5. In cazul tău, mai ales că funcţ ia ta es te unaînal tă, dar fără nici o impor tanţă în cele spi r i tuale,Eu cred că ar f i mai bine dacă ai lăsa totul în mâinilemar i lor preoţ i din Ierusal im ş i ai merge la ginereletău, unde fără îndoială vei f i îngrij i t mai bine şi vei f imai mul t preţui t decât eş t i preţui t aici de căt re orbi iIerusalimului! Astfel i-ai f i de mare folos lui Borus,l -ai putea ajuta să înţeleagă mai bine scr iptura, în

tălmăcirea căreia eş t i foar te i scus i t ; în schimb, elte-ar învăţa câte ceva din medicină. Eu însă nu î ţ iporuncesc să faci aşa, ci te las pe t ine să alegi! Dacăvei vrea să-mi urmezi sfatul , vei face bine; dar dacăn u vei vrea să-1 ur m ez i, să ştii că nu -ţi vei atra ge niciun păcat asupra ta."



5 6

6 . I a i r a s p u s : " D o a m n e , m i - a i v e n i t î nî n t â m p i n a r e ! A c e a s t a a f o s t d o r i n ţ a m e a d e m a idemul t : s ă r enunţ l a funct i a mea. Acum, când toa teau lua t o în tor să tură a t â t de minunată pent ru mine ,aceas tă dor inţă a deveni t mul t mai uşor de înfăptui tş i voi t r imi te chiar mâine la Ierusal im demis ia mea,

pr int r -un sol , cu rugămintea de a da aceas tă funcdeal tcuiva! Sun t foar te m ul t i cei care do resc pos tul m euş i care ar putea p l ă t i î nzec i t Templulu i pent ru a-1obţ ine . O as t f e l de cerere d in par t ea mea l e va f im u l t pe p l ac ce l o r d i n Tem pl u , pen t r u că e i l epropun adeseor i ce lor care au o funcţ i e mai îna l t ăsă renunţe la ea, pentru ca as t fel un nou dor i tor sămai îmbogăţească Templul cu câ t eva su te de funţ ide aur sau argint ! Negoţul cu funcdi es te des tul derentabi l în Ierusal im!"

7. Eu: "O , Eu ş t iu cel mai bin e cu m m erg lucrur i leîn Ierusal im! Mai mul t valorează greutatea argintuluiş i auru lu i , a per l e lor ş i a p i e t r e lor pre ţ ioase decâ tvaloarea spi r i tuală a omului . Dacă ai veni în Templuca un profet , ca Moise sau Il ie, ş i ai începe să predici ,a tunci ţ i - a r a ră t a foar t e r epede p ie t r e l e b l es t ematecu care au fos t omorâţ i cei mai mul ţ i profeţ i ; dardac ă aduci zece mi i de funţ i de a ur vei f i foar te m ul tpreţui t ! Dacă vei aduce doi boi graş i în Templu poţ isă f i i s igur că aceştia le vor f i mult mai dragi decâtMoise sau I l ie . Dar să lăsăm acum aces te lucrur i ! Nuv a m a i t r e c e m u l t t i m p ş i p r e o ţ i i , î m p r e u n ă c uîn t r egul I e rusa l im, vor pr imi b inemer i t a t a r ăsp la t ă ;

pent ru că nu mai poate f i î ngădui t ă prea mul t dmpo astfel de grozăvie.

8. Ce s e m a i aude de l oan? M a i e s t e î ncă î nînchi soarea lu i I rod?"

9. Iair a spus: "Nu am aflat nimic cum că i s-ar f idat drumul! Dar voi urmăr i să af lu, dacă aceas ta es te


voia Ta, Doamne, prin solul pe care-1 voi tr imite laI erusa l im!"

10. Eu: "Lasă as ta, pentru că I rod es te o vulpeşireată, iar solul tău, f i ind din Galileea, ar putea fiam âna t . Eu î n s ă văd î n s p i r i t c e e s t e cu l oan .Poimâine vom pr imi veş t i t r i s te, de care nu se vabucura n imeni în a fara Mea. "

11. După aces t e cuvin te , Cyrenius ş i Cornel ius

M-au înt reba t dacă vreau ca şi ei să re nu nţ e la funcţ ii lelor îna l t e .12 . Eu am spus: "O, nicidecum! Funcdi le voas t re

sunt de altă natură şi sunt foarte folositoare şi de mareînsemnătate! Să faceti însă totul cu dreptate şi socodţi-i pe toţi ca fiind egali în faţa legii! Dar, după cum ştidde j a de l a M i ne , l ă s a ţ i m er eu i ub i r ea s ă l uc r ezeî n a i n t e a l e g i i ş i n u u i t a ţ i c ă p ă c ă t o s u l c a r e ,nerecunoscător f i ind, încalcă legile statului , este totun om, ca şi voi, menit viedi veşnice din împărăţia luiDumnezeu! Dacă vă veţ i folos i întotdeauna de legeastfel, ved face la fel ca îngerii care sunt slujitorii luiDu mn eze u aşa cum suntet i voi s luj itori i îm păratului . "

13 . Cyrenius : "Mai avem o înt rebare: noi suntemromani , după cum bine ş t i i , ş i suntem deci ceea cev o i n u m i ţ i p ă g â n i . S ă r ă m â n e m a p a r e n t c e e a c es un t em , ad i că păgân i , s au s ă ne dez i cem î n f a ţ atuturor de păgânism ş i să ne tăiem împrejur?"

14 . Eu: "Nici una, nici cealal tă! Acela care arec r ed i n ţ ă î n D um nezeu ş i c a r e a r e i n i m a p l i nă deiubire pentru El nu mai are nevoie de nimic al tceva,pentru că aceas ta es te de ajuns pentru a căpăta viaţaveşnică. Iar voi f iu l inişdţi pentru că, peste câţiva ani,

ucenici i M ei vor veni la voi ş i vă vor bo teza cu Du hu llui Dumnezeu şi veţi căpăta astfel tot ce aveţi nevoie.Acum ş t i ţ i totul . Seara se apropie ş i vom merge săne odihnim mai r epede decât î n a l t e z i l e , de dragulevrei lor , pentru că es te seara de dinaintea sabatului .După cină nu vom mai face nimic."

15. Atunci cei doi înger i s -au apropiat cu mareumil inţă de Mine ş i M-au înt rebat dacă le îngădui sămai rămână în forma vizibi lă pe care ş i -o luaseră,aici, î n apropierea Mea t rupească , pent ru că aceas t ae r a cea m a i m ar e f e r i c i r e pe ca r e o t r ă i s e r ă e iv r e o d a t ă .

16 . Eu le-am spus cu voce tare: "Sunteţ i pe depl inl iber i să faceţ i aşa cum dor i ţ i ; dar să nu ui taţ i desarcina pe care o aveţ i de îndepl ini t ! Sor i i medi i aunevoie de toată gri ja voastră!"

17. î nger i i au spus : "Doamne, am avut ş i vomavea mereu gr i jă de ei !"

18. Eu: "Da, da, ş t iu, de aceea vi se îngăduie sărămâneţ i a i c i , dacă aceas t a vă es t e dor in ţ a ; pent rucă ce l mai ne însemnat d in t r e aceşd oameni care suntîn juru l Meu pre ţu ieş t e mai mu l t decâ t ne num ăra ţ isor i medi i , alăturau ş i planetar i ! Sor i i sunt făcuţ i de

dragul oameni lor ş i t r ebuie îngr i j i ţ i t o t de dragulacestora!" îngerii s-au închinat fericiţ i ş i au mers dinnou la ucenici i Mei cu care au început de îndată săvorbească ş i să le spună mul te lucrur i deosebi te.

19. Borus s -a grăbi t însă în casă pentru a pregădo c ină bună .





Problemele lu i Ia ir legate de moşten ire

1. După c ina ca re a dura t mai mul t de o o ră ,Corne l ius 1 -a în t reba t pe Cyren ius : "Mare le meufrate, ce părere a i?! Să mai rămânem astăzi a ic i , sau

mai b ine să p lecăm pen t ru a duce la bun s fâ rş i tlucruri le însemnate care ne aşteaptă? î t i sunt supusşi de aceea urmez cuvântul» tău."

2. Cyrenius a spus: "Ar fi trebuit să plec încă deazi-dimineaţă pentru că mă aşteaptă s igur multe defăcut. Dar spune-mi: cine dintre cei care şdu ce estea ic i poa te p leca? Cu greu pod părăs i un împăra tp r ie tenos a tunc i când spune : «Rămâi , dacă v re i sărămâi!» Dar ce este un împărat pe lângă Acesta , carerămâne to tuş i om pr in t re oameni i ş i p r in t re înger i iSăi, f i ind Creatorul de netăgăduit a l cerului ş i a lpământului?! Pe lângă 'aceasta , le-a fost îngăduit ş i

îngeri lor Săi să mai rămână şi putem afla ş i învăţaîncă foarte multe de la ei. Ah, dar, orice ar fi, nu voip leca acum! Nimic d in în t regu l Imper iu roman num-ar putea clinti de aici, şi fie ce-o fi! Rămâi deci şitu ! A i dep l ina mea îngădu in ţă ; ş i ch ia r dacă a r f iceva, din cauză că vom lipsi câteva zile nu se va sfârşilumea! Şi mai cred că în apropierea acestui Domnne merge mult mai bine decât ne merge f i ind subocro t i rea Romei! Ş i dacă a r apărea ceva ca re nup o a t e f i a mâ n a t , s u n t î n mâ n a c e lu i A to tp u t e rn i cmijloace de ajuns pentru a rezolva chiar şi cel maiurgen t luc ru ."

3. Cornelius: "Nepreţui tul meu frate! Sunt foartemul ţumi t de aceas tă ho tă râ re pen t ru că n ic i eu nuvreau să plec de aici! Am pus această întrebare doardin pric ina treburi lor s ta tului . Poate că ar f i b ine săaflăm, în t impul acestei nopţi , pr in paznici i noştr ica re ne înso ţesc , ce c red oameni i d in o raş despreprezenţa noastră aici şi ce vorbesc între ei?!"

4. Cyrenius a spus: "Dacă aceasta este pe placul

Domnulu i , pu tem aran ja luc rur i le ; da r eu sun t depărere că avem deja în Domnul, ş i apoi prin cei doiîngeri , cele mai bune iscoade pe care ne putem bizuişi că nu este nevoie, atâta timp cât suntem aici, să nefolosim de al te le . Dacă ne vom îndepărta de aceastăprezenţă din ceruri , a tunci va trebui să ne folosimdin nou de iscoadele noastre , pentru a af la ceea ceau de gând oamenii ş i pentru a lua măsuri le care se

c e r d a c ă a p a r s e mn e a l e u n e i u n e l t i r i împ o t r i v as ta tu lu i . Dar , după cum am spus , dacă es te vo iaDomnulu i ş i dacă E l v rea , a tunc i sun t p regă t i t săporuncesc măsuri foarte severe."

5. Eu i-am spus lui Cyrenius: "Lasă asta, pentrucă ş t iu ce se vorbeşte a tâ t pentru, cât ş i împotrivan o a s t r ă î n o r a ş . î n g e n e ra l î n s ă n u e s t e n i c i opr imejd ie , pen t ru că aces t popor es te mul t p rea o rbşi prost pentru multe lucruri , a tâ t bune, cât ş i re le .De aceea, lăsaţ i deoparte aceste lucruri! în Nazaretnu se va isca niciodată vreo răscoală, puteţi fi siguride asta. Mai mu lt decât a tâ t însă, prie ten ul M eu Borus

poate afla oricând tot ce doreşte şi pe el te poţi bizuicel mai bine; lui nu-i scapă nimic, ceea ce nici nueste foarte greu într-un oraş nu prea mare. Pe lângăaceasta, le-aş putea spune îngerilor Mei să iscodeascăei, şi prin ei aţi putea afla, cât ai clipi, mai mult decâtad putea afla în zece ani prin iscoadele voastre celemai iscusi te . Dar, după cum spuneam, aici nu estenevoie nici de una, şi nici de cealaltă, şi de aceea sămergem mai b ine în l in i ş te să ne od ihn im. NumaiIair va trimite un sol la Ierusalim cu cererea lui dedemisie. Mâine vom avea cu totul altceva de făcut."

6. Ia ir , foarte t r is t că trebuia să plece, a spus:"Doamne, oare nu s-ar putea să pregătesc aici actulşi să-1 trim it de aici la Ierus alim prin tr-u n sol? C asad in Capernaum, cu to t ce es te înăun t ru , p recum ş ipământur i le , ogoare le ş i po ien i le sun t p ropr ie ta teamea de drept . Le voi dărui toate ginerelui meu drag.Cu o scrisoare de la mine ş i cu ajutor judecătorescel va putea să meargă ş i să preia totul ca moştenitorde d rep t după moar tea mea . De aceea nu mai am

nimic de făcut în Capernaum şi nici nucred că voi mai avea mai târziu ceva defăcut. în ceea ce-i priveşte pe prietenii

d in Capernaum, aceş t ia sun t în mareparte aici. Cei care se mai află insă înC a p e rn a u m, n u me r i t ă n i c i mă c a r ovizi tă de rămas bun, pentru că prie tenialor este prefăcută şi nu este din inimă!"

7. Eu am spus: "Bine, a tunci rămâiş i tu ş i vo i t r imi te în locu l tău , laIerusal im, pe unul dintre sol i i Mei a ic ide faţă. Acesta îşi va înc hei a sarcin a m airepede decât cel mai iute sol al tău. Darnu astăzi, ci mâine, de sabat!"

8. Iair: "C red că nu ar fi cel mai bin e

să trimiţi solul Tău la Templu în ziuasabatului . Preoti i ş i în treg pontif icatuln u r e s p e c t ă n i m i c m a i m u l t d e c â taceastă sărbătoare a sabatului!"

9 . Eu : "F i i se r ios ! Or ice om es te





Demis ia lu i Ia ir . Domnul în s inagogă .

1. După aceste cuvinte ale Mele, toţi s-au dus săse odihnească, în afară de fradi Mei, de mama Măriaşi B o r u s c a r e p r e g ă t e a u î n b u c ă t ă r i e c e l e

t rebu inc ioase pen t ru saba t . Sara ş i Lyd ia o a ju taupe Măria ş i munceau toate cu mult spor. După ce aut e r m i n a t , s- au d u s ş i . e l e s ă s e o d i h n e a s c ă . D ed imin e a ţ ă , c u mu l t î n a in t e d e r ă s ă r i t u l s o a r e lu i ,Măria a fost cea care s-a trezit prima, trezindu-i şi peceila ld care o ajutau, pentru a pregăd toate lucruri lede care aveau nevoie în t impul z i le i , aşa cum cereaobiceiul evreiesc, înaintea începeri i sabatului . Cândne-am trezi t noi , toate mesele erau pl ine cu peşt i ,pâine ş i v in , f iind preg ăti te pe nt ru m asa de dim ineaţă .

2. Afară au fost c iuţ i psalmii de dimineaţă .3. Ne-am dus la masă, iar după ce am mâncat am

trimis solul la Ierusal im, după cum hotărâsem. Iaira a ş t e p t a t c u ma re î n g r i j o r a r e î n to a r c e r e a s o lu lu it r im i s ; a c e s t a a r ă ma s d o a r a t â t c â t e r a f i r e s c ,omeneş te , să rămână pen t ru a vorb i cu p reo ţ i i . Ş i ,pen t ru că d iscu ţ i i le d in Templu au dura t aproapedouă ore , solul s-a întors doar după două ore . Spremarea bucur ie a lu i Ia i r , pe lângă ves tea p r imir i idemisiei sale , solul î i aduse o scrisoare de laudă şim u l ţ u m i r e p e n t r u d e v o t a m e n t u l d e c a r e d ă d u s edovadă de-a lungu l an i lo r , sc r i soare în ca re i ses p u n e a t o to d a t ă ş i n u me le î n lo c u i to ru lu i s ă u , c u

rugămin tea d in par tea aces tu ia ca la nevo ie să f iealături de el cu un sfat şi cu o mână de ajutor.

4 . I a i r a d e v e n i t b r u s c s e n i n ş i M i - a s p u s :"Doamne , î ţ i mul ţumesc d in s t ră fundu l in imi i melepentru această miraculoasă salvare dintr-o s lujbă încare aş f i deven i t fă ră n ic i o îndo ia lă o p radă aSa tane i !"

5. Eu: "Nu ţi-am spus: când este vorba de un câştigbun pentru preoţi poate f i încălcat sabatul chiar înt impul ofrandei , la orice oră din zi! Din aceasta poţisă-ţ i dai seama uşor cât de mult ţ in mari i preoţi laDumnezeu şi la legile Lui sf inte!

6. Acum vom m erg e să vizităm sinagoga, să vedemacolo ce fac şi ce ne învaţă fariseii. Ne vom aşezaînsă foarte în spate pentru a nu f i văzud prea repeded e c ă t r e f a r i s e i i î n g â mfa ţ i s a u d e c ă t r e b ă t r â n i ip o p o r u l u i ! "

7 . Ia i r : "Eu nu vo i in t ra . Pe mine mă cunoaş teorice copil şi dacă aş fi în sinagogă, ar trebui să iaulocul de cinste, în sacrisde, şi aşa v-aş da de gol petod!"

8. Eu: "Nu-ti fă griji! Dacă te sfătuiesc ca u n an um itlucru să-1 faci într-u n fel, nu treb uie d ecâ t să urm ezi

ceea ce am spus şi nici un fir de păr nu se va clinti depe capul tău!" Am pornit la drum şi am ajuns apoila s inagogă.

9 . Aceas ta e ra foar te goa lă , do ar fa r i se i i c a reţ ineau s lu jba umpleau sac r i s t ia . Mai apo i au ven i tcâţ iva evrei bătrâni care au luat loc în băncile lor

destul de des nevoit să facă câte ceva în această zi şiastfel fariseii au prilejul de a da celor care încalcăsă rbă toarea saba tu lu i pedepse des tu l de aspre . Deaceea un ei sărbătoarea sabatului a tâ t de sever.

10 . Adu-le însă de sabat aur ş i argint cât de multvrei ş i a tunci vor încălca imediat sabatul ş i vor primicu voioşie aurul ş i argintul tău. De aceea nu-d facegrij i în cee a ce priveşte sabatul în T em plu. Solul M eu

va duce la bun s fâ rş i t foa r te b ine aceas tă sa rc inăce-i va f i încred inţa tă!

11. Crezi tu că fariseilor le-ar place dacă nu ar fic ineva ca re să pângărească d in când în când , p r invreo faptă , aşa-numita «zi a Domnului»? O, nu avemde ce să ne facem gr i j i ! Cu câ t sun t mai mul tepângărir i a le sabatului , cu atât mai mult se bucurăpe ascuns p reod i !

12 . De aceea î ţ i mai spun încă o dată: nu-ţ i fă niciun fel de gri ji ! Solul Meu va f i pr im it m âin e deos ebitde b ine , ch ia r în t impul o f rande i ca re a re loc înfiecare zi de sabat! Şi asta pen tr u că va int ra în T em plucu un sac greu de aur, iar far isei i î l vor primi cubra ţe le desch ise ş i cu fe ţe le foar te luminoase . Maisunt vreo zece dori tori care de-abia aşteaptă postultău de mare p reo t , pen t ru ca re a r da sume foar tem a r i d e b a n i . D e a c e e a d e m i s i a t a v a f i c h i a rb ineven i tă , mai a les pen t ru p reod i d in Templu .

13 . Cuno scu ta ce re mo nie a saba tu lu i va f i imedia tîntreruptă ş i se va condnua cu l ic i tarea postului dem a r e p r e o t a l C a p e r n a u m u l u i ; ş i , l a î n t o a r c e r e asolului Meu, vei af la chiar numele celui care te vaîn lo c u i .

14. A ş a s t a u l u c r u r i l e î n c as a D o m n u l u i d i nIe rusa l im, o raş ca re se mai numeş te ş i «oraşu l lu iDumnezeu», dar care este de fapt un oraş a l Satanei .A c u m, c ă a m în c h e i a t , s ă me rg e m s ă n e o d ih n im,pen t ru că mâine vom avea mul te de făcu t încă ded imin e a ţ ă ! "




pentru a-ş i face acolo, pe drept , cu dragoste, somnullor de amiază.

10 . Du pă înche ierea j e r t f e i şi bo lboros i r ea t âmpăa legilor, a unor psalmi, după cum le cerea slujba, şia cântecului de slavă al lui Solomon, un vorbitor s-aurcat la mica t r ibună ş i , cu o voce răguşi tă, a început

să predice astfel: "Dragii mei fraţi întru taţ i i noştriA br aham , I s aac ş i I acov ! T r ă i m acum î n t i m pur ifoar t e gre l e - aproape asemenea ce lor în care Noeşi-a construit arca şi , la porunca lui Iehova, s-a închisîmpreună cu toată famil ia lui în ea! Suntem martor i igrozăviei devastări i locurilor sfinte, prezisă de Daniel ,când sclavi i surghiuni ţ i ai vrăj i toarei păgâne Megeraau t rebui t să pr ivească ş i să îndure chinur i le f raţ i lorl o r , a ş t ep t ând cu du r e r e m om en t u l î n ca r e vo r f ia run cau ş i e i î n minere ul c loco dnd - şi nu ne pute mmişca deloc, nici la dreapta, şi nici la stânga! Stămastfel părăsiţ i aici , ca un ciot de copac uscat pe vârful

unui dea l , ca dovadă a f ap tu lu i că mai demul t aufos t pădur i bogate! Ce putem face? Aceas ta es te oîn t r ebare grea! Mer i t ă o coroană p l ină de d iamanteacela care es te în s tare să găsească un răspuns bunla aceas tă înt rebare! Acela t rebuie să se gândeascăbine la surg hiun ul no s t ru ş i la faptul că suntem legaţ icu toate lanţur i le lumii !

11. Pe de-o par te aproape că ni s -au urcat în capromani i , i a r pe de a l t ă par t e es t e f iu l dulgherulu icare a deveni t , d in t r -un t ăn tă l ău , un profe t parcăpica t d in cer , cum nu a mai t r ă i t v reunul pr in t r e

evrei încă din t impul lui Avraam. Tiner i ş i băt râni ,mari şi mici , toţi î l urmează de la un oraş la altul .Dacă ar veni as t ăz i î nsuş i I ehova pe pământ , măî n t r eb dacă a r pu t ea f ace l uc r u r i m a i m ăr e ţ e ! E lv i n d e c ă d e l a d e p ă r t a r e o r i c e b o a l ă , d o a r p r i ncuvântul său, r idică morţi i din morminte şi le dă o

5 9

viaţă pl ină de sănă tate! La fel poru nc eş te şi vântur i lorşi valurilor m ării , iar ace stea î l ascultă aşa cum ascultăun s c l av de s t ăpânu l s ău ! Când vo r beş t e , d i n e li z v o r ă şt e - s t r ă l u c i t o a r e - c e a m a i p r o f u n d ăînţelepciune divină ş i totul es te învălui t de putereacuvântului său. Pe lângă toate aces tea, î i mai are departea sa şi pe mai-marii Romei care-1 slujesc cu toatelegiuni le lor . Noi însă suntem pe marginea celei mai

îngroz i toare prăp ăs t i i , pu tân d f i înghi ţ i ţ i în or ice cl ipăş i nu avem nici un muri tor de par tea noas t ră - înafara aces tor bă t r âni care dorm în s inagogă! Maiînt reb încă o dată: ce es te de făcut?

12 . La ce ne e ste acu m de folos M oise şi toţi ceilalţiprofeţi , sau chiar Iehova care a vorbit cu Moise şi cuprofeţ i i , dacă ei ne lasă să ne afundăm de pes te osută de an i î n noroiu l ce l mai adânc?! Chiar dacăs t r igăm de am putea f i auzi ţ i până la s tele, nu nemai răspunde nici un Iehova ş i ne lasă să ne adâncimşi mai mul t în mocir la cea mai mare, întocmai cumse poar tă un mire uşurat ic cu sărmana lui mireasă,

ademeni tă de zeci de or i de el ş i făcută nefer ici tă!Pent ru ce mai pur t ăm numele de c ins t e de «popora l l u i D um nezeu» , î n t i m p ce păgân i i l i p s i ţ i deDumnezeu au toată faima ş i toată puterea ş i ale lorsunt toa te bogăţ i i l e pământulu i?

13. Stă scr is în scr iptură, ca promis iune divină,după cum a prezis Iehova lui David: «Şi împărăţ ia tanu va lua vreoda tă s fârş it !» Să ne u i tăm acu m la ete rnaîmpărăţ ie a lui David! O, tu, minciună f rumoasă aunui profet care-1 l inguşea pe David! De câte or i aajuns împărăţia lui David la sfârşit?! Chiar el a avut

plăce rea d e a vedea as ta din pa r tea f iului său, ş i dacăfiul său nu ar fi fost prins de un stejar, i-ar mai fiputu t cânta bunul David dragulu i s ău I ehova încăzece mii de psalmi şi Absalom tot ar f i s tat pe tron!Dar să l ăsăm t r ecutu l deopar t e ş i s ă ne u i t ăm l aîmpărăţ ia lui David de acum, despre care s -a preziscă va f i eternă! O, tu, f rumoasă împărăţ ie! Poate căsufletul lui David a intrat în cezarii Romei, a cărorîmpărăde ara t ă acum mul t mai b ine ş i pare a dă inuie t e r n , p r i n c o m p a r a ţ i e c u î m p ă r ă ţ i a d e m e l c i amarelui om care e pe placul lui Dumnezeu! Fraţ i lor ,încă nu înţelegeţ i că învăţătura noas t ră s t răveche es te

doar o poves te care nu cupr inde nimic al tceva decâtlucrur i î nchipui t e? Ş i noi suntem nebuni ş i c r edemîn ele de parcă ar f i ceva de câştigat din asta! Caremăgar sau bou de om ar mai supor ta pe t rupul săuun veşmânt vechi ş i zdrenţui t când ar putea avea zeceveşminte noi , din cea mai bună s tofă?!

14 . Istasia şi ceea ce am trăit de-a lungul anilormi -au ară t a t foar t e l impede că în toa tă învăţă turamozaică ş i l a t o ţ i p rofe ţ i i nu mai es t e n imic maiînsemnat decât es te o nucă goală. Cu toate aces tea,ne agăţăm de ea , aproape mor ţ i de foame, ca de

ceva s igur ş i nu ne îndepăr t ăm de acolo , de a t â t apros t i e adânc înrădăcina tă , ch iar dacă apa ne curgepes t e t o t t r upu l p r ecum cu r ge I o r danu l î n M ar eaM oar t ă !

15 . De ci , f r a ţ i lor , dac ă ne vom a lă tur a f iu lu idulg heru lui vom f i la adăp ost ! El face în faţa o chi lor




noş t r i luc rur i despre ca re n ic i măcar nu au v isa tbătrânii care l-au văzut pe Iehova! Eu cred că prince le ce -am spus am răspuns la în t rebarea g rea pecare o pusesem la început; să facem astfel ş i ne vame rg e t u tu ro r mu l t ma i b in e .

16 . Roban , ce l mai bă t rân d in t re no i , ne -a da t e lînsuş i un bun exemplu ; să-1 ur m ăm şi a tunc i n ici unu ldintre noi nu va greşi! Poate că tocmai acest I isus a l

du lgheru lu i , a tâ t de pudn lua t în seamă îna in te , e s tece l mai po t r iv i t pen t ru a res tab i l i măcar pen t ru undmp împărăţ ia lui David care ar t rebui să f ie e ternă,d a r c a r e a c u m c u a d e v ă ra t e s t e n e f e r i c i t ă ! P r inpu te rea sa magică ş i de nepă t runs , cu ca re nu sep o a t e m ă e u r a n i c i o p u t e r e d e p e p ă m â n t , e s t es i n g u r u l c a r e l e - a r p u t e a i m p u n e a t â t a r e s p e c tromani lo r necred inc ioş i încâ t leg iun i lo r lo r măre ţele-ar creşte imediat o mie de picioare pentru a fugide aici."

17 . Atunc i ce i mai bă t rân i , că r tu ra r i i , fa r i se i i ş ileviţii s-au ridicat şi au spus: "Tu nu înţelegi scripturadacă poţi vorbi a tâ t de eret ic ; în tr-un fel pământesc,lucruri le par a f i cumva, dar spir i tual săvârşeşt i unmare păca t împot r iva maies tă ţ i i de ne tăgădu i t a lu iIehova . De aceea , pen t ru numele lu i Iehova , t rebu iesă te a lungăm d in rân dur i le noas t re ş i să te a ru ncămpr in t re păgân i !"

18 . V o r b i t o r u l a s p u s : " C r e d e ţ i o a r e c ă m ăpedep siţ i în fe lul acesta? O , vă înşelaţ i am arni c! Dacăvre ţ i să rămâne ţ i nebun i ş i să mur i ţ i de foame nuaveţi decât: oricum asta faceţ i! Rămâneţi în vecheav o a s t r ă n o a p t e ş i î n tu n e c ime ! V o i , p ro ş t i b ă t r â n i ,

spune ţ i -mi măcar de un s ingur p rofe t a l Domnulu ic a r e a r e a d u s l a v i a ţ ă u n mo r t , a ş a c u m a f ă c u tdu lgheru l nos t ru !"

19 . Cei mai bătrâni au spus: "Aşa va face Iehovaîn ziua de apoi!"

20. Vorbitorul a zis: "Iehova al vostru vă va lăsaîn aer în z iua de apoi! Nici un om n-a auzit vreodată

măcar o vorbă cum că Iehova, aşa cum î l cunoaştemnoi din scriptură , va învia vreun om din moarte! Lacapă tu l scur te i sa le v ie ţ i pământeş t i , pe om nu î la ş t e a p t ă n imic a l t c e v a d e c â t o mo a r t e s i g u ră . D eaceea el s-a speria t şi a înce pu t să se înt reb e, tem ătorşi cu tr is te ţe : «Cine sunt eu ş i unde voi merge cândse va termina această viaţă?» Şi , pentru că niciodatăn u s - a d u s l i p s ă d e a ş a -n u mi ţ i i « s lu j i t o r i a i l u i

Du mn ezeu» , cum pu te m f i num i ţ i în ba t jocură ş i no i ,e i au trebuit să scornească ceva pentru l iniş t irea celormul ţ i ş i pen t ru b ine le lo r p ropr iu . A tunc i au scorn i tceva care i-a l in iş t i t cât de cât pe cei mulţ i careîntrebau foarte tă ios, ş i astfe l a apărut învierea dinziua de apoi pe care cerul probabil că nu o va îngăduivreodată . Şi noi , nebuni gânditori , ne mai ş i lăsămduşi de nas ş i suntem orbi la faptele ş i în tâmplări leadevărate , nemaiauzite , care se petrec în fa ţa ochilor ,a nasuri lor ş i urechilor noastre! Aşa ceva este f irescnumai pen t ru un om care , moşneag f i ind , nu v rea ,ş i n i c i n u p o a t e s ă s e d e z l i p e a s c ă n i c i a c u m d eb iberonu l său ca re a mucegă i t de mul t !

21. Ce aşteptaţ i a tunci de la bătrânele boarfe a leevrei lor care nu vor mai rezis ta nici măcar c incizecide an i , pen t ru că popoare le de ja au începu t să setrezească? Eu sigur nu voi f i nebunul care să aşteptesfârşi tul acestei învăţături o arb e, în care nu su nt n imicaltceva decât nume is torice goale , sau nume şi fabulea s e m e n e a p o v e ş t i l o r p e c a r e l e - a u s p u s d o i c i l esugari lor lor ş i d in care sugari i , crescând, au ţesut oînvă ţă tu ră fabu loasă despre ca re au spus că es te alui Dumnezeu şi în care nu poate f i descoperi tă nici

o scân te ie de v reo rându ia la log ică , după mode lu lgrecesc!22 . Dacă Iehova nu poate să ne vorbească ş i să ne

înveţe a tât de logic ca un am ărât de f i losof grec, a tunc isă meargă El la şcoală la greci înainte de a vrea să-şiînve ţe popoare le , ca re nu sun t ch ia r căzu te în cap ,ce es te adevăru l , o rd inea ş i în ţe lepc iunea!

23. Dar f ie veşnic departe demine gândul că nu mi l-aş puteaima g in a p e I e h o v a ma i î n ţ e l e p tdecâ t un p rofe t fo rmat de do icalui care , în c iuda prost ie i pe careo arată în rest, are totuşi atât dem u l t h a z î n c â t s ă v i n ă c u oînvă ţă tu ră a tâ t de în tune ca tă încâ te l s ă f i e p r imu l c a r e n u oînţelege, ş i cu atât mai puţin săf i e î n ţ e l e a s ă d e v r e u n a l t o m!L ă s a ţ i -mă -n p a c e c u I e h o v a a lvos t ru ! Cu adevăra t , ca un omcinst i t , ar t rebui să încep să măr u ş i n e z î n t â i e u c ă a m p u t u tv r e o d a t ă s ă u rme z o a s t f e l d e

î n v ă ţ ă t u r ă p e s t e m ă s u r ă d epros tească!24. Dacă la înc ep ut a fost to tuşi

c e v a d e c a p u l î n v ă ţ ă t u r i i l u iMoise, acel ceva este acum atâtd e s c h imb a t d e c ă t r e c e l e ma i




nic i măcar în t r -o mică măsură că învă ţă tu ra noas t rădivină nu este nimic al tceva decât o glumă a unort ine r i de demul t , cam uşura t ic i , ca re s -au d is t ra t ,s o c o d n d to a t e g e n e ra d i l e u rmă to a re n e b u n e !

7. Tu a i spus că e i sun t nebun i ş i p roş t i ; da rîntrebarea mare este aceea dacă nu eşt i tu cel maimare prost dintre noi?! Nu-i s tă bine nici unui omdin sem intia lu i Levi să-şi ju de ce astfel fraţii!

8 . Dacă ai vrut doar să ne încerci prin cuvinteletale urâte , dacă, în c iud a a ceea ce se petr ece în acestet i m p u r i , n o i s u n t e m c e e a c e t r e b u i e s ă f i m , c aadevărad evrei, atunci ţi-ai ales o cale greşită şi singurte-ai dat de gol acum, în fa ţa noastră , arătându-necum eşd cu adevărat în inima ta .

9 . Orice om se dă de gol cel mai uşor în râvna saoarbă ş i arată cum este în s trăfundul sufle tului său;p e n t r u c ă a t u n c i l a s ă f r â u l i b e r c o n v i n g e r i l o r ,intenţi i lor ş i pasiunilor sale .

10 . Dar cel care ascultă ş i gândeşte în s inea luipoate astfel să-şi cunoască prie tenul .

11. Oare c rez i că no i nu ş t im că în învă ţă tu ranoastră sfântă, şi mai ales în partea ei practică, s-auîn c u ib ă r i t ma r i r ă s t ă lmă c i r i ş i a b u z u r i c a r e , d inp ă c a t e , u n e o r i î i a c o p e ră p e M o i s e ş i p e c e i l a l ţ ip ro fe ţ i mai mul t decâ t acoperă nor i i ce i mai negr is o a r e l e ? D a r s c r i p t u r a a d e v ă r a t ă n u p o a t e f iacoperi tă cu astfel de nori , ş i un adevărat cărturar

va şd întotdeauna care este adevărul pur.12 . Noi toţ i vedem la fe l de bine ca ş i t ine căaceste răstălmăcir i ş i abuzuri vor ucide în cele dinurm ă învăţătura pur ă, d ivină - asem ene a cari i lor carep ă t r u n d î n t r - u n p o m v e r d e - d a r n u m a i p e n t r uoameni ca t ine. învăţătura în s ine va rămâne totuşi

joase t ică loş i i umane încâ t nu mai avem n imic înafara numelui care , ş i acela , este s tâ lc i t când estep r o n u n ţ a t !

2 5 . D e a c e e a , d e a s t ă z i , s u n t u n u c e n i c a ldulg heru lui I isus! El este bu n şi sun t s igur că . nu vaalunga un om sincer de la e l , aşa cum aţi făcut voi!"


Cei mai în vârstă vorbesc despres t a r e a e v r e im i i

1. Foarte uluid de cele spuse de vorbitor , cei maibă t rân i au z i s : "Necred inc iosu le ! B las femia to ru le !Oare ş t i i că prin aceste cuvinte de hulă la adresa luiIehova meri t i , după legea lui Moise, să f i i omorât cup i e t r e ime d ia t , c h i a r a i c i , î n s i n a g o g ă ? C u m d eîn d ră z n e ş t i s ă l e z d ru n c in i a l t o r o a me n i c r e d in ţ a ,să-i faci să se îndoiască de Dumnezeu şi de Moisepentru că tu nu ai credinţă?

2. Ai oare chiar a tâ t de puţină minte încât nu-ţ ipoţi da seama că întreaga viaţă a unui om tot nu-ie s t e d e a j u n s p e n t r u a d e v e n i î n ţ e l e p t , c h i a rs t rângând o exper ien ţă u r iaşă , dacă e l c rede doarceea ce a t ră i t? Dumnezeu i -a învă ţa t pe oameniscrierea pentru ca ei să însemneze ceea ce au tră i t ,ce trebuie ş i ce nu trebuie să facă urmaşii lor , pentruca aceşda să cunoască ş i ceea ce ei nu mai pot t ră i ;pen t ru că f ieca re epocă scoa te a l tceva la ivea lă .Scr ie rea ne a ju tă să aprofundam ce am t ră i t de -alungu l pu ţ ine lo r noas t re z i le pe ca re le t ră im pe

pământ , pen t ru că n ic i un an , n ic i o lună , n ic i os ă p t ă mâ n ă ş i n i c i c h i a r o z i n u e s t e î n t ru t o tu lasemenea al te ia , prin ceea ce se petrece de-a lungulei! Citeşte le topiseţele ş i î ţ i vom dărui toată avereanoas t ră dacă ve i pu tea doved i că s -a mai pe t recu tcândva ceea ce se pe t rece acum în fa ţa och i lo r ş iu r e c h i lo r n o a s t r e !

3 . Şt dacă luc rur i le se pe t rec negreş i t a şa , pepământ, cum de vi i tu cu bănuiel i le ta le neîntemeiateş i g roso lane despre aceas tă sc r ip tu ră , ca re es te omoştenire sfântă lăsată nouă de către s trămoşii noştr iş i care ne învaţă cum au tră i t e i , ca oameni smeri t i ,

supuşi lu i Dumnezeu, ş i ce au făcut pentru ca urmaşiilor să ducă o viaţă pe placul lui Dumnezeu?!

4. Crezi tu că suntem chiar a tâ t de proşt i încât neeste cu neputinţă să ne dăm seama ce se petrece înfaţa ochilor noştr i? O, te păcăleşd amarnic! Noi nefo los im de în ţe lepc iunea păr in ţ i lo r noş t r i ca re aucercetat to tul cu mare severi ta te mulţ i ani la rândpână când au primit to tul aşa cum s-a arătat a f i!

5. Dacă strămoşii noştri ar fi fost atât de naivi caşi t ine, a tunci nu i-ar f i omorât cu pietre pe profeţ i!Cân d au văzut însă că un profet adevăra t nu se c l intea

în vorbele sale nici un pic , chiar fund în mij loculploi i de pietre , a tunci cuvintele lui erau primite deei ş i părinţ i i le socoteau ca venind de la Dumnezeu!

6. Dacă părinţii noştri au fost atât de cridci în aprimi vreo prezicere a voinţei lu i Dumnezeu, făcutăde un p rofe t pen t ru oameni , a tunc i nu pu tem crede



6 2

curată ş i va avea oricând credincioşi i e i .13. Oare nu ai văzut niciodată un copac pe ale

căru i c reng i au p r ins rădăc in i o g rămadă de p lan tedăunătoare care s tr ică fructele acestui copac ş i careastfel fac rău oamenilor, lipsindu-i de această hrană?Putem să credem atunci că de fapt copacul nu maieste copac?

14 . Noi, oamenii , cu bietele noastre s imţuri , poatec ă n u n e p u t e m d a s e a ma d e u n d e v in a s e me n e a

deformăr i , da r şdm că es te cu nepu t in ţă ca e le săapară dacă Dum nezeu ce l a to tpu te rn ic ş i a toa teş t iu to rnu ar vrea. De ce trebuie să existe oare lupi caredau iama în turmele de oi l in iş t i te ş i b lânde şi sehrănesc cu sângele ş i carnea lor? De ce trebuie săex is te leu l , u rsu l , t ig ru l , h iena ş i a l te an imale depradă? De ce se af lă , a lă turi de porumbelul blând,măreţul ş i lacomul vultur? Vezi , acestea sunt ta inen e c u n o s c u t e n o u ă , o a m e n i l o r mă rg in i ţ i , şi n u l epu tem în ţe lege!

15 . U n ţ ă r a n î ş i c u l t i v ă o g o r u l ; t o t u l e s t eb inecuvân ta t ; e l î ş i măreş te de ja hambare le pen t ru

ca să încapă noua recoltă în e le . Dar, în tr-o zi , cut o t u l n e a ş t e p t a t , v i n e o f u r t u n ă - ş i t o a t ăb in e c u v â n ta r e a p ă mâ n tu lu i e s t e n imic i t ă ! O a re n uam pu tea spune a tunc i : «Doamne , aşa cum a i v ru ttu ca acest ogor să nu-i aducă roade ţăranului , pentrucă el este probabil un păcătos, tot la fel ai fi putut săi e i b in e c u v â n ta r e a p ă mâ n tu lu i î n c ă d in g e rme n e ,scăpându-1 pe ţăran de trudă ş i de multă cheltuială!»Dar vezi, astfel de lucruri se petrec foarte des în faţaochilor noştr i ş i n imeni nu este în s tare să spună dece .

16 . La fel privim şi abateri le de la învăţătura pu răa lui Moise, a tâ t la cei care o predică în Templu, câtş i l a tod ce i ca re o u rmează . Vedem ho inar i i me rgân dpe d ru m ur i g reş i te ; vedem pe bă t rânu l po m a l v ie ţi io g r ă m a d ă d e b u r u i e n i . D a r c e p u t e m f a c eîmpotrivă? Noi nu am făcut şi nu am vrut să fie aşa,

Marea Evanghe l ie a lu i loan

ci le-am găsit astfel şi trebuie să le îndurăm oricât deamar ne este gustul din gură!

17 . Dar prin aceasta sufletul nostru nu a fost silitsă creadă că buruienile de pe pomul vieţ i i sunt unacu pomul . Nouă ne rămâne to tuş i pomul ca a ta re , ş itoate plantele care cresc pe el sunt socoti te a f i ceeace sun t . Aceas tă în ţe lepc iune a v ie ţ i i nu poa te f inegată în nici un fel de nici un Dumnezeu. Altfel

D u mn e z e u a r p u t e a f i s o c o t i t d r e p t u n D u mn e z e urău, dacă, după greşelile pe care le face fiecare dintreno i , a r spune : «Du- te ş i dă râmă Templu l ca re es tep l i n d e -miz e r i i ; p e n t ru c ă M ie , D u mn e z e u , n u -mis u n t p e p l a c a s t f e l d e g ro z ă v i i ! » N u i - a r p u t e arăspunde a tunc i omul ce l s lab : «Doamne , vez i celucruri fără rost îmi ceri mie, sărmanei ş i amărâteita le creaturi? Dacă Te supără viaţa mea, î ţ i t rebuiedoar un singur gând, şi eu nu voi mai fi; dar să-miceri ceea ce este cu nep uti nţă este ca şi cum ai po run ciunei musculi ţe să ia în spate ş i să pl imbe, doar cubietele e i puteri , un elefant!»

18. Noi sun tem însă de păre re că Dumnezeu es temult prea înţelept ca să nu-şi dea seama că nici unom nu poate înota împotriva unui f luviu sălbadc!

19 . Spune-ne acu m dacă ai în ţe les dep l inu l adevăra l vorbe lo r no as t re ş i vom t re ce cu vederea pes tecele pe care ni le-ai reproşat prosteşte, orbit fiind!"


Mărtur ia vorb i toru lu i despre ,ch ivotu l leg i i

1 . Vo rb i to ru l , ca re n u ş i-a p i e r du t n ic i o c l ipăcumpătu l la auzu l aces to r s fa tu r i se r ioase , a spus :"Dragi prieteni şi fraţi! Predica pe care mi-aţi ţinut-oacum o ştiu la fel de bine ca şi voi şi mă bucur că,pentru prima dată în viaţă , f i ind printre voi , am avutnorocul de a af la că nu sunteţ i chiar căzuţi în cap!Ceea ce aţ i spus este adevărat , dar totuşi în trebareamea a rămas fă ră răspuns .

2. Este aşa cum aţi spus voi şi văd foarte limpedeşi eu aceasta la mine; dar am vrut să vă îmboldesc cuvorbe neîntemeiate , care să vă facă să vă deschideţi

gura pe care a l tfe l o ţ ineţ i mereu închisă . Şi , vedeţi ,am reu şi t să vă fac, pen tru prim a dată în cei d ouăzec ide an i în ca re am fos t ş i am lucra t împreună , săvorbiţ i deschis cu mine!

3. Dar nici ju de ca ta me a l im ped e, ş i n ici a voastră ,nu micşorează răul în care ne aflăm. Există ş i rămâneo întrebare însemnată: «Ce este de făcut?»

4. Eu, f iul unui mare preot din Ierusal im, crescutşi învăţat în Templu, ştiu prea bine care-i situaţia cuarca scripturi i d in lemn, argint ş i aur , cum veşniculro d v e rd e a l p ă mâ n tu lu i e s t e u s c a t , c u m t a b l e l elegilor au fost sparte , iar mana este acum doar uncuvânt gol . Şi coloana de foc unde este?! Se ş t ie dinvechile scripturi că orice om care nu avea aceastămeni re î ş i p ie rdea v ia ţa dacă a t ingea cu mâin i le - inesfinţite chivotul. Acum se pot urca toţi pe ladă şi opo t a t inge cum vor ş i nu m ai iese nici un foc ucigă tor




din ea.5. Cân d vin călători s tră ini ş i vor să vadă m inu ne a,

ca re a r t rebu i ţ inu tă ascunsă cu s f in ţen ie , după unju răm ân t li se îngă du ie aceas ta în sch imbul une i sum emari de bani , fără nici o împotrivire , dar numai înz i u a c a r e u r m e a z ă c e l e i î n c a r e a f o s t d a t ăîncuviinţarea. Coloana de foc este a tunci creată ar t i f ic ia l , dar nu deasupra chivotului adevărat ş i vechi ,

c i deasupra unuia nou, făcut din metal , f i ind deci oînşelătorie . Acest chivot are deasupra, în mij loc, unpahar negru astfel montat încât să nu poată f i văzut .In acest pahar se amestecă un ulei f in , făcut din f lorid e p o r t o c a l e a m a r e , c u a l t e u l e i u r i p a r f u m a t e .Chivotul este aşezat în tr-o cameră foarte întunecoasăş i g reu de lumina t ş i e s te apr ins u le iu l d in paharcam cu o oră înain te . Acesta arde a tunc i , f lacăra avândo înălţime de şase şchioape şi aceasta se zice că estesfânta coloană de foc.

6 . D u p ă c e c u r i o ş i i a u a d m i r a t c u î n c â n t a r ef rumoasa co loană de foc , vor să vadă ş i in te r io ru ls ipe tu lu i. In t impu l une i ce re mo ni i fo rmale ş i a un orrugăc iun i goa le es te r id ica t cu mul tă g r i jă capacu lcu coloana de foc ş i , pe un piedestal auri t , curioşi lorle sun t a ră ta te b ine în ţe les no i le tab le moza ice caf i i n d c e l e a d e v ă r a t e , l a f e l ş i m a n a , c a r e e s t eproaspătă , rodul pământului înverzi t ş i multe a l te lecare sunt în s ipet .

7. U n i i v i z i t a to r i s e e mo ţ io n e a z ă a tu n c i f o a r t etare, dar alţii însă, mai ales grecii, ies din sacristiezâmbind şi spunându-şi în gând: «Este cu adevărat oînşelătorie drăguţă!». Numai că acestora le pare rău

că Templul este a tâ t de murdar. Eu vă spun vouă, ş ichiar pot să fac prinsoare, că vechiul chivot a fostpentru vecie înlăturat ş i că cel nou, din metal , î i ţ inelocu l .

8 . Dacă nu îmi da ţ i c rezare , ne pu tem degh iza ,d e p i l d ă , î n r o ma n i ş i p u t e m s ă me rg e m a p o i l a

Ie rusa l im, să in t răm în Templu ş i să ne pur tăm deparcă am fi s tră ini . Se va găsi repede vreun suflet«b inevo i to r» ca re să ne descoasă cu de-amănuntu l ,de unde sun tem, ce cău tăm în Ie rusa l im, câ t t impv re m s ă r ă mâ n e m în « O ra ş u l l u i D u mn e z e u » , u n d emergem după aceea , dacă avem mul ţ i ban i la no i ,dacă nu avem aur sau argint de vânzare ş i dacă nudor im să vedem, în sch imbul une i taxe ne însemnate ,

sfânta sacris t ie . Atunci vom întreba de preţ ş i n i seva cere o sută de funţi de argint . Noi însă vom spuneatunci că este prea mult ş i că nici măcar nu vrem săvede m astfel de lucru ri ; dacă ar fi vorba d e zece funţi ,ne-am lăsa totuşi înduplecaţi . Şi , pentru zece amărâţide funţi , vom ajunge toţ i în sacris t ie unde, cu multfas t, vom ju ra că nu vom spu ne n ic io da tă , pe n t runimic din lume, nici în ţara evreiască ş i n ici în tr-oa l t ă ţ a r ă f o a r t e î n d e p ă r t a t ă , n i m i c d e s p r e c e l epe trec ute a ici . Aşa ceva vom pu tea ju ra uşor ş i astfe lvom intra ca aşa-ziş i romani în sacris t ie ; acolo văveţi putea convinge şi s inguri dacă am minţi t , chiarş i n u ma i o v o rb ă , d in c e e a c e v - a m s p u s d e s p rechivotul legilor!

9. Şi , dragi prie teni ş i fra ţ i , când un om care areo min te mai lumina tă a văzu t as t fe l de luc rur i cuochii lu i , în sacris t ie , ş i chiar e l a s luj i t cu multăşiretenie în astfel de ocazii, atunci un astfel de om sea mă ră ş t e p e n t ru t o td e a u n a l a g â n d u l c ă a d e v e n i tun mişe l p lă t i t în mod ruş inos ş i un minc inos a lpoporu lu i ! De câ te o r i m-am gând i t în s inea mea laaceste lucruri mi-am zis: dacă sacris t ia care ar t rebuis ă f i e v i e , ş i p e c a r e s e b i z u i e t o a t ă î n v ă ţ ă tu r a

Domnului ş i toate legile , este o t icăloşie tă inuită , cesă mai cred atunci de toată această învăţătură ş i detoate aceste legi? Până acum am vorbit eu, dar acumvreau să vorbiţi voi. Sunt gata să vă ascult."

10. Unul dintre cei mai în vârstă a z is : "Ţi s-aîng ădu it să dezvălui o astfel de ta ină? Nu ai ju ra t cănu ve i spune n imic n imănui , dacă nu es te p r imi t înTemplu ca ini ţ ia t?"

11. Vorbitorul: "Ba da, dar acum sunt l iber ş i numai sun t ob l iga t să respec t aces t ju ră m ân t p ros tesc ,care nu mai are ş i nu mai poate avea nici o valoarepentru mine. Mai mult decât a tâ t , vreau să s tr ig să

ştie toată lumea cum au fost cu toţii păcăliţi! Aici, înNazaret , astfe l de lucruri nu au fost luate niciodatăprea în serios ş i de aceea pot să îndrăznesc să încalcun as em ene a ju ră m ân t a l une i ast fe l de înşe lă to r i ifără a avea mustrări de conşti inţă ."


Cei mai bătrâni se apără

1. Cei mai bătrâni au zis : "Ne dăm bine seama că

ai dreptate , în tr-un fel , dar nu pe de-a-ntregul; ca săîn ţe leg i î ţ i t rebu iesc ce l pu ţ in douăzec i de an i deexperienţă . Cu adevărat , aşa este în Templu, dar nua fost mereu aşa. Vezi tu , dacă te gândeşt i mai mult ,atunci îţi vei da seama că este adevărat ceea ce-ţi voispune : dacă nu a r f i ex is ta t ceva adevăra t ş i rea l ,




atunc i nim ănu i n u i-ar fi venit ideea d e a face o cop iefalsă şi neade vărată . N u găsim atât de des în dm pu ri lenoastre , care se întrec în toate ar te le , d iamante false ,perle false şi chiar aur şi argint fals?

2. Şdm că perşii fac cele mai frumoase şi mai fineşaluri ş i a l te s tofe pentru îmbrăcăminte ş i că le dauşi culoarea cea mai tra inică, folosind niş te metodesecrete , acesta f i ind ş i motivul pentru care marfa lor

este cu mult mai scumpă. Dar dacă te duci astăzi laIe rusa l im, în S ihar sau ch ia r în Damasc , la p ia ţă ,trebuie să f i i un bun cunoscător a l mărfi i pentru anu cumpăra stofe false, de proastă calitate, făcute lanoi , dar vândute ca ş i cum ar f i persane, deci la unpreţ r idicat . Ce înseamnă asta?

3 . D a c ă n u a r f i e x i s t a t v r e o d a t ă u n d i a ma n tadevărat , o perlă adevărată , aur ş i argint natural ş inici s tofe persane adevărate , a tunci nu i-ar f i t recutn ic i unu i om pr in min te să le imi te ! Ş i dacă ce leadevărate nu ar avea o valoare atât de mare, a tuncinu s-ar mai face nici imitaţiile. Nici un om nu se vagândi vreodată să imite piatra de var , pentru că estefoarte multă piatră de var adevărată . Acum pod să-ţ idai foarte uşor seama că, la fel, nu s-ar fi făcut unchivot fals cu coloană de foc dacă nu ar fi existat maidemul t unu l foar te adevăra t . "

4. V o rb i to ru l , c a r e s e n u me a C h iw a r , a s p u s :"Foarte bine! Este adevărat ş i l impede; dar mă întrebce s-a petrecut de a muri t vechiul chivot?! înainte e lîncă mai exista ş i era pus din când în când în loculfalsului chivot, în sacristie; ceea ce acum nu se maipetrece aproape deloc din pric ina deselor vizi te care

se fac în sacristie. Se ştie foarte bine că, în urmă cunici 30 de an i , nu avea voie să intre nim en i în sacrist ie ,în afara Marelui Preot care avea voie să se aşeze pescaunul lui Aaron, dar nici chiar e l nu avea voie săin t re aco lo , în mod ob işnu i t , decâ t de două o r i pean şi doar în cazuri cu totul deosebite de tre i-patruo r i .

5. Iată că acum sacris t ia a rămas doar după numeo sacris t ie , f i ind însă la fe l de puţin sfântă ca ş is inagoga noastră de aici!"

6 . U n u l d i n t r e c e i m a i b ă t r â n i , c u m u l t ăexperienţă, a zis: "De ce a fost aşa nu ştiu nici eu, şinici un alt iniţiat din întregul Israel; ce se ştie însăsigur este faptul că , după crunta ucidere a preotuluiZaharia , coloana de foc s-a s t ins dintr-o dată întreal tarul sacrif ic ia l ş i sacris t ie ş i nu a mai apărut deatunci , în c iuda tuturor rugă-minţi lor ş i rugăciunilor .

7 . Cred că-ţ i dai seama că acest lucru nu a putut

f i dezvăluit poporului! Şi asta pentru că ar f i iscatmari revolte . Ce baie de sânge şi ce devastare ar f irămas în u rmă!

8. Aşa însă nu şt ie nici un om din întregul Israel ,în afara noastră , a in i ţ ia ţ i lor ş i a acestor gal i leenicare dorm aici . Şi chiar dacă nu ar dormi, e i to t nuar putea înţelege şoaptele noastre , pentru că ei au ocredinţă mică ş i sunt mai mult greci decât evrei , iarîn viaţă se conduc după principiul că trebuie să f ie ore l ig ie pen t ru supunerea oameni lo r s impl i , de ca repuţini i învăţat i se pot folosi mai uşor înspre câşt igullor, şi că nu contează ce taină stă la baza unei religii.

9 . Ce-i pasă unui gal i lean dacă chivotul este cela d e v ă r a t s a u n u , d a c ă a r e e f e c t u l d o r i t a s u p r aoameni lo r s impl i , ca re sun t supers t i ţ ioş i ş i foa r teuşor de dus de nas?! Aici, în Nazaret , în Ca pe rna umşi Horazin, în tre cunoscuţi ş i pr ie teni , putem fi destulde deschişi fără a provoca vreun neajuns; în ceea ce-ipriveşte însă pe greci ş i pe romani, e i b ine, ş t im cucine avem de-a face!

10 . De aceea a fos t înch is ş i p red ica to ru l loan ,care bântuia prin Betabara, pentru că s-au temut căacesta , ca f iu a l lu i Zaharia , care oricum nu era iubit

de p reo ţ i i d in Ie rusa l im, a r pu tea a f la uşor cevadespre chivotul fa ls ş i ar putea spune apoi poporului!11 . Tot de aceea este urmări t ş i dulgherul astfel ,

pen t ru că , având asemenea pu te r i p ro fe t ice , e s te detemut că ar putea da ceva în vi leag poporului! Decieste mai bine ca ceea ce am vorbit să rămână o ta inăa noastră ş i , d incolo de asta , nu trebuie nici să dămcu piciorul unui astfel de venit!"

12. Chiwar a spus : "Es te în t r -adevăr o poves tefoarte disperată . Numai cei de la intrarea din faţă să

nu f i auz i t ceva d in ce lece-am vorbit!"

13. Cel mai în vârstă as p u s : " E i , m a i m u l t a mşopt i t decâ t am vorb i t , i a rcei de jo s au auzit puţin sauchiar d eloc. Şi chiar d acă auauzit câte ceva, sunt în m areparte greci ş i romani ş i nuîn ţe leg p rea b ine ."

14 . C h iw a r : "D a r i - a mvăzut printre ei pe Iisus, fiuld u l g h e r u l u i , p e g u v e r

n a t o r u l C y r e n i u s , p ec o m a n d a n t u l I a i r , p econducă to ru l Corne l ius , peF a u s t u s ş i m u l ţ i a l ţ icunoscu ţ i ! "




doi înger i , a şa cum erau mai îna in te ş i cum pu te ţ isă-i vedeţi şi voi aici, în sinagogă, acolo, aproape deuşă , în făp tu ra ce lo r do i t ine r i d iv in de f rumoşi .Uitaţi-vă la ei şi spu ne ţi da că p ot ei să fie de altu nde vadecâ t d in ce rur i? !

5. D a c ă t o a t e d e c u rg a t â t d e min u n a t , c e e a c en imeni d in t re no i nu poa te să tăgădu iască , a tunc i

de ce să nu-1 socotim pe f iul du lgh eru lui a fi cevamai mul t decâ t un s implu învă ţăce l a l e sen ien i lo r ,pe care poate chiar nici nu i-a văzut vreodată . Dincâte ş tiu eu, e l nu a părăsi t acest ţ inut de cât de câtevaori , când a fost plecat cu ta tă l ş i cu fraţ i i să i laIerusal im şi o dată la Sidon, pentru a construi acoloo casă; în rest a fost tot timpul acasă.

6 . Se şde că a fost în to tde au na tăcut , închis în e l şis-a crezut chiar că este cam prost; se mai ştie şi căs-au petrecut lucruri foarte s tranii cu el de la naştereasa cam până la vârsta de 12 ani . Se pare că naştereas a a f o st m i r a c u l o a s ă , d u p ă c u m p o v e s t e ş t e

c o m a n d a n t u l r o m a n C o r n e l i u s , c a r e m i - a v o r b i tdespre as ta nu cu mul t t imp în u rmă , în Capernaum,la o festivitate!

7. Dacă aces tea sun t împre ju ră r i le , în t reb a tunc ifoarte serios dacă mai trebuie să ne îndoim în a vedeaîn aces t I i sus un f iu a l lu i Dumnezeu? Asemenealucruri , ca cele pe care le face el , cum porunceşteîngeri lor , cum ei î l ascultă la un semn, toate acesteaînseamnă că în spa te le aces tu i I i sus t rebu ie să sea s c u n d ă p l e n i t u d i n e a s p i r i t u l u i s t r ă v e c h id u m n e z e i e s c !

8. Dacă este aşa - cum arată faptele şi învăţăturilesale - zău că nu mai ş t iu de ce mai continuăm să neagăţăm de chivotul mort , în t imp ce prin faţa ochilornoş t r i t rece ce l v iu ! Pu tem ch ia r rămâne , de fo rmă,în fa ţa poporu lu i , ceea ce sun tem acum pen t ru catotul să nu bată prea tare la ochi; dar în inimă să-1

spus : "A c e ş t i a s u n t o a me n i d e c a r e o r i c u m n u n eputem apăra. Dacă au auzit sau nu, este totuna! Dacăvor ca poporu l să a f le , ch ia r că nu au nevo ie dediscuţia noastră , pentru că ş t iu prea bine ş i fără noiîncă de mul t cum merg luc rur i le în Templu . Dar săchibzuim bine ş i să nu lăsăm să ne scape nimic; ş i ,chiar dacă se va petrece al tfe l , este nevoie de ceamai mare a ten ţ ie !"


C h i w ar m ărtu r i se ş te d esp refaptele şi viaţa lui Ii sus

1. Chiwar a spus: "Cu adevărat , t rebuie să vă laudîn ţ e l e p c iu n e a ! D e a t â t a t imp s u n t e m împ re u n ă ş itotuşi niciodată nu s-a ivit un prilej prin care să văcunosc aşa cum v-am cunoscut astăzi . Mă bucur săa f lu că a m a l ă t u r i d e m i n e o a m e n i cu m u l t ăînţelegere, în locul unor s luj i tori proşt i a i Templului .

Dar , d inco lo de as ta , p rezen ţa du lgheru lu i rămânelucru l ce l mai ie ş i t d in comun de când oameni i sun tpe pământ. In fa ţa lui dispare Adam cu toate fapteleş i c h ip u r i l e l u i m i l e n a re ! U n E n o c h p a r e c ă v in ed in t r -un po po r de ce rşe to r i sp i r itua l i; Ab raham , I saacşi Iacbv, Moise, Aaron şi I l ie sunt niş te coate-goaleprin comparaţ ie cu el! O zi în prezenţa lui dezvăluiem a i m u l t e l u c r u r i n e m a i p o m e n i t e ş i n e m a i a u z i t ev re o d a t ă d e c â t d a c ă a m a d u n a t o t c e a u c u n o s c u ttoţi strămoşii noştri!

2. Chiar eu am pr iv i t pe ascuns de depar te a tâ t

ie r i , câ t ş i a s tăz i , l a ceea ce s -a pe t recu t în casabătrânului Iosif ş i în afara e i . Vă spun deci: n imic înafară de miracole urmate de al te miracole! El esteslujit de doi îngeri care pot-fi văzuţi întru totul vii!Soţia lui Faustus se af la în Capernaum şi dulgherula vrut ca ea să fie de faţă la masă. Ar fi trebuit însăa p ro a p e p a t ru o r e p e n t ru a o a d u c e d in C a p e rn a u m

, la Nazaret . Ce s-a petrecut însă? Dulgherul a făcutun semn ce lo r do i înger i . Aceşda au d ispăru t pen t rucâ teva c l ipe ş i au adus-o cu mul tă vo ie bună pefrumoasa Lydia, soţia lui Faustus, la Nazaret! Ce maispune ţ i? Es te fă ră îndo ia lă mai mul t decâ t pu tem

noi să înţelegem!"3. Cei mai în vârstă au înt reb at: "Ce ai mai văzut?"4. Chiwar a z is : "O cunoaşteţ i doar pe f i ica lui

Iair ş i ş t i ţ i că ea a muri t de două ori ş i că a douaoară s tă tuse deja câteva zi le în mormânt. Dar ce nuşt i ţ i este faptul că această Sara, f i ica nemaipomenitde frumoasă a lui Ia ir , a devenit soda lui Borus! Nueste nemaiauzit faptul că o fată moartă cu adevăratde două ori este înviată tot de atâtea ori ş i devinesoda unui bărbat , ş i asta cum nu s-a mai pomenit pepământ?! Când f iul dulgherului i -a binecuvântat , eaa văzut ceruri le deschizându-se ş i nenumăraţi îngerica re umpleau văzduhul ş i I I s lăveau pe Dumnezeupen t ru că revarsă pes te oameni i pământu lu i o asde lde graţ ie ş i b inefacere . Dar, după ce perechea a fostbinecuvântată de I isus, ceruri le s-au închis , în urmaunui semn făcu t de du lgher , ş i au rămas doar ce i



6 6

recunoaş tem cu toţ i i pe el , în înt regime!"9. Cel mai băt rân a spus : "Ori de tot , or i deloc!

Pentru că, dacă divini tatea es te în el , atunci aceas tava a lunga or i ce lucru f ăcut pe jum ăta te . Dacă însănu es t e aşa , a tunci es t e mai b ine să r ămânem lachivotu l mor t , ce l puţ in cu o amint i r e v i e despreexis tenţa lui din vechime, decât să pr imim ceva cenu ş t im de unde vine!"

10. Chiwar : "Vom mai cerceta de dragul vos t ru;pentru că, din punctul meu de vedere, nu mai am ce

cerceta. Mie mi-e clar şi şt iu bine ce fac urmându-1!"11 . Cel mai bătrân a spus: "Vrei să spui că Templulnu va lua măsur i dacă un oraş se îndepăr tează de el ,asemenea f ructului copt care cade din pom? Eu credcă Templul nici nu ne va lăsa să aş teptăm prea mul tt imp şi va tr imite peste tot preoţi care să osândească!Şi atunci va fi vai şi amar de toţi oamenii care l-aupărăs i t; vor fi am arnic chinu i ţ i ! Mai bine le va m erg ea c e l o r a c a r e a u p r i m i t î n v ă ţ ă t u r a î n ţ e l e a p t ă agrecilor decât ucenicilor lui I isus, care nu sunt nicievrei întru totul , ş i cu atât mai puţin greci , ş i careştiu destul de bine care este starea întru totul goli tă

de conţ inut a Templului , cu «sf intele mis tere» aleaces tuia!

12 . Vă spun vouă: n imic nu va aduce preoţ i lord in Templu o ne l in i ş t e mai mare , dar b ine în ţe l estăinui tă cu mul tă gr i jă , decât f i inţa profet ică a luiIisus! O astfel de nelinişte î i va îndemna să foloseascătoate ş i ret l icur i le Satanei pe nt ru a nimici o învăţă turăpr in care i s -ar pregăt i Templului ruinarea.

13 . Nu aţi văzut ce au făcut preoţi i , anul trecut,unui grec care a răspândi t în popor obiceiul ca înTemplu să se pr imească ş i bani romani de aur ş i

a rg in t ca of randă , când doar moneda lu i Aaron erameni tă pentru aceas ta ş i , în afara ei , nu ar f i t rebui tpr imi ţ i vreodată al ţi bani? A fost ade m en i t în T em plu,făgăduindu-i-se câştiguri , ş i , când a ajuns acolo, l-auucis atât de bes t ial cum nu s-a mai pom en i t nicicând !De aceea t r ebuie să avem mare gr i j ă ! Trebuie să

Marea Evanghel i e a Iu i l oan

devenim or i grec i pe de-a-n t r egul , ş i apoi s ă nealăturăm ucenicilor lui I isus trup şi suflet , ori trebuiesă r ămânem în în t r eg ime ceea ce suntem; pent ru căj u m ă t a t e a d e m ă s u r ă n u n e v a d u c e n i c i o d a t ăn i c i unde ! "

14 . Chiwar a zis : "Ai din nou dreptate; t rebuie săfim cu băgare de seamă; dar f ie spus pe şleau, întren o i : dacă acest aşa-zis dulgher este chiar Mesia cel

făgădui t , cum II numeşte cu adâncă smerenie David:«însuşi Iehova», de ce să ajungem pe căi ocoli te şiviclene discipol i i Săi ş i să nu ne alăturăm pe faţăs t i nd a r du l u i Său ce r e s c şi s ă nu n e m a i l ă s ămînspăimântaţ i de toate ş i ret l icur i le Satanei? în pr imulrând, pr in El , putem f i înt ru totul s igur i de viaţav e ş n i c ă , c h i a r d a c ă a m p i e r d e a c e a s t ă v i a ţ ăpământească amărâ tă , care înseamnă a t â t de puţ inşi este oricum atât de scurtă!"

15 . La aceas tă propunere a lui Chiwar au rămascu toţi i încremeniţi ş i nu mai şt iau ce hotărâre să ia.


Sfatul dat de îngeri farisei lor

1. Atunci cei doi îngeri au venit la ei şi au spus:"Chiwar a vorbit bine, pe de o parte, şi tu, cel maibăt rân, ai ş i tu dreptate spunând că t rebuie să f imp e d e - a - n t r e g u l a i l u i D u m n e z e u , p e n t r u c ă l u iDum neze u nu-I p l ac jum ătă ţ i l e de m ăsură! Dar noivă spunem, ca mar tor i i Săi din cerur i : nu vă temeţ ide cei care nu pot face nimic rău sufletului vostru, citemeţ i -vă mai mul t de Cel care es te Domn pes te tot ,care este Stăpânul vieţi i , în cer şi pe pământ! Fără Elnu po ate fi viaţă nici în cer , nici pe pă mâ nt! D e ac eeavă s fătuim, ca adevăraţ i i Săi mar tor i din cerur i , săfaceţi ce v-a sfătuit prietenul Chiwar."

2. Cel mai bătrân a zis: "Cine sunteţi voi, t ineriminunaţ i , care vă numi ţ i î n f a ţ a noas t r ă «mar tor i idin cerur i»?"

3. Cei doi au răspuns: "întrebaţi-1 pe Chiwar, caren e - a v ă z u t a d u c â n d - o p e s o ţ i a l u i F a u s t u s d i nCapernaum ş i el vă va spune cine suntem!"

4. Cel mai băt rân a spus din nou: "Dacă es te aşa,

atunci nu mai avem la ce să ne mai gândim ş i vomîntoarce spa te l e Templulu i ! "

5. Cei doi au spus : "Nu aşa, dragi pr ieteni , pentrucă D om nu l e s t e d r ep t î n t oa t e l uc r u r i l e ! D acă î lurmaţi în inimă, aveţi o credinţă vie în El şi credeţică doar pr in El se împl ineş te scr iptura, ş i că în mareparte s-a împlinit deja, atunci este de ajuns; în restînsă rămâneţ i aşa cum sunteţ i , pentru ca s luj i tor i ilumii şi ai Satanei, cu care Templul este t icsit , să nufie treziţ i înainte de vreme! învăţaţi poporul lui Moiseşi aveţi gr ijă ca adevă ratele po run ci ale lui D um ne ze us ă f i e u r m a t e ; f ace ţ i î n s ă ca r e s pec t a r ea l eg i l o rlumeşti ale Templului să f ie ca apa călduţă, iar astfelveţi f i la fel de bine ucenicii Săi, ca şi pescarii pecare El i-a chemat şi i-a ales.

6. Pes te două zi le veţ i pr imi un nou conducătordin Ierusal im care, la început , va avea mare gr i jă de





Legătura dintre popoare ş i suverani i l or

1. Atunci Cyrenius M-a înt rebat dacă nu ar f i maibine ca aceş t i far isei , levi ţ i ş i căr turar i , care s -auîndrepta t spre învăţă tura Mea, s ă f i e e l ibera ţ i de

legi le aspre pe care t rebuiau să le urmeze.2. Eu am spus: "Nu t re buie niciod ată sa te grăbeş t isă dai o lege nouă dacă-ţi s tă în putere să dai legi! Şidacă o lege este dată, nu trebuie nici să te grăbeştis ă o în l ă tur i ; pent ru că în aces t caz s f a tu l ce lorcunoscător i t rebuie să arate ce es te drept . Vezi , cânddai o nouă lege, ţ i - i vei face duşmani pe aceia cărorale-a fost dată legea; iar dacă retragi o lege, nu-ţi va finimeni recunoscător , ci vei f i cons iderat un om s lab;ei vor tr iumfa atunci şi vor spune: «Priviţ i-1 pe t iran!Pentru că vede că duşmani i lui sunt mai mul ţ i , vreasă intre din nou, prin desfi inţarea acestei legi aspre,în graţi i le poporului! Dar el îşi va găsi puţini prieteniîn pop or, pe nt ru că cel car e a fost o da tă un t iran,acela va fi ş i a doua oară la fel dacă vine din nou Iaputere, ba chiar de două or i mai rău!»

3. Şi de aceea este mai bine să laşi neschimbată ol ege da tă , decâ t s ă o abrogi imedia t ; dar s e poaterenunţa la lege pe ascuns ş i , dacă apar încălcăr i alee i , a t u n c i s e v a d a d o v a d ă d e î n g ă d u i n ţ ă ş icondamnarea va f i mai puţ in aspră. Dacă vine un al tconducător , atunci es te l iber să ret ragă înt ru totullegi le înaintaş i lor săi ş i să dea poporului în schimb

al tele mai blânde. în al t caz, ş i anume acela în carevor veni ei să te roage să o faci , poţi să laşi deopartecer in ţ e l e aspre a l e l eg i i , dar în to tdeauna cu gr i j ă ,reînnoind imediat legea cu mai mul tă sever i tate, dacăa p a r c u m v a s e m n e l e u r m ă r i l o r r e l e a d u s e d emod if icarea legi i care ar f i t rebui t să de a road e bu ne !

4. Vezi , aceas t a es t e în ţ e l epciunea după care art rebui să se conducă or ice suveran, ş i atunci va aveao dom nie f eri c it ă ! Un co ndu căto r care es te nepăsă torşi delăsător va ajunge adesea la tr ista convingere cănu t r ebu i a s ă dea nas popoa r e l o r p r i n f i r ea l u iî n g ă d u i t o a r e .

5. Popoarele se poar tă cu conducător i i lor ca ş icopi i i cu păr in ţ i i l o r . Păr in ţ i i aspr i , dar to todatăînţelepţi , vor avea copii buni, ascultători şi sări tori ,care-şi vor iubi şi preţui părinţi i , în t imp ce copii ipăr inţ i lor îngădui tor i se vor sui în capul aces tora ş iî i vor da afară din casă.

6. Iubirea înţeleaptă ş i durabi lă es te o lege eternă,nu face paşi greşiţ i ş i atunci roadele vor f i bune şifoarte gustoase. M-ai înţeles bine?"

7. Cyrenius a spus : "Da, Doamne, înt ru totul ; aşaa fos t mereu în lume. Un suveran bun ş i îngădui tor

î ş i î ncheie r epede domnia ; dar ş i domnia unuia preat i r an ic a re r areor i o dura t ă lungă . Cred că undevala mijloc se află înţelepciunea, fericirea şi trăiniciaunu i conducă t o r ! "

8 . Eu: "Da, da , aşa es t e : l a mi j loc , după cumţi -am arătat ! Să mergem acum din nou acasă, pentru

Templu, dar mai apoi se va lăsa cumpărat ş i va facetot felul de favorur i în schimbul bani lor . Credinţalui în Templu nu es te nici cât un f i r de praf ş i deaceea jocul vostru va fi uşor. Iair s-a retras şi va trăiîn casa g inere lu i s ău . Dar să nu- i spuneţ i noulu iconducător de miracolele care s -au pet recut aici !"

7 . C h i w a r a s p u s , c u u m i l i n ţ ă : " S l u j i t o r i a iDomnului din împărăţ ia lumini i ş i a vieţ i i veşnice,

este bine să facem după cum ne-aţi sfătuit, prin gratiaDomnului, dar eu vreau să-mi fie mai bine! Ce-ar f idacă eu aş Uece cu totul la discipolii Lui, devenindu-işi eu discipol?"

8. Cei doi au răspuns: "Fiecare om de pe aces tpământ es te l iber ş i poate să facă ce vrea, poate săcreadă ş i s ă vorbească ce vrea . Dar dacă c ineva ,asemenea vouă, a pr imi t graţ ia din cerur i sub formaunui sfat , este bine ca el să-1 urm ez e. Vor veni t impuride mar i încercăr i pentru discipol i i care sunt mereua l ă t u r i d e D o m n u l şi v a t r e b u i c a f i e c a r edovedească - în spiri t - că este statornic chiar şi în

foc. Atunci mulţi vor f i s labi şi vor cădea! Vouă însăvă va f i mai uşor ş i veţ i căpăta în l iniş te ceea ceucenicii vor căpăta f i ind prigoniţi ş i cuprinşi de marefrică! Atunci Chiwar vei putea face ce vei vrea; darpentru t ine es te mai bine acum dacă rămâi în pos tult ău . "

9 . Chiwar : "Da, voi r ămâne; dar a t â t a t imp câ tDomnul mai es te aici , vreau totuş i să f iu în prezenţaLui, să mai aud câte ceva despre El şi să-L văd! Niciasta nu am voie să fac?"

10 . Cei doi: "O, asta poţi să o faci , cu toate că

Domnul nici nu va vorbi mult şi nici nu va face aiciceva deosebi t , pentru că oameni i de aici sunt aproapel ips i ţi de cre din ţă ş i văd în Dom nu l mai mu l t u nvrăjitor. Voi însă veţi pu te a să-i învă ţaţi pe ace şti oa m en iceva m a i bun , ş i D om nu l nu va î n t â r z i a s ă vărăsplătească. Astăzi , spre seară, se va întoarce Robanla voi şi vă va aduce mărturii însemnate despre Iisus,Do mn ul , şi în el veţi avea un con du căto r foar te bu n ş iînţelept ; pentru că Roban es te unul dint re spi r i telecele mai puternice dint re voi ." După aces te cuvinte,cei doi îngeri s-au îndepărtat şi s-au întors la noi.




că este deja destul de târziu!"9 . Cornel ius a în t r ebat : "Dar , Doamne, oameni i

aceş t ia rămân aici dormind? Ei ar putea să pet reacăsabatul în aces t mod jalnic, mai bine la ei acasă, ş iatunci nu i-ar mai deranja cu sforăituri le lor pe ceide aici! Iţi vine s-o iei la fugă când îi auzi sforăind;îmi es te foar te ne plă cu t să-i văd aşa! Po t în du ra mu l te,dar s foră itu l un uia care doa rm e a tunc i cân d ar t r ebuisă f ie t reaz, mă duce la disperare!"

10. Eu am spus: "Ei , ei , lasă- i ! Atâta t imp câts forăie, nu fac nici un păcat ! Bine că doar s forăie;dacă ar fi fost treji şi ar fi auzit câte ceva care ar fiputut trezi ceva în fi inţa lor, nu ar f i fost bine! Darpentru că au dormit adânc, nu au auzi t ş i nici nu auvăzut nimic din ceea ce s-a petrecut; şi , vezi tu, aşaes t e b ine! Dar să mergem acum ş i s ă- i l ăsăm săd o a r m ă ! "

11 . A t unc i ne - am î nd r ep t a t cu t o ţ i i s p r e u ş ă .Far isei i ş i cei mai băt râni s -au apropiat de uşa careera pe jumătate deschisă, au deschis-o larg ş i au zis :"Doamne, es te scr is : «Deschided larg por t i le pentru

ca regele să intre în slavă! Pe El î l preamărim şi I iaducem laudă în e t ern i t a t e!»"12. Şi Cyrenius a spus atunci cu bucur ie: "Da, aşa

es t e ş i aşa să r ămână pent ru to tdeauna! Domnul f i eîn to tdeauna cu voi ! "

13. Şi ei au str igat: "Domnul să f ie şi cu t ine, ca

să poţ i să f i i mi los t iv cu noi , asemeneaLui! Legi le tale ne-au apăsat până acumm ai t a r e decâ t m oar t ea ; da r acum , căam deveni t pe de-a-nt regul ucenici i Săi ,legi le tale nu ne mai const râng înt r -atâtş i ch iar nu l e mai s imţ im aproape de loc .Totuş i î ţ i mul ţumim pent ru aces t e l eg i ,pen t r u că f ă r ă e l e am f i pu t u t deven i

f o a r t e u ş o r t r ă d ă t o r i i a c e s t e i c a u z ep r e a s f i n t e ! D e a c e e a t e r u g ă m s ă n uret ragi legi le aspre pe care le-ai dat . Noiî n ş i n e , g â n d i n d , c r e z â n d ş i f ă p t u i n ddrept , la fel ca ş i t ine, le vom ret ragepr in însăş i pur t area noas t r ă , până l a u l t ima vi rgul i ţă , pentru vecie!"

14 . C y r e n i u s a s p u s : " I n a c e a s t ăprivinţă v-am şi scuti t de lege şi sunt sigurcă nu va t r ebu i s ă r e î nno i e s c v r eoda t ălegea cea aspră. De aceea nu vă mai lăsaţipăcăli ţ i ş i urmaţi întru totul ceea ce v-au

sfătuit cei doi înge r i ai lui Du m nez eu; aşavom rămâne ce i mai buni pr i e t en i î n t ruDumnezeu, i a r domnia mea nu va mai f ia p ă s ă t o a r e p e n t r u v o i ! Ş i, d a c ă n o u lconducător al şcol i lor voas t re va încercas ă v ă p r i g o n e a s c ă p e n t r u c ă s u n t e ţ ipr ieten i i lui I i sus , ai Do m nu lui eterni tăţ i i ,ş i totodată pr ieteni i romani lor , veţ i găs iu ş o r d r u m u l pân ă l a m i n e ş i vă p r om i tcă se va f ace to tu l pent ru ca dreptur i l ev o a s t r e p ă m â n t e ş t i , ş i m a i a l e s c e l e

spi r i tuale, să f ie bine apărate! Şi vă maispun o dată: Domnul f ie cu voi!"

15. Şi toţ i au s t r igat din nou: "Şi veşnic ş i cuspir i tul tău!"

16. Apoi au f ăcut o p l ecăc iune adâncă în f a ţ anoastră, iar noi am ieşit prin uşa larg deschisă şi amm e r s a c a s ă , u n d e n e a ş t e p t a o m a s ă c o p i o a s ă ,formată din pâine, vin şi tot felul de fructe dulci şicoapte . După ce am mâncat to t ce era pus pe masă ,a m m u l ţ u m i t şi a m r ă m a s m a i d e p a r t e a ş e z a ţ i ,vorb ind până l a apusul soare lu i .


R ob an ş i K i s jon ah p oves te scîntâmplări din viaţa lor

1. Către seară au ajuns la Mine acasă Roban ş iKisjonah din Kis şi ne-au salutat de departe pe toţi .Kisjonah s-a grăbit cu braţele deschise spre Mine şiM-a îmbră ţ i ş a t cu mul t ă pr i e t en ie ş i cu l acr imi înochi . De-abia după o vreme a văzut-o ş i a sărutat -ode mai multe ori şi pe fi ica lui , care î l ţ inuse de mână

în tot acest t imp. L-a salutat apoi pe ginerele său, peCornel ius , i a r când a a f l a t că romanul s t r ă luc i torcare s t ă t ea l ângă Mine era guvernatoru l Cyreniusşi-a cerut iertare că nu l-a recunoscut.

2. Cyrenius i - a lua t î nsă mâna lu i Ki s jonah cuemoţie, i-a strâns-o la pieptul său şi a spus cu voce




încărcate cu vin, fă ină, caş , pâine, miere ş i o mult imede peş t i bun i a fumaţ i ; e rau a tâ t de mul te p rov iz i iîncât mama Măria nu găsea loc să adăpostească toatece le aduse .

10 . De aceea l-au rugat pe un vecin să păstreze cugri jă ce prisosea în cămări le sale . Acesta , f i ind unom avar, la început nu a vrut , dar după ce a primitdouă monede de aur de la K is jonah , a deven i t foa r te

binevoitor ş i dornic să ne ajute . Agitându-se inuti l , î llovi din greşeală pe ucenicul loan, când ducea saci i .Ac esta i-a zis: "Pr ietene , f ii mai a ten t în zelul tău plăt i t ,a l t fe l ve i face v reo pagubă pen t ru t ine ş i pen t ruceilalţi! Fericit ai fi dacă ai da dovadă de atâta zel, cap e n t ru a c e s t e d o u ă mo n e d e , p e n t ru împ ă ră ţ i a l u iDumnezeu ca re a ven i t a tâ t de aproape de t ine , ş ia tunc i nu te -a i mai lov i de n imeni ! Va i de mareaorb i re ca re nu recunoaş te ş i nu poa te să recunoascăsfinţenia!"

11. Vecinul însă nu s-a arătat n icidecum încurcat ,c i ş i-a continuat cu mult sârg treaba.

12 . A tu n c i a î n t r e b a t l o a n : "D o a m n e , se p o a t eoare ca un om să aibă atâta tâmpenie în trupul ş i însufletul său?"

13 . Eu am zis: "Lasă-1 să plece! Astfel de oamenisunt cu mii le în ţara evreiască, oameni care sunt maiînch iş i ş i mai îndără tn ic i decâ t măgar i i ! De aceeamer i tă doar lauda ca re se cuv ine unu i măgar!"

14 . Atunci s-au iscat râsete printre cei prezenţi ,pe ca re Ph i lopo ld le -a spor i t ş i mai mul t spunândceva foar te po t r iv i t ş i demons t rând cum omul es tede obicei mult mai înzestrat să vadă totul foarte bine,mai puţin ceea ce-i stă pe vârful nasului!

15. D u p ă a c e a s t a n e - a m r id i c a t d e l a ma s ă ş ine-am dus să ne od ihn im.


Cum ajută înger i i lumea. O sferă cort i cată .•

1. Fiecare s-a dus la culcare şi toţi au dormit pânăd iminea ţă ; ch ia r ş i Eu M-am od ihn i t ş i am dormi tcâteva ore . Cei doi îngeri ş i-au continuat însă muncade îndrumare , veghere ş i oc ro t i re a un iversu lu i în

t impul nopţi i ş i , odată cu răsări tul soarelui , au venitla Mine, au mulţumit ş i au zis : "Doamne, totul esteîn cea mai bună rându ia la în în t regu l Mare Om a lLumilor . Sori i central i pr incipali sunt la locuri le lor ,ia r ro ta ţ i i le lo r sun t un i fo rme; o rb i te le so r i lo r med i i de rangu l în tâ i sun t nesch imbate , o rb i te le so r i lo rme dii d in a do ua clasă, care se rotesc în ju ru l celorde rangul întâi , sunt ş i e le exact aşa cum trebuie , lafel şi sorii medii din clasa a treia, cu ai lor aproapede zece ori câte o sută de mii de sori p lanetari , dupăc u m a i h o t ă r â t T u , o D o a m n e , d e l a î n c e p u t u r i ,măsura ! Nenumăra t de mul ţ i so r i p lane ta r i însă , cu

micile lor planete ş i luni , sunt încă l ipsi ţ i de lumină,d e p in z â n d n e g re ş i t d e r i tmu l s o r i l o r ma r i c a r e î ighidează. Astfel , în această sferă cort icată care ne-afost dată nouă pentru a o veghea, to tul este în ceamai mare ş i mai bună rându ia la ş i a s t fe l nouă ne

tare: "Nu tu , c i eu trebuie să-mi cer ier tare pentrucă nu te-am sărutat mai înainte ş i pentru că nu amavut t imp să te cunosc încă mai demul t ! Pe lângăD o m n u l I is u s , c a r e m e r i t ă t o a t ă l a u d a şi t o a t ămul ţumirea , î ţ i da to rez ş i ţ i e o mul ţumire neseca tă ,om bun şi c red inc ios ! D in t re to ţ i oameni i ace lu i ţ inu t ,t u a i f ă c u t c e l m a i m u l t , s a l v â n d u - m ă d i n t r - oîncurcătură care a l tfe l m-ar f i putut costa viaţa! Este

cu adevăra t o mare bucur ie , nepre ţu i t p r ie ten , să tec u n o s c . "3. Apoi, Kisjonah, foarte fericit, ne-a povestit multe

lucruri care se petrecuseră de curând; ne-a povest i tcă v iz i tase S iharu l , împreună cu bă t rânu l Roban , căv o r b i s e a c o l o c u J o n a e l , J a i r u t h şi m a i m u l t c uArchiel, care trăieşte şi se poartă firesc, la fel ca unom obişnuit , încât nici unui s tră in nu i-ar putea treceprin minte că în e l se ascunde o f i in ţă pur spir i tuală .

4. II v izi tase ş i pe m edic ul Jo ra m , în casa m inu na tăa acestuia , precum şi pe soţia lui cea drăguţă , de lac a r e a a fl at l u c ru r i n e m a ip o m e n i t e . R o b a n fus es e

to t t impul numai och i ş i u rech i ş i nu înce ta să sem i n u n e z e ; c â n d e r a f o a r t e e m o ţ i o n a t , s p u n e a d efiecare dată: "Da, da, sânge şi v iaţă pentru divinulînvăţător din Nazaret! Pentru că El nu poate f i unom, ci t rebuie să f ie Dumnezeu însuşi , a l t fe l nu arpu tea face asemenea luc rur i ! "

5. în t imp ce Kisjonah încă mai povestea, Robana ven i t l a Mine ş i nu a z i s n imic a l tceva decâ t :"Doamne, sunt a l Tău; nici o putere în afara VoinţeiTa le nu mă mai poa te îndepăr ta de T ine!"

6. Eu am spus: "Am ştiut dinainte că vei fi al Meu;dar încă nu ştii că toţi fraţii şi tovarăşii tăi sunt deacum tot a i Mei, dar în fa ţa lumii vor rămâne ceeace au fost şi înainte. Aşa vei rămâne şi tu ceea ce aifos t , până când conducă to ru l şco l i lo r voas t re , ca reva veni în locul lui Iair, se va mai domoli puţin.

7. Fraţii tăi îţi vor spune ce trebuie să vorbeşti şicum trebuie să te porţ i cu noul conducător , care vamătura la începu t cu o mătură foar te s tu foasă . Nuva trece însă nici o ju m ăta te de an şi veţi pute a aranjamul te în sch imbul a ceva ban i , pen t ru că e l nu c redeîn Templu, c i doar în bani; mai apoi va putea ş i e l săcreadă în ceva mai bun. Acum du-te la fra ţ i i tă i ş i

spune-le tot ce ai văzut şi ai auzit!"8 . La aces te cuv in te a le Mele , Roban ş i -a lua t

rămas bun de la K is jonah , mul ţumindu- i pen t ru to t ,ş i i -a spus în cele din urmă: "Cred că sunt foartep u ţ in i o a me n i c a t i n e p e a c e s t p ă mâ n t ! T u e ş t is ingurul care mi-a găsi t ş i mi-a trezi t in ima! Domnulsă te binecuvânteze pentru tot binele pe care mi l-a ifăcut mie ş i celorla l ţ i !" D upă aceste cuvinte , e l a făcuto plecăciune adâncă ş i s-a grăbit să meargă la fra ţ i isăi care încă mai erau în s inagogă; cei care dormeauau fos t îndepăr tau d in s inagogă imedia t ce no i amplecat . El a fost prim it cu nea ştep tat de m ultă buc urie

de către tovarăşii săi şi şi-au povestit unii altora cumul tă vo ie bună , aceş t ia mirându-se în t r -una de ceeace a trăit, a auzit şi a văzut Roban.

9. Iar noi ne-am bucurat deoarece Kisjonah nu avenit cu mâna goală , c i cu multe animale de povară




es te îngădui t să rămânem iarăş i cu Tine, Tată s fânt ,şi cu copii i Tăi atât de pre ţioşi n ou ă, în că o zi!" (Sfera

cor t i ca t ă es t e numele da t pent ru su te de mi l ioanede sor i care, ca sor i central i de rangul întâi , doi ş it rei , cu aproape inf ini t de mul ţ i sor i planetar i , sedeplasează tod , pe orb i t e foart e m ar i , î n jur u l un uipunct cent r a l comun, incomensurabi l , care es t e e lînsuş i un soare mediu pr inc ipa l imens . Nenumăra tde mul te as t fel de s fere cordcate, care se af lă ladis tanţe ur iaşe unele de al tele ş i care umplu spaţ iuletern nesfârş i t , poar tă la un loc numele de "MareleOm al Lumi lor " . - Această expl icaţ ie es te dată pentruo mai bună în ţ e l egere a r apor tu lu i de d imineaţă a l

celor doi înger i căt re I i sus , D om nu l inf inităţ ii . - Jak obL o r b e r )2. Eu am s pus : " Foa r t e b i ne , da r s ă pe t r ece ţ i

f iecare cl ipă cât mai bine, dând oameni lor tot felulde învăţă tur i d iv ine ; deoarece copi i i Mei au marenevoie de ele!"

3. Cei doi îngeri s-au retras foarte veseli şi fericiţi,au s a l u t a t - o pe M ăr i a , m a i apo i pe ucen i c i , peCyrenius , Cornel ius , Faus tus , I a i r , Ki s jonah ş i peBorus . Cyrenius însă, care auzise ceva despre mul ţ i isori , î i înt rebă imediat pe cei doi despre ce fel desor i vorbiseră cu Mine, pe nt ru că el nu c uno ştea dec âtun s ingur soare .

4. Cei do i î n s ă i - au s pus , cu m u l t ă d r agos t e :"Pr i e t en drag ş i f r a t e în t ru Domnul , nu- ţ i dor i s ăcunoşd ceea ce acum î ţ i es te cu neput inţă să cupr inziş i de care nu depinde nici un pic fer ici rea suf letuluitău. Ceea ce am vorbi t cu Domnul te-ar ucide dacăai î n ţ e l ege ş i a i pă t runde măsura care t r ebuie s -oînţelegem ş i s -o păt rundem noi neconteni t . Câte s televezi tu înt r -o noapte f rumoasă ş i . încă mul te al tele,pe care ochi i tăi nu le pot vedea din pr icina mar i idepărtări la care se află, toate sunt lumi ale sorilor

de o măr ime de ne închipui t pent ru în ţ e l egerea t a .Soarele pe care tu î l vezi es te unul dint re cei maimici sori planetari ; ş i el este totuşi de o mie de oricâ t e o mie de or i mai mare decâ t aces t păm ânt . A cumgândeş te- t e doar l a un soare mediu de r angul t r e i ,în ju ru l căruia se rotesc cel puţ in de zece or i câte o

sută de mi i de as t fel de sor i planetar i ,p e o r b i t e f o a r t e m a r i , î m p r e u n ă c up l ane t e l e s au păm ân t u r i l e l o r m i c i ş if ă ră lumină propr i e , asemenea aces tu ialocui t de t ine! Circumfer inţa unui as t felde soare es te doar ea atât de mare câts um a c i r cum f e r i n ţ e l o r t u t u r o r s o r i l o rp l a n e t a r i , a le p ă m â n t u r i l o r ( n . t.

p l a ne te lo r ) ş i l un i lo r (n . t . s a t e l iţ i l or )care se învâ r t în ju ru l lor , înm ul ţ i t cuea î n s ă ş i de o m i e de o r i . Spune - ne ,prietene, poţi să-ţ i imaginezi o astfel dem ă r i m e ? "

5. Cyrenius : "Sluj i tor i iubi ţ i ai luiD u m n e z e u , v ă r o g s ă n u - m i m a idezvălui ţ i nimic al tceva despre aceas ta;deja încep să ameţesc. Nici în vis nu arputea t rece cuiva aşa ceva pr in cap! Şi

vo i pu t e ţ i cup r i nde t oa t e aces t ea d i n t r - o s i ngu r ăpr ivi re? Ce putere ş i ce profunzime a înţelepciuni i

divine trebuie să sălăşluiască în voi! Dar, pentru căsunt de ja a t â t de înse ta t de cunoaş tere , spuneţ i -miaşa, în l inii mari , ce se află în aceste fără de numărş i aproape inf ini t de mar i s is teme solare?"

6. Cei doi au spus : "Tot ceea ce vezi pe aces tp ă m â n t , s a u l u c r u r i a s e m ă n ă t o a r e , d a r m u l t m a iraf ina te ş i de o măr ime ur i aşă pr in compara ţ i e cucele de aici , poţ i regăsi pe mul te al te plane te. O am en i ,animale ş i plante de toate felur i le sunt ş i acolo, lafel ca şi aici . Există clădiri de locuit foarte mari şin e s p u s d e f r u m o a s e , f a ţ ă d e c a r e T e m p l u l d i n

I e r u s a l i m s a u p a l a t u l î m p ă r a t u l u i d i n R o m a p a rasemenea cochi l i i l or de melc . Dar pre tu t indeni nues te nimic al tceva decât aces t Unic etern, s ingurulDomn ş i totodată Creator al eterni tăţ i i ! "


L egătu ra d i n tre om u l p ăm ân tesc ş iTatăl Ceresc

1. După ce a auzi t toate aces tea, Cyrenius a spus ,c u p r i n s d e o v e n e r a ţ i e d e o s e b i t d e p r o f u n d ă :"Pr ieteni ş i s luj itor i ai Do mn ulu i , de-abia acum înc epsă înţeleg cine es te Domnul ş i cine sunt eu! Eu suntnimic ş i El es te nesfârş i t , es te totul ! Numai că nuîn ţe l eg îndrăzneala noas t r ă omenească de a- I vorb iLui asemenea unuia de-o t eapă cu noi ! "

2. Cei doi îngeri au zis: "El însuşi vrea să fie aşa,deoarece copi i i au d in to tdeauna dreptu l de a vorbicu Tatăl după pof ta inimi i ! De aceea nu înt reba delucrur i pros teş t i . Nu depinde de t ine că eş t i om, cidoar de Acela care te-a creat aşa cum eş t i din Elînsuş i ş i nu a ţ inut seama atunci de s fatul nimănui ,

ci doar de al Său. Cum ar putea înt reba pe al tcinevaîn afara Lui însuşi , dacă înaintea Lui nu a existat întoată infinitatea nici o f i inţă?!

3. De aceea, dacă-I vorbeş t i ca unuia egal cu t ine,f ac i f oa r t e b i ne ; pen t r u că D um nezeu nu a r e penimeni a l t c ineva în afara Lui cu care ar putea să



Marea Evanghel i e a lu i l oan . 7 1

vorbească. Dar creatur i le Sale, care sunt din El , sunta t â t de l i bere Înc â t po t să vorbească cu Du mn eze u, .ş i Dumnezeu cu ele, ca un om cu al t om; es te foar tebine dacă-I vorbeş t i ca unuia egal cu t ine, deoarecec r ea t u r a e s t e dem nă de Cr ea t o r ş i C r ea t o r u l e s t edemn de crea tura Sa .

4 . F i e c a r e c r e a t u r ă e s t e u n m a r t o r a latotputerniciei , înţelepciuni i ş i iubi r i i lui Dumnezeuşi nici un spi r i t , cât ar f i el de puternic, nu es tecapabi l , fără puterea Sa (a lui Dumnezeu) , să facăpr in e l î nsuş i ceva; as t a o poate f ace doar s ingurD um nezeu ! F i eca r e c r ea t u r ă , f i i nd un m ar t o r a la to tputern ic i e i , î n ţ e l epciuni i ş i i ub i r i i d iv ine , cumar putea a tunci s ă nu f i e demnă de Crea toru l e i ? !în ţ e l eg i?"

5. Cyrenius a spus : "O, voi s luj i tor i deosebi t deîn ţe l ep ţ i a i a to tputern iculu i Dumnezeu, câ t de b inevă înţeleg divina învăţătură! Da, aşa es te! Omului cuadevărat nu are de ce să-i f ie ruşine cu ceea ce este;pent ru că e l es t e capodopera cea mai adevăra tă a

Crea toru lu i , dacă t r ă i eş t e după voin ţa lu i Dumnezeul iber r ecunoscută . Dar dacă un om înca lcă voin ţalui Dumnezeu, atunci , cred eu, el î ş i pierde aceas tăşansă, nu mai es te cum era la începutur i ş i nu maipoate f i ş i r ămâne e t ern .

6. Ast fel , păcatul es te ceva împotr iva ordini i di v ine or ig inare , pr in care omul î ş i t r ădează na tura ,fi ind astfel chiar el creatorul dezordinii . In loc ca els ă s e d e s ă v â r ş e a s c ă ş i s ă d e v i n ă a s e m e n e a l u iDumnezeu, păcă tu ind se f ace pe e l î nsuş i nedemnde a f i o creatură a Maest rului etern ş i atotputernic!"

7. înger i i au spus : "Ai înt r u totul dre pta te! F iecareo m r ă m â n e o c a p o d o p e r ă d e m n ă d e D u m n e z e uatâta t imp cât , din punctul de vedere al formei sale,al însuşiri lor, puteri lor şi l ibertăţi i sale vii , el rămâneînt r -o cât mai mare măsură o uneal tă pură, în carespiri tul se poate manifesta l iber şi plin de viaţă.

8. în ceea ce priveşte însă formarea inimii sale şia suf letului său, după cum crede el de cuvi inţă cafi ind necesar, într-un mod egoist , el se poate înjosipe el însuş i devenind un monstru al iadului ş i faceas t fel cel mai mare păcat pentru că a schimbat în el ,pr in e l , cea mai îna l t ă capodoperă a lu i Dumnezeu

î n t r - o j a l n i c ă l uc r a r e s o r t it ă p i e i ri i , ne de m nă deDu mn ezeu ; aceas t a î l va cos ta pe Dum nez eu un mareefor t ş i o r ăbdare f ără margin i până când lucrareara t a t ă va deveni i a r ăş i capodoperă .

9 . D i n c a u z a n e n u m ă r a t e l o r l u c r ă r i h o t ă r â t epiei r ii pr in ele însele, a veni t în lum e de ac eas tă d atăînsuş i Maest rul pentru a readuce pe făgaşul cel bun,pentru veacul veacului , aces te mul te lucrăr i ! Dar ş iîn cont inuare lucrăr i l e s e vor d i s t ruge; t ocmai deaceea El va pune în aceas tă lume temel i i le unei noişcol i în care toate lucrăr i le , care al t fel ar f i fos thărăzi te piei r i i , se vor putea îndrepta pr in ele însele.Dar acela care nu va vrea să urme ze învăţătu ra aces teişcol i , l iber f i ind pr in el însuş i , va rămâne pentrutotdeauna pierdut dacă voinţa lui nu se va modif icaîn bine! Ne înţelegi?"

10 . Cyrenius: "Şi asta înţeleg întru totul şi chiar

de aceea sunt de pă rere că oam eni i t r ebuie să urmezelegi aspre ş i clare pentru a putea respecta înt ru totulînvăţătura divină a acestei noi şcoli!"

• 11. îngerii : "Aşa ceva s-a mai petrecut şi a aduspuţ in folos omenir i i ; pentru că doar ce face el l iber ,d in e l î nsuş i , doar aceea fo loseş t e omului . Toatecelelalte î i fac mai mult rău.

12. D acă om ul a r pu t ea f i de s ăvâ r ş i t p r i n t r - ocons t r ângere l ăunt r i că sau exter ioară , am avea maimul t ă putere decâ t a r f i nevoie pent ru a l ega to ţ ioameni i ş i a- i for ţa, as t fel încât să nu mai poatăîncălca vreodată o lege! Dar astfel am face din omulcare, având o totală l iber tate, es te meni t să devinăî n t r u t o t u l a s e m e n e a l u i D u m n e z e u , o u n e a l t ămişcătoare mută, care nu s -ar putea hotăr î vreodatăsă facă ceva liber şi folositor, şi care nu ar putea săfolosească ascuţi ta sabie a dreptăţi i fără a f i condusde o mână iscusită!

13 . De aici poţi să-ţ i dai foarte bine seama că nusc poate face nimic pentru aceas ta, pr in nici un fel

d e c o n s t r â n g e r e . O m u l n u p o a t e a j u n g e l adesăvârş i re decât pr in adevărata învăţare după caree l î ş i va hotăr î s ingur des t inul urmând învăţă turapr imi tă; as t fel , calea cea bine luminată a ordini i di v ine poate f i r ăspândi t ă pre tu t indeni , i a r oameni ivor învăţa să facă doar bine şi să se desăvârşească,înţelegi şi aceasta?"




C a p i t o l u l . 5 9

D esp re m area l u p tă l ău n tr i că a om u l u i( lupta cu s ine însuşi )

1. Cyrenius : "Da, înţeleg. Dar văd în jurul meu,d i n păca t e , f oa r t e pu ţ i ne r euş i t e . U nde s un t ace i

oameni ş i câţ i sunt oare cei care ' pot să înţeleagă ş is ă u r m eze o s i ngu r ă î nvă ţ ă t u r ă? Câ ţ i d i n t r e ce iînvăţaţ i au o voinţă de necl int i t ş i urmează întocmaiînvăţătura pe care au primit-o şi au şi înţeles-o? Dacăam aduce o mie de mar i învăţaţ i , cred că n-am găs imai mul t de zece pr in t r e e i care să a ibă o voin ţăpu t e r n i că ş i de s t u l de m u l t cu r a j pen t r u a u r m aneabătut învăţătura auzi tă ş i bine înţeleasă - mai alesîn cazul unui popor f anat i c ş i super s t i ţ i os ! La cele-ar fi de folos să urme ze în văţătu ra ade vărulu i eternş i cu r a t , dacă î n z i ua u r m ă t oa r e a r f i uc i ş i cusălbăticie, din p ricin a aceasta, de către fanaticii ego işti

si cruzi?!

2. Voi sunteţi s luji tori i înţelepţi şi puternici ai Lui,dar eu vă spun, ca uu om de s t at cu mul t ă expe r i en ţă :f ără vreo cons t r ângere , aceas t ă învăţă tură a v i e ţ i i ,cu adevăra t d iv ină , nu va f i p r imi t ă n i c iodată cub r a ţ e l e des ch i s e ! Ce l pu ţ i n a r t r ebu i î ndepă r t a t ă ,prin forţă, supersti ţ ia fanatică atât de crasă, al tfel arf i un mare păcat a lăsa aceas tă învăţătură divină săse răspândească, f ie ş i numai la o aruncătură de băţ !

3. Chi a r ş i a i c i , î n aces t l oc , no i c r edem î nadevărul e t e rn ş i cura t , care ne-a fos t r eve la t d inb e l ş u g , c a u r m a r e a u n e i c o n s t r â n g e r i . V o i d o i ,D o m n u l şi f a p t e l e S a l e , s u n t e ţ i u n m i j l o c d econs t r ângere demn de lua t î n s eamă, f ă ră de careaici nu s-ar mai afla aceşti o mie de oameni care-Iu r m e a z ă î n v ă ţ ă t u r a . D i n m o m e n t c e a c e a s t ăcons t r ângere , care es t e demnă de lua t î n s eamă, nune-a t ransformat încă în acele unel te fără viaţă, aşacum aţ i răspuns - probabi l nu fără mot iv - spuselormele, atunci o as t fel de const rângere exter ioară nua r pu t ea aduce m ar i nep l ăce r i oam en i l o r ca r e vo r

să se t r ans forme, pr in aceas t ă nouă învăţă tură d inc e r u r i , î n a d e v ă r a ţ i c o p i i a i l u iD u m n e z e u ! "

4 . Cei do i î nge r i au s pus : " A inegreş i t dreptate, înt r -un fel , ş i nuvor l i p s i n i c i m i j l oace l e dec o n s t r â n g e r e e x t e r i o a r ă , d a r p el ângă aces t ea ve i a j unge ş i t u l ac o n v i n g e r e a c ă o c o n s t r â n g e r eex t e r i oa r ă e s t e m a i r ea decâ t unal ă u n t r i c ă ! P e n t r u c ă d e c e l ee x t e r i o a r e s e f o l o s e ş t e ş i S a t a n ape nt ru a-1 spr i j ini pe supe rs t i ţ iosulp r o s t ş i r ă u ; i a r d a c ă , p e n t r u ar ă s pând i î nvă ţ ă t u r a d i n ce r u r i , nef o l os i m până l a u r m ă de ace l ea ş imi j loace mizerabi l e a l e Sa tanei ş ia s t f e l î i c ă l c ă m p e u r m e , a t u n c iînt reb: putem câş t iga ceva în aces tfel pentru binele veşnic al omului?

5. Cu foc, sabie ş i mare vărsarede sânge ş i -a croi t întotdeauna caleasuper s t i ţ i a î n lume; dacă ar t r ebui

ca ş i cuvântul curat al lui Dumnezeusă-şi croiască în acelaşi fel calea, armai putea r ecunoaş te omul cuvântu lde pace a l l ui Du mn eze u d in cerur i?Oare nu ar spune: «Doamne, nu-Ţie s t e d e - a j u n s c ă o m e n i r e a e s t echinui tă de Satana de ţ i se zbâr leş tepărul? A cum ai veni t ş i Tu pe aceleaş icăi ale Satanei la noi, cei amărâţi şislabi?»

6. Vezi tu, prieten drag şi frate,

c â t d e n e p o t r i v i t a r f i d a c ăDumnezeu, Domnul , ar folos i as t felde căi pe nt ru r ăspând i rea învăţă tur i iSa le pr in t r e oameni , ch iar dacă aredrept ţel eterna fer ici re a aces tora,când de aces te mi j loace s -a folos i t




î n to tdeauna i adul pent ru a l e c ro i drum f ruc te lorsale acre ş i mâncărur i lor sale amare!

7. Da, din păca te vor veni şi acele vrem uri în careînvăţătura curată a Do mn ulu i I isus va f i înt ina tă ş i vaf i propovădui tă as t fel popoarelor cu foc ş i sabie; daraceas ta va face mul t rău oameni lor! Mă înţelegi?!"

8. Cyrenius : "Da, înţeleg ş i înt reb dacă asemeneacons t r ânger i d in ex ter ior nu vor f i împiedica te învreun fel de cerur i le atotputernice ş i de ce a fos tîngădui tă sau dor i tă int rarea răului în lume?"

9 . Cei doi au r ăspuns : "Pr i e t ene drag ş i f r a t e ,dacă a i î n ţ e l epciune hotărăş t e s ingur dacă poate f ivreu n «pro» - dacă n u exis tă un «con tra»! Când adeveni t vreun om erou fără luptă? S-ar f i ajuns larăzboaie între oameni dacă toţi ar f i fost nişte oiţeblânde? Sau ţ i -ai putea încerca puterea dacă nu ar f iceva care să se opună puter i i tale? Ar putea exis tavreun urcuş dacă n-ar f i ş i un coborâş? Sau ai puteaface cuiva un bine dacă nimeni nu ar avea nevoie deajutorul tău? Ce ar f i atun ci o faptă bu nă d acă nim eni

nu ar avea nevoie de ea? Sau a i putea învăţa unatoateştiutor ceva ce el să nu fi ş t iut înainte?

10 . Vezi , lum ea în care om ul , pr in el însuş i, t rebu ies ă s e t r a n s f o r m e î n t r - u n a d e v ă r a t c o p i l a l l u iD u m n e z e u , t r e b u i e să -i o f e r e a c e s t u i a t o a t epr i lejur i le cu put inţă, bune ş i rele, pentru a puteaurma pe depl in învăţă tura lu i Dumnezeu!

11. Trebuie să f ie rece ş i cald pentru ca bogatuluisă i se ofere prilejul să le dea haine fraţilor săi săracişi goi. Deci trebuie să f ie săraci penuu ca cei bogaţis ă p o a t ă s ă u r m e z e m i l o s t e n i a , i a r c e i s ă r a c imulţumirea. Tot astfel trebuie să f ie puternici şi s labipentru ca cei puternici să le poată da celor săraci omână de ajutor ş i pentru ca cei s labi să recunoascăcu umilinţa inimii lor că sunt slabi. Trebuie să existeş i oameni care să f ie înt r -o oarecare măsură proş t i ,dar şi oameni înţelepţi , al tfel celor înţelepţi nu le-arf i aproape de nici un folos lumina lor!

12 . Dacă nu ar f i oa me ni răi , cum ar pute a m ăsuracel bu n da că şi în ce măsu ră es te el cu adevă rat bun? !

13 . Pe scurt , în această şcoală în care oamenii seformează ş i se modelează s ingur i , pentru a ajungecopii ai lui Dumnezeu, trebuie să l i se ofere cât mai

multe ocazii prin care ei să poată învăţa totul desprebine şi rău şi să poată creşte pe deplin, al tfel ar f i cuneput inţă să ajungă adevăraţ i copi i atotputernici aicelui Atotputernic!

14 . Iţ i spunem deci ţ ie: atâta t imp cât un om nu-1p o a t e a l u n g a p e S a t a n a d i n t o a t e l u c r u r i l e ş iî m p r e j u r ă r i l e c u p u t i n ţ ă p e c â m p u l d e l u p t ă ,folos indu-se ' de propr ia- i putere, es te încă depar tede a f i cu adevăra t copi lu l l u i Dumnezeu! Cum arputea deveni el învingătorul aces tui duşman dacă is-ar lua toate pri lejuri le de a atinge chiar şi numaiun s ingur f i r de păr de-al duşmanului? Da, adevărata

împără ţ i e a lu i Dumnezeu cere o mare luptă pent rua putea căpăta deplina l ibertate a vieţi i veşnice şi deaceea t rebuie să vă f ie dat pr i lejul de a lupta pentrubine şi adevăr!"


D esp re fo l o su l p as i u n i l or

1. ( înger i i : ) "Vei vedea că oameni i sunt s tăpâni ţ ide felur i te pas iuni . Unul s imte în el dor inţa de aavea cât mai mult , chiar şi ceea ce are doar o mică

valoare; des igur că aceas ta es te zgârcenie, care es teun viciu. Dar, vezi, acestei apucături rele î i datorămcălător ii le pe mare ; pent ru că num ai oame ni i d orn ic ide a strânge cât mai mult şi de a câştiga puteau folosiaceas tă râvnă, care pune viaţa în pr imejdie, pentrua găsi mijloace de a străbate întinsa mare şi a căutadacă nu cum va de cea l a l t ă pa r t e ( a m ăr i i ) s un tţ inutur i dold ora de com or i necun oscu te . E i au a juns ,d u p ă m u l t ă m u n c ă şi p r i m e j d i i d e m o a r t e , c uadevărat , într-un ţ inut care se afla de cealaltă partea măr i i ş i care era încă nelocui t . Pr imejdi i le mar icare au fost depăşite le-au potoli t însă lăcomia şi i-au

făcut să le piară curajul de a se mai întoarce; ei aurămas acolo unde i-a dus vântul, ş i-au ridicat colibeş i case, ş i as t fel au populat un ţ inut unde nu erauoameni . Acum hotărăş t e tu : dacă oameni i nu ar f iavut aceas tă dor inţă de a s t rânge cât mai mul t ş i de acâştiga, crezi că ar mai f i descoperit oare acel ţ inuts t ră in?!

2. S ă l u ă m a c u m d o r i n ţ a d e a n e b u c u r a d eplăcer i le s imţur i lor . Gândeş te- te că ar l ips i de tota c e a s t ă d o r i n ţ ă şi i m a g i n e a z ă - ţ i o m e n i r e a c udesăvârşire castă. î ţ i va place până la adânci bătrâneţi

f ec ior i a cura t ă ş i cas t ă? Imaginează- ţ i acum to ţ ioam enii într-o astfel de stare d e casti tate şi întreabă-tep e t i n e î n s u ţ i : c u m v a f i a t u n c i c u î n m u l ţ i r e aneamului omenesc, care a fos t lăsată de Dumnezeu?Din aceasta î ţ i dai seama că şi această pasiune trebuiesă f ie în om, al t fel pământul ar ajunge în curândl ips i t de oameni ! Es te adevăra t că mul ţ i cad , d inpăca te, în desfrâu, aşa cum ved em ap roa pe în f iecarezi , ş i o as t fel de cădere es te împotr iva ordini i luiDumnezeu ş i de aceea es t e un păca t . Dar aceas t ăcădere, chiar des întâlni tă, care es te împotr iva luiD u m n e z e u , e s t e t o t u ş i c u m u l t m a i b u n ă d e c â t

dezrădăcinarea totală a aces tei pas iuni .3. Toate aces te puter i care- i sunt date omului ş i

care se arată la început a f i pas iuni greu de ţ inut înf râu au rolul de a îndemna la o dezvol tare, în suss au în j o s , a lt fe l om ul va r ăm âne a s e m e nea ape ică lduţe ş i î nce t - înce t s - ar a funda în t r -o l en toareî ng r oz i t oa r e .

4. î ţ i spunem deci ţ ie: nimic nu- ţ i poate dovedimeni rea d iv ină a omului mai b ine decâ t ce l e maimari vicii puse faţă în faţă cu cele mai alese virtuţia l e oameni lor . De-abia aşa î ţ i po ţ i da seama de

puter i l e ne l imi t a t e care au fos t da te oameni lor depe aces t pământ ! Drumul omului porneş t e d in ceru lce l mai îna l t a l l u i Dumnezeu, care es t e ch iar ş ipent ru noi , î nger i i , de nepăt runs , ş i poate a jungepână în cel mai adânc iad; şi , dacă nu ar f i aşa, omulnu a r pu t ea a j unge s ă f i e n i c i oda t ă cop i l u l l u i




D u m n e z e u !5. Noi avem de-a face ş i cu oameni i

din celelal te lumi fără de număr; dar es teo di ferenţă foar te m are în t re aici şi acolo!Acolo oameni lor l e sunt puse opre l i ş t ipes te care pot face un pas doar cu mareg r e u t a t e . I n s ă v o i , o a m e n i i a c e s t u ipăm ân t , ave ţ i a t â t de pu ţ i ne l i m i t ă r i ,

precum Domnul însuş i , ş i puteţ i face totce vreţ i . Vă puteţ i înăl ţa până în cel maiascuns lăcaş al lui Dumnezeu dar , chiard e a c e e a , p u t e ţ i c ă d e a a t â t d e j o s ,p r e c u m S a t a n a î n s u ş i , c a r e a f o s to d i n i o a r ă s p i r i t u l c e l m a i l i b e r d i nDum neze u; ş i, pe nt r u că a căzut, a t r ebu i tsă cadă în ce l e mai mar i adâncur i a l emizer i e i , d in care cu greu va putea găs i ca l ea deîn toarcere ; dar ch iar ş i aceas t a s e mai poate încă .Trebuie să şt i ţ i însă că Dumnezeu i-a dat viciului oputere de creş tere la fel de mare ş i de nesfârş i tă

precum es te aceea a vi r tut i i . "


D esp re va l oarea l i b ere i vo i n ţe(a l iberului arbitru)

1. (Cei doi î nger i : ) "De aceea , t o tu l pe aces tpământ - în ceea ce- i pr iveş te pe oameni - depindenu ma i de l ibera voinţă şi de învă ţarea, pe c ât se poa tefără de const rânger i , care a fos t lăsată de Dumnezeu

as t f e l î ncâ t î n ţ e l ege r ea o r i că r u i om s ă poa t ă s ăpă t r undă aceas t ă î nvă ţ ă t u r ă de j a de l a o s i m p l ăascul t a re . De aceea n imeni nu va putea spune că nua în ţ e l es învăţă tura . Acel «Iubeş te-1 pe Dumnezeumai presus de or ice ş i pe aproapele tău ca pe dneînsuţi!» este atât de uşor de înţeles ca ceva ce poatef i pr ins cu mâin i l e ş i de un orb! Ş i , dacă c inevaurmează cu adevărat aceas tă concisă învăţătură, care,deş i es te uşor de înţeles , cupr inde totodată totul înea, atunci va f i condus din inima sa de căt re însuş iDomnul , cu toa tă în ţ e l epciunea , ş i va putea deveniînvăţătorul se me ni lor săi . Ş i as tfel un ul î l po ate pu r ta

pe celălal t până când însuş i Domnul î l pr inde ş i î lcreş te apoi pentru a deveni un adevărat copi l al Său.

2. Aşa t r ebuie să se f acă r ăspândi rea dreaptă aînvăţătur i i s f inte, după rânduiala cerur i lor ; ceea cees te «dedesubt» sau «deasupra» poate aduce cu s ined o a r o s l a b ă b i n e c u v â n t a r e , s a u c h i a r n i c i u n a ,asu pra fi in ţe lor d in ce ru r i l e lu i D um ne ze u, s aual teor i poate veni chiar de la rău. Ai înţeles bine ceţi-am spus?"

3. Cyrenius : "Da, am înţeles totul ! Acum văd ped e p l i n c e m e n i r e d e o s e b i t ă a r e a c e s t p ă m â n t ş ioameni i lui . Singurul neajuns es te acela că, alătur ide copi i i lui Dumnezeu, sunt crescuţ i înt r -o oarecaremăsură în aceeaşi şcoală şi copii i iadului, dar f iecare•pentru lumea lui ! Acum îmi dau înt r -adevăr seamacă înţelepciunea cerească cea mai profundă nici nuar putea îngădui s ă f i e a l t f e l . Domnul însă es t e

în ţ e l ep t , bun ş i a to tputern ic în măr in imie , pent ru ada ş i iadului or icând o al tă şansă! Eterni tatea es tede a juns de lungă pent ru a cupr inde în dura ta e ines fâr ş i t ă to t f e lu l de modal i t ă ţ i , p r in mi j loc i r ea

cărora chiar şi aceşti copii ai iadului vor putea să sep r edea , î m pr eună cu î nvă ţ ă t o r u l l o r , c e l ca r e i - aispit i t ."

4. Cei doi îngeri au zis: "Ceea ce spui tu depăşeştecu mul t înţelepciunea noas t ră! Dar tu, ca un copi l alDomnului , eş t i f ă ră îndoia l ă mai aproape de Tată ltău decât î i suntem noi apropiaţ i , ca ş i creaţ i i pure,şi astfel tu poţi să simţi în inimă mai repede decâtnoi un imbold pur divin; dar atâta şt im şi noi: că luiDumnezeu nu- I es t e n i c i un lucru cu neput in ţ ă . Maimul t de atât însă nici nu avem voie să- ţ i spunem.

5. Dacă vrei mai multe lămuriri , atunci întreabă-Lpe Domnul însuş i ; El cunoaş te toate lucrur i le pe careeternităţi le vii toare le ţ in cu străşnicie ascunse. Darnoi cre de m că nu-i va dezvălui un ui m uri to r aşa ceva,din pr icina urechi lor ascuţ i te ale Satanei . Pentru căduşmanul are de o mie de or i câte o mie de urechi ,ş i în vorbă t rebuie să f i i cu ochi i -n pat ru pentru anu-1 face mai rău decât fără-ndoială că este deja!"

6. Cyrenius : " înţeleg! De ace ea nici nu-I voi spu neDomnului n imic! "

7. Eu: "Nu t rebuie să vorbeş t i cu voce tare. Euînţeleg şi ceea ce vorbeşti şi întrebi tainic în inima

ta."


Gândirea în in imă

1. Cyrenius a spus : „D oam ne, eu nu p ot să gând escîn inimă absolut deloc. încă din copi lăr ie am fos tobi şnui t s ă gândesc cu capul . Mi se pare aproapeimposibi l să pot să gândesc cu inima! Cum să fac,pent ru a putea gândi cu in ima?"

2. Eu am spus: „Este foar te s implu ş i uşor . Totceea ce gândeş t i sau poţ i gândi în creierul tău, dupăcum s imţ i , izvorăş te din inimă. Orice gând, cât demic ar f i el , t rebuie să aibă mai înainte un îndemnîn urma căruia răsare în mod necesar . Dacă gândula fos t îmboldi t s i creat în inimă din cauza vreunei




t imp ce cuvântul rost i t devine parte din viaţa sa doarprin fapta care î l urmează, prin trezirea cât mai multa sufletului.

10 . Şi astfel , mare domn, poţi să întrebi , în inimat a , d e s p r e S a t a n a , ş i D o m n u l î ţ i v a s ă d i a t u n c irăspunsul potr ivi t în propria- ţ i in imă, în l in iş te ş i înta ină , pen t ru ca Sa tane i , ce l ca re a re mul te u rech i ,să-i fie imposibil să îl audă! Şi în acelaşi mod poţi să-L

în t reb i pe Domnul ş i despre renaş te rea sp i r i tu lu i înin imă ş i despre împără ţ ia lu i Dumnezeu ş i ve i p r imiimedia t răspunsu l ce l mai l impede!"

11. Cyrenius a spus: „Da, acum am înţeles de cevo i nu sch imbaţ i ap roape n ic ioda tă v reo vorbă cuDomnul , fap t ca re m-a mira t de ja de mai mul te o r i !B ine , voi încerca ş i eu. Dacă Domnul este astfel , întaină, milost iv cu voi , a tunci va putea f i ş i cu mine!Fap tu l că în t r -o oarecare măsură mi-am pus în cu ifunc ţ ia mea de conducere , că rămân în p rea jma Luişi că-mi întăresc sufletul cu fiecare cuvânt ce iese dingura Lui sfântă , dovedesc că î l iubesc mai presus de

o r i c e !12. Şi mai c red că , d in iub i re cura tă pen t ru E l ,

fac ş i am făcut mai mult decât voi to ţ i ; pentru că euL-am cunoscu t de când e ra un cop i l f raged ş i amavut grijă de El, de părinţii şi de fraţii Lui în ţarapăgână unde s-au adăposti t o vreme! Şi , în t imp cevoi I-a ţi jer tf i t do ar n ăvoa dele vo astre , eu sunt gatasă renun ţ la toa te mer i te le mele lumeş t i ş i , ca ce lmai umil dintre v ,oi , să-L urmez credincios ş i să-mipun în primejdie , în f iecare c l ipă, viaţa pentru El ş i

nevoi , a tunci e l urcă mai întâi în creier pentru a f ice rce ta t de că t re su f le t . Aces ta ( su f le tu l ) pune înmiş c a r e c o rp u l a s t f e l î n c â t a c e l g â n d i n t e r i o r s ădevină cuvânt sau faptă . Este cu neputinţa ca un omsă gândească doar cu capu l . Pen t ru că un gând es teo creaţ ie pur spir i tuală ş i astfe l nu poate lua f i in ţăal tundeva decât în spir i tul oamenilor , care se af lă îna d â n c u l s u f l e t u l u i şi , p o r n i n d d e a c o l o , a n i m ă

în t reaga f i in ţă umană . Cum ar pu tea o c rea tu ră săse dezvolte dintr-o formă d e mat erie m ai subti lă , cândtoată materia , deci ş i creierul omului , nu este nimicaltceva decât cea mai pură formă de materie ş i nupoate f i deci creator , c i doar creaţ ie?! înţelegi ce-ţ ispun şi începi să s imţi deja într-o oarecare măsurăcă nici un om nu poate gândi ceva cu capul?"

3. Cyrenius a spus: „Da, Doamne, această s imţireeste vie în mine! Dar cum se petrece aceasta? Acumcu adevăra t mi se pare că am gând i t d in to tdeaunanumai în inimă! Cum vine asta? Da, s imt cuvinte cuformă în inimă, ca ş i cum ar f i cuvinte rost i te . Nici

nu mi se mai pa re că aş mai pu tea concepe un gândîn cap!"

4. Eu: „Aceas ta es te u rmarea f i rească a t rez i r i ito t mai puternice a sufle tului tău în inimă, care estei u b i r e a p e n t r u M i n e ş i, p r i n M i n e , p e n t r u t o ţ io a m e n i i .

5. în cazul oamenilor la care o astfel de iubire nus-a trezit încă, gândurile se formează — ce-i drep t — to tîn inimă, dar nu sunt s imţi te acolo pentru că ea esteprea mul t îndrep ta tă sp re ce le mate r ia le , c i doar încreier . Acolo gânduri le inimii iau forma imaginilorcare se amestecă cu imaginile care vin prin s imţuri lec o r p o r a l e d in l u m e a î n c o n ju r ă to a r e şi c a r e s -a uim pre gn at în tăbliţe le creierulu i , şi în această formădevin, în fa ţa ochilor sufle tului , materia le ş i re le ş it rebu ie p r iv i te p r in u rmare d rep t cauză a fap te lo rre le a le oameni lo r .

6 . De aceea , f ieca re om t rebu ie să renască maiîntâi în inimă şi de acolo în spirit, altfel nu va puteain t ra în împără ţ ia lu i Dumnezeu!"

7. Cyrenius i-a spus lui Petru , care s tă tea lângăel: „ în ţ e l e g i c e î n s e a mn ă r e n a ş t e r e a s p i r i t u lu i î nin imă ş i ce ş i unde es te cu adevăra t împără ţ ia lu i

Dumnezeu despre ca re E l ş i ce i do i înger i vorbescm e r e u ? D a r c e e a c e p r e z i c e i d e s p r e c r e d i n ţ an o a s t r ă ? "

8. Petru a spus: „Da, înţeleg; dacă nu aş înţelege,nu aş rămâne aici , c i aş avea gri jă de casa mea. Maredomn, caută tu în inima ta ; acolo vei găsi în scurtt imp mai mult decât ţ i -aş putea povest i eu într-o miede ani!

9 . U i tă - te la no i , ce i ca re am fos t p r imi i Să id isc ipo l i ş i mar to r i , dacă vorb im mul t ex te r io r cuEl ! Şi , cu toate acestea, noi vorbim mai mult cu Eldec ât t ine ş ide cât o fac mu lţ i a lţ i i pr in c uvintele gu ri i ;p e n t ru c ă n o i v o rb im n u ma i î n i n imă c u E l ş i î lîn t rebăm de mi i de luc rur i , ş i E l ne răspunde p r ing â n d u r i c l a r e , b in e c o n tu r a t e , ş i a s tf e l c â ş t i g ă mdublu . Pen t ru că un răspuns a l Domnulu i în in imaomului este , în tr-un fel , deja parte din viaţa sa , în



7 6

pentru voi toţ i , cum am şi făcut de câteva ori , înafara celor ce mi s-ar f i putut petrece ca venind dinp a r t e a R o me i !

13 . Şi, dacă fac toate acestea dintr-o iubire curatăpen t ru E l , a tunc i oa re mă va cons idera E l demn degra ţ ia pe ca re o revarsă în mod cop leş i to r asupravoas t ră? !"

14 . Eu am spus: „Deja ai primit-o , scumpul Meuprieten şi frate! Ceea ce ai nu mai trebuie să cauţi şi

să te aprinzi în continuare ca ş i cum încă nu ai avea!De aceea f i i l in iş t i t ş i încearcă să Mă întrebi ceva,orice, în inima ta, şi Eu voi sădi răspunsul clar, peînţelesul tău, şi îl vei simţi în întregime în inima ta,care Mă iubeşte cu adevărat mai presus de orice!"


De s p r e a d u c e r e a în a p o i a c e lu i p i e r d u t

1. La acest sfat a l Meu, Cyrenius întrebă dacă nepu tem aş tep ta v reoda tă ca Sa tana să se în toarcă laD u m n e z e u .

2. Şi eu i -am săd i t u rmătoru l răspuns în in imă:ceea ce se petrece, se petrece din cauza aceluia; celcare este pierdut , este căutat . Celui foarte bolnav ise dă leacul , dar voinţa lui rămâne l iberă ş i t rebuiesă rămână l iberă; deoarece a împiedica voinţa sa arî n s e m n a a t r a n s f o r m a t o a t ă c r e a ţ i a m a t e r i a l ănesfâ rş i tă ş i toa te e lemente le e i în p ia t ra cea maidură în care nu există nici un sâmbure de viaţă . Toatăaceastă creat ie materia lă nu este nimic al tceva decât

spir i tul cel mare, răspândit pe cât de departe se poate ,ş i e s te împăr ţ i tă în nenumăra te lumi ca re însă , înnumăru l lo r aproape nesfâ rş i t , cond i ţ ionează f i in ţaei completă . Tot din această creaţ ie materia lă suntlua te nenumăra te mir iade de mir iade de f i in ţe , cumsunt major i ta tea oameni lo r aces tu i pământ , ş i sun ta p o i a j u t a t e s ă s e t r a n s f o r m e î n f i i n ţ e î n t r e g ia s e m ă n ă t o a r e L u i , p r i n p u t e r e a , i u b i r e a şiî n ţ e l e p c iu n e a l u i D u mn e z e u , ş i a c e a s t a e s t e f ă r ăîndo ia lă o mare în toarcere la Dumnezeu a sp i r i tu lu ice l mare!

3. Când toa te pământur i le ş i to ţ i i so r i i se vor«descompune» , a tunc i nu va mai rămâne d in ace l«unu» nimic în afara purului său «Eu», care , dupăsingură tatea dep lină, va trebu i să f ie preg ăti t ca , dup ăvremur i le v remur i lo r , să se re în toarcă îna in te de ase p răpăd i pen t ru to tdeauna . A tunc i n ic i un soare


material ş i n ici un pământ materia l nu se va mai rot iî n s p a ţ i u l n e s f â r ş i t e t e rn , c i p r e tu t i n d e n i o n o u ăc re a ţ i e s p i r i t u a l ă , d e o mă re ţ i e e x t r a o rd in a r ă , c uf i i n ţe l i b e r e ş i m â n tu i t e , va u m p le s p a ţ i u l e t e rnnesfârşit şi Eu voi fi veşnic Dumnezeul şi Tatăl tuturorf iinţelor din ete rni ta te în e terni ta te , iar această s tarede fericire nu va lua vreodată sfârşit; va fi atunci oturmă, un ocol de oi ş i un păstor!

4. Dar când se va ajunge aici, care va fi numărulanilor pământeni , nu poate f i spus! Şi chiar dacă t i -aşspune acest număr, nu l-a i putea pricepe. Chiar dacăţ i -aş dezvă lu i număru l spunând că vor t rece de omie de ori o mie de cicluri temporale , a tâ tea câtefire de nisip sunt în mare şi pe pământ şi câte fire dei a rb ă s u n t p e t o a t e c â mp u r i l e , p e t o a t e d e a lu r i l epământului ş i câte picături există în mare, în toatelacuri le , f luvii le , râuri le , pârâuri le ş i izvoarele , to tnu ai pu tea calcula astfel timp ul mân tui rii finale!

5. De aceea, a i răbdare ş i doreşte-ţ i mai presusde toa te împără ţ ia lu i Dumnezeu ş i adevăra ta Lu i

dreptate, şi atunci vei fi înviat de Mine la viaţa veşnicădup ă moa r tea t rupu lu i tău , ş i, în împă răd a sp i r i te lo rcura te , o mie de an i pămâ nteşd vor t rece ca o s ingurăzi!

6. Şi , pr ie tene, în împărăţ ia Mea spir i tuală pl inăde fericirile cele mai înalte, ceea ce aici ti se parenesfârşi t , va trece repede şi foarte uşor! Acum nupoţi fi iniţiat nici tu şi nici unul dintre ucenicii Meiîn toate tainele cerurilor, dar vei fi atunci când vei fib o t e z a t , p e s t e c â ţ i v a a n i , c u D u h u l S f â n t d i nDumnezeu; acest Duh te va călăuzi pe t ine, precumşi pe to ţ i ce i la l ţ i , dezvă lu indu- ţ i t a ine le ce rur i lo r .De-abia a tunci vei vedea în lumina cea mai l impedetoate acestea care-ţi sunt acum în tune cate şi încur cate!Păs t rează aces te luc rur i ca re ţ i -au fos t dezvă lu i teacum şi nu lăsa pe nimeni să-şi dea seama de ele;pentru că aceste lucruri vor trebui să f ie tă inuite încămul t t imp!"

7. Cyrenius s-a minunat mult când a s imţi t acestetaine divine în el şi a spus, după ce s-a gândit o vreme:„A fost, fără îndo ială, c uvân tul Tă u pe c are I-am sim ţitc a p e o v o rb i r e c u rg ă to a r e î n i n ima m e a , f o a r t el i m p e d e ; d a r o a r e t r e b u i e r e s p e c t a t c u s t r i c t e ţ e

în d e m n u l d e la u rmă ? O a m e n i lo r d e î n c r e d e re , c e lo rbuni , cu o gândire dreaptă ş i celor credincioşi nu l is-ar putea totuşi destăinui , chiar ş i numai câte ceva,o f rân tu ră a runca tă în t r -o d iscu ţ ie? ! Pen t ru că aşaceva nu ar avea cum să dăuneze nici unui om!"

8 . E u a m s p u s c u v o c e t a r e : „ D a , p r i e t e n e ,b ine în ţe les că nu dăunează n imănui , cu cond i ţ ia săfie pregăti t să le primească aşa cum le-ai primit tu ,în inim a ta. Altfel, nici eu nu ţi le-aş fi dezvăluit. Dac ăoamenii ar primi aşa ceva din exterior , le-ar dăunaînsă foarte tare , cum ţ i-au arătat deja , îndeajuns demult , îngeri i Mei. De aceea ne oprim aici pentru că

mai avem multe a l te lucruri de făcut , care sunt cumul t mai însemnate decâ t aceas tă în t rebare a ta , a lc ă r e i r ă s p u n s s e p o a t e c o a c e p e d e p l in d o a r î ne t e rn i t a t e . "





Despre natura, v iaţa ş i muncaspiri telor naturi i

1 . C y re n iu s s - a a r ă t a t a f i mu l ţu mi t c u a c e s trăspuns, însă Kisjonah s-a r idicat ş i M-a rugat să-i

dau voie să pună şi e l o întrebare legată de o poruncăda tă de Mine ş i ne împl in i tă .

2. Eu am spus : „Vorbeş te , p r ie ten a l p r ie ten i lo rş i duşmani lo r !"

3. Kisjonah a spus: „Când am adus în adăposturi lemele ul t imele lucruri d in grotă a i poruncit să luămcu noi pâin e ş i v in în canti tă ţ i mar i pen tru că vomîntâlni acolo mulţ i înfometaţ i ş i însetaţ i! Eu am spusapoi oamenilor să ia multă pâine ş i mult vin ş i amaşteptat apoi atât în grotă, cât şi în afara ei să vinăcineva care să a ibă nevoie de pâine ş i de vin! Dar,vezi tu , Doamne, nu am găsi t pe nimeni căruia să-idăm lucruri le luate cu noi!

4. Când am ieş i t însă d in g ro tă ş i a i b loca t -open t ru e te rn i ta te , p r in pu te rea Ta d in Arch ie l , amrămas fără pâine şi vin şi nici unul dintre cei care leduceau nu a ş t iut să-mi spună cine le-a luat pâinea ş ivinul . Eu nu mi-am dat seama de această dispari ţ iemiraculoasă nici în grotă ş i n ici în afara e i . Dar înz iua u rmătoare , după ce a i p leca t d in K is , to ţ i ce idin casa mea nu au vorbit de al tc ineva decât de Tine.Ş i - a şa cum su n t oam eni i a tunc i când se pe t r eclucruri deosebite - s-au povest i t cel puţin încă o dată

pe-atâtea fapte pe câte ai făcut Tu, din câte ştiu eu!Multe is torioare , despre care povest i tori i lor spuneaucă au fost chiar e i martori i lor , le-am demascat ş i amspus că sunt inven tate de fantezia lor înfocată , nefi indaltceva decât minciuni . Povest irea despre dispari ţ iapâinii şi a vinului luat cu noi m-a uluit însă tare mult.N u - m i p u t e a m a d u c e a m i n t e c e s e p e t r e c u s e c upâin ea ş i v inul pe care le luasem cu noi , pen tru căno i nu le mâncasem."

5. Eu am spus: „Am şt iut bine că te va frământaacest lucru; dar să ştii că nici nu se ascund atâtea pecât î ţ i imaginezi . Dar, pentru că totuşi a i venit pentrua te lămuri, îţi voi explica. Ascultă deci:

6. Vezi tu, în munţi, la fel ca şi în aer, în pământ,în apă ş i în foc, există anumite spir i te a le naturi i ,ca re nu au mers încă pe d rumul încarnăr i i , pen t rucă nu s-a ivi t încă pri le jul prin care , printr-un act

omenesc de p rocrea ţ ie , să găsească in t ra rea în ca rne( în lumea m ate r ia lă ) pe n t r u a ven i pe lum e în t r -uncorp f iz ic , prin trupul unei femei. Mulţ imi de astfeld e s u f l e t e î n c ă n e n ă s c u t e s u n t p r e z e n t e î n t o a t ee l e m e n t e l e .

7 . Ei bine, spir i te le naturi i care domnesc în munţiau p re lua t o cons is ten ţă mai mare d in ae r . E le nuau o dor in ţă p rea mare de a se încarna ş i de a senaşte astfel în tr-un corp f iz ic , d in carne, prin trupulune i femei . Mai degrabă e le p re fe ră să rămână câ tm a i m u l t t i m p c u p u t i n ţ ă î n t r - o s t a r e l i b e r ă ,ne în lăn ţu i tă , ş i ch ia r dau dovadă de o in te l igen ţădestul de ascuţi tă . Ele au ş i un anumit sentiment a ldreptăţ i i ş i se tem de spir i tul lu i Dumnezeu, pe carecâ teva d in t re e le , ca re sun t mai bă t râne , î l cunoscd e s tu l d e b in e . S p i r i t e l e t i n e r e p r imi t e a i c i s u n tadesea încă foar te în tunecoase ş i ch ia r re le , pu tândface mult rău dacă nu ar f i ţ inute-n frâu de cele maibătrâne. Sarcina lor principală este aceea de a formatot fe lul de metale în măruntaiele munţi lor , de a lerândui ş i a le veghea.

8. Astfel de spirite iau din când în când şi hranăd in na tu ră , da r numai d in împără ţ ia p lan te lo r . Fac

a c e a s t a a t u n c i c â n d m u n c e s c m u l t , î n î m p ă r ă ţ i amunţ i lo r , l a remode la rea s tânc i lo r , l a îndepăr ta reau n o r p ă r ţ i m a r i d e m u n t e , l a g o l i r e a p e ş t e r i l o ri n t e r i o a r e c a r e s u n t p r e a p l i n e c u a p ă ş i l a a l t easemenea munc i în ca re aces te sp i r i te sun t adeseafoar te mul t so l ic i ta te . As t fe l , da to r i tă fap tu lu i cămu n c e s c a d e s e o r i p r e a mu l t , e l e î ş i p i e rd i u b i r e ap e n t r u m u n ţ i i l o r ş i î n c e p s ă - ş i d o r e a s c ă s ă s eîncarneze , pen t ru că , mai a les de acum îna in te n ic i

un spir i t nu va ajunge la mântuireav i e , l i b e r ă , d a c ă n u a p a r c u r sd ru m u l c ă rn i i. ,

9 . Aces to r sp i r i te , d ragu l MeuKis jonah , ş i în spec ia l ce lo r ca reguvernează munţi i , l i s-a dat , pr inb lo c a re a a c e l e i g ro t e a mă râ t e , omuncă deoseb i t de g rea ş i de aceeaau trebuit să f ie întăr i te cu pâine ş ivin! Şi vezi, la ele m-am referit cân dam spus : «Vom în tâ ln i o mul ţ imede în fometa ţ i ş i înse ta ţ i ca re voravea nevoie de o astfel de întărire!»A u m â n c a t t o t u l p â n ă l a u l t i m a

f i r i m i t u r ă , i a r a p o i , l a p o r u n c aîngerului Meu, au dus la bun sfârşi tm u n c a a c e e a d e o s e b i t d e g r e a .A c e s t a e s t e r ă s p u n s u l f o a r t el i m p e d e la î n t r e b a r e a t a . L -a iîn ţe les?"



7 8


L e g e n d e d e s p r e s p i r i t e l e m u n ţ i l o r .De s p r e v r ă j i t o r i e .

1. Kisjonah a spus: „Da, Doamne, am înţeles ş iasta cu atât mai mult cu cât mineri i mei, care scot to t

fe lu l de minereur i d in pu ţu r i le mine lo r mele , mi-aupovest i t adesea astfel de lucruri . Uneori le dispăreaupâinea ş i v inul fără să ş t ie care dintre e i a făcut oastfel de glumă hoţească! Şi când mineri i înfometaţ ise mâniau , nu ra reor i auzeau râse te zgomotoase ş iunii d intre e i vedeau chiar s i luete omeneşti , la fe lde mici ca nişte copii, ţopăind în faţa lor, unele fiindc h i a r c o l o r a t e , ş i a n u m e : a l b a s t r e , r o ş i i , v e r z i ,ga lbene ş i ch ia r comple t negre .

2. De curând , ce l mai bă t rân miner a l meu mi-apovest i t că l-a sfătui t un omuleţ a lbastru să poartepâinea ş i v inul într-o gentuţă pe care s-o aibă la e l ,astfel tovarăşii săi nu i-o vor putea lua. De asemenea,i-a mai spus că nimeni nu trebuie să vorbească cuv o c e t a r e î n p u ţu r i l e mu n ţ i l o r , s ă f l u i e r e s a u s ăîn ju re , pen t ru că toa te aces tea nu sun t îngădu i te deprieten ii mun ţi lor ş i vor face rău tutu ror ace lora careînca lcă aceas tă poruncă! La fe l , n imeni nu t rebu iesă râdă atunci când se af lă în adâncimile munţi lor ,pentru că ei nu pot suporta nici râsul . Şi a mai z iscă, dacă min eri i le vor lăsa une ori pâi ne ş i v in , a tunc iaceşt i omuleţ i î i vor a juta să găsească multe metalep re ţ i o a s e .

3. Credeam că aceste lucruri sunt poveşt i , pentrucă nu am avut niciodată ocazia să cunoscPaşa ceva,chiar dacă am fost destul de des în puţuri le munţi lormei. Dar acum, după această explicaţ ie binevoitoare


a Ta, to tul mi-e foarte l impede! Numai un lucru nureuşesc, cel puţ in pe ntr u m om en t, să-1 înţeleg : cumde pot mânca aceşt i pr ie teni a i munţi lor , care suntde a l t fe l sp i r i te , mâncare mate r ia lă? Cum mănâncăşi beau aceste fiinţe, care sunt puţin cam stranii?"

4. Eu: „Cam la fe l cum focul mistuie lucruri le pecare le cuprinde! Dacă arunci în foc o picătură devin sau o bucăţică de pâine, vei vedea cum acestea

dispar foarte re pe de ! Vezi, cam în acelaşi fel m ăn ân căş i sp i r i te le sau p r ie ten i i munţ i lo r h rana mate r ia lă .E le desc om pun repe de ceea ce este mate r ia l ş i p re iauîn fiinţa lor, în ei înşişi, partea spirituală care se aflăîn materie, şi asta cât ai clipi! Acum ai aflat ceea cevoiai să ştii şi nu mai ai de ce să-ţi baţi capul."

5. Kis jonah : „Doamne , î ţ i mul ţumesc pen t ru ceeac e mi - a i s p u s , p e n t ru c ă a c e s t e a mi - a u î n v e s e l i tîn treaga f i inţă ş i acum recunosc mult mai bine că totc e e a c e mă în c o n jo a ră d in t o a t e p ă r ţ i l e n u e s t eal tceva decât viaţă pură."

6. Eu am spus: „Foarte bine, dragul Meu prieten!Dar te rog, ca şi pe oricare altul care a aflat acestelucruri , să păstrezi to tul pentru t ine, pentru că aşaceva nu este de folos pentru toţi dacă este ştiut. Toţivrăj i tori i egipteni ş i persani fac deseori a l ianţe cuspiritele şi spiriduşii şi fac tot felul de vrăjitorii cuajutorul lor . Dar toate aceste vrăj i tori i sunt o oroareîn faţa lui Dumnezeu, şi cel care le face va ajunge cug re u v r e o d a t ă î n împ ă ră ţ i a l u i D u mn e z e u ! P e n t rucă astfel de vrăjitori le opresc acestor spirite intrareaîn ca rne ( încarnarea) , ş i când mor dev in p r izon ie r i iunor astfel de sufle te necoapte ş i sunt foarte greu de

e l ibe ra t de aco lo , pen t ru că p re iau mul te însuş i r ia le acestor sufle te necoapte . Vă spun vouă: blestematfie vrăj i torul! Pentru că nimeni nu a tră i t c l ipa încare un vrăjitor să-şi fi legat vrăjitoria de un scopmă c a r p e j u m ă ta t e b u n ! P e s te t o t a p a r e c e a ma ic run tă zgârcen ie ş i l ăcomie - câ t munţ i i de mare -alături de cea mai neruşinată sete de putere . Astfelde vrăj i tori îş i vor primi răsplata cea mai umili toareîn iadul cel mai adânc!"

7. Faustus a spus: „Doamne, Doamne, va f i vai ş ia m a r d e mu l ţ i i v r ă j i t o r i şi g h i c i t o r i d in m a re l eImper iu Roman! Pen t ru că aces t so i de oameni es te

p r iv i t a s e me n e a l u i D u mn e z e u , î n R o ma . E i p o tn i m i c i c u u n s i n g u r c u v â n t v o i n ţ a î m p ă r a t u l u i ,precum şi pe aceea a oricărui erou renumit ş i v i teazşi , bin eîn ţele s, po t la fel de b ine să-1 ajute astfel în câtmunţi i să se cutremure în fa ţa îndrăzneli i sale!"

8. Eu: „Da, prie tene, acestor oameni ce se cred af i pe ju m ăt a t e ze i nu le va m erg e în cur ând p re abine. Ei ştiu că îi înşeală în felul cel mai amarnic pecei care nu sunt la fe l de ini ţ ia ţ i în ar ta lor ş i î iîndeamnă pr in as t fe l de esc rocher i i , nu ra reor i , l atot fe lul de grozăvii. De aceea nici nu le po ate m erg ebine vreodată unor astfel de t icăloşi . Ei sunt aceiacare vând nimic pe nt ru mu lţ i bani şi cei care î i împin gpe oameni în păca t în t ru ru inarea lo r !"

9. Mai mulţ i au spus: „Dacă s-ar îndrepta , n iciatunci nu s-ar putea mântui?"

10 . Eu: „Dacă s-ar îndrepta, ar putea şi ei să fie




m ânt u i ţ i ; da r ce l m a i t r i s t e s t e că t ocm a i aceş t ioameni sunt ce l mai pudn dornic i de a s e îndrepta!Criminali i , hoţi i , tâlharii ş i desfrânati i pot f i readuşipe drumul ce l bun, i a r un împăra t s au un r ege poaterenunţa uşor l a coroana sa , dar un vră j i tor nu sedespar te de bagheta lui magică! Pentru că tovarăş i i

săi nevăzuţ i , care su nt de fapt s tăpâni i săi , nu îng ădu ieaceas ta chiar dacă el ar vrea să se despar tă de ei .

1 1 . D e a c e e a , v ă m a i s p u n î n c ă o d a t ă : f i eb les t emată vră j i tor i a cea r ea pent ru că pr in ea auint rat în aceas tă lume răutăcioasă toate păcatele!

12. Cel care vrea să facă minuni t rebuie să aibăpent ru aceas t a o putere l ăunt r i că de l a Dumnezeu;ş i chiar ş i atunci să facă o minune doar acolo undees te neapăra t nevoie!

13. Cel care face însă vrăji tori i ş i care se arată a f iprezicător pr in tot felul de versete ş i semne es te un

făţarnic ş i acela nici nu mai t rebuie osândi t pentrucă s -a osândi t deja de tot pr in propr ia- i voinţă. Deaceea, feri ţ i-vă cu toţi i de vrăji toria cea rea, precumşi de profeţ i i mincinoş i , pentru că aces tea aduc mul trău suf letului omului!"

-14 . Du pă aces te cuvinte, tod cei care le ascul taseră

erau foar te sper iaţ i ş i au înt rebat dacă nu se poateavea încredere n i c i î n s emnele vremi i , care , de-alungul ani lor , s -au dovedi t a f i de încredere.

15. Eu am spus: „Ba da, atunci când se bizuie peo explicaţie pur şt i inţif ică. Dar dacă nu este aşa, atunci

es te tot un păcat , pentru că omul îmbrăţ işează o adoua credinţă, care o s lăbeş te pe cea curată, adicăpe cea care cu adevărat vine din înţelep ciu ne a divină,i a r î n ce l e d in urmă va crede mai mul t î n aces t es e m n e d e c â t î n D u m n e z e u c e l u n i c , a d e v ă r a t ş ia t o t pu t e r n i c .

16 . Cel care r ămâne l a c redin ţa cura t ă , ace la a revoie să ceară şi lui i se va da ceea ce a cerut, chiardacă semnele ce l e mai r e l e a l e pământulu i ş i a l eaerului , chiar recunoscute de-a lungul ani lor , aratăcă es te cu ne pu dn ţă. Cel care se bizuie însă pe se mn e,aceluia lucrur i le i se vor pet rece întocmai cum arată

ele . Far isei i înt reţ in credinţa în aces te semne ş i sel a s ă î n t r eba ţ i de oam en i des p r e e l e pen t r u m u l ţ ibani ; pentru aceas ta vor f i ş i mai rău osândi t i !

17 . Oa re nu a creat Dum ne ze u tot ceea ce foloseş tedrept s emn oameni lor? Ş i dacă Dumnezeu l e -a c rea tpe toate, atunci va rămâne Domn pes te ele ş i le va

î n d r u m a ! D a c ă D u m n e z e u e s t e s i n g u r D o m n ş icălăuză a tuturor lucrur i lor ş i manifes tăr i lor create,cum ar putea aces tea să arate vreodată ceva fără El?Şi , pe ntr u că es te cu nep ut i nţă ca ele să arate vre odatăceva a s t f e l , a t unc i om ul t r ebu i e s ă - L r oage peDu m nez eu , s ingurul ca re poa te să facă totul , să-i aratedacă semnele sunt bune sau r e l e! Nu es t e aşa maiîncurajator decât mi i de interpretăr i dint re cele mai

de nădejde a l e s emnelor?"18. Cei prezenţ i l a masa Mea au spus : „Doamne,aşa este cu adevărat! Dacă ai face ca toată lumea săgân dea scă ş i să acţ ione ze aşa, atunci lum ea a r fi al t feldecât es te acum! Nouă, celor care ne-am s t râns acumîn ju ru l Tău , ne es te uşor , pe nt ru că Te avem alătur id e n o i p e T i n e , t e m e l i a o r i c ă r e i e x i s t e n ţ e ş imani fes t ăr i ; dar nu es t e aceeaş i s i tua ţ i a în cazulmu l tor su te de mi i de oam eni , care nu au acest no rocde nepre ţu i t de a f i î n prea jma Ta s fântă ş i de aa s cu l t a cuv i n t e l e v i e ţ i i d i r ec t d i n gu r a Ta ! Fă r ăîndoială că ş i aces tora, asemeni nouă, le es te dor de

Acela despre care înt reaga creaţ ie măr tur iseş te atâtde l impede; dar pr iv i r i l e lor î ndrepta t e spre s t e l enu Te descoperă , ş i doru l l or nu es t e mângâia t . Ş ia t unc i m i nun i l e ca r e găs es c p r ea u ş o r r ă s une t î nas t fel de oameni pr in vrăj i tor i , făcător i de minuni ş ii n t e r p r e ţ i i a c e s t o r a , o f e r ă o a m e n i l o r î n s e t a ţ i d elucrurile divine ceva care, chiar dacă este fals , pareas em ănă t o r l u i D um nezeu ! "


Despre vrăji tori şi ghici tori

1. Cyrenius a început din nou să vorbească ş i aspus , având o înfă ţ i ş are foar t e s er ioasă : „Doamne,es te înt ru totul adevărat că eş t i fără nici o îndoialăAcela drept care Te-am recunoscut de ja de mul t ş in i c i u n u l d i n t r e n o i n u p o a t e p u n e a c e a s t a l aîndoială. Dar totuş i t rebuie să-Ţi măr tur isesc că nuam s imţ i t nici un pic din binecunoscuta Ta milos tenieşi iubire în ceea ce ne-ai spus despre vrăji tori , ci t i toriîn s tele ş i ghici tor i ! în asemenea împrejurăr i totuldep i nde doa r de T i ne - pen t r u că Tu î n s u ţ i da i

oameni lor lovi tur i atât de puternice ş i de dureroase;dar vai ş i amar de omul lovi t dacă începe să plângăde durere la lovituri le Tale! Şi zău că nu şt iu dacăaşa es te drept!

2. Vezi , ce i mai mul ţ i oameni de pe pământ suntorbi ş i proş t i , ş i de aceea sunt ş i răi . Dar eu înt reb:pr in ce anume se păcă tu ieş t e ş i ce anume face săapară răul? La fel ca ş i mine se înt reabă ş i zeci demi i de romani care nu sunt proş t i !

3. în nici un caz nu putem crede că omul a ieş i tde la or igine rău din mâna Ta, la fel cum nici un

copi l nu s -a născut pe pământ ca diavol . Dacă pr imulom a fost bun , cum de al doi lea sau al t rei lea a deven i trău? Aceas ta a fos t voia Ta, sau a aceluia care l -aformat ul ter ior? Tot ce es te acum t rebuie deci să sef i pet recut după voia Ta! Şi dacă aceas ta es te voinţaTa, de ce es te aruncată cea mai grea osândă asupra




aces t o r oam en i , c a r e î n ce l e d i n u r m ă au s a l va tsărmana omeni re de l a deznădejdea care î i aş t ep tapentru că Tu nu i Te-ai arătat la str igătul ei? Te rogde aceea s ă f i i d r ep t , da r nu f oa r t e a s p r u , căc icrea tura nu are n i c i o a rmă împot r iva Crea toru lu iei. Ea se poate doar ruga , poate supor t a , sufer i ş ideznădă j du i t "

4. Eu am spus: „Dar , pr ietene Cyrenius , oare ai

uitat deja tot ce ai aflat atât de la Mine, cât şi de lacei doi înger i? Am spus Eu că îi ju de c p e aceş t i oa m en isau că î i voi osândi? Oare nu ai vrut chiar tu să î icondamni pe far isei i care au vrut să Mă omoare cupiet re ş i Eu nu te-am lăsat? Acum se pare că le dipar tea ! Sau ş ti i tu mai bine ce es te de făcut pen tru caomul , dacă vrea, să devină un copi l al lui Dumnezeu?Uită-te cât de slab eşti încă!

5. Cunoşt i atât de bine înt reaga is tor ie a omenir i ica să-Mi pod spune că nu am avut gr i jă niciodată decei care M-au che m at ş i care M-au căuta t pân ă a cum ?

6 . O ar e p r i m i i oam en i nu au avu t o l egă t u r ăcont inuă cu Mine? Cine a fos t , de la Noe până laMoise, Marele Preot al Salemului , cel care se numeaMelchisedek ş i care a fos t totodată un adevărat regeal regilor, drept şi bun? Cine a fost mai apoi spiri tuldin chivot? Şi , pentru că spi r i tul chivotului a int ratî n M i n e , p u n î n t r e b a r e a :Cine sunt Eu atunci?

7. Cei care M-au str igat auv r u t s ă v i n d i n t r e s t e l e ,pe ntru că atunc i cân d am fos tp r i n t r e e i p ă r e a m p r e a

obişnui t ş i prea pudn divin,p e n t r u c ă n u s t r ă l u c e a masemenea s t e l e lor !

8. Vezi tu, ceea ce te-aî n d u i o ş a t e s t e g r e ş i t d i nt em e l i e , ş i Sa t ana , ca r e avăzut că pord în t ine taina lui ,t e - a î nce r ca t doa r pu ţ i n ş ideja ai vrut să începi să tece r ţ i cu M i ne ! G ândeş t e - t edeci dacă ai dreptate în ceeace ai spus?

9 . P o t E u f i v r e o d a t ăaspru sau nedrept cu cineva?Sau sunt nedrept când oferîn schimbul aurului fals pecel adevărat şi pur? Sau vreţisă vă las la supersti ţ ia veche,rea şi fără de folos? Oare nuaş fi avut Eu, ca Domn, maimul t e dreptur i decâ t dne dea-i nimici pe fariseii cei răi şiî n c ă p ă ţ â n a ţ i ? ! O a r e i - a m

jude cat? D a, ei ar fi căzut p rad ăp r o p r i u l u i l o r j u d e c ă t o rlăuntric dacă nu i-aş fi salvatîn mod mi raculos !

10 . Vezi, vezi cât de pu ţin eînţelegi?! Pr ietene, vreau să

spun că tot ceea ce ai auzit şi ai văzut deja te-ar f iputut face să vezi măcar puţ in mai depar te!"

11 . Cyrenius M-a rugat să-i iert , atât pe el , cât şipe ce i l a l ţ i , pent ru că ş i - au da t s eama de părereagreşită pe care şi-o făcuseră. Eu însă i-am linişt i t ş iam spus: „Ved f i puş i adesea în faţa unor încercăr ic u m u l t m a i g r e l e . A t u n c i s ă n u u i t a ţ i a c e a s t ăîn t âmplare ş i n i c i aceas t ă învăţă tură a Mea pent ru

voi; altfel, în ciuda faptului că M-aţi văzut cu toţii şică Mi-aţi vorbit , veţi putea fi duşi într-o ispită şi maima re ş i chiar veţ i pu tea a junge să vă deziceţ i de Min eş i s ă t r e c e ţ i d e p a r t e a l u m i i , l a m i n c i u n i l e ş iî n ş e l ă t o r i i l e e i , ş i s ă deven i ţ i a s em enea aces t o r adespre care credeti că M-au căutat şi M-au str igat şipe care i-am făcut vrăji tori şi ci t i tori în stele pentrua-i putea osândi mai uşor!" Cu toţi i ş i-au cerut încă odată ier tare. Ş i Eu i -am binecuvântat pe toţ i .


D om n u l v i n d ecă u n om tu rb at

1. Imedia t du pă aceea au veni t d in oraş o m ul ţ imede oameni ş i ne-au spus că un om a turbat .

2. Eu însă i -am înt rebat ce să fac cu turbatul .3. Şi oa m en ii au zis: „Ştim

că eş t i un mare v indecător .Aşa ne-au spus astăzi fariseii,că doar pr in voin ţa Ta i - a itămădui t pe toţ i cei din fam i l i a bă t r ânu l u i J o s a ş i c ă

eş t i mai mul t decât dulgherulI i s u s pe ca r e - 1 cunoaş t emf oa r t e b i ne ! D e aceea , Terug ăm să-1 vind eci pe aces tom turbat ş i să-1 faci din nousănătos ! "

4. Eu am în t r ebat : „Cumde a turbat?"

5. Oameni i au spus : „Dincauza unui câ ine turba t carel -a muşcat ş i nici un medicnu l - a putu t v indeca! Dacă

moare, toată casa lui t rebuiear să împreună cu e l ; pent ruc ă o r i c i n e î l a t i n g e e s t ec u p r i n s p e l o c d e a c e a s t ăboală îngrozi toare! De aceeal-am ţin ut la el în casă, p en truca să nu iasă şi să provoacea s t f e l m a i m u l t r ă u .Invăţă toru le drag , s capă-nede aces t necaz!"

6. Eu: „Mergeţ i atunci ş i

aduceţ i -1 pentru ca el să set ămăduiască , a l ă tur i de to ţ icei care s-au molipsit atuncicând l-au prins şi l-au închisîn casă!"

7. O a m e n i i : „ O , î n v ă ţ ă -



Marea Evanghel i e a lu i l oan 81

care nu vor urma acest sfat să primească de la câini ilor aceeaşi plată pe care a i primit-o ş i tu .

18 . Luati mai bine copii i părinţ i lor săraci în caselevoastre bogate , decât câini nefolosi tori ş i aducătoride mari necazuri . Atunci nu veţi f i n iciodată cuprinşid e t u rb a r e a c ru n t ă c a r e î ş i a r e s ă mâ n ţa î n o t r a v aSatanei pe care câini i o poartă în e i!"

19 . -După aceste cuvinte toţ i Mi-au promis că nuvor mai creşte vreodată astfel de animale. Unii d intrece i mai pu ţ in c red inc ioş i M-au în t reba t dacă s igursunt pe deplin scăpaţi de acest necaz ş i dacă acestanu se va mai abate într-adevăr niciodată asupra lor .

20. Eu am spus: „O, voi , cei fără de cre dinţ ă! O arenu vedeţi că cel pe care l-aţi adus es te în t ru to tu lvindecat? Dacă a fost ajutat el, atunci aţi fost ajutaţiş i voi , care su nteţ i de pa rte de a fi cuprinş i de o astfelde tu rbare ! Dacă po t să r id ic mor ţ i i d in mormin te ,a tunc i as t fe l de necazur i nu po t f i mai mar i decâ tmoar tea ! T impul vă va aduce însă dovada că sun te ţ icu to ţ i i în t ru to tu l v indeca ţ i ! Acum pu te ţ i merge înl iniş te acasă. Dar mai întâi mergeţi la cei mai bătrânişi la far isei ş i arătaţ i că sunteţ i complet vindecaţi ş iadu ceţi ap oi jer tfa v oastră pe al tar , jer tfa pe c are acerut-o Moise leproşi lor a tunci când s-au curăţat!"

21. După aceste cuvinte toţ i Mi-au mulţumit dinsuflet şi M-au înt reb at ce ar putea să facă pe nt ru Min epen t ru aceas tă fap tă nemaivăzu tă .

22. Şi Eu am spus: „Să credeţi şi să faceţi ceea cevă vor învăţa fariseii şi cărturarii!"

2 3 . D u p ă a c e s t e c u v i n t e a u p l e c a t p l i n i d eîncredere ş i s -au dus imedia t la s inagogă unde aupovestit fariseilor tot ce se petrecuse aici şi au adusapo i o je r t fă boga tă .

24. Farisei i însă, care nu auziseră până atunci deaces t om care tu rbase , au începu t să se minuneze

tare ş i au zis : „Cu adevărat , aceasta este o vindecarep e c a r e o p o a t e f a c e ^ d o a r s i n g u r D u mn e z e u ! A ş ac e v a n u s - a ma i p o me n i t î n î n t r e g u l I s r a e l ! C uadevărat , acest om face lucruri care nu au mai fostf ă c u t e v r e o d a t ă d e n i c i u n u l d in t r e c e i ma i ma r iprofeţ i! Nu este nici o boală pe care El să nu poată

torule , c ine î l va scoate afară? Cine î l a t inge estede ja so r t i t une i mor ţ i îngroz i toa re !"

8. Eu: „Dacă nu credeţi ş i dacă nu aveţi încredere,nu îl pot ajuta nici pe el şi nici pe voi!"

9 . Oameni i au spus : „ Invă ţă to ru le , dacă a i pu tu tsă a juţ i casa lui Josa, ca re era c uprin să d e un necazasemănător , unde bolnavii nu au fost aduşi la Tine,nu ai pu tea la fel să-1 ajuţi şi pe acest o m tur bat , fără

să fie nevoie să fie scos din casă şi adus la Tine?"10 . Eu am spus: „Josa credea, voi însă nu credeţi

ş i a ţ i venit mai mult pentru a Mă încerca ş i a vedeace voi face cu omul turbat . De aceea vă spun încă odată: aduceţi-1 aici şi atunci îl voi ajuta, şi la fel şi pevoi! Pen tru că toţ i care sunte ţ i a ici aveţi aceeaşi bo alăîn voi , care poate izbucni oricând. Dacă însă credeţişi îl aduceţi, chiar astfel această otravă a Satanei dinvoi va fi nimicită!"

11 . La aceste cuvinte a le Mele ei au plecat ş i , dupăscurt t imp, l -au adus legat pe cel turbat . Acesta arătafoarte sălbatic şi urla la fel de ta re ca un leu înfo m eta t.Câ nd oaspeţii Mei l-au văzut pe acest om tur ba t i-a cuprins o mare fr ică . Femeile au fugit repede încasă, deoarece nu aveau curaj să vadă această f i in ţăîngrozitor de schimonosită ce urla înfiorător . Chiarşi mama Mea s-a ascuns în casă. Ucenici i Mei s-auîndepărtat , iar Iuda s-a ascuns în spatele unui copac;doar Cyrenius, Faustus, Cornelius, Kisjonah şi Borusau rămas lângă Mine .

12. Atunc i le -am z is oameni lo r : „Dez lega ţ i -1 ş ilăsaţi-1 liber!" .

13 . Toţi s-au îngrozit ş i au s tr igat : „D oam ne, a tunc i

s u n t e m p i e r d u ţ i ! " O a m e n i i c a r e î l a d u s e s e r ă n uî n d r ă z n e a u s ă f a că a c e a s t a p e n t r u c ă c e i l a l ţ i,împreună cu ucen ic i i Mei , e rau p rea înspă imânta ţ i !

14 . Atunci i-am zis lui Borus: „Du-te şi dezleagă-1tu; pentru că este deja vindecat ş i nu mai poate facen imănui n ic i un rău!"

15 . Atunci Borus s-a dus cu mult curaj la cel carefăcea spume şi a zis: „Domnul Iisus fie cu tine şi fiesă te vindeci în numele Său!"

16 . In acel moment cel turbat s-a l in iş t i t , culoareafeţei sale care era neagră a devenit obişnuită , cumera mai demul t , ş i l -a ruga t pe Borus , mul ţumindu- i

cu privirea, să-1 dezle ge. Bo rus i-a desfăcut im edia tlegături le ş i e l a venit la Mine şi mi-a mulţumit dinsuflet pentru fapta mea cea bună şi nemaiauzită , darM-a şi rug at să-1 păze sc pe vi i tor de u n as em en eanecaz ."

17 . Eu i-am spus: „Tu şi toţi cei care ar fi fostnegreş i t cupr inş i de aces t necaz , p r in t ine , sun te ţ iacu m p e depli n vindecaţi . Dar pe vi i tor să f iţ i pr ie ten iai oamenilor ş i nu ai câini lor . De ce ţ ineţ i mai mulţ icâini decât este nevoie? Câini ar t rebui să ţ ină aceiac a r e au n e v o i e d e e i l a v â n ă t o a r e a a n i m a l e l o r

să lba t ice ş i c ioban i i unor tu rme mar i , pen t ru a leapăra de lupi , urşi ş i h iene. In afara acestora , n imeninu are nevoie de un câine. Dar c ine ţ ine totuşi uncâine, acela să-1 ţ ină în lanţ , pe nt ru ca celor sărm anisă nu le fie frică, din cauza câinelui, să intre în casavoastră să ceară de pomană. Fie ca aceia dintre voi




să o vindece ş i n ici un mort pe care să nu-1 poatăchema înapo i la v ia ţă ! Cu adevăra t , pământu l nu amai pur ta t v reoda tă pe c ineva asemenea aces tu i om!Mergeţi acum acasă ş i veniţ i mâine să vorbim maimul te despre E l !"


O evanghe l ie pentru ce i bogaţ i

1. Oamenii s-au dus atunci acasă ş i au dat înapoiun ta tă copii lor celui vindecat , iar soţ ie i sale , pestemă s u ră d e î n t r i s t a t ă , i - a u a d u s b ă rb a tu l s ă n ă to s .Acestuia de-abia î i venea să creadă la început , maiapo i izbucn i în t r -un p lâns zgudui to r de recunoş t in ţăş i bucur ie . So ţ ia lu i a ven i t degrabă , împreună cucei zece copii , la Mine, ş i au căzu t cu toţ i i în gen un chi ,în fa ţa Mea, mulţumindu-Mi pentru o astfel de faptănemaipomenită . Ea M-a rugat apoi să-i dau voie săa ju te case i Mele , cu ceea ce - i s tă în pu te r i , sauorică rui a ltuia pe car e Eu i-1 voi arăta !

2. Eu am spus: „Tot ceea ce vei face în numeleMeu săracilor, va fi ca şi cum Mi-ai fi făcut Mie! CasaMea are tot ce-i t rebuie pentru puţinul răgaz cât voimai rămâne a ic i . Când Mă vo i în toarce , a tunc i ve iafla."

3. Plân gând de buc ur ie şi recu noş t in ţă , femeiazise: „Doamne, Tu, învăţător adevărat dat nouă dincerur i ! Am o avere ma re . Jum ăta te vo i da ch ia r acumcelor cu adevă ra t să rma ni , i a r cea la l tă ju m ăt a te ovoi păstra pentru ca aceşt ia să găsească întotdeauna

ceva la mine . Pen t ru că eu c red că aşa es te b ine ,deoarece ş t iu că sărmanii nu ş t iu să chibzuiască oavere mai mare ş i che l tu iesc de ob ice i p rea mul tdintr-o dată , iar la nevoie nu mai au din nou nimic!"

4 . Eu am zis: „Fă aşa,dragă femeie! Aşa ar t rebuisă facă to ţ i ce i boga ţ i ş ia tu n c i c e i s ă rma n i n u a rmai tră i în necaz. Necazule s t e c e v a r ă u ş i c o n d u c eadesea omul la păca te mul tmai mari decât averea. Celbogat îş i păstrează onoareaîn faţa lumii ş i dă rareoria t â t a b ă t a i e d e c a pc e lo r l a l ţ i - c u m f a c e u nsărman pe ca re necazu l î lîm p i n g e s p r e f a p t e r el e.Dar cel bogat ş i l ipsi t demilostenie, care se foloseştede cei sărmani pentru a-şipotoli poftele josnice, estet o t u ş i , î n c i u d a p r e ţ u i r i i

lumi i pen t ru e l , de o mied e o r i m a i r ă u d e c â ts ă r m a n u l p l i n d e p ă c a t e .Pentru că în cel sărac aparp o r n i r i l e ş i a p u c ă t u r i l en e s t ă p â n i t e ş i s t a t o r n i c e

s p re r ă u d a to r i t ă n e c a z u r i l o r , d a r c e l b o g a t e s t ecreatorul desfrâului prin prea-plinul său pe care nu-1poate folosi .

5 . D a r c u m v re i t u , d r a g a M e a f e me ie , s ă - ţ ifoloseşti averea şi după cum o vei şi folosi, va fi obinecuvântare din ceruri ce-t i va aduce răsplata ceamai mare acum ş i pen t ru to tdeauna! De aceea , ce lcare vrea să fie cu adevărat virtuos, acela trebuie să

fie mereu chibzuit şi să nu fie risipitor, pentru a puteaca, la necaz, să dea o mână de ajutor celor săraci şis lab i .

6 . Vă spun vouă, tu turor: iubirea voastră pentrucopii i oamenilor sărmani să f ie o mare făcl ie! Pentrucă n imeni pe pământ nu es te mai amărâ t decâ t uncopil sărman părăsi t , indiferent dacă este băiat saufată. Cel care va adopta un astfel de copil sărman înnumele Meu şi î l va îngri j i , f iz ic ş i spir i tual , ca ş icum ar f i d in sângele său, acela mă primeşte pe Mineîn e l . Ia r ce l ca re Mă pr imeş te pe Mine , ace la î lprimeşte şi pe Cel care M-a trimis în această lume şicare este întru totul una cu Mine!

7 . D a c ă v r e ţ i s ă a t r a g e ţ i b i n e c u v â n t a r e a l u iDumnezeu în casele voastre ş i dacă vred ca aceastasă aducă o reco l tă boga tă , ca un ogor b ine luc ra t ,a tunc i umple ţ i case le voas t re cu cop i i să rmani , ş ib i n e c u v â n t a r e a s e v a c o b o r î a s u p r a v o a s t r ăasemenea revărsări i unui f luviu umflat peste maluri lejoase pe care le inundă, aducând nisip ş i p ietr iş . Dardacă izgonid copilaşi i sărmani ş i înfometau de la voişi mai ş i s tr igaţ i la e i de parcă v-ar f i adus vreos u p ă r a r e c a r e n u a r p u t e a fi î n l ă t u r a t ă , a t u n c i

binecuvântarea se va îndepărta de la casele voastreasemenea zilei aflate la sfârşit în faţa nopţii care ourmează cu paş i g răb i ţ i . Va i ş i amar de asemeneacase în care intră o astfel de noapte! Adevărat , acolo

nu se vor mai iv i zo r i lecurând! Ş i acum du- te , d ragaMea femeie , du- te acasă , făc e e a c e ţ i - a i p ro p u s ş ig â n d e ş t e - t e m a i a l e s l as ă r m a n e l e v ă d u v e ş i l ao r fan i !"

8 . D u p ă a c e a s t ă

învăţătură, femeia s-a ridicat,împreună cu copii i e i , Mi-aumulţumit cu toţ i i încă o datăşi a spus apoi , cu voce tare:„ O , D u m n e z e u a l l u iAbraham, Isaac ş i Iacov, câtde mare, bun şi sfânt eşt i Tuşi cât de infinit de puternic şiînţelept eşd Tu, Cel care ne-ad a t n o u ă , s ă r m a n i l o rpăcătoşi , un om din inima Ta,c e p o a t e t ă m ă d u i b o l i l enoastre , t rupeşt i ş i spir i tuale!Ţ i e , Ta tă s fân t , î ţ i aducemt o a t ă s l a v a , t o a t ă i u b i r e a ,t o a t ă r e c u n o ş t i n ţ a ş i t o a t ăl a u d a î n e t e rn i t a t e ! O , T u ,

!fi!lHUIllllL!l!iW:WliiaiUih na;




iubit Tată, cât de bun eşti cu aceia care se încreddoa r în Tin e! Cu asprim e î i pede pseşt i pe aceiacare nu respectă poruncile Tale , iar a tuncicând păcătosul , p l in de căinţă , Te s tr igă:«Tată sfânt şi iubit, iartă-mă pe mine,cel slab!», o, atunci Tatăl sfânt şi bunîl aude imediat din nou şi îl ajută cubraţul Său atotputernic să iasă din oricenecaz!

9. O, oameni, luaţ i cu toţ i i exemplu de lamine! Şi eu am fost o păcătoasă şi Dumnezeu m-apedepsit aspru cu biciul Său sfânt , dar eu nu m-amcl ind t în înc rederea mea , m-am că i t pen t ru păca te lemele şi m-am rugat din suflet la Tatăl din ceruri; şi,uite , El, El singur mi-a auzit ruga şi m-a ajutat să iesîn mod miraculos din necazul cel mai mare ş i maiîngroz i to r !

10 . De aceea, încredeţi-vă în El şi bizuiţi-vă doarpe El! Pentru că acolo unde nici un om nu vă maipoate ajuta, El vine şi îl ajută pe cel strâmtorat! De

aceea tot ceea ce există t rebuie să-L slăvească fărăînce ta re ! Pen t ru că doar E l s ingur poa te a ju ta cuadevărat cuiva! Ţie , iubit mesager din ceruri , I ţ i maimulţumesc încă o dată , pentru că Tu însuti t rebuies ă f i i o u n e a l t ă s f â n t ă î n mâ n a a to tp u t e rn i c u lu iD u m n e z e u ! "

11 . Aceste cuvinte care Mi se adresau doar Mie -fapt de care femeia nu îş i dădea seama - M-au costatn e n u m ă r a t e l a c r i m i a l e î n d u i o ş ă r i i c e l e i m a iprofunde, astfe l încât a t rebuit să Mă îndepărtez dee a .

12. Cyrenius însă a observat ş i a spus: „Doamne,

ce este cu Tine, de ce plângi?"13. Ş i E u a m r ă s p u n s : „ P r i e t e n e , s u n t p u ţ i n i

asemenea cop i laş i pe pământ! Oare nu aş pu tea f imişcat până la lacrimi de bucurie, Eu, ca fiind Tatălpe care-L laudă? O, î ţ i spun ţ ie : mai mult ca oricareal t ta tă! Vezi , ea este una asemenea căreia ar t rebuisă f ie toa te . Mă bucur nespus de mul t pen t ru ea !Dar trebuie să ş i af le ce înseamnă faptul că am plânsde bucur ie pen t ru ea !"

14 . După aceste cuvinte , Mi-am şters lacrimile ş ii -am spus femeii , care ardea în iubirea copleşi toare

de Dumnezeu, ş i copii lor e i : „Tu, iubita Mea femeie!Pen t ru că iub i rea ş i c red in ţa ta în Dumnezeu sun tatât de puternice, cum rareori s-a mai pomenit , Eunu te pot lăsa să pleci aşa cum eşti. Trimite-1 pe fiultău mai mare după bărbatul tău, ca e l să vină aici ,pen t ru că mai am une le luc rur i foa r te impor tan tede vorbit cu el!"

15 . După aces te cuv in te , bă ia tu l fug i repede înoraş şi veni înap oi , du pă sc urt dm p, cu ta tă l v indecat .

16 . Când cei doi au ajuns, Eu i-am spus: „Prietene,te-am chemat a ic i ca să te vindeci în întregime, nudoa r trup eşte , c i mai a les sufle teşte , pe ntr u ca sufle tul

tău să trăiască etern, ca să afli tot ce s-a petrecut aici.Mai întâi vei f i toată seara aceasta oaspetele Meu,alături de draga ta soţie şi de copiii tăi. Mai apoi veiauz i ş i ve i ved ea a ic i un e l e lu c ru r i d i n ca re ve iînţelege cine este Acela care te-a vindecat . După ce

tu şi soţia ta ved înţelege aceasta, sufletele vă vorfi de o mie de ori mai uşoare ş i î ţ i vei da

s e a m a c ă e ş t i c u a d e v ă r a t î n t r u t o t u l/ / ^ v in dec at .Wş^Z-~ m a i n t e î n s ă de a sosi vremea^ " '""" cinei vom face u n dr um scu rt pâ nă la

s i n a g o g a c o n s t r u i t ă d e c u r â n d d ecătre Iair. Iair împreună cu soţia şi fiica

lu i , B o ru s , C y re n iu s , C o rn e l i u s , F a u s tu s ,Kisjonah, soţia şi copiii tăi ne vor însoţi. Acoloîţi va fi arătat ceva ce te va întări foarte mult în

credinţa ta!"18. Cel v indeca t , ca re pur ta numele de Bab , a

s p u s : „Invă ţă to ru le , f ie aşa cum vre i Tu! Eu sun tpregăti t să Te urmez până la capătul lumii!"

19. După aceste cuvinte a le lui Bab ne-am dus lasinagoga la care se ajungea într-un sfert de ceas, cupas grăbit , ş i în tr-o ju m ăta te de ceas de me rs a lene.


In cripta lui Iair

1 . A m a j u n s r e p e d e l a s i n a g o g ă , a m i n t r a tînăuntru ş i ne-am dus în cr ipta în care Sara s tă tusemai mul t de pa t ru z i le . Pânze le ş i faşe le în ca recadavrul Sarei fusese înfăşurat se mai aflau încă acolo,în această cr iptă se mai af la ş i cadavrul copiluluiunuia dintre prie tenii lu i Ia ir , care î i era totodată ş irudă. Era un băiat de 12 ani care murise din cauzaun ei boli grave, în ur m ă cu un an ş i jum ăta te . El seafla într-un sicriu din lemn de cedru, fiind deja total

descompus , până la oase .2 . Câ nd a văzu t ace s t s ic r iu , lu i Ia i r i -au da t

lac r imi le ş i e l a spus , pe ju m ăt a t e p lân gân d : „Celucru rău este lumea! Cele mai gingaşe f lori suntlăsate să crească pe pământul e i ş i care este soartalor? Aceea că trebu ie să m oa ră şi să dispară! Parfum ulde balsam al t randafirului devine atât de repede od u h o a r e . C e l m a i g i n g a ş ş i m a i n e v i n o v a t c r i nr ă s p â n d e ş t e în d e s c o m p u n e r e a s a u n m i r o sîngrozitor; a lbastrul cerului ş i a l zambilelor devinegr i -gă lbu i , ş i ga roafa moare - a semenea mi i lo r e ide su ror i f rumos miros i toa re .

3. Se poate spune că acest băiat a fost un înger!Frica de Dumnezeu l-a însoţi t încă din leagăn, iar lavârsta de zece ani în ţelegea deja scriptura ş i î i urmaporuncile ca un evreu matur ş i p ios. Pe scurt , moduls ă u d e v i a ţ ă , c u a d e v ă r a t p l i n d e p i o ş e n i ecop i lă rească , ş i pu te r i le sp i r i tu lu i său deoseb i t demult t rezi te care ne minunau, ne-au făcut să avemcele mai f rumoase speran ţe . Dar s -a abă tu t asupralui o boală rea ş i n ici un medic nu a putut-o vindeca.Astfel a murit odată cu acest copil tot ceea ce se puteaaştepta pe drept ş i în scurt t imp de la e l .

4. A t u n c i a p a r e î n t r e b a r e a : d e c e D u m n e z e u ,Domnul, care este pl in de iubire ş i milostenie faceaşa ceva oamenilor care se încred în El ş i speră? Miide copii săraci rătăcesc fără de adăpost, fără nici oe d u c a ţ i e , ş i D u mn e z e u n u - i c h e a mă d e p e a c e s t



8 4 • Marea Evanghe l ie a lu i loan

pământ; dar copii i unor astfel de părinţ i care au ş iaverea necesară pentru a oferi educaţie copii lor lor ,pe p lacu l lu i Dumnezeu , t rebu ie deseor i să moară !De ce este aşa?

5. Dacă este pe placul lui Dumnezeu să aducă peacest pământ a tâ ţ ia copii nelegit imi, sălbat ic i , carede-abia sunt în s tare să rostească cinci cuvinte , a tuncide ce Dumnezeu ia repede de pe pământ o r ice cop i l

care începe să-şi dezvăluie un sufle t mai bun, lăsândsă tră iască doar imbecil i i a lă turi de maimuţe? Credc ă d a c ă D u mn e z e u v r e a s ă a ib ă p e a c e s t p ă mâ n toameni trezi ţ i în tru spir i t , p ioşi , care să-L recunoascăşi să-L iubească, atunci El ar trebui să aibă mai maregrijă de viaţa unor astfel de copii decât a făcut-o cuacest băiat!"

6. Eu am spus: „Dragul Meu prieten Iair, doar atâtpo ţ i să în ţe leg i tu luc rur i le ; da r Dumnezeu a ş t iu tdintotdeauna şi ş t ie ş i acum ceea ce trebuie ş i estebine să se petreacă. Altfel, atât tu, cât şi tot ceea ceeste nu aţi mai avea viaţă! Pe lângă aceasta, să ştii că îi

faci o mare nedreptate lui Dumnezeu prin sfada ta .7 . Dacă Dumnezeu ar lua din lume toţ i copii i care

şi-au arătat încă din copilăr ie spir i tul îna l t ş i ta lentele ,a tunci voi to ţ i , care sunteţ i acum alături de Mine, a ţ if i fos t de ja descompuş i în pământ! Dar , pen t ru căma i s u n t e ţ i î n c ă a i c i ş i a ţ i a j u n s l a o v â r s t ărespectabilă , un astfel de reproş adus lui Dumnezeunu este drept! Şi voi a ţ i dat dovadă în copilăr ie demu ltă intel igenţă , părint i i voştr i au fost avuţi d in toatepunctele de vedere, ş i to tuşi Dumnezeu v-a lăsat înviaţă , în dmp ce le lua de pe acest pământ păgânilor ,

mii de copii săraci , pr in dizenterie ş i pr in a l te bolire le ; sărmanii lor părinţ i au suferi t la fe l de mult caşi părinţ i i acestui băiat , care mai tră iesc ş i care auadoptat în locul acestui băiat a l ţ i t re i copii săraci .Aceşd tre i copii sunt acum urmaşii demni ai acestuic o p i l , c a r e , î n t i m p , î n c i u d a î n s u ş i r i l o r s a l edeosebite, ar fi fost prea mult răsfăţat şi cocoloşit decătre părint i i lu i , care l-ar f i iubit mai mult decât peDumnezeu şi astfe l , în cele din urmă, nu ar mai f ic o r e s p u n s n i c i p e d e p a r t e s p e r a n ţ e l o r î n a l t e a l epărinţilor săi; şi asta pentru că nu ar mai fi ieşit dine l n imic a ltceva decâ t un p ro s tănac îngâmfa t , m ând ru

şi egoist , cu care nici un pontif nu ar mai f i pututface ceva!

8. Dumnezeu a văzut însă aceasta dinainte ş i l -alua t la momentu l po t r iv i t d in aceas tă lume; E l l -a

dat îngeri lo r în lum ea de di nco lo, pen tru a-1 învăţaa d e v ă r a t a î n ţ e l e p c i u n e , a s t f e l î n c â t e l s ă - ş iîndeplinească mai repede menirea care i-a fost datălui de către Dumnezeu, a jutându-i pe cei la l ţ i oameni.

9 . Pe lângă aceasta , Dumnezeu a mai ş t iut că vaveni o vreme în care numele Lui va fi slăvit de voi,câţiva. Şi uite, din această cauză Dumnezeu l-a lăsatp e a c e l b ă i a t să m o a ră a c u m u n a n ş i j u m ă t a t e ,

pentru ca trupul lui să f ie deja putrezi t a tunci cândDomnul Dumnezeu î i va da v ia ţă d in nou . Scoa te ţ ideci afară sicriul şi deschideţi-1!"


în v i e r e a lu i J o s o e

1. La aceste cuvinte , Borus ş i Kisjonah au coborâtimediat în cr iptă ş i au încercat să r idice s icr iul . Einu l-au putut c l int i d in loc pentru că era prea greu,f i ind făcu t d in lemn mas iv de cedru , pe deasupra

a v â n d ş i o g r ă ma d ă d e o rn a me n te d in min e re u r i ,aur ş i argint . După mai multe încercări , Borus a spus:„ D o a mn e , s i c r i u l e s t e p r e a g r e u , n u p u t e m s ă -1ridicăm. Din câte ştiu eu acest sicriu a fost pus aicicu ajutorul unor maşinări i . In mod obişnuit nu poatefi scos decât cu ajutorul lor!"

2. Eu am spus: „Atunci ieşi ţ i d in cr iptă; cei doitineri care sunt aici îl vor ridica!" Borus şi Kisjonahau ieşit din criptă şi cei doi tineri l-au scos repede şicu o uşurinţă a tâ t de mare de parcă ar f i avut de-aface cu un fulg.

3. Bab, împreună cu soţia ş i copii i lu i , au făcutoch i i mar i , mira ţ i foa r te ta re de aceas tă pu te re acelor doi tineri şi el a spus: „Asta înseamnă că ei auo forţă incredibilă! Aceşt i doi băieţ i g ingaşi , care nupot avea mai mult de 15 ani , s-au jucat cu aceastăgreutate , care nu a putut f i c l int i tă de puterea a doibărb aţi putern ici , ca vântul din t impul furtunii cu oflacără! Aşa ceva nu s-a mai pomenit!"

4. Eu am spus : „Lasă as ta , pen t ru că acum ve ivedea al tceva mult mai măreţ! Dar să vă f ie foartel imp e d e : s ă n u s p u n e ţ i n i c i u n u i o m, n i c i mă c a rdiscipoli lor Mei! Căci nu a venit încă vremea pentru

ei ; când însă va veni vremea lor, vor afla şi ei toateacestea. Acum însă deschideţi s icr iul ca să vedem înce măsură este descompus băiatul!"

5. S ic r iu l a f o s t d e s c h i s ime d ia t , i a r c o p i l u l ,descompus până la os, a fost arătat celor care eraude faţă , de către Borus, care-i îndepărtă cu mâinilesa le îndemâna t ice pânze le ş i faşe le în ca re fuseseînfăşurat. Cu toţii s-au uitat cu fiori la scheletul jalnic.

6 . F a u s t u s s p u s e : „ E C C E H O M O ! O s o a r t ăfrumoasă a cărnii bogate a omeniri i! Un craniu cuun aspect îngrozitor , având încă niş te şuviţe de părl ip i te une le de a l te le ; o p ie le a p iep tu lu i ve rzu i -maron ie t rasă , s t răpunsă ic i ş i co lo de coas te pejumătate mucegăite , ş ira spinări i neagră, pe care semai văd a tâ rnând câ teva res tu r i de m aţe d escom puse ,a c o p e r i t e c u m u c e g a i . I n s f â r ş i t , p i c i o a r e l e c â td e s c h i m o n o s i t e s u n t , d e s c o m p u s e şi p l i n e d e




în El pleni tudinea puter i i divine asupra a tot ce es teîn cer ş i pe pământ . Aşa cum es te aici , L-am văzutpuţ in mai devreme în lumea spi r i telor în care s igureram, pent ru că am fos t chemat de El pent ru a măre în toarce în lume.

13 . De-abia acum îmi es te l impede totul ş i îmidau seama că am mai t r ă i t pe aces t pământ ş i căapoi am mur i t ; dar cum a fos t moar t ea , nu ş t iu!Pentru că imediat ce am părăs i t aceas tă lume - nuştiu cum şi în ce fel - am ajuns într-o casă frumoasă,în care erau niş te făptur i deosebi t de plăcute ş i unde

mi-a fos t foar te bine. Din când în când îmi vedeampăr i n ţ i i , f r a ţ i i , s u r o r i l e ş i vo r beam cu e i de s p r elucrurile divine care mi-au fost arătate şi despre caream f os t î nvă ţ a t de că t r e t ova r ă ş i i m e i p l i n i deînţelep ciun e ş i cu mul tă ex per ie nţă. Dar pe aces t Sfântal s f inţ i lor , pe care nu L-am mai întâlni t niciodatăpână acum, nu L-am văzut decâ t cu câ t eva c l ipeînainte de a mă reîntoarce în aceas tă lume!"

14. Eu le-am spus atunci celor doi tineri: ,Aduceţi-iun veşmâ nt , ceva pâin e ş i vin, pe ntru ca şi carn ea luisă devină puternică ş i ca el să poată să meargă cun o i î n N a z a r e t ! " C u m l e - a m p o r u n c i t c e l o r d o iaceasta, ei s-au şi întors cu cele cerute.


Bab şi soţia lui sunt ului ţi de miracol .F ăgăd u i n ţa n em u r i r i i p en tru Josoe .

1. Aceasta a fost prea mult pentru Bab şi soţia lui;ea i-a spus soţului ei : „Dragă Bab, nu-ţi dai seama căamândoi suntem mar i păcă toş i ş i că a i c i , î n omulI isus, s ă l ă ş l u i e ş t e p l en i t ud i nea l u i D um nezeu? N u

este El acela desp re care toţ i profeţ i i , pân ă la Zah ar iaşi la f iul său, loan, au prezis? Nu este El acela pec a r e D a v i d II n u m e a D o m n u l să u c â n d s p u n e a :«Domnul a vorbi t Domnului meu»? Nu es te El acelade ca r e vo r beş t e ch i a r m ar e l e D av i d când s pune :«Deschideţ i larg por ţ i le cetăţ i i pe nt ru ca regele s lavei

mucegai! Şi nasur i le noas t re s imt ş i I

ele că nu ne af l ăm în dugheana unuiv â n z ă t o r d e b a l s a m u r i ; p e n t r u c ăduh oare a est e mai putern ică decâ t măaş teptam! Nu, aceas ta es te o făpturăca r e e s t e f oa r t e po t r i v i t ă pen t r u aconv inge om ul că viaţa sa es tede m nă de a fi d i s p r e ţ u i t ă , pe câ t

pos ib i l , pent ru că pe f i ecare d in t r enoi ne aş t eaptă în ce l e d in urmă oas t f e l de s oa r t ă ! D e aceea p r e f e ri n c i n e r a r e a c a d a v r e l o r m a i m u l td e c â t î n m o r m â n t a r e a . "

7. Eu am spus: „Cum Fiul Omuluiare puterea de a t rezi ş i chema înapoila viaţă as t fel de t rupur i , precum ş ipe toate celelal te care se odihnesc înp ă m â n t , f i i n d î n î n t r e g i m edescompuse de pe vremea lu i Adam,m a i este a tu n ci s oa rta o a m e ni lo r d e ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^pe păm ân t o i m ag i ne a g r oaze i ? M a i poa t e aveamoar tea ceva de temut în ea, dacă un Maest ru s -ar idicat deasupra ei? Pentru ca voi toţ i , care sunteţ ia ic i , să vedeţ i că Eu, ca Fiu a l Omului pe aces tpământ , am pe depl in puterea de a r echema l a v i a ţ ăas t f e l de t rupur i ş i de a l e f ace nemur i toare , voidovedi aceas ta acum, chiar cu aces t băiat !"

8. Am spus apoi băiatului : , Josoe, Eu î ţ i spun de,ridică-te, trăieşte şi arată că am puterea de a învia şiastfel de morţi cum eşti tu!"

9 . In ace l moment se formă un curent putern ic

de aer ; mucegaiu l descompuner i i d i spăru de pe oaseş i pielea se completă imediat ; în inter iorul ei t rupulîncepu să se umfle, formându-se complet , ca aluatulde pâine care es te amestecat cu maia în coşur i le depâine şi , în câteva secunde, băiatul se r idică din sicriuldeschis , înt ru totul viu. I i recunoscu imediat pe Iai r ,pe Faustus ş i pe Cornel ius , pe care- i cunoştea foar tebine din Nazaret ş i î l înt rebă pe Iai r : „Dar , dragăunchiule, cum am ajuns eu aici , în s icr iu? Ce s-apet r ecut cu mine? Eram împreună cu n i ş t e f ăp tur ifoar te plăcute ş i ne s imţeam foar te bine; ş i chiar nuştiu cum de am ajuns dintr-o dată aici!"

10 . Iair a spus: „Dragul meu Josoe, uită-te la Celcare se află lângă tine; Acela este stăpânul vieţii şi almorţi i! Trupul tău a fost mort un an şi ai fost aici , înaces t s icr iu. Nici o putere omenească nu ar f i pututsă- ţi redea viaţa pen tru aces t păm ân t . Aces ta însă carearată ca un om, dar care es te mul t mai mul t decâtun om, te-a chemat din moar te înapoi la viaţă! Deaceea să-I mul ţumeşt i doar Lui pentru aceas tă viaţăcare ţ i-a fost din nou dăruită!"

11. Băiatul s -a ui tat cu ochi mar i la Mine, M-aprivit din cap până la picioare şi , după ce s-a gândit

mai adânc, a spus : „Acesta es te chiar cel care m-achemat de unde mă af lam ş i care mi-a zis : «Josoe,vino, pentru că t rebuie să-Mi f i i mar tor pe pământcă Mi-a fos t dată toată puterea în cer ş i pe pământ!»

12 . Eu L-am urmat de bunăvoie ; pent ru că mi -am dat seama că vine de la Dumnezeu ş i că poar tă





C u m treb u i e s l u j i t D u m n ezeu

1. C â n d a m a ju n s a f a r ă , C y re n iu s M i -a s p u s :„Doamne, dacă aşa ceva s-ar petrece la Roma, pânăşi pietrele ar cădea la picioarele Tale ş i s-ar ruga

Ţie; iar pentru noi aşa ceva a devenit foarte obişnuit!Doamne, Te rog să a i răbdare cu s lăbiciunile ş i cupros t ia noas t ră !"

2. Eu am spus: „Dacă aş fi vrut aceasta, aş fi venitpe lume la Roma în loc de Nazaret! Faceţi numai cecer de la voi! Tot ce este mai mult de atât este cevapăgân şi este un păcat . Oare nu şt i i încă faptul căa -L iu b i p e D u mn e z e u ma i p r e s u s d e o r i c e ş i p eaproapele tău ca pe t ine însuţi este infini t mai multdecâ t ja ln ice le tem ple d in p ia t ră şi l emn înch ina teDomnulu i în ce rur i ş i pe pământ?

3. D a c ă , d u p ă c u m s p u n e a S o l o m o n , c e r u l ş i

pământu l sun t p rea mic i pen t ru a cupr inde măre ţ ialui Dumnezeu, cum ar putea f i aceasta cuprinsă înU-oj a l n i c ă c o n s t r u c ţ i e d i n p i a t r ă c i o p l i t ă s a u d i nc ă r ă mid ă , c â n d t o t p ă m â n tu l şi î n t r e a g a i n f in i t a teau fos t c rea te de Dumnezeu?!

4. Spune-Mi: ce ar spune un ta tă copii lor săi dacăa c e ş t i a a r f i a t â t d e p ro ş t i î n c â t s ă r i d i c e d ine x c r e m e n t e l e t a t ă l u i o c ă s u ţ ă d e m ă r i m e a u n e imusculi ţe , sau chiar mai mare, ş i vor vrea mai apois ă f a c ă d in g u n o iu l t a t ă lu i o ima g in e c a r e s ă -1rep rezi nte pe ta tă l ; ş i , cân d totul ar fi gata , s-ar aru ncaîn gen un ch i în fa ţa temp lulu i din gun oi şi l -ar s lăviastfel pe tatăl lor şi s-ar ruga lui? Ce ai face dacăcopiii tăi ţi-ar face aşa ceva? Cu toate că le-ai spunecă este o prost ie ş i că este ceva murdar ş i în tru totulnedemn de t ine , e i a r con t inua ch ia r cu mai mul tăsârgu inţă să se caţere în ju ru l tem plul ui de ra hat şisă c instească imaginea ta făcută din acelaşi materia l .Ba chiar să-i forţeze, împotriva voinţei tale, şi pe aceifraţ i a i lor care poate că sunt mai luminaţi la minte ,cu pedepse pe viaţă ş i pe moarte , ş i ar mai cere dela ei şi un sprijin pios! Spune, ce ai face? Te-ar puteabucura o astfel de adoraţ ie prostească ş i porcească

din partea copii lor tă i?5. Vezi, negi aceasta cu multă putere în inima ta ,

ş i Eu î ţ i spun ţ ie că o astfel de adoraţ ie a copii lorproşt i fa ţă de ta tă l lor pământesc ar f i cu mult maibună decâ t cea a oameni lo r adusă lu i Dumnezeu înt e mp le ! P e n t ru c ă a c e i c o p i i a r f o lo s i t o tu ş i l ar idicarea templului lor ceva din care ta tă l lor ş i-ae x t r a s h r a n a , d a r o a me n i i c o n s t ru i e s c t e mp le d inexcrem ente le S a tane i şi se roagă în e le la D um neze u lşi Tatăl lor! Spune, cum îţi place o astfel de adoraţieadusă lui Dumnezeu şi o astfel de rugă?"

6. Cyrenius a spus: „Doamne, aş vrea să dis trugacum cu mi i de fu lgere toa te temple le de pe p ăm ânt!înge ri lor Tăi le-ar t rebu i doa r o c l ipă ş i toate tem pleles-ar transforma în praf!"

7. Eu am spus: „Prietene, aşa ceva s-a petrecut, sepetrece ş i se va mai petrece foarte des în vi i tor , ş i

să intre! Cine este însă regele s lavei? El este DomnulIehova , Dumnezeu!» Bărba te , a ic i e s te Dumnezeu ş in imeni a l tc ineva! Noi însă sun tem păcă toş i ş i nus u n te m d e mn i d e a s t a î n f a ţ a L u i ! V in o s ă n ecură ţăm , după legea lu i Moise , de -ab ia a tunc i pu temsă ne re în toarcem ş i să ne aprop iem de E l !"

2. E u a m s p u s c e l o r d o i , c a r e e r a u p r o f u n demoţ iona ţ i : „Ce l ca re poa te înv ia mor ţ i i , Ace la vă

poate curăţa ş i pe voi fără a jutorul lu i Moise! Deaceea rămâne ţ i , pen t ru că Moise nu es te mai mul tdecât Mine şi decât Cel care l-a t rezi t pentru a f iceea ce a fost! Păcatele voastre vă sunt iertate. Astfelsun te ţ i cu ra ţ i ş i nu mai ave ţ i nevo ie n ic ioda tă deMoise; pentru că Moise nu este nimic fără Mine!"

3. Bab a zis: „Dacă este aşa, ceea ce nu pun câtuşide pu ţ in la îndo ia lă , a tunc i rămânem, pen t ru că nune va spă la n ic ioda tă Moise mai b ine decâ t însuş iA to tp u t e rn i c u l ! "

4. Soţia lui a spus: „Eu sunt de-acum o slujnică aDomnului Meu şi astfe l f ie să se petreacă cum vrei ş i

cum crez i că es te d rep t ! Dar pe mine aproape că măz d r o b e ş t e a c e a s t ă p r e a s f â n t ă p r e z e n ţ ă a l u iD u m n e z e u ! "

5. E u a m s p u s : „ F e me ie , a m v ă z u t i u b i r e a t anemărg in i tă fa ţă de Dumnezeu ş i am făcu t ceea ceai văzut mai a les pentru t ine! De aceea poţi să rămâilângă Mine! Dar acum vă spun vouă, tu turor , să nus p u n e ţ i n i c i u n c u v â n t n i m ă n u i v r e o d a t ă d e s p r eaceasta . Asta nu pentru Mine, ş i n ici pentru voi , c idoar pen t r u b ine le ace lo r mu l ţ i necred inc ioş i , p en t ruca aceştia să nu fie astfel constrânşi să creadă în Fiul

Om ului , c i să o facă l iberi , când le va fi propo văd uităevanghe l ia !6. Oamenii de acum ar f i s i l i ţ i pr intr-o astfel de

mărturie , ca ş i cum l i s-ar pune lanţuri adevărate , săcreadă în Mine şi, prin aceasta, vieţii lor libere i s-ardăuna foarte mult . Urmaşii lor însă ar considera astfelde măr tu r i i ca exagera te ş i nu le -a r accep ta , le -a rprivi ca pe niş te pure invenţi i a le fanteziei umane şia r me rg e a tu n c i împ o t r i v a î n v ă ţ ă tu r i i c u r a t e ş i aadevărului e tern. De aceea este mai bine ca astfel defapte , ca cea făcută de Mine, să rămână tă inuite înîntregime, pentru că nu ar f i n imănui de folos - mai

a les în aceas tă p r imă per ioadă a învă ţă tu r i lo r Mele .7. Tu, Iair, va trebui să-1 duci pe Josoe la părintii

lu i ş i , după un t imp, într-un moment care se va arătaa fi prielni c, va treb ui să-1 înveţi b ine pe b ăiat cu mtrebuie să înţeleagă această s i tuaţ ie : Să creadă, darsă nu facă vâlvă în faţa oamenilor! Acest băiat înviatacum nu va mai mur i cu t rupu l pen t ru că a s t răbă tu tde ja d rumul descompuner i i . Când î i va ven i v remea ,el va f i che m at de un îng er ş i va ur m a această ch em arede bun ăvoie . Apoi nici un o chi m uri t or nu-1 va maivedea v reoda tă mergând pe undeva pe aces t pământ .

8 . Acum, că bă ia tu l a mânca t toa tă pâ inea ş i abăut tot vinul ş i , pentru că a început să se însereze,ha ide ţ i să porn im la d rum, sp re casă !"

9. Am ieşit din s inagogă, iar Borus şi Iair i-au ruga tpe cei doi tineri să ducă sicriul înapoi în criptă, ceeace aceştia au şi făcut cât ai clipi, apo i au în cui at cripta.




oameni i to t nu vor înce ta să cons t ru iască temple !Cel din Ierusal im va f i devastat şi d in tem plele păg ânenu va mai rămâne n imic . Dar în locu l aces to r pu ţ inetemple vor veni multe mii ş i a tâ ta t imp cât vor tră ioameni pe pământ , aceş t ia vor cons t ru i temple , mar iş i mici , ş i-ş i vor căuta în e le mântuirea. Doar puţiniv o r c o n s t ru i u n t e mp lu v iu p e n t ru D u mn e z e u î ninima lor, în care doar El să sălăşluiască, să fie adorat

şi slăvit! Şi doar aşa se poate ajunge la viaţa eternă asufletului!

8. Atâta timp cât oamenii vor sta în palate şi, plinide îngâmfare, se vor lăsa preaslăviţi de către aceia carenu le pot avea, tot atâta Ump — alături de palate - sevor mai r id ica ş i t emple pen t ru v reun zeu în ca reacela să f ie adorat ; ş i , dacă nu chiar pentru vreunz e u , a t u n c i c e l p u ţ i n p e n t r u s p o r i r e a f a i m e icons t ruc to ru lu i pa la tu lu i sau a l templu lu i .

9. Şi aşa va fi, că oamenii vor lua pentru ei slavape care ar t rebui să I-o dea lui Dumnezeu; răsplatapentru munca lor va f i a tunci ceea ce ei ş i-au luatpentru ei înşiş i! In lumea de dincolo însă ei nu vor f irecunoscuţi ş i vor f i aruncaţi în întunericul cel maimare, unde urle tele ş i scrâşnitul din dinu va f i soartalor ş i unde este o ceartă ş i un război continuu dincauza mari i în tunecimi! De aceea, mai bine să lăsămtotul aşa cum este , pentru că toate noduri le vor f iîn tru totul desfăcute de-abia în lumea de dincolo!"


Cina la Măria

1. C â n d a m t e r m i n a t s ă - i s p u n a c e s t e a l u iCyrenius, a junsesem deja acasă, unde ne aştepta ocină s traşnică, formată ca de obicei din pâine, vin ş i

o mu lţim e de peşti bine pre gătiţi! Băiatul Jos oe, fiindfoarte pofticios, s-a bu cu ra t mu lt cân d. a văzut masapusă ş i a început să mănânce cu multă poftă dintr-unp e ş t e .

2. I a i r î n s ă i - a s p u s : „ D ra g u l me u n e p o t , n utrebuie să mănânci cu atâta poftă , pentru că s tomacultău c rea t de curând nu c red că poa te încă să supor tep re a mu l t ă h r a n ă p ă mâ n te a s c ă ! "

3. Băiatul a spus: „Nu-ţi fă griji, dragă unchiule,din această pric ină! Cel care m-a înviat din moartenu ar f i dat s tomacului meu o poftă de mâncare atâtde mare încât acestuia să-i dăuneze dacă ar lua cevamai mul tă mâncare în e l decâ t a r t rebu i . Pen t ru cănu este o glumă pentru un om să s tea mort ş i fărăhran ă t imp de un an ş i jum ăta t e ! A i în ţe lege foar teuşor pofta mea de mâncare dacă ai s imţi aceasta pepielea ta ş i dacă ai avea în t ine s tomacul meu celnou creat . Dar nu orice om poate a junge în s i tuaţ iamea şi de aceea nici nu te poţi certa cu mine. Eu şt iu

ce l mai b ine , împreună cu Ace la ca re m-aînviat, cum îmi merge şi nu-ţi fă griji cămi-ar face rău câtuşi de puţin câţiva peşti,o bucată de pâine ş i un pahar cu vin!"

4. Iair a spus: „Din partea mea poţi săiei to tul cu dragă inimă; eu ţ i -am vrut doarb in e l e . "

5. D u p ă a c e a s t ă s c u r t ă d i s c u ţ i e î n t r eIa i r şi ne po tu l său , Jos oe , ne -am d us cutoţi i la masă ş i am mâncat cu seninătate ş ivoie bună. Şi a tunci s-a vorbit mult despreunele lucruri care se petrecuseră ş i desprece se va vorbi în Ierusalim la aflarea lor.

6 . Discipoli i Mei se interesau de băiatş i n u ş t i a u c e s ă c r e a d ă d e s p re e l . I Iîntrebau ba pe băiat , ba pe Iair , ba pe ceidoi tineri care stăteau şi ei cu noi la masă,ce este cu acest băiat . Spuneau că în e lt r e b u i e s ă s e a s c u n d ă c e v a c u t o t u lnemaipomeni t pen t ru că ş t iau foar te b inecă Domnul nu s tă tea p rea mul t împreunăcu băieţ i obişnuiţ i . în trebări le lor erau însăfără sens ş i n imeni nu le-a dat un răspunsm u l ţ u m i t o r .

7. Când Măr ia a văzu t însă nerăbdareaucenicilor, le-a spus: „Ceea ce aveţi nevoiesă ştiţi , nu vă este tăinuit; de ce încercaţi să

aflaţi ceea ce nu vă este de nici un folos?Faceţi ce vă spune El şi nu cereţi să ştiţimai mult decât El crede că trebuie să văara te ; a tunc i ve ţ i t ră i ş i ve ţ i luc ra dupăvoinţa Sa ş i veţ i pr imi răsplata e ternă. Totce v re ţ i însă împotr iva vo in ţe i Sa le es te



88 Marea Evanghel i e a lu i l oan

păca t împot r iva învă ţă to ru lu i , ca reeste M ânt uito rul v ostru fizic şi spirit u a l ! Ţ i n e ţ i m i n t e a c e a s t ăînvă ţă tu ră !"

8. La acest sfat foarte înţeleptal mamei Măria ucenici i n-au maiîn t reba t n imic despre bă ia t ş i aumai vorbit despre el doar unii cu

alţ ii . Petru i s-a adresat pref eratu luiMeu, loan, ş i l -a întrebat ce crededespre bă ia t .

9 . Dar loa n i-a spus: „O are nu |a i a u z i t c u v i n t e l e d r a g i a l em i n u n a t e i m a m e , d e c e t emănâncă să a f l i ceea ce Domnuln u v r e a s ă n e d e z v ă l u i e , f ă r ăîndoială , d in motive cât se poate de înţelepte? Vezi ,pe mine nu mă mănâncă deloc. Şt iu ceea ce ş t iu , ş iasta este de ajuns! Dacă însă am vrea să ştim ceea ceD o m n u l ş t i e , m a i p r e s u s d e î n ţ e l e g e r e a n o a s t r ă ,a tunci o astfel de cerere din partea noastră ar f i ceamai mare prost ie ş i noi to ţ i am meri ta orice , în afarăde a fi discipolii Săi!"

10. P e t ru a s p u s : „ D a , d a , a i d r e p t a t e ; d a r ş idorinţa de cunoaştere este o mare avere care a fostsăd i tă de însuş i Domnul în in ima omulu i ş i , dacăo m u l n u a r a v e a a c e a s t ă d o r i n ţ ă d e o s e b i t d epre ţ ioasă , a tunc i a r f i ca un an imal ca re , d in câ tec red eu , nu a re n ic i u rmă de dor in ţă de cunoaş te reîn s u f l e tu l s ă u . E u c r e d c ă p a r t e a p u r d iv in ă ador in ţe i de cunoaş te re se aseamănă cu senza ţ ia de

sete din vis, datorită căreia sufletul care visează beaimense vase pl ine cu apă sau vin pentru a o potoli ,răm ânâ nd însă în con t i nuar e înse ta t şi , du pă can t i tă ţ ito t mai mari de băutură care ar t rebui să-i potoleascăse tea , e l to t a re aceas tă dor in ţă neseca tă . Dor in ţan o a s t r ă n e p o t o l i t ă d e c u n o a ş t e r e a r a t ă , î n m o dlimpede, că în Dumnezeu trebuie să f ie o nesfârşi tăp l e n i t u d in e a î n ţ e l e p c iu n i i p e c a r e n ic i u n s p i r i tiscoditor nu va refuza vreodată să o pătrundă! Şi deaceea eu cred, fra te drag, că această dorinţă a meade cunoaş te re nu es te un păca t .

11. Vezi, eu şi mai mulţi fraţi de-ai noştri suntemca nişte copii pofticioşi cărora nu li se face poftă detot felul de delicatese atâta timp cât nu le cunosc şinu le văd. Du-i însă la o masă plină cu tot felul dedulciuri , dar fără să le dai voie să mănânce din ele .Vei vedea în curând lacrimi în ochii lor ş i mai multăsal ivă în gura lor . Dar a i to tuşi dreptate , pentru că,aşa cum un tată înţelept, care vrea să-i înveţe pe copiiilu i dă ru i rea , aceas tă v i r tu te deoseb i t de însemnată ,le va pune în fa ţă , d in când în când, del icatese pecare nu au voie să le mănânce, to t la fe l se pare că,din când în când, ne pune şi Tatăl nostru ceresc hrană

spir i tuală în fa ţă ş i nu ne îngăduie să ne bucurăm înt ihnă de ea a tâ ta t imp câ t nu rămânem mereu p l in ide dăru i re . Dacă însă ne vom păs t ra , după o rd ineaSa , mereu aşa , a tunc i E l ne va da aceas tă h ranăpentru a o savura, hrană de care acum ne este poftă .Şi aşa vom fi pe deplin mulţumiţi cu ceea ce ş t im şi

avem, astăzi şi atâta timp cât El vrea,ş i în totdeauna f ie să se facă doar voiaLui sfântă!"

12 . Eu am spus: „Dragul Meu frateS i m o n P e t r u , a ş a e s t e d r e p t ş ia d e v ă r a t ! N u o r i c e c u n o a ş t e r e ş io r i c e l u c ru a f l a t d u c e l a t r e z i r e as u f l e tu lu i ş i l a î n v i e r e a s p i r i t u lu i .

P e n t ru c ă , v e z i t u , s t ă s c r i s c ăD um nez eu i-a zis lui Adam : «Dacă veim â n c a d i n p o m u l c u n o a ş t e r i i , v e imuri!» Si aşa este!

13. In c u n o a ş t e r e e s t e l e g e a ş ijudeca ta ; pen t ru că , a tâ ta t imp câ t olege nu ţi-a fost dată sau nu ţi-a fostpropovăduită , to t a tâ ta t imp nu există

n ic i ju de ca ta ca re să u rm eze leg ea . De aceea es temai bine să ştii doar ceea ce vreau să-ţi arăt şi atuncivei ş t i de ajuns pentru totdeauna. Când va f i vremea,vei afla totul."


Cearta d intre Iuda ş i Toma

1. Cu acest răspuns s-au arătat a fi mulţumiţi toţiucen ic i i în a fa ră de Iuda . E i au s lăv i t bună ta tea ,î n ţ e l e p c iu n e a şi p u t e r e a l u i D u m n e z e u d in M in e .Iuda însă se îmbufna şi-şi zise sieşi, destul de tare:„Tunete ş i fulgere aruncă asupra far isei lor care , însecre t , îngădu ie s t ră in i lo r să in t re în sac r i s t ie în

sch imbul unor ban i g re i , da r dacă s f in ţen ia Sa sea r a t ă s t r ă i n i l o r , d a r n u şi n o u ă , c o p i i l o r S ă ipământen i , a tunc i aceas ta es te d rep t ş i după o rd ineadivină! A mai trăit careva dintre noi aşa ceva? Dacăcei din Ierusalim o fac, atunci este greşit atât în cer,cât ş i pe pământ; dar când El face aproape acelaşilucru, a tunci este corect ş i în tru totul conform legiilui Me lchisedek! Bineînţe les că nu se poate face nim icîmp o t r i v a a c e s tu i l u c ru ; d a r c e l p u ţ i n n e p u t e mrevo l ta !"

2. T o m a a s p u s , u i t â n d u - s e a s p r u l a I u d aIscariotean ul: „Ei bin e, iarăşi te supă ră ceva? Mă miră

foarte tare că nu ai început încă să te cerţ i cu Domnulpen t ru fap tu l că a pus soare le a tâ t de depar te dep ă m â n t ş i c ă n u - ţ i p o ţ i a r d e v a s e l e d i n l u t î nap ro p i e r ea soar e lu i f ie rb in te ma i ie f t in de câ t înprea jma unu i foc de lemne!

3. Uite , câ t de b ine a r f i dacă am pu tea zburaasemenea păsăr i lo r ! Da , m-a mânca t ş i pe mine demai mul te o r i sub b ra ţ ş i mi s -a păru t că t rebu iesă-mi iau zborul împreună cu un stol de cocori carezbur a vesel . Am î nce rcat să ţopă i şi să sar , dar t rup ulmeu greu nu a vrut nicidecum să se r idice nici măcar

la un co t deasupra pământu lu i !4. M-am arătat însă curând a f i mulţumit ş i m-amgândi t : dacă Dum nez eu a r f i v ru t ca oame ni i să poa tăzbura asemenea păsăr i lo r , a tunc i le -a r f i da t a r ip ipu te rn ice . Dumnezeu a văzu t însă că un as t fe l dedar mai mult ar face rău oamenilor decât i -ar a juta







Prevenirea lu i Iuda de către Domnul

1. Eu i -am spus lu i Iuda Iscar io teanul : „Fra te leToma s-a p lâns pe drept de t ine! Eu î ţ i spun ţ ie :sfătuieşte-te în inima ta şi urmăreşte să devii om! Ca

diavol îmi eşti dezgustător şi poţi să pleci, deoareceprezenţa Mea es te o prezenţă sfântă , f i ind pătrunsăde Duhul lu i Dumnezeu, ş i în tr -o as tfe l de prezenţănu poate şi nu are voie să stăruie nici un diavol!"

2. Rodu l acestor cuvinte a fost acela că Iuda a căzu ti m e d i a t î n g e n u n c h i î n f a ţ a l u i T o m a , c e r â n d u - ii e r t a r e .

3. Toma în să a spus : „P r ie tene , nu mie t r ebu iesă-mi ceri iertare, ci Aceluia a cărui învăţătură sfântăai încălcat-o şi astfel ai greşit şi faţă de mine!"

4. Atunci Iuda s-a ridicat şi a venit repede la Mine,a căzut în genunchi în fa ţa Mea ş i a început să Mă

roage să-1 iert.5. Eu însă i-am spus: „Mustră-te singur în inima

ta; pentru că ruga gurii tale nu are nici cea mai micăv a l o a r e î n f a ţ a M e a , f ă r ă a d e v ă r a t a î n d r e p t a r elăuntr ică . Eu văd in ima ta ş i o găsesc ca f i ind înîn tregime rea . Forma pr ie tenoasă doar în afară es tea s e m e n e a u n u i ş a r p e c a r e , p r i n u n d u i r i l e l u igratioase, înşeală păsărelele cerului astfel încât să-izboare d irec t în gură , ca hrană . î t i spun de: bagă deseamă, să nu devi i în scur t t imp pr ada Satanei! P entrucă el nu lasă cu uşurinţă să-i scape ceva ce o dată anumit a fi al lui."

6. La aceste cuvinte, Iuda s-a ridicat din nou şi aspus : „Doamne! Chemi mor ţ i i d in mormin te ş i e itrăiesc, de ce laşi oare inima mea să fie nimicită înmormân tu l p ie i r i i ? Eu v reau să dev in un om ma ibun ş i to tuş i nu pot , pentru că nu-mi pot schimbain ima; de aceea modelează-mi Tu in ima ş i eu voi f iun a l t om!"

7 . E u a m s p u s : „ T o c m a ia c e a s t a e s t e m a r e a t a i n ă am o d e l ă r i i d e s i n e a o m u l u i !Pot să-i fac orice omului, şi el

to t om rămâne . Dar in ima e s tea lui şi el trebu ie s-o trans form eî n t r u t o t u l s i n g u r d a c ă v r e asă-ş i pregătească v ia ţa e ternă .Dacă Eu însumi aş pune p i la lain ima omulu i , a tunc i omul a rd e v e n i o m a ş i n ă r i e ş i n u a ra junge n ic ioda tă l a l ibe r ta tead e p l i n ă . D a c ă o m u l p r i m e ş t eî n v ă ţ ă t u r a c a r e - i a r a t ă c et r e b u i e s ă f a c ă p e n t r u a -ş ifo rma in ima pen t ru Dumnezeu ,

a t u n c i e l t r e b u i e s ă u r m e z eliber această învăţătură şi să-şiformeze in ima după ea!

8. Dacă el şi-a format inimaastfel, a curăţat-o şi a îngrijit-o,

de-abia atunci Eu trec în spirit în ea şi mi-o fac lăcaş.Omul renaş te a tunc i în sp i r i t ş i nu se ma i poa tepierde n ic iodată , pentru că as tfe l a deveni t una cuMine, aşa cum Eu sunt una cu Tată l d in care provinşi de la care am veni t în această lume pentru a ară taş i a desch ide tu tu ro r cop i i lo r oamen i lo r ca lea pecare e i t rebuie să meargă în sp ir i t pentru a a jungela Dumnezeu , în p len i tud inea adevă ru lu i !

9. De aceea trebuie mai întâi ca fiecare dintre voisă lucreze la t ransformarea in imii sa le , a l t fe l es tepierdut , ch iar dacă î l rechem de o mie de or i d inmormânt în v ia ţa cărn i i !"

10. Iuda I sca r io teanu l a spus : „Doamne , a tunc isunt p ierdut! Pentru că am o in imă nestăpâni tă ş i numă pot a ju ta pe mine!"

11. Eu: .Atunci ascultă-ţi fraţii şi nu te mai certacu ei când te previn cu dragoste, pentru că ei te ajutăsă lucrezi asupra inimii tale!

12 . Uită-te la Toma, care nu se lasă înduplecat, înciuda grosolăniilor tale, şi te previne când începi să

laşi l ibere frâiele inimii tale rele. De aceea ascultă-1pentru că es te p l in de gr i jă pentru t ine , ş i a tunciîncet-încet va fi mai bine în inima ta! Dar dacă veicont inua să nu pr imeşt i s fa tu l n imănui , în scur t t impte ve i p răpăd i ş i , după cum spuneam, ve i deven iprada Satanei ; pentru că a tunci va in tra în in ima taSatana ş i nu Eu.

13. Fereşte- te de aceea mai a les de fur ie ş i delăcomie , a l t fe l ve i deveni copi lu l morţ i i ! Pentru căr e g r e t e l e ş i c ă i n ţ a a u o m i c ă v a l o a r e d e a s u p r am or m ân tu l u i ş i sun t de un s lab fo lo s unu i su f le tim pur ş i în tu nec a t . Du- te acum ş i me d i tează b ine

asupra acestor cuvin te a le Mele!"14 . Iuda s-a re tras gândi tor , hotărând pe jumăta te

să se îndrepte după cum i-am spus , ş i i -a spus lu iToma: „Ei , b ine , f ra te , ve i vedea cum Iscar io teanulva deveni un cu totul alt om şi până la urmă va fi unmodel pentru voi to ţ i ! Pentru că Iscar io teanul poatemulte dacă vrea ; ş i acum vrea ş i de aceea va reuşi

m u l t e ! "15 . Toma a spus: „Fra te , dacă te

lauzi d inain te , a tunci fap ta va rămâneîn urmă. Prin aceasta se poate să devii

u n m o d e l , d a r n u u n u l d e m n d eurmat, ci unul de care să te fereşti -şi numai cu greu va fi bine cu tine peaces t pămân t !

16. Pentru că, vezi tu, dacă vrei sădevii mai bun decât noi toţi , care necunoaştem mari le noastre s lăb ic iuni ,ş i fără exemplul tău , ş i vedem preab in e câ t de j a ln ic i ş i f ă ră v a loa res u n t e m f a ţ ă d e D o m n u l , a t u n c it r e b u i e s ă t e c o n s i d e r i m a i m i c ,p e n t r u t o a t e v r e m u r i l e v r e m u r i l o r ,

decât sunt fraţii tăi în faţa Domnului.Nici nu ar fi bine să gândeşti vreodatăsă dev i i un exemplu demn de u rma tpen t ru no i , c i s ă t e cons ide r i a f iîn to tdeauna u l t imu l s i ce l ma i mic .




adevărat, vei deveni pentru noi, fără să vrei, ceeace vrei acum cu îngâmfare. Rânduieşte-ti viaţa dupăaceastă învăţătură care nu a crescut pe pământulmeu, ci pe cel sfânt al Domnului, şi a cărei temelieeste umilinţa ş i abnegaţia . Numai urmând ordineadivină vei căpăta ceea ce vrei acum să ai! Du-te laDomnul şi întreabă-L dacă te-am sfătuit greşit!"

C a p i t o l u l 7 6Despre umil in ţă ş i abnegaţ ie

1. Iuda a s t r iga t după Mine ş i M-a în t reba t :"Doamne, este chiar aşa cum mi-a spus, pe un tonp o ru n c i to r , T o ma ? "

2. Eu am spus: "Da, aşa este! Acela dintre voicare se va umili cel mai mult în faţa fraţilor săi,ace la es te ce l d in tâ i în împără ţ ia lu i Dumnezeu .Orice idee de a se considera mai bun î l va aşezape u l t ima t reap tă în împără ţ ia lu i Dumnezeu .

3. Dacă v reunu l d in t re vo i se c rede mai bundecât ceilald, atunci el încă nu s-a eliberat de iadulatoatemistui tor ş i lacom şi mai are mult până săf i e p r e g ă t i t p e n t r u î m p ă r ă ţ i a l u i D u m n e z e u ,deoarece un astfel de om nu are spir i tul l iber .

4. Dar când cineva se crede mai prejos de tod fratiisăi şi este pregătit să slujească tuturor după puterilesale, atunci e l este primul în împărăţ ia lui Dumnezeu,ş i t o ţ i c e i l a l ţ i p o t î n v ă ţ a d e l a e l , c u u mi l i n ţ ă .Adevăratul mare spirit divin este doar acela care şdesă coboare mai prejos de toate creaturi le omeneşd!"

5. Iuda a spus: "Asta înseamnă că doar cel careşt ie să se înjosească cel mai mult va f i pr imul înî m p ă r ă ţ i a l u i D u m n e z e u ? ! D a c ă e l e s t e a t â t d estăruitor în a le s luji tu tu ror d up ă puter i le sale , a tunciceilalţi trebuie totuşi să aibă bunăvoinţa de a se lăsaslujiţi de el p en tr u a-1 ajuta astfel să fie pr im ul ! Ce sepetrece însă atunci când ceilald nu vor să-i primeascăajutorul sau când vor să a jute e i pentru a a junge eip r im i i î n împ ă ră ţ i a C e ru r i l o r ? C in e va fi a t u n c ip r imu l î n împ ă ră ţ i a l u i D u mn e z e u ? "

6. Eu am spus: "Toţi cei care fac aceasta avândinima curată! Dar oamenii care , d intr-un anumit fe l

de egoism, nu primesc ajutorul fra te lui lor , pentrua nu-i da pri le jul să devină primul în împărăţ ia luiDumnezeu, ş i care nici măcar nu aspiră la o astfelde întâietate, aceia vor fi totuşi uldmii, iar acel frateva f i pr imul pentru că el a vrut să s lujească într-a d e v ă r d i n i u b i r e şi a d e v ă r a t ă u m i l i n ţ ă t u t u r o rfraţilor săi!

7. Ah, cu totul a ltfel ar fi dacă cineva de pe pă m ân ta r v r e a s ă d e v in ă d o a r p e n t ru a c e a s t ă î n t â i e t a t ecerească cel mai neînsemnat ş i un s luj i tor a l tu turor!O, acela va f i ş i e l unul dintre uldmii în împărăţ ialui Dumnezeu! Dar în lumea de dincolo totul va f i

cântări t cu balanţa cea mai bună şi va f i măsurat cumăsura cea mai exactă. De fiecare dată când va ieşila iveală ceva egoist, balanţa nu se va apleca şi măsurac e ru lu i n u v a f i e g a l a t ă ! D e a c e e a t r e b u i e s ă a iadevărul deplin în t ine, fără nici o oprel iş te , a l tfe l

n u p o ţ i i n t r a î n împ ă ră ţ i a l u i D u mn e z e u . N u ma ia d e v ă ru l c u r a t , l i p s i t d e p r e f ă c ă to r i e ş i a mă g i r eascunsă şi vicleană vă poate elibera şi vă va eliberaîn fa ţa lu i Dumnezeu ş i a tu tu ror c rea tu r i lo r Sa le !în ţe leg i?"

8 . Iuda I sca r io teanu l a spus : "Da , în ţe leg b ine ,dar îmi dau seama că aşa ceva este cu neputinţă; ş ia s t a p e n t ru c ă o mu l n u p o a t e s ă r e n u n ţe l a t o tegoismul său. El t rebuie totuşi să mănânce, să bea,s ă - ş i g ă s e a s c ă o l o c u in ţ ă ş i îmb ră c ă min t e . T o a t eacestea le face tot dintr-o anumită măsură de egoism!Un bărbat îşi ia o nevastă frumoasă şi vrea să o aibăd o a r p e n t r u e l . V a i d e c e l c a r e î n d r ă z n e ş t e s ărâvnească la nevasta aproapelui său! Şi asta este oareun fel de egoism?!

9 . Dacă am un ogor b ine luc ra t ş i v ine t impulrecolte i , mă voi duce oare , mânat de abnegaţie ş i deo l ipsă totală a egoismului , la vecini i mei ş i le voispune: «Prieteni , mergeţi ş i culegeţi ceea ce a crescut

pe ogoare le mele , pen t ru că eu , ca ce l mai umi ld in t re vo i , ca s lugă a voas t ră , a tu tu ror , fă ră dev a lo a r e î n f a ţ a v o a s t r ă , a m mu n c i t n u ma i p e n t ruvoi!»? Vreau să spun că această abnegaţie şi lipsă aegoismului , r id icată în s lăvi , t rebuie să a ibă totuşiune le l imi te c la r s tab i l i te fă ră de ca re a r f i cunepu t in ţă să p ropovăduim învă ţă tu ra Ta oameni lo r ,pe nt ru că al tfe l s-ar ară ta în m od l im pe de că î icredem pe fraţ i i noştr i mai proşt i ş i mai orbi decâtsuntem noi! Pentru că a te considera un spir i t superior fra ţ i lor tă i , înseamnă totuşi ş i ceva orgoliu . Şidacă este aşa , să ne ui tăm atunc i la cum va f i om en ire a

pes te o su tă de an i . Vom vedea oameni i a semeneaboilor păscând iarbă pe câmpie, nici nu vor mai ş t isă vorbească şi cu atât mai puţin vom putea afla vreocasă sau chiar vreun oraş! Cât de departe are decivoie să meargă iubirea de s ine (egoismul)?"





Măsura celor trei fe luri de iubire

1. Eu am spus: "Foarte b ine , a tunci î ţ i vo i spunecare t rebuie să f ie măsura iubir i i de s ine , a iubir i ipen t ru ap roape ş i a iub i r i i pen t ru Dumnezeu .

2. I a n u m ă r u l 7 7 7 c a r e , î n r a p o r t u r i b u n e s a ure le , desemnează fie un om desăvârşit , fie un diavoldesăvârş i t !

3. împarte iubirea d in om în 777 de păr ţ i ; dă- iapoi lu i Dumnezeu 700 de păr ţ i , aproapelu i tău 70şi ţie însuţi 7! Dacă vrei să fii în întregime un diavol,dă- i a tunci 7 păr ţ i lu i Dumnezeu, aproapelu i tău 70şi ţie însuţi 700!

4. Vezi, slugile cinstite, servitorii şi servitoarele suntc e i c a r e m u n c e s c o g o a r e l e s t ă p â n i l o r l o r . D u p ăpărerea ta ar trebui ca ei să ia şi recolta, pentru căaceasta se datorează hărniciei şi trudei lor; dar ei duc

această recoltă în hambarele stăpânilor lor şi se bucurăcând pot spune: «Stăpâne, toa te hambarele ş i şur i lesunt apro ape p l in e şi jum ăta te d in rec ol tă es te încăpe ogor! Ce să facem?» Şi bucuria lor creş te dacăstăpânul le spune: «Laud râvna ş i hărn ic ia voastrăcea mare! Mergeţ i ş i chemad constructor i i pentru caei să-mi r id ice repede cămări în care să pot aşezaroadele ogorulu i pentru ani i care poate nu vor f i a tâ tde binecuvântaţi ca acesta de acum!» Vezi, nimic nueste a l s lugi lor ; e le nu au hambare , nu au şură saucămări ş i to tuş i muncesc pentru o s imbrie mare , careface cât hambarele, şurile şi cămările stăpânilor lor;pentru că ele ştiu că nu vor duce lipsă de ceva dacătoate cămări le s tăpânulu i sunt p l ine .

5. Şi, vezi , în munca unei s lugi c ins t i te se af lărapo rtu l ce l bun pe ca re t rebu ie să-1 respecte or iceom adevărat faţă de el, faţă de aproapele lui şi faţăde Dumnezeu. Adevăra ta s lugă are gr i jă de ea însăş iînşept i t , de ce le la l te s lugi , pentru ca e le să- i vreabinele , de 70 de or i , ia r de s tăpânul său de 700 deori. Şi astfel, fără să vrea, are grijăde ea însăş i to tuş i de 777 de or i ;pentru că ceilalţi slujitori vor dori

tovarăşului lor la care văd cel maipu ţ in ego ism, ce l ma i mu l t b ine ,iar s tăpânul î l va pune să- i îndrumepe ce i la l ţ i . Dar s luga ce are gr i jădoar de sacul e i , care es te u l t imala muncă, ş i doar la munca cea maiuşoa ră , aceea e s te p r iv i t ă ch io râ şde că tre tovarăş i i e i , ia r s tăpânulei îşi va da seama imediat că slugaegois tă es te un serv i tor leneş . Deaceea el nu o va pune niciodată să-iîndrume pe ce i la l ţ i serv i tor i , c i î i

va face s imbria mai mică ş i b vaaşeza pe lo curile cele m ai de jo s lamasă. Şi dacă această slugă egoistăş i leneşă nu se va îndrepta , a tunciva fi dată afară din slujbă şi va fi

vorbită de rău şi astfel cu greu îşi va mai găsi vreoal tă s lu jbă . însă , dacă mai are chiar ş i un s ingurprieten faţă de care s-a arătat a fi bună şi generoasă,a tunci acesta o va putea pr imi în casa lu i fără cas tăpân ul să-1 pon egre ască . în ţe legi?

6.. Fieca re om are şi trebu ie să aibă iub ire faţă desine , a l t fe l nu ar putea t ră i , dar ea t rebuie să f ie ,după cum am a ră ta t , foa r te , foa r te mică . Dacă ea

este mai mare decât a tâ t câ t es te necesar , ch iar ş inumai cu pu ţ in , a tunc i e s te în lă tu ra t aces t r apo r t ,lucrur i le f i ind cântăr i te în ba lan ţa ord in i i d iv ine p ânăîn ce le mai mic i amă nu nte ! Acum, că ţ i-au fos t a ră ta tel imite le iubir i i de s ine , vrem să vedem cum le ve ire spec ta ! "

7 . Iuda a spus; "Este nevoie de în ţe lepciunea ceamai profundă pentru a- ţ i putea da seama dacă s-agăs i t măsu ra po t r iv i t ă de iub i re de s ine ! Cum î ş ipoate da seama de aceasta un om mărgin i t?"

8. Eu am spus: "Să facă cu deplină sinceritate ceeace poate să facă; iar cele ce lipsesc vor fi adăugate de

Dumnezeu. Dar să nu ne facem gri j i pentru ce i carepăstrează mai puţ in de 7 păr ţ i pentru e i! Ş i cu a tâ tmai puţ in pentru oamenii de fe lu l tău!"

9 . Auzind acestea , Iuda amuţi . El p lecă gândi torde la masă ca să-ş i pregătească un loc de odihnăpentru noaptea care deja se lăsase .

10 . Atun ci a ap ăru t bă ia tu l Jos oe ş i a z is : "Ce m-amai înfuriat prostia acestui om! Este un discipol şitotuşi este la fel de prost ca o bufniţă în plină zi. Euam înţeles imediat tot ce i-ai spus Tu, o, Doamne; elînsă nu a în ţe les n imic . în trebând în tr -una ş i avândmereu ceva împotr ivă , acum, la urmă, a p lecat la fe lde prost ca şi cum, Doamne, nu i-ai fi spus nici uncuvin ţel! Dacă a r fi fost un cop il, atu nc i ar fi fost d eîn ţe les , dar când un om aşa de bătrân , care se vrea af i ma i în ţe le p t , decâ t semen i i lu i , în t r eab ă , nu cubunăta te , c i rău in tenţ ionat , a tunci cum poţ i să nu teînfurii?! Pot muri încă de trei ori şi omul acesta nuse va îndrepta vreodată în această lume! Din câ te sepoate vedea es te un zgârc i t ş i nu se gândeşte decât

cum a r pu tea s t rânge în t impu lce l ma i scu rt m orm ane în t reg i deaur şi argint făcând câte ceva din

ceea ce Tu, o, Doamne, faci! Şi,pe cât de adevărat este faptul căm ă n u m e s c J o s o e , p e - a t â t d eadevărat voi da tot ce am şi voisuferi tot ce poate suferi un om,d a c ă a c e s t o m s e v a î n d r e p t acâtuşi de puţin."

11. Eu am spus: "Dragul MeuJ o s o e , l a s ă l u c r u r i l e a ş a c u msunt; pentru că avem nevoie detot felul de lucrători la făurireanou lu i ce r ş i a nou lu i pămân t .

Iuda es te ş i e l unul de care nep u t e m f o l o s i ! D a r s p u n e - M iacum, ce le ve i spune păr in ţ i lortăi pământeşti când îi vei întâlni?Cum vei vorbi?"





Planul în ţe lept a l lu i Josoe

1. Josoe a spus , zâmbind p r ie teneş te : "Doamne ,cred că pot să rezolv uşor această poveste! Voi me rge ,c o n d u s f i i n d d e c ă t r e u n c h iu l me u I a i r , î n c a s a

păr in ţ i lo r mei , ca re fă ră îndo ia lă că încă mă maijelesc. Aceşda vor face o chii m ari , mirân du-se să vadăun b ăiat care să-i sem ene lui Jos oe aşa cum seam ănăun ochi celui la l t . Apoi Ia ir va spune că sunt un copilgăsi t ş i că port numele copilului lor decedat . Părint i imei mă vor lua negreşi t ca pe copilul lor ş i mă voriubi mai mult de cât pe Jos oe al lor . în t im p, pe totfelul de căi ocoli te , vor putea af la adevărul ş i vorînţeleg e că sunt adevă ratul lor f iu, Jos oe. Şi , du pă oper ioadă de dmp, pe ca re Tu , Doamne , o ve i ho tă r î ,vor pu tea a f la adevăru l dep l in . Es te b ine aşa , o ,D o a m n e ? "

2. Eu: "Nu te-ai gân dit rău, dra gul M eu Jos oe. Osingură problemă este însă ş i anume aceea că în ceeace ai spus apare o minciună, ş i or ice minciună vinede la rău ş i aduce tot rău. Vezi , to tuşi nu eşt i uncopil găsit; cum îţi vei dovedi nevinovăţia mai apoiîn faţa părinţ i lor tă i ş i a lu i Dumnezeu?"

3. Băia tu l a spus : "Doamne , dacă zâmbeş t i e s teun semn bun. Eu m-am dezvinovăţi t deja în fa ţa Ta.La fe l a făcu t od in ioară ş i Iacov cu mâin i le sa leînvelite în blană de oaie, în faţa tatălui său orb, Isaac!Vezi , Doamne, aceasta a fost o minciună mai mared e c â t a m e a şi t o t u ş i î n f a ţ a lu i D u m n e z e u ,b inecuvân ta rea în tâ iu lu i născu t a l lu i Iacov a fos tp r imi tă ca f i ind d reap tă ! Ş i , dacă Dumnezeu a pu tu tprivi cu ochi milosdvi cea mai l impede înşelăciune,atunci El nu va fi nici împotriva acestui "copil găsit",Josoe, mai a les pentru că el este cu adevărat un copilgăsi t cum nu mai este a l tul pe întregul pământ a l lu iD u mn e z e u ! V re a u s ă s p u n , D u mn e z e u l ş i D o mn u lmeu , că pen t ru aces t pământ nu es te n imic a tâ t depierdut ca unul care a muri t . De aceea nu este niciunul mai găsit, în sensul cel mai adevărat, decâtDoamne, înţelegi la ce mă refer!"

4. Eu am spus: "Foarte bine te-ai gândit! Şt iamEu că vei găsi un motiv bun; dar acum mai vreau săaud de la t ine cum le vei spune în cele din urmăpăr in ţ i lo r tă i , pe to t fe lu l de că i oco l i te , că eş t iadevăratul lor f iu , Josoe."

5 . J o s o e a r ă s p u n s : "O , D o a mn e , f o a r t e u ş o r !Odată ce voi ajunge în casa lor mă voi purta la felcum mă pur tam mai demul t ; vo i în t reba d in nou ş idin nou de una, de al ta , cum făceam înainte . îmi voicăuta şi jucări i le ş i voi face lucruri le cunoscute , ceeace va ba te la och i pă r in ţ i lo r mei ş i până la u rmăchiar e i vor spune : «Acesta este Jos oe al no stru , care

a fost înviat probabil de Borus din mormânt, în tr-unmod necunoscut ş i care s-a vindecat pe deplin!» Euî i vo i lă sa să c readă aşa , o v reme. Când va ven imomentu l po t r iv i t , a tunc i vor a f la adevăru l , ş i eucred că este foarte bine astfel."

6 . Eu: "Dar a ici apare din nou o minciună! Vezi ,a lăsa pe cineva cu bună şt i in ţă în eroare , înseamnăacelaşi lucru cu a minţi pe cineva! Cum te vei curăţaatunci de acest păcat?"

7. J o s o e : "D o a mn e , d a c ă z â mb e ş t i a t u n c i c â n dmă în c e r c i , a c e s t a e s t e î n to td e a u n a u n s e mn b u n .E u c r e d c ă min c iu n a e s t e d e d o u ă f e lu r i , t o t a ldiferi te , în funcţie de intenţie . A spune cuiva în modin ten ţ iona t o minc iună , d in reavo in ţă , ca f i ind una d e v ă r , e s t e ş i r ă mâ n e o r ă u t a t e s a t a n i c ă ! D a r ominc iună , p r in ca re se ascunde adevăru l doar a tâ ta

t imp c â t a d e v ă ru l g o l a r f i d e n e s u p o r t a t p e n t rurespectivul om - ba chiar i -ar face mai mult rău decâtl-ar ajuta - o astfel de minciună nu poate veni de larău, pentru că ea provine din voinţa , in ima curată ,bună ş i b inevo i toare a lu i Dumnezeu .

8. Dacă nu ar fi aşa, ar însemna ca orice pildă înspatele căreia se ascunde un adevăr măreţ , să f ie ominc iună s f run ta tă . Ş i to tuş i pă r in ţ i i , în ţe lep ţ i i ş iprofeţ i i au vorbit în mare parte în pi lde! Faptul căBorus , ca medic ves t i t , b ine cunoscu t , v indecă înnumele Tău, nu este o s i tuaţ ie difer i tă de cea a celor

tre i îngeri d in t impul lui Abraham care au venit las t r ă m o ş u l n o s t r u î n n u m e l e l u i D u m n e z e u . D easemenea, aceasta nu este cu nimic mai mult decâtminciuna lui Iosif în Egipt, în faţa fraţilor săi carec ă u t a u g r â n e , o m i n c i u n ă c a r e m i s - a p ă r u tîn to tdea una a f i cam aspră ! Dar Dum neze u a v ru t Elînsuşi aceasta şi fără îndoială că nu a socotit aceastăpurtare a lui Iosif faţă de fraţii săi ca fiind un păcat.Deci vreau să spun că o astfel de minciună este defap t o în ţe lepc iune d in ce rur i , în t imp ce minc iunad in r e a c r e d in ţ ă ţ i n e d e împ ă ră ţ i a c e l e i ma i r e l eviclenii d iabolice!"

9. Eu: "Atunci vino aici , dragul Meu Josoe, vinosă te sărut; pentru că, deşi tu eşt i doar un băieţeld e l i c a t , e ş t i d e j a ma i î n ţ e l e p t d e c â t u n c ă r tu r a rb ă t r â n ! "

10 . La aces te cuv in te , Jos oe a fug it îm pre j u ru lmesei , M-a îmbrăţişat ş i M-a sărutat ş i a spus apoisenin, liniştit, dar totuşi cu înţelepciune: "Priviţi aicivoi, toate spiritele şi puterile cereşti, şi ascundeţi-văfaţa! Pentru că ceea ce s-a petrecut aici nu aţi maitrăit vreodată! Eternul Tată sfânt, aflat aici în faţanoastră , în f iul I isus, se lasă dezmierdat t rupeşte deuna dintre creaturi le Sale!

11 . Astfel , Cel care este e tern îş i apropie de Elceea ce are o existenţă vremelnică, o dezmiardă ş i oface astfel e ternă, asemenea Lui! O, Tu, adevărat ş iun ic Ta tă a l tu tu ror oameni lo r , câ t de du lce es teiubirea Ta!"



9 4


Doi înger i se o feră să4 s lu jească pe Josoe

1. Atunc i au apăru t do i înger i ş i au spus : "Da ,băiatule drăgălaş , a i grăi t adevărat! Ochii noştr i , carepătrund deja de mult t imp nesfârşi tul spaţiu a l lu i

Dumnezeu , ch ia r d ina in te ca v reun soare să -ş i f ianun ţa t p rezen ţa a ic i , p r in raze le lu i , nu au maivăzut aşa ceva! De aceea, rămâi acum în continuareîn spiritul care îţi dă viaţă într-un mod divin, curat şino i vom rămâne pen t ru to tdeauna f ra t i ! "

2. Josoe: "Cine sunteţ i voi , de rost i ţ i astfe l decuv in te a tâ t de în ţe lep te ş i măre ţe? Nu sun te ţ i to toameni ca ş i mine?"

3: Cei doi au spus: "Frate drag, în spir i t suntemîntru totul ceea ce şi tu eşti şi ce vei deveni din ce înce mai mult ; dar noi nu am purtat vreodată carne ş isânge! Noi suntem îngeri a i Domnului ş i suntem aici

pentru a-I sluji doar Lui, mereu. Dar dacă El va vreasă mergem, asemenea Lui, prin carne, a tunci î ţ i vomfi întru totul asemenea. In această privinţă , acum tun e e ş t i î n s ă m u l t s u p e r i o r , d a r e t e r n i t a t e a e s t enesfârşi tă , ş i în ea se vor compensa la un momentdat toate diferenţele. Noi însă ne oferim să te slujim;dacă vrei ceva, porunceşte ş i noi î ţ i vom îndeplinid o r in ţ a ! "

4. Josoe: "Ce v-ar face pe voi să-mi slujiţi mie?Noi to ţ i avem un Dumnezeu , un Domn ş i Ta tă îneternita te . Doar El s ingur are dreptul de a crea prinmine, la fel şi prin voi. Noi însă, cei care am fostcreau în întregime de El , nu trebuie să ne dăm delucru unul a l tuia , c i t rebuie să ne s luj im permanentdin iubire , dacă unul sau celălal t , înger sau om, arenevoie de ceva!

5. Insă nu-1 socotesc desăvârşit pe cel ca re, oricâ tar fi de binevoitor, sare în ajutor fratelui său doarcând acesta imploră un spri j in . Pentru că atunci esteajutat doar acela care poate şi are curajul de a arătanecazul său fratelui care este în măsură să-1 ajute!Dar cine-1 va ajuta pe ace la care n u po ate sau n u a recurajul de a cere sprijin de la fratele lui? Dacă eu nu

pot încuviinţa un ajutor pentru care am fost rugat ,cu a tâ t mai pudn po t p r imi unu l porunc i t !6 . De aceea vă spun aici , în prezenţa Aceluia care

este Domn asupra vieţ i i ş i asupra morţi i : dacă veţivedea că am nevoie de vreun ajutor , a tunci a jutaţ i-mă fără ca eu să vă rog să o faceţi sau să vă poruncescca şi cum aş fi un Domn! Şi voi face acelaşi lucrudacă voi şti că v-aş putea sluji şi eu vouă. Altfel nuam nevoie de nici un ajutor din partea voastră , cua tâ t mai pu ţ in de unu l făcu t în u rma une i porunc i ,care este mai rău decât nici unul!

7. U n o m b o g a t , d i n o r i c e p u n c t d e v e d e r e ,

trebuie să se ui te cu atenţie ş i îndelung la fradi lu i ,dacă v reunu l d in t re e i a re nevo ie de v reun a ju to rîntr-o privinţă sau într-al ta . Şi , dacă a găsi t unul ,atunci să-i ofere sprijinul său! Aşa cred eu că va fi elpe placul D om nulu i ş i a l Tatălui care acţ ionează astfel


etern, neîncetat , ş iprin aceasta îş i vaî n d r e p t ă ţ i m ă s u ra s fân tă a lu iD u m n e z e u d u p ăcare a fos t c rea t .Cel care ajută însăa p r o a p e l u i s ă u

d e - a b i a a t u n c icând acesta implo- ^ră ajutor - o, cât dcde pa rte de m ăsu ra ***" •d e p l i n ă e s t e u nastfel de om care ^ ^ ^ ^ M i ^ ^ ^ K d E I ^ B K ^ ^ H iajută , ş i cu atât mai departe este acela care primeştesă i se poruncească să dea vreun ajutor!

8 . V e d e ţ i v o i , d r a g i i m e i p r i e t e n i , d a c ăîn ţe lepc iunea voas t ră nu a junge mai depar te decâ tde a face o fe r te oameni lo r de a vă porunc i să - ia ju ta ţ i , ch ia r dacă sun t doar un bă ia t , n -aş v rea

să-mi schimb locul cu al vostru . Dacă aţ i vrut însădoar să mă încercaţ i , a tunci cred că cel pudn în faţavoastră am trecut cu bine. Şi , dacă aţ i auzit poatedin gura mea ceva poate cam dur, a tunci nu trebuiesă mi-o luaţ i în nume de rău, pentru că nu mi-amdeschis gura pentru ca să vă învăţ ceva, ci de dragula d e v ă ru lu i , p e n t ru c ă n u mi - a ţ i f ă c u t p ro p u n e re aa idoma adevăru lu i . Ca sp i r i te ce reş t i , desăvârş i te ,ar fi trebuit însă să ştiţi dinainte aceasta şi să vă daţiseama că vo i răspunde p ropuner i i voas t re as t fe l ş iatunci i-aţi fi putut da o altă înfăţişare. Altfel, pentrua c e a s t ă p r o p u n e r e a v o a s t r ă n u v ă p o t m u l ţ u m i

de loc!"9. Cei doi tineri s-au retras, puţin umiliţi, şi au

spus: "Cu adevărat, nici un înger nu ar fi căutat înacest băiat o înţelepciune atât de înal tă ş i d ivină!"

10 . E u a m s p u s : "D a , d r a g i i M e i , o c h iu l l u iD u mn e z e u e s t e a to tp ă t ru n z ă to r ş i d e s c o p e ră p e t echiar şi la îngerii cei mai desăvârşiţi; tot astfel face şiinima omenească cea mai pură, care este ca un ochial lu i Dumnezeu. Am lăsat toate aceste lucruri să sepetreac ă, nu de dr agul vostru , c i de drag ul oaspeti lor ,pe ntr u ca ei să afle din gu ra cura tă a unui copil înviat

cât le mai l ipseşte până să-i semene lui Dumnezeu.Pe lângă aceas ta , bă ia tu l a re d in naş te re o min tedeosebit de ageră şi să nu creadă cineva că Eu i-amsădit acum cuvintele în inimă şi mai apoi în gură.Ele au crescut pe pământul lu i , de aceea el îmi va f i ,când va veni vremea, o unealtă iscusi tă ."

Capi to lu l 80

Cyrenius î l adoptă pe Josoe

1. Cyrenius a spus: "Doamne, aş vrea să-1 adopt

pe acest băiat, dacă el va vrea să vină la mine. Va finu numai egalul copii lor mei, dar chiar î l voi punemai presus de aceşt ia . Cu adevărat , ar f i norocul celmai mare să poată f i a l meu acest băiat drag, careeste fără îndoială mai mult înger decât om! Mai mult




ca sigur că va avea o situaţie mai grea la părinţii luid e o d in io a r ă ş i s e ma i r i d i c ă ş i î n t r e b a re a d a c ăaceş t ia î l vor p r imi . Cunosc mul te despre păr in ţ i ilu i ş i , în t imp, pot lua măsuri le necesare ca aceşt ia ,ca re sun t cunoscu ţ i pe n t r u respec tu l lo r fa ţă de m ine ,să-1 recun oasc ă pe Jos oe. Dacă vor vrea să-1 i a înapo i ,atunci vor fi liberi să o facă, totuşi cu condiţia ca elsă rămână la mine ş i să f ie împreună cu mine aco lo

unde sunt - ba în Asia , ba în Europa sau în Africa;p e n t r u c ă î n ţ e l e p c i u n e a l u i e s te m a i i m p o r t a n t ăpentru mine decât orice al tceva!"

2. Eu am spus: "Inţelege-te asupra acestui lucruc u I a i r ş i c u b ă i a tu l ! E u n - a m n imic împ o t r i v ă ,o r icum ar f i , pen t ru că bă ia tu l , d ragu l Meu Josoe ,îmi va rămâne c red inc ios o r iunde a r f i ! "

3. Băiatul a spus: "Tată , sper că nu te îndoieşt i deaceasta! Tu însuţi ar t rebui să-mi sădeşt i în inimă oaltă convingere! Dar asta nu o vei face niciodată ş ide aceea î ţ i vo i rămâne e te rn c red inc ios . Dar dacăaş avea de ales în ceea ce priveşte vi i torul meu peaces t pământ , a tunc i aş p re fe ra să rămân ch ia r laT in e ! Ce poate f i mai înăl ţă tor , mai bun şi mai fer iceîn toată infinitatea şi în toate vechile şi noile ceruri,decât a f i cu Tine, izvor a l iubir i i , în ţe lepciunii ş i a lv i e ţ i i ? A c e a s t a e s t e d o r in ţ a a d e v ă ra t ă ş i c e a ma iadâncă a inimii mele; în rest ştiu însă să şi ascult şimă duc de bunăvo ie o r iunde mă t r imi te s fân ta Tavoinţă! Merg la Cyrenius pe care-1 stimez şi îl respectm u l t , m e r g şi î n a p o i la p ă r i n ţ i i m e i p ă m â n t e ş t icare-mi sunt şi ei foarte dragi şi la care ţin mult; darfără voinţa Ta nu-mi va fi nimic uşor."

4. Eu: " întreaga ta f i in ţă mărturiseşte că vrei sărămâi la Mine şi că , peste un t imp, vei ş i rămâne laMine. Dar, pentru ca legătura dintre sufle tul tău ş in o u l t ă u t r u p s ă s e î n t ă r e a s c ă ş i s ă d e v in ă ma ipu te rn ică , a i nevo ie de ceva l in iş te , pe ca re o ve iavea f i ind cu trupul departe de Mine. Dacă aceastase va petrece în decursul unui an, a tunci poţi să vi idin nou la Mine şi a tunci vei putea rămâne cu bineîn p rea jma Mea , fă ră ca Eu să t rebu iască să ţ insufletul tău în trup prin puterea voinţei Mele, cumfac acum. Vezi , acesta este motivul pentru care , sprebinele tău, î ţ i spun acum să pleci de la Mine pentru

un dmp scurt însă! Gândeşte-te dacă vrei mai multsă mergi cu guvernatorul roman Cyrenius sau să teî n t o r c i l a p ă r i n ţ i i t ă i - ._ - ..„..,,pământeş t i ! Mie-Mi es tet o t u n a ; t o t u ş i e s t eadev ărat că la Cyr enius ai !m a i m u l t e d e c â ş t i g a tdecât ar avea un pret insc o p i l g ă s i t , î n c a s apăr in ţ i lo r tă i ; pen t ru căaceş t ia nu vor ş t i mul ttimp ce să facă cu tine."

5 . J o s o e : " F o a r t ebine, acum că ş t iu a tâ teav o i m e r g e l a î n a l t u lg u v e r n a t o r C y r e n i u s .T o tu ş i v r e a u s ă -mi v ă d

părinţ i i ş i să văd ce feţe întrebătoare vor face cândmă vor zări ."

6 . Cyrenius: "Asta o pu tem face cu uşuri nţă m âinecând vom p leca de a ic i sp re S idon ş i T i r , t recândp r in C a p e rn a u m! C â n d v o m p râ n z i î n C a p e rn a u m,la acest frate al m eu pe care-1 vezi alăt uri de m ine şipe care-1 cheamă Cornelius, la masă vor fi invitate şicâteva famili i de seamă ale oraşului , pr intre care se

vor af la ş i părinţ i i tă i . Atunci vei putea să-ţ i vezipărinţ i i pe îndelete ş i vei putea să auzi ce vor spunedespre t ine. Dar totuşi t rebuie să f i i foarte a tent sănu te dai în vi leag pre a tare printr-u n cuvinţel ar un catîn v reo d iscu ţ ie ! După ha ine nu te vor recunoaş tepen t ru că î ţ i vo i da mâine să îmbrac i o togă d inh a in e l e me le , a ş a c u m p o a r t ă r o ma n i i . D a r , d u p ăcum spuneam, de gura ta t rebuie să a i s ingur gri jăca să nu te t rădezi înainte de vreme!"

7. Băiatul: "Nu-ţi fă griji! Cunosc destul de binegraiul roman, precum şi pe cel grecesc ş i voi vorbiîn aceste l imbi dacă voi f i în trebat ceva. Bineînţeles

că părint i i m ei cunos c aceste l imbi, dar nu face nimic !Pe scurt , cu ajutorul Domnului care m-a înviat , voişt i să aşez totul în cea mai bună rânduiala ."

8. Cyrenius l-a strâns pe băiat la pieptul său, l-asăru tat şi a spus: "Te iube sc m ul t şi te privesc de acu mca pe un fiu pe care-1 iubesc mai mult decât pe copiiimei t rupeşt i ş i decât o mulţ ime de al ţ i copii cărorale-am devenit ca ş i ţ ie , de bunăvoie , ta tă . Pentru cătu tu ro r l e v e i p u t e a f i d e a ju to r c u s p i r i t u l t ă uîn ţ e l e p t . "

9. Băiatul : "Şi eu mă bucur pentru aceasta; pentru

că d in to tdeauna bucur ia mea cea mai mare a fos t săam pe cineva căruia să-i pot fi de ajutor."10 . Eu am spus : "B ine , d ragu l Meu Josoe! Dacă

voi vedea că rămâi credincios hotărâri i ta le , a tunciî ţ i voi t r imite ş i o pute re d in ce ruri cu ajutorul căreiavei putea face ş i mai mult bine. însă, în ce va constaputerea, î ţ i vei da seama de-abia a tunci când o veip r imi . Dar acum să mergem să ne od ihn im, pen t rucă este aproape miezul nopţi i . Mâine este iarăşi o z iş i nu vreau să o cercetez dinainte să văd ce va aduce,ci vom primi cu toţii ceea ce va fi. Binele să fie departea noastră ş i astfe l ne vom pricepe să înlăturăm

rău l . Să m ergem să ne od ihn im !" D upă aces te cuv in teale Mele toţi s-au dus să se odihnească.





P o v e s t i r e a lu i Ro b a n d e s p r e n o u lconducător a l far ise i lor

1. Dim ineaţa z i le i care a venit a fost foarte senin ăşi mulţ i d intre oaspeţi i care se duseseră mai repede

să se odihnească erau deja pe afară când am ieşi tdin casă-Eu, ucenici i , romanii ş i Kisjonah.2. La puţin t imp după ce am ieşi t afară a venit

din oraş şi Bab cu familia sa, deoarece seara, târziu,el p lecase acasă, pentru a nu pric inui neplăceri caseiMele. Când ajunse ne povest i în mare grabă că îno ra ş , mai b ine z i s în s inagogă , e ra o mare za rvă ,astfel încât nici nu îndrăznise să întrebe pe cineva cese petrece. Trebuie să f i fost ceva important pentrucă el nu mai văzuse vreodată o zarvă atât de mareprintre s luj i tori i ş i preodi de la s inagogă.

3. E u a m s p u s : "P o a t e e s t e d in c a u z a n o u lu ic o n d u c ă t o r c a r e a a j u n s d i n I e r u s a l i m , d u p ăretragerea lui Ia ir , ş i care vrea probabil să vizi tezeastăzi Nazaretul! Nu este ceva foarte important , deaceea să mergem să mâncăm ceva şi să lăsăm să net i h n e a s c ă mâ n c a re a . "

4. Imediat le-am spus celor doi t ineri : "Mergeţidegrabă la s inagogă şi aduceţi-1 pe Roban, cel maiîn vârstă . Vreau să vorbesc cu el! Nu mergeţi însă cupas grăbit , ca să nu vă trădaţi prin brusca voastrăa p a r i ţ i e ! " C e i d o i î n g e r i a u f ă c u t î n to c ma i c u mle-am poruncit ; noi însă ne-am dus la masă ş i am

mânca t cu vo ie bună .5 . C â n d m - a m r i d i c a t d e l a m a s ă , R o b a nîmpreună cu ce i do i înger i sos ise ră de ja ; e i s -auînchinat adânc în fa ţa Mea şi Roban a spus, de-abiatrăgându-şi sufle tul în fa ţa romanilor de seamă careerau încă la Mine: "Ah, Doamne, a ic i este cerul ş ia c o l o , î n s i n a g o g ă ,e s t e i a d u l c u t o a t ăz a r v a l u i ! D o a m n e ,şdu că nu mai trebuiesă-Ţi spun, pentru căn i m i c d e p e a c e s t

păm ânt nu-Ţ i poa te f inecunoscu t ; da r de jane duce la d ispera ren o u l n o s t r uconducător cu ceea ceface!

6 . D a c ă o m u lacela nu este frate cuSatana, a tunci eu num a i s u n t o m ! î np r i m u l r â n d n e

p r a d ă , n u n u m a i î nceea ce priveşte ba nii ,c i ş i de tot ceea ceeste a l nostru , astfe lîncât nici nu mai ştimdin ce vom mai tră i ,

împreună cu famili i le noastre . Ne ia toată fă ina, toatelegumele, toate grânele , to ţ i peşt i i afumaţi ; z ice căboii şi vacile noastre, viţeii, oile şi măgarii noştri sunttoate ale Templului şi vrea să ni le ia pe toate fărăm i l ă ! P e l â n g ă a c e a s t a , n e - a n u m i t p e t o ţ inecredincioşi fa ţă de Templu şi mai vrea să ne deatot fe lul de pedepse pentru că în Ierusal im se ş t ie totce se petrece aici ş i că e l a primit deja poruncă să Te

prindă ca f i ind un profet mincinos ş i un inst igator a lmu l ţ imi lo r ş i să Te dea pe m âna jud ecă to r i l o r ! Cespui de o astfel de cruzime?

7. Spune că Irod ştie fiecare pas al Tău; că ar filua t de mul t măsur i împot r iva Ta dacă nu i -a r f iinsuflat un prooroc în care avea încredere, dar careera pe ascuns un ucenic a l lu i loan Botezătorul , ideeanebunească p recum că Tu a i f i loan ce l înv ia t d inmo rţi . El î i tă iase capul lui loan în tem niţă , la ce rereatârfei Irodiada, ş i a pus să i se arate acesteia capull u i l o a n , î n t r - u n v a s , c a d o v a d ă c ă ş i- a ţ i n u tfăgădu ia la !

8. Din aceste câteva cuvinte , Doamne, pod să-Ţidai seama cam cum stau lucruri le! î ţ i spun Ţie: dacănu Te vei opune cu toată puterea Ta, t rupul Tău vafi p ierdut , împreună cu tod cei care sunt a ic i la Tine!Pen t ru că mai mul t nu-Ţ i po t spune decâ t că acums-a dezlănţuit în tr-adevăr iadul; pentru capul Tău seoferă zece mii de fund de aur!"

9. Eu l-am chemat a tunci pe Matei ş i i -am spus:"Să scrii ceea ce vei auzi acum!"

10 . Matei şi-a adus repede ceva de scris şi s-a pusla t reabă .

11 . Eu i-am spus încă o dată lui Roban: "Prietene,ai vorbit în treacăt de tr is ta poveste a lui loan; f i ia tâ t de bun şi spune-o aşa cum v-a is toris i t -o noulv o s t r u ş e f ! P e n t r u c ă a r e m a r e î n s e m n ă t a t e c alucrurile să fie astfel notate!"

12 . Roba n a spus: "Fac aceasta cu toată b unăv oinţa



Marea Evanghelie a lui loa n 97

din lume; dar totuşi mă tem că mi se va simţi lipsa şisuntem în pericol ca fratele Satanei să iasă dinconducător şi să ne facă aici un tărăboi înfiorător!"

13 . Eu am spus: "Nu te teme de nimic; pentru cămai avem atâta putere încât să-i dăm şi lui unînvăţător!"

14. Roban a spus: "Dacă lucrurile stau aşa, atunci

voi spune cuvânt cu cuvânt povestea lui loan, aşacum ne-a istorisit-o noul conducător. Iată cuvintelesale:

Capitolul 82

Povestea şi sfârşitul lui loan Botezătorul(Ev. după Matei 14, 1-12)

(1) In vremea aceea, a auzit tetrarhul Irod de

vestea ce se dusese despre Iisus.

(2) Şi a zis slujitorilor săi: "Acesta este loan

Botezătorul; el s-a sculat din m orţi şi de aceea se facminuni prin el."

(3) Căci Irod, prinzând pe loan, I-a legat şi l-a

pus în temniţă, pentru Irodiada, femeia Iui Filip,

fratele său.

(4) C ăci loan îi zicea lui: "Nu ţi se cuvine so ai

de soţie".

(5) Şi, voind să-1 ucidă, s-a temut de mulţime, că-1

socotea pe el ca prooroc.

(6) Iar prăznuind Irod ziua lui de naştere, fiica

Irodiadei a ucat în mijloc şi i-a plăcut lui Irod.

(7) De aceea, cu jurămân t, i-a făgăduit să-i deaorice va cere.

(8) Iar ea, îndemna tă fiind de mama sa, a zis:

"Dă-mi, aici, pe tipsie, capul lui loan Botezătorul!"

(9) Şi regele s-a întristat, dar, pentru ju rămân t şi

pentru cei care şedeau cu el Ia masă, a poruncit să i

se dea.

(10) Şi a trimis şi a tăiat capul lui loan, în temniţă.

(11) Şi capul Iui a fost ad us pe tipsie şi a fost dat

fetei, iar ea I-a dus mamei sale.

(12) Şi, venind ucenicii tui, au luat trupul lui şi hau

înmorm ântat şi s-au dus să dea de ştire lui Iisus.

1. (Roban): 'Cu puţin timp în urmă, slujitorii carestrâng dările tetrarhului Irod i-au adus acestuia veştidespre Tine şi despre faptele Tale (Matei 14,1) şii-au povestit cum i-ai pus pe fugă atunc i când storceaudările şi cum n-au putut face nimic împotriva puteriiTale. Irod l-a chemat apoi imediat pe ghicitorul său.Acesta, fiind în primul rând o tovărăşie plăcută şi înal doilea rând, pe ascuns, un ucenic al lui loan, carenu-i putea ierta lui Irod uciderea acestui profet, agăsit atunci prilejul de a se răzbuna pe Irod şi i-a

spus foarte convingător: «Acesta este loan, care aînviat din morţi şi care face acum astfel de lucruriîmpotriva ta!»

2. Irod s-a speriat atunci şi s-a întors, tunând, laslujitorii săi şi le-a zis: «Acela nu este dulgherul Iisuspe care-1 cunosc pentru că a construit acum cinci

ani, împre ună cu tatăl său, Iosif, un nou tron şi careera deosebit de îndemânatic, deşi în rest era un omfoarte simp lu. Acesta este loa n căruia i-am tăiat capu l,care s-a întors din moarte şi care face acum, ca spiritcare nu poate fi nimicit, astfel de fapte împotrivamea, fapte pe care nu le-ar putea face un om (Matei14,2). De aceea să nu mai faceţi nimic împotriva lui,p e n t r u c ă a c e a s t a v - a r p u t e a a d u c e o m a r enenorocire!»

3. La aceste cuvinte, se spune că slujitorii au făcutochii mari şi au plecat uluiţi, pentru că ei ştiau că Tunu eşti loan, dar nu îndrăzneau să-1 contrazică peIrod, care era plin de furie.

4. Noi am întrebat însă de ce a fost omorât loan.Ştiam bine că Irod îl aruncase în temniţă, dar nu căîl şi omorâse. Atunci conducătorul ne-a povestit pescurt. Irod a fost el însuşi la început un ucenic - ce-idrept mai slab - al lui loan şi îl preţuia ca pe unînţelept deosebit. El l-a luat de aceea la curtea lui şi

vroia să înveţe de la el înţelepciunea secretă. Dar,pentru că nu vroia să renun ţe la iubirea sa rea pe ntruIrodiada, nevasta fratelui său, Filip, loan s-a înfuriatşi i-a spus lui Irod, foarte serios şi hotărât: «Nu estedrept în faţa lui Dumnezeu şi a fratelui tău să o ai!(Matei 14,4) Pentru că stă scris: Să nu râvneşti lafem eia aproap e lu i tău!»" Atun c i , mândrul Irodaproape că a încremenit de indignare, l-a aruncatpe loan în temniţă şi ar fi vrut să-1 ucidă imediatdacă nu i-ar fi fost frică de popor, pentru care loanera un mare profet (Matei 14,5)

5. La puţine zile după aceea, Irod şi-a sărbătorit

ziua de naştere. Atunci a dansat şi frumoasa fiică aIrodiadei, în faţa lui şi a oaspeţilor săi de vază, şi luiIrod i-a plăcut foarte mult. (Matei 14.6) El ajurat deaceea că îi va da frumoasei dansatoare tot ceea ce eaîi va cere. (Matei 14,7) Fata s-a dus însă mai înaintela mama ei, care jurase să se răzbune pe loan pentrucă încerca să-1 îndepă rteze p e Irod de la ea, şi aceastaîi spuse Micei sale să-i ceară capul lui loan.

6. A tunci fata ei s-a du s şi i-a spus lui Irod: «Dă-mi,aici, pe tipsie, capul lui loan Botezătorul!» (Matei14,8) Regele s-a întristat, nu atât din cauza lui loan,

cât din pricina poporului de care se temea că se varăzbuna pe e l. Dar, datorită jurăm ântu lui făcu t şidin cauza acelora care stăteau alături de el la masă,el a poruncit slugilor să-i dea fetei ceea ce a cerut(Matei 14,9) Şi slugile s-au dus şi i-au tăiat capul luil o a n în în c h i s o a r e ( M a t e i 1 4 ,1 0 ) , d u p ă c e a uîndepărtat de la e l , sub un pretext oarecare, maimulţi ucenici de-ai săi. I-au dus apoi capul într-unvas, în sala de mese şi l-au dat fetei, iar aceasta l-adat apoi mamei sale. (Matei 14,11).

7. Când au venit ucenicii lui loan şi au găsit, spregroaza şi mâhnirea lor, cadavrul lui loan, au luat

cadavrul, l-au dus afară şi l-au îngro pat (Matei 14,12)sub privirile a mii de oameni care plângeau şi care-1blestemau pe Irod şi întreaga lui casă. Când a văzutcapul lui loan, Irodiada se pare că a căzut imediatmoartă la pământ schimonosindu-şi îngrozitor faţa.Şi fiica ei a păţit Ia fel. Câteva clipe mai târziu, Irod



9 8

şi toţi oaspeţii săi au fugit îngroziţi din sală. '8 , D o a m n e , a c e a s t a e s t e , c u v â n t c u c u v â n t ,

povestea lu i loan , care boteza pe malul râu lu i Iord an,nu depar te de pusdul Betabara , acolo unde râul se

îndreaptă spre Marea Moartă . Ce spui despre as ta?Se poate oare ca oamenii să devină într-atâta diavoli,şi asta într-o vreme când T u . d e care ascultă cerul şipămân tu l , merg i ş i ca om pe pămân t? Oare nu ma iai tunete şi fulgere?"

9. Cyrenius şi Cornelius au venit la Mine şi mi-auspus foar te ^mâniaţ i : "D oam ne, ne am eni nţă o ma rep r i m e j d i e ! N u m a i p u t e m a ş t e p t a d u p ă c u m n eîndeamnă răbda rea ş i măr in imia Ta mu l t p rea mar i ;a sosit vremea să trecem la fapte! în cel mult zecez i le t r ebu ie s tâ rp i tă de pe pămân t toa tă sămân ţadiavolu lu i , împreună cu Ierusa l imul ş i Templul!"- 10. Eu am spus: "Priviti aici! Su nt de ajuns do araceşti doi tineri pentru a face cât ai clipi ceea ce n-arreuşi să facă toa tă puterea romană n ic i în tr -o su tăde ani! Credeţ i că dacă acestea nu ar t rebui să sepe t reacă a s t fe l , după rându ia la lu i Dumnezeu , nuMi-ar fi foarte uşor să nimicesc pe loc totul?! Darluc ru r i l e t r ebu ie să se pe t reacă a s t fe l de d ragu lîn teme ie r i i unu i nou ce r ş i a unu i nou pămân t .

1 1 : Aveţi grijă acum să plecaţi de aici, pentru căacest nou conducător i es te un om rău ş i Satana î iarată mii de căi prin care să vă poată face mult rău,

după cum vrea; de aceea es te mai b ine să p lecau .12 . Şi Eu voi pleca astăzi de aici şi nu voi mai venicu rând înaces t ţ inu t ; pen t ru că t r ebu ie să t e f e re şdde un câ ine turbat! Acesta es te unul care are multau r şi a rg i n t , a l t fel n u ş i -ar f i pu tu t cu m păr a acestpost ; ş i cu mult aur ş i a rg in t ie pot face multe lucrur i


în lume. în cel care-şi cumpără un astfel de post doardin dorin ţa de câş t ig ş i pentru a domni, aşa cum afăcut acesta , nu t rebuie să a i încredere . De aceeaplecau cu toţii de aici, şi tu, Roban, întoarce-te acasă;pen t ru că până acum nu ş i -a da t seama n imen i călipseşti!"

13. Roban a spus: "Dar dacă voi f i în trebat de

Tine , ce să răspund?"14 . Eu am spus: "Răspunsul îţi va fi pus în inimă,şi de acolo în gură !"


Discuţ ia cu noul conducător a l'•' tem plu lui d in Na zare t

1. După aceste cuvin te , Roban a p lecat degrabăacasă. Imediat după ce a ajuns, a venit un sol carel -a anun ţa t să meargă la s inagogă pen t ru că nou l

conducă to r do rea să vo rbească cu e l , ch ia r desp reMine, acesta af lând că Roban fusese în S ihar d inp r i c i n a M e a . R o b a n a m e r s i u t e a c o l o , u n d econducătoru l templulu i d in Nazare t i -a vorbi t pe unton foarte tăios.

2. Dar Roban a spus: "Sunt unul d in tre bă trâni iNazare tu lu i , am aproape 80 de ani , ia r tu nu a i t ră i tîncă nici 30! Faptul că ţi-ai cumpărat această slujbănu înseamnă că eşd nici Moise şi nici un Aaron şi numă poţi învăţa nimic ce să nu fi ştiut deja înainte dea f i fos t tu conceput! Noi to ţ i ne-am făcut da tor iaîn t ru mu l ţumirea Templu lu i ş i a ce lu i ca re a fo s t

îna in tea ta . Am cântăr i t to tu l cu ochi i unor evre idăru i ţ i lu i Dumnezeu ş i am pus l imite acolo undeaces tea e rau necesa re . Dacă tu cunoş t i ma i b inesituaţia şi vrei să-i faci evrei, dintr-o lovitură, pe toţigrec i i ş i romanii , a tunci cont inuă aşa , dar eu î t i spuncă nu vei reuşi nimic.

3. Mare le ţ inu t I e sa i ra a deven i t g recesc . To ţ ifariseii , cărturarii şi preoţii au trebuit să părăseascălocurile! Du-te acolo să afli adevărul. Iesaiţii î ţ i vorspune anumite lucrur i de nu-ţ i vor a junge p ic ioare leca să fugi câ t mai re pe de de a colo! De ce s-au răzvrătitiesaiţii? Datorită asupririi preoţimii avare de acolo.Acum ei îl venerează pe Pitagora în locul lui Moise!

4. Şi la fel se va petrece şi aici, în scurt t imp, iartu şi noi tod putem s-o luăm atunci la sănătoasa! Decinu fi orb şi dă-ţi seama care este realitatea!

5. Mai-mar i i ca re de ţ in pu te rea sun t roman i i ş igrec i i ş i le p lace foar te mult să vadă cum evre i irenunţă la învăţă tura lor . Cum vei împiedica as tfe lde convert i r i când în Gal i leea se ş t ie prea b ine căTemplul se aseamănă cu o nucă goală pe d inăuntru?Şi cine sunt cei vinovaţi pentru aceasta dacă nu chiarpreoţii avari care au deschis sacristia pentru străinii

bogaţ i , în schimbul bani lor , ia r aceş t ia răspândescm a i a p o i t o a t ă p o v e s t e a p r i n p o p o r , r â z â n dba t joco ri to r , în c iuda tu tu ro r ju ră m in te lo r? ! Du- teşi întreabă-i pfe locuitorii acestui oraş, şi ei î ţ i vorpovesti ceea ce ne-au povestit şi nouă!"

6 . C o n d u c ă t o r u l f a r i s e i l o r a s p u s : " C e s p u i ?

http://tu.de/

http://tu.de/




Poporul ştie toate acestea?"7. Roban a răspuns: "Da, poporul ştie! Du-te şi ia-i

cunoaş te rea dacă po ţ i ! "8 . Conducătorul merse îngândura t în sus ş i -n jos

în sinagogă şi, după un Ump, zise: "Fără îndoială căaces t p ro fe t n aza r in ean nu e s te s t r ă in de a s ta! Deaceea să se facă cu el ceea ce s-a făcut cu loan prin-regele I rod!"

9 . Roban a spus: "Da,-da , încearcă numai să tea t i n g i d e v i n d e c ă t o r ş i p o p d r u L e v r e i i , g r e c i i ş iromanii, care-1 adoră ca pe un zeu, vor şti ei să-ţizică câte ceva! Eu, ca bătrân al Nazaretului, î ţ i spundeci şi îd dau un sfat sincer: calcă pe urmele modesteale celui care a fost înaintea ta, Iair, şi atunci vei puteaconduce bine o vreme; dar dacă-ţi vei da silinţa, aşacum faci acum, să întorci totul cu susul în jos, atuncipod să începi să te gândeşd cum să te întorci cât maicurând la Ierusalim! Borus, al doilea vindecător, plinde comori de tot felul, va avea şi el ceva să-d spună!

Pe scurt, gândeşte-te numai şi spune-mi mai apoi dacănu te-am sfătuit bine!"

10. C o n d u c ă t o r u l c e l n o u b ă t u c u p i c i o r u l î npămân t de fu r ie ş i z i se : "Cu to ţ i i sun te ţ i de ja a id iavolu lu i ; ţ ine ţ i mai mult cu duşmanii noştr i decâtcu no i ş i ma i sun te ţ i ş i adep ţ i i învă ţă tu r i i ace lu iînşe lă tor a l poporulu i! Vă voi da pe to ţ i a fară d ins inagogă, voi aduce în locul vostru oameni noi d inIerusa l im ş i vă voi da pe mâna judecător i lor! Te maiîntreb deci încă o dată: ce treabă ai avut în Sihar, las a m a r i t e n i ? "

11. Roban a spus: "Am 79 de ani şi ştiu ce fac şi ce

trebuie să fac! Ameninţarea ta nu mă sper ie n ic i pemine, nici pe altcineva; dacă vrei însă să ne dai pemâna judecător i lor , încearcă ş i ve i vedea c ine va f icel pedepsit: noi sau tu!

12 . Din fer ic ire , guvernatoru l genera l , care es teo rudă ap rop ia tă a împăra tu lu i Augus tus ş i foa r tein f luen t l a Roma , a re o pă re re bună desp re no i ş ide aceea nu ne va arunca atât de uşor pe cât crezi tuîn închisoare! Chiar în tregul Templu ar t rebui să- imu l ţumească lu i I i su s că nu a fo s t f ăcu t una cupămân tu l , de că t re roman i , până acum!

13. Probabi l că a i a f la t câ tec e v a d e s p r e r e n u m i t u l f u r t a ldărilor, care a fost săvârşit cu nicic inci săptămâni în urmă de că treo a m e n i i T e m p l u l u i , ş i d e s p r etranspo rtu l lu i mârşav - pre cumşi desp re multe le obiec te fura tede-a dreptul sau luate cu forţa -furt care a fost demascat, în Kis,de cătr e slujitorii lui Kisjonah celpu tred de bogat! Vezi , ch iar acestIisus, pe care Templul î l u răş tefără nici un motiv, dar pe carer o m a n i i î l v e n e r e a z ă m a i m u l tdec ât pe Ju pi te r al lor, El a fostacela care , pr in cuvântu l Său ş ip r i n f a p t e l e S a l e m i r a c u l o a s en e m a i a u z i t e , a î n d e p ă r t a t d e

Ie rusa l im fu r tuna cea ma i devas ta toa re ca re a l t f e ls-ar fi produs negreşit . Dar ea nu a fost înlăturată detot; este de ajuns să vă încăpăţânaţi puţin şi va izbucniimed ia t !

14 . Este de a juns chiar ş i numai un s ingur semnde la Borus, de la Iair sau de la mine şi fii siguratunci că, în cel mult de trei ori câte şapte zile, cu

greu vei mai găsi locul în care s-a af la t odin ioarăTemplul! M-ai înţeles?"15 . Noul comandan t bă tu d in nou cu p ic io ru l în

pământ de fur ie ş i z ise : "Cine poate în tăr i aceastapr in tr-un jurământ? Cei care se pare că au săvârş i tfurtul se află în Templu!"

16. Roban: "Conform legi i romane, făp tu i toru lu inici nu-i este per m is să j u r e , c i doa r ce lor la l ţ i ma rtor i ,şi dintre aceştia pot aduce dacă este nevoie şi zecemii, iar eu cred că aceştia vor fi de ajuns împotrivacâtorva zeci de răufăcători!"

17 . Total descura ja t , comandantu l a spus: "Deci

nu ne mai putem bizui pe Iehova, pe Moise ş i peprofeţi , şi nici un om nu mai are voie să le respectepo runc i le d in cauza roman i lo r? ! "

18 . Roban: "Nu-mi vorbi tu de Moise , Iehova ş ide toţi profeţii! Din toţi aceştia hu a mai rămas nimic,nici în tine şi cu atât mai puţin în mai-marii şi mai-mari i mai-mari lor Templulu i , pentru că de t re izecide ani în tregul Templu a fos t t ransformat în tr -o casăde schimb ş i de negustor ie . Acolo nu vei mai găsin ic i urmă d in adevăra tu l Iehova ş i d in Moise! Ceeace a mai rămas, es te doar o mască; sunte ţ i asemenilup i lo r să lba t ic i ce poa r tă b lană de oa ie pen t ru a

putea păcăli mai uşor. Dacă te-ai fi condus după legilelu i Moise n ic idecu m nu ţ i-ai f i dor i t să cum per i aces tpost cu a tâ ta aur ş i a rg in t! Dacă Moise a porunci tvreodată ca postu l de mare preot să f ie cumpărat cuaur şi argint, atunci eu sunt dispus să-mi dau viaţa."

1 9 . L a a c e s t e c u v i n t e a l e l u i R o b a n , n o u lcomandant aproape că p lesni de fur ie : "Nu-i n imic!Tocmai de aceea vă voi găs i vouă, tu turor , un domn,de vă ve ţ i mi ra până -n adâncu l i adu lu i , pen t ru căştiu lucruri pe care voi nu le ştiţi şi cunosc unele căicare vă sunt necunoscute!"

20. Roban: "Se poate ; dar semai poate ş i ca toa te că i le ta les ă n e f i e c h i a r m a i b i n e c u noscu te decâ t ţ i e ş i mă în t rebdacă nu cumva ţi-am închis dejadrumul pe care te gândeai tu căne vei putea a taca pe la spate!După cum spuneam, fă ch ia r ş io s ingură înc ercar e ş i ime dia t veivedea câ te luc ru r i no i ve i ma iafla!"

2 1 . Ceilalţi , care erau de faţă,

i-au spus atunci lui Roban: "Dar,f ra t e , d e ce-1 păz eşt i pe ace stneom de p ie irea sa? El es te doarîn m â in i le no as t re ş i va t r ebu isă s t r ige după a ju to r în ce ru r idacă ne vom lua l ibe r ta tea de






ascuţi te a le romanilor , care-L cred un zeu în toatăpu te rea cuvân tu lu i !

11. Pe lângă aceasta , aşa cum nu s -a mai pomeni tv reoda tă pe pământ, El are mereu în a laiul Său câţ ivaîn g e r i c a r e , î n c iu d a g in g ă ş i e i l o r a p a re n t e ş i aslăbiciunii copilăreşti pe care o arată , au o putere laca re în ţe lepc iunea noas t ră l imi ta tă n ic i nu a v isa tvreodată . Şi pe Acesta vrei tu să pui mâna şi să-Lprinzi? Te rog, fii cum vrei tu , dar nu nebun şi prost!înainte de a te gândi doar să faci chiar ş i numai unsingur pas spre El, deja eşti paralizat! Crezi tu că Elnu şt ie ce punem noi acum la cale? î ţ i spun: te înşel iamarnic! Toţi cei de faţă sunt martori i faptului căa c u m c â t e v a z i l e a ş t i u t p â n ă î n c e l e ma i mic iamănunte ce am discutat ş i ce am hotărât în privinţaLui, la miezul nopti i , în s inagogă!

12. Ţi se poa te des igur poves t i despre o marefurtună pe mare; dar este cu totul a l tceva să f i t recutprin ea! îţi spun: fă-ţi treaba în linişte şi fără vâlvă şi

nu vei avea probleme din nici o parte ; dacă vei f iînsă Uranic , a tunci îd spunem cu toţ i i că nu numaitu ş i Capernaumul tău , c i în t regu l Ie rusa l im va f idat peste cap! Putem păstra în Ierusal im ordinea încăc i n c i z e c i d e a n i d a c ă n e p u r t ă m c u m u l t ăîn ţe lepc iune , da r la fe l de b ine pu tem provoca ş icăderea lui în câteva săptămâni, numai ş i numai prinpros t ia noas t ră .

13 . Eşti liber acum să alegi şi să faci ce-ti place;s u n t e m l a o a ru n c ă tu r ă d e b ă ţ d e ro ma n i . S l a v ăDomnulu i că nouă ne sun t p r ie ten i ; da r pen t ru t inelucrur i le a r pu tea f i a l t fe l ! în ţe legerea omenească

prednde uneor i că o nucă goa lă es te p l ină de miez!Ce mai vrei tu să găseşti în acest Templu lacom careeste deja de mult t imp o nucă goală? Nu este oare

101

mai înţelep t să ne vedem liniştiţi de treburile noastre?îţ i s p u n foarte limpede că toţi marii domni puternicidin Roma se lasă conduşi asemenea oilor de cătreI isus! Ce putem noi face împotriva Sa dacă îi are peaceşt ia de partea Lui şi mai are şi învăţătura Sa cuadevăra t d iv ină şi pură? Dacă vei vrea să-L prinzi,atunci vei fi tu prins şi nici un om nu va clinti nicimă c a r u n d e g e t pentru ă te elibera. Dacă vei fi însă

în ţe lep t , a tunc i romanii vor deveni şi prietenii tăi şio vei duce bine, asemenea lui Iair! Fă acum ce vrei;urm ări le î ţ i vor arăta dacă ţi-am dat un sfat p rieten escsau nu!"

14 . Aceste cuvinte a le lui Chiwar au avut efectuld o r i t ; n o u l c o n d u c ă to r a d e v e n i t ma i b l â n d ş i aînceput să-şi dea seama că atât Roban, cât ş i Chiwaraveau întru totul dre pta te ş i le-a prom is că le va urm acu străşnicie sfatul . Astfel prima mare furtună dinsinagogă a trecut cu bine.


Domnul î i laudă pe Roban ş i pe Chiwar

1. După o oră a venit Chiwar la Mine ca să-Mipovestească tot ce s-a petrecut în s inagogă cu noulc o n d u c ă to r .

2. Eu însă am spus: "Prietene, nu te mai obosi;ş t i i că nimic nu-Mi este necunoscut . Pe lângă asta , îpspun că tu ş i Roban aţ i dus la bun sfârşi t ceea ceaveaţi de înfăptuit ; pentru că al tfe l noul conducător

ar mai f i făcut câteva lucruri nebuneşt i . Dar acumes te conv ins că nu a re n ic i un ros t să în t repr indăceva împotriva romanilor ş i de aceea va s ta l in iş t i tce l pu ţ in o v reme; dar să nu ave ţ i încă pe dep l inîncredere în e l . Trebuie să f i ţ i to t t impul cu ochii-npat ru ş i să nu-1 pierd eţi n ici un m om en t din ve dere .Ţie însă, pentru că ai fost ş i eşd apărătorul Meu celmai zelos, î ţ i voi dărui puterea de a vindeca bolnaviip r in t r -o rugăc iune d reap tă ş i p r in punerea mâin i lo rd e a s u p r a l o r ; şi, d e a s e m e n e a , î ţ i m a i d ă r u i e s cp u te r e a d e a a f l a , î n i n ima t a , p l a n u r i l e n o u lu iconducă to r a l s inagog i i pen t ru a lua imedia t toa temăsur i le necesare împotr iva lu i , dacă es te nevo ie .De a sem enea , î ţ i vor fi arătate ş i mij loacele potr ivi te .Primeşte deci de la Mine această binecuvântare ."

3. Atunci Chiwar a căzut în genunchi în fa ţa Mea.Eu am pus mâna Mea d reap tă pe in ima lu i , i a r mânastângă pe cap ul lui ş i în acel mo m en t totul s-a lu mi natîn e l . Şi e l a spus: "Doamne, acum toate întunecimiledin mine au dispărut; to tul s-a luminat ş i mi se parecă întregul meu trup este făcut din ceva transparent ,a s e m e n e a d i a m a n t u l u i , p r i n c a r e l u m i n a z i l e ipă t runde nes t ingher i tă . O , Doamne , Te rog lasă -mi

p e n t r u t o t d e a u n a a c e a s t ă b i n e c u v â n t a r e ; v o i ş t im e r e u s ă o p ă s t r e z b i n e ş i î ţ i v o i r ă m â n erecunoscă to r !" .

4. Eu am spus : "Urmează-Mi neabă tu t învă ţă tu raşi nu vei pierde niciodată această lumină!"

5. Atunci Chiwar se ridică şi, văzând că în afară




de Borus, Iair, Măria şi de fraţii Mei nu se mai aflan i c i u n o a s p e t e p r i n p r e a j m ă , n i c i m ă c a r c e idoisprezece d isc ipol i apropia ţ i Mie , M-a în trebat cese pe t recuse .

6 . Eu: "Lucrur i le acestea t rebuiau să se pe treacăastfe l! Vezi , în curând v ine toamna ş i mai apoi ia rna .Vremea recol te i es te aproape ş i Eu t rebuie să ies sătocmesc luc ră to r i pen t ru ogo r ş i pen t ru v ie . Dacă

toată recolta acestui an este strânsă şi bine păstrată,a tunc i oamen i i se po t od ihn i b ine în dmpu l i e rn i i ;şi , când va veni apoi pr imăvara , vom avea d in noumul te de făcu t cu pu te r i înno i te .

7. Eu voi p leca as tăz i d in acest ţ inut , pentru căI rod e s te o vu lpe ş i rea tă , i a r nou l conducă to r a lsinagogii este în slujba sa şi nu vreau ca, din aceastăc a u z ă , c a s a M e a s ă d e v i n ă u n c â m p d e l u p t ă a lSatanei . Ucenic i i Mei au p lecat de ja cu câ teva oreînain te , împ reu nă cu fra te le Kis jonah, ş i î i vor aş teptaîn Kis pe ucenic i i lu i loan cărora le vor propovădui

fap tu l că împără ţ ia lu i Dumnezeu se ap rop ie . Ch ia ras tăz i e i vor veni a ic i , împreună cu ucenic i i lu i loan ,ş i vom pă răs i apo i cu to ţ i i , sp re sea ră , Naz a re tu l .înco t ro ne vom înd rep ta , p recum ş i mu l te a l t e le ve iafla în tine însuţi.

8 . L u c r e a z ă î n s ă a d e s e a î m p r e u n ă c u B o r u s ş iIa ir pentru că aceşt ia doi sunt oamenii ce i mai demnid in în t regu l Naza re t ş i pen t ru e i am toa tă iub i reaMea ş i , p r in Mine, ş i depl ina gra ţ ie a lu i Dumnezeu!Aşa cum Mă iubesc ş i Mă cunosc aceşt ia doi , nu Măiubeşte ş i nu Mă cunoaşte până acum nic i unul d in trediscipolii Mei!

9 . Toţ i d isc ipol i i Mei îş i vor p ierde cumpătul d incauza Mea destu l de mult , în tr -un t imp care nu se valăsa mult aş tepta t . Dar ce i doi nu vor f i n ic iodatănedumeri ţ i de vreo manifes tare a Mea, pentru Că e iMă cunosc în în t reg ime . S ta i p r in p rea jma lo r ş iatunci vei căpăta şi tu ceea ceau deja ei!"

1 0 . C h i w a r a f o s t f o a r t emulţumit de acest răspuns ş i am a i î n t r e b a t d o a r c e s ep e t r e c u s e c u c e i d o i î n g e r i ,p e n t r u c ă a c e ş t i a n u m a i

puteau fi văzuţi nicăieri.1 1 . Eu în să i - am spus :

"Ridică-ţi ochii şi îi vei vedean u n u m a i p e c e i d o i , c i ş i în e n u m ă r a t e c e t e d e î n g e r iîmpre ju ru l lo r ! "

12 . Atunci Chiwar îşi ridicăp r iv i rea . î i văzu pe ce i do ia r h a n g h e l i î n t r - o m a r e s t r ă l u c i t o a r e d e l u m i n ă , i a r î nj u r u l l o r n e n u m ă r a t e m i r i a d e

de înger i , care erau ş i sunt îno r i c e m o m e n t g a t a s ă - M islujească.

13 . Chiwar în să î ş i p lecăd u p ă s c u r t t i m p o c h i i î npămân t ş i z i se : "Doamne , eu

sunt un păcătos!"14 . Eu: "Fă totul drept şi răsplata ta în ceruri, a

căre i mică par te a i văzut-o acum, va f i mare! Acumdu-te d in nou în s inagogă, pentru că noul conducător ,ca re ma i rămâne câ teva z i l e a ic i , în Naza re t , nut rebu ie să - ţ i s imtă l ip sa ; acum pune mare p re ţ pesfatul tău."


Noul conducător a l templu lu i , Korah ,ş i Chiwar în s inagoga d in Nazaret

1. După aces te cuv in te , p reac ins t i tu l Ch iwar aplecat; el a ajuns repede la sinagogă şi s-a convins căî i l ips ise conducătoru lu i , pe nume Korah . Acesta l -aîn trebat unde ş i ce făcuse a tâ t de mult .

2. C h i w a r a r ă s p u n s : " A m a v u t u n o m f o a r t ebolnav şi a trebuit să-i dau ajutor. Şi acum, că s-a

v indeca t , î ş i poa te con t inua l in i ş t i t d rumul pen t rucă este un călător!"3 . C o n d u c ă t o r u l a î n t r e b a t : " î n c d t r o p l e a c ă ş i

câ nd ? De u n d e a ven i t? Po t să-1 m ai văd ş i să- ivo rbesc?"

4. Chiwar: "Este un evreu, a venit de sus şi a plecatdeja în jos; nu-1 mai poţi nici vedea şi nu-i mai poţin ic i vorbi decât a tunci când se va în toarce! Când vafi asta? Se vor scurge multe zile până atunci!"

5. C o n d u c ă t o r u l : " N u p o t f i m u l ţ u m i t c u a c e s trăspuns! Unde este casa în care ai fost ca să mă ducchiar eu acolo ş i să af lu mai multe despre că lă toru l

t ă m ă d u i t d e t i n e? O a s e m e n e a v i n d e c a r emiraculoasă, făcută de un fariseu, este un lucru important ş i es te nevoie de câ t mai mulţ i martor i , a l t fe lnu va fi crezută şi nu va avea nici o valoare!"

6. Chiwar: "Dacă vrei să ştii mai multe decât ştiueu , a tunci vorbeşte cu ce i careş t iu ma i mu l t decâ t mine . Euţ i-am spus to t ce am ş t iu t . Cumaş pu tea oar e să-ţ i dezvălu i maimult decât ş t iu eu însumi? Este

I vorba desp re casa du lghe ru lu iIosif. D a c ă v r e i s ă a f l i m a i

multe , du- te acolo! Dar să nuui ţ i să- ţ i aper i spate le , pentru

1^1 că nu vei duce lipsă de lovituri!C r e z i t u o a r e c ă o a m e n i i a uun re spec t a tâ t de mare fa ţăd e o a m e n i c a n o i ? î ţ i s p u n :n ic i urmă de aşa ceva! La ceam a i m i c ă n e c h i b z u i n ţ ă p o ţ ipr imi lovi tur i cumpli te ş i n ic iun zeu nu ţi le va mai lua dep e t r u p ! D u p ă c u m s p u n e a m ,

t rebu ie doa r înce rca t , ş i dupăaceea vei putea vorbi d in exper i e n ţ ă ! "

7. Korah: "Din cuvintele talepot să-mi dau uşor seama că te-aiunit cu tot Nazaretul împotriva



Marea Evanghe l ie a lu i loan 1 0 3

mea. Nu-i nimic, vom găsi noi ac şipentru acest co joc! Acum şt iu cumstau lucrurile aici! Sper să reuşescî n s c u r t t i m p s ă d e m a s c a c e s tcomplot în to ta l i ta te . Atunci va f ivai şi am ar d e voi şi de în tre gu l o raş!Care es te drumul care duce la casad u l g h e r u l u i ? "

8. Chiwar : "P r iveş te pe geam!Aco lo , în depă r ta re , l a v reo douăm i i d e p a ş i , v e z i a t â t c a s ad u l g h e r u l u i , c â t ş i d r u m u l c a r educe acolo. Du-te şi convinge-te det o t c e ţ i - a m s p u s , c h i a r ş i d eloviturile pe care sigur le vei primi!"

9. Korah: "Voi mă ved însoţi şi îmi ved sluji dreptga rdă !"

10 . Toţi au răspuns: "De parcă am f i nebuni! Maibine o lăsăm baltă!"

11. Korah: "Atunci voi merge eu însumi afară , înnumele lu i Dumnezeu, ş i vreau să văd dacă c inevase va a t inge de mine , f i ind uns de Domnul; pentrucă stă scris: «Să nu se atingă nimeni de cel miruit;va i de ce l care r id ică bra ţu l asupra unuia care es temiru i t !» "

12 . Chiwar: "Da, da, ce ştii tu, noi ştim demult!Dar, în faţa lui Dumnezeu, cei unşi ca tine şi ca noi,a c ă r o r m i r u i r e n u e s t e n i m i c a l t c e v a d e c â t oamarn ică păcă lea lă , nu ma i în seam nă n im ic . Pe bu năd r e p t a t e D u m n e z e u n u v a o c r o t i c a p e t e l e n o a s t r efa l s -mi ru i te când aces tea vo r f i în fa ţa pumni lo r

duşman i lo r noş t r i ! Pen t ru că , a şa cum am pomen i tmai devreme, poporul ş t ie prea b ine ce se ascundeîn spate le nostru ş i a l Templulu i ."

13. Korah: "Oricum ar fi , eu ies afară! Vai şi amarde voi toţi dacă lucrurile stau altfel decât mi-ai spustu, Chiwar, când te-am întrebat unde ai fost!"

14 . Chiwar: "Ceea ce vrei să ştii vei afla cu maregreuta te ş i cu mare durere ."

15 . La aceste cuvin te , Korah a ieş i t deg rabă afară.16 . Când a ajuns însă în stradă, băieţii şi fetele au

strigat: "Acesta este noul conducător al sinagogii carevrea să ne nim iceasc ă pe toţi! Să-1 go nim ! Din toate

pă r ţ i l e , t ine r i ş i bă t rân i au începu t să a runce cumăciuci şi pietre înspre el. Câteva pietre au şi lovittrupul lui şi i-au lăsat vânătăi.

17 . Korah ş i -a da t r epede seama că naza r inen i inu ştiu de glum ă, s-a înt ors iute îna po i în sinag ogăşi a închis , în urma lu i , uşa în care răsună zgomotosu n u l t i m p o t o p d e p i e t r e a r u n c a t e , a r ă t â n d m u l tprea b ine care era a t i tudinea nazar ineni lor fa ţă denou l conducă to r .

18 . Când Korah a ajuns la farisei, le-a zis, plin defu r ie : "Aceas ta e s te ope ra voas t ră ş i vo i găs i eumij locul de a mă răzbuna pe voi!" .

19 . Pierzându-ş i cumpătul , Chiwar a repl ica t : "Cevorbeş t i tu , nebun nenoroc i t ! Cum poa te f i ope ranoastră când doar ţi-am spus să nu ieşi? De-abia cândvei f i lăuda t de no i , în faţa pop oru lu i , ve i pu tea vorbişi trata cu el. Atâta timp cât noi nu te vom lăuda, vei

f i b ru ta l i za t f ă ră înce ta re , o r i decâte ori vei încerca să păşeşti singurpe s t răz i l e o ra şu lu i ! P r in s imp lu lfapt că ti-ai cumpărat postul te aflide ja în tr -o lumină proastă în fa ţaoamenilor! Mai a les că , încă de laînceput, vrei să ne tiranizezi atâtp e n o i , c â t ş i î n t r e g u l p o p o r ,

p e n t r u a p ă s t r a o r d i n e a p r i nteroare ; to ţ i te urăsc ca pe iad ş ieu îţi spun ţie că ai face mai binedacă a i v inde postu l tău unuia maidemn . Pen t ru că , s ince r , nu daudoi bani pe v i i toru l tău!

20. Ar trebui să devii un cu totul alt om dacă vreisă- ţ i meargă b ine pr in tre noi! Dar as ta ţ i se va păreacu neput in ţă . A ară ta doar o fa ţă zâmbitoare , f i indîn in imă u n lu p să lbat ic , nu vei reuşi cu noi , deoa rece ,în mod apar te , am fost cu to ţ i i înzestra ţ i cu sp ir i tprofe t ic încât put em să- ţi a ră tăm până-n ce le mai mic ideta l i i ceea ce gândeşt i în in ima ta foar te rea!

21 . Dacă-ţ i ve i t ransforma în în tregime in ima ş idacă o vei lăsa să ardă de în ţe lepciune pură , d iv inăşi de adevăr, atunci te vom lăuda în faţa poporului şiîţi va merge bine. Altfel nu-ţi va fi de nici un ajutorMarele Preot şi nici Pilat şi , cu atât mai puţin, Irodal tău!"

22. Korah: "De unde ş t i i că m-am gândit să cera ju toru l ce lor t re i?"

23 . Chiwar: "Pentru că şi eu sunt înzestrat cu spiritprofe t ic ş i î ţ i po t cunoaşte toa te in tenţ i i le . De aceea

î ţ i va f i cu ne pu t in ţ ă să te ascunzi , n ic i în Ca per nau mşi cu atât mai puţin aici. Chiar dacă te-ai afla la odis tanţă pe care a i parcurge-o în o mie de z i le decălătorie, aş şti ce gândeşti! Nu vei putea face decâtcu mare greuta te ceva împotr iva noastră , pentru căvom ş t i d ina in te să luăm toa te măsu r i l e po t r iv i t eîmpotr iva ta! Acum eşt i mulţumit de noi?

24. Vezi , noi suntem preoţ i de neam bun! Spir i tu llu i Dumnezeu e s te în no i , ch ia r dacă a pă ră s i t dem u l t T e m p l u l I e r u s a l i m u l u i . D a c ă v r e i s ă r ă m â ip r i n t r e n o i , a t u n c i t r e b u i e s ă f i i ş i t u u n p r e o tadevărat. Fals fiind - nu vei putea rezista şi ai face

atunci mai b ine să laş i postu l tău unuia mai demnde el, aşa cum ţi-am zis şi mai-nainte!"

25. Conducătorul : "O, voi , s lu j i tor i b les temaţi a itâ rfe lor , d in T emp lul Ierusa l im ului! V-a p lăcut gustu laurulu i ş i a rg in tu lu i luc ind frumos, dar nu v-a păsa tcă voi primi în schimbul lor, în locul unui post important şi rentabil, un adevărat cuib de viespi! Aşteptaţinumai şi în curând veţi vedea - Korah nu v-a băgat pegât degeaba aurul ş i a rg in tu l său!" După un t imp ise adresă din nou lui Chiwar şi î l întrebă: "Ce să facpentru a avea par te de pr ie tenia voastră ş i de cea ap o p o r u l u i ? "

26. Chiwar: "Atât eu, cât şi Roban ţi-am spus dejace trebuie să faci şi aici, pe masă, se află scripturacare î ţ i a ra tă voin ţa lu i Dumnezeu. Urmeaz-o ş i nut e c o n d u c e d u p ă j a l n i c e l e r e g u l i a l e T e m p l u l u i .Atunci î ţi va m erge b ine p r in t re noi! Trebuie să capeţ i




pr in e fo r tu r i l e t a le g ra ţ i a lu i Dumnezeu , ş i toa tecelelalte vor veni apoi de la sine!"

27. Korah: "Da, voi face aceasta de acum înainte,în măsura în care va s ta în puter i le mele . Sper că nuvă va supă ra dacă îmi vo i mu ta sed iu l pen t ru ce lpuţ in un an , a ic i , în Nazare t! Aic i , la voi , pot cuadevărat să învăţ ceva, în timp ce în Capernaum şi,fără îndoia l ă , şi în Ho raz in sau în ce le la l te ora şemai mici de pe malul Mări i Gal i le i i , nu în tâ lneşt idecât o mult ime de amărâţ i l inguşi tor i !"

28. Toţi au zis: "Ai face foarte bine şi pentru noitoţi ar fi o mare bucurie să te putem sluji ca pe unadevăra t conducător a l nostru! Aic i nu va mai f i locp e n t r u î n ş e l ă t o r i e , n u s e v a m a i v i n d e g u n o i u l

Templului şi nimeni nu se va mai târgui în casa derugăciune pentru a vinde boi, vaci, viţei sau oi. Acestloc mai este încă cee a ce treb uie să fie, iar în sinag ogănu se vor mai face trocuri!

29 . Es te adevă ra t că n ic i o f l acă ră nu pâ lpâ iedeasup ra v reunu i ch ivo t în mica noas t ră ca să derugăciune , dar f lacăra es te cu a tâ t mai putern ică ş imai vie în inimile noastre şi aceasta este cu mult maimul t pe p lacu l lu i Dumnezeu decâ t toa te s lu jbe ledin Templul Ierusa l imului , care nu mai au n ic i măcaro scânteie de adevăr. In acest Templu se adevereşteî n t o c m a i c e e a c e D u m n e z e u a s p u s p r i n g u r a

profetului Isaia: «Priveşte, acest popor Mă cinsteştecu buzele , dar in ima lu i es te depar te de Mine!» Câtde vădi tă es te greşeala Ierusa l imului! Nu îm pod obe scoa r e p reo ţ i i în f ieca re an m or m in te le p ro fe ţ i lo r( d i n t r e c a r e c e l e m a i m u l t e n i c i m ă c a r n u s u n tadevărate), deşi chiar ei i-au omorât cu pietre? Facei oare acum al t fe l? O, nu , e i merg chiar pe urmelestrămoşilor lor cei răi! Pe Zaharia l-au omorât întrealtarul sacrificial şi sacristie, lui loan i-a tăiat Irodcapul! Spune-mi, ce fel de slujitori ai lui Dumnezeusunt aceştia? Ţi-o sp un em în faţă: aceştia sun t slujitoriiSatanei şi nu vor fi vreodată slujitorii lui Dumnezeu!Din fericire, acum ei se află în mâinile noastre, dupăcum bine ştiu şi ei. De aceea ne şi lasă în pace!

30. Dacă totuşi îl vor invita prieteneşte, pe unuls a u p e a l t u l d i n t r e n o i , l a v r e o p e t r e c e r e î nI e r u s a l i m , s ă ş t i i c ă s u n t e m î n t o t d e a u n a a t â t d e

î n d r ă z n e ţ i î n c â t s ă n u l e p r i mi minvitaţ ia pentru nimic în lume. Maib i n e n e a ş t e p t ă m a i c i mo a r t e anaturală decât să fim ucişi în în căp eriles e c r e t e d i m p r e j u r u l T e m p l u l u i !C r e d e - n e , s u n t e m ma i d e ş t e p ţ i c adomnii din Templu şi simţim gustulfripturii dinainte ca ei s-o fi pus pe foc!Rămâi deci alături de noi şi nu vei aveaprobleme!"

3 1 . Korah: "Acum m-am lămurit înceea ce vă priveşte pe voi şi mă bucur.Dar ne vom manifes ta şi prie tenia fa ţăde Templu , l a momen te le po t r iv i t e ! "

32. Chiwar: "Sigur că nu vom facenimănui rău fără motiv . Dar dacă nevor ataca, va fi vai şi amar de ei! De

mij loace , s lavă Domnului , nu ducem l ipsă!"33 . După aceste cuvin te a le lu i Chiwar , a veni t

bucătarul şi i-a invitat la masă.


Chiwar ş i Korah vorbesc despreînvierea din morţi a Sarei

1. In timp ce toţi mâncau cu poftă, a intrat Borusîn sala de mese, i-a salutat şi le-a prezentat-o pe soţialui, Sara, cu rugămintea de a o trece în cărţile lor casoţ ia lu i leg idmă, aşa cum cerea învăţă tura iudaică!

2. Chiwar a adus imediat cartea căsătoriilor şi i-a

notat pe amândoi în ea ca fiind soţi pe deplin legitimi,în faţa lui Dumnezeu şi a întregii lumi.

3. Dar Korah l -a în trebat pe Chiwar dacă se puteaface aşa ceva aici, pentru că Borus era grec.

4. Chiwar a răspuns: "Pr ie tene , a ic i la noi to tu lse poate şi ar fi o prostie să nu vrei să uneşti doioameni pe care Dumnezeu i -a uni t de ja de mult!"

5. Korah: "De unde ştii asta?"6. Chiwar: "Aşa cum ştiu alte lucruri pe care tu

nu le ştii încă, tot astfel ştiu şi aceasta pe care tu nu oştii! Stai linişdt pentru că totul se petrece aici altfeldecât în Templu!"

7. Korah a zâmbit şi s-a arătat mulţumit.8 . Borus a scos imedia t d in buzunar un săcule ţ

gre u, plin c u aur, şi şi-a plătit cu acesta taxa prevă zutăde lege . Această taxă era b ineîn ţe les mult mai micădecât ceea ce pusese Borus în săculeţ. Apoi şi-a luatr ă m a s b u n .

9 . C â n d B o r u s a p ă r ă s i t s a l a d e m e s e ,conducătorul a ridicat săculeţul şi a spus: "Aici suntmai mult de 5 funţ i de aur în monede cu pecetea lu iAugustus; mai sunt şi câteva cu pecetea lui Tiberiu!Aşa este obiceiul la voi? Un fun t d e au r ar fi în Tem pluun da r de onoa re ! "

10 . Chiwar: "Astfel de daruri nu sunt chiar rarea ic i ; da r Borus , f i ind , după I i su s , ce l ma i marevindecător d in lume, es te un om de onoare ş i es tep r e a b o g a t p e n t r u a n u s e p u r t a , î n o r i c eîmpre ju ra re , pe măsu ra bogă ţ ie i lu i ! "




11. Korah a în t r eb at î n con t inuare : "Dar c ine es t edeosebi t de f rumoasa ş i plăcuta lui femeie?"

12. Chiwar : "Es te f i i ca fos tu lu i conducător a ls i nagog i i , I a i r , de s p r e ca r e ţ i - am s pus de j a cământui torul I i sus a înviat -o de două or i la rând dinm o r ţ i . "

13 . Korah: "Poate că se afla doar într-o stare deleşin. Asta n-ar fi- ceva ne ob işn uit la o f i inţă a tât dedel icată ş i fermecătoare!"

14 . Chiwar : "Oho, or i ce urmă de l eş in d i sparea tunci când t rupul mucegăieş t e mai mul t de pa t ruzi le în m or m ân t şi cân d m irosul leşului po ate f i simţ i tchiar şi de un nas insensibil . Asta am simţit-o cu toţi i ,în ciuda tuturor al i f i i lor , atunci când am condus-o lacr ip t ă ş i când i - am cânta t acolo cântece le de j a l e !Dar I i sus , bunul Mântui tor , a putut să facă înt r -unm od m i r acu l os ceea ce num a i D um nezeu poa t e s ăfacă. El a chemat-o înapoi la viaţă doar cu un s ingurcuvânt , fără nici un al t ajutor . Acum ea es te mai

vioaie şi mai sănătoasă decât a fost în toată viaţa ei şies te încă foar te tânără; nu are nici 14 ani !"

15 . Conducătoru l : "Cât t imp a t r ecut de când afost înviată din morţi?"

16 . Chiwar: "Cel mult 6-7 zile! N-aş putea spuneexact cât , dar şt iu sigur că a fost înviată la începutulsăptămâni i t r ecute . "

17 . Co nd uc ătoru l , foar te tulbu rat , a zis : "Asta es tecu adevărat ceva ce nu s -a mai pomeni t niciodată pep ă m â n t ! C e p r o s p e ţ i m e v o i o a s ă e m a n ă a c e a s t ăfemeie fermecătoare care spui că a s tat pat ru zi lemo ar tă în c r iptă! înt r -adevăr , es te nema iauzi t . Aş vreasă-mi spu neţ i tot adevă rul , căci eu nu-1 ma i pu n laîndoială. Acest oraş pare a f i locul unei întregi seri ide mi racole! "

18 . Chiwar: "Da, într-adevăr, aşa este! Şi tot ce sepet rece aici se datorează numai mântui torului I i sus .Ceea ce face El depăşeşte cu mult tot ce a scris Moisedespre pat r iarhi i s t răbuni ş i tot ceea ce ş t im despremari i profeţ i ! Aşa ceva nu s -a mai pet recut vreodată!Nu există nici o boală, oricât ar f i ea de gravă, peca r e E l s ă n - o poa t ă v i ndeca pe l oc , doa r p r i ncuv ântul S ău, fără a-1 ved ea sau at in ge p e b olnav !

Orice El vrea, se petrece cât ai cl ipi!19 . Retra gerea lui Iai r din po s tul său, făcută a cum

pa t r u z i l e , p r ecum ş i ac t u l de dem i s i e p r ezen t a tM ar e l u i P r eo t î n ace l a ş i m om en t î n Tem pl u , s un tmai mul t decâ t o minune! în mod normal aces t ac tar f i trebuit să ajungă de-abia astăzi în mâinile sale.Dar aşa tu ai ajuns acum două zi le în Capernaum ş iastăzi , dis-de-dimineaţă, ai sosit aici , ş i nu s-a omis.absolut nimic! Pe aceas tă cale miraculoasă ai deveni tpe depl in conducător al far isei lor din înt reaga Gal i -l e e , i a r demis i a lu i I a i r s e a f l ă ş i ea , a l ă tur i deexpl icaţ i i le ş i anexele necesare, în mâini le MareluiPreot din Templu, ş i toate aces tea s -au pet recut câtai cl ipi ! Martor i de încredere ne-au poves t i t cum, cucâteva săptăm âni în urm ă, Ii sus a am en inţa t o fur tu năcumpl i tă pe mare, iar marea ş i vântur i le au ascul tatime diat de cuvintele Mâ ntui to rului . Po t să- ţi ma i spunmulte as t fel de fapte ale Sale, dar nu a sos i t încămomentul să o fac. Dacă învăţătur i le ş i s fatur i le Luinu te-ar învăţa să f i i mai bun, un om s lab de mintear pute a spu ne că aces t om es te un s luj itor al Satane i .

20. î ţ i spun deschis : miraculoase ş i de neînţelessunt faptele Sale. Ele pălesc însă ca nişte f leacuri înfaţa puter i i cuvintelor ş i învăţătur i lor Sale! în elegăseşti adevăruri la care nici un profet nu a visat! Elî ţ i arată viaţa şi universul astfel încât nici un om nuse mai poate îndoi că suf l e tu l s ău es t e nemur i tor .Vorbeş te despre nemuri re pe înţeles ş i nu poţ i să teî n d o i e ş t i n i c i m ă c a r o c l i p ă c ă , d u p ă m o a r t e at rupulu i , suf l e tu l nu ar cont inua să t r ă i ască pr inspiritul divin care se află în el.

21. Pe scurt , acest I isus este un om care are nişte

pu t e r i a t â t de neob i ş nu i t e î ncâ t t r ebu i e s pus cuconş t i in ţ a împăcată : pământul nu a mai pur t a t unas t f e l de om de când a f o s t c r ea t A dam ! Toa t eelementele ascul tă de El ş i mir iade de spi r i te suntor icând pregăt i te pentru a- I s luj i . Am mai af lat , dela mai mul ţ i ucenici de-ai Săi , că a întunecat de totsoarele amiezii , cât ai cl ipi , în t impul călătoriei Saledin Sihar în Cana Galilei i ş i , după câteva clipe, l-alăsat să lumineze ca mai înainte!

22. Roban ş i mai mul te sute de mar tor i cu caream vorbi t ne-au poves t i t cum El a refăcut , doar pr incuvântu l Său , două ce tă ţ i vechi ş i dărăpănate d in

Sihar: vech ea casă a lui Iosif şi a lui Ben iam in şi vech iulcas tel al lui Essau, care- i apar ţ ine acum bogatului

negu s t o r J a i r u t h . Co ns t r uc t o r i i de aco l or e c u n o s c f a p t u l c ă p e n t r u o a s t f e l d eres t aurare ar f i t r ebui t s ă muncească , cutoată sârguinţa, cel puţ in zece ani . în afarafaptului că înt reag a clădi re a fos t res taura tăîntr-o clipă, f i ind făcută din cel mai re zistentmater i a l de cons t ruc ţ i e , ea avea ş i t oa t econdi ţ i i le de t rai necesare ş i era ş i deosebi tde frumos amenajată. Aşa ceva nu s-a mai

p o m e n i t s ă i a s ă d i n m â i n i l e o a m e n i l o ra l tundeva , pe pământ !2 3 . U n g r e c d i n C a n a d i n S a m a r i a ,

Ph i l opo l d , m i - a poves t i t ş i a l t e l uc r u r iaproape de necrezut . Totuş i a t rebui t să lecred pentru că mi-a adus mi i de mar tor i .

24. Eu cred că un om care face astfel de




lucrur i es te mai mul t decât un om ş i cred chiar căes t e ce l mai mare profe t ! Chiar El spunea , acumcâteva zile, când era pe lac, la pescuit , că f iecare ompoate să f acă l a f e l dacă are o credin ţă depl ină ,puternică şi fără de îndoială. Eu cred că o astfel decred inţă es te la fel de m iraculoasă ca însuş i m iracolulcel mai mare, deoarece o as t fel de credinţă nu poatef i decâ t urmarea unei for ţ e in t er ioare care cupr inde

or ice reuş i tă ce poate f i gândi tă.25. Cel care-ş i cunoaş te puter i le are încredere în

e le deoarece , f ăcând anumi te lucrăr i , de-a lungulanilor, ele devin foarte clare în conşti inţa sa. Dacăomul î ş i măreş te însă credinţa fără nici un temei , lan imerea lă , pes t e puter i l e s a l e , a tunci o as t f e l decredin ţă va încep e , dup ă păre rea m ea, să ducă foar terepede l a îndoia l ă a tunci când omul ace la va vedeaî n f a ţa lu i o p o v a r ă m u l t p r e a m a r e , p e n t r uînlăturarea căreia nu s imte că are putere de ajuns .

26. Dacă văd în faţa mea, pe s t radă, o piat ră de

câpva fund, care-mi s tă în cale, atunci n u m ă voi îndo inici o clipă că n-aş putea să o dau la o parte dacă aşvrea. Dacă-mi stă însă în cale o stâncă de vreo sutăde mii de fund, îmi va fi foarte greu să-mi păstrezcredinţa fără nici un pic de îndoială. Or icât de mul tmi-aş încorda voinţa, nu-mi va f i de nici un folos ,deoarece convingerea că cineva care poate să r idicece l mul t două su te de funţ i nu poate r id i ca ş i ogreutate de o sută de mi i de fund es te foar te greu deîn lă tura t .

27 . Lui Iisus însă totul î i este cu pudnţă, precumunui zeu! In faţa voinţei Lui, un munte este la fel demic precum un f i r de praf! Pământul , aerul , vântul ,apa şi focul ascultă de El ca oile de păstorul lor; Elconduce fulgerul de o mie de ori mai sigur decât îşiconduce cel mai bun arcaş săgeata arcului său! Cer e i e s e de a i c i ? Te r og acum pe t i ne , c a r e e ş t iconducătorul nos t ru, să ne spui care es te părerea ta!"


Părerea lu i Chiwar despre Templu

1. Conducătorul far isei lor a spus : "Dacă lucrur i les tau aşa - ceea ce nu mai pun la îndoială - înseamnăcă e l s e a f l ă în s t r ânsă l egă tură cu Atotputern iculS p i r i t a l l u i D u m n e z e u î n t r - u n m o d m i r a c u l o s ,asemeni lui Moise sau I l ie . I l ie putea chema foculdin cer , iar focul î i dădea ascul tare. Es te cu pudnţă

ca şi el să f i făcut şi al te lucruri miraculoase, care nuau fost scrise, dar care se mai păstrează în legendelepopulare . Bine în ţe l es că aces t ea nu t r ebuie crezuteîn total i tate; totuş i, în bu nă m ăsură, se po ate ascu ndemul t adevăr în ele!

2. Astfel , se spune că I l ie a înviat un mormanînt r eg de schele t e de pe un câmp de luptă , dându- l ecarne, piele şi păr! Tot astfel se pare că a secat, cu oa l t ă ocaz ie , t oa t e i zvoare l e pr inc ipa le a l e mare lu iEufrat , pentru t rei ani de zi le , ş i a porunci t atunci ş i

nor i lor să nu apară pe cer pentru aceeaş iper ioadă de t imp. De-abia când oameni i

s-au căit , el a lăsat din nou izvoarele săcurgă ş i a porunci t nor i lor să apară ş i sădea apă pământului care era foar te uscat !Se poves tesc mul t e despre aces t profe t ,care es te cel mai ului tor din t re to p profeţ i i,d a r , î n d e c u r s u l t i m p u l u i , t o t u l s - adenaturat foar te mul t . Despre aces t I l ie ses pune că s e va m a i î n t oa r ce î na i n t e desfârş i tul lumii ş i că va aduce pe drumulce l bun oam eni i , p r in semne m ăre ţe . Acestp r o f e t m i s t e r i o s s e pa r e că nu a m ur i t

niciodată şi că s-a ridicat la ceruri într-uncar de foc. Es te deci cu pudnţă ca aces tI i sus să f i e pur t ă toru l sp i r i tu lu i mare lu iprofet Ilie şi astfel, fiind în strânsă legăturăcu puterea lu i Dumnezeu, s ă poată f acef a p t e c a r e - i s u n t p o s i b i l e d o a r l u iD u m n e z e u ! "

3. Chiwar : "Ai în mare par te dreptateş i aproape că aş f i fos t de aceeaş i părerecu dne dacă nu aş f i văzut cu ochii mei laacest Iisus un ele lucr uri care-1 întrec pe Il iecu m u l t . A i c i p r obab i l m ă ve i î n t r eba :

«D es p r e ce vo r beş t i ? Ce anum e?» D art r ebu i e s ă - ţ i m ăr t u r i s e s c că m i - a r l i p s icuvintele pentru a descr ie aces te lucrur i .Trebuie să le f i auzi t , văzut ş i s imţ i t tuînsuti , al tfel nu-ţi pop face o părere despree l e . De aceea , a t â t eu , câ t ş i mul ţ i a l ţ i



Marea Evanghe l ie a lu i loan 107

o r i n i m i c ! » ) . P o n t i f u l a d e v e n i t f o a r t e p a l i d ,Dumnezeu ştie din ce cauză, şi i-a dat imediat cei omie de funţ i de aur so l ic i tad . aur pe care Templulnu l -a mai pr imit n ic iodată înapoi . De-abia după unan chestiunea s-a lămurit, dezvăluind faptul că acestBar nu era altceva decât unul dintre cei mai rafinaţiescroci, uns cu toate alifiile Satanei, care a reuşit săstoarcă şi pontifului o mie de funţi de aur.

9. în Te mp lu au venit ade sea şi evrei foarte cinstiţic a r e v r o i a u s ă î m p r u m u t e b a n i î n s c h i m b u l u n o ripotec i bune. Aceşt ia însă nu au pr imit n imic pentrucă erau prea cinstiţi şi pentru că aveau feţe prea cur a t e ! Ast fe l , i a tă ca re a deven i t p r inc ip iu l meu :Templul trebuie păcălit dacă nu vrei să fii tu păcălit .De aceea nu voi în tr eba n ic iodată Tem plul dacă I isuseste Mesia cel făgăduit. Pentru mine El este Acela,c h i a r f ă r ă c o n f i r m a r e a T e m p l u l u i ! C e s p u i d ep ă r e r e a m e a ? "


Discuţia dintre Korah ş i Chiwar despre Mesia .Satana î l provoacă pe Chiwar la luptă .

1. C o n d u c ă t o r u l c e l n o u ( K o r a h ) a s p u s :" P r i e t e n e , t e a p r e c i e z m u l t . N u a m m a i î n t â l n i tvreodată un suflet atât de sincer! într-adevăr, ai pedepl in drepta te! Dar î l cunosc prea puţ in pe acestI i s u s p e n t r u a p u t e a s ă m ă a l ă t u r d i n t r - o d a t ăconv inge r i lo r t a le ; ş i nu sun t încă desch is să î ţ iîmpărtăşesc părerea . Dacă această făgăduin ţă d iv inănu e s te cumva doa r o vo rbă goa lă ca re nu se vaadeveri n ic iodată? Vezi tu , de la împără ţ ia e ternăpromisă lui David, pe lângă cei patruzeci de ani desclavie babiloniană, romanii sunt acum o şi mai clarădovadă de nepotr iv ire . Ce spuneţ i voi despre toa teastea şi care este părerea fariseilor şi a preoţilor dincele la l te oraşe?!"

2. Chiwar: "Cele spuse aici sunt glasul nostru, altu tu ro r ce lo r d in aces t o ra ş . Ce i d in Cape rnaumpare-se că nu sunt de pa rte d e a-1 împ ărtăşi , în ur m aun or p i lde s t raşnice pe care le-au pr imit în mai m ulter â n d u r i . C â t d e s p r e c e l e l a l t e o r a ş e , s ă l e l ă s ă m

deocamdată aşa cum sunt , în amăgirea lor , până cândle va veni vremea.3. Dacă te «vei stabili aici, aşa cum ai zis, lasă totul

în seama mea şi Galileea va fi în câţiva ani cu totull iberă fa ţă de Templu! Oricum numele Gali le i i es teînscr is la Templu pe u l t ima f i lă de pergament! Ce-arf i dacă am rupe-o? Romanii ş i grec i i sunt de par tean o a s t r ă ş i , m a i m u l t , a v e m p a r t e d e g r a ţ i aa to tputern ică ş i v ie a lu i Dumnezeu. Aşa că Templulse va putea agita cât va vrea!"

4. Korah: " î ţ i dau drepta te în to t ce spui . Acumsunt d in tr-o dată mai convins decât îna in te de faptu l

c ă a i d r e p t a t e . N u t r e b u i e î n s ă s ă u i t ă m c ăArhanghe lu l Miha i l , c e l ma i pu te rn ic d in t re toa tespir i te le cereş t i după Dumnezeu, a t rebui t să poar teO luptă crânce nă, cu Satana pen tru t rupu l lu i Moise ,folosindu-şi puterea timp de trei zile şi trei nopti. Ei,

oameni , suntem de părere că acest I isus es te Mesiacel făgăduit! Creded că Mesia ar putea face miracolemai mari dacă ar t rebui să v ină în tr -o a l tă vreme?!Pe lângă acestea , El es te un urmaş de sânge a l lu iDavid, exact aşa cum spun vechile scrieri (Matei 1,1-17). Achim a fost tatăl lui Eliud, Eliud - tatăl luiEleazar, acesta a fost tatăl lui Matan, care a fost tatăllui Iacov şi Iacov a fost tatăl lui Iosif, iar acesta este

tatăl lui Iisus al nostru. Dacă urmăreşti astfel firulstrămoşilor lui, ajungi în linie dreaptă la David şi stăscris că Mesia este un u rm aş al lui David şi că fiecareom î l va recunoaşte după fapte le sa le .

4. Acestu i I isus nu-i l ipseş te , după părerea mea,absolu t n imic . Desc ende nţa sa es te au tent ică ş i a făcutş i nenumăra te fap te ca re nu s -au ma i pomen i t pepământ . Nu găsesc n imic ce ne-ar putea opri în a-Lrecunoaşte ca fiind Acela care fără îndoială că este!

5. Este uşor de înţeles că Templul nu va face acestlucru , dar noi nu t rebuie să ţ inem seama de e l . Dupăpărerea mea, Templul es te în tru to tu l mort ş i nu ne

poate aduce n ic i o comoară , n ic i o în ţe lepciune ş icu a tâ t ma i mu l t nu ne poa te ga ran ta o ex i s ten ţădurabi lă ; mai mult , t rebuie să p lă teş t i pentru un postatât de bine încât, cu tot ce-ai plătit , zece oameni arputea trăi îmbelşugat timp de o sută de ani.

6. Socoteşte doar care este suma pe care ai plătit-o,în aur şi a rg in t , pentr u a obţ i ne postu l de con duc ătoral fariseilor din acest ţinut şi îţi vei da seama că dinbanii aceia ai fi putut trăi regeşte o sută de ani! Dacăromanii vor avea ceva cu tine şi vei căuta protecţieîn Templu , a tunci ve i vedea nu numai că nu te vorputea ajuta, dar nici nu vor vrea să o facă. Pentru

câţiva pumni de arginţi şi aur îţi vor oferi cel multnişte consolări neclare în genul celor care i se daupersoan ei care în tre abă oraco lu l d in Delf i. Răspu nsules te formula t as tfe l încât oracolu l are în to tdeaunad rep ta te , ind i fe ren t dacă ce lu i ca re în t reabă i s epetrece ceva bun sau ceva rău!

7. Slavă Domnului, cunosc toată ticăloşia de acuma Templului şi de aceea nu mă mustră conştiinţa dacăîl păcălesc în vreun fel! Prietene, cel care vrea să nufie păcălit de Templu în modul cel mai grosolan, acelatrebuie să-şi dea silinţa, cu inteligenţă, să-1 păcăleascăel mai întâi! Crezi tu oare că ai putea face ceva înTem plu cu faţa şi cugetu l cura te şi cinstite? O, nim enisă nu se laude că poate! Dar du-te în Templu, cu faţaşi cugetul pline de şiretenie, şi fii sigur că-i vei puteaduce de nas pe toţi fariseii de acolo!

8 . îmi aduc foar te b ine aminte de un anume Bar ,care era un grec c ircumcis . Cred că avea o averefoar te mare pentru că era p l in de per le ş i d iamante .Acest om avea o faţă foarte şireată, vorbea puţin şiceea ce spunea era în mod s igur cea mai sfrunta tăminc iună . E l a ce ru t Templu lu i cu împrumut o miede funp de aur în schimbul unui su l de pergament

care valora cel m ult o ju m ăt at e de stater. Pontiful ada t d in umer i dez in te re sa t . A tunc i , Ba r a lua t oînfăţişare cum nu am mai văzut vreodată alta la fel şia spus cu foarte mult dispreţ: «Hm, aut Caesar-aut

nihil!» («Ori pe Cezar, ori nimic!», adică: «Ori tot,







Korah îş i aduce aminte că totuşiî l cunoaş te pe I i sus

1. Korah l -a în trebat apoi pe Chiwar dacă Mă maiaflu în oraş şi dacă nu s-ar putea apropia de Mine.El spuse în cond nu are : "Acum îmi es te foar te l im pede

că acest mesia a l tău t rebuie să f ie nemaipomenit ş id iv in . Este c lar că El nu es te pe p lacul Satanei ş in u m e l e L u i p a r e s ă f i e c h i n u l c e l m a i m a r e a lacestu ia! Acum, când suf le tu l meu s-a mai l in iş t i t ,în ţe leg că a i în tru to tu l drepta te spunând «Fiul ce lu iAto tpu te rn ic» . îmi do resc mu l t să -L cunosc . M-a ipu tea conduce tu?"

2. Chiwar: "Ar fi bine şi mi-ar face mare plăceresă te conduc la El , dar poporul mai es te puţ in porni tîmpo t r iva t a ş i ne -am expune fu r ie i oamen i lo r der â n d , p u t â n d u - n e a l e g e c u v r e o p i a t r ă . P e l â n g ăaceasta, El se pregăteşte să plece şi nu cred că I-ar

p lace dacă am merge acum la El . în sp re i a rnă vaven i în să o r i a ic i , o r i l a Kis , ş i va rămâne pânăprimăvara . Atunci vom avea mai multe ocazi i să-Lcunoaştem mai b ine . De aceea eu cred că ar t rebuisă am ânăm p en t r u i a rnă . "

3. Korah: "Tot ce ai spus acum este adevărat, darto tuş i nu-mi pot s tăpâni dor in ţa de a-L cunoaşte peacest om cu to tu l deosebi t , p r in care se manifes tătoa tă p len i tud inea pu te r i i ş i măre ţ ie i d iv ine ! S ta ip u ţ i n , î m i a d u c a m i n t e d e c e v a d e l a P a ş t i , î nIerusalim, în Templu! Cred că acest Iisus a fost celcare , dacă nu mă înşel, i-a alungat pe tod vânzătoriiş i cumpără to r i i d in Templu ş i a r ă s tu rna t tu tu ro rzaraf i lor ta rabele lor , asemenea unui v ifor! Toatean ima le le ca re e rau de vânza re au începu t să u r leîngrozi tor ş i au fugi t în goană d in hale le Templulu i!

4. Acel om cu care am vorbi t ch iar eu - b ineîn ţe le s

nu pr ie teneşte - e ra to t un gal i lean ş i se numeaIisus . Ală tur i de e l e ra o mulţ ime de bărbaţ i ş if eme i ca re a ră tau cam ja ln ic , sem ănâ nd foa r tem u l t c u o g l o a t ă d e v a g a b o n z i g a l i l e e n i .Conducă to ru l lo r , I i su s , pă rea în să că a scundeceva neobişnui t .

5. El nu vorbea mult ; dar ceea ce spunea aveap r o f u n z i m e şi e r a p l i n d e a d e v ă r ! A t u n c i a

v i n d e c a t o m u l ţ i m e d e b o l n a v i . C â n d a c e a s t ăpoveste a ajuns însă la Irod - de care acest Iisusprobabi l că se temea foar te ta re - aces t făcă torde minuni a d ispărut pe fur iş d in Ierusa l im ş i nuam putu t af la unde a p lecat . Nu cred să f i veni tîn Ga l i l eea d i rec t d in Ie rusa l im. Am f i a f la timediat dacă ar fi fost aşa, pentru că am • t r imismulte iscoade pe urmele lu i .

6 . D u p ă c â t e v a s ă p t ă m â n i a m a u z i t n i ş t ezvonuri despre f iu l dulgherulu i , dar nu am putu t

- < S ^ Ţ ^ crede că acel om, care era cunoscut ca un omsimplu, linişdt şi care nu şda nici măcar să scrieşi să citească, ar putea fi unul şi acelaşi cu acestI isus v io lent , în fa ţa căru ia mii de oameni au

trem ura t în Tem plul d in Ierusa l im , ca în fa ţa judec ădilu i Dumnezeu. Dar dacă f iu l dulgherulu i , I isus , es tecel care are o asemenea putere d iv ină , a tunci e l es tefără îndoia lă ace laş i I isus care a sper ia t de Paşt iîntregul Ierusalim! Dacă lucrurile stau astfel, atunciîl cunosc deja din Ierusalim!"

7. Chiwar: "Da, este unul şi acelaşi! Eu îl cunoscde mai mulţ i an i ; la fe l ş i pe bătrânul Iosif, care amuri t acum câţ iva ani . Dar până acum la I isus nu

am văzu t n imic nema ipomen i t , cu toa te că mi s -ama i poves t i t c ă , l a naş te rea Sa , în t r -un s tau l d inBedeem, s-au petrecut lucrur i ex traordinare , care aucondnuat să se petreacă până în cel de-al 12-lea an deviaţă al Său. începând de atunci însă, tot ce a fostmiraculos a d ispărut ; speranţe le păr in ţ i lor Săi s -auspulbera t ş i El a rămas până acum, adică până în a l30-lea an de viaţă, un dulgher de neluat în seamă şideosebi t de s implu!

8. El era foarte zgârcit la vorbă. La zece întrebăride-abia primeai un răspuns dintr-o singură silabă. înschimb, făcea mult bine copiilor şi celor săraci. De

ma i m ulte ori a fost văzut rugându-se şi chiar plâ ngâ nd- dar întotdeauna în linişte. Niciodată nu a fost văzutrâzând. El fugea de cei gălăgioşi şi îi plăcea mai multsingurătatea. Cel mai straniu era faptul că nu a fostvăzut decâ t foarte rar într-o sinagogă, cu atât mai p uţinîntr-o şcoală, unde mergea doar de câteva ori pe an,după lungile insistenţe ale părintilor Săi, şi de undepleca de f iecare dată în m od vădi t nem ulţum it . N imeninu l -a văzut vreodată în tr -o casă de rugăciune . Dincauza acestei ciudăţenii era adeseori considerat a ficam prost .

9. în al 30-lea an al vieţii a dispărut însă dintr-odată din casa Sa părintească şi se pare că a rămas unt imp în pus t iu l d in Be taba ra unde t ră ia , pe ma lu lmiculu i Iordan, renumitu l loan . Acolo a fos t botezatşi El de către loan. De acolo a plecat aşa cum esteacum, p l in de putere d iv ină , ş i a început să înveţe



1 1 0 Marea Evanghelie a lui loan

poporul despre împărăţia lui Dumnezeu, să vindecebolnavii şi să alunge spiritele rele din cei posedaţi.Aceasta ar fi, pe scurt, povestea viedi Sale pe caream aflat-o, în parte de la El, dar în cea mai mareparte mi-a fost povestită pe ici şi pe colo de tot felulde oameni ."

10. Korah a spus: "Da, da, ai dreptate! Aceastăpoveste a făcut multă vâlvă în Be de em acum treizecide ani. Dacă nu mă înşel, bătrânul Irod a poruncituciderea pruncilor din cauza lui. El fugise însă înEgipt. Da, acum totul îmi este foarte limpede! Ei,deci este acelaşi Iisus?! Aş vrea să vorbesc totuşi cuEl înainte de a pleca!"

11. Chiwar: "Cum vrei tu - pentru mine estetotuna! Dar trebuie să meargă înaintea noastră unvestitor prin oraş, să te laude în faţa poporului, cafiind binevoitor. Altfel nu ar fi prea bine să ieşi înoraş; crede-mă, îmi cunosc bine nazarinenii!"

12 . Korah: "Bine, trimite atunci mai mu lţi vestitori

ş i s p u n e - l e s ă - mi l a u d e n u me l e , c a f i i n d u n u lbinevoitor poporului; astfe l vom putea să plecămmai repede de aici."

13 . Chiwar a trimis imediat doisprezece vestitoricare au spus oameni lor că noul conducător e s tebinevoitor cu poporul ş i , după scurt t imp, acestaizbucni într-o manifestare entuziastă de bucurie şiîncepu să pregătească tot felul de daruri scumpe cucare să-1 sa lute pe Korah îna in tea în cep er i iurmătorului sabat.

14 . După ce vestitorii s-au întors în sinagogă cuvestea cea bună, Korah i-a spus lui Chiwar: "Să ne

grăbim, ca nu cumva să plece înainte de a putea să-ivorbesc!"

15. Chiwar: "Eu sunt deja pregătit şi se şi cade să-Ifacem o vizită de rămas bun; dar vom merge numainoi doi!"

16 . Chiwar şi noul conducător au plecat repede.Dar, de-abia au făcut câţiva paşi în afara porţilororaşului, când Borus, Iair, soţia acestuia, Sara, şimama Măria le-au venit în întâmpinare, aducându-levestea tristă cum că Domnul plecase cu o jumătatede oră în urmă, împ reun ă cu cei doisprezece uceniciai Săi şi cu cei şapte ucenici ai lui loan.

•

Capitolul 9 1

Prieteni i lui I isus la Borus

1. Această veste l -a într istat foarte mult peconducător. Borus l-a invitat, împreună cu Chiwar,în frumoasa lui casă ce semăna cu un palat. Borus afăcut repede pregătirile ce se cuveneau pentru a-1pr imi ş i o spă ta într -un mod s tră luc i t pe noulconducător .

2. Bineînţe les că toată seara s-a discutat doardespre Iisus, Domnul.

3. Spre sfârşit, Korah a întrebat: "Spuneţi-mi,totuşi, care trebuie să fi fost motivul pentru care nua mai avut curajul să rămână aici? Cu totul altcevaar fi fost dacă ar fi trebuit să plece undeva, fiindchemat de anumite lucruri importante sau de slujbape care o are; dar, în cazul de faţă, se pare că frica

de Irod l-a îndepărtat! Un bărbat ca el însă, de caredin câte am auzit ascultă cerul şi pământul, care areca prieten foarte apropiat pe guvernatorul roman,nu cred că ar trebui să aibă nici un motiv să fugă deslabul rege arendaş al Ierusalimului.

4. Astfel stând lucrurile, fiecare poate să înţeleagăce vrea. Sigur este însă faptul că locuitorii păm ântuluinu ar mai avea o soartă prea bună dacă un zeu arîncepe să se teamă de diavoli şi ar lua-o la fugă dincauza lor! Hm, hm, cu cât mă gândesc mai mult laasta, cu atât mi se pare a fi mai misterioasă situaţia!

5. Lămuriţi-mă voi, altfel sunt nevoit să vă spun

tuturor, în ciuda faptului că-mi sunteţi foarte dragi,că v-aţi amăgit amarnic în privinţa acestui om. Eucred că dacă ar fi atotputernic nu s-ar feri de Irod,care poate că nici măcar nu s-a gândit vreodată să-ifacă vreun rău! Eu, ca preferat a l acestui regearendaş, îl cunosc mai bine decât oricare dintre voişi ştiu că a regretat deja de mii de ori faptul că l-aucis pe loan. Moartea bruscă a Irodiadei şi a fiicei eil-a băgat atât de tare în sperieţi încât este sigur că nuva mai avea curajul să ucidă vreun alt profet atâttimp cât va mai trăi!

6. Iisus trebuie să fi plecat dintr-un cu totul alt

motiv! Chiar dacă cei şapte ucenici ailu i loan i -au poves t i t lucrur iîngrozitoare despre Irod, eu vin totuşic u î n t r e b a r e a : d a c ă u n o matoateştiutor, care, fiind plin de harullui Du m ne zeu , ştie chiar şi ce discutămnoi acum despre e l , poa te să deacrezare acelora care îi spu n m inciuni?!Poate careva să-mi spun ă un motiv m aibun pentru plecarea sa grăbită, pentruca să mă mai liniştesc?"

7. Borus a răspuns: "Prietene drag,este destul de greu, pentru că fuga Sane-a uimit la fel ca şi pe tine, cu toatecă suntem întru totul convinşi că Eleste totuşi Acela drept care L-amrecunoscut şi primit. Vorbind deschis,



Marea Evanghelie a lui lo an

putem spune că s-a temut de dne ş i că de aceea le-aspus să plece, azi-dimineaţă , d iscipoli lor Săi , precumşi romanilor de vază care se aflau la El. Eu cred cănu prea ar avea motiv să se teamă de t ine, pentru căacum eşt i de partea Lui, ş i nu împotriva Lui. Trebuiesă aibă un cu totul alt motiv care să-L fi determinatsă plece atât de repede."

8 . Korah : "Spune-mi , to tuş i , cum s -au pe t recu tlucruri le ş i ce a făcut înain tea plecări i! Poate că vom

reuşi să găsim un motiv mai bun!"9. Borus: "Lucruri le s-au petrecut astfel : înainte

de amiază i-a t r imis pe cei doisprezece ucenici , pec a r e - i n u m e ş t e « a p o s t o l i » , s p r e m a r e , c a s ăpregă tească o barcă pen t ru E l ş i , to toda tă , să a f ledacă n-au apărut iscoade tr imise de la Ierusal im sauucigaşi plătiţi . Ucenicii lui Iisus s-au întâlnit cu ceişapte ucenici a i lu i loa n în Siba rah, oraşul de g raniţă ,la un anume Matei care ş i e l este un ucenic a l lu iIisus. Cred că ei s-au mai întâlni t o dată în t imp celoan e ra în înch isoar e, a tunci cân d i-au spus cuvintelelui Iisus. Aceşti şapte u cen ici le-au povestit a posto lilor

ce se pe t recuse cu loan Boteză to ru l în Ie rusa l im.Totodată , le-au povest i t că Irod a tr imis pe ascunsiscoade şi ucigaşi, spunându-le să nu-i facă nimic luiIisus dacă acesta este cu adevărat loan cel înviat şi săse întoarcă acasă; dar dacă I isus nu este loan, a tuncisă-L omoare! Cei care vor reuşi să-L ucidă pe Iisusvor primi o răsplată foarte mare. Dacă nu vor reuşisă-1 ucid ă, Iisus doved indu -se a fi într-ad evăr o fiinţădivină care nu poate f i ucisă , a tunci e i vor primi totaceeaşi răsplată , Irod urmând să devină un discipolal lui Iisus, şi la fel toată curtea lui! Acestea au fostveştile pe care I le-au adus ucenicii lui loan când auvenit a ic i , la Nazaret , împreună cu ucenici i lu i I isus.

10. După ce a auzit acestea, El a z is : «Printr-oa s e m e n e a î n c e r c a r e j i g n i t o a r e I r o d n u v a p u t e adeveni niciodată discipolul Meu! Păm ântu l acesta estemare şi voi găsi un locşor în care să nu mă găsească

11 1

i scoad e le m ârşave a le lu i I rod! A ven i t oa re F iu lOmulu i pe pământ pen t ru a f i recunoscu t d rep t ceeace este datori tă unor ucigaşi plăt i ţ i? Nu, niciodată!Cine Mă va în t reba c ine sun t Eu , având în mânăarme ucigătoare , acela nu va primi niciodată răspuns!Or icum a cam sos i t v remea să p lecăm de a ic i . Sămergem spre ace le tă râmur i s t ră ine unde vor ven ila noi oameni care ne vor crede că suntem ceea cesuntem, fără arme ucigaşe!

11. Să mergem, pen t ru că de ja am văzu t unde ş icum se pregătesc cei şase sute de ucigaşi trimişi deIrod împotriva Mea. Ei sunt deja foarte aproape. Săplecăm deci de aici!» Şi to ţ i a i Săi , împreună cuucen ic i i lu i loan , au porn i t l a d rum spre S ibarah ,iar acum probabil că se află deja în largul mării!"

Capitolul 9 2

în d u r a r e a lu i Du m n e z e u f a ţ ă d e o m e n ir e

1. C o n d u c ă t o r u l a s p u s a p o i : " A h a , a c u mchestiunea se prezintă cu totul a l tfe l . înseamnă că eln u a p l e c a t d e fr i că , ci d o a r d i n î n ţ e l e p c i u n e ,s c ă p â n d u - 1 a s t f e l p e I r o d d e o a l t ă p e d e a p s ăb inemer i ta tă ş i t ă indu- i a s t fe l încă o ocaz ie de adeveni mai rău. Da, a făcut foarte bine şi merită toatăl a u d a .

2. Acest Irod este un om despre care nici un al tulnu poa te spune cum es te cu adevăra t . Pe jumăta teeste un om bun, uneori chiar generos, însă cealal tăjumăta te es te un d iavo l de p r im rang! Uneor i , în

anumite momente , dă dovadă de măr in imie ş i marebună ta te , făcând p romis iun i demne de laudă pe ca rele ş i îndeplineşte aceluia care merge imediat la e l .Dar vai de cel care î i va aminti în z iua următoare depromisiunea făcută , căci acela nu va primi nimic ş ichiar va f i refuzat în tr-un mod atât de înjosi tor ş iurât încât a doua oară nu va mai avea curajul să semai aprop ie de e l pen t ru a - i mai amin t i de v reopromis iune făcu tă !

3. De aceea nici nu se poate lega o prie tenie maide lungă durată cu el , pentru că el nu va ţ ine seamanic ioda tă de ea . Aces ta es te I rod! Mare le nos t rumântuitor Iisus ştie asta la fel de bine ca şi noi şiprobabil că de aceea l-a ocoli t , ş i pe bună dreptate .Chiar dacă Irod s-ar fi convins de o sută de ori căIisus este invulnerabil , aceasta tot nu ar f i fost deajuns pentru el . Ceea ce s-a petrecut astăzi nu maiînseam nă m âine n im ic pen t r u e l . Aces t om or i nuare memor ie , o r i c rede că doar e l a re d rep tu l săexiste , ş i de aceea nimeni nu poate rezis ta lângă el .

4. Nici nu mai trebuie dovedit faptul că este şi ovulpe şireată. Din stoarcerea dărilor şi-a făcut o artă;la fe l ş i d in a rămâne da to r romani lo r cu câş t igu l

obţinut . Eu însă ş t iu cum face aceste lucruri . Despreasta vă voi povesti altă dată!5 . To tuş i v rea u să a f lu ac um de la vo i da că

m â n t u i t o r u l n o s t r u I i s u s s e v a m a i î n t o a r c e î nNazaret . Nu v-a spus nimic despre asta?"

6. Borus: "Nimic clar; dar eu sper că îşi va petrece



1 1 2

iarna la noi! Se poate să rămână peste iarnă în Sidonsau Tir , dar vom afla din ump pentru a putea mergeno i aco lo ."

7. Mama Măria, care era foarte tristă, a spus: "Vaveni ş i a ic i ; dar cred că numai pentru câteva zi le!"

8 . Conducă to ru l a spus : "O , d ragă mamă, nu- ţ iface griji, pentru că El nu ne va uita nici pe noi şi cuatât mai puţin pe tine!"

9. Mama Măria a z is : "Nu ne va ui ta , dar pe minemă într is tează totuşi să văd şi să af lu cum oameniirăi ş i orbi II nesocotesc ş i nu-L recunosc pe cel maim are b inefăcător a l lor , cum II prigo nesc şi cum II

în tâmpină aproape pes te to t cu nerecunoş t in ţa !"10 . C o n d u c ă to ru l : "D ra g ă ma mă , o a me n i i s u n t

aşa cum sunt . David n-a s tr igat degeaba, în marelesău necaz: «O, cât de l ipsi t de folos este a jutorultutu ror oa me nilor: p en tru că ei nu-1 po t a juta pe celnăpăstui t!» Pe lângă aceasta , d intotdeauna asta a fostt r i s ta soar tă a tu tu ror oameni lo r ca re au p r imi t dela Dumnezeu pu te r i super ioare , de ne în ţe les . E i auîncepu t să f ie u rmăr i ţ i de că t re v ie rmi i de bameni ,în tocmai p recum mic i le rândune le ca re î l u rmărescîndrăzne ţe pe măre ţu l vu l tu r . Oameni i mic i vor , înciuda nimicniciei lor , să f ie totuşi mari ş i nu potsupor ta dacă apare un om cu adevăra t mare , fa ţă decare se vede l impede totala lor l ipsă de valoare!

11 . Gând eşte-te la mari i p rofeţ i! Ca re a fost soartalo r p ă mâ n te a s c ă ? C o n t in u a s ă r ă c i e , t o t f e lu l d el ipsur i , mizer ie , d izgra ţ ie , p r igoană ş i , în ce le d inu r m ă , o m o a r t e b r u t a l ă d a t o r a t ă u n o r v i e r m ipământeş t i p l in i de e i ! încă d in cop i lă r ie a rămasp e n t ru min e u n mi s t e r d e c e D u mn e z e u v r e a c alucruri le să se petreacă astfel . Experienţa de veacurine învaţă că întotdeauna a fost aşa ş i nu putem facenimic împotrivă, la fe l cum nu putem prelungi mult

p r e a s c u r t e l e z i l e a l e i e rn i i . D u mn e z e u a r â n d u i tas t fe l luc rur i le ş i no i nu le pu tem modif ica , da rsperăm că totul va f i mai bine în viaţa de apoi!

12 . Fiul tău divin are - d in câte mi-am dat seama- mai mul tă pu te re decâ t a r f i nevo ie pen t ru a punecapăt , d intr-o s ingură lovitură , tu turor nedreptăţ i lor

M a r e a E v a n g h e l i e a lu i l o a n

făcute de oameni. Că nu-i place să facă aşa ne putemda seama din faptul că a preferat să fugă de viermeleIro d în loc să-1 nim iceasc ă cu o sin gur ă suflare! El,care ar putea foarte uşor s-o facă, nu o face, iar noinu avem n ic i o pu te re . De aceea rămâne deocamdatăvechea situaţie! Când va veni aici aş vrea să vorbescserios cu El despre aceste lucruri ."

13. Borus a spus : "Va aduce însă pu ţ ine roade!Am fost de faţă când guvernatorul roman, care esteş i un unch i a l împăra tu lu i , i -a făcu t to t fe lu l dep r o p u n e r i p e n t r u a t r a n s f o r m a l u m e a . A fo stdegeaba! E l a a ră ta t în modul ce l mai l impede cumes te omenirea ş i cum poa te f i condusă ş i îndrumatăpen t ru a -ş i împl in i ros tu l e i da t de Dumnezeu , ş ianume: fă ră ho tă râ r i sau pedepse deoseb i te , c i doarpr in învă ţă tu ră cura tă ş i p r in respec ta rea l ibe r tă ţ i ivo in ţe i e i ! Guverna to ru l , împreună cu no i , ce i la l ţ i ,a t rebuit să- i dăm întru totul dreptate ş i am înţelescă ped eps irea cU furie a răului , pro pu să de n oi d e

mai multe ori , nu are nici un rost . De aceea, pot săte asigur încă de pe acum că El va refuza mo dali tă ţ i lepe ca re le ve i p ropune!"


B o r u s v o r b e ş t e d e s p r e n a t u r a o m u lu i

1 . C o n d u c ă to ru l s i n a g o g i i d in N a z a re t a s p u s :"Asta vom vedea. De-a lungul t impului , omenirea adevenit to t mai rea în loc să devină mai bună! Ce amai rămas d in învă ţă tu ra lu i Moise ş i a ce lo r la l ţ i

profeţi? Eu vă spun : în aşa-numitele cerc uri mai înal tese râde de ei . Acolo ei sunt consideraţ i în tr-adevăr afi fost cuvioşi, dar se spune că învăţăturile lor suntdoar niş te poveşt i fără sens, în t imp ce învăţăturaunui Pitagora ş i a unui Aris totel este preaslăvită multmai mult decât cea a tuturor profeţ i lor! Aceasta esteo dovadă vie a faptului că rânduiala lui Dumnezeu,oricât de înal tă ş i adevărată ar f i ea , în ceea ce-ipriveşte pe oameni, nu-şi a t inge ţe lul!

2. La ce folosesc toate revelaţ i i le dacă omeniri inu-i sunt lăsate pentru totdeauna şi mij loacele princare să poată să păstreze mereu acelaşi respect fa ţăde revelaţ ia divină? Dacă părinţ i i ar încerca să-şieduce copii i fără a jutorul joardei , să ş t i i că am vedearepede ce respect ar mai avea copii i fa ţă de părinţ i ilor ş i ce învăţături bune ar t rage!

3. De aceea , c red că toa te învă ţă tu r i le , ch ia r ş ileg i le , nu înseamnă n imic dacă nu sun t în tă r i te debici ş i de sabie , pen tru că omu l, în esenţă , este ră u şitrebuie să f ie biciui t pentru a deveni bun!"

4. Borus : "Sun t în t ru to tu l de acord cu t ine înaceastă privinţă , dar există totuşi un mare «Dar» pecare-1 vei cunoaşte a tunci când vei primi învăţătura

despre aceasta chiar din gura Lui!5. Vezi, dacă am avea în fa ţa noastră o maşinărie

cu care s-ar face o anumită muncă, de exemplu unrăzbo i de ţesu t , a tunc i ne vom minuna la începu t defelul în care lucrează. Dacă î l vom cunoaşte însă maibine, vom descoperi o mulţ ime de l ipsuri ş i imediat




vom dori să le în lă turăm. Ne vom duce a tunci la ce lcare a construit acel război de ţesut şi î i vom spunep ă r e r e a n o a s t r ă .

6. Dar meşterul va zâmbi şi ne va spune: «Dragiprieteni, ar fi bine cum spuneţi voi, dar totuşi nu vam e r g e p e n t r u c ă r ă z b o i u l m e u d e ţ e s u t l u c r e a z ăţ inând con t de mu l ţ i f ac to r i impor tan ţ i ! Eu l -amconstru i t după o îndelungă chibzuia lă ş i de aceea

o r ice s -a r adăuga în p lu s a r f ace ma i mu l t r ău !Războ iu l de ţ e su t a re nevo ie doa r de o anumi tăputere pentru a lucra b ine ş i nu t rebuie să a ibă oputere mai mare . Dacă i s -ar da o putere mai marede lucru, atunci s-ar rupe ţesătura şi nu s-ar mai puteaţese nici măcar un cot de pânză. El trebuie deci săf ie pregăt i t pentru a face exact lucru l pentru care afost construit şi orice ar fi mai mult sau mai pudn arfi un neajuns. A, dacă el ar fi foarte uzat, din cauzaîndelungatei folosiri, atunci ar trebui într-adevăr să-1repari şi să-1 faci cum era la început ca să poată lucraaşa cum trebuie.»

7. Vezi , aşa ne va răspunde meşteru l ce l în ţe leptşi , în ce le d in u rmă ş i no i va t r ebu i să spunem:meş te ru l a re d rep ta te , pen t ru că o r ice meş te r î ş icunoaşte mult mai bine meseria decât nişte aşa-zişimeşter i ca noi! Un răspuns asemănător am primi dela I isus , Domnul , dacă L-am în treba cum se poate caoamenii să devină la fel de răi ca diavolii chiar dacăse află în preajma înţelepciunii divine!

8. Ce ştim noi despre structura lăuntrică a omuluişi despre natura lui? Putem să înjurăm de multe ori,că Domnul tot ne va binecuvânta din belşug! Noi nurecunoaştem de fapt întru totul nici binele şi nici răul.

9. Oricât ar fi omul de bun, are şi o doză de egoism în fiinţa sa, într-o măsură mai mică sau mai mare.în funcţie de această însuşire a sa, el devine adeseoriun judecător a l semenilor să i ş i consideră că aceşt iagreşesc dacă fac lucruri care nu se potrivesc păreriilu i desp re ceea ce în seamnă fo lo su l p rop r iu . Ş i ,pen t ru că f i eca re om gândeş te pu ţ in în t r -un mode g o i s t , p e p ă m â n t n u v o r a p ă r e a d e c â t j u d e c ă ţ ined rep t e faţă de semen i . Aces te judec ă ţ i ned rep t ep r ic inu ie sc nemul ţumir i de ambe le pă r ţ i , aducânddin nou şi din nou furie, invidie, supărare şi tot felul

de astfel de mizerii .10 . Cine es te a tunci v inovat de înră irea omului ,

dacă nu chiar omul? Chiar ş i maşinăr ia omeneascăse uzează cu t impul ş i t rebuie să f ie repara tă d incând în când de că t re meş te r sau uneo r i t r ebu ierefăcută din temelii .

11 . O astfe l de per ioadă de refacere to ta lă paresă f i veni t acum, după aproape o mie de ani . După

aceea , oamen i i vo r rez i s ta , în mare pa r te , o bunăbuca tă de v reme , da r în n ic i un caz ma i mu l t dedouă mii de ani . Noi vom f i martor i d in lumea deapoi că într-adevăr va fi aşa cum ţi-am spus acum."

12 . Conducă to ru l a spus : "Te fe l i c i t ! Eş t i undisc ipol demn de Maestru! îmi dau seama că nu măpo t lua l a în t rece re cu t ine în ceea ce p r iveş teadevă ra ta în ţe lepc iune . îmi vo i da în să s i l in ţa ca ,a lă tur i de pr ie tenul meu drag , Chiwar , să reuşesc înscurt t imp să pot vorbi ş i eu cu în ţe lepciune despreastfe l de lucrur i pentru că în ţe lepciunea căpăta tă înTemplu nu este de ajuns aici, ceea ce nici nu este de

mirare deoarece nu are rădăcin i adânci!"


C o n v i e ţ u i r e a p r i e t e n i l o r D o mn u l u iîn Nazare t

*

1. î n t i m p c e c o n d u c ă t o r u l s p u n e a z â m b i n daceasta , câ ţ iva oameni d in oraş au adus un bolnavca re tu rbase cu mu l ţ i an i în u rmă . Deoa rece e rasărac, familia lui nu a îndrăznit să ceară ajutor unuimedic şi nici să vină la Mine, pentru că se vorbea în

popor că acela care este vindecat de Mine îşi vindesu f le tu l lu i Be lzebu t ! în t r -un mod asemănă to r sevorbea şi de Borus, despre care se zicea că învăţaseastfel de trucuri ale diavolului de la Mine!

2. Când Bqrus î l văzu pe ce l turbat , pe care-1cun oşte a de m ult , şi î i văzu şi pe pr ieten ii lui cei proşticare-1 aduceau, le-a zis: "Ei, ce v-a venit să aduceţiacest bolnav la mine? Ce v-a făcut de vreţi să-1 daţiacum pe mâna d iavolu lu i?"

3. Cei doi au răspuns: "Am fost învăţa ţ i lucrur ibune şi de aceea l-am adus acum la tine!"

4 . B o r u s : " C i n e v - aînvăţa t lucrur i bune?"

5. Cei doi : "Chiar ace iacare ne-au ţ inut mult t impî n a i n t e î n t r - o î n t u n e c a t ăprostie, legându^ne ca şi cul a n ţ u r i p r i n c e e a c e n eînvăţau!"

6 . Borus a spus , zâmb ind:"înţeleg, înţeleg! Dar ce să-ifac eu aces tu i om tu rba t?Răul s-a împie tr i t în lăuntru l

lui pentru că, din cauza mariivoastre prostii , l-aţi adus a tâ tde târziu şi va fi greu să-1 ajutdacă voi aveţi o credinţă atâtde slabă!"



1 1 4 Marea Evanghe l ie a lu i loan

7. Cei doi au zis: "Dacă ar fifos t s labă credin ţa noastră , a tuncinu am f i adus bolnavul la t ine!"

8 . Borus: "Bine , să vedem cep o a t e să f a c ă p u t e r e a l u iD u m n e z e u î n o m ! " B o r u s s - aap rop ia t cu capu l descope r i t decel bolnav şj a spus cu voce tare:

"In numele lu i I isus , a l Domnuluieternităţii , vreau să fii sănătos, fiid e c i s ă n ă t o s ş i l i b e r d e a c u mîna in te ! "

9 . In acel moment , ce l turbats - a t ă m ă d u i t î n î n t r e g i m e ş i amu l ţumi t lu i Dumnezeu că a da to m u l u i o a s e m e n e a p u t e r e .

10 . Bo rus L-a slăvit şi el cu voc et a r e p e D u m n e z e u , a p o i i - acopleş i t cu darur i pe ce l v indecatşi pe cei doi prieteni ai acestuia şi

l e -a da t mânca re ş i bău tu ră d inceea ce era pe masa oaspeţ i lor .

11 . Conducă to ru l f a r i se i lo r avenit atunci la Borus şi a spus: "Cuadevăra t , nu aş f i c rezut că poţ iface a şa ceva ! Mi-am da t b ineseama că în num ele lu i I isus se af lă o pu tere deoseb i tăîn fa ţa că re ia şi fo r ţe le in fe r nu l u i au un re spe c td ispera t . Asta am văzut as tăz i în s inagog ă. Oc hii me iau văzut însă abia aici că, în faţa acestui nu m e, treb uiesă se închine şi bolile trupului, de orice fel ar fi ele.Adevăra t , aces t I isus t rebuie să f ie mult mai multdecât u n profe t ca I lie . Din câ te şdu eu , n ic i un bolnavnu a fos t v indecat în numele acelu ia! Despre numelelu i I isus , dragi i mei pr ie teni , vom mai avea mult dediscutat!"

12 . Conducătorul a venit apoi la cel vindecat şi l-aîn trebat dacă se s imte b ine acum că es te pe depl int ă m ă d u i t .

13. Cel v indecat a răspun s: "Aşa de sănătos pe câ tsunt acum nu am fost n ic iodată în toa tă v ia ţa mea.Am 50 de ani ş i ab ia acum pot să spun că sunt cuadevăra t sănătos!"

14 . Conducătorul l -a lăudat ş i i -a da t o monedăde aur .15. Cel v indecat i -a da t-o însă înapoi , spunând:

" S t ă p â n e , s u n t o a m e n i m u l t m a i s ă r a c i a i c i , î nNazare t! Eu pot să muncesc acum şi aceasta es te obogă t ie îndea juns de mare pen t ru mine !"

16. Korah a spus: "Aceasta înseamnă cu adevăra tsă fii altruist! Adevărat, nu aş fi crezut că pot găsi latine aşa ceva! Vezi, eu sunt şeful sinagogii aici, înNazaret şi în întreaga Galilee; voi avea reşedinţa aici,ş i nu în Capernaum. Aşa că mă vei putea găsi dacăse va abate vreo nenorocire asupra ta!"

17 . Cel v indecat a spus: "Exis tă puţ in i oam eni bu nişi fiecare sărac trebuie să ţină minte care sunt aceipu ţ in i ! I ţ i mu l ţumesc . Dacă vo i avea necazu r i , vo iveni la dne ."

18. Du pă aceste cuvin te , ce i t re i , ad ică ce l v indecat

şi cei doi însoţitori ai lui, i-aum u l ţ u m i t l u i B o r u s ş iconducătoru lu i ş i s -au îndrepta ta p o i p l i n i d e v o i e b u n ă s p r ecasă . Ei închir iaseră o casă lacâ teva su te de paş i în a fa raoraşului, la fel cum şi casa Mease a f la în a fa ra o ra şu lu i , da r

tocmai la ieş irea opusă .19 . D e s p r e c e e a c e s - a

pe trec ut în casa lui Boru s s-a maivorbi t încă m ult U m p ş i to ţ i auplecat la case le lor ab ia dupăm i e z u l n o p ţ i i . M a m a M ă r i a am a i r ă m a s î n s ă o b u c a t ă d evreme în casa lu i Borus , undecu toţii aveau mare grijă de eaşi unde îşi găsea alinare. Cei aicasei i-au ajutat şi p e cei doi fraţim a i m a r i a i M e i c a r e

rămăseseră acasă, şi Borus le-aadus tot ce aveau nevoie. Astfelt ră iau pr ie teni i mei în Nazare tî n b u n ă î n ţ e l e g e r e , î n l i p s aM e a , v o r b i n d z i l n ic d e s p r eMine şi despre faptele Mele, ai

căror martor i fuseseră chiar e i înş iş i , ş i urmându-Miînvă ţă tu r i l e .

20 . Noul conducător ver if ica ş i cerce ta to tu l îna m ă n u n t , d a r s e c o n v i n g e a d e f i e c a r e d a t ă d econtrar iu ş i as ta pentru că ş i e l se număra pr in treace i oamen i ca re i au to tu l de l a capă t a doua z i ,u i tând ceea ce au promis . De aceea Chiwar ş i Robanse străduiau în fiecare zi cu acest om, care în reste ra un om b un ş i u r m ăr ea să f ie d re p t , da r ca reosci la mereu în tre to t fe lu l de pr inc ip i i despre ceeace es te drept ş i ceea ce es te nedre pt . El în tr eba adeseace înseamnă să f i i cu adevăra t "drept" .

21 . Chiar dacă i se demonstra băbeşte că a f i dreptî n s e a m n ă a -ţ i t r ă i v i a ţa u r m â n d p o r u n c i l e l u iDu mn ezeu , e l în ţe leg ea foar te b ine as tăzi aces t lucru ,dar a doua z i mintea sa găsea o mulţ ime de motivecare contraz iceau ceea ce abia învăţase . Nu rareor i

îi era foarte greu chiar lui Chiwar să-i arate şi să-1facă să înţeleagă că este greşit felul în care gândeşte.Acum Chiwar înţelegea de ce îi spusesem să fie foartea ten t l a cond ucă to r pen t ru că va ma i t r ece mu l t t im ppână să pu tem avea dep l ină înc rede re în e l .

22. Conducă to ru l e ra ce l ma i mu l t f a sc ina t dep u t e r e a n u m e l u i M e u . A d e s e a , c â n d d e v e n e a d enesupor ta t , Ch iwar î l punea ce l ma i u şo r l a punc tcu a ju toru l numelui Meu. Borus avea însă cea maimare inf luenţă asupra lu i . După o d iscuţ ie cu Borusconducătoru l rămânea l in iş t i t ce l pudn câ teva z i le ş icredea cu tăr ie în numele Meu.

23. Cu acestea v-am arătat ce au făcut, în mare,n a z a r i n e n i i d u p ă p l e c a r e a M e a . S ă n e î n t o a r c e macum la Mine şi la ceea ce am făcut şi i-am învăţat pece i la l ţ i după p leca rea Mea d in Naza re t , înco t ro ş icum am plecat .



Marea Evanghel i e a lu i l oan 1 1 5

R doua călătorie a Domnului:Razaret - Grota din Betabara

(primul miracol a l bucale lor) -muntele rugăciuni i - mersul peSTarea Gal i le i i (proba credinţe i

pentru Petru) - Cu corabia înspre

Ghenizarcl în golful cu acelaş in u m e


Miraco lu l v indecăr i i ş i miraco lu l bucate lorpentru ce i c inc i mi i de oameni d in pus t iu

(Ev. după Matei 14, 13-24)

(13) Iar Iisus, auzind, S-a dus de acolo singur, cu

corabia, într-un loc pustiu; dar, aflând, mulţimile auvenit după El, pe jos, din cetăţi.

(14) Şi, ieşind, a văzut mulţime mare şi Is-a făcut

milă de ei şi a vindecat pe bolnavii lor.

(15) Iar când s-a făcut seară, ucenicii au venit la

El şi I-au zis: "Lo cul este pustiu şi vremea iată a

trecut; deci, dă drum ul mulţimilor ca să se ducă în

sate, să-şi cum pere mân care."

(16) Iisus însă le-a răspuns: "N-au trebuinţă să se

ducă; daţi-le voi să măn ânce."

(17) Iar ei I-a u zis: "Nu a vem a ici decâ t cinci pâini

şi doi peşti."

(18) Şi El a zis: "A duceţi-Mi-le aici."

(19) Şi, poruncin d sase aşeze mulţimile pe iarb ă

şi luând cele cinc i pâini şi cei doi peşti şi privind la

cer, a binecuvâ ntat şi, frângând, a dat ucenicilor

pâinile, iar ucenicii mulţimilor.

(20) Ş i au mâncat toţi şi s-au săturat şi au strâns

rămăşiţele de firimituri, douăspreze ce coşuri pline.

(21) Iar cei ce mâncaseră erau cam cinci mii de

bărbaţi, afară de femei şi de copii.

(22) Şi, după aceea, fisusle-a porunc it ucenicilor

să se urce pe corabie şi să treacă, înaintea Lui, pe

ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor.(23) Iar dând drumul

mulţimilor, S-a suit pe m unte, ca

să Se roage singur. Şi, făcându-se

seară, era singur acolo.

(24) Iar corabia era acum la

multe stadii departe de pământ,

fiind învăluită de valuri, căci

vântul era împotrivă.

1. E u a m p ă r ă s i t d e g r a b ăNazare tu l , după ce ucen ic i i l u i

loan Mi-au spus ceea ce ştiusemd e j a î n a i n t e d e v e n i r e a l o r ,pentru că altfel nu le-aş f i spust u t u r o r , î n c ă d e d i m i n e a ţ ă , s ă

p l e c e d e l a M i n e . î m p r e u n ă c u c e i d o i s p r e z e c eucenici a i Mei am plecat spre Sibarah, la mare. Dea c o l o n e - a m î m b a r c a t şi n e - a m î n d r e p t a t s p r eregiunea ce se af la mai sus de Betabara. Pe corabie,ucenicii Mi-au povestit ce au mai făcut în t impul zileişi ce i-au mai învăţat pe ceilalţ i , iar Eu i-am lăudat.

2. C â n d a m a j u n s , l e - a m s p u s u c e n i c i l o r s ărămână pe corab ie . Eu am coborâ t s ingur l a ţ ă rm ş i

am plecat , însoţ i t doar de cât iva ucenici , în pus t iu ,pen t ru a cău ta un loc unde s ă po t r ămâne câ tevazile ferit de uneltir i le lui Irod. 1

3. Corab ia noas t r ă a fos t u rmată , l a o oarecared i s t an ţă , de o mul ţ ime de a l t e corăb i i mai mic i ,oameni i af lând as t fel cu uşur inţă unde Mă af lam, cua tâ t mai mul t cu câ t nu in ten ţ ionam să Mă ascundde oameni i care aveau nevoie de ajutor .

4. Nu a t recut nici măcar o zi ş i o mul t ime deoameni din toate oraşele, târgurile şi satele au venit înaces t pus t iu , împreună cu vech i i ucen ic i . Număru lacestora se ridica la peste opt sute, ei alăturându-Mi-se

Mie în d i f e r i t e o raşe ş i t â rgur i , da r că rora Eu l espusesem cu o zi înainte să plece înapoi la caselelor. (Matei 14,13)

5. Mulţ i dint re ei erau din Cana Gal i lei i ş i d inCana Samariei , a l ţ i i d in Iesai ra , din Kis ş i Sibarah,C a p e r n a u m , H o r a z i n , C e z a r e e a , G h e n i z a r e t ş iBetabara. Ei poves t iseră despre Mine ş i în mul te al telocur i , ast fel încât de pe s te tot au veni t o mu l ţ ime deoameni la Mine, în pus t iu , uni i pe apă, a l ţ i i pe uscat .B i n e î n ţ e l e s c ă e i a d u s e s e r ă c u e i m u l ţ i o a m e n ibolnavi ş i inf i rmi . După cum am spus mai înainte ,abia se crăpa de ziuă ş i vreo mie de peler ini care Mă

urmaseră au găsit tabăra Mea şi au înconjurat-o.6 . Locul pe ntr u o di hn ă pe ca re Mi-1 găs isem în

pustiu era o peşteră destul de mare şi fără vreo ieşireascunsă. Această peşteră se afla la înălţ ime şi de jurîmprejur creş teau pomi deş i . în faţa peş ter i i era unp la tou mare , desch is , un de mai mul t e mi i de o am eniaveau loc suficient pentru a-şi face tabără. Pe acestplatou s -au aşezat oameni i , împreună cu bolnavi i lor .

7 . Di sc ipo l i i Mei , ca re ş t i au de ce r ămâneamacolo, au început să-ş i facă gr i j i pentru Mine cândau văzut că veneau grupur i mar i de oameni din toatepăr ţ i le , aşezându-se tot mai aproape de tabăra Mea.

Ei au lăsat corabia în grija celor opt corăbieri ş i auvenit la Mine ca să-Mi spună căf o a r t e m u l ţ i o a m e n i s eîndreptau spre Mine ş i că pr int reaceştia ar putea fi ş i iscoadele luiI r o d .

8 . î nda tă ce e i Mi -au adusaceas tă ves te , care-Mi era dejacunoscută, am ieş i t d in grotă ş iM-am ui tat la marea mul ţ ime deo a m e n i . C u a d e v ă r a t , M i s - afăcut mi lă de aceş t i oameni când

M-au ruga t , cu och i i p l in i delacr imi , să- i vindec pe bolnavi ipe care- i aduseseră.

9 . Ş i , î n t r -o c l ipă , i - am



1 1 6 Marea Evanghel i e a lu i l oan

vindeca t pe tod bo lnav i i ca re e rau de f a ţ ă (Mate i14,14) , precum ş i pe toţ i cei care se mai af lau pedrum venind spre Mine. Lauda ş i s lava pe care Mile -au adus nu mai con teneau . Până spre s eară aum a i v e n i t o a m e n i , c u t o a t e c ă b o l n a v i i l o r s ev i n d e c a s e r ă d e j a p e d r u m , s ă - M i m u l ţ u m e a s c ă .Platoul din faţa grotei era aproape plin, astfel încâtdiscipol i i Mei au început din nou să-ş i facă gr i j i .

Tiner i i se urcau chiar în copaci ca să Mă vadă maib i n e .10 . Când a început să se lase seara, ucenici i au

ven i t l a Mine ş i au z i s : "Doamne, sun tem în t r -unpus du. Se înn op teaz ă deja ş i, d in câte se vede, n im enin u a r e n i m i c d e m â n c a r e ! S p u n e - l e o a m e n i l o r s ăp l e c e s ă c u m p e r e p â i n e ş i c e v a d e m â n c a r e d i ntârgur i le apropiate!" (Matei 14,15)

11 . Eu le-am spus ucenicilor: "Nu este nevoie cao a m e n i i s ă m e a r g ă p e n t r u a t â t a l u c r u î n t â r g u r i .Daţi- le voi de mâncare! (Matei 14,16) Iar de băut nuau nevoie de nimic al tceva decât de apă, iar apă es te

din belşug în izvoarele aces tea bogate."12 . Ucenici i au spus , mirându-se puţ in de dor inţa

Mea: "Doamne, nu avem al tceva cu noi în afara acinci pâini din făină d e orz şi a doi peşti fr ipţi . (Matei14,17) Cum să ajungă la atâţ ia oameni?"

13 . Eu l e -am z i s ucen ic i lo r : "Aduce ţ i - l e a i c i ! "(Matei 14,18)

14. După ce ucenicii au făcut ce le cerusem, le-amspus oamenilor să se aşeze pe iarbă, am luat apoi celecinci pâini şi cei doi peşti, M-am uitat la cer şi I-ammulţumit Tatălui . Apoi am rupt pâinea ş i am dat-oucen ic i lo r , i a r aceş t i a au da t -o oameni lo r . (Mate i

14,19) Cei doi peşti ş i puţină pâine le-au rămas dedata aceas ta ucenici lor .

15 . Toţi au mâncat pe săturate ş i , pentru că nu auputut mânca totul , au s t râns res tur i le în niş te coşur ipe care oameni i le luau de obicei la drum. Aces tecoşur i erau des tul de mar i pentru că se duceau pes p a t e , f i i n d p r i n s e d e u m e r i c u n i ş t e c u r e l e .Douăsprezece as t f e l de coşur i au fos t umplu te curesturile rămase. (Matei 14,20) Acolo, pe platou, seaflau, în afară de femei şi copii , vreo cinci mii deoameni . (Matei 14,21)

16 . Cred că es te uşor de înţeles că aces t ospăţ ,ca re durase mai mul t de o o ră , a s t â rn i t o mareu imi re în r ându l oameni lo r . Imedia t după aceas taei au hotărât să Mă aleagă rege.

17 . Pentru că mi-am dat seama care era intenţ iaoam eni lor , Eu le-am po run ci t discipol i lor Mei să urc edegrabă pe corab ie ş i s ă meargă îna in tea Mea pemalul celălalt . (Matei 14,22) Am făcut aceasta pentru

a împiedica poporul să-ş i ducă la îndepl ini re planul .Uni i începuseră deja să vorbească înt re pat ru ochicu ucenicii cum să facă aceasta (adică să Mă aleagăr e g e ) , f i i n d î n d e m n a ţ i d e o m a r e m u l ţ u m i r e . D eMine însă nu a îndrăzni t nimeni să se apropie!

18. Trimiţându- i pe ucenici , am luat as t fel dinm â i n i l e p o p o r u l u i s i n g u r e l e m i j l o a c e p e c a r e l eaveau pen tru a-şi înde pl ini planu l şi , du pă ce ucenici iMei s -au îndreptat spre corabie, în mij locul nopţ i i ,u rmând cuvân tu l Meu , poporu l a începu t s ă r enun ţet reptat la planul său. După plecarea lor , când aceş t iase aflau doar la câteva prăjini (o prăjină = 3,8 metri)

dis tanţă de mal , Eu le-am spus oameni lor să plece,ceea ce ei au şi făcut.19 . M-am urcat apoi singur pe un deal golaş şi M-am

ruga t aco lo pen t ru a un i ş i mai mul t f i in ţ a Meaomenească cu Tatăl ! Pe vârful aces tui deal am rămass ingur (Matei 14,23) ş i puteam vedea foar te bine, înlumina luni i , chiar ş i cu ochi i f iz ici , cum corabiaucen ic i lo r a junsese în mi j locu l măr i i . Corab ia nuera pre a lată ş i înain ta foar te gre u din cauza v alur i lors t â r n i t e d e u n v â n t p o t r i v n i c d e s t u l d e p u t e r n i c .(Matei 14,24)

C a p i t o l u l 9 6Ucenic i i pe marea furtunoasă

1. Es te de la s ine înţeles că ucenici i nu erau preab i n e d i s p u ş i . E i v o r b e a u d e s p r e M i n e d e s t u l d enemulţumiţ i ş i chiar Petru a zis : "No f i găs i t n imicmai bun pentru noi , în noaptea as ta , decât să ne deape mâna morţii , care sigur va veni cu aceste valuri?E cam s t raniu din par tea Lui! Nici nu îndrăznesc săvâs lesc mai depar te . La câteva prăj ini mai în faţă

ajungem la bancur i le de nis ip , la s tânci

ş i în locur i mai puţ in adânci . Acolo nicieu, care sunt un corăbier deja încărunţ i t ,nu mai ştiu ce este de făcut. Mai bine sărămânem a ic i până spre d iminea ţă ! "

2. Toma a spus: "Aş vrea să ştiu ce avrut să ne arate , t r imi ţându-ne deodatăde la El ş i poruncindu-ne să t recem pecelălal t mal!"

3. Andrei a spus şi el: "Din câte ştiueu, pe mal nu se mai află nici o corabie.M ă î n t r e b : c u m v a v e n i E l î n u r m anoastră? Dacă vrea să vină pe ţărm, pe

j o s , î i t r ebu ie mai b ine de pa i sprezeceore pentru a ajunge pe par tea infer ioarăa măr i i , t r ecând pr in Kis ş i S ibarah ,acolo unde vrem noi să ajungem. Dacă



Marea Evanghe l ie a lu i loan 117

vrea s-o ia prin partea superioaraa mării , atunci va ajunge în douăzile, deoa rece marea a re l ă ţ imeacea mai mare acolo şi are golfurimari şi mlaştini întins e (este vorbade fapt despre lacul numi t "M areaGali le i i" n . t . ) ."

4. Iuda Iscarioteanul a zis: "Nu

ştid nimic! Eu am văzut deja demult Ump că î l deranjăm. Acums-a ivit ocazia potrivită ca să scapede noi. Aşa El a scăpat de noi şinoi de El! Putem să mergem să-Lcăutăm acum cu toa te tor ţe le ş icu g reu î l vom ma i pu tea găs ivreodată! Dar , rămâne în tre noi ,nu ş t iu , zău , dacă es te ceva delaudă ce a făcut!"

5 . l o a n , p r e f e r a t u l M e u , aspus : "Nu, niciodată nu va face aşa

ceva. î l cunosc de prea mult dmpşi prea bine! Nu ar face aşa cevanic i măcar dacă ar f i un s impluom , cu atât mai m ult ca Fiu al lui .D u m n e z e u , ca r e f ăr ă n i ci o ^ w * 'îndoială că este în toată plenitudinea spiritului divincare se af lă în lăuntru l Său! S igur a avut un motivdeosebit de înţelept - aşa cum a avut pentru tot ce s-apetrecut până acum. In tu iesc foar te c lar că în curândvom fi convinşi de ceea ce spun!

6. Dumnezeule, dacă El, de care ascultă cerul şipământul, ar fi vrut să ne înlăture, s-ar fi putut folosi

de o singură suflare şi noi ne-am fi aflat la capătullumii, la fel cum a făcut cu vreo trei săptămâni, saucel mult o lună în urmă, pe îna l tu l munte de lângăKis, pe care-1 mai putem vedea încă foar te b ine deaici . Atunci a fost nevoie doar de o suflare a guriiSale şi noi am zburat prin aer şi într-o clipă am fostlângă El, pe creas ta mun te lu i! Drag ul meu fra te Iuda ,nu-mi mai veni cu as tfe l de părer i caraghioase ş iprosteşti , căci astfel faci mereu dovada necredinţeita le!"

7. Nathanael , care era ş i e l pe corabie , a spus:" în res t sunt în tru to tu l de părerea f ra te lu i loan , daracum cred că, deşi am fost foarte at enţi asup ra noast răînşine, se poate totuşi să fi păcătuit cumva şi undevaîmpotriva Lui şi El nu a vrut să ne spună, ci ne-alăsa t să ne descurcăm singuri , pentru a ne cerce tamai profund şi mai sincer. Cred că El se va întoarcela noi a tunci când ne vom l impezi în în tregime.

8 . Bineîn ţe les că m-am cerceta t în amănunţime,dar, din păcate, nu am găsit nimic care să mi se parăa fi greşit. Adevărat, dacă aş găsi o greşeală de caresă -mi dau seama , a r f i acum pen t ru mine o marebinefacere . Ar f i o lumină care mi-ar ară ta că am

meri ta t această izgonire de la Do mn ul . Căin ţa s incerăar fi un balsam, pe nt ru inim a me a! De aceea caut cumult sârg un păcat în mine , pentru care să-mi puncenuşă în cap , dar nu-1 găsesc! Adevăra t , acum î linvid iez pe ce l păcătos! Departe de mine dorin ţa de

a deveni d in aceasta pr ic ina unpăcătos, dar dacă aş fi unul, mi-arf i mai uşor în in imă! O, câ t dedulce trebuie să fie să stai în faţalu i Dumnezeu ş i a oamenilor caun adevăra t pocăi t ! Cum ar puteaînsă un om, care es te to t dmpuldrept , să îmbrace haina ce le i mai

s e v e r e p e n i t e n ţ e , f ă r ă a f icaraghios în fa ţa lu i Dumnezeu?"9. Barto lom eu a spus şi el: "Ce

idei s t ran i i mai a i ş i tu uneori!Cui i-ar putea trece prin cap să-1c o n s i d e r e m a i f e r i c i t p e c e lpăcătos decât pe ce l drept?"

10 . loan: "Nu es te în tru to tu lg r e ş i t ! B i n e î n ţ e l e s c ă a i c i s eîn ţe lege p r in păcă tos unu l ca regreşeşte din slăbiciune şi uneoridin pasiune nechibzuită, şi în nici

u n c a z u n u l c a r e e s t e s l u g a• M c r e d i n c i o a s ă a i a d u l u i . A s t f e lpr iv ind lucrur i le , f ra te le nostruN a t h a n a e l n u g r e ş e ş t e î n t r uto tu l!"

11 . Iacov: "Da, da , f ra ţ i lor! Nathanael a l nostrue s t e u n b ă r b a t c ă r u i a , î n c e e a c e p r i v e ş t eîn ţe lepciunea adâncă ş i profundă, noi tod la un locnu-i putem ofer i o cană cu apă , pentru că e l ş t iefoar te b ine să ş i -o ia s ingur d in adâncuri! El es teî n t o t d e a u n a c e l t ă c u t , s ă r a c l a v o r b ă , d a r c â n dvorbeşte, trebuie ascultat! Cuvintele lui sunt adesea

pl ine de adevăr!"12 . Nathanael : "Fra te Iacov, nu mă mai lăuda de

f iecare dată când spun câ te ceva! Domnul ş t ie ce lmai b ine ce es te cu s laba mea în ţe lepciune . Dacăaceasta ar fi avut valoare, atunci aş fi fost asemeneaţ ie de mult t imp - un mesager , dar , ia tă , sunt încont inu are un învăţăcel , pen tru că Do mn ul ş t ie ce-mimai lipseşte. Este adevărat, am un spirit poetic, ceeace nu înseamnă că es te ş i unul profe t ic! Uită- te latânărul f ra te loan , care es te un profe t d in naştere .Do m nu l ştie şi de ac eea l-a făcut scribul său de taină!"

13 . loan a spus: "Ei, nu mai spune! Ce mai esteatunci fratele Matei?"

' 14. Nathanael: "El este scribul oficial, public, alDomnului - dar numai tu eşti scribul Său de taină!"

15 . loan : "Aşa o fi ! Ş i a tunci în seam nă că Do mn ulaşa vrea ş i noi t rebuie s-o luăm aşa cum ne-o dăD o m n u l ! "

16 . Iuda Iscar io teanul bombăni: "Probabi l că nuvă va mai da n imic de acum înain te! Clepsidra de-ooră s-a scurs deja de patru ori şi noi mai plutim încăîntre aer şi apă, adică între viaţă şi moarte. Şi nu vădnici o corabie care să vină după noi!"

17 . loan: "Nu-i nimic, pentru că El nu ne-a spusîn câ t t imp ne va urma!"18 . Iuda a răspuns i ronic : "Fără îndoia lă că are

un motiv foar te în ţe lept! în ţe legem!"19 . loan: "Pr ie tene , spune-mi acum sincer dacă ,



118


Iuda s lăveş te miraco le le e senieni lor

1. Iuda a spus: "Ar trebui să fiu la fel de slab cat ine şi ca mai mulţ i d in tre voi pe ntr u a cred e imedia tfără nici o îndoială! N-a trecut încă nici o jumătatede an de când suntem la El, de când am auzit şi amv ă z u t l u c r u r i , f ă r ă î n d o i a l ă , n e m a i p o m e n i t e ş imiraculoase . Voi , care sunte ţ i n iş te oameni foar tesimpli şi care nu aţi văzut şi nu aţi auzit niciodată

altceva în afara Acestuia, care este într-adev ăr cu m ultdeasupra noastră , I -a ţ i a t r ibui t depl ina dumnezeire .Pentru voi sunt de ajuns aceste fapte şi cuvinte aleSale. La mine situaţia este însă alta, pentru că eu vinde depar te ş i pentru că am văzut ş i am auzi t multealte lucruri miraculoase! Mergeţi la esenieni şi vedeţice pot ei să facă şi pun pariu că veţi crede apoi căsunt zei, aşa cum fac romanii şi grecii, care le facchiar ş i darur i bogate pentru că sunt de părere căaceştia sunt zei.

2 . Vedeţ i , toa te acestea , ş i uneori lucrur i ch iarmai deosebi te decât ce le pe care le face I isus a lnostru, le puteţi vedea foarte bine şi la esenieni. Dinmomen t ce pe pămân t sun t încă mu l ţ i oamen i ca repot face ceea ce face învăţă toru l nostru , a tunci nuvăd cum şi de ce să-I dăm do ar L ui privilegiile totaleidumneze i r i , în t r -un mod de ne tăgădu i t .

3. Da, dacă ar f i s ingurul pe pământ de care săasculte toate elementele, atunci ar fi uşor să crezi îndumnezeirea Sa; dar dacă sunt mai mulţ i asemeneaoameni fără de cusur , cum bine ş t iu d in experienţă ,atunci Iisus al nostru trebuie să facă mai mult pentrua-I adu ce privilegiile divine doar L ui şi pe nt ru a sp un e

şi a crede fără nici o îndoială: Acesta este Dumnezeu,aşa cum a fos t d in to tdeauna!4. Voi cons ide ra ţ i înv ie rea mor ţ i lo r , înmul ţ i r ea

pâin i i ş i a băutur i i , res taurarea c lădir i lor ş i semneledin lună şi soare a fi miracole dumnezeieşti! Acesteasunt însă depar te de a f i de a juns pentru a demonstradivinitatea acelui om care le face. Aşa ceva şi lucruria semănă toa re am văzu t de mu l te o r i l a e sen ien i .Vindecarea bolnavi lor es te făcută acolo , pr in tre multea l te le . Chiar eu am fost martor când conducătoru lesenienilor a scris ceva pe lună, în trei l imbi! El aîntunecat o dată, în plină amiază, soarele! Şi-a făcut

a tunc i semne le , a soco t i t ceva ş i a z i s ma i apo i :« în tr-o oră voi abate o nenorocire asupra oamenilor ;vo i în tuneca în în t reg ime , pen t ru ma i mu l t t imp ,soare le ş i va f i în tuner ic pe în treg pământul!»

5. Noi ne-am mirat foarte tare auzind o astfel de


p r o m i s i u n e î n s p ă i m â n t ă t o a r e şi a m a ş t e p t a t c uî n c o r d a r e ş i s p a i m ă n e n o r o c i r e a p r e z i s ă , a c ă r e iposibilitate creştea în fiecare clipă pentru că, exactaşa cum spusese , soare le se în tuneca to t mai ta re!Când aproape tot nisipul s-a scurs, conducătorul şi-aîn t ins bra ţe le ş i a spus cu patos: «Eu vreau as ta!Soare , în tunecă- te!» Şi soare le s-a în tunecat a tunci ,ia r în tregu l păm ânt s-a cufundat în în tune r ic , aşa cum

este noaptea . După câ teva c l ipe , în cea mai mareparte mişcat de ruga noastră fierbinte, el şi-a întinsd i n n o u b r a ţ e l e a l e c ă r o r d e g e t e p ă r e a u a f iarză toare , şi i-a zis soarelu i: «Ajunge atâta ne no roc irepen t ru oamen i ; ap r inde - te dec i t r ep ta t , lumineazăş i încă lzeş te păm ân tu l !» La o a s t fe l de p o r un că ,s o a r e l e a d e v e n i t d i n n o u l u m i n o s ş i , d u p ă oj u m ă t a t e d e o r ă , a v e a d i n n o u t o a t ă c ă l d u r a d ed ina in te !

6 . L a f e l , n u d e p a r t e d e m a r e l e p a l a t a lesenieni lor , în grădina împrejmuită cu z iduri mariş i îna l te , se af la un munte mare , având de două or i

înă l ţ imea pala tu lu i . în f iecare an eu mergeam laesen ien i ca să vând vase de bucă tă r ie . Oda tă , unesen ian m i-a spus: «Dacă vrei să vezi din no u un m aremiraco l a l pu te r i i conducă to ru lu i nos t ru , că re ia a rt rebui să i se închine ş i munţi i , a tunci rămâi as tăz iaici! Vezi, muntele de acolo ne stă în cale. Astăzi îlmai vezi ca munte, dar mâine vei vedea în locul luipalatul cel mai măreţ!»

7. Eu m-am ui ta t cu a tenţ ie la munte le care nu seafla la o distanţă mai mare de patru sute de paşi depala t . Ochi i mei nu m-au înşe la t ; e ra un b loc destâncă golaş , acoperi t pe ic i pe colo cu muşchi ş imărăcini. Atunci i-am zis, râzând, esenianului: «Dacăacela este într-adevăr un munte, şi asta nu o pun laî n d o i a l ă , c o n d u c ă t o r u l v o s t r u t r e b u i e s ă a i b ă oputere pură , d iv ină , dacă poate face d in acest muntede marmură , pes te noapte , un pala t!»

8. Esenianul a spus: «Te îndoieşti că acel munteeste un bloc imens de piatră? Dacă te îndoieşti , vinocu mine să te convingi!» Eu am spus însă: «Prietene,nu trebuie să ating şi cu mâinile ceea ce văd ochiimei ager i . Văd ş i ce le mai mic i amănunte de la odis tanţă de patru su te de paşi!» Esenianul a spus:«Bine , a tunci ' rămânem aic i ş i voi face o mulţ ime delucruri miraculoase!» Nu pot să fiu de ajuns de multde u imit pentru ceea ce am văzut a tunci!

9 . E s e n i a n u l m - a c o n d u s î n t r - o s a l ă m a r e ş iîn tunecoasă , în care se af lau ce l puţ in o su tă de

după toate cele pe care le-ai văzut cu proprii tăi ochi,le-ai auzit cu propriile urechi şi le-ai simţit şi trăit cutoate s imţur i le ta le , încă nu crez i că Domnul nostruIisus este, pe-atât de adevărat pe cât mă numesc euloan , însuşi Dumnezeu, ş i că El are toa tă puterea dea crea şi lucra, după placul Său, în infinitele ceruriş i pe acest pământ?! Te rog să-mi răspunzi acumcinstit!"




c a d a v r e p e p a t u r i l e l o r m o r t u a r e .B i n e c u n o s c u t u l m i r o s p u t e r n i c d e c a d a v r eîmi arăta prea bine că acele cadavre îndnse /f^ff

în rân d nu mai erau oam eni vii . In um p / /c e m e r g e a m p r i n t r e m u l t e l e c a d a v r e , f L _ L Aa t ingând d in când în când câ te unu l , pa t ru L \ -y. •hamali au mai adus încă două cadavre; le-au VW rApus pe patur i le l ibere ş i au plecat apoi . ^ O v ^ 1

10 . L-am înt rebat pe ghidul meu dacă nu- ieste fr ică de atâţia morţi! El mi-a răspuns: «De cemi-ar f i? Atâta dmp cât sunt mor ţ i , nu pot să ne facăn imic , i a r dacă î i chem înapo i l a v i a ţ ă , îmi vormul ţumi că i -am înviat din moar te! Vezi , a ici suntbărbaţi , femei şi fete! Păcat că acum nu sunt şi copiimici pr int re ei . Fi i puternic ş i nu te sper ia dacă lacuvântul meu toţi se vor r idica de pe paturile lor!»

11. Am mers foar t e aproape de i eş i r e , pen t ru aputea fugi mai repede dacă ar f i fos t nevoie.

12. Esenianul ş i -a r idicat braţele ş i a s t r igat cuvoce tare: «înviaţ i voi , to ţ i cei mor ţ i , ş i t răi ţ i apoi

câştigându-vă pâinea prin munca mâinilor voastre vii!Slăviţi însă mai ales spiri tul lui Dumnezeu că ne-a datn o u ă , o a m e n i l o r , o a s e m e n e a î n ţ e l e p c i u n e şipu te re !»

13 . La aces te cuvinte ale esenianului , to ţ i mor ţ i is-au ridicat ş i i-au mulţumit din suflet pentru înviere,fiind sănătoşi ş i plini d e voie bu nă . Şi el i-a salutat cuprietenie şi le-a spus apoi să plece.

14 . Ce înviere es te aceas ta , când 102 cadavre suntaduse deoda tă l a v i a ţ ă !? După aceea l - am în t r eba tpe făcătorul de minuni dacă aşa ceva se pet rece demai mul t e o r i pe an . E l a r ăspuns : «Se pe t r ece o

d a t ă p e s ă p t ă m â n ă . C o n d u c ă t o r u l n o s t r u p o a t e s ăînvie şi scheletele l ipsite de carne, ca ele să poată sătrăiască, la fel ca şi cadavrele pe care le-am înviateu! Eu înşă nu am aceas tă putere!»

15 . După aceas ta , m-a condus înt r -o al tă sală maiîntunecoasă ş i mi-a arătat o mul ţ ime de schelete carese af lau tot pe patur i , în t inse pe rândur i . O luminăfoar te pal idă lumina camera s lab; totuş i scheleteleputeau f i văzute.

16 . Ne-am ui tat o vreme la aces te oseminte l ips i tede v ia ţ ă . Apoi a in t r a t con du că tor u l , cu o f igurăfoar te ser ioasă, ş i l -a înt rebat pe ghidul meu dacă î i

reuş ise pe depl in învierea cadavrelor . El a răspunst e m ă t o r : «D a , m a r e şi î n ţ e l e p t m a e s t r u ! »Conducă toru l a spus : «B ine , f i i a t en t ! în p rezen ţaacestui s trăin te voi iniţ ia pentru ca tu să pod înviape viitor şi schelete l ipsite de carne! Du-te şi adngecu dege tu l mare ş i a r ă t ă to ru l de l a ambele mâin idoar pieptul ş i craniul scheletului . Apoi numără încetpână la 7 şi spune cu voce tare: "învăluiţi-vă cu carneşi piele. Fie ca focul vieţii să iasă din pereţi şi să văînvie, făcându-vă să deveniţi cu adevărat oameni!"»

17. Ghidul meu făcu imediat aşa, ş i , la ul t imulsău cuvânt , au ţâşni t din pereţ i f lăcăr i puternice ş i

cura te ş i s che le t e l e de od in ioară , d in care nu m aigăseai acum nici o urmă, s tăteau în faţa noas t ră caoameni pl ini de viaţă . Erau vreo două sute . Ei ne-ausalutat ş i i -au mul ţumit conducătorului pentru graţ ia

pe care le-o ară tase . Acesta le-a spus să iasă• ^ S ^ V ^ a a e r ' P e n t r u c a de aer curat aveau ceaI § -A |k\ mai mare nevo ie acum.

- A . V l A \ \ 18. Ei, ce spune ţ i de toa te aces tea?S C â t d e m u l t r ă m â n e î n u r m ă

,1 I - j J î nvă ţă to ru l nos t ru !K n / / / 1 9. D u p ă a c e ea a m fo st i nv it at laL VI masă ş i no i ne-am aşeza t l a o masă

lungă , dar pe care nu s e a f l au buca te .- " " ^ C o n d u c ă t o r u l a s p u s o r u g ă c i u n e î n t r -olimbă străină, s-a uitat la cer, ş i noi tod i-am urmatexemplu l . Deoda tă a t rosn i t ceva de parcă s - a r f iprăbuşit tavanul şi nici eu şi nici altul de acolo nuputea să-ş i dea seama cum se pet recuse totul . Mais tăteam în că la aceeaş i masă, dar aceas ta nu era goalăacum , ci p l ină cu ce le mai bu ne mâ ncăru r i şi bău tur i ,ca pen t ru o c ină împără tească! D upă c ină m-am u i t a tîncă o dată la muntele care urma să se t ransformepes te noap te în t r -un pa la t . Apoi m-am dus în t r -oîncăpere s epara tă pen t ru a mă od ihn i , aş a cum era

obiceiul la esenieni .20. Ghidul meu a veni t dimineaţă devreme la mineşi a spus: «Vino şi vezi!» Plin de curiozitate, m-am duscu el ş i nu am mai putut vedea nici cea mai vagăurmă din blocul de s tâncă! în locul lui se af la unmare pa la t r egesc , p r in a l e că ru i s ă l i î ncăpă toarea m f o s t c o n d u s , p u t â n d u - m ă c o n v i n g e c ă î n t r e g u lmiracol nu era o i luzie .

21 . Acum vă înt reb pe voi , dacă învăţătorul nos t ruIisus a făcut ceva m ai îna lt ş i ma i m iraculos!? Şi voi îlcons iderau a f i î nsuş i Dumnezeu!

22. Să nu vă mai supăraţi , pe vii tor, când îi voi

mai pune d in când în când câ te o în t r ebare careeste sigur că nu va fi nici pe placul vostru, ş i nici peal lui ; as ta bineînţeles , dacă voi mai avea vreodatăno ro cu l de a-1 ved ea. Am văzut ş i am auzi t a tâte alucruri miraculoase înaintea lui I isus şi , dacă vă veţigândi bine, nu vă ved mai supăra, dacă s imţi ţ i cevap u t e r e b ă r b ă t e a s c ă î n v o i , a t u n c i c â n d a m u n e l eîndo ie l i ! "


loan ş i Bar to lomeu î i expl ică lu i Iuda

miraco le le i luzor i i a le e senieni lor

1. loan a spus : "Ceea ce ne-ai spus acum despreesenieni şt iam şi eu, ş i ceilalţ i , de mult t imp! Dar noiş t im chiar mai mul te decât t ine: ş t im că esenieni i pecare tocmai i -ai lăudat sunt niş te mincinoş i t icăloş imul t mai mar i decât cei care au văzut oracolul dinDelf i şi care şi -au pierd ut apo i apro ap e toată credin ţa!

2. A c e ş t i o a m e n i s u n t u r m a ş i a i v e c h i i c a s t ep r e o ţ e ş t i e g i p t e n e , c a r e d e ţ i n e a m a r i c o m o r i ,compuse d in aur , a rg in t , ce l e mai va lo roase p ie t r epreţ ioase ş i per l e . Ei ş i-au con s t rui t , la grani ţa din t reţara noas t ră binecu vân tată ş i Egipt , o adevărată c etatem i r a c u l o a s ă ş i a u c h i a r şi o a d o u a c e t a t e î naprop ie rea I e rusa l imulu i , ce t ă ţ i ca re l e aduc mul tbănet! Vezi, noi ş t im asta şi ne miră foarte tare că tu,





Marea Evanghelie a lui loa n 1 21

impresionează pe or ice nein i ţ ia t , o r icâ t de in te l igentş i exper imenta t a r f i e l .

18 . Astfe l , în tr -un col ţ îndepărta t a l grădin i i , înjurul căreia se află ziduri înalte, se află o pădure încare s t ră inul aude copaci i vorbind . în tr -o a l tă par tea grădin i i vorbesc s tânci le ş i în tr -un a l t re i lea locpod să auzi vorbind un izvor! în tr -un bazin constru i td in p ia tră cubică , cu o adâncime de un s tânjen , se

află o m uld m e de şerp i b lânzi care sunt z i ln ic h răni ţ icu lap te . Ş i aceşda vorbesc d in când în când! în tr -oal tă par te a grădin i i vorbeşte ch iar ş i ia rba! Ar f imulte de spus dacă am vrea să descr iem to tu l . Esteînsă suficient să-d spun că aproape în fiecare zi 30-40de s t ră in i sunt as tfe l jec mă nit i de m ult au r ş i a rg in t!"

Capitolul 9 9

Filosofia esenienilor

1. (Bar to lomeu : ) "Ce l ma i « f rumos» e s te în săfaptu l că , d in când în când, sunt lua ţ i ş i copi i cuadevă ra t mor t i , a i uno r fami l i i boga te , pen t ru a f iînviati . Copilul înviat nu este dat însă îna po i pă rinţi lordecâ t numai după ap roape do i an i . înv ie rea unu ic o p i l m o r t s e f a c e n u m a i d u p ă r u g ă m i n ţ i ş i î nschimbul a mult aur ş i a rg in t . Un fe l de mântui tore s e n i a n m e r g e a t u n c i l a p ă r i n ţ i i î n t r i s t a ţ i ş i s einteresează până în cele mai mici detalii de tot ce arputea f i în legătură cu copi lu l decedat . Ei t rebuiesă-i spună vârsta exactă a copilului precum şi tot ceeace acesta a auzit, a văzut sau a învăţat vreodată, ce îip lăcea să mănânce sau să bea , cum ară ta pa tu l său ,camera sa, cine şi cum erau prietenii şi tovarăşii luidejoacă , ce făcuseră împreună, cu ce ocazi i ş i în celocuri . Pe scur t , n ic i un amănunt nu t rebuie scăpat ,pen tru că a lt fe l , aşa spu ne esen ianul , copi lu l nu poa tefi înviat!

2. Păr in ţ i i poves te sc cu p lăce re câ t ma i mu l te ,c r e z â n d c u t ă r i e c ămân tu i to ru l e sen ian t r ebu ies ă c u n o a s c ă a c e s t e l u c r u r ipen t ru a înv ia cop i lu l mu l ti u b i t , c a r e a m u r i t . D a r

esenianul are nevoie de e lepentru a l tceva!3. Esenieni i au la grani ţa

cu Egiptu l un cămin mare înc a r e c r e s c c o p i i d e t o a t evârstele şi naţiile. Ei fac cum u l t ă î n d e m â n a r e u n p o r t r e ta l copi lu lu i mort ş i îngroapăapoi copi lu l câ t mai adânc înp ă m â n t . C u a c e s t p o r t r e tmerg în căminu l ace la mareş i c a u t ă , p r i n t r e m i i l e d e

cop i i de toa te vâ rs te le , peacela care să semene câ t maimu lt cu ce l care a muri t . Apoiîl iau de acolo, îl cresc şi î le d u c ă a v â n d c e a m a i m a r e

gri jă ş i ţ inând cont de ceea ce ş t iu despre copi lu lmort . î l duc în mare ta ină în locuri le în care copi lu lca re a mur i t mergea adeseo r i , inv i tă de mu l te o r ipr ie teni i ace lu ia în ce ta te ş i î i fac cunoşt in ţă ce lu iproaspăt « învia t» cu aceşt ia . Copilu lu i î i p rez in tăpâ nă ş i ce le mai mic i am ăn un te cu pr iv ire la v ii toareasa casă păr in teasc ă ş i î i descr iu to a te cam erele pe nt ruca e l să-ş i poată în treba păr in ţ i i de câ t mai multe

lucrur i . Păr in ţ i i se vor bucura a tunci cu adevăra t decopilul lor. Pe scurt, lucrurile sunt gândite cu atâtain te l igenţă încât păr in ţ i i nu vor avea n ic i cea maimică îndoială că acel copil care le-a fost dat înapoinu este copilul lor. Bineînţeles că, atunci când estedat înapoi , păr indi p lă tesc o sumă ur iaşă de bani ş ias ta cu mare bucurie .

4. Se în ţe lege că pentru păr indi sărac i nu se faceaproape n ic iodată un as tfe l de miracol . Ei sunt însăconsolap ş i în tăr ip în credin ţă pr in to t fe lu l de micimiracole , spunându-l i -se că iubi tu l lor copi l decedattocmai a in tra t în ra i (e l izeu) ( termenul «e l izeu»desemnează , în re l ig ia veche grecească , locul ce lormântuiri) . Asta-i face fericiti pe bierii părind.

5. Esenieni i nu au to tuş i pr inc ip i i re le de v ia ţă ,pentru că ei spun că trebuie să existe o societate deoam eni d eose bit de învăţau ca re să-i po ată face fericiripe semenii lor , indiferent de mij loacele pe care lefolosesc. O astfel de societate de cărturari a ajuns,du pă ani de z i le , la concluzia că m oart ea es te p unc tu lte rminus a l tu tu ro r luc ru r i lo r ş i că , după moar te ,nu mai există nici conştiinţă şi nici viaţă, sub nici oform ă. Mem bri i socie tă ţ i i cun osc destu lă f ilosofiecare d ispre ţu ieş te v ia ţa ş i consideră că doar bunuri lema te r ia le au va loa re . Pen t ru a - i f ace fe r ic i ţ i peo a m e n i i d i n a f a r a s o c i e t ă ţ i i l o r , e i p r e d i c ă î n s ăe x i s t e n ţ a u n e i v i e ţ i m a i b u n e a s u f l e t u l u i d u p ămoarte ş i î i conving fo los ind miracole i luzori i . Cucât aceste miracole sunt mai ex traordinare , cu a tâ t

sunt mai ef ic iente!•• „ - " S - - - 6. Cei in i ţ ia ţ i t rebuie să

p ă s t r e z e d o a r p e n t r u e it a i n e l e c e l e - a u f o s t

I încredin ţa te ş i t rebuie să ser < ^ ferească să spună adevărul în

faţa oamenilor din afară, cade c iumă, ia r as ta pentru căorice adevăr, zic ei, î l facepe om sclavul morţii . Chiarşi M o i s e v o r b e ş t e d e s p r ea c e a s t ă p r o b l e m ă aadevă ru lu i pu r , în Geneză ,în t r -un s ingu r ve rse t scu r t :«Dacă vei mânca d in pomulC u n o a ş t e r i i - a d i c ă p o m u lA d e v ă r u l u i - a t u n c i v e imur i !» Aceas ta e s te soa r ta

o r i c ă r u i o m c a r e t â n j e ş t ed u p ă a d e v ă r ş i c a r e s earuncă în braţele lui şi astfelîn b ra ţe le mor ţ i i . Mo ise aîntemeiat de aceea, ca iniriat




în învăţă tur i le cas te i preoţeş t i eg ip tene , ot a g m ă p r e o ţ e a s c ă p e n t r u e v r e i . A c e a s t ăt a g m ă s - a p ă s t r a t p â n ă a s t ă z i , d a rb ineîn ţe le s în tr -un m od to ta l den atur a t .

7. Principiul de bază este însă iubirea şioamenii sunt da tor i în fa ţa lu i Dumnezeusă trăiască în iubire şi înţelegere. Ei trebuiesă fie convinşi să manifeste mereu această

virtute, chiar prin legi pe care le-a revelatDumnezeu. Pentru ca să-ş i cu l t ive aceastăv i r tu te to t ma i mu l t ş i ca să recunoascăd u m n e z e i r e a p r o p o v ă d u i t ă c a f i i n dp rezen tă , iub i rea pen t ru Dumnezeu t rebu iesă - i f i e săd i tă câ t ma i adânc în in imă .Dumnezeu t rebu ie să l e f i e p rezen ta t , pede o par te ca un ta tă bun, p l in de iubireacea mai înă l ţă toare , ia r pe de a l tă par te cacel mai aspru judecător , care răsplă teş te îne t e r n i t a t e i u b i r e a p r o p o v ă d u i t ă , d a r c a r eş i pedepseşte to t rău l care es te împotr iva

iubirii . In acest fel omenirea poate fi ţ inutăcel mai uşor în f râu ş i poate f i fo los i tă

/pentru to t fe lu l de lucrur i bune.8. Dacă totuşi s-ar găsi un om care ar

începe să le propovăduiască semenilor să ia d e v ă r u l , p u n â n d î n p e r i c o l a s e m e n e asocietăţi ca pe aceasta a esenienilor, atuncimembrii săi îşi vor folosi toate mijloacelepentru a îndepărta câ t mai repede o as tfe ld e n e n o r o c i r e c a r e , z i c e i , a r a d u c em i l i o a n e l o r d e o a m e n i m o a r t e a , p r i n

această învăţă tură a adevărulu i . Sau chiarvor încerca să-1 câşdge pe acel om de par tealo r ! Nimic nu e s te ma i pe r icu los pen t ruo a m e n i i d i n a f a r ă d e c â t o r i c e f e l d eexplicaţie despre credinţa într-un zeu şi într-o viaţăe t e r n ă .

9. Vezi, acestea sunt principiile de bază ale viediesenieni lor a tâ t de lăudaţ i de că tre dne , f ra te Iuda!P r iv i ţ i d in punc tu l de vede re lumesc nu sun t deînvinui t prea tare , dar d in punct de vedere sp ir i tua l ,acum că vedem lucrur i le în tr -o cu to tu l a l tă lumină ,e i sunt de condamnat mai presus de or ice! Şi as ta

p e n t r u c ă , d i n g u r a l o r , n e i n i ţ i a ţ i i n u v o r a u z in ic iodată n ic i măca r o s ingură s i labă adevăra tă . Dacăar vrea să le spună adevărul , a tunci i -ar arunca înbra ţe le unei morţ i s igure ."

10 . Iuda a zis, arătându-se a fi foarte furios: "O,sunt nişte bestii! Dacă nu ai fi fost tu, nu aş fi crezuto iotă dacă cineva mi-ar fi spus că ei sunt unşi cuastfel de alifii. Pe tine te cred, pentru că ai fost chiartu un esenian! Dar cum de ai scăpat teafăr din cetateal o r ? "

1 1 . B a r t o l o m e u a s p u s : "A m fo s t i n i ţ i a t î ntotalitate, am trec ut testele şi am venit apoi aici pe nt ru

îndepl in irea serv ic iu lu i ex tern . Ş i , pentru că am avutpar te de depl ina lor încredere , am fost lăsa t să p lec .Nu se fac cu plăcere astfel de excepţii , pentru că dint o a t ă s i t u a ţ i a e i a u d o a r a v a n t a j e ş i n i c i u ndezavan ta j .

12. Acum însă , că am cunoscu t dep l inu l adevă rîn locu l minc iun i i , e s te ma i b ine să rămân pen t ruto td eau na afară! Din par tea m ea, fie ca ce i d in ce ta tesă nu afle niciodată ceea ce ştiu eu, dar, cu timpul,cei de afară vor afla ce fac esenienii în cetatea lor!"

C a p i t o l u l 1 0 0

Ucenic i i a f laţ i într-o s i tuaţ ie grea pe mare

1. Petru a zis: " începe deja a t re ia s t ra jă de noapte(ceva t imp d upă ora 1 noa ptea ) ş i nu se vede n ică ier iv reo co rab ie ! "

2. Andrei, care avea ochi de vultur, a spus: "Nicieu nu văd n imic , or iunde m-aş u i ta!"

3. Matei, vameşul, a zis: "Dacă s-ar potoli odatăvântul acesta potrivnic! Corăbierii sunt deja sleiţi deputere de atâta vâslit şi i-am ajutat şi noi chiar foartemult de câ teva or i . Este nevoie de un efor t ur iaşpentru a putea rămâne în largul mări i . Dacă s-ar iv i

ma i repede zo r i l e ! Cred că d iminea ţa ne va aduceun vânt mai bun!"

4. Na thana el a spus şi el : "N-aş mai în t reba mu ltea l te lucrur i dacă ar veni ş i Domnul în urma noastră .Poa te că ar fi ma i bine să ne înto arc em si să-L căută m!




(30) D ar, văzând vântul, s-a temut şi, începând să

se scufunde, a strigat, zicând: "Doamne, scapă-mă!"

(31) Dar Iisus, întinzând îndată m âna, l-a apucat

şi a zis: "Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndo it?"

(32) Şi, suindu-se ei în corabie, s-a potolit vântul.

(33) Iar cei din corabie I s-au închinat, zicând:

"Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. "

1. Aşa a încep ut a patra s tra jă d e no ap te . Vâ ntulse poto lise pu ţin ş i A nd re i , cel cu ochi de vultur ,p r i v i n d p e s t e m a r e a î n v o l b u r a t ă , z ă r i u n o mmergând pe va lu r i , exac t ca ş i cum ar f i mers pepământ. (Matei 14, 25)

2. An drei î i che m ă atu nci p e cei la ld fraţ i şi le arătăomul care mergea pe valuri , spunându-le: "Fraţ i lor ,acesta nu este un semn bun, este un s tr igoi a l apelor!Corăbieri i nu trebuie sase aştepte la nimic bun atuncicând se arată astfel de fiinţe!" (Matei 14, 26)

3. în curând au fost cu topi de aceeaşi părere cu

An drei , au înc ep ut să se team ă şi să s tr ige: "O, I isuse,de ce ne-ai părăsit, lăsându-ne să murim aici, fără nicio şansă de salvare!? O, dacă mai exişd, gândeşte-te lanoi şi scapă-ne de la pieire!"

4. în t imp ce ucen ic i i s t r igau as t fe l , implorânda ju to r , E u M -a m a p ro p i a t l a v r e o z e c e p a ş i d ecorabie ş i le-am spus celor care tremurau de fr ică:"Fid liniştiţi , Eu sunt! Nu vă temeţi!" (Matei 14, 27)Atunci ucenicii s-au liniştit.

5. Andrei a spus: " în numele cerului , acesta esteIisus, Domnul ş i învă ţă to ru l nos t ru !"

6. Petru s-a îndoit însă puţin şi a zis: "Dacă este El

acela , a tunci t rebuie să mă facă ş i pe mine să s tau peapă la fe l ca pe pământ!"

7. Andrei: "Dacă El te-ar chema la El , pe mareaînvolburată , a i avea curaj să mergi?"

8. Petru: "Fără îndoială! Şt iu bine că marea estefoarte adâncă aici , dar dacă este El Acela , a tunci nuvoi păţi nimic; dacă însă nu este El Acela, ci o nălucăzef lemi toare , a tunc i sun tem p ie rdu ţ i . Eu vo i p ie r ia tunc i doar cu pu ţ i n îna i n tea voas t ră şi vo i pu te apregă t i un adăpos t bun pen t ru vo i to ţ i în adâncur i ! "

9. Petru s-a dus apoi pe p un te a cea m ai joa să acorăb ie i ş i a s t r iga t sp re Mine : "Doamne , dacă Tueşt i Acela , spune-mi să vin pe apă la Tine!" (Matei14 , 28)

10 . Atunci Eu i-am zis: "Vino şi convinge-te!"11. Petru coborî pe apă în s tr igătele îngrozite a le

fraţ i lor din corabie . Dar orice îndoială le-a dispărutatunci cân d au văzut că Petru nu se scufundă, c i merg eexact ca ş i Mine pe apă. Fiecare a crezut a tunci căEu sunt Acela .

12 . Petru s-a grăbit să vină la Mine. (Matei 14,29) Câ nd m ai avea vreo şapte paşi mici pân ă la Mine,văzu apropiindu-se un vânt puternic care făcea valuri

mari . S-a speria t a tunci foarte tare ş i a început să segândească că aceste valuri înal te î l vor înghiţ i to tuşiş i pe e l . Ş i -a p ie rdu t a tunc i pu ţ in d in c red in ţa - iputernică ş i a început să se afunde în apă până lanivelul genunchilor . Atunci , îngrozit , a s tr igat cătreMine: "Doamne, a jută-mă!" (Matei 14, 30)

Să nu fi fost prins de slujitorii lui Irod!"5. Simon: "Ei , nu mai spune! El , care porunceşte

tu tu ro r c e ru r i l o r ş i e l e me n te lo r , p o a t e p o ru n c i ş ija lnici lor s luj i tori a i lu i Irod! A spus că va veni înurma noastră după ce vor pleca tod oamenii ş i ne-aspus să trecem pe celălal t mal înaintea Lui! Ceea cespune El este sfânt ş i mai mult decât adevărat! Nicinu vom ajunge pe celălal t mal, ş i El va f i la noi!

Acela care poate porunci vânturi lor poate trece uşorşi repede şi peste mare!"

6. loan: "Şi eu cred la fel! Să avem încredere înEl; nu n e va părăsi pent ru totd eau na! Vedeţi , la vântulacesta puternic , care ne chinuie deja de vreo cinciore , cârma noastră nu ne-ar fi fost de nici un folosdacă pu te rea Lu i asupra e lemen te lo r n u ne-a r f i ţ inu tîn largul mării! Fără ajutorul Său am fi fost deja demul t s fă râmau de s tânc i le ţă rmulu i ! Cum b ine vădacum, corabia noastră s tă neclint i tă pe loc, ş i eu credc ă p u t e m s ă n u ma i v â s l im , d a c ă e s t e n e c l i n t i t ăcredinţa noastră în El . Corabia nu se va mişca dinacest loc ş i Domnul ne va ajunge aici d in urmă; fărăa ju to ru l Lu i , doar D um neze u şde pe un de am f i a junscu vijelia asta!"

7. Petru: "Da, da, ai dre pta te . îm i dau şi eu seamacă vântul deosebit de puternic nu ne poate face nimicş i câ rma nu a r pu tea s tăpân i fu r tuna dacă pu te reaLui divină nu ne-ar ajuta. Le voi spune şi vâslaşilorsă nu-şi mai dea atâta silinţa."

8. Petru s-a dus la aceştia şi le-a spus să vâsleascămai înce t .

9. Dar ei au zis: "Se vede malul care este înălbit

de spum ă; valuri le sfărâmă totul de s tâncile ţărm ului!Dacă nu rămânem până mâine în la rg , vom p ie r i ! "

10 . Pet ru : "Atunc i a r t rebu i să nu f im ucen ic i ia to tpu te rn icu lu i Domn I i sus ! Dar , pen t ru că sun temucenic ii Lui, chiar şi fără vâslitul acesta lipsit de roa de ,furtuna nu ne va face nimic. Nu mai este mult pânădimineaţă ş i a tunci va f i mai bine!"

11 . Du pă aceste cuvinte a le lui Petru , e i au înc ep utsă vâslească tot mai încet ş i au văzut cum corabiarămâne în larg şi fără vâslitul lor. Aşa au început săc readă ş i ce i op t corăb ie r i că în t r -adevăr corab iarămâne în la rgu l măr i i p r in pu te rea Mea .

C a p i t o l u l 1 0 1

Testu l cred inţe i lu i Petru


(25) Iar la a patra strajă din n oapte, a venit la ei

Iisus, umblând pe mare.

(26) Văzându-L umblând pe mare, ucenicii s-au

înspăimâ n ta t, zicân dcăe nălucă şi de frică a u striga t.

(27) Dar El le-a vorbit îndată, zicându-le:"îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi!"

(28) Iar Petru, răspunzând, a zis: "Doamne, dacă

eşti Tu, porunceşte să vin la Tine pe apă."

(29) El i-a zis: "Vino." Iar Petru, coborând u-se

din co rabie, a mers pe apă şi a venit către Iisus.




13 . Eu M-am dus repede lael, i-am prins mâna şi l-am trasa f a r ă , p u n â n d u -1 d in n o u p eapă, care-1 Unea ca mai îna in te .Apoi i-am spus: "O, tu, om fărăc r e d in ţ ă ! D e c e t e î n d o i e ş t i ?(Matei 14, 31) Oare nu ştii cănumai c red in ţa nec l in t i tă es te

d o a r e a s i n g u ră u n s t ă p â n a lt u tu ro r e l e me n te lo r ? "

14 . P e t r u î n s ă a s p u s :"Doamne , ia r tă -mă! Vez i doarcă mai sun t încă un om s lab .V â n t u l şi v a l u r i l e c a r e s eîndrep tase ră împotr iva noas t răm-au speriat!"

15 . E u : " A c u m e s t e b i n e !Suntem de ja lângă corab ie ; săurcăm în ea!"

16 . A m u r c a t a p o i p ecorab ie ş i imedia t fu r tuna s -apotolit. (Matei 14, 32)

17 . A tâ t d i s c ip o l i i , c â t ş icorăbieri i au venit repede spreMine, M-au slăvit şi au zis în U -u nglas: "Abia acum ne dăm seama că eşt i cu adevăratFiul lu i Dumnezeu!" (Matei 14, 33)

18 . l o a n a l Meu M-a s t râns în b ra ţe cu toa tăputerea şi a zis: "O, Tu, Iisus al meu, ce bine că eştidin nou cu noi! Toată fr ica noastră s-a dus acum! Nun e ma i p ă r ă s i v r e o d a t ă , p e n t ru c ă e s t e î n g ro z i t o r

fără Tine! Adevărat , m ă voi gân di to ată viaţa la aceastăcă lă to r ie noap tea , pe mare! Nu am s imţ i t n ic ioda tăîn viaţa asta a tâ ta fr ică ş i groază! Furtuna îş i poateface acum d e cap în ju r u l nos t ru , pe n t ru că acum I Iavem cu noi pe s tăpânul e i , care-i poate porunci săs e o p re a s c ă , i a r v i j e l i a t r e b u i e s ă d e a a s c u l t a r eglasului celui Atotputernic!"

C a p i t o l u l 1 0 2

Sos irea in oraşu l l iber Ghenizaret

(Ev. după Matei 14, 34)

(34) Şi, trecând dincolo, au venit pe pămâ ntul

Ghenizaretului.

1. Eu am spus: "Chiar dacă Mă vedeţi sau nu, Eusunt mereu alături de voi . Atâta t imp cât credeţi înMine, aveţi încredere în numele Meu, speraţ i ş i Măiubiţ i cu adevărat , a tâ ta t imp suuţ a lă turi de voi ş ip r in t r e v o i . D a r n u s u n t a l ă tu r i d e c e l c a r e s eîndoieşte de Mine, chiar dacă acela Mă vede lângăEl!

2. Fratele Bartolomeu a făcut foarte bine că v-adeschis ochii ş i mai a les lui Iuda, vorbindu-i desprefirea esenienilor . Lui nu-i va f i de mare folos, înschimb celorla l ţ i - da! Iuda se complace pe ascuns înastfel de iluzii şi crede că dacă nu învaţă de la Mine

Adevăru l ( facerea de minun i ) ,î l va învăţa de la esenieni . Eles te ş i rămâne un zgârc i t ş izece funţi de aur î i sunt maidragi decât adevărul divin celm a i p r o f u n d , î m p r e u n ă c uv ia ţa veşn ică ! Dacă I rod i -a rface astăzi o ofertă mărişoară,

ne-a r t răda ş i ne -a r v inde petoţi! Cu greu va deveni el maibun pe aces t pământ!

3. Pent ru om nu es te n imicm a i p r i m e j d i o s , î n d r u m u lc ă t r e v i a ţ a v e ş n i c ă , d e c â tm a r i l e c o m o r i a l e a c e s t e ilumi! La ce î i folosesc omuluic o mo r i l e î n t r e g i i l u mi , d a c ăsufletul lui suferă? Până cândîşi va da el seama, sufletul îiva f i luat ş i aruncat în mareleî n t u n e r i c u n d e d o m n e s cur le te le ş i sc râşn i tu l d in ţ i lo r !La ce îi vor mai folosi atuncitoate comorile sale?!

4 . F i e c a r e d i n t r e v o i s ăstrângă comorile spir i tului care nu pot f i d is truse derug ină ş i de mol i i . Aşa ve ţ i avea pen t ru to tdeaunaîndea juns de mul t d in toa te !

5. V e d e ţ i , a c o l o j o s , p e f u n d u l m ă r i i , s u n tî n g r o p a t e m a i m u l t e c o r ă b i i p l i n e , î m p r e u n ă c ustăpânii ş i mateloţ i i lor! Ce vor câşt iga aceia care

vor să vândă cât mai mult în târguri? O furtună punecapă t fap te lo r lo r uşura t ice , ş i su f le te le lo r vor f iînmormânta te ş i e le în adâncur i !

6 . Pe corabia voastră , care a t rebuit să lupte înnoaptea aceasta cu o furtună puternică, nu aţ i avutnimic al tceva la voi decât comorile pentru sufle t ş iviaţă , d in Dumnezeu, care nu pot f i n icicum nimicite- şi, vede ţi, vijelia n u a reu şit să vă scuf und e, în ciu danestăvil i te i sale forţe! Am venit la voi mergând pevaluri le îns pu m ate p en tru a vă arăta că cel care poa rtăîn el e ternele comori a le cerului se poate r idica uşorpeste cele m ai aprige furtuni ş i valuri a le lum ii . Acela

poate merge nevătămat ş i în cele din urmă va f i ş i varămâne domn pes te vâ l to r i le lumi i .

7 . D a c ă e l î ş i î n g r e u n e a z ă c o r a b i a v i e ţ i i c ucomorile lumii ş i î l surprinde o furtună pe valuri leg r i j i l o r s a l e l u me ş t i , a t u n c i a t â t c o r a b i a , c â t ş icorăbierul se vor scufunda! Aţi în ţeles cu toţ i i b ineceea ce am spus?"

8. Toţi au zis : "Da, Doamne, a fost l impede, peînţeles ş i , mai presus de orice , adevărat ."

9 . E u : " B i n e , a t u n c i s ă n e î n d r e p t ă m s p r eG h e n iz a r e t ş i s p r e mic u l ţ i n u t l i b e r c a r e p o a r t ă

numele acestui orăşel!"10 . Slujitorii au început să vâslească şi, după undru m de v reo jum ăta te d e o ră , am a juns la ţă rm uldin josu l Ghen izaretu lui . (Matei 14, 34) In dre ptu lo raşu lu i marea fo rma un golf. L e g ă tu r a c u ma re aera făcută printr-o s trâmtoare care avea o lă ţ ime de





126 Marea Evanghelie a lui loan

15 . El a plecat să facă ce i-am cerut.16 . Când şi-a adus la Mine cele două soţi i ş i cei

şaisprezece copi i , dint re care zece erau băieţ i ş i şasefete, el (Ebahl) a zis: "Priveşte-mă ca pe un adevăratis rael i t ! La fel ca Iacov odinioară, s t rămoşul nos t ru,care avea ca soni pe Lea şi pe Rahela şi care a făcutcopi i cu amândouă, tot as t fel mi-am luat ş i eu douăneves te, care însă nu sunt suror i . Cu femeia mai învârs tă am zece copi i , iar Cu cea mai tână ră a m şase.După cum vezi , cei zece băieţ i au deveni t bărbaţ i ş it iner i puternici , iar cele şase fet i ţe sunt t recute dezece ani , sunt fecioare, iar eu am şaptezeci de ani .

17 . Toţ i aceş t i copi i sunt crescuţ i după scr ipturăşi f iul meu cel mai mare este cărturar, dar nu se aflăîn slujba Templului, ci este astfel doar pentru el şipentru urmaşi i lui ! Ş i cei lal ţ i copi i ai mei sunt bunicunoscător i a i s cr ip tur i i , cunosc pura voin ţă a lu iD um ne ze u şi au fost astfel cresc uţi înc ât să resp ecteînvăţă tura pr imi t ă . E i I I i ubesc pe Dumnezeu, dar

se ş i tem de El , pentru că f r ica de Dumnezeu es teî n c e p u t u l î n ţ e l e p c i u n i i . I n c a s a m e a c u v i n t e l eînţelepte şi adevărate ale lui I isus, pe care le-a spusîn Sihar , sunt respectate cu s t r icteţe. Mare învăţător ,eş ti mu l ţum it de felul în care es te rând ui tă casa mea?"

18 . Eu: "Aşa cum a fos t până acum nu es te nimicde spus împot r ivă . Eu nu in t erz i c n imănui s ă a ibădouă , t r e i s au chiar mai mul t e neves te ; pent ru căfemeia a fos t creată pentru înmul ţ i rea oameni lor . Ofemeie s t earpă nu es t e pe p lacul lu i Du mn ezeu , d oardacă ea nu este astfel de la natură - şi atunci nici unom nu poate f ace n imic .

19 . Dar f iecare bărbat nu t rebuie să ia de nevas tămai mul t de o f emeie . Dacă ar f i fos t voia lu iDumnezeu ca un bărbat s ă a ibă mai mul t de o so ţ i e ,atunci i -ar f i creat lui Adam mai mul te femei . DarDumnezeu a vrut ca f iecare bărbat să aibă o s ingurănevastă şi i-a dat de aceea lui Adam o singură femeie.

20. Că oameni i s -au îndepăr tat de la aceas tă pr imălege - care mai ales la păgâni a dus la răul plin dev i c i i , u n d e î m p ă r a t u l î ş i l u a c a n e v e s t e t o a t efecioarele frumoase ale ţări i sale şi îş i mai şi cumpăramulte altele de la împărati străini - nu a fost voinţa

lu i Dum neze u, c i a oamen i lor p l in i de do r in ţ e . M ul te

din t r e neves te l e unui împăra t s au a l e unui a l t omb o g a t n u e r a u n e v e s t e p e n t r u a a d u c e p e l u m eu r m a ş i , c i d o a r t â r f e p e n t r u t r e z i r e a p l ă c e r i ib ă r b ă ţ i e i d e c ă z u t e şi p e n t r u d e s f r â u . D a c ă n urespectă pr ima l ege a lu i Dumnezeu, a tunci bărba tu lnu mai t răieş te în legea divină!

21. A, cu totul al tceva es te dacă femeia nu poate. aduce pe lume urmaş i , cum a fos t cazul Rahele i .Atunci bărba tu l î ş i poate lua o a doua nevas tă , ş ipr in ea să aducă urmaşi . Dar , la t ine totul es te bine;ai avut mereu intenţ i i bune, care au fos t pe placullui Dumnezeu. De aceea, în faţa lui Dumnezeu ş i aoameni lor , eşd un om drept , al t fel Eu nu aş f i int ratîn casa ta!"

C a p i t o l u l 1 0 4

Domnul binecuvântează familia lui Ebahlşi îi dojeneşte pe esenieni

1. Atunci am binecuvântat copi i i ş i pe cele douăsoţi i ca şi cum ar fi fost doa r una , pen tru că am ân do uăerau una în gând şi în inimă, fără să f i fost vreodatăcear t ă s au ne în ţe l ege r i î n t r e e l e . Du pă b inecuv ântarel e-am lăsa t s ă p l ece , împreună cu ce i ş a i sprezececopii , ş i i-am spus lui Ebahl: "Poţi să te bucuri dinplin de copii i tăi . Nici unul nu este bolnav, nici f izicşi nici spiri tual . Tod pleznesc de atâta sănătate şi auinimi curate ca şi cristalul , pline de pioşenie, iar celedouă neves te ale tale par a f i încă foar te dnere! Separe că aerul bolnăvicios al aces tei regiuni nu arenici o inf luenţă asupra casei tale!"

2. Eba hl a spus : "Da, aşa es te. Pe ntr u cei mai mu l ţ idintre cei care s-au născut aici aerul şi apa nu suntdăunătoare. Dar nu es te la fel ş i pentru s t răini . Es tede ajuns ca vreunul să rămână doar câteva zi le aiciş i se îmbolnăveş te atât de tare încât de mul te or i numai poate părăs i pa tu l decâ t după un an de z i l e !Odată ce a învins aceas t ă boală , poate să r ămânăaici cât de mul t t imp vrea - ş i el va rămâne sănătosî n con t i nua r e .

3. Dar es t e o adev ăra tă j a l e p en t ru aces t ţ i nu t !

Găsim doar cu mare greutate munci tor i , iar călător i istrăini ne ocolesc, la fel cum omul se fereştede un hoi t , ş i vin aici doar dacă au lucrur id e o s e b i t d e i m p o r t a n t e . M a i m u l t d ej u m ă t a t e d i n t r e c e i c a r e v i n c u l u c r u r iurgente se îmbolnăvesc ş i rămân aici ; maib ine de două t r e imi d in t r e so lda ţ i i romanisunt bolnavi ş i nici un medic nu le poate f ide ajutor! După un an, adesea chiar doi , eis e însănătoşesc de l a s ine ş i r ămân apoisănătoş i .

4. St raniu-es t e f ap tu l că n i c iodată doioam en i nu au aceeaş i boa l ă ! U nu l f acefebră, al tul are erupţ i i pe piele, al t rei leaa r e d i a r ee , a l pa t r u l ea o t u s e pu t e r n i că .Fiecare are al te manifes tăr i ş i nici un me dicnu şde ce să-i facă bolnavului. De aceea, înţ i n u t u l n o s t r u s u n t m u l ţ i o a m e n i c a r e




suferă de tot felul de boli şi nici unul nu poate f iajutat . De muri t , mor foar te puţ ini , dar cu atâtmai r idicat es te numărul celor sufer inzi .

5. Nu ai putea, acum că i -ai vindecat pe toţ ibolnavi i , să ne dai un leac pe nt ru înt re gu l t inutca r e , l ua t d i n t i m p , s ă poa t ă s ă - i ape r e peo a m e n i ? "

6. Eu: "Pentru că voi rămâne aici câteva zi le,

oameni i bolnavi din aces t ţ inut vor af la de la ceitămădui ţ i că sunt aici . Cei care vor veni , vor f ia ju t a ţ i . Cei care nu vor veni , ace ia nu vor f iajutat i , pentru că nici un om de aici nu es te atâtde bolnav încât să nu poată să facă aces t drumpână l a Mine . "

7. Ebahl : " învăţătorul meu divin, dacă vrei ş i Tu,atunci aş t r imi te ş i eu mesager i pr in ţară!"

8. Eu: "Fii l inişdt, se va afla destul de repede!"9. La scur t t imp după aceea au veni t mai mul ţ i

o a m e n i v i n d e c a ţ i , p r i n t r e c a r e s e a f l a u f a r i s e i ,

cărturari din Ierusalim şi doi frati esenieni. Ei Mi-aumul ţumit pentru vindecare ş i ar f i vrut să înveţe dela Mine t a ina pr in care pot v indeca bolnavi i , doarpr in cuvânt .

10 . Eu însă nu am s tat prea mul t de vorbă cu ei ş il e - am s pus doa r : " Ce ce r ce t a ţ i ? A ceas t ă l um e ş iscumpa ei mater ie? Aici însă es te vorba de lucrur ipur spi r i tuale! Atâta t imp cât nu at i înţeles încă cees te mater ia, cum vreţ i să înţelegeţ i ceea ce es te purspi ri tual? M ai ales voi , esenieni lor , care prop ovă dui ţ ide s p r e u n D um ne ze u ş i o î nv i e r e ş i vă doved i ţ it eo r i i l e cu m u l t e m i r aco l e cos t i s i t oa r e , pen t r u a

c â ş t i g a n o i a d e p ţ i a i î n v ă ţ ă t u r i i v o a s t r e o a r b e !Pr inc ip iu l vos t ru es t e următoru l : «Oameni i t r ebuietraşi pe sfoară şi minţiţi cu bună-şdinţă dacă vrei să-if a c i f e r i c i ţ i ; p e n t r u c ă a d e v ă r u l o m o a r ă b i n e l eoameni lor de pe aces t pământ !»

11. Atât dm p cât voi crede ţ i că fer icirea om ene ascăse poate căpăta pr in minciună, cum de vreţ i să auzi ţ iAdevărul de la Mine? Vou ă nu vă pasă de cun oaş tereaî m păr ă ţ i e i l u i D um nezeu pe păm ân t ş i s un t e ţ i c e idin urmă, chiar dacă vreţi să f i ţ i primii! Adevărat văspun, dacă r ămâneţ i aşa cum sunte ţ i nu ve ţ i avea

vreodată par t e de împără ţ i a lu i Dumnezeu!12 . La ce foloseş te bunăvoinţa voas t ră de a faceoameni i f e r i c i ţ i p r in înşe lăc iune ş i minciună , cândomorâţi astfel sufletele celor orbi?

13. La Mine, lucrul cel mai impor tant es te a salvasuf letul , chiar cu sacr i f iciul t rupului ş i al fer ici r i iacestuia, şi a-i pregăti o viaţă adevărată, eternă!

14. Cum vă ve ţ i s imţ i voi î n lumea de d incolo ,un de cei minţ i ţ i de voi vor fi udecător i i voş t r i?! Acumnu credeţi că va fi aşa; dar totuşi va fi aşa cum v-amspus .

15 . D acă nu c r ede ţ i î n cuv i n t e l e M e l e , a t unc i

credeţi în lucrări le pe care le fac şi care nu au maifos t făcute de vreun om înaintea Mea!

16 . Dacă faptele Mele sunt adevărate ş i întăresccuvintele Mele, oare nu sunt atunci ş i cuvintele Meleadevă r a t e? !

17 . Nimeni nu vă poate spune cum es t e în India

în afara celui care a fost acolo. La fel , nimeni nu văpoate spune cum es t e în lumea de d incolo decâ t ce lcare a venit de acolo la voi - şi acela sunt Eu!

18 . Cel care cred e în cu vintele M ele, acela va aveaviaţa veşnică; cel care nu crede însă, acela va primimoar tea! Cuvintele Mele nu sunt ca acelea ale unuiom din această lume; ele sunt viaţă şi dau viaţă aceluiacare le poar tă în inima sa ş i care făptuieş te apoi conform cu ele şi cu spiri tul care animă totul!

19 . Cuvintele voas t re însă, pe care voi , esenieni i ,l e p r e d i c a ţ i p o p o r u l u i , s u n t m i n c i u n i g o g o n a t ep e n t r u c ă n i c i m ă c a r v o i n u c r e d e ţ i c e e a c epropovădui ţ i ! Voi aveţ i două învăţă tur i : una pent rupopor ş i o cu totul al ta pentru voi , despre care, înt re•voi, s pune ţ i c ă e s t e adevă r a t ă , da r că popor u l nuare voie să o cunoască pentru că es te mai l inişdt ş ifer ici t dacă t răieş te înt r -o minciună s f runtată.

20 . D ar Eu vă s pun vouă că , m i n ţ i nd , a ţ i da tpo po rulu i m ai mul t adevă r dec ât v-aţi da t vouă înş ivă!Pentru că ceea ce creded voi că es te adevăr es te înîn t r egim e min ciună , dar ceea ce învăţa ţi popo rul es ted o a r p e j u m ă t a t e m i n c i u n ă , l u c r u p e n t r u c a r eDumnezeu v-a ş i î ngădui t până acum.

21 . Pe vi i tor învăţaţ i adevărul ş i creded în el ş iatunci veţi f i s luji tori i demni de răsplată din via luiD u m n e z e u . T r e b u i e s ă î n c e t a ţ i c u m i n c i u n a ş iî n ş e l ă t o r i a pen t r u t o t deauna , a l t f e l ve ţ i f i a s p r ujudecaţ i în scur t t imp!"

22. Cei doi esenieni au spus : " învăţă toru le , nedăm bine seama că ai grăi t adevărul în ceea ce nepriveşte pe noi doi şi să şt i i că vom face tot ce putemp e n t r u a a d u c e c u v â n t u l T ă u î n l a r g a n o a s t r ăsocietate. Dar nu putem promite nimic! Fraţ i i noş t r inu sunt ch iar habotn ic i ; î n spa te l e uş i lor s e poatevorbi foar te l iber ş i eş t i ş i ascul tat cu plăcere. Dardacă lucrur i le discutate vor aduce ş i roade, as ta es teo al tă problemă! Vom vorbi amândoi ş i suntem s igur ică vom f i ascul taţ i cu cea mai mare atenţ ie!"

23 . Eu: "Faceţ i voi par t ea voas t r ă , a tunci n i c iDumnezeu nu va u i t a s ă o f acă pe a Lui ! Pr imi ţ i

depl inul adevăr ş i aces t a vă va f ace l iber i pent rut o t deauna ! "

2 4 . C e i d o i e s e n i e n i a u s p u s : " D o a m n e ş iînvăţătorule, îngăduie-ne să mai zăbovim pe aici atâtdmp cât vei mai rămâne ş i Tu aici !"

25 . Eu: "Sunteţ i l iber i ş i puteţ i rămâne cât vreţ i !"




C a p i t o l u l 1 0 5

D om n u l ş i căp i tan u l rom an

1. Cei doi au fos t mul ţumiţ i cu aces t răspuns ş iEbahl a venit şi ne-a invitat , pe Mine şi pe discipoli iMei , să mâncăm, căci pregăt ise o masă îmbelşugată.

I n a f a ra f am i l ie i s a le nu i s-a î ng ăd u i t n i m ăn u ial tcineva să se aşeze la masa noas t ră. Aceas ta i -aderanjat foar te tare pe far isei , pentru că ei doreausă fie invitaţi primii , să f ie salutaţi ş i lăudaţi de toatălumea. Ei au fost bine trataţi ş i ospătari într-o salăalăturată, dar totuş i nu au fos t mul ţumiţ i pentru căvedeau că Ebahl îmi dădea mai mul t ă a t en ţ i e decâ tlor . După ce au mâncat , l -au înt rebat pe un s luj i tordacă es t e adevăra t că s t ăpânul case i nu pune mul tpreţ pe ei , din moment ce nu le-a permis să s tea laaceeaş i masă cu el .

2. Dar sluji torul, f i ind isteţ , a spus: "Stăpânul maiavea mul t e lucrur i de vorbi t cu aces t vrac i desprebolnavi. De aceea a vrut să f ie singur cu El!"

3. Fariseii ş i cărturari i au spus: "Oare nu şt i i nicitu şi nici s tăpân ul tău că în casa în ca re int ră m t rebuiesă ni se dezvăluie toate tainele? Pe ntr u că noi sun temcei care vă curăţă, atunci când voi v-aţ i murdăr i t , ş ivă vindecă atunci când sunteţ i chinuir i de bol i grele!"

4 . Sl u j i t o r u l a s pus : " D acă s un t e ţ i a s t f e l demântui tor i , de ce nu v-aţ i putut ajuta pe voi? Dacământui toru l d in Nazare t nu ar f i fos t mânat , poatedin întâmplare, aici , atunci nu v-ar f i părăs i t deloc

du r e r i l e . D oa r pu t e r i i l u i m i r acu l oas e î i da t o r a ţ i t

faptul că puteri sta acum la masă, f i ind sănătoşi! Celcare poate să facă aşa ceva, mer i tă mul t mai mul tdecât or icare dint re voi!"

5. La acest răspuns hotărât al sluji torului , fariseiişi cărturari i nu au mai scos nici o vorbă. Ei s-au arătata f i mul ţumiţ i , dar nu din inimă, ci dint r -un fel deneces i t a t e cons t r ângătoare .

6. înspre seară au veni t mai mul t de o sută deoam en i d i n o r a ş ş i d i n î m pr e j u r i m i . E r au oam en icare sufereau de tot felul de boli . Ei M-au rugat

să-i ajut, iar Eu M-am dus afară printre ei şi i-amvindecat pe toţ i doar pr in cuvânt .7. Cei tămăduiri L-au lăudat şi L-au slăvit cu

t o ţ i i pe D um nezeu pen t r u că a da t O m ul u i oas t f e l de putere ş i au p leca t apoi bucuroş i ş isănătoş i acasă.

8. Seara a veni t ş i un căpi tan care avea înaces t oraş mai mul ţ i soldaţ i în subordinea sa ş iM-a rugat să-i ajut şi pe soldaţii lui bolnavi.

9. Eu i-am spus: "Du-te şi se va petrece totulpe măsura credinţei tale!"

10> Căpitanul s-a dus în tabăra lui şi a văzut

că nici un soldat nu mai era bolnav. Atunci s-aî n t o r s b u c u r o s l a M i n e ş i a v r u t să M ărăsplătească aducându-Mi aur ş i argint .

11. Eu nu am pr imi t ş i i -am spus: "Pr ietene,nu v i ndec pe n i m en i pen t r u com or i l e aces t e ilumi , ci numai pentru cele din cerur i . Aces tea

sunt , î n pr imul r ând , o c redin ţă v i e în Dumnezeu ş i ,î n a l do i l ea r ând , o i ub i r e adevă r a t ă , l i p s i t ă deegoi sm, pe nt ru Du mn eze u şi pe nt ru ap roape le său ,oricare ar f i acesta!

12 . Iubeş te- ţ i oameni i pe care- i ai în subordineca şi cum ar f i fraţi i tăi trupeşti ; nu fi prea aspru cuei şi astfel Mă vei răsplăti din plin! Aurul şi argintulpe ca re a i vru t s ă Mi-1 da i , dă-1 îns ă lu i Eb ah l ;

înt reţ inerea famil iei î l cos tă foar te mul t ş i es te bineca şi el să fie ajutat.

13 . A r f i c e l m a i b i ne dacă vo i , r om an i i , a ţ icons t ru i de acum îna in te , î n locul t emple lor păgâne ,adăpos t u r i pen t r u ce i s ă r ac i ş i s p i t a l e pen t r u ce ibolnavi . Idol i i voş t r i din lemn, minereur i ş i piat răsunt creaţ i i moar te, făcute de mâna omului , ş i veţ iputea îngenunchea în faţa lor ani la rând, iar ei totnu vă vor putea ajuta. Dacă veţ i avea însă gr i jă decei săraci , bolnavi , inf i rmi , schi lozi , orbi ş i surzi ,oferindu-le adăpost, ş i dacă veţi urmări să-i vindecaţipe ce i bolnavi , a tunci s ingurul Dumnezeu adevăra tşi viu va vedea faptele voastre şi vă va binecuvânta.Idol i i voş t r i mor ţ i nici nu vă vor binecuvânta pentrubine le pe care-1 faceţ i şi nici nu vă vor pe dep si pe ntr ur ă u .

14 . Dacă vrer i să păs t raţ i dreptatea ş i ordinea înîmpără ţ i a voas t r ă , a tunci t r ebuie să puneţ i mâna pesabie ş i pe lance! Astfel , cu armele în mâini , puteţ if ace ceea ce Dumnezeu ar f ace pent ru voi dacă î lrecunoaş teţ i ş i dacă î i urmaţ i porunci le!"

C a p i t o l u l 1 0 6

Experienţa de v iaţă a căpi tanului roman

1. Căpi tanul a spus : "Dragul meu pr ieten, îmi daubine seama că vorbele tale sunt purul adevăr ş i căfaptele se vor petrece aşa cum mi-ai arătat cu multăînţelepciune ş i pr ietenie; dar , vezi , lumea oameni lores te ca un f luviu puternic, iar împotr iva curentuluis ău s e poa t e î no t a doa r cu m ar e g r eu t a t e . C i ne aîncercat să o facă, a fos t înghi ţ i t de vâr tejur i le lui




p u t e r n i c e . A ş a c e v a s epoate face doar în oraşelemic i ş i l i n i ş t i t e , u n d ec u re n ţ i i f l u v iu lu i n u a ua c e e a ş i p u t e r e d e v a s t a t o a r e . D a r c e l c a r e s earuncă în mij locul apelorsale este pierdut!

2 . D e a c e e a , d r a gp r i e t e n , p o ţ i r o s t i c uuşur in ţă adevăru l în t r -unloc l in i ş t i t , unde oameni isunt supuşi şi blânzi şi nua u r e s p i r a t a e ru l c iu ma td e a v u ţ i i a l ma r i i l u mi .Du-te însă la Roma, Atenasau Ierusal im, ş i , dacă nueşd pe de-a-ntregul un ze u,vei simţi tăişul săbiei celorp u t e r n i c i , a s e m e n e a l u i

loan d in Be tabara , că ru iai s-a luat capul , în închisoare, de către Irod.

3. Vezi, acest loan a fost negreşi t un om care,rămânând depar te de toa te aver i le lumeş t i ş i f i indînzestrat cu abnegaţia cea mai profundă, a rost i t cumul tă pu te re adevăru l ş i mi i de oameni au deven i tadepţii învăţăturii sale pline de har divin. Ei s-au căitde bunăvoie şi au trecut de partea binelui. Dar acumcâteva luni , când a părăsi t Betabara ş i a început săp re d i c e ş i s ă b o t e z e p e ma lu l ma re lu i I o rd a n , î napropierea Ierusalimului, a durat doar câteva zile pânăcând oamenii lu i Irod l-au prins ş i l -au aruncat înînchisoare. Acolo a putut fi văzut doar de câţiva dintrecei bogaţi şi credincioşi lui, în sch imbul unei taxe ma ri.De moartea lui am aflat acum câteva zile. Bineînţelescă ucenicii lui vor putea împărtăşi pe ascuns învăţăturaprimită de la el - cunoscuţilor şi rudelor lor, iar aceştiala rândul lor - copiilor lor. îndoielnic este însă dacăpeste câteva sute de ani învăţătura se va păstra aşa cuma ieşit din gura lui loan!

4. învăţătura noastră romană cred că are aceeaşio r ig in e c a ş i c e a a i u d e i l o r . E a v o rb e ş t e d e s p re

aceeaşi unică Fiinţă căreia i se supun, fără excepţie ,toţi zeii! Miturile au dat acestei fiinţe diferite nume.Grecii o numesc zeul necunoscut a l zei lor , romaniio num esc dest in , iar oricare a l tă pute re î i este supusă.

5 . D a r î n î n v ă ţ ă t u r a d e a c u m a g r e c i l o r şiromanilor nu vei găsi nimic în afara unor fabule ş ip o v e ş t i n e ro a d e , f ă r ă d e ro s t p e n t ru u n o m c a r eg â n d e ş t e . E l e v o r b e s c u n e o r i d e s p r e d i f e r i te l eînfăţ işări a le vir tuţ i lor umane dar , în cea mai marepar te , vorbesc d espre vici ile şi s lăbiciunile oam enilor .Oamenii sunt forţa ţ i pr in foc ş i sabie să primeascăaceastă învăţătură ca fund divină! Schimbă tu toate

acestea, dacă poţi! Eu cel puţin nu îţi voi sta în cale!6 . P i lda cea mai bună es te ch ia r învă ţă tu ra ta

mozaică! Citeşte-1 pe Moise, uită-te mai apoi la Templuşi spune-mi dacă a mai rămas vreo urmă din vecheaîn ţ e l e p c iu n e ! S e s p u n e c ă î n s u ş i D u mn e z e u a d a t

p o p o r u l u i , c a r e t r e m u r aîn d e ş e r tu l d e l a M a re aR o ş i e , d e p e S i n a i ,poruncile divine, scrise penişte plăci de piatră. Astfele l a r e î n n o i t v e c h e al e g ă t u r ă d i n t r e E l ş ipoporul Său. Cei care au

îndrăzn i t să se a ra te a f in e c r e d i n c i o ş i a u f o s tpedepsiţ i pr in tot fe lul den e c a z u r i ş i c h i a r p r i nm o a r t e ! D a r l a c e a uf o l o s i t t o a t e a c e s t e a ?încearcă să af l i mai multc u a j u t o r u l o r i b i l e l o rmi s t e r e a l e T e mp lu lu i ş ivei vedea că nu-ţi vor oferidec ât nişte dovezi lipsite d ev a lo a r e !

7 . Unde es te ch ivo tu lta in ic deasupra că ru ia sea fl a D u m n e z e u s u b

înfăţ işarea un ei co loa ne de foc? Da, poţi să vezi oflacără de naft, dacă eşti roman şi dacă plăteşti cevaaur ş i argin t Temp lului . D ar nu vei mai găsi nici ur m ădin chivotul miraculos!

8 . Cu vocea mea ne însem nată p o t spu ne că n ic i oînvăţătură divină şi nici o revelaţie nu au sens. Oricâtde pură ar f i ea la origine ( în mâin i le oameni lo r vafi remodelată foarte curând, încât se va asemăna la

fe l de pu ţ in cu cea de la începu t p recum seamănăun moşneag cu cel care era e l la naştere! Timpul ş if e l u r i t e l e p a s i u n i şi t r e b u i n ţ e a l e o a m e n i l o rt r a n s fo rmă c e e a c e e s t e c u ra t î n l u c ru l c e l ma imu rd a r . I s t o r i a t u tu ro r t imp u r i l o r ş i p o p o a re lo r ,ca re nu poa te f i t ăgădu i tă de n imeni , e s te dovadacea mai bună a acestui adevăr!

9. Vezi , pr ie tene, cu toate că nu mă consider a f iî n s t a r e s ă - ţ i f i u î n v ă ţ ă to r , t o tu ş i , î . n a f a r ă d ecunoaş te rea ta deoseb i t de p rofund ă a supra pu te r i lo rsecre te a le na tu r i i , c red că eu îmi dau seama maibine de cele lumeşti şi de aceea te sfătuiesc, ca bun

prieten al oamenilor ce sunt , ca ş i t ine, să ocoleşt ioraşele mari . Acolo oamenii au decăzut foarte multş i t rebuie să te fereşt i de ei mai mult decât de ciumacea mai molipsi toare , a l tfe l acest pământ nu va maipur ta paş i i t ă i aducă to r i de mântu i re .

10 . Să nu ai încredere în farisei sau în cărturari şis ă m e r g i d o a r r a r e o r i î n a c e l e r e g i u n i î n c a r eguvernează Irod. Aşa vei mai putea face mult binesărmane i om eni r i încă o bu nă buca tă de v reme. Dacănu vei ţine însă cont de ce-ţi spun, în curând vei avea,din păcate , aceeaşi soartă ca ş i loan! Crede-mă, amajuns să ş t iu cât de cumpli t de răi sunt oamenii! Dacăai lua astăzi conduceri i Romei sabia din mână şi dacăai desfiinţa dintr-o dată toate legile aspre, vei vedeacă a doua zi oamenii vor face un vacarm mai maredecât o mulţ ime de t igri , urşi , lupi ş i h iene! Bărbaţi ivor deveni diavoli, iar femeile scorpii!"




C a p i t o l u l 1 0 7

Domnul î i dă căp i tanulu i câ teva ind ic i iasupra f i inţei ş i misiunii sale

1. Eu am spus: „ îmi eşt i foarte drag ş i eşt i unprieten bun. Ceea ce ai spus este , d in păcate , în tru

totul adevărat . Dacă aş f i un om ca cei de pe pământ,ţ i -aş urma negreşi t sfatul , pentru că în pieptul tăuba te o in imă c ins t i tă ş i bă rbă tească . Eu sun t însăun om cu totul diferit, o fiinţă cu mult altfel decâtcrezi tu! De Mine ascultă toate puteri le ceruri lor ş ia le pămân- tu lu i . De aceea nu am de ce să mă tem.în t r - a d e v ă r , p r i n M in e s e v a împ l in i a ma rn i c ş idure ros sc r ip tu ra , da r nu după vo ia aces te i lumi ,ci după voia Tatălui din ceruri , care este acum înMine, aşa cum şi Eu sunt în El , în e terni ta te! PutereaMea asupra ce ru lu i ş i pământu lu i es te ne l imi ta tă .Dacă Eu aş vrea, acest pământ s-ar t ransforma într-o

clipă în fire de praf, împreună cu tot ce se af lă în e lşi pe el, cu tot ce respiră şi trăieşte aici. Dar cumînvă ţă tu ra Mea es te să menţ in , nu să d is t rug , aşaceva nu se va produce!

2. Se poate să fiu învinuit de Templu a fi un instigator a l poporului , un blasfemiator , iar mai apoi săfiu crucif icat . Toate acestea însă nu-Mi vor înt inapu te rea ş i nu vor umbr i câ tuş i dep u ţ i n î n v ă ţ ă t u r a M e a , p â n ă l asfârşitul lumii.

3. în t imp, oamenii vor face, în

mare parte , ş i cu învăţătura Mea laf e l c u m a u f ă c u t c u s t r ă v e c h e aînvăţătură a egiptenilor , greci lor ş iromanilor . Dincolo de idolatr ie însă,vor f i to tuşi mulţ i care vor păstraînvă ţă tu ra ş i pu te rea Mea ne în t in a te ,exact aşa cum sunt când ies din guraMea. Astfel ei vor avea şi vor păstra,vremelnic a ic i ş i e tern în lumea deapoi , puterea care le este dată princredinţa vie în cuvântul Meu! Şi Eusunt un Domn şi de aceea nu mă tem

d e v r e u n a l t d o mn s a u d e l e g i l eacestuia!"

4. Căpi tanu l a spus : „ P r ie tene ,a i s p u s mu l t e c u p u ţ in e c u v in t e !După cele ce-ai făcut a ic i , aproapecă aş putea crede că aşa ceva ţi-ar fip o s i b i l , c u t o a t e c ă v i n d e c ă r ia s e m ă n ă t o a r e , d a r d e m a i m i c iproporţ i i , nu-mi sunt s tră ine. Se ş t iecă mani fes tă r i le nemaipomeni te auu n e f e c t h o t ă r â t o r , m i r a c u l o s ,asupra sănătăţ i i sufle teşt i a omului ,

î n f u n c ţ i e d e f i r e a a c e s tu i a . Osper ie tu ră pu te rn ică poa te reda , dep i l d ă , u n u i s u r d o - m u t a u z u l ş ivorbirea! Aş putea să-ţi povestesc omu l ţ ime d e a s t f e l d e c a z u r i , d a r

t impul nu ne îngădu ie acum.5. Pe scurt, vreau să-d spun că felul în care vindeci

tu , oricât de nemaipomenit ar f i ş i la câte mulţumirine-ar obliga, to t nu mă convinge pe deplin că nici oforţă cerească sau pământească nu te poate afecta!Nu vreau să pun la îndoială aceasta pentru că ş t iu călui Dumnezeu toate-I sunt cu putinţă , dar , pr ie tene,între posibi l i ta te ş i real izare este o mare prăpast ie!

Dacă te voi cunoaşte mai bine, voi deveni probabilmai puternic ş i în credinţă .6 . Iar acum , prie te ne p red os, te rog să nu te superi

p e v o rb e l e me le p u ţ in p r e a î n d ră z n e ţ e , p e n t ru c ăeu am vorbit aşa cum m-am priceput , nu cu răutate ,c i d in t r -o in imă p l ină de bună ta te ! Acum sun t c hem atla datorie ş i t rebuie să plec, dar mâine sunt l iber ş ipo t rămâne împreună cu t ine toa tă z iua!"

7. Eu: „Dacă vrei , poţi să rămâi, pentru că ceeace aveai de făcut a fost făcut, în numele tău!"

8. Căpitanul: „S-a înserat deja destul de tare. Dacănu a r lumina luna , a r f i beznă . Voi ven i imedia t

înapoi , vreau doar să arunc o privire în tabără, săvăd dacă paznici i de noapte sunt la posturi ."

9. După aceste cuvinte, căpitanul a părăsit în grabăcamera ş i Ebahl î l lăudă ca f i ind un comandant cumsunt doar foarte pu tini ş i spuse că Ghenizaretul t rebuiesă fie fericit că are norocul de a avea un conducătormilitar atât de priceput în toate, drept şi foarte isteţ!




cu greu ceea ce îi spune profe tul , a tunci e l va f i supusune i jude că ţ i nu foar te aspre , pen t ru că nu a v ru t săcreadă ceea ce i-a spus acesta . Dar pentru profet nuexistă nici o scuză şi la fel nici pentru cel care a crezutd a r c a r e , d i n i u b i r e p e n t r u l u m e ş i p e n t r ucomorile e i , nu a făcut ceea ce i-a spus profetul săfacă.

5. Totuşi răsplata unui profet va f i mai apoi mai

mare decâ t cea a unu i a l t om, pen t ru că un p rofe tare de şapte ori mai multe de dus decât oricare a l tom pen t ru s ine însuş i . To ţ i ace ia cu ca re a vorb i tprofetul , a tâ t cei buni , cât ş i cei ră i , vor f i predaţiaces tu ia în lum ea de d inco lo , ş i e l îi va ju de ca înnu m ele Meu" pe nt ru f iecare cuvânt pe c are l-a spuslor în zadar!

6. Cel care prim eşte în casa lui un profet adevărat ,în numele Meu şi în numele profetului însuşi , ş i aregrijă de acesta, fiind prietenul lui, acela va primi odată răsplata unui profet . Cel care a jută un profet ,uşurându- i aces tu ia munca g rea , ace la va p r imi la

rândul lui răsplata unui profet . Sluj i torul unui profetva s ta în lumea de dincolo pe aceeaşi t reaptă , a lă turide p rofe t , ş i va ju de ca ş i e l sp i r i te le în c re d i n ţa teprofetului . El va domni asupra acestora ş i împărăţ ialui nu va lua niciodată sfârşit!

7 . Vai de aceia care părăsesc un profet de dragullum ii sau care-1 bă nui esc de ceva rău! D ar şi ma i ră uva fi de cei care-i vor prigoni pe profeţi; aceştia vorajunge cu greu în fa ţa lui Dumnezeu! Cel care se vaatinge de un profet va f i pedepsit cu focul din iadulce l mai adânc! In ima profe tu lu i es te a lu i D um nezeu ,

ia r gura lu i e s te to t a lu i Dumnezeu , la fe l ca ş imâinile , p icioarele , ochii ş i urechile sale! Acolo undees te un p rofe t , aco lo es te ş i Dumnezeu . In t ra ţ i deaceea în lăcaşu l său cu adâncă umi l in ţă , pen t ru căacel loc este sfânt. De acestea trebuie să luati seamăîn inimă, nu de dragul profetului , care este un om,ci de dragul lui Dumnezeu, care vorbeşte ş i creeazăîn in ima profe tu lu i .

8 . Faptul că un profet adevărat prevesteşte pentrulum e o ju de ca tă aspră , ca re po a te fi u rm ată ş i dea l te le , a re u rmătoarea exp l ica ţ ie : Dumnezeu t rezeş teun profet numai a tunci când lumea L-a ui ta t pe El ,

aruncându-se în toate vici i le posibi le!9. Spune-Mi, Ebahl , în ţelegi mai bine acum natura

p ro fe ţ i l o r ? "10 . Ebahl: „Pe deplin , învăţătorul meu mult iubit!

Tu eşd desigur tot un profet!?"11. Eu: „Nu sunt un profet , pentru că s tă scris :

«Din Galileea nu va veni nici un profet!» Dar eu suntcu mul t mai mul t decâ t un p rofe t ! în p iep tu l Meusă lăş lu ieş te ace laş i sp i r i t ca re a vor b i t p r in gu raprofet i lor ş i care va mai vorbi mult de acum înainte .Ace ia ca re vor pur ta cu c red in ţă dep l ină n um ele Meuîn inima lor, în aceia va sălăşlui şi spiritul proorociei!în ţe leg i?"

12 . Ebahl : „Doamne ş i învă ţă to ru le , mi se parecă un om obişnuit nu poate vorbi la fe l ca t ine! înspa te le tău se ascunde un a l tu l ca re es te acoper i t ,pentru ochii noştr i , de haina ş i de pielea ta!"

10 . E u a m s p u s : „ în t r - a d e v ă r , a ş a e s t e , s p r eruş inea mul to r evre i ca re au cuvân tu l ş i porunc i lelui Dumnezeu, dar a căror inimă este totuşi pl ină deminc iu nă , înşe lăc iune , ranch iu nă , fu rie ş i des f rânare .De aceea împără ţ ia p romisă lu i Dav id va f i lua tăe v r e i l o r , a ş a c u m s p u n e a D a n i e l , ş i v a f i d a t ăpăgânilor . Urmaşii f iului lu i Hagar vor domni asuprau r m a ş i l o r l u i I s a a c , c u t o a t e c ă f e r i c i r e a c a r e

cupr inde în t regu l pământ î ş i a re acum rădăc in i le înseminţia lui Iuda."

11. Ebahl: „ învăţătorule , eu cred că tu eşt i maimu l t u n mâ n tu i t o r d e c â t u n p ro f e t . î n s ă n u p o tînţelege de ce profeţ i i , to ţ i , până la unul , au prezisnumai răul şi nu şi ceva bun! Trebuia să fie aşa saue i c r e d e a u c ă d o a r v o r b i n d o a m e n i l o r d e s p r ep e d e p s e l e l u i D u m n e z e u îş i v o r p u t e a p ă s t r amisteriosul lor prest igiu?

12 . Iub i tu l meu învă ţă to r , to toda tă , d in vorbe letale am mai înţeles că eşt i ş i a l tceva în afara unuivrac i , ş i anume un p rofe t a semenea unu ia d in t re ce i

pa t ru mar i p ro fe ţ i . De aceea c red că mi-a i pu teaexplica într-un fel această s tranie natură a profeţ i lor!După cum spuneam, aceş t ia au fos t în to tdeauna unmister pentru mine ş i aş vrea să af lu de la t ine maimulte despre ei!"

C a p i t o l u l 1 0 8

R el a ţ i a u n u i p ro fe t cu D u m n ezeuş i cu oam en i i

1. Eu am spus : „Un profe t es te un om foar tesimplu, obişnuit, cu tot felul de slăbiciuni, ca şi tine.Dar, pentru că are o inimă înţeleaptă în care furia ,răzbunarea, invidia , mândria ş i n ici un fel de desfrâunu po t p r inde rădăc in i p u te rn ice , sp i ri tu l d ivin cură ţăin ima ace lu ia de mul t ip le le zgur i a le lumi i . Cândinima lui a fost astfel curăţată, spiritul divin revarsăo lumină din ceruri în tr- însa.

2. P ro fe tu l r e c u n o a ş t e c u u ş u r in ţ ă c ă a c e a s t ăl u m i n ă e s t e d i n c e r u r i ş i c ă e a s e e x p r i m ăî n t o t d e a u n a p r i n c u v i n t e u ş o r d e î n ţ e l e s . E l n utrebuie decât să repete cu vocea guri i sale ceea ce a

auzit cu claritate în inim a sa şi deja astfel profetiz eazăîntr-un fel desăvârşit!

3. Dacă este necesar, voinţa profetului este ghidatăde Dumnezeu să vorbească ceva anume poporului ş isă facă în faţa acestuia ceea ce a simţit în inimă. Aşaceva se numeşte o profetie pe deplin adevărată şi estecuvântul curat a l lu i Dum nez eu, exact ca şi cum însuşiDumnezeu ar f i vorbit oamenilor din gura Sa.

4. Dar, un asemenea profet nu este cu nimic maimult în fa ţa lui Dumnezeu decât oricare a l t om carenu a re aces t da r . P rofe tu l t rebu ie să u rmeze , d inpropria lui voinţă , la rândul lui , ceea ce spir i tul lu iDumnezeu a rost i t , pr in gura lui , oamenilor . Altfel ,el va fi ud ec at la fel ca şi oricare a l tul care , c uno scâ ndvoia lui Dumnezeu, to tuşi nu o respectă . Pentru unprofet va f i însă mult mai greu atunci . Dacă un omcare, în s lăbiciunea ş i în tu ne ricu l sufle tului său, cred e




C a p i t o l u l 1 0 9

Profe ţ i i , ca tr imiş i a i lu i Dumnezeu ,ş i deoseb irea d intre e i ş i f i in ţa Domnulu i

1. în t imp ce Ebahl , căruia începuse să-i răsară oa l t ă l u min ă î n i n imă , s e ma i s f ă tu i a c u c e i l a l ţ i ,

căpitanul s-a întors ş i a început să povestească pl inde bucur ie ş i mira re cum a găs i t to tu l în cea maibună rânduiala ş i cum s-au mirat subalterni i lu i că ,după cum spuneau e i , a ven i t pen t ru a doua oară ş ia î n t r e b a t d a c ă t o t u l e s t e î n o r d i n e , c â n d c u oj u m ă t a t e d e o r ă î n a i n t e f u s e s e e l î n s u ş i a c o l o ,a ran jând to tu l ! E l s -a descurca t însă foar te b inespunând că face doar o verif icare; iar cei la l ţ i s-auară ta t mul ţumi ţ i cu aces t răspuns .

2. Foarte dornic să afle cine a fost al doilea „eu"al său, care făcuse cu hărnicie toată munca în loculsău şi care era demn de laudă, a venit la Mine şi M-a

în t r e b a t .3 . E u i - a m r ă s p u n s : „ Ţ i - a m s p u s d o a r m a i

devreme că în f iecare c l ipă toate forţe le ceruri lor ş ipu te r i le aces tu i pământ ascu l tă de porunc i le Mele .Tu însă nu ai vrut să crezi! Să sperăm că de acumînainte vei crede că nu am de ce să mă tem vreodatăd e mo a r t e .

4. Căpi tanu l : „Da , Do am ne ş i învă ţă to ru le , t rebu iesă f i i un zeu! învăţătura romană nu mi se mai pareacum a f i a tâ t de nemaipomeni tă ca mai îna in te . Câ tdespre t ine , am acum convingerea cea mai v ie că ,

d in când în când , mai apare câ te un zeu ca re î ş ipă răseş te ce rur i le ş i se a ra tă în t r -un fe l sau a l tu lc o p i i l o r mu r i t o r i , îmb o g ă ţ in d u - i c u t o t f e lu l d ecomor i sp i r i tua le ş i pământeş t i , pen t ru ca mur i to r i i ,ca re cu l t ivă în res t pământu l s te rp , să înve ţe să -1cultive astfel încât el să devină casa zeilor nemuritori!Am sau nu am drep ta te?" '

5. Eu: „Aceas ta nu es te n imic a l tceva decâ t onăscocire goală , l ipsi tă de sens, care sună păgâneşteşi care nu conţine nici o scânteie de adevăr, în felulcum priveşt i tu lucruri le .

6 . Dacă prin «lume» înţelegi cunoaşterea ş i voinţa

oameni lo r , a tunc i a i avea în t r -o p r iv in ţă d rep ta te ,dar zei i , care nu sunt niciunde, nu au păşi t vreodatăpe pământ . Ace i oameni p r in a că ror gură a vorb i tsp i r i tu l lu i Dumnezeu lumi i ş i p r in a că ror vo in ţăs -au făcu t adesea mul te miraco le , nu e rau ze i , c iprofeţi, de fapt oameni la fel de buni ca şi tine, carea u ş i mu r i t t r u p e ş t e , r ă mâ n â n d b in e în ţ e l e s v i i c usufletul şi cu spiritul.

7 . S P IR IT U L L U I D U M N E Z E U , ÎN A C E A S T ĂIPOSTAZĂ ÎN CARE EU ÎMI REALIZEZ M ISIUNEA,P Ă Ş E Ş T E A C U M P R I N M I N E P E N T R U P R I M ADATĂ PE ACEST PĂMÂNT! Acesta este acelaşi spiritdespre care au proorocit to ţ i s trămoşii , to ţ i bătrâniiînţelepţi şi toţi profeţii, cu sufletele lor curate."

8. în t imp ce-i spuneam acestea căpitanului , careera din ce în ce mai mirat , a venit un s luj i tor încameră ş i a z i s că a fa ră se s t rânsese d in nou omulţ ime de bolnavi care aşteptau ajutor . El a întrebatdacă vreau să-i ajut.

9 . Eu i-am răspuns: „Mergi afară ş i spune-le să

plece liniştiţi înapoi acasă!"10 . Sluji torul a ieşi t repede şi nu mică i-a fost

mira rea când , pe ce i pe ca re mai îna in te î i l ă sasep l â n g â n d şi jelind, i-a văzut veseli, voioşi şi slăvindu-Lpe Dumnezeu . Abia după un t imp le -a pu tu t z icecelor vindecaţi ceea ce-i spusesem Eu, iar aceştia auplecat la casele lor.

11 . Despre cele petrecute s-a mai vorbit vreo douăo re , în cele din urmă toţ i f i ind convinşi că a ici alucrat acelaşi spirit ca şi în cazul celorlalte vindecări,în acest t imp am mâncat pâine ş i am băut vin , iardupă aceea ne-am dus să ne od ihn im.

C a p i t o l u l 1 1 0

Paj iş tea s f in ţ i tă . Mersu l pe mare .

1 . A doua z i d iminea ţa , devreme, o mul ţ ime debolnavi erau din nou pe pajiş te .

2. Ebahl a venit la Mine şi M-a rugat să-1 ajut,pentru că bolnavii b locau intrarea în casă. El Mi-aspus că l-a văzut afară pe căpitan, care ar fi vrut săintre în casă dar nu reuşea să treacă prin mult ime!

3. Eu am ieşi t în pragul uşi i ,Mi-am r id ica t mâin i le deasuprabolnavilor şi ei s-au însănătoşit peloc. Toţi s tr igau de bucurie ş i î ll ăudau ş i s lăveau pe Dumnezeuc a re a d a t O mu lu i o a s t f e l d ep u t e r e !

4. Eu însă le-am spus să tacă,s ă me a rg ă a c a s ă ş i s ă n u ma ipăcătuiască! Toţi M-au ascultat şiau plecat acasă.

5. Apoi i-am spus lui Ebahl cabolnavii care vor veni în decurs ulzi le i , cerând ajutor , să se aşezepe pajiş tea de lângă drum şi nupe drum. Cei care vor face astfelv o r f i v in d e c a ţ i . C e i c a r e v o r




rămâne pe d rum nu vor p r imi însă a ju to r ! Apoi am

binecuvântat pajiştea şi fiecare om care păşea pe ease însănă toşea imedia t .

6 . în acea zi au venit mai multe sute de bolnavid in toa te o raşe le , t â rgur i le ş i sa te le d in aprop ie re .Nu a rămas n ic i unu l p r in t re e i ca re să nu se f iv indeca t .

7. Cei doi esenieni căscau ochii d in ce în ce maimari şi fariseii şi cărturarii se înfuriau tot mai multdeoarece p res t ig iu l lo r scădea con t inuu . N imeni nuse mai ui ta la e i ş i nu le mai punea întrebări , ca maiîna in te , i a r oameni i lu i Ebah l le dăduseră de în ţe leschiar că sunt pe deplin nefolosi tori în acea casă ş ică , vremea f i ind bună, e i ar putea pleca la Ierusal im.Dar fariseii nu au acceptat un astfel de sfat şi au rămasa c o lo .

8. După o vreme, a venit la Mine un fariseu şi M-aîntrebat dacă această paj iş te îş i va păstra de acumîna in te aceas tă însuş i re v indecă toare .

9 . Eu am răspuns: „Doar în decursul z i le i de azi ,până la apus!"

10 . Far iseu l : „De ce nu pen t ru to tdeauna?"11. Eu: „Pen t ru că sun t anumiţ i oameni ca re a r

împrejmui în curând o astfel de pajiş te ş i ar încasa

de la cei care vor să se tămă duiasc ă mu lt aur ş i argint .Şi, pentru că nu vreau să se petreacă astfel , paj iş teava avea e fec te v indecă toare doar până d isea ră , ia rpână a tunc i va ven i o mul ţ ime de oameni . Mâine ,când vor veni mai pu ţini bolnavi p en tru a f i v indecaţi ,e i îş i vor găsi vindecarea prin credinţa ş i încrederealor!"

12 . La aceste cuvinte, cei care M-âu întrebat Mi-auîntors spatele şi nu Mi-au mai-vorbit nimic toată ziua,ce i do i esen ien i p reocupându-se cu a tâ t mai mul t deM i n e .

13 . Căpitanul s-a supărat pe esenieni ş i vroia săle spună că au vorbit sufic ient de mult cu Mine, dars-a abţinut să o facă, de dragul Meu-

14. După-amiază le-am spus celor doi să meargăla Matei şi la ceilald discipoli ai Mei, printre care l-augăs i t în scur t t imp pe Bar to lomeu , ca re le p lăcea

t a r e m u l t p e n t r u c ă e r a , l a r â n d u l l u i ,e sen ian . Ce i do i au vorb i t pân ă dup ă miezu lnopti i cu discipoli i Mei despre învăţături le ,faptele ş i în ţelepciunea Mea divină.

1 5 . î m p r e u n ă c u E b a h l , c u f a m i l i aacestuia şi cu căpitanu l am făcut după-am iazăo ieş i re la mare , unde ce i op t vâs laş i seocupau de corab ie ş i o reparau cu hărn ic ie

a c o lo u n d e e r a n e v o ie . A c e ş t i a d in u rmăs-au bucurat mult când am venit la ei şi i-aupoves ti t căp i tanu lu i cum am m ers Eu pe a pă .Acea imagine nu le ieşea celor opt din minteşi din suflet.

16 . Auzind acestea, căpitanul M-a întrebatcum de a fost cu putinţă acest lucru.

17 . Eu i-am spus: „Ieri ţi-am vorbit despreputeri le care-Mi sunt supuse ş i care trebuies ă M ă s l u j e a s c ă ! C u m d e M ă m a i p o ţ iîntreba? De al tfe l , dacă ai avea curaj să-ţ i

pui tu însuţi p icioarele pe a pă şi dacă Eu vreau, a tu nci

vei putea merge ş i tu pe apă cât de mult voi vrea Eu!Dacă este pe placul vostru , putem face chiar acum oîncercare! Dar trebuie să nu aveţi n ici o îndoială ş isă Mă urmaţi pl ini de curaj ş i încredere!"

18. Căpitanul: „Ar f i b ine, numai de n-ar f i mareaa tâ t de adâncă ch ia r lângă mal ! Aco lo pământu l es tefo a r t e a b ru p t , a p ro a p e d r e p t , c o b o râ n d l a o ma readâncime. Este posibi l ca primul pas să f ie fa ta l ş ia tu n c i v o m a ju n g e a c o lo u n d e s u n t a mf ib i i l e ş is a l a m a n d r e l e ! "

19 . „Necred inc iosu le — am spus Eu - crezi oarecă aş îndrăzni să-ţi vorbesc astfel dacă nu aş şti cinesunt ş i ce se supune voinţei Mele? Aceia dintre voicare au curaj ş i credinţă să Mă urmeze!"

20. Am păş i t pe supra fa ţa ape i ş i ea Mă pur taasemenea pământului . Astfel am făcut zece paşi dela mal, M-am întors şi i-am chemat şi pe ceilalţi săvină la Mine, dar e i nu au îndrăznit .

21. Atunci am chemat-o pe f i ica cea mai mică alui Ebahl, care avea doisprezece ani, şi fetiţa şi-a făcutcuraj punând la început , cu mare gri jă , p iciorul peapă. Când s-a convins însă că apa nu se dădea înl ă tu r i , c i o p u n e a r e z i s t e n ţ ă p i c io ru lu i , a s e me n e a

pământu lu i p ie t ros , ea a pus cu g r i jă ş i a l do i leap ic io r ş i a ven i t apo i ce i zece paş i până la Mine ,ţinându-şi respiraţia şi fiind foarte fericită că la Minepoa te s ta pe un "pământ" pe ca re nu a mai păş i tpână acum astfel .

22. Eu însă am spus: „Acum, că v-aţi convins căa p a p o a t e f i u n p ă mâ n t t a r e p e n t ru c e l p l i n d ecred in ţă , să ne con t inuăm p l imbarea!"

23. Căpi tanu l a r f i p re fe ra t să mea rgă pe păm ântu ltare al malului mării dar, foarte vioaie, cele şase fiiceale lui Ebahl i-au inspirat curaj prin voioşia lor, astfelîncât a venit ş i e l vreo cinci mii de paşi în largulm ă r i i .

24. Atunci s-a s târni t un vânt puternic ce r idicavaluri mari . Tod au început să se teamă şi căpitanulM-a ruga t să ne în toarcem.

25. Eu i-am spu s: „Nu-ţi fie frică! Valurile vin do ar




paittua te

c o n v i n g ecă ş i e le ,

î m p r e u n ă c u v â n t u la r e l e s t â r n e ş t e ,b u i e s ă a s c u l t e d e

26. După o v reme, cândi le deveneau to t maip u t e r n i c e , c ă p i t a n u l s eîn toarse b rusc ş i o luă lafugă cât î l ţ ineau picioarele .El a a juns nevătămat la mal

şi, după ce a tremurat o vreme, s-a s imţi t apoi foarteferic i t că avea din nou pământul opac ş i dens subpicioare . Ne-am întors ş i noi curând la căpitanul carerămăsese foar te mira t .

C a p i t o l u l 1 1 1

De s p r e a d e v ă r a t a r u g ă c iu n e

1 . A ju n ş i la ma l , c ă p i t a n u l a s p u s : „ D o a m n e ,acum am multe dovezi că Tu eşt i or i cel mai marezeu, ori fiul lui, pentru că aşa ceva nu poate face niciun mur i to r !"

2. Atunci au căzut cu toţ i i în genunchi în fa ţa Meavrând să înceapă să se roage Mie.

3 . E u le - am s p u s să s e r i d i c e , c o n t i n u â n d :„Ascultaţi-Mă, nici Dumnezeu şi nici Eu nu vrem aşac e v a . A d e v ă r a t a r u g ă c i u n e c o n s t ă în i u b i r e aa d e v ă ra t ă p e n t ru D u mn e z e u , T a t ă l d in C e ru r i , ş ipen t ru semeni i voş t r i . Or ice a l tă rugăc iune nu a renici o valoare în faţa Lui şi nici în faţa Mea.

4. Dumnezeu nu i -a învă ţa t n ic ioda tă pe oamenisă -L venereze cu buze le , păs t rându-ş i in imi le rec i .Dar pentru că un Samoil s-a rugat în fa ţa poporuluicu voce tar e, la fel ca şi alti pro feţi, şi pe nt ru că DavidI -a cân ta t Domnulu i Dumnezeu psa lmi i ş i So lomoncântecul lui de s lavă, po po rul ş i-a înc ep ut rugă ciun eagoală a buzelor ş i jer tfa fără de miez.

5. A s t fe l d e j e r t f e ş i r u g ă c i u n i g o a l e s u n t o

adevărată oroare în fa ţa lui Dumnezeu! Cel care nuse poate ruga în inimă, acela mai bine să nu se roagede loc! Dumnezeu nu i -a da t omulu i p ic ioare , mâin i ,ochi , urechi ş i buze ca să se roage cu ele pl in deîngâmfare ş i fără de s imţire , c i i -a dat s ingură inimapen t ru aceas ta !

6 . To tuş i omul se poa te ruga ş i cu p ic ioare le ,mâ in i l e , o c h i i , u r e c h i l e ş i b u z e l e ; ş i a n u me : c upicioarele , a tunci când merge să le aducă celor săracial inare ş i a jutor; cu mâinile , a tunci când î i spri j inăpe cei suferinzi; cu ochii, atunci când îi priveşte cud r a g p e c e i s ă r m a n i ; c u u r e c h i l e , c â n d a s c u l t ă

cuvântul lu i Dumnezeu, f i ind dornic să urmeze ceeace aude, ş i când nu şi le astupă la rugăminţi le celorsăraci ; iar , în cele din urmă, cu buzele , a tunci cândr o s t e ş t e c u v i n t e d e m â n g â i e r e p e n t r u s ă r m a n e l evăduve părăsi te ş i pentru orfani ş i când pune o vorbă

bună , după pu te rea sa , pen t ru să rac i i în temni ţa ţ i , l aaceia care-i Un adesea fără vină, ca să-i elibereze.

7 . De asemenea omul se roagă cu buzele când î iî n v a ţ ă p e c e i n e ş t i u to r i ş i l e t r e z e ş t e a d e v ă ra t ac red in ţă în Dumnezeu ş i în v ia ţa t ră i tă în v i r tu te .Aceas ta es te to t o rugăc iune p lăcu tă lu i Dumnezeu .

8. Acum, că ş t i ţ i aceste lucruri , urmaţi- le , ş i nuv e ţi d u c e n i c i o d a t ă l i p s ă d e b i n e c u v â n t ă r i l e

D o mn u lu i ! P e n t ru c ă a s t a î n s e a mn ă a t e r u g a l u iDumnezeu în spir i t ş i în deplinul adevăr.9. într-adevăr, stă scris că omul trebuie să se roage

fără înc eta re dacă nu vrea să cadă în ispită. Cât del ipsi t de rost ş i prostesc ar f i dacă Dumnezeu ar cereoameni lo r o rugăc iune necon ten i tă a buze lo r ! Pen t rua f i pe placul lui Dumnezeu, oamenii ar t rebui a tuncisă s tea z i ş i noap te în genunch i ros t ind ne înce ta tru g ă c iu n i g o a l e , a s e me n e a p ă s ă r i l o r c a r e c i r i p e s cî n v ă z d u h u r i ! C â n d a r m a i p u t e a a t u n c i s ămuncească? Dar voi puteţ i lucra în acelaşi t imp cum â i n i l e , p i c i o a r e l e , o c h i i , u r e c h i l e ş i b u z e l e ş i

to toda tă să -L iub i ţ i necon ten i t pe Dumnezeu ş i peaproapele vostru în inimă; în acest fe l vă puteţ i rugac u a d e v ă r a t n e î n c e t a t L u i , i a r D u m n e z e u v ă v abinecuvânta mereu şi vă va da în schimb, în lumeade apoi, cea mai fericită viaţă veşnică! Aţi înţeles totce v-am spus?"

10 . Toţi au răspuns: „Da, Doamne şi învăţătorule ,este a tâ t de l impede şi adevărat pe cât de l impede şiadevărată este lumina soarelui ş i vom urma cu toţ i iceea ce am înţeles!"

11. Eu: „Bine , d rag i i Mei p r ie ten i , să mergem

acum înapoi în oraş!"12 . Ebahl le-a spus câtorva slujitori să vină cu el.Urma să le dea pâine, vin , peşt i ş i f ructe . Şase dintreei au plecat împreună cu noi ş i Ebahl i -a încărcat cucele mai sus-numite .

C a p i t o l u l 1 1 2

Disc ip l ina ş i iub irea

1. Când am ajuns acasă, copii i au vrut să rămânăş i e i împreună cu Mine .

2. Dar Ebahl , care păstra în casa lui o discipl inăfo a r t e s e v e ră , l e - a i n t e r z i s , ma i a l e s f e t e lo r ş inevestelor sale să rămână, spunând: „Aţi văzut , a ţ ia f l a t ş i a ţ i a u z i t d e s tu l e . Ţ in e ţ i m in t e ş i u rma ţ iîntocmai ceea ce aţ i af la t ş i a tunci nu veţi rămânefă r ă d e b in e c u v â n tă r i , a ş a c u m v -a s p u s î n s u ş iDomnul , a fa ră , pe malu l măr i i . Acum merge t i însăla treabă!"

3. Fetele ş i cele două mame s-au retras mâhniteîn odăile lor, căci casa lui Ebahl avea multe încăperi,f i ind cea mai mare casă din întregul Ghenizaret .

4. Eu însă i-am spus lui Ebahl: „Prietene, de ce

le-ai trimis de aici? într-adevăr, este bine să-ţi creşticopiii cu severitate şi să păzeşti fetele de lume. Darvezi tu , a ici un de su nt Eu nu am eni nţă nici un pericol ,c i se deschide un cer pl in de binecuvântări de carenu trebuie să-ţi fereşti copiii!"






pe t ine. Nu-ţi fă gri j i pentru asta!14. Vezi , la fel cum tu nu poţ i vedea pe cineva

nefe ricit ş i tr ist fără a avea d or in ţa de a-1 ajuta, totaşa es te ş i puternica Mea dor inţă de a ajuta f iecăruiom în t imp ş i eterni tate, dar înt r -o măsură mul t maimare decât la t ine!

15. Dorinţa, intenţ ia ş i voinţa Mea sunt de a căutaceea ce es te pierd ut , de a vindeca cee a ce es te bo lnavşi de a elibera tot ceea ce este înlănţuit . Dar totuşiomul nu t r ebuie să f i e cons t r âns . Spune-Mi , dragaMea Iara, dacă intenţ ia Mea nu es te pe placul tău."

C a p i t o l u l 1 1 4

Iara vorb eş te d esp r e exp er i en ţe l e avu teîn t impul rugăciuni i

1. Iara: „O, cum să nu fie pe placul meu? Şi eu aşvrea să fac la fel dac ă aş put ea ! D ar la ce-mi foloseştevoinţa mea iubi toare de oameni , dacă nu pot ajuta?Eu pot doar s ă- i rog pe păr in ţ i i mei , a tunci cândes te vorba de lucrur i mic i , s ă l e dea a ju tor ce lorsufer inzi , ş i adesea nu am fos t luată în seamă, amfost chiar cer tată pentru că am o inimă atât de moale.Dar nu m-am înt r is tat din aceas tă cauză, dacă totuş ise dădea ajutor celor săraci .

2. Nu mi-a mers însă la fel de bin e cu rugăm inr i leadresa te lu i Dumnezeu! M-am rugat foar t e des ş i ,uneor i , când eram s igură că Dumnezeu m-a auzi t ş imă duce am să văd dacă rugăciun ea me a copi l ă reascăa a d u s r o a d e , n u e r a n i m i c ! T o t r ă u l r ă m â n e anes ch i m ba t .

3. Atunci mergeam din nou la tata ş i î l înt rebamde ce Dumnezeu ce l a to tputern ic es t e uneor i a t â t des u r d !

4. Tata îmi spunea că Dumnezeu ş t ie de ce î i dă

unuia sau al tuia, pentru mântui rea suf letului său, osufer inţă mai lungă ş i că măsoară foar te bine t impulîn care unul sau al tul t rebuie să se căiască. Atuncinu ajută foar te mu l t nici o rugă ciun e, în afara cazuluiîn care cel păcătos s -a îndreptat repede, înt ru totul !Atunci mă l iniş team mai mul t , dar nu încetam să mă

să vă iubească mai puţ in! Vezi , as t a înseamnă săiubeş t i cu adevărat !

4. Când tu iubeşti , vrei , în schimb, să f i i de zeceo r i m a i m u l t i ub i t ă ! I a r dacă i ub i r ea t a nu e s t eîmpă r tăş i tă, te super i şi înc epi să te îndoieş t i în inim ata pl ină de vani tate!

5. Iara nu a cerut niciodată ca iubi rea să- i f ieîmpăr tăş i tă! Ast fel ea poate acum să Mă iubească cât

va dor i inima ei ! Doar de dragul aces tei iubi r i amvenit aici şi de dragul ei voi mai rămâne câteva zile.De aceea, t rebuie să- i mul ţumiţ i aces tei fet i ţe că amvenit aici , că am vindecat bolnavii voştri ş i întreagalocal i tate ş i că voi maî vindeca încă mul ţ i oameni .

6. Acolo unde merg, Eu caut ce e umil ş i asupr i t !Tot ce es te mă reţ ş i ven erat în faţa lumii es te o oro areîn f a ţ a lu i Dumnezeu! Urmăr i ţ i , de aceea , s ă f i ţ iprecum draga Iara. Atunci ved f i la fel de aproapede Mine ca ea, acum ş i de-a purur i !

7. Iar dacă lăudau pe cineva, atunci lăudaţ i -1 pe

acela care mer i tă cu adevărat lauda! Dacă, în urmal aude i , a ce s t a dev i ne î n f um ur a t , a t unc i nu - 1 m a il ă u d a ţ i p e n t r u c ă î n f u m u r a r e a e s t e s ă m â n ţ aorgoliului , iar acesta este spiri tul Satanei!"

8. Ebahl a spus: „Dar, Doamne, dacă o lauzi astfelpe Iara în faţa fraţi lor şi surorilor ei , nu trebuie săne t emem că va deveni înfumurată?"

9. Eu: „Nu-ţi fă griji! De la cel care M-a îmbrăţişato d a t ă s-a î n d e p ă r t a t p e n t r u t o t d e a u n a o r i c eînfumurare! Iara, spune-Mi, te crezi acum mai bunădecât fraţi i tăi , f i indcă îmi eşti deosebit de dragă?"

10 . I ara a r ăspuns cu s f i a l ă : „O, Doamne, Tu,

s i ngu r u l m eu i ub i t , nu po t f ace n i m i c î m po t r i vafaptului că Te iubesc atât de mult , nici eu şi nici sorame a! îmi doresc însă să le iubeş t i pe cele cinci suro r ia l e mele mai mul t decâ t pe mine , pent ru că e l csuntmul t mai f rumoase ş i mai i s cus i t e decâ t mine . Pemine m-au numi t d in to tdeauna cea urâ t ă ş i proas t ă ,pe bună drepta t e , deoarece , s e vede că nu sunt a t â tde frumoasă ca ele, şi — ei bine - sunt ş i proas tă. Darsun t încă mică ş i voi deve ni ma i deş te aptă cân d voi f ide vârsta lor!

11. O , eu nu m ă po t m ăs u r a cu d r age l e m e l e

surori . Ele mă învaţă tot felul de lucruri folositoareş i ţ in mul t la mine, dar ş i eu le iubesc din toateputer i le suf letului ş i t rupului meu. Doamne, Te rogsă f ii bu n ş i cu ele, pe ntr u că vezi, s imt o m are du rer eî n i n i m ă a t unc i când ş t i u că s u r o r i l e m e l e s un tmâhni te. Aş da totul numai să le văd din nou veseleş i senine!

12 . Nu pot să văd pe cineva t r i s t sau nefer ici t .Mai bine aş lua asupra mea toată t r i s teţea ş i toatănenoroci rea, dacă pr in aceas ta toţ i cei nefer ici r i ş it r i şd ar deveni bucuroş i ş i senini ! De aceea Te rog,preaiubitul meu Domn Iisus, să f i i la fel de bun şi cu

suror i le mele ca ş i cu mine, pentru că ş i ele mer i tăaceas ta!"

13. Eu: „Da! Ţie, mul t iubi ta mea Iara, nu- ţ i potrefuza nimic! Surorile tale îşi dau şi ele deja seamade ce îmi eşti atât de dragă şi atunci când vor f i întrutotul asemenea ţ ie în inimă, le voi iubi şi pe ele ca




rog pent ru ce l s ărman.5. U neor i bunu l ş i m ar e l e D um nezeu m ă auzea

repe de ş i a tunci mă bu cura m şi eu foar te t a r e , pen t rucă în aceas t ă lume nu exi s t ă o bucur i e mai marep e n t r u o i n i m ă m i l o a s ă d e c â t s ă a f l e c ă b u n u lDumnezeu a ascul t a t rugăciunea unei f ed ţe!

6 . C r e d c ă b u n u l D u m n e z e u m i - a a s c u l t a trugăciunea , acum când Tu, Doamne, a i veni t l a noi !

Pentru că noi tod am af lat de la cei care au veni t dinNazare t că un anume dulgher , pe nume I i sus , f acevindecăr i nemaipomeni te, chiar învie morţ i i , î i facepe cei orbi să vadă, pe cei surzi să audă, pe cei muţisă vorbească, pe cei schi lozi ş i inf i rmi - înt regi ş iputernici . Pe scur t , nu exis tă boală pe care să nu ovindece pe loc!

7. La înc epu t am crezut că toate ace stea sunt poveşti ,dar când au început să vină tot mai mulţi dintre aceiacare au fost vindecaţi în m od miraculos d e Iisus, atunc iarh început să credem că lucrurile s-au petrecut astfel .

8 . Atunci m-a cupr ins o iubi r e nemaipomeni t deputernică pentru aces t om care poate să facă as t felde lucrur i ş i L-am rugat în f iecare zi pe Dumnezeu,cu toa tă c redin ţa ş i î ncrederea de care am fos t î nstare, să-L aducă aici prin Atotputernicia Sa! Şi vezi,Dumnezeu m-a ascul tat ş i Te-a adus la noi!

9. Când am aflat că ai venit , am simţit o fericirede nedescr is ! O, cât de mul t îmi venea să- ţ i sar înbra ţ e , dacă aş f i avut c u r a j ! D ar a t r ebu i t s ă m ăliniştesc de dragul părinţi lor şi fraţi lor mei. Dar astăzia sos i t cl ipa nespus de fer ici tă pentru mine de a f il ângă Tine , î nvăţă toru l ş i Domnul meu, pe care-L

iubesc mai presus de or ice de când am auzi t pr imulcuvânt al Său.

10 . O, acum eşti aici şi - ce fericire copleşitoare -pot să Te iubesc ş i sunt ş i iubi tă de Tine. Cred că

nici cei mai desăvârşiţ i îngeri din ceruri nu sunt maifer ici ţ i decât mine! Dar nu t rebuie să ne părăseş t ivreodată pentru că, atunci , aş muri de t r i s teţe!"

11. Eu am spus: „Nu, nu, tu, inima Mea! Nu tevoi părăsi niciodată şi î ţ i mai spun că nu vei vedea şinici nu vei simţi moartea. îngerii Mei te vor lua dinaceas tă lume, când va sos i vremea ta, ş i te vor aducela Mine, Tatăl tău din eterni tate! Pentru că, vezi tu,

mult iubita Mea Iara, Acela căruia I te-ai rugat dinsuf let pentru a Mă aduce aici , Acela se af lă acumprin Mine, la t ine, şi te iubeşte cu flacăra cea maicurată ş i divină a tuturor cerur i lor . Ai avut dreptatecând a i s pus că e ş t i m a i f e r i c i t ă decâ t ce i m a idesăvârşiţ i dintre îngerii lui Dumnezeu! Ridică-ţi ochiişi vei vedea că este aşa cum ţi-am spus acum!"

C a p i t o l u l 1 1 5

Iara ved e ceru r i l e d e sch i se

1. Atunci drăgălaşa Iara şi-a r idicat ochii ei maride culoarea cerului ş i a pr ivi t , pl ină de încântare, îns t răfundul cerur i lor care erau deschise pentru ochi iei. După ce a t recut mai mul t t imp, ea a început săîngâne cu vocea ei clară şi caldă: „Ah, ah, ah, o, Tu,m a r e D u m n e z e u l e ! C e î n c â n t a r e d e n e d e s c r i s !Cerur i l e nes fâr ş i t e sunt p l ine cu înger i i ce i maifericiţ i! Cât de fericiţ i trebuie să f ie ei! Dar sărmanaIara es te mul t mai fer ici tă! Pentru că eternul t rondin m ijlocul nesfârşitelor ce ruri este gol; în ju ru l luiîngenunchează , pe nor i care au s t r ă luc i r ea soare lu i ,

nenum ăr a t e co r u r i de î nge r i , c a r e s pun ne î nce t a t :«Sfânt es t e Acela a l căru i t ron se af l ă a i c i ! O,e t e r n i t ă ţ i , bucu r a ţ i - vă ! î n cu r ân d E l va t e r m i nalucrarea mărea ţă de pe pământ , care nu va putea f i

descr i să vreodată , ş i va veni ş i î ş i va ocupat r o n u l - t r o n u l b e a t i t u d i n i i l u i D u m n e z e u !Singurul care are dreptul etern de a se aşezape aces t t ron se af lă acum, ca om, la sărmanaIara! O, lăudaţi-L şi slăviţi-L; pentru că al Săue s t e t r o n u l e t e r n a l t u t u r o r p u t e r i l o r ş isp lendor i lor d iv ine!»"

2. După aces te cuvinte, ea a căzut la pieptulMeu ş i a spus : „O, Tu, Preasf inte! Alungă-măpe m i n e , s ă r m an a şi s l aba I a r a , pe n t r u căîndrăznesc să Te iubesc în cont inuare după to tce am văzu t acum ! D ar nu po t f ace n i m i cîmpotr iva faptului că inima mea Te iubeş te totmai mul t !"

3. Eu: „Da, tu, inimioa ra M ea, vezi, de aceeaţ i- am a r ă t a t s p l e n d o a r e a şi î m p ă r ă ţ i a M e a ,pentru că vreau să Mă iubeş t i din ce în ce maimul t ! Iubeş te-Mă, pentru că o as t fel de iubi renu î ţ i va aduce nici o supărare!"

4. Iara M-a îmbrăţişat apoi cu mâinile şi M-as t râns cât putea de tare la pieptul ei . Eu amspus acelora care se af lau în preajma noas t răşi erau muţi de uimire: „Priviţ i ş i luaţi exemplu!Aceas tă fet i ţă , care de-abia are doisprezece ani ,îmi arată o iubi re cum nu am mai întâlni t în




tot Israelul . Dar cine Mă iubeşte ca ea, aceluia î i voida preapl inul pe care lumea aceas ta încă nu l -a avutşi Israelul nu l-a simţit sau gustat vreodată!"

5. După aceas t ă s cenă deosebi t de emoţ ionantă ,care durase mai bine de o oră, au venit sluji tori i luiEbahl ş i au în t r ebat dacă nu ar f i dmpul s ă aducăcina .

6 . Ebahl a r ăspuns : „Dacă Domnul nos t ru I i susdoreş te, aduceţ i -o!"

7. Eu: „Aducep ceea ce aveţ i ! Pentru că iubi readăruieş te ş i savurează, ş i Eu vreau să savurez ceeace am dărui t ! Dar mâncarea Mea preferată aici es te

aceas tă fet i ţă , pentru că ea îmi dă ceea ce eterni tateanu Mi-a dat ş i nu îmi poate da încă!"

8. Sluj i tor i i s -au îndepăr tat atunci pentru a aducem ânc area ce era pregă t i tă . Dar ei au făcut ochi i foar tem ar i când nu au m a i găs i t n i m i c d i n m ânca r eapregăt i tă de ei , cămara f i ind în schimb pl ină cu celemai bune ş i mai rare mâncărur i , cu f ructe deosebi teşi cu vinul cel mai bun. Ei s-au întors imediat şi aupoves t i t cu uimire ce se pet recuse în bucătăr ie ş i auîn t r ebat ce să f acă : dacă să aducă noi l e mâncărur isau să înceapă din nou să gătească.

9. Eu am spus: „Aduceţ i ceea ce es te în cămarăp e n t r u c ă a s t ă z i s u n t e ţ i c u t o ţ i i o a s p e ţ i i M e i !M ânca rea pre găt i tă de voi a fos t dată deja discipol ilorMei , celor doi esenieni ş i far isei lor . Nu- i deranjaţ ipentru că as tăzi mai au ceva impor tant de făcut , înnumele Meu, ceea ce le va sol ici ta puter i le foar temul t , până după miezul nopţ i i " Sluj i tor i i au plecata tunci s ă aducă hrana cerească .

10 . Cu mul tă vesel ie, Ebahl ş i căpi tanul au spus :„Doamne, nu ne mai mi ră absolu t de loc asemeneamanifes tăr i , pentru că acum real izăm pe depl in căTu e ş t i D om nu l , c ă r u i a n i c i un l uc r u nu - I e s t e

imposibi l ! Nu ne mai rămâne nimic al tceva de făcutdecâ t s ă î n t r ebăm : «Pr i n ce anum e , D oam ne , amdeveni t demni de o as t fel de graţ ie?» Dar iată cădeja soseş te hrana din cerur i ! După masă vom maivorbi despre aceas ta!"

11. Mâncărur i le au fos t puse pe masă, s -a adus

m u l ţ u m i r e , i a r l a î n d e m n u l M e u t o ţ i a uînceput s ă mănânce ş i s ăbea cu pof tă. Căpi tanul aspus că nu a mai mâncatn i c i o d a t ă c e v a a t â t d egustos ş i că nu a mai băutun v i n a t â t de de l i c i o s .

Iara a Mea a mâncat ş i eacu pof t ă ş i a spus căstomacul ei nu a mai fostpotoli t vreodată astfel . Pes cu r t , cu t o ţ i i nu m a igăseau suf i c i en te cuvin ted e l a u d ă p e n t r u g u s t u lbun al mâncărur i lor ş i auînceput să ne s lăvească peMine ş i pe bunul Tată dinc e r u r i .

C a p i t o l u l 1 1 6

învăţături l e lu i I i sus trebuie să devinăun bun a l tuturor

1. Eu însă le-am spus: "Fer ice de voi pentru căacum credeţ i că Fiul Omului a veni t de la Tatăl dincerur i în aceas tă lume pentru a r idica ceea ce es tecăzut ş i a el ibera ceea ce es te înlănţui t ! Dar să nupierdeţ i din vedere faptul că nu t rebuie să spuneţ in imănui ceva despre aces t e s emne deosebi t e f ăcute

de Mine, pentru că aşa ceva ar f i un rău dublu!2. Jumăta te d in t r e ce i care ar auz i aces t ea s - ar

revol ta ş i nu numai că nu ar crede ceea ce au auzi t ,ci v-ar spune şi că sunteti nebuni şi v-ar vorbi de rău,deoarece un orb es te în fur ia sa mai rău decât o sutăde văzător i! Cealaltă jum ăta te în sc himb va accep taprea uşor spusele voas t re ş i -ş i vor pune l imi te atâtde straşnice în tot ceea ce vor face încât nu vor mai f icapabili să acţioneze l iber. Şi asta ar însemna să ucizispi r i tul l iber al omului!

3. împă r tăş i ţ i însă învăţătur i le p e care le-aţ i pr imi t

pr ieteni lor ş i cunoscuţ i lor voş t r i , deoarece cuvinteleMele sunt adevăr etern ş i î l pot el ibera pe acela carele ia într-însul, care le face firul călăuzitor al vieţi isale şi care recunoaşte astfel că ele sunt un adevăre t e r n d i n D um ne ze u , c a r e e s t e , a f o s t ş i va fiîntotdeauna al Său ş i dă viaţă eternă f iecărui om încare Acesta este viu.

4. Dar, din păcate, vor f i mul ţ i cei care nu vorvrea să asculte, să primească şi să urmeze un astfelde adevăr , ca ş i cum aces ta ar f i un duşman pentrue i . Alţ i i se vor fer i de el ca de ciumă, de f r icaconducător i lor lumii . Cei care vor proceda as t fel nu

vor primi viaţa veşnică şi răsplata lor va fi moartea!5 . Cel care iubeş t e v i a ţ a t rupulu i s ău ş i care

urmăreş t e s ă ş i -o păs t r eze cu or i ce pre ţ , ace la vapie rd e, oda tă cu sfârşitul vieţi i trup ulu i, şi viaţa ete rn ăa sufletului! Să ţ ineţi minte aceasta! Dacă mai aveţivreo înt rebare, puneţ i -o acum, căci Eu voi răspunde."




6 . Căp i tanu l : "Doamne ş i învă ţă to ru le , ce să Temai întrebăm?! Ştim şi s imtim foarte bine cine eşt i!Ştim şi ce trebuie să facem şi recunoaştem aceastănecesi ta te! Şt im şi s imţim foarte l impede că Tu aiviaţa veşnică şi că poţi să o dai şi o vei da oricăruiom care tră ieşte ş i acţ ionează după cuvântul Tău! Aşti mai mult ar f i pentru noi , oamenii , fără sens, cuatât mai mult cu cât putem vindeca bolnavii având o

credinţă vie - aşa m-a asigurat unul dintre ucenici iTăi!

7. î ţ i da to răm recunoş t in ţă e te rnă pen t ru aceas tăgra ţ ie neaş tep ta tă ş i nemer i ta tă . Te as igurăm că îninimile noastre pl ine de mulţumire Ţi-ai r idicat una l t a r e t e rn , c a r e n u v a p u t e a f i d ă r â ma t n i c i d eputerea iadului ş i n ici de furtunile vremurilor! Credcă acum pu tem să mergem să ne od ihn im. Es te de jadestul de târziu. Dar nu insist să facem aceasta; euoricum trebuie să-mi verif ic încă o dată oamenii ."

8. Eu am spus: "Nu-ţi fă griji! La fel ca şi ieri,to tul este în cea mai bună rânduiala! Eu voi rămâneînsă treaz până după miezul nopţi i . Vă veţi convingecă nu este de prisos să rămânem trej i . Astăzi vor maisosi călători din Ierus alim . Pr int re ei se vor afla fariseiş i cărturari cu care vom avea ceva bătaie de cap."

9. Ebahl: "O, asta poate fi fatal; ar fi mai bine sănu mai v ină! Asemenea oaspe ţ i nu-mi fac n ic i op l ă c e r e , p e n t r u c ă c e r f o a r t e m u l t ă a t e n ţ i e , i a rîntreţ inerea lor costă cât cea a o sută de s tră ini ; e iînsă vor totul grat is ş i to t nu sunt mulţumiţi , mai a lesatunci când călătoresc ca f i ind tr imişi de Templu!Vai, vai , ce se va mai petrece acum!?"

10. Eu: "Nu- ţ i fă g r i j i ! Cămara ş i p ivn i ţa sun tpline; iar în această casă este loc de dormit pentrusute de oameni. Nici nu este nevoie de mai mult . Eiau fost t r imişi să Mă caute în Nazaret . Dar pentru căMă vor găsi aic i , nu vor mai m erg e la Nazaret . Mâ inevă veţi supăra din cauza lor , dar Eu le voi da vinbun; cu toate acestea, e i vor pleca mâine de aici p l inide mânie ş i ind ignare !"

11. Ebahl : " înseamn ă că îl vom avea pe necu ra tu lpe u rme, pen t ru că aceş t ia vor poves t i în Templulucruri care ne pot face rău!"

12. Eu: "Se va avea gri jă ca e i să nu vorbească

prea mult acasă!" După această explicaţ ie a Mea s-afăcut o pauză în care toţi cei care erau în sală s-auliniştit, fiind atenţi doar la ceea ce simţeau în inimilelor .

C a p i t o l u l 1 1 7

La Ebahl v in bo lnav i . Oaspeţ i i d inIerusa l im ş i mis iunea lor .

1 . Dar, în curând , dup ă câ teva mom en te a în cep u td in n o u fo r fo t a p r in c a s ă . P u t e a u f i a u z i t e v o c ivorbind diferi te l imbi, iar câini i vecinului , care eraun g rec , începură să la t re foar te ta re . Ebah l a z i satunci: "Vai şi amar, au şi sosit!"

2. Eu am spus : " încă nu . Aceş t ia sun t bo lnav i i(Matei 14, 35), dar nu va mai trece mult t imp şi vor

ajunge şi cei trimişi din Ierusalim! Bolnavii însă voraştepta până mâine, pentru că astăzi au fost vindecaţisuficient de mulţi. Totuşi mergi afară, condu-i într-unadăpost ş i dă celor înfometaţ i ş i însetaţ i mâncare ş iceva bău tură !"

3. La îndemnul Meu , Ebah l a ie ş i t , împreună cuslujitorii săi, în curte şi a văzut că aceasta era plinăcu tot fe lul de bolnavi , pr intre care se af lau greci ,

r o ma n i ş i e g ip t e n i . T o ţ i c e r e a u s ă v in ă l a M in e ,pentru ca Eu să-i v indec.

4. Ebahl însă i-a condus într-un adăpost ş i a avutgrijă ca fiecare să primească tot ce avea nevoie. Dupăaceea el s-a întors în încăperea în care ne aflam şi as p u s : "Toa tă s lava Domnulu i ! As tăz i au to t ce letrebuie ş i n ici nu am făcut un efort mare. Ce bine arfi dacă ar fi la fel de uşor şi cu cei din Ierusalim!"

5. în t imp ce Ebahl , care pusese paznici în jurulcasei sale din pric ina far isei lor ş i a cărturari lor , îş ilă sa f râu l ibe r imagina ţ ie i , l amentându-se , a ven i tun s lu j i to r înăun t ru ş i a anun ţa t , sp re g roaza lu iEbahl, că aceştia au sosit. Ebahl a ieşit în grabă afarăpentru a- i în tâmpina, iar cele două soţi i , f i icele salema i ma ri şi fiii lui l-au urm at p en tr u a-1 ajuta; do arIara a rămas cu Mine.

6. Căp itanul , care s tă tea lâng ă Min e, a spus: "Dacăaş fi în locul lui Ebahl, aş şti ce am de făcut! Le-aşporunci s luj i tori lor mei să-i b iciuiască bine. Ce arputea ei să-i facă? Şi, în cele din urmă, nu ar fi pentrupr ima oară că a r f i a s t fe l în tâmpina ţ i ! Aş te rminarepede treaba cu ei! Şi, dacă tot au vrut să vină, le-aşjuca o festă , astfe l încât să tremure carnea ş i sufle tul

în e i de parcă ar f i bolnavi de ciumă! î i voi în trebacu permis iunea cu i au ven i t în to iu l nop ţ i i în t r -unoraş care se af lă sub ocupaţie romană. Le-aş arătacum c om an da n tu l loca l a re d rep tu l să-1 a ru nc e înt e m n i ţ ă p e c el c a r e n u s e p o a t e j u s t i f i c a c o respunzător , indiferent de credinţa sau rangul lui , ş icât de aspru poate f i e l pedepsit . Nu voi face aşaceva cu ei, dar le-aş trage o sperietură ca să le curgăsudoarea până la că lcâ ie !"

7. Eu am spus: "Prietene, fă ce vrei, Eu nu te voiopri . Dar dacă vrei să faci aşa , a tunci mergi acumafară ş i ho tă răş te ceea ce v re i cu e i , în p rezen ţa

comandan ţ i lo r a f la ţ i în subord inea ta !"8 . Căp i tanu l : "Las ' pe mine , Doamne , pen t ru că

mă p r i c e p b in e s ă mâ n u ie s c l e g i l e ş i îm i c u n o s cd re p tu r i l e ! "

9. După aceste cuvinte , e l ş i-a chemat s luj i torulcare făcea de paz ă în curte a interio ară . Acesta a venitd e g r a b ă î n sa l ă ş i l- a î n t r e b a t p e c ă p i t a n c e -ip o r u n c e ş t e .

10 . Căpitanul i -a z is : "Du-te repede în tabără, iara d ju n c tu l me u s ă -mi t r im i t ă ime d ia t t r e i z e c i d eoameni! Du-te!" Paznicul a plecat repede, iar în zece

minu te in t rau de ja în sa lă ce i t re izec i de bărba ţ i ,împreună cu ad junc tu l , fă ră a f i văzu ţ i de fa r i se i icar e se aflau pe s trad ă şi car e se lăsau slăviţi şi lăud aţi.Adjunctul l -a întrebat pe căpitan ce se va petrece.

11 . Căpi tanu l a răspuns : "Nimic impor tan t încă!Este necesar ca respectul, pe care străinii trebuie să-1




aibă, să f ie menţinut; iar dacă legea taberei romanele va fi străină, atunci le-o vom băga bine în cap. Fiţide a ceea liniştiţi , serioşi şi fiţi atenţi la fiecare miş carea mea ."

12 . Ebahl a deschis imediat uşa încăperi i în carene a f lam ş i au in t ra t v reo douăzec i de fa r i se i ş icărtur ari . Este de la s ine înţeles că cei douăzec i aveauşi o mulţ ime de însoţi tori ş i catâri încărcaţ i cu multe

bagaje. Trebuia să se aibă grijă atât de însoţitori, câtşi de animale şi de bagaje. De cum au intrat, fariseiişi cărturarii s-au uitat cu atenţie la cei de acolo şi auînt reb at gazda ce -căutau soldati i rom an i acolo.

13 . Ebahl a răspuns: "Probabil că au aflat că veţisosi şi au venit aici pentru a vă arăta sdma cuvenită."

14 . Unul dintre farisei a zis: "Nu prea stă aşa cevaîn f irea romanilor! Dar f ie ce-o f i , suntem înfometaţ iş i însetau; aduceţi-ne deci mâncare ş i băutură!"

15. Ebahl i-a mobil izat pe toţ i cei care erau încasă, în afară de Iara , ş i au pregăti t repede o masăm a r e .

16 . Farisei i ş i-au spălat mâinile ş i au început sămănânce . In scur t t imp toa tă mâncarea s -a te rmina tşi vreo şaizeci de pahare de vin se băuseră . Vinulînsă i-a făcut vorbăreţi şi ei au început să se interesezede tot fe lul de lucruri , spunând şi motivul venir i i loraici. Ei s-au interesa t de M ine, în t reb ân d: "N-aţi auzitceva de un vagabond care se pare că s-a născut înNazaret? Se spune despre acest om, care este dulgherde meserie, că face tot felul de vrăji nemaiauzite, căr ă s p â n d e ş t e o n o u ă î n v ă ţ ă tu r ă d e s p re D u mn e z e u ,că vindecă bolnavi , gon eşte spir i te şi în tăr âtă po po rul

împotr iva Templu lu i ş i a împăra tu lu i . D in cauza lu iam porn i t l a d rum spre Nazare t , pen t ru a ce rce tac a r e e s t e s i t u a ţ i a . D in mo me n t c e e l u mb lă p r inGalileea, s-ar putea să fie chiar pe aici sau poate căştiţi voi mai multe despre el!"

C a p i t o l u l 1 1 8

Scena d intre căp i tan ş i templ ier i

1. în aces t moment a in te rven i t căp i tanu l z icând :" î l c u n o s c f o a r t e b i n e p e b ă r b a t u l d e c a r e v ă

interesaţi şi ştiu tot ce a făcut, chiar lucrurile pe carele-a făcut cu doar câteva săptămâni în urmă în Kis ,u n d e , p r i n s p i r i t u l S ă u p r o f e t i c , i - a r e v e l a tprocurorului Faustus faptul că banii împărăteşt i del a imp o z i t e , p r e c u m ş i a l t e c o mo r i p ro v e n i t e d inPo nt ş i d in Asia Mică, au fost luate caravanei rom an eîn modul cel mai ruşinos ş i mârşav de către cei de-oteapă cu vo i . Aceas tă s i tua ţ ie l -a pus în t r -o mareîncurcă tu ră pe guverna to ru l Cyren ius , ia r în t reagaGali lee , precum şi în treaga împărăţ ie iudaică, a fostpusă în t r -un mare per ico l .

2. în treaga împărăţ ie iudaică ş i voi înşivă trebuiesă-I mulţumiţi doar lui Iisus pentru că vă mai aflaţiîncă în viaţă! Căci dacă banii împărăteşt i furaţ i decei din tagma voastră nu ar fi ieşit la iveală prin Iisus,atunci întreaga ţară ar fi fost trecută prin foc şi sabieşi toate comorile întregii Iudei nu ar f i fost de ajuns

pen t ru a i spăş i fă răde legea făcu tă ! Doar lu i I i sus ,celui mai mare, mai înţelept ş i mai puternic profet ,îi datoraţi faptul că v-a mers atât de bine în Ierusalimşi în întreaga Iudee. Din această cauză este deosebitde grav faptul că a ţ i p lecat să urmări ţ i un om căruiaîi datoraţi totul, inclusiv viaţa voastră!

3. Nimic din ceea ce aţ i spus acum despre cel încău tarea căru ia aţ i p leca t la Naza ret , pen tru a-1 p r i n d e

ca pe cel mai m are răufăcă tor ş i a-1 cerceta , absolu tnimic nu este câtuşi de puţin adevărat! El nu aţâţănici un om împotriva voastră ş i cu atât mai puţinîmp o t r i v a împ ă ra tu lu i ; a l t f e l C y re n iu s , p e c a r e -1cunosc bine, nu i-ar f i pr ie ten!

4. Dar acum să vorbim despre al tceva, domnii mei!Probabil că ştiţi că aici, în Ghenizaret, se află de maimulţi ani o tabără militară romană; fiecare om, fărăexcepţie , indiferent d e rangul său sau de ţara din carev ine , t rebu ie să a ibă un ac t de că lă to r ie emis deau tor i tă ţ i le romane , dacă v rea să t reacă nevă tămatprintr-o localitate în care se află o tabără romană. Vă

solicit aceasta cu atât mai mult cu cât aţi venit aici întoiul nopţi i , a l t fe l eu, care sunt comandantul acesteiregiuni, va trebui să vă arestez, să vă biciuiesc mâineîn faţa tuturor şi să vă trimit mai apoi legaţi, înapoi laI e r u s a l i m ! A v e ţ i d e c i b u n ă v o i n ţ a d e a - m i a r ă t adocumente le de că lă to r ie ce ru te !"

5. Mai-marele fariseilor a spus: "Eu însumi, fiindu n u l d i n t r e c o n d u c ă t o r i i d i n I e r u s a l i m , s u n tdocumentu l ce l mai v iu pen t ru no i to ţ i ş i n ic i nuavem nevoie de vreun alt act! Căci la fel de bine pecât eşt i tu un conducător , la fe l de bine sunt ş i euunul ş i pot să călătoresc sub privi legiul împărătescatât z iua, cât ş i noaptea, în tot Israelul! Noi suntemunşii lui Dumnezeu şi va fi vai şi amar de cel care seva at inge de noi!"




acum un sol care es te un bun călăreţ , la Ierusal im,a tunci mâine , până l a amiază , aces t a s - ar î n toarcecu docum en t e l e ce r u t e ! "

13 . Căp i t anu l : " Es t e ace l a ş i l uc r u ! Pen t r u căo r i c u m t r e b u i e s ă p l ă t i ţ i c e i o s u t ă d e a r g i n ţ ide oa rece aţ i veni t aici fără actul de călător ie necesar .Nu mai încape discut ie despre aces t subiect !"

14. Conducătoru l f a r i s e i lor : "Dar nu avem banil a noi . Nic iodată când că lă tor im nu luăm bani l anoi ; aceas ta es te lege pentru noi . De unde să luămban i i ? "

15. Căpi t anul : "Lăsa ţ i as t a în gr i j a mea! Undel i p s e s c ban i i , a co l o i n t e r v i ne d r ep t u l de i po t ecă .Lucrurile pe care le aveţi cu voi şi care, din câte văd,sunt o mul ţ ime, t r ebuie să va loreze câ t o su tă de

arginţ i !"16 . Conducătorul far isei lor : "Valorează de o mie

de or i mai mul t decât atât , dar toate lucrur i le aces teasunt obiecte s f int i te de Dumnezeu ş i Dumnezeu l -arucide pe cel care s-ar at inge de ele! Din această cauzănu numai că nu le vei lua, dar nici nu î ţ i va fi îngăduitsă le atingi!"

17 . Căpi tanul : "Nu va f i chiar atât de rău! Vomîncerca ş i vom vedea dacă lucrur i le voas t re s f inţ i tevor produce asdel de efecte!"

18 . Toţi fariseii au început să str ige: "Nu, nu, nu!

Vom s t rânge totuş i o sută de arginţ i . Oameni i noş t r iau ceva bani la ei!"19. Un fariseu a ieşit atunci afară şi s-a întors apoi

cu un săculeţ în care erau o sută de arginţi pe care l-adat căpi tan ului . Căpi tan ul a dat la rând ul lui săculeţuladjunctu lu i s ău , care a număra t bani i . După ce avăzut că suma era exactă, el i -a porunci t adjunctuluisă î i pună în casa de bani pentru sărmani i păcătoş i .Adjunctul a făcut îndată ceea ce i se ceruse.

20. Conducătorul far isei lor a spus însă: "Aces taes te un obicei s t raniu, de a pune bani i în casa debani pe nt ru sărmani i păcă toşi , î n t imp ce noi sun tem

s lu j i tor i a i Domnului ! Oare nu ş t i i că ce l care î linsul tă pe un s luj i tor al Domnului , î l insul tă chiarpe Dumnezeu?! în ţ e l eg i?"

2 1 . C ă p i t a n u l : " C e m ă i n t e r e s e a z ă p e m i n eDumnezeul vos t ru!? Eu sunt roman ş i ş t iu ceea ceştiu şi ceea ce cred! Dumnezeul pe care î l s luji ţ i voi

6. Căpi tanul : "Pr ivi legiul împărătesc es te valabi ldoar pentru regiuni le în care nu se af lă nici o tabărăromană. Dar în local i tăţ i le în care aceas ta se af lă,pr ivi legiul împărătesc nu are nici o valoare!"

7 . C o n d u c ă t o r u l f a r i s e i lo r : " N u a m a u z i tniciodată ceva despre o as t fel de lege ş i de aceeanic i nu o putem respecta , deoarece a t â t de proş t i nusuntem nici noi să plecăm la drum fără să avem tot

ce es te nevoie, pe nt ru a fi în s iguranţă. D acă un as tfelde act es te necesar aici , atunci t r imi tem imediat unsol l a I e rusa l im ş i până mâine d imineaţă ve i aveadocum en t u l ce r u t . "

8. Căpi tanul : "Nu es te nevoie, pentru că es te laalegerea mea să vă cred sau nu. Eu voi f i însă foarteatent la voi şi , dacă observ ceva care să mi se parăsuspect , or icât de mic, vă voi închide imediat ! Acumşi înt reaga per ioadă pe care o veţ i pet rece aici veţ i f ipăz i ţ i cu s t r ă ş n i c i e . S t r a j a vă va ş i conduce , î nschim bul a o sută de argint i , pâ nă la grani ţa ţ in utulu i .Dacă aţ i f i avut actul necesar pentru călător ie, atuncinu ar f i trebuit să plăti ţ i ceva!"

9. Co nd ucă toru l far isei lor : "Va plăt i gazda noa s t răpentru că noi nu avem voie să luăm bani cu noi ladrum, deoarece pământul es t e a l l u i Dumnezeu, i a rnoi suntem sluji tori i Lui şi avem dreptul de la El sănumim tot pământul ca f i ind al nos t ru ş i să culegemde or iunde , ch iar dacă nu am semănat noi ! F iecareev r eu ş t i e că t o t c eea ce - i apa r ţ i ne s un t l uc r u r iî m pr um ut a t e de l a no i , pe ca r e l e pu t em o r i cândlua înapoi . Din aceas tă cauză niciunde în ţ inutur i leevrei lor nu suntem niş te s t răini , ci suntem domnii ş i

s ingur i i s tăpâni - îndreptăţ i ţ i de căt re Dumnezeu -ai or icărei case, ai or icărui ogor , ai bani lor sau aior i căror comor i . De aceea putem să- i poruncim lu iEbah l s ă p l ă t ea s că pen t r u no i o s u t ă de m onede ,pent ru că e l i - a s t r âns de pe pământul nos t ru! I a rdacă el nu o va face, atunci vom da toate aver i le saleal tcuiva, căruia nu- i pasă de cele o sută de monede!"

10 . Fiind ceva care se referea direct la el , Ebahlîş i deschise în s fârş i t gura spunând: "Domnii mei , văcam înşelaţ i în aceas tă pr ivinţă! în pr imul rând, aces toraş se află din vechime într-un ţ inut l iber, în care,î n a f a r a l u i D um nezeu ş i a î m păr a t u l u i , nu a r enimeni nimic de porunci t , iar în al doi lea rând amveni t a i c i î n urma căsă tor i e i mele cu a doua measoţ ie, care es te grecoaică din naş tere, devenind pr inmine evreică, ea f i ind singura fi ică a casei . De aceeatoată aceas tă mare avere nu-mi apar ţ ine mie, ci celeide-a doua neveste, iar mai apoi f i icelor ei . Eu nu amni m i c , dec i n i c i nu - m i poa t e f i l ua t n i m i c . A s t aînseamnă că va trebui să vă plăti ţ i s inguri cele o sutăde monede! Dacă nu vreţ i să credeţ i ceea ce am spus ,înt rebaţ i -1 pe aces t căpi tan, care es te s ingurul meustăpân, ş i el vă va conf i rma spusele mele!"

11. Că pitan ul a zis im edia t: "Da, aşa este! Voi înşivăveţi plăti cei o sută de arginţi! în această privinţă nuaju tă n i c i o rugăminte ş i n i c i o a l t ă in t ervenţ i e ,pentru că aici eu sunt s ingurul care poate porunci ş ipoate cere ceva!"

12 . Conducătorul far isei lor : "Dar dacă am t r imi te




nu es te şi nu va fi niciodată Du mn eze ulmeu! Pent ru mine voi sunte ţ i ce im a i m a r i p ă c ă t o ş i , i a r b a n i ivoştri sfinţiţ i de Du m ne ze u îşiau locul în casa de bani asărmani lor păcătoş i ! Aţ iîn ţ e l es?"

22 . C o n d u c ă t o r u l

f a r i s e i l o r : " D a , î n ţelegem bine că avemde- a f ace cu unpăgân convins care ,a s e m e n e a t u t u r o rr o m a n i l o r , n e d i s p r e ţ u i e ş t e f o a r t emul t atât pe noi , câtş i învăţătura noas t rădivină!"

2 3 . C ă p i t a n u l :

"Nu atât de mul t pecâ t c r ede ţ i , pen t r ucă noi r ecunoaş temv a l o a r e a v e c h i u l u ii u d a i s m a d e v ă r a t .Ceea ce dispreţuim însă de t rei or i mai mul t decâtm o a r t e a s u n t l e g i l e v o a s t r e n o i , n e c r e d i n ţ a ş iînşelăciuni le voas t re s t r igătoare la cer . La voi nu ma ies te nici o urmă din vechiul iudaism, vouă v-a mair ăm as doa r num e l e . U nde s un t l uc r ă r i l e a l e s e a l eînaintaşilor voştri care v-au lăsat învăţătura şi legileînţelepte? Şt iu prea bine cum era cu chivotul vos t ru

odinioară. Ş i cum es te acum? Unde es te spi r i tul divincare î l învăluia?"

24. Conducătorul far isei lor : "Totul es te aşa cumera în vremea lui Aaron!"

25. Căpitanul: "Ei, nici chiar aşa! Auziţi , cu nicitrei ani în urmă, am fost eu însumi în sacrist ia voastră,p l ă t i nd pen t r u aceas t a ş ap t e s u t e de a r g i n ţ i . Cecredeţ i că ara văzut acolo? Era o ladă de bronz pusăpe un piedes tal , iar în mi j locul ei ardea o f lacărădes tul de mare de naf t , al cărei miros neplăcut măderanja foar te tare! Tablele legi lor erau cu s iguranţă

mu l t mai t inere dec ât Moise ş i Aa ron, iar bu zu na rulmeu s -a supăra t foar t e t a r e pent ru că l - am uşura tatât de mult din cauza vicleniei şi înşelăciunii voastre!Nu-mi mai spuneţ i n i c i un cuvânt despre aceas t a ,p e n t r u c ă e u î m i d a u s e a m a u ş o r c a r e v ă s u n tînşelătorii le! Dacă aş f i împărat , să şt i ţ i că i-aş ucidepe toţ i cei din Templu cu sabia! Norocul vos t ru es tecă nu sunt , dar ceea ce nu vă face împăratul aces ta,vă va face sigur urmaşul lui!"

26. Conducătorul fariseilor: "Dacă tu şt i i , te rogsă nu mai spui mai depar t e , de dragul poporulu i .Dacă oameni i ar af la aşa ceva, am f i ameninţaţ i cu o

mare revol tă!"27. Căpi tanul : "Nu vă temeţ i de aşa ceva! Aproape

fiecare gali lean şt ie deja şi nici nu se pune problemavr eune i r ăzv r ă t i r i ! Pen t r u a s t a s un t em a i c i no i ,romani i , ş i suntem suf i c i en t de putern ic i pent ru aînăbuşi din rădăcini or ice răzmeri tă!"

28. Conducătoru l f a r i s e i lor : "Ei ,căpi t ane , am plă t i t amândoi , aşa

că suntem chi t ! Să lăsăm deciproblema as ta! Dar dacă ş t i i

. ceva des pre r ău f amatulmagician Iisus, te rog să

ne spui. Vrem să şt imcare es te s i tuaţ ia cu

î n v ă ţ ă t u r a s ad u b i o a s ă ş i c ul u c r ă r i l e s a l e ,p e n t r u a p u t e a săpoves t im ce lor d inTem pl u ca r e ne - autr imis!"

2 9 . C ă p i t a n u l :"V-am spus doar căî l c u n o s c f o a r t ebine ş i că L-aş f i

• p u t u t p r i n d e d em ult , d acă aş f i văzutcea mai mică urmăd e r ă z v r ă t i r e . D a rm - a m c o n v i n s d e

contrariu şi nu am de ce să-L arestez. Dacă voi aţi f ica El, Ierusalimul ar f i oraşul etern şi primul în faţal u i D u m n e z e u p e n t r u t o t d e a u n a , i a r D u h u l l u iDumnezeu ar mai învălui chivotul , ca pe vremea luiAaron! Dar voi sunteţ i exact opusul Lui ş i de aceeaoraşul ş i Templul vos t ru nu vor mai f i mul t t imp!Spuneţi asta tovarăşilor voştri , pentru ca şi ei să şt ie

p e c e p ă m â n t n i s i p o s s u n t c o n s t r u i t e o r a ş u l ş iTemplul lor! Mâine însă veţi vedea cu ochii voştri ş iveţ i auzi cu urechi le voas t re mul t mai mul te lucrur i .Acum vă puteţ i duce să vă odihni ţ i !"

30 . Conducă t o r u l f a r i s e i l o r : " Răm ânem a i c i l amasă, deoarece cuvintele tale pl ine de înţeles ne-aualungat comple t somnul pent ru mai mul t e nopţ i ! Celcare vrea să doarmă, n-are decâ t s ă doarmă, eu unulvoi rămâne mai mul t decât t reaz! Acolo, spre col ţulmesei stă un oaspete cu o feti ţă! Cine este? Este unoaspete de seamă sau es te vreun pr izonier de-al tău,

împreună cu f e t i ţ a? Sau nu are n i c i e l ac t e l e decă lă tor i e necesare?"

31 . Căpi tanul : "N-aveţ i de ce să vă interesaţ i deEl; El es te protejatu l m eu ! Sper ca mâin e să-L cunoşt imai b ine . "

C a p i t o l u l 1 1 9

Puterea iubir i i

1. După aces te cuvinte nici un far iseu nu a maiîn t r ebat n imic .

2. Eu M-am ridicat , l-am salutat pe căpitanul careMi-a răspuns cu mul tă căldură ş i s incer i tate ş i amplecat împreună cu Iara, Ebahl , cu soţ i i le lui ş i cuceilalţ i copii într-o altă încă pe re în care Mi se preg ătiseun l oc bun de od i hnă pen t r u noap t e .

3. I -am spus căpi tanului : "Dacă vreţ i să rămâneţ i




rămână în in ima lu i ! Dumnezeu v ine ş i Duhul Săurămâne în in ima ca re -L iubeş te mai p resus de o r ice .U n a s tf e l d e o m p o a r t ă î n e l v i a ţ a v e ş n i c ă ,nep ie r i toa re ş i e s te în t ru to tu l una cu Dumnezeu!

8. în tr-adevăr, nu-i este dat oricui să-L iubeascăa t â t d e mu l t c a mu l t i u b i t a M e a I a r a ; d a r t o tu ş if i e c a r e o m î l p o a t e i u b i p e D u mn e z e u d in t o a t epu te r i le sa le . E l î i va um ple în sch im b in im a cu Du hul

şi cu gr aţia Sa şi nu-1 va mai lăsa vreo da tă să alu ne ceîn iad . A tunc i cân d se va împie d ica doar ,' Dum neze uîl va ridica, iar viaţa veşnică va fi şi va rămâne pentruto tdeauna în e l .

9 . Şi acum, draga Mea Iara , pentru că mă iubeşt ia tâ t de mult , t rebuie să ne spui o scurtă povest ioară;pentru că ş t iu că tu cunoşti o mulţ ime de povest ir ide toate fe luri le ."

10 . I a r a s p u s e , z â mb in d d r ă g ă l a ş : "O , D o a mn e ,cruţă-mă, Te rog! Ar fi prosteşte să fac aceasta, fiindîn preajma Ta, care eşt i inf ini t de înţelept!"

11.Eu: "Nu, nu, mult iubita Mea Iara , nu te lăsap ă c ă l i t ă , p e n t ru c ă î n g ă d u in ţ a c e a ma i ma re n u o

po ţ i a ş tep ta decâ t de la Mine! Vez i tu , Eu în ţe legchiar ş i p lâns ul copilaşi lor, cum să nu-i în ţeleg atun cicând ei vorbesc!? Ştiu că uneori ai vise foarte stranii.Povesteşte-Mi un astfel de vis!"

C a p i t o l u l 1 2 0

Vise le Iare i despre cruci f i careaş i î n v i erea D om n u l u i

<

1. Iara: "Pot să-Ţi răspund, dar visele mele suntde obicei îngrozitoare ş i mi-i arată pe oamenii lumiisub forma cea mai înfiorătoare . Astfel văd în locullo r o mul ţ ime de d iavo l i ! De curând am mai avu t unvis; vedeam un bărba t măre ţ ca re -Ţ i semăna foar temul t Ţ ie , Doamne . Pe aces t om î l vedeam lega t , cape un răufăcă to r .

2. Eu î i în t r eba m pe ce i care-1 u rm au p lân gân dce făcuse aces t om deoseb i t de se pur tau oameni ilumii a tâ t de rău cu el . Iar cei care plângeau mi-auspus toţ i acelaşi lucru: «A fost un m are binefăc ător

p e n t r u o m e n i r e . N i c i o d a t ă n u a f ă c u t v re on e d re p t a t e , i a r a d e v ă ru l c e l ma i s t r ă lu c i t o r i e ş e ame re u d in g u ra l u i . L e -a s p u s p r e a mu l t a d e v ă rfarisei lor care sunt legaţi de lume şi dornici de a oc o n d u c e , i a r e i l - a u c o n d a m n a t l a m o a r t e a p r i ncrucif icare . Acum îl duc la locul un de va fi crucificat .Vino şi tu cu noi să vezi ce răsplată primeşte cel maib u n p r i e t e n a l o a me n i lo r d in p a r t e a c e lo r r ă i ş iegoişti!»

3. Şi eu am mers , împreună cu ce i ca re p lângeau ,pe un munte mai mic ş i l -am văzut pe acel om drept ,care era pl in de sânge din cauza lovituri lor primite

şi căruia i se pusese o coroană de spini pe cap pentrua- i măr i su fe r in ţa . E l î ş i ducea s ingur c rucea ca reera foarte grea. Acolo, pe munte, a fost dezbrăcat ş ia ru n c a t a s e me n e a u n u i a n ima l s ă lb a t i c p e c ru c e .Apoi oamenii luau multe cuie ascuţi te ş i i le băteaucu ciocane mari prin mâini ş i p icioare ş i astfe l , în

cu toţ i i la Mine în această noapte , puteţ i să rămâneţi ,iar dacă vreţ i să mergeţi să vă odihniţ i , puteţ i să oface ţ i ! Dacă ve ţ i rămâne , n imeni nu va s imţ i l ipsas o m n u l u i d i m i n e a ţ ă . V r e a u s ă - ţ i m a i s p u n c ă a ipro ced at foarte bin e cu farisei i, ca u n adev ărat pr ie te nal Meu. Acum se tem foarte tare , sunt nel iniş t i ţ i ş ivor număra f ire le de nis ip a le c lepsidrei , aşteptândcu nerăbdare z iua de mâine!

4. A fost bine că ucenici i Mei (care se re trăseserăîmpreună cu cei doi esenieni ş i cu far isei i ş i pe careîn t r e t imp i - a u c â ş t i g a t a p ro a p e î n î n t r e g ime d epartea lor) nu au venit la noi , în sala de mese, a tuncicând au auz i t zgomotu l mare de a fa ră . Dacă a r f ifăcut-o, ar f i a tras prea mult a tenţia asupra lor! Euam vrut ca lucruri le să se petreacă aşa, deci nici nuputea fi altfel! Dar ce să fac cu mult iubita Mea Iara?Această fe t i ţă nu Mă mai părăseşte!"

5. Micuţa a spus: "Doamne, a tâ ta t imp cât rămâiîn casa noastră , Iara nu va pleca de lângă Tine, ş i

dacă Tu a i mur i , Ia ra a r mur i oda tă cu T ine! CândTu vei pleca de la noi şr Iara nu Te va putea urma,atunci ea va suspina ş i î l va ruga în inima ei pe Tatălsă Te conducă înapo i la ea ; pen t ru că Ia ra nu maipoate tră i fără Tine!"

6 . E u a m s p u s : "V e d e ţ i , a c e s t a e s t e u n b u ne x e m p lu a l f e lu lu i î n c a r e t r e b u i e s ă-L iu b i ţ i p eD u m n e z e u , p e n t r u c a ş i E l s ă v ă i u b e a s c ă ! C uadevăra t , iub i rea lu i Dumnezeu cupr inde to tu l , i a rîn ea nu-şi au locul furia ş i răzbunarea; dar totuşie s t e o ma re d i f e r e n ţ ă î n t r e f e lu l î n c a r e o mu l I Iiubeş te pe Dumnezeu ş i ce l în ca re omul es te iub i t

de Dumnezeu. Atâta t imp cât omul respiră ş i t ră ieşte ,aceasta este o dovadă că Dumnezeu î i dă viaţă priniubirea Lui; a l tfe l e l ar f i de mult mort .

7 . Cine II iubeşte pe Dumnezeu la fe l ca micuţaaceasta , II obligă pe Dumnezeu să vină la e l ş i să






3. Discipoli i Mei s-au dus ş i e i , împreună cu ceidoi ese nieni , cu far iseii ş i cărtu rari i , să se odih neas că.Munca lo r dăduse roade bune , căc i e i î i câşdgaserăpe top de par tea Mea . Doi t ine r i fa r i se i , pe numePilah ş i Ahas, primul din Kis , iar cel din urmă dinIesaira , ambii buni oratori ş i deci oameni lucizi ş iin te l igen ţ i , se a f lau de ja de mai mul t t imp pr in t re

ucenicii Mei. Aceşda, care ajunseseră aici cu o zi înurmă, s-au alăturat ucenici lor Mei ş i i -au ajutat înmod deosebit în discuti i le cu cei la l ţ i . Ucenici i Meierau aproape tod pescari , mai puţin tre i d intre e i , ş inu şdau să mânuiască atât de bine cuvintele . Astfel ,cei doi tineri farisei au fost de mare ajutor.

4. Eu i-am spus lui Ebahl: "Du-te tu la ucenici iMei ş i spune- le ca mâine d iminea ţă să mănânce cumâinile nespălate , iar far isei i ş i cărturari i care acumcred în învă ţă tu ra Mea , îm pr eu nă cu ce i do i esen ien i ,să rămână ascunşi până când cei din Ierusal im vorp l e c a . P e u rmă e i v o r p u t e a i e ş i , i a r e u î i v o ibinecuvânta. Vor fi apoi liberi să aleagă dacă vor să-şisch imbe ha ine le ş i să rămână la Mine sau să rămânăîn faţa lumii ceea ce au fost şi până acum. Du-te şispune-le asta ucenici lor ş i celorla l ţ i ! ' 1 Ebahl a plecatdegrabă ş i a dus mesajul Meu. Toţi s-au bucurat deveştile pe care le-au aflat şi au promis să facă exactaşa cum le-am spus.

5. Ebahl s-a întors apoi şi a povestit cu ce bucuriea u f o s t î n t â m p i n a t e c u v i n t e l e M e l e . T o ţ i e r a uîncân ta ţ i ş i căp i tanu l a spus : "Abia aş tep t z iua demâine, dar pot să spun cu convingere că, după ce-am

asculta t v isul s traniu avut de Iara , nu-mi va arde deglumă cu aceştia. Dacă se vor eschiva, îi voi biciui dele va curge sânge le în ş i roa ie pe spa te ! Lov i tu r i lec u v in t e lo r s u n t p e n t ru a c e ş t i n e o a me n i mu l t p r e apu ţ in ş i î i îndeamnă doar ş i mai mul t la răzbunare .O biciuire pe viaţă ş i moarte însă î i va mai potoli

145

pudn. încă nu sunt s igur dacă o voi face, dar nu suntn ic i neho tă râ t !

6 . Se prea poate ca aceşt ia ş i susţ inători i lor dinI e ru s a l im s ă f a c ă î n t r - a d e v ă r c u T in e , D o a mn e ş ipri e te ne , ceea ce a văzut această fe t i ţă în vis! Cel m aine însemnat mot iv es te su f ic ien t pen t ru e i ş i , dacămai in te rv ine ş i s labu l ş i e femina tu l guverna to r deprovincie Ponţiu Pila t , a tunci Te-au şi răst ignit!

7 . Dacă aş f i eu guvernatorul Ierusal imului nu aşîngădui nimănui să se a t ingă de Tine. Pe cel care arface-o l-aş crucif ica de zece ori , iar a unsprezeceaoară i-aş zdrobi înainte ş i p icioarele! Dar, d in păcate ,slujba Mea este aici şi nu Ţi-aş putea veni în ajutornici eu ş i n ici prie tenii Tăi Cyrenius ş i Cornelius.Aces ta es te mot ivu l pen t ru ca re t rebu ie să începemsă răc im gur i le aces to ra de a ic i încă de pe acum,pentru a- i in t imida, ca astfel să nu îndrăznească prearepede să încerce să pună labe le lo r o r ib i le pe T ine .

8 . A ş t e p t a ţ i n u ma i , v o i , n e me rn i c i l o r ! Z iu a d em âin e va fi pen tru voi atât de fierbinte că veţi transp irasânge de atâta căldură! Sunt convins că, dacă unii d in treei vor primi niş te lecţ i i foarte dure, vor renunţa , înactiunile lor , cel pud n la părţ i le cele mai îngrozito are .A ş p u n e r ă mă ş a g p e j u m ă ta t e d in Imp e r iu l R o m a ncă aşa ar f i! Dar pielea lor pl ină de răutate trebuiemai întâi bine tăbăcită! Dixi! (Am zis!)"

9. Eu: "Poţi face ce vrei şi Eu nu-ţi voi spune: Nufă asta! Pentru că tu eşt i unul dintre prie tenii Mei ceimai înţelepţi . în tr-adevăr, toate cuvintele ş i fapteletale sunt bine gândite , dar vreau să-d spun că toateacestea nu vor fi de vreun folos, ci îi vor face doar

mai ră i ş i mai vicleni . Cei care sunt o dată a i Satanei ,sunt cu totul a i lu i ş i pot f i doar rareori aduşi pedrumul ce l bun doar p r in cuv in te , a şa cum au făcu tacum ucen ic i i Mei ş i cum s -a pe t recu t în Nazare t ,u n d e c o n d u c ă to ru l s i n a g o g i i , împ re u n ă c u f a r i s e i iş i cărturari i , au trecut la învăţătura Mea. Dar multealtele totuşi nu pot fi făcute, iar aşa cum vrei tu, cuatât mai puţin! Pe un diavol î l a lungi cu biciul , darîn locul lui vin al ţ i zece mai ră i decât primul."

10. C ă p i t a n u l : "P e c â t d e a d e v ă ra t e s t e c ă mănumesc Iul ius , pe atât de adevărat vă spun că î i voibiciui doar dacă voi fi obligat să o fac; dar dacă o voiface, va fi vai şi amar de ei!"

11. Eu: "Ai d in nou în t ru to tu l d rep ta te ! Trebu iesă ai cât de multă răbdare este posibi l , dar dacă s-aa juns la l imi tă , a tunc i t rebu ie să loveş t i cu toa tetune te le ş i fu lgere le fă ră n ic i o amânare ş i fă ră aîncerca să-i cruţi. Altfel, păcătoşilor le va veni ideeacă te joc i şi glum eşti cu ei ca şi cu n işte co pii m ici!"

12 . Căpitanul Iul ius: "Este întru totul ş i maximam e a ! D u r e a z ă m u l t p â n ă c â n d m ă h o t ă r ă s c s ăpedepsesc pe cineva, dar dacă vreun înrăi t mă obligăsă o fac, va ţ ine minte că a fost pedepsit de mine!

Dar cred că ar f i b in e să ne o dih nim câteva ore pe nt rucă încep deja să se ivească zorile!"13 . Eu: "Da, să ne odihnim aici, fiecare în locul

în care se află!"14 . S-a făcut linişte şi peste ochii tuturor s-a lăsat

un somn scurt , dar totuşi dulce ca mierea. Iar când



14 6

s - a u t r e z i t , t o ţ i e r a u a t â t d e o d ih n i ţ i d e p a r c ădormiseră în t r -un pa t moa le toa tă noap tea , v i sândf ru mo s .

C a p i t o l u l 1 2 2

Marea v indecare a bo lnav i lor pr ina t in g e r e a m a n t i e i Do m n u lu i


(36) Şi II rugau ca numai să se atingă de poala

hainei Lui. Şi toţi câţi s-au atins, au fost vindecaţi pe

deplin.

1 . Tod se mirau de somnul a tâ t de od ihn i to r pec a r e î l a v u s e s e r ă , î n t imp c e s o a r e l e î n c e p e a s ăl u m i n e z e v â r f u r i l e m u n ţ i l o r . E b a h l l e - a s p u sn e v e s t e l o r sa l e s ă p r e g ă t e a s c ă i m e d i a t m â n c a r ep ro a s p ă t ă . F e me i l e , împ re u n ă c u f e t e l e ma i ma r i ,au pregăti t un dejun copios, pentru că toate cămări lelor erau pl ine d e jos p ân ă sus.

2. Farisei i ocupaseră deja toate locuri le în sala

de mese, astfe l încât nimeni a l tc ineva nu mai avealoc la masă. Ebahl le-a adus mâncarea, care constadin pâine, vin , câţ iva peşt i fr ipţ i ş i miere . După cea c e ş t i a a u mâ n c a t , E b a h l a p r e g ă t i t o a l t ă ma s ăpen t ru Mine , d isc ipo l i i Mei , pen t ru căp i tan , pen t ruel şi pentru nevestele şi copiii lui.

3. înainte de a intra în sală, Eu i-am spus lui Ebahlsă-i cheme pe tod bolnavii care Mă aşteptau în camerade oaspeţi şi să le spună că nu trebuie să facă nimica l tceva decâ t să -Mi a t ingă poa la mant ie i ş i se vorvindeca pe loc. Ebahl a făcut ceea ce i-am spus.

4. Apoi am in t ra t în sa lă împreună cu căp i tanu l ,

cu discipolii Mei şi cu micuţa Iara, care nu făcea niciun pas fără Mine, şi M-am aşezat la masă fără a Măuita la vreun fariseu ş i fără a- i saluta , ceea ce erafoar te impor tan t pen t ru e i .

5. în t imp ce Eu , căp i tanu l ş i ucen ic i i e ram lamasă, au intrat vreo două sute de bolnavi în sală ş iM-au rugat să le îngădui Să-Mi adngă poala hainei .Eu le-am dat voie să facă aceasta , în dmp ce mâneamîmpreună cu ucenici i Mei ş i cu cei la l ţ i . Toţi cei careerau bolnavi au venit la Mine şi Mi-au at ins haina.Cei care o at ingeau se însănătoşeau pe dată . (Matei

14 , 36)6. Printre bolnavi se amestecaseră ş i far isei i ş ic ă r t u r a r i i c a r e e r a u d e o s e b i t d e i n v i d i o ş i ş i l es p u n e a u o a m e n i l o r : " N u a t i n g e ţ i m a n t i an a z a r in e a n u lu i , p e n t ru c ă n o i î l c u n o a ş t e m d e s tu lde bine. Vă veţi însănătoşi şi fără să o atingeţi." Cei


care s-au lăsat amăgiţi de farisei şi nu Mi-au atinsmant ia , au rămas bo lnav i .

7 . Pentru că au văzut că nu se vindecă, e i s-auîntors la Mine şi M-au rugat să le dau voie să atingăt o t u ş i m a n t i a M e a . E u î n s ă n u l e - a m d a t v o i e ,spunându- le : "Ap ven i t a ic i pen t ru Mine sau pen t ruacei farisei care v-au convins să nu-Mi ati ng ed m antia?Să vă ajute aceia în care aţi crezut; duceţi-vă la ei!"

8. Fariseii au auzit răspunsul Meu şi s-au înroşitd e f u r i e . E i a u v e n i t d u p ă a c e e a l a M i n e , i a rcon duc ăto rul lo r a spus: "Deci tu eşt i acela din p ric inacăruia a t rebuit să venim din Ierusal im la Nazaret?"

9. Eu nu am răspuns la o astfel de întrebare, darcăp i tanu l , ca re s tă tea la d reap ta Mea , a spus cu ovoce răsunătoare: "Da! Acesta este Cel a l cărui chipnu veţi f i n iciodată demni să î l pr ivi ţ i , nenorociţ i lor!De ce i-a ţ i convins pe aceşt i sărmani să nu at ingăhaina Sa ş i să se însănătoşească asemenea tovarăşi lorlor? Voi, câini amărâţi ce sunteţ i , oare chiar nu ş t i ţ ia l t c e v a p e a c e s t p ă mâ n t d e c â t s ă f a c e ţ i o a me n i inefericiţi de fiecare dată când se iveşte ocazia?!"

10. Aic i i -am făcu t un semn căp i tanu lu i să seliniştească, altfel s-ar fi ajuns la un conflict nedorit.

11. Căpitanul s-a domoli t puţin , dar i -a cerut dinn o u c o n d u c ă to ru l u i f a r is e i l o r s ă-i s p u n ă m o t iv u lpentru care i-a împiedicat pe unii bolnavi să a t ingăhaina Maestrului divin.

12 . Conducătorul a spus ceva, cam stânjenit : "Amvrut doar să ne conv ingem dacă se vindecă într-adevărdoar aceia care a t ing haina. Dar acum ne-am convinscă doar cei care au atins haina s-au vindecat şi nu le

mai stăm în cale; pot să facă şi ei ceea ce este necesarpentru a f i v indecaţi ."

13. Atunc i s -au r id ica t ce i ca re mai e rau încăbolnavi şi au zis: "O, dacă nu am fi atât de bolnavi,de nenorociţ i ş i de s labi , v-am da răsplata cuvenităpen t ru încercarea pe ca re a ţ i făcu t -o cu no i , de avedea dacă ne însănă toş im ş i fă ră a a t inge ha inaMântuitorului divin. V-aţi aduce aminte de aceastărăsplată o veşnicie; dar ceea ce este amânat , nu estea n u la t . O s ă n e î n s ă n ă to ş im ş i n o i o d a t ă , t o t c uajutorul lu i Dumnezeu, ş i undeva sigur ne vom maiîntâlni. O să vedeţi ce vom face atunci cu voi!"

14. E u î n s ă l e - a m s p u s b o l n a v i l o r : " F i e c arăzbunarea să f ie depar te de in imi le voas t re ! Dacăvreţi să vă vindec şi pe voi, atunci alungaţi toată uraş i răzbunarea d in in imi!"

15 . C e i c a r e ma i e r a u b o ln a v i a u z i s :" învă ţă to ru le , facem or ice pen t ru T ine , o r ice ne-a ic e r e ; n u ma i e l i b e r e a z ă -n e p e n o i , c e i p ro ş t i , d esuferinţa noastră!"

16 . Eu: "Atunci veniţi şi atingeţi-Mi haina!"17 . Ei au venit la Mine, au atins haina Mea şi s-au

însănă toş i t imedia t .

18 . Căpitanul, care era foarte nervos, a spus: "Ei,voi , văzători orbi din aşa-numitul oraş sfânt a l lu iDumnezeu, v-aţ i convins acum că bărbatul pe care a ţ iplecat să-1 cercetaţi şi să-1 prindeţi este altul decât celpe care mi l-aţi descris voi?"

19 . F a r i s e i i , împ re u n ă c u c o n d u c ă to ru l l o r , a u




spus: "Ne-am convins mai mult decât era nevoie cădin e l izvorăş te o putere de v indecare neobişnui tă ,dar as ta nu înseamnă că face to tu l cu a ju toru l uneiputeri divine. Vedem foarte bine că nici el şi nici ceicare s tau cu e l la masă nu respectă dadna bătrâni lor- în cazul acesta, nu poate fi vorba de ceva divin!"

20. Căpitanul : "Nu în ţe le g ce spuneţ i , vorbi ţ i ch iarcu El despre asta!"

C a p i t o l u l 1 2 3

Domnul ş i conducătorul far i se i lor


(1) Atunci cărturarii şi fariseii din Ierusalim au

venit la Iisus, spunând:

(2 ) "De ce încalcă ucenicii Tăi datina bătrânilor?

Căci nu-şi spală mâinile când mănâncă pâine."

(3) Dar El, răspunzând, le-a zis: "D ar voi de ce

încălcaţi porunca lui Dum nezeu de dragul datineivoastre?

(4) Căci Dum nezeu a poruncit, zicând: «Cinsteşte

pe tatăl tău şi pe mam a ta»; şi «Cine va blestema pe

tatăl său sau pe mam a sa, cu moarte să sfârşească».

(5) Dar voi ziceţi: «Cine va zice tatălui său sau

mam ei sale: 'Ori cu ce te-aş fi putut

ajuta, I-am dăruit lui Dum nezeu',

(6) acela nu va mai cinsti pe tatăl

său sau pe mam a sa». Şi aţi desfiinţat

astfel porunca lui Dum nezeu pentru

datina voastră.(7) Făţarnicilor, bine a proorocit

fsaia despre voi, când a zis:

(8) «Poporul acesta Mă cinsteşte

cu buzele, dar inima lui este departe

de Mine.

(9) Degeaba Mă cinstesc ei, dacă

dau ca învăţături n işte porunci ale

oamenilor.» "

1. Conducătorul far ise i lor a veni ta t u n c i l a M i n e ş i M - a î n t r e b a t :

"învăţătorule, cine sunt cei care staula masă cu Tine?"

2. Eu am răspuns: "Sunt ucenic i iMei!"

3. C o n d u c ă t o r u l a î n t r e b a t î ncon t inua re : "De ce înca lcă ucen ic i ităi dadna bătrânilor? Căci nu-şi spalăm â i n i l e c â n d m ă n â n c ă p â i n e ! "(Matei 15, 2)

4. Atunci Eu m-am ridicat, M-ama ş e z a t î n f a ţ a c o n d u c ă t o r u l u i ,întrebându-1 cu o voce serioasă: "Dar

v o i d e c e î n c ă l c a ţ i p o r u n c a l u iDumnezeu de dragul dadnei voastre?( M a t e i 1 5 , 3 ) C ă c i D u m n e z e u aporuncit: «Cinsteşte pe tatăl tău şi pemama ta, iar cine va blestema pe tatăl

său ori pe m am a sa, cu m oa rte să sfârşească.» (Matei15, 4) Voi însă învăţa u fiii şi fiicele să spu nă păr inţil orlor : «Dacă eu fac jer t fe în T emp lu pe ntr u d ne , ta tă ,sau pentru dne , mamă, aceasta- ţ i es te de mai marefo los decâ t să t e c in s te sc mereu cum e ra vecheadatină!» Voi spuneţi unui astfel de fiu şi unei astfelde f i i ce : "Ai făcu t foa r te b ine !" Dar ca re vo r f iu r m ă r i l e ? I a t ă ! A c e s t a e s t e m o t i v u l p e n t r u c a r e

aproape n imeni nu-ş i mai c ins teş te ta tă l ş i mama!Voi a t i desf iin ţa t por un ca lu i Du mn ezeu pen tru dat inavoastră! (Matei 15, 6) Cine v-a dat dreptul să faceţiastfel? Puteţi face aşa ceva pentru că nu credeţi şi nuaţ i c rezut n ic iodată în Dumnezeu, căc i ce l mort d inpunct de vedere sp ir i tua l nu mai are conşt i in ţă!"

5. Căpitanul a z is a tunci : "O, t rebuie să notez înmod specia l as ta! Astfe l de s lu j i tor i a i Domnuluis u n t e ţ i v o i ? D e a c e e a n - a ţ i p u t u t r e c u n o a ş t ed i v i n i t a t e a p u r ă a î n v ă ţ ă t o r u l u i ş i M â n t u i t o r u l u inostru?! Dumnezeul vostru es te mai în tâ i bur ta ş i ,de dragul ei, sacii voştri cu aur şi argint! Ei, acum vă

cunosc foar te b ine . Vorbid mai depar te!"6 . C o n d u c ă t o r u l f a r i se i l o r : " S u n t e m s l u ji t o ri i

Domnu lu i , după legea lu i Aaron !"7. Eu: "O, voi , sărmani fă ţarn ic i , b ine a prooroci t

Isaia când a zis (Matei 15, 7): «Poporul acesta Măcinsteş te cu buzele , dar in ima lu i es te depar te de



148 Marea Evanghe l ie a lu i loan

cauză că nu respect datinile voastre omeneşti, uitate

de Dumnezeu, nu poţi şi nu vrei să-Mi dai vreun act,şi asta de frică pentru sărmanul tău trup? O, cât defericit ai fi fost pentru totdeauna dacă Mi-ai fi datacel act! Dar acum este prea târziu! Fiul Omului numai a re nevo ie de v reo con f i rmare d in pa r tea t a ,pentru că lucrăr i le ş i cuvin te le Sale î i dau dovadapotrivită! Dar, pentru ca tu şi tovarăşii tăi să vedeţică F iu l Omulu i nu se t eme de oamen i , vo i spunetuturor, în faţa ta, că respectarea datinii voastre nuare nici o valoare şi că cel care o respectă aşa cumcereţi voi face un mare păcat în faţa lui Dumnezeu!"

4. Conducătorul fariseilor: "Nu fă asta, altfel vafi rău de tine!"

5. Căpitanul: "Ba da, El va face aceasta şi nu vapăţ i n imic! Ţineţ i minte , voi , nenoroci ţ i lor ah t ia ţ idup ă bani , aic i sunte ţ i sub autor i ta tea mea . O s ingurămişcare suspectă d in par tea voastră ş i voi pune săfiţi rupţi în bucăţi şi aruncaţi în mare ca hrană pentrupeşti! Uitaţi-vă la aceşti mizerabili! Istoria arată că înultimii trei sute de ani templierii nu au făcut nimicbun vreunui om. Iar dacă mai apărea d in când încând câte un suflet nobil printre ei, atunci făceau cuel exact ceea ce au făcut cu preacinstitul şi cuviosulZaharia, cu mai puţin de treizeci de ani în urmă. Iarde fiecare dată când vreunul dintre confraţii lor întrucredinţă se ridica plin de adevăr, dreptate şi puterediv ină , revărsând asupra oamenilor sărmani to t fe lu ld e b i n e f a c e r i , a t u n c i a p ă r e a u d e î n d a t ă a c e ş t imizerabili şi î l nimiceau! în curând se va pune însăcapăt faptelor voastre rele!

6. Vedeţi, acest om cu adevărat divin a venit înacest ţ inut , care es te b inecunoscut pentru inf luenţalui nesănătoasă. Aici erau mai multe mii de bolnavi- localnici şi străini - chiar şi mai mult de jumătatedintre soldaţii mei erau slăbiţi de febră, unii chiar

de mai mult de un an de z i le . Atunci a veni t a ic iacest om, cu adevărat divin, şi i-a vindecat pe toţi ceica re au ce ru t a ju to r . Oare nu a r t r ebu i să I seconstruiască unui astfel de om un altar, să i se aducăjer t fe , asemenea lu i Dumnezeu, ş i să f ie s lăv i t la

Mine!» (Mate i 15 , 8) Dar deg eab a Mă c ins tesc-e i ,atâta timp cât dau poporului astfel de învăţături carenu sunt n imic a l tceva decât porunci a le oamenilor!"

8 . Conducă to ru l f a r i se i lo r : "No i nu des f i in ţămporunci le lu i Dumnezeu pentru dat in i le noastre , caresunt şi ele folositoare oamenilor!"

9 . Eu: "V-am ară ta t de ja că faceţ i as tfe l cu oporuncă a lu i Dumnezeu; vre t i să auzi ţ i cum călca ţ i

î n p i c i o a r e şi c e l e l a l t e p o r u n c i a l e D o m n u l u i ,r id icând în s lăv i importanţa dadni i voastre?"10 . Conducătorul fariseilor: "Lasă asta, de dragul

poporulu i care s-a s t râns a ic i în număr mare!"1 1 . C ă p i t a n u l : " A t u n c i m ă r t u r i s i ţ i î n f a ţ a

poporulu i că învăţă toru l I isus t ră ieş te ş i făp tu ieş teîn tru to tu l după legea lu i Dumnezeu!"

12 . Conducătorul far ise i lor : "Nu putem face as ta .Aşa ceva poate f i făcut doar de Marele Preot d inTemplu !"

13. Căpitanul a răspuns imedia t : "La noi , romanii ,se spune/ «Ars longa, vita brevisl» («Arta este lungă,

v ia ţa e s te scu r tă !» ) sau , ma i b ine z i s , v re ţ i s ătă răgănăm luc ru r i l e , d in anumi te mo t ive , pen t ru anu mai face nimic în cele din urmă. Dar eu vă spun,în fa ţa poporulu i , că mărtur ia voastră că I isus d inNazare t es te un adevăra t învăţă tor , a r f i mult preajalnică şi proastă! Şi, dacă veţi îndrăzni să povestiţiceva neadevărat în Templu tovarăşilor voştri făţarnici,despre I isus , a tunci voi t r imite în aceeaşi c l ipă unr a p o r t î m p ă r a t u l u i , la R o m a , d e s c r i i n d u - i c unenumărate de ta l i i ş i au tent i f icând cu mărtur ia a os u t ă d e m a r t o r i c u m a ţ i o r g a n i z a t , î m p r e u n ă c utovarăşii voştri , furtul taxelor romane! Nu va trece

nici un an şi cuibul vostru de iad va fi distrus, astfelîncât n imeni nu va mai ş t i unde i -a fos t locul maiînain te . Ţineţ i minte ce am spus , pentru că ceea cespu ne u n ro m an , el şi face, chiar dac ă ar fi să distrugăas t fe l to t ce ru l ş i pămân tu l . «Fiat iustitia, pereat

mundus\ » [«Să se facă dreptate, (chiar de-ar fi) săpiară lumea!»] M-aţi înţeles?"

C a p i t o l u l 1 2 4

Iul ius î i ceartă cu asprime pe far ise i

1. La aceste cuvinte ale căpitanului Iulius, fariseiis-au retras foarte tulburaţi şi s-au sfătuit ce ar fi celmai bine să facă. Unul dintre ei a fost de părere caei să îi dea căpitanului mărturia pe care o cerea.

2. Conducătorul far ise i lor a spus: "Cum am puteaface a şa ceva , când e l ca lcă în p ic ioa re l eg i leTemplulu i , d ispre ţu indu-le?! Iar dacă o facem doarde fo rmă , to t nu ne a ju tă l a n imic ; l a momen tu lpotrivit el ar scoate dovada scrisă de noi şi toată vinaşi pedeapsa ar cădea pe noi! Mai bine nu facem cev rea căp i tanu l , pen t ru că , o r ice a r f i , ne pu temjus t i f i ca u şo r în fa ţa conducă to r i lo r noş t r i ! " To ţ ifariseii şi cărturarii au fost de aceeaşi părere şi, dupăaceea, nici unul nu a mai scos nici un cuvânt.

3. Eu M-am r id ica t a tunci , cu gravi ta te , M-amîndrepta t spre conducătoru l lor ş i i -am spus: "Din




nesfârşi t? Ce bine aţ i făcut voi acestor oameni cândaţi venit a ic i? Cămara ş i p ivniţa lui Ebahl au camsărăc i t cu va loarea a pes te o su tă de monede!

7 . Ş i , d rep t mul ţumire pen t ru că mânca ţ i pes teto t pe degeaba , asemenea lup i lo r , v re ţ i acum să-Ldistrugeri pe marele nostru binefăcător , pe cel căruiaar t rebui să-I mulţumiţi că Cyrenius nu a s trâns peloc toată puterea Asiei ş i nu v-a nimicit cuibul vostrude tâ lhar i ş i de des f râna ţ i ! Nu , es te p rea de to t !N u m a i c a m i n c i u n i l e v o a s t r e , p e c a r e l e v i n d e ţ ipoporului pe bani grei , să nu f ie dezvăluite , î i căutau,î n v i c l e n i a v o a s t r ă s a t a n i c ă , p e p r i e t e n i i ş ib i n e f ă c ă t o r i i v o ş t r i c e i m a i m a r i . D a c ă î n s ădescoper i ţ i la ei v reo lum ină m ai pu te rn ică în in imă ,î i în lăturau din calea voastră! Spuneri chiar voi: nusunteri mult mai ră i chiar decât Satana!?"

8 . Căp i tanu l s -a îndrep ta t sp re Mine ş i a spus :"Doamne şi învăţătorule trimis de Dumnezeu, învaţă-necu îndrăznea lă adevăru l ş i ce a t i tud ine t rebu ie să

a ibă poporu l fa ţă de da t in i le omeneşd! Eu şdu că deTine ascu l tă ce ru l , pământu l ş i toa te e lemente le ş imai şdu că i-a i putea împrăşt ia asemenea f ire lor dep ra f p e a c e ş t i t i c ă lo ş i , d o a r c u c e a ma i u ş o a rărăsuflare a. Ta. Poţi să faci asta la fel cum ai putut săp o ru n c e ş t i mă r i i s ă n e p o a r t e c a u n p ă mâ n t t a r e .Cu toate acestea, ca un simplu om în faţa Ta ş i at u t u r o r p u t e r i l o r T a l e , c a r e n u s u n t d e l o c m i c i ,rămân în s lujba Ta până şi cu uldmul meu om şi îmidau ş i u ldma p ică tu ră de sânge pen t ru T ine! Aceş t it icăloşi îş i vor mai aduce aminte de Ghenizaret!"

9 . C o n d u c ă to ru l f a r i s e i l o r a s p u s , c u o v o c e

r ă s u n ă t o a r e : " C ă p i t a n e , c e d o v a d ă a i î m p o t r i v anoa stră că am venit a ic i do ar p en tr u a-1 nim ici p eacest om? într-adevăr, am ven it să cercetăm , să vede mşi asta nu ni se poate lua în nume de rău, dar , pentruD u m n e z e u , n i c i o d a t ă n u s - a p u s p r o b l e m a s ă - 1distrugem! Ţie-ţ i este uşor să vorbeşd, pentru că aiavut destul de m ul te ocazii să-1 cun oşti p rin faptele şicuv in te le sa le . Noi însă am văzu t pu ţ ine în a fa rami r a c u lo a s e i v in d e c ă r i d e a s t ă z i ; i a r a me n in ţ ă r i l eta le nu sun t de loc omeneş t i . De aceea c red că a rtrebui să ni se dea şi nouă prilejul, fiind într-un fel

s tră ini de s i tuaţ ie , să-1 cun oaş tem mai bi ne p e acestfăcă to r de minun i !10 . Bineînţeles că noi avem, ca templieri , un rang

îna l t , da r , ne luând în seamă as ta , e l e s te mai bundecât nici unul , iar legea trebuie să-1 apere a tâ ta t impcât aceasta va fi pe placul lui D um ne zeu şi va meri ta!De aceea te rog să nu ne ameninţi cu sabia înaintede a schimba câteva cuvinte cu făcătorul de minuniIisus! Să facă ce vrea, să ne înveţe ş i să pre dic e, pe nt ruca ş i noi să af lăm ceva mai bun decât ce am auzitpână acum. Dacă vom vedea că lucruri le s tau al tfe l ,a tunci vom lua ş i noi a l te hotărâri! Pentru că atât de

proşt i nu suntem nici noi , iar in ima noastră poate săia o ho tă râ re d reap tă ."

11. C ă p i t a n u l : "R e fu z u l e mi t e r i i a c tu lu i c e ru tv o r b e ş t e î m p o t r i v a d r e p t ă ţ i i i n i m i i v o a s t r e ! «E x

trunco non quidem mercuriusl» («Nici un zeu n-acrescut dintr-un buştean!») - dar rămâne de văzut!"

C a p i t o l u l 1 2 5

T r e i d o c u m e n t e


(10) Şi, chemând mulţimea la Sine, El a zis:

"Ascu ltaţi şi înţelegeţi:(11) Nu ce intră în gură îl întinează pe om, ci

ceea ce iese din gură, aceea îl întinează pe om."

(12) Atunc i ucenicii Lui, apropiind u-se, I-au zis:

"Ştii că fariseii au găsit pricină de poticnire, auzind

cuvântul acesta? "

(13) Şi El, răspunzând, le-a zis: "Orice răsad pe

care nu L-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls

din rădăcină.

(14) Lăsaţi-i pe ei: sunt nişte călăuze oarbe ale

orbilor; şi când un orb călăuzeşte pe un alt orb,

amândoi vor cădea în groapă."1. Atun ci i-am ch em at la un loc pe to p o am enii

af lăr i acolo. O parte dintre e i erau cei vindecau, iarcealal tă parte era formată din mai mulri locuitori a io raşu lu i ca re să rbă to reau z iua de d ina in te de saba t .

2. Când oamenii s-au s trâns ş i sala era aproapeplină, Eu le-am spus: "Ascultau ş i în ţelegeri! Nu ceeace intră în gură î l în t inează pe om, ci ceea ce iesedin gură, aceea î l în t inează pe om. (Matei 15, 11) Amânca pâ ine cu mâin i le nespă la te nu în t inează penimeni. Asta v-o spun vouă, tu turor , ş i în lătur astfelp e n t ru t o td e a u n a a s e me n e a d a t i n i o me n e ş t i ! " T o ţ ioameni i au începu t să se bucure ş i să Mă laude .

3. Dar ucen ic i i s -au aprop ia t de Mine ş i M-auîntrebat: "Ai văzut ce tare s-au supărat fariseii cândau auzit ce-ai spus?" (Matei 15, 12)

4. Eu am spus cu voce tare ucenici lor: "O rice răsadpe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smulsd in rădăc ină . (Mate i 15 , 13) Lăsa ţ i - i pe e i ; sun tc ă l ă u z e o a r b e , a l eorb i lo r ; ş i când un o rbcălăuzeşte pe un al t orb,a m â n d o i v o r c ă d e a î n

groapă! (Mate i 15 , 14)Pot să se supere cât vorpen t ru că ta tă l lo r es tea l t u l d e c â t a l n o s t r u .Tatăl nostru este sus; a llor este jos!"

5 . C â n d f a r i s e i i a uauzit acestea, au devenitgalbeni , verzi ş i roşi i caf o c u l d e m â n i e ; i a rcond ucă to ru l lo r a s tr igatcu o voce puternică: "Amauzit destule! El L-a hulitpe Dumnezeu ş i pe no i !Acum şt im cu cine avemde-a face şi cine este ac estI isus din N azaret! H aideţisă plecăm şi să-i spunem






b e l ş u g n u v o r u i t a v r e o d a t ă . G â n d i ţi - vă b i n e ; U C T ^ w y w ^ i g f f w W t ^ *rău ta tea lo r ascunsă es te foar te mare ş i nu a re %Ş-'J

,r

*r

'

marg in i ! în in imi le lo run mij loc nu este preaa s e r ă z b u n a p e c ep r u d e n ţ i ! E i v o r cr ă z b u n a r e ! D o v a d a p e c a r e a u t r e b u i t s ă os e mn e z e e s t e mi j l o c u l d e l e g ă tu r ă ! D in c a u z a

aceasta vor tăcea, dar vă vor tr imite pe cap maimul te i scoade răuvo i toare decâ t le ve ţ i t r imi tevoi lor şi vor tocmi martori falşi împotriva voastră.F i ţ i p ru d e n ţ i , v - a m s p u s d in a in t e c e e a c e s e v ap e t r e c e ! "

3. Căpi tanu l : "Doamne , î ţ i mul ţumesc d in in imăpentru acest averdsment! Acum, că ş t iu , f iecare s tră incare va dori să vină în acest ţ inut , va trebui să f iefoar te a ten t , mai a les ce i d in Ie rusa l im. Ace ia vortrebui să meargă pe cărbuni încinşi! Va f i sufic ientsă prind o dată pe unul şi le va pieri la toţi cheful de

a mai fi iscoade ale diavolului!"4. Eu: "Da , da , de aceea f i ţ i cu och i i -n pa t ru ,pen t ru că asemenea oameni par a f i b lânz i ca n iş tep o ru mb e i , d a r d e f a p t s u n t ma i o t r ă v i t o r i d e c â tviperele! Vor veni sub tot fe lul de înfăţ işări ş i vorvorbi difer i te l imbi, ca negustori persani , greci sauegipten i , chiar rom ani , ş i va f i gre u să îi deosebiţ i decei din poporul respectiv. Dar dacă-i veţi cerceta cugrijă, vă veţi da seama copiii cărui spirit sunt ei!"

5. Căpi tanu l : "O , î ţ i mul ţumesc ş i mai mul t , o ,Doamne! Acum şt iu foarte bine ce trebuie să fac, iarde va f i să apară vreun caz greu de lămurit , aş dori

s ă î m i î n g ă d u i s ă - Ţ i r o s t e s c n u m e l e s f â n t şia totputernic ş i să spun: «O, Tu, spir i t a totputernic a lDo mn ulu i ş i învă ţă to ru lu i I isus! Luminează-mi in imapentru ca să pot lămuri acest caz!» Şi sunt s igur căTu îmi vei auzi chemarea chiar de-ai f i la capătullumi i !"

6. Eu: "O, prie tene ş i fra te , rămâi aşa cum eşt iacum, în Mine, iar spiritul Meu va fi în tine şi te vaajuta oricând, z i ş i noapte!"

7 . I a r a , c a r e s t ă t e a l â n g ă M in e , a z i s : "D a r ,Doamne , vorbeş t i de parcă a i v rea să ne părăseş t ic u r â n d ! T e ro g s ă ma i r ă mâ i c â t e v a z i l e l a n o i ,pentru că Tu eşt i v iaţa mea! Cum aş putea tră i fărăTine? Trebuie să rămâi aici, nu Te las să pleci! FărăTine voi muri!"

8. Eu i-am spus cu multă dragoste: "O, mult iubitaMea Iara , nu te voi părăsi niciodată! Chiar dacă vatrebui să plec trupeşte de aici , pentru o bună bucatăde vreme, în spir i t voi f i mereu cu t ine. Tu vei vorbicu Mine şi Eu îţi voi da răspunsuri pe care să le simţifoarte l im ped e. Poţi să f ii s igură d e asta! Mă înţelegi?"

9. Micuţa Iara: "Da, mult iubitul meu Domn Iisus,înţeleg ş i ş t iu că nimic nu-Ţi este imposibil , dar totuşi

mi-ar place atât de mult să mai rămâi a ic i , la noi .Acum când eşti aici, totul este mirific, divin! Nici cerulnu cred că este mai frumos! De aceea trebuie să mairămâi a ic i , de dragul meu, măcar câteva zi le!"

10 . Eu: "Ei bine, este cu neputinţă să laşi cevane împ l in i t une i asem enea iub i r i , ma i ales a tunc i când

şi-a a les partea cea mai bună! Bucură-te , iubirea tanu va f i n iciodată s ingură!"

11 . Cuvintele acestea au înseninat-o pe Iara; ea asărit iute la Ebahl şi i-a zis: "Vezi, ţaţă Ebahl, Domnulmai răm âne la no i şi va răm âne p en t ru to tdeaun a!"

12 . Ebahl: "Copilul meu drag, este o mare graţ iepen t ru no i . To ţ i la un loc nu sun tem demni de ea ,p e n t ru c ă E l e s t e D o mn u l c e ru r i l o r ş i a l a c e s tu i

pământ! Ceea ce El vrea să facă şi face este ascuns învoinţa Sa divină, de nepătruns. Fiecare f ir de păr depe cape te le noas t re es te număra t , conform vo in ţe iSale, la fel ca nisipul mării; şi noi, oamenii, nu putemschimba cu nimic voinţa Lui sfântă. Dar sunt de aceeaşipărere , că pentru El , în fa ţa căruia o mie de ani suntca o zi , nu mai contează dacă mai rămâne o zi sau nula noi. Ţine-L deci bine şi nu-L lăsa să plece, pentrucă tu îi eşti cea mai dragă dintre noi toţi!"

13. Iara: "îl voi ţine bine şi nu-L voi lăsa să plecen ic ioda tă !"

C a p i t o l u l 1 2 7

Domnul vorbeşte despre spir i tu l iubir i i

1. Eu am venit încet pe la spatele Iarei, am ridicat-ode la pământ ş i am spus : "Cum Mă ve i pu tea ţ ine ,iub i tu l Meu cop i laş? U i te , sun t mul t mai pu te rn icdecât t ine!"

2. D upă ce am lăsat -o jos , micu ţa a spus : "Ş tiufoar te b ine că eş t i mul t mai pu te rn ic decâ t mine . Eusunt ca o musculi ţă în fa ţa puteri i Tale , pentru că Tu

menţi i , cu atotputernica Ta forţă a voinţei , cerul ş ip ă mâ n tu l ş i d a i a d â n c ime mă r i i . C u m c re z i c ă a şvrea să -mi măsor pu te rea cu T ine? Dar eu c red căT e -a ş ma i p u t e a o p r i o v r e me p e n t ru c ă îm i e ş t inemaipomeni t de d rag ş i c red că ve i mai rămâne dedragu l iub i r i i mele pen t ru T ine!"

3. E u : "D a , ă i d in n o u d r e p t a t e ; d e o a re c e c uiu b i r e s e f a c e t o tu l l a M in e ! I u b i r e a p e n t ru v o i ,oameni i , M-a a t ras pe aces t pământ! Ce l ca re a reînsă iubire la fel ca tine, acela poate să facă ce vreacu Mine! Pentru că o astfel de iubire este spir i tulMeu în inima omului . Iar ceea ce o astfel de iubire

cere ş i vrea, îş i are sursa în profunzim ile rându iel i idivine; de aceea tu Mă poţi ţ ine foarte uşor în inimata, iar eu nu Mă voi despărţ i n iciodată de ea!

4 . D e t r u p u l M e u n u d e p i n d e n i m i c , t o t u ldep inde doar de Duhul Meu! Vez i , ceea ce fac , nuface trupul Meu, c i doar duhul Meu; dar , de dragul




tău, voi mai rămâne câteva zi le a ic i , pentru că mâinees te saba tu l ş i po imâine - z iua de după saba t ! Voi

mai rămâne aici aceste două zi le , apoi voi pleca spreSidon şi Tir . Mă voi întoarce însă ş i voi rămâne lavo i poa te jum ăta te d in ia rnă ."

5 . M ic u ţa s p u s e , p l i n ă d e î n c â n t a r e : "O , s l a v ănesfâ rş i tă lu i Dumnezeu , Ta tă l Ceresc , pen t ru aces tdar d iv in ! Acum sun t mul ţumi tă !"

6. Cu toţ i i o admirau pe această fe t i ţă care aveadoar do isprezece an i ş i se minunau de în ţe lepc iunead e c a r e d ă d e a d o v a d ă . U n b ă t r â n a s p u s : "E s t e ogra t ie deoseb i tă a lu i D um nez eu! In p ie lea e i g ingaşăse af lă un înger a l Domnului! Făptura ş i spir i tul e i

arată cu prisosinţă ceea ce am spus."7. U n al tul a zis: "Da, aşa este! Feti ţa abia a împlini tdo isprezece an i ş i ju m ăta te , da r a ra tă ca o fa tă deşa isp rezece an i ! Trupu l e i e s te b ine dezvo l ta t , i a rsufletul ei nu lasă de dorit. Fericit este acela care ova lua de nevastă!"

8. Iara a auzit aceste cuvinte ş i a spus: "O inimăc a r e- L i u b e ş t e p e D u m n e z e u n u a r e n e v o i e d edragos tea un u i m ire ego is t, pen t r u că ea a in t ra t de jaîn casa Dom nulu i , ca mireasă ! Ş t iu să iubesc o am eni iîn necazul lor şi să fac bine celor săraci, la orice orăd in z i ş i d in no ap te , da r nu cunosc iub i rea un u i bă rba t

tânăr ş i n ici nu o voi cunoaşte vreodată — decâ t dacăinima lui va f i asemenea celei a mea, pl ină cu iubireac e a ma i c u ra t ă p e n t ru D u mn e z e u ! "

9 . U n a l t e v r e u b ă t r â n a z i s : "E i , e i , f e t i ţ ă !Cuvintele ta le sună atât de bine de parcă ar ieşi d ingura unui înger, dar totuşi ş i tu eşt i făcută din sânge

ş i ca rne ş i , când va ven i v remea ta , t e ve iconvinge că ş i carnea ş i sângele au un cuvântde spus la noi , oamenii!"

10 . Iara: "Ştiu de când eram mică faptul căomul nu es te un zeu , da r , p r in d reap ta iub i rep e n t r u D u m n e z e u , o m u l p o a t e d e v e n i - c uajutorul lu i Dumnezeu - un s tăpân al cărnii ş ia l s â n g e l u i s ă u . C e l c a r e e s t e a j u t a t d eDumnezeu , es te a ju ta t în în t reg ime , ş i nu peju mă ta t e . D e a s t a v - a ţ i p u tu t d a s e a ma a z i -dimineaţă , a tunci când carnea ş i sângele vostrubo lnav au fos t v indeca te în în t reg im e! A ju to ru lprimit a tunci nu venea de la un om, ci de laD u m n e z e u ! " L a a c e s t e c u v i n t e a l e I a r e i ,b ă t r â n i i a u a m u ţ i t ş i n i c i u n u l n u a m a iîndrăznit să spună ceva.

11. Eu însă i-am spus Iarei , luând-o d e m ână :"Ai răspuns foar te b ine! Vorbeş t i de ja ca unadevăra t p ro fe t ! "

1 2 . Z â m b i n d d r ă g ă l a ş , I a r a M i - a s p u sînce t i şo r : "Es te uşor să vorbesc ca un p rofe ta tunc i când sun t lângă T ine ş i când Tu îmi p u icuvintele în inimă, ş i apoi în gură! Dacă aş f ivorbit doar eu, aş f i spus s igur o mulţ ime depros t i i ! "

13. Eu i-am răspuns tot în şoaptă: "Se poate ,mul t iub i ta Mea Ia ra ! Dar de acum îna in te ve iputea vorbi la fe l de înţelept to t t impul, doarcă nu t rebu ie să Mă t rădez i a tunc i când ve i

creşte!"14 . Iara: "Doamne, dacă aşa ceva este cu putinţă ,

a tunci lasă-mă mai bine să mor!"15. Eu: "Dar va rămâne ceva cu nepu t in ţă , nu- i

aşa?!"16. Ia ra a z i s , s t rângându-Mă ta re de mi j loc ş i

trăgându-Mă la pieptul e i : "Da, aşa ceva trebuie săr ă mâ n ă p e n t ru t o td e a u n a c e v a imp o s ib i l ! D o a r u nn e b u n a r d a u n fu n t d e a u r p u r p e n t ru u n u l d emucega i u râ t miros i to r !"

17 . Eu: "Deci te interesează totuşi aurul?"1 8 . I a r a : " D a , a u r u l s u f l e t u l u i ! A m s p u s a u r

p ă m â n t e s c d o a r p e n t r u c a e x e m p l u l s ă f ie m a i

conv ingă to r . "19 . Eu: "Ei, te-am înţeles bine, dar pentru că teiubesc atât de mult , t rebuie să te mai ş i tachinez unpic!"

20. Iara: "Poţi să mă tachinezi , nu Te voi iubi maip u ţ i n d i n a c e a s t ă c a u z ă ! Ş t i u d e m u l t t i m p c ăDumnezeu î i încearcă cu tot fe lul de suferinţe pe ceipe care-i iubeşte în mod deosebit! Şi , dacă Tu mătachinezi a tâ t de mult , asta arată că acum mă iubeşt iş i mai mult!"

21. Eu: "O, tu , copilaş drag, o inimă atât de curatăc a a t a n u e s t e n i c io d a t ă î n c e r c a t ă d e D u mn e z e u .

Dumnezeu î i încearcă doar pe ce i ca re în t r -adevăr î liubesc mult , dar cărora le mai place încă ş i lumea.D u m n e z e u l e î n l ă t u r ă a t u n c i d i n i n im ă i u b i r e apen t ru lume, tach inându- i . în ţe leg i?"

22. Ia ra : "O , Doamne , Tu , mie re a in imi i mele ,înţeleg foarte bine!"






fără a forma gheaţă , iar oamenii merg pe ea ca pemarmură! Toate acestea le-au fost arătate ş i povest i teîn amănunţ ime , ia r az i -d iminea ţă au văzu t cu och i il o r m i r a c u l o a s a v i n d e c a r e a m a i m u l t o r s u t e d eoameni; cu toate acestea, e i au rămas vicleni ş i denec l in t i t , a semenea s tânc i i ca re a fos t încerca tă demii de ani de cel pu p n o sută de mii de ori de pu ter ean imic i toa re a t răsne te lo r , rămânând to tuş i nec l in t i tă .

To t ce e ra omenesc în aceşd oameni a d ispăru t . E isunt ori n iş te animale sălbatice , ori adevăraţ i d iavoli!Spuneţi , f ra ţ i lor , avem sau nu dreptate?"

12 . Farisei i şi cărtur ari i au răsp uns : "Aveţi perfec tădrep ta te ! Ce l ca re mai rămâne nec l in t i t în fa ţa unorasemenea mani fes tă r i nu poa te f i în t r -adevăr decâ tun diavol!"

13. Cei do i esen ien i au spus : "Acum, că m-amc o n v in s c ă e x i s t ă a s e me n e a s p i r i t e r e l e î n u n e l eregiuni a le lumii , spir i te care nu rareori î i chinuiepe oameni ş i ce l mai adesea nu în t r -un mod d i rec t ,

c i mai mul t îndem nând u- i la fap te re le , sun tem în t rutotul de părerea voastră! Aceia care sunt l ipsi ţ i dec o mp a s iu n e p e n t ru s e me n i i l o r ş i c a r e , a s e me n e atigri lor , vor să-şi umple doar pântecul lor , nu maisunt oameni, c i d iavoli! Ei t ră iesc doar pentru a-şiumple burple ş i sunt astfel deosebit de sat isfăcuţi ;pentru ei n ici un mij loc nu este prea rău pentru a-şia t inge scopu l ! Ce con tează Dumnezeu sau sp i r i tu l? !Bur ta lo r t rebu ie să f ie p l ină ! Res tu l nu con teazăpen t ru e i . Ar ta ş i ş t i in ţa au va loare pen t ru e i doaratunci când, prin e le , pot f i spori te venituri le care săle um ple bur ţ i le ! O , Do am ne , ce oame ni sun t aceş t ia !

Sunt diavoli i cei mai adevărap!"14 . Iuda I sca r io teanu l a spus

şi el: "Dacă n u aş fi foarte con vinsde a to tpu te rn ic ia Lu i cu adevăra td i v i n ă , a ş î n c e p e s ă m ă t e mpent ru E l ! Oameni i aceş t ia a r f iî n s t a r e s ă -L d e a j o s ş i p eD u m n e z e u d e p e t r o n u l S ă u ,dacă ar fi posibil, şi să se aşeze eiînşiş i pe el . Templieri i , cărora lem e r g e f o a r t e b i n e d u p ăa lu n g a re a s a ma r i t e n i l o r c a r e î icam călcau pe bătături , ar f i îns ta re să facă o r ice îna in te de arenun ţa la ceva d in ceea ce leasigură tra iul îmbelşugat!"

1 5 . P e t r u : " O a r e c r e z i c ăD o m n u l n o s t r u e s t e , î n c i u d ap u t e r i i S a l e m i r a c u l o a s e , l aadăpost de vreo primejdie în fa ţavicleniei temp lieri lor? Dac ă El nuva veni în fa ţa acestor cr iminalic a u n j u d e c ă t o r , c u t u n e t e ş i

t răsnete din ceruri , va f i în scurtt i m p v i c t i m a a c e s t e i d o r i n ţ en e s a t i s f ă c u t e d e r ă z b u n a re , î nciuda pu teri lo r Sale! Da, un ev reuare o chemare deoseb i tă pen t rul u c r u r i m ă r e ţ e şi p o a t e fi u n

înger , da r un evreu decăzu t es te mai rău decâ t undiavol!

16 . De aceea ar t rebui să se ferească de Ierusal im!Dacă El va merge acolo, pl in de bunăvoinţă , va aveasoar ta p red ica to ru lu i loan! A tâ ta t imp câ t aces ta -ş ip r o p o v ă d u i a î n v ă ţ ă t u r a şi b o t e z a în a p r o p i e r e anoastră , pe malu l Micului Iorda n şi în micul pust iual Betabarei , a fost în s iguranţă; dar când a plecat ,

cu vreo tre i luni în urmă, spre Iordanul Mare ş i înmare le pus t iu a l Be tabare i , a deven i t uşor v ic t imatempl ie r i lo r ca re une l teau d in umbră , în spa te le lu iI rod . I rod a înce pu t de ja să -L u rm ărească pe Do mn ulşi învăţă torul nos tru . D acă ar f i vrut să-L pri ndă , c ineş t ie ce s -a r f i pe t recu t de ja ! Dar Domnul vede înin imi l e o a me n i lo r ş i d e l a d e p ă r t a r e , l e c u n o a ş t eplanuri le ş i ş t ie cum să se ferească de ele! Cine oareeste mai înţelept decât El?"

17 . Un fariseu a zis: "Dacă începe să se fereascănu es te un semn bun! Poa te că v rea să oco lească

orice vâlvă. Asta ar f i o scuză, dar dacă este o urmăcâ t de mică de f r ică , a tunc i nu dau do i ban i pes iguran ţa Sa! Ş t iu foar te b ine pe unde ş i cum îş iînt inde Templul plasele primejdioase astfel încât esteaproape impos ib i l să scap i nevă tămat! P robab i l căEl nu vrea să s târnească multă vâlvă ş i de aceea vaoco l i câ t se va pu tea asemenea s i tua ţ i i , fe r indu-seast fe l de o pu te rn ică c iocn i re ca re a r cu t rem ura ce ru lş i p ă m â n t u l . E l s e v a l o vi d e m a r e a r ă u t a t e aoameni lo r a tunc i când paharu l va f i p l in ! Aces teacred eu că-I sunt intenţi i le!"

18 . Esen ien i i : "Aceas ta es te ş i pă re rea noas t ră !

Pen t ru că la o as t fe l de în ţe lepc iune pur d iv ină ş ip len i tud ine a pu te r i i dumneze ieş t i ,trebuie să ştii care-ţi este calea înfaţa lumii re le! Dacă am avea doara o su tă mia par te d in pu te rea ş iî n ţ e l e p c i u n e a S a , a t u n c i a m fis tăpânii lumii în numai tre i ani! Dea c e e a n u n e t e m e m p e n t r u E l !Chia r dacă s -a r lă sa de bunăvo ieîn s e a ma lu mi i r e l e ş i a r s p u n e :«Sunt a ic i! Vărsaţ i asupra Mea, aCrea to ru lu i vos t ru , toa tă rău ta teavoas tră , pen t r u ca jude ca ta de suss ă v i n ă m a i r e p e d e a s u p r avoastră!», El tot nu ar avea nimicd e p i e rd u t ! E s t e a d e v ă ra t c ă , î nrăutatea lor , oamenii ar putea să-Isch ing iu iască t rupu l , a r pu tea ch ia rsă-L omoare; dar ce ar putea să-Ifacă sp i r i tu lu i Său a to tpu te rn ic ş iindes t ruc t ib i l? După cum spuneam,nu ne îndo im abso lu t de loc că a rputea să facă aşa ceva, dar asta nule va f i de vreun folos duşmanilorSăi. Până când îş i vor da seama ces - a p e t r e c u t , E l v a î n v i a c a u nju de că to r d iv in şi î i va ju de ca cufocul şi sabia din cer uri! Vai şi ama rd e t o t i d u ş ma n i i L u i s i d e t o t i




diavolii! Aceşda vor afla, trecând prin chinuri mari ,

cine era Cel pe care L-au pr igoni t fără încetare! Ces puned des p r e pă r e r ea noas t r ă? "19 . U c e n i c i i a u r ă s p u n s : " S p e r ă m s ă n u s e

pet r eacă aşa , dar nu punem la îndoia l ă ce l e spusede voi , deoarece lu i Dumnezeu î i sunt cu put in ţ ăm ul t e l uc r u r i l a ca r e oam en i i î ncă n i c i nu s - augândi t !"

C a p i t o l u l 1 2 9

D om n u l ş i c e i d o i e sen i en i

1. In dmp ce ucenicii , fariseii ş i cei doi esenienidiscutau în acest fel şi Matei nota ceea ce-i spusesem,Ebahl i -a chemat pe toţ i la masă. Ucenici i Mei ş iceilald au venit veseli în sala de mese.

2. Eu i-am întrebat ce discutaseră de-i înveseliseatât de tare.

3. Cei doi esenieni au răspuns: "Doamne, poţ i săne înt rebi , dar ş t im că ceea ce am vorbi t noi înt renoi es te cunoscut spi r i tului Tău din eterni tate! Poţ if i s igur că nu Te-am vorbit de rău!"

4. Eu: "Sunt s igur de as ta, pentru că ceea ce ap

vorbi t nu v-a fos t inspi rat de carnea ş i de sângelevost ru, ci de spi r i tul lui Dumnezeu. Dar să nu maivorbi ţ i ş i cu al t i i despre as ta, pentru că oameni i suntorbi, proşd şi răi! Să ne aşezăm acum la masă!"

5. Masa era f rumos aranjată. Cei opt corăbier i ainoş t r i î ş i pet recuseră dmpul pescuind ş i î i aduseseră

1 55

lui Ebahl o mul ţ ime de peşd dint re cei mai buni , înschimbul cărora au pr imi t vin ş i pâine. Peş t i i eraubine pregăti ţ i ş i cu toţi i i-am mâncat cu multă poftă.Cei doi esenieni , care erau obi şnui ţ i cu mâncărur ideosebite, f i ind adepţi ai şcoli i lui Aristotel şi Epicur,nu înce tau să se min une ze de gus tu l deosebi t de bu nal mâncărur i lor . Chiar ş i căpi tanul , împreună cu ceit rei adjuncd ai lui , nu mai conteneau a lăuda gus tul

bun al peşdlor ş i f iecare a mâncat câteva bucăd buneastfel încât începuseră să-şi facă grij i , ca nu cumva săl i se facă rău de la atâta mâncare.

6. Eu însă i -am spus: "Nu te teme, dragul MeuIul ius , pent ru că în prea jma mediculu i n imic nu- ţ ipoa t e dăuna ! "

7. Această repl ică l -a înseninat din nou pe Iul ius ,iar aceste cuvinte ale Mele au devenit proverb şi semai folosesc încă de către medici şi în vremurile încare sunt notate aces te lucrur i .

8. După ce am terminat masa, căpi tanul a înt rebat :"Doamne, as tăzi es te o zi minunată! Ce-ar f i dacă

am face o pl imbare pe afară după-amiază?"9. Eu: "Aşa Mă gândeam şi Eu, dar de data aceasta

vom urca pe munte! "10 . Căpi t anul : "Munte le ce l mai apropia t , care

poar tă numele de «Capul diminet i i», în graiul local«Juitergli», este foarte înalt şi abrupt pe toate părti le.Es te un colos de piat ră aproape golaş! Dacă vrei săurcă m p e el , pu tem f i s igur i că nu ajungem pe creas tăînainte de a se lăsa seara şi nici nu mai poate f i vorbasă ne întoarcem în aceeaşi zi! Nu cred că-i va facenici unuia dint re noi plăcere să rămână acolo pes te

n o a p t e ! S e s p u n e c ă î n t r e c r ă p ă t u r i e s t e m e r e uzăpadă ş i gheaţă , dar pr ive l i ş t ea se pare că es t enespus de f rumoasă!"

11. Eu: "Pr ietene, toate aces tea nu t rebuie să neoprească să urcăm pe «Capul d imineţ i i» . Cel carecunoaş te cărarea a junge mul t mai r epede sus decâ tcel care t rebuie mai întâi să o caute cu mul tă t rudă.Să pornim la drum ş i vom ajunge sus în vreo douăo re . Cei care vor, să vină!"

12 . Căpi t anul : "Doamne, dacă Tu-mi spui , mergpână la capătul lumii , ce să mai spunem de a urcape aces t munte. Iar dacă Tu ne vei conduce, nu avem

de ce să ne temem! Mă bucur deja foar te mul t pentruaceas t ă d r um e ţ i e ! To t uş i a r t r ebu i s ă l uăm cevapâine ş i vin pentru că ş t iu că, atunci când urci pemunte , î ţ i c r eş t e foar t e mul t pof t a de mâncare ş isetea!"

13 . Eu: "Da, putem să luăm! Dar ce să facem cumul t iubi ta Mea Iara? Pentru ea va f i des tul de greusă urce pe munte! "

14 . I ara a spus : "Cu Tine , Doam ne, n imic nu poatef i prea greu. Fără Tine, înt r -adevăr nu se poate facenimic, cu atât mai pudn aş putea face eu ceva! Dar

dacă es te pe placul Tău, nu numai că urc pe aces tmunte, dar merg cu Tine de-a dreptul pr in foc, aşacum am mers pr ima, cu Tine, ş i pe apă!"

1 5 . E u : " T e p r i c e p i î n t o t d e a u n a s ă - M i d a irăspunsul potr ivi t din inima ta care arde de iubire ş iadevăr . Vino deci cu noi la drum; nu- ţ i va f i prea




greu!" Ia ra a fos t p r ima pregă t i tă pen t ru d rumeţ ieşi a z is : "Doamne, dacă aceasta este voia Ta, eu suntpregă t i tă !"

Capitolul 1 3 0

O ascensiune miraculoasă

1. Feti ţa avea o rochie a lbastră cu falduri , purtaîn picioare o încălţăminte uşoară cu ş ire turi ş i aveacapul acoperi t cu o pălărie frumos împlet i tă . Ea îmiluă mâna şi , pentru că nu i-am răspuns imediat , îmizise: "Dar, Doamne, Tu, viaţa mea, Te rog, spune-midacă sunt pe placul Tău?"

2. Eu: "Vezi doar, mult iubita Mea Iara! îmi eştipe plac mai mult decât oric ine al tc ineva! O, dacă arf i to ţ i oamenii pe placul Meu aşa cum eşt i tu , a tuncitotul ar fi bun şi drept. Dar în lume există mii şi miide oameni care nu-mi sunt a tâ t de plăcuţi ca ş i t ine!Aceşt ia sunt oamenii lumii , dar tu eşt i un înger! Să

mergem acum, pen t ru că es te de ja amiază!"3. După aceste cuvinte , top, în afara servitori lor ,

s-au r idicat ş i au pornit la drum împreună cu Mine.E de la sine în ţe les că micu ţa Ia ra me rgea , îm pre un ăcu căpitanul ş i cu Ebahl , a lă turi de Mine.

4. Cur ând a m a juns la pe re te le m unt os ş i am văzu ta d â n c i t u r i l e d e s t u l d e a b r u p t e c a r e d u c e a u s p r ecreastă . Căpitanul a spus: "Doamne, nu se poate cac ineva să u rce doar cu pu te r i le sa le . Adânc i tu r i leacestea sunt abrupte , ude ş i sunt pl inecu tot fe lul de mărăciniş! Dacă nu sunt

a l t e c ă r ă r i s p r e c r e a s t ă , a t u n c i n uputem ajunge sus nici în zece zile!"5. Eu am răspuns : "Ai obos i t a tâ t

d e r e p e d e , d a r v e z i , a m p a rc u r s ma imult de o tre ime din drum! Priveşte înjurul tău şi îţi vei da seama cât de suss u n t e m d e j a ! " C ă p i t a n u l a p r i v i tîmprejur ş i s-a speria t când a văzut căp a r c u r s e se m a p r o a p e j u m ă t a t e d i ndistanţă şi ne af lam în tre pere ţ i i a bru pţiş i prăpăst i i le foarte adânci .

6. D u p ă c e s e m i r ă , t e m ă t o r ,

căp i tanu l a spus cu vocea t remurândă :" N u , s ă p r i c e a p ă c i n e v r e a ş i c i n epoa te ! Es te un mis te r cum am a junsp r in a c e a s t ă p r ă p a s t i e a i c i ! D ru mu lparcurs a fost foarte abrupt ş i to tuşi nua m s imţ i t n i c i o g r e u t a t e ! D e a s u p ranoas t ră se a f lă numai pere ţ i ap roapev e r t i c a l i ! î n t r e b a r e a e s t e : c u m v o mreuşi să trecem de ei?"

7. Eu: "Oare nu observi că nu stămpe loc, c i urcăm neîncetat?!"

8 . C ă p i t a n u l : " D a , î m i d a u b i n es e a m a ! D a r c â n d a r u n c o s i n g u r ăprivire în sus, nici nu mai pot păşi!"

9 . Eu : "Vez i , dacă eş t i uncond ucă to r bun şi exper im enta t , a tunc ig ă s e ş t i d r u m u l d r e p t t r e c â n d p e s t e

toate obstacolele aparente! Vezi , prăpast ia din faţanoastră este deja poarta către vârful cel mai înal t ."

10 . Căpi tanu l : "Da , da r cum es te pos ib i l? Cumde am putut t rece de aceşt i versanţi vert ical i? Amplecat cu mai puţin de o oră în urmă şi suntem atâtde aproape de vârf încât mai t rebuie să facem doarcâţiva paşi şi am ajuns!"

11 . Iara , care era pl ină de bucurie , a spus: "Dar

Iu l ius , cum de mai în t reb i când Dumnezeu , Domnul ,es te conducă to ru l nos t ru?! La fe l de uşor ne-a r f iputut r idica prin văzduh pe deasupra versanţi lor pecare n-a trecut vreodată picior de om! Dacă şt im căa v e m d e - a f a ce c u C e l A t o t p u t e r n i c , o r i c e a l t ăîntrebare este de prisos. Putem să ne topim doar deiubire ş i admirat ie pentru El ş i să-I mulţumim etern,d in adâncu l su f le tu lu i , pen t ru că ne-a făcu t demnide o asemenea graţ ie . Mi se pare însă nepotr ivi t ş ig r e ş i t a-L î n t r e b a c u m d e a t o t p u t e r n i c i a şiînţelepciunea Lui poate să facă aşa ceva! Chiar dacăEl ar vrea să ne reveleze aceasta , apare întrebarea:

cât am înţelege din ceea ce ne-ar spune şi dacă amdeveni apoi ş i noi a totputernici?! O, da, dacă vreaEl, atunci putem face ş i noi miracole , dar nu le vomp u t e a f a c e v r e o d a t ă î n a f a r a v o i n ţ e i S a l ea to tp u t e rn i c e ! "

12 . Eu: "O, tu , micuţă înţeleaptă! Cine s-ar gândioare că poate găsi atâta lumină în tine?! îţi spun căsun t pu ţ in i ce i a semenea ţ ie pe pământ . Dar t rebu iesă-ţ i mai spun totuşi ceva, în nesfârşi ta Mea iubire






vindeca!"12 . Căpitanul: "Vezi tu , draga mea Iara , acum te

p o r ţ i mu l t ma i b in e d e c â t ma i d e v re me , c â n d e r aga ta să mă împing i în p răpas t ie ! Voi u rma de înda tăacest sfat al tău!"

13 . Căpi tanu l s -a în to rs sp re Mine , rugându-Mă:" D o a m n e , e l i b e r e a z ă - m ă d e f r i c a a c e a s t a ş i d ea me ţe a l ă ! "

14 . Eu i-am zis lui Ebahl: "Dă-Mi un pahar cuvin!"15 . Ebahl Mi-a îndns burduful cu vin ş i un pahar.16 . Eu am um plu t paha ru l ş i i l -am da t căp i tanu lu i ,

spunându-i : "Ia ş i bea ş i ameţeala ta va dispare!"17. Căpitanul a băut din pahar. După ce l-a goli t ,

toată frica şi ameţeala l-au părăsit, astfel încât el adevenit vesel şi a însoţit-o pe Iara pe toate stâncile,pu tâ nd privi în jo s fără să ameţe ască.

18. C â n d c e i l a l ţ i a u v ă z u t c e s - a p e t r e c u t c ucăpitanul, M-au rugat şi ei să-i eliberez de frica lorc o p l e ş i t o a r e . E u l e - a m d a t t u tu ro r ' v in ş i e i s - a u

î n v i o r a t , i a r p l a t o u l a d e v e n i t p a r c ă u n l o c d ep r o m e n a d ă .

19 . O parte dintre e i admirau privel iş tea vastă ş iîncân tă toare , un i i cân tau psa lmi , ia r a l ţ i i ce rce tauversan ţ i i pen t ru a găs i o ca le de în toarcere . Dar ,pentru că nu au găsit o astfel de cale, iar soarele seapropia de apus, ucenici i au venit la Mine şi au spus:"D oam ne , mai es te încă o jum ăta te de o ră ş i soare leva apune. Ce vom face atunci?"

20. Eu am răspuns: "Nu trebuie să vă faceţ i gr i j i !C e l c a r e c r e d e , v a v e d e a î n n o a p t e a a c e a s t a

sp lendoarea lu i Dumnezeu s t ră luc ind pe aces t vârf.Vom rămâne a ic i ! "21 . La auzul cuvintelor Mele ucenici i au tăcut ş i

ş i-au căutat niş te culcuşuri s igure.22 . Căpitanul a venit la Mine şi M-a întrebat dacă

vom porn i la d rum d iminea ţă , după răsă r i t .23. Eu i-am dat însă acelaşi răspuns pe care l-am

dat şi ucenicilor. El s-a arătat mulţumit şi s-a aşezatpe o s tâncă destul de netedă, ce părea a f i s igură.

24. Atunci când soarele s-a apropiat de orizont ,

Ia ra a spus : "Doamne , Tu , iub i rea mea , doar nu v re isă ne în toarcem acum? Mi-aş dor i a tâ t de mul t săvăd răsăritul de aici!"

25. Eu am spus : "Rămânem a ic i pes te noap te ş idoar d im inea ţă vom p leca . în dm pul n op ţ i i ve i vedeaînsă, la fe l ca ş i cei la ld , splendoarea lui Dumnezeus t ră luc ind!"

26. Micuţa s-a bucurat a tâ t de tare încât a căzut la

p ic ioare le Mele în t r -un fe l de leş in d in ca re ş i -areven i t însă repede .

C a p i t o l u l 1 3 2

Despre natura fr i c i i

1 . După apusu l soare lu i , când se aprop ia miezu lnop ţ i i , a începu t să ba tă un vân t pu te rn ic , răcoros ,iar to ţ i au început din nou să se teamă. Căpitanul as p u s : "D a c ă v â n tu l d e v in e ma i p u t e rn i c , v o m f iaruncaţi în prăpast ie ş i n ici aerul acesta răcoros nu

este tocmai plăcut ."2. Eu: "Lasă vântul să bată , pentru că acum este

vremea lui! Gândeşte-te însă că el nu este s tăpânulAceluia care l-a creat prin voinţa Lui , care-1 menţineşi care-1 lasă să sufle atunci când El vrea!"

3. Căpitanul a fost mulţumit cu această explicaţ ie ,s-a lipit însă de stânca pe care se afla, iar ceilalţi i-auu r m a t e x e m p l u l .

4. N u ma i I a r a a r ă ma s î n p i c io a r e , a l ă tu r i d eM i n e , ş i a s p u s : " D a r , D o a m n e , c u m d e a c e s t o roameni le este a tâ t de fr ică , d in moment ce au fost

învă ţa ţ i p r in nen um ăra te s em ne că Tu eş ti şi s tăpânu ltu tu ror e lemente lo r? ! Ce l mai ta re mă miră aceas tala discipolii Tăi! Dacă Tu nu ai fi aici situaţia ar fia l ta , dar totuşi eşt i a ic i! De asta mă miră! Doamne,d a c ă v r e i , s p u n e - m i c a r e e s t e c a u z a a c e s t o rmani fes tă r i? !"

5. Eu am răspuns: "Vezi , acestea sunt produse dem ă r u n t a i e l e l u m i i v e c h i , c a r e n u a f o st î n c ăîn lă tu ra tă ! Dacă aceas ta a r f i în t ru to tu l în lă tu ra tădin ei, aşa cum este la tine, lor nu le-ar mai fi frică şi

nici nu li s-ar mai putea face frică,pentru că spir i tul este sufic ient de

p u te rn i c p e n t ru a s u p u n e î n t r e a g an a t u r ă .

6. Vezi, acum ne aflăm pe creastaunu i munte pe ca re nu a mai a junsv r e o d a t ă o m u l ! D u p ă c u m v e z i ,ve rsan ţ i i sun t pe toa te păr ţ i le a tâ td e a b r u p ţ i î n c â t e i n u p o t f iescaladaţi pe cale obişnuită . Chiartu ai văzut că nu mai exista nici opos ib i l i ta te de a u rca pe versan ţ i iv e r t i c a l i d u p ă c e a m p a r c u r sjumăta te d in d rum fo los indu-ne deputeri le noastre . Căpitanul ş i cei la l ţ iau întrebat: «Ce vom face?» Eu însăa m u rc a t împ re u n ă c u t i n e î n a in t e ,ş i cei la l ţ i ne-au urmat fără a obosinici un pic. Cum de a fost aşa ceva




posibi l?7. Vezi, spiritul din om a făcut ca aşa ceva să fie

p o s ib i l ! E u a m t r e z i t s p i r i t u l d in o a me n i p e n t ruaceastă perioadă de t imp şi e i ş i-au purtat t rupuri lepână aici , pe creastă . Dar, pentru că spir i tul lor nuera ob işnu i t cu o asemenea s ta re , când i -am lăsa tpuţin s inguri e i s-au retras din nou în trupuri le lor ,pentru a se odihni , iar sufle tele lor s-au umplut de

frică. Dacă spiritul lor ar fi rămas pe deplin treaz îninimile lor, atunci ei nu ar mai fi simţit frica. Spiritula r f i umplu t a tunc i su f le tu l cu înc rederea cea mailuminoasă ş i le-aş f i sădit în inimă convingerea cătoa tă na tu ra t rebu ie să - i f ie doar lu i ( sp i r i tu lu i )supusă! Dar, pentru că aşa ceva nu s-a putut petrecepen t ru o per ioadă mai înde lunga tă , d in cauza vech i il u mi c a r e , î n p a r t e , s e ma i a f l ă î n c ă a s c u n s ă î nsufletele lor, ei au fost cuprinşi de frica lumească pecare o vezi acum la ei.

8 . Suf le tu l omulu i î ş i găseş te ca lea înapo i , încarn e, dar me rge astfel în tr-o direcţ ie greşi tă . El poat esă meargă însă în d i rec ţ ia bună , sp re sp i r i tu l ca ree s t e me re u u n a c u D u mn e z e u , l a f e l c u m lu min as o a re lu i e s t e u n a c u s o a r e l e . D a c ă u n s u f l e t s edeprinde cu trupul , care , prin e l însuşi , este l ipsi t deviaţă ş i care-şi primeşte viaţa de la sufle t pentru oanumită perioadă de t imp (dacă nu i se face vreunr ă u ) , a tunci sufle tul se identif ică din ce în ce maimul t cu t rupu l ca rna l .

9. Dacă sufletul se identifică tot mai mult cu trupul,astfel încât în cele din urmă el devine una cu trupul ,a tunc i e l e s te cupr ins de sen t imentu l decrep i tud in i i ,

ca re es te o ca rac te r i s t ică a că rn i i . Aces t sen t imenteste team a care-1 face pe om , cu t imp ul, ne putin cios .10 . Cu totul altul este cazul unui om al cărui suflet

se iden t i f ică încă d in dnere ţe cu sp i r i tu l , mergândastfel în direcţ ia cea bună! Sufletul nu se va s imţiatunc i am eni nţa t de nici o dis trug ere .posibi lă! Starealui este ide ndc ă cu cea a indes tructibi lu lui S ine Divin.E l nu mai poa te cunoaş te moar tea pen t ru că s -a un i tcu spir i tul care este e tern ş i care este un s tăpân allumii vizibi le , f iz ice . Urmarea evidentă , pentru omulcare mai tră ieşte în trup, este faptul că orice teamărămâne depar te de e l , deoarece aco lo unde nu ex is tă

moarte, nu există nici frică!11. Din aceas tă cauză , oameni i t rebu ie să a ibă

cât mai puţine gri j i pentru lucruri le lumii ş i t rebuiesă se preocupe doar de unirea sufle tului cu spir i tulş i nu cu trupul! Ce-i foloseşte omului că toată lumeaeste la picioarele trupului său, dacă sufle tul lu i estefoarte tare rănit? întreaga lume, tot ceea ce vedemd e j u r î m p r e j u r u l n o s t r u , va t r e c e , d i s p ă r â n dasemenea scur te i f rumuse ţ i a ba loane lo r de săpuncare se sparg. Chiar şi cerul şi toate stelele lui vordispărea a tunci c ând le va veni vrem ea. Singu r spir i tul

va rămâne etern, la fe l ca f iecare cuvânt a l Meu.12 . E s t e d e o s e b i t d e g r e u să v ii î n a j u t o ro a m e n i l o r c a r e s e d e p r i n d p r e a m u l t c u l u m e a ,devenind una cu ea. Ei cred că viaţa lor depinde şieste una cu lucruri le t recătoare ale lumii ş i de aceeac a l e a s p i r i t u a l ă d e v i n e , î n c e l e d i n u r m ă , d e

nepătrunspen t ru e i ! Ia rdacă te apropii deei pe căile naturii sau

a l e l u mi i , n u - i a ju ţ ia b s o l u t d e l o c , c i d o a r î i ^încurajezi să se în dr ep te ş i mai \ ^rep ed e spre jud ec ata lor ş i, astfe l, N ^spre moar tea su f le te lo r lo r !

13. A c e i a d i n t r e o a m e n i i l u m i icare vor să-şi salveze sufletul, trebuiesă facă eforturi uriaşe şi să înceapă să selepede pe câ t pos ib i l de toa te luc rur i lelumeş t i . Dacă fac aceas ta cu sâ rgu in ţă ş izel, ei se vor salva şi vor o bt in e viaţa veşn ică.Dacă nu o vor face însă, e i nu vor mai putea

fi a jutaţ i în nici un fel , dec ât printr -o ime nsă suferinţăcare să vină din partea lumii. Astfel ei vor învăţa sădispreţuiască lum ea şi s tră lucirea ei şi îşi vor î nto arc ef a ţa s p r e D u m n e z e u , î n c e p â n d s ă c a u t e s c â n t e i adivină din ei şi identificându-se tot ma i m ul t cu aceasta.Eu îţi spun ţie: fericirea lumii este moartea sufletului!Spune-Mi, draga Mea Iara , dacă ai în ţeles ce ţ i -amspus I"

C a p i t o l u l 1 3 3

Cris tos - ca mij loc i tor în tre cer ş i pământ

1 . Ia ra a răsp uns : "O , D oa m ne , Tu , iub i re a ş iviaţa mea! Prin graţ ia Ta în mine am înţeles foartebine ceea ce ai spus. Este însă tr is t că oamenii nupot ş i nu vor să înţeleagă aceasta! Oh, din păcate vorfi multe sufle te moarte! Doamne, fă Tu astfel încâto a me n i i s ă î n ţ e l e a g ă a c e s t a d e v ă r s f â n t ş i s ă - ş iconducă viaţa după el! Altfel va fi foarte plictisitorpentru mine să tră iesc printre a tâ ţ ia morţ i în aceastăl u m e ! "

2. Eu: "Stai liniştită, de aceea am venit chiar Eu

în această lume! Până acum au l ipsi t căi le netezi te ,c la re , i a r ce ru r i le e rau separa te de pământ . Acumva f i netezi tă o cale dreaptă ş i c lară , iar în tre ceruriş i pământ se va face o legătură astfel încât pentruf i e c a r e s ă f i e u ş o r s ă m e a r g ă p e a c e a s t ă c a l ebătătorită şi să ajungă la ceruri. Nici un om nu va fiînsă forţat să meargă pe această cale, ci va fi lăsat săaleagă l iber , conform voinţei sale!

3. înc epâ nd de acum , c ine va v rea cu pu te re , ace lava pu-tea atinge cerurile. Aşa ceva nu a fost posibilp â n ă a c u m d e o a re c e î n t r e p ă mâ n t ş i c e ru r i e r a o

p ră p a s t i e p r e a ma re .4. Va fi însă vai ş i amar de cei care vor primiînvăţătura Mea, dar nu o vor urma! Acestora le vamerge mai rău decâ t ce lo r d in vech ime care adeseavro iau , da r nu pu teau! în ţe leg i?"

5. Iara: "Doamne, am înţeles totul! Este bine aşa.




Mai greu este cu l ibera voinţă a oamenilor! Ei văd şigustă lumea, o percep cu s imţuri le lor , dar ceruri lenici nu le văd şi nici nu le gustă. Astfel, mulţi dintreei nu vor vrea să meargă pe calea netezi tă ş i a tuncile va merge mai rău decâ t până acum! îd spun Ţ ie ,o , Doamne , pu t in i vor merge pe ca lea ne tez i tă sp recer , pen t ru că luc ru l ce l mai g reu pen t ru oamenies te renun ţa rea !"

6. Eu: "Nu-ţ i fă gri j i , vor f i nenumărate locurip e n t ru î n d re p t a r e a o a me n i lo r , a t â t a i c i , c â t ş i î nlumea de dincolo! Dar, ia tă , top cei care au venit cuno i , în f run te cu căp i tanu l , au adormi t în t impuldiscuţie i noastre . Ce facem acum?"

7. "Doamne - zise Iara - Tu ştii cel mai bine!"8 . Eu : "Da , a i d rep ta te ! I -am lăsa t să adoarmă

pentru ca ei să vadă în vis ceea ce tu vei vedea înreal i ta te . în curând vei vedea ceruri le deschise ş i to ţ iîngeri i ne vor s luj i! Acest munte va avea mâine, peversantul dinspre răsări t , un povârniş pe care se va

putea urca cu uşurinţă . Cu topi vom coborî de aicipână în Ghen izare t pe ace l d rum. F i i dec i a ten tă lacele ce se vor desfăşura în faţa ochilor tăi!"

9. După aceste cuvinte ale Mele, Iara şi-a ridicatochii şi a privit cerul înstelat. După ce a privit maimult timp şi nu a văzut nimic ea Mi-a zis, cu o voceca ldă : "Doamne , Tu , v ia ţa mea , iub i rea mea , nu sevede n imic! Ce t rebu ie să se pe t reacă pen t ru ca eusă-mi dau seama că este ceea ce ai propovăduit Tu?"

10 . Eu: "Iubita Mea Iara , t rebuie să priveşt i însus mai mult cu inima decât cu ochii ş i a tunci vorîncepe să se arate lucruri miraculoase în lumina cea

mai minuna tă ! încearcă ş i t e ve i conv inge că amîn to tdeauna d rep ta te ş i că spun dep l inu l adevăr !"

11. La aceste cuvinte pl ine de învăţătură , Iara îş iîndrep tă mai mul t su f le tu l în sus ş i imedia t s -audesch is toa te ce rur i le ş i nenumăra te corur i de înger ia i lu i Dumnezeu au coborâ t pe pământ , încon jura ted e s t r ă l u c i r e a c e a m a i m i n u n a t ă , şi a u c â n t a t :"Revărsaţi voi , ceru ri , toată graţ ia asup ra celor drep ţide pe acest pământ! Sfânt este Cel care a coborâta ic i pen t ru mântu i rea ace lo ra ca re au căzu t îna in teca un soare să apară în vasta infini ta te , în luminagrat ie i d ivine!

12 . El ia copii i oamenilor care au fost zămisl i ţ ide Satana şi îi face copii ai iubirii Sale!

13 . Toată lauda, s lava ş i preţuirea pentru El , căci

tot ce face El este bine făcut, iar legea Lui este iubireaîmple t i tă cu în ţe lepc iunea cea mai îna l tă . De aceeaEl este Preasfânt , iar în fa ţa numelui Său trebuie săîngenuncheze tot ce se af lă în cer , pe pământ ş i subp ă mâ n t . A min ! "

C a p i t o l u l 1 3 4

Ridicarea Mări i Gal i le i i

1. Când Iara a auzit o asemenea cântare, a spus cubucur ie : "Doamne , es te în t r -adevăr g reu să -mi dauseama ce este mai frumos şi mai minunat: cântarea,cuvintele, această încântătoare lumină multicoloră saufăpturi le nemaipomenit de frumoase ale nenumăraţi lorcântăreţ i e ter ic i! Abia acum încep să-mi dau seamacam cum sun t ce rur i le lui Dum nezeu ! Aş v rea să m ora c u m p e n t r u a p u t e a m e r g e l a a c e ş t i c â n t ă r e ţ iminuna ţ i ! Spune-mi to tuş i , Doamne , dacă es te vo ia

Ta, c ine sau ce sunt aceşti cântăr eţ i s tră luci tori? Sun tîntr-adevăr ceea ce par a f i sau sunt făpturi create deTine pentru câteva cl ipe?"

2. Eu am spus: "Sunt îngeri ş i au fost creaţ i cumu l t î n a in t e d e a a p a re p r imu l s e mn a l v r e u n e ic rea ţ i i mate r ia le . Cheamă un înger ş i ve i vedea căeste o fiinţă reală, adevărată, la fel ca ceilald care seaflă în jurul său! Trebuie să-ţ i mai spun despre ei că ,în ciu da faptulu i că pa r a fi uşori şi eteri ci, în fiecaredintre e i sălăşluieşte o putere a tât de mare încât celma i s l a b d in t r e e i a r p u t e a d i s t r u g e î n t r -o c l i p ăîntregul pământ, astfe l încât să nu mai rămână nici

un f ir de praf din el! Acum, că ş t i i toate acestea,cheamă-1 pe unul dintre e i ş i supune-1 la o probă!"

3. Iara: "Doamne, nu îndrăznesc să fac aşa ceva.Cu toa te că sun t nespus de f rumoşi , s imt to tuş i ouşoară teamă în faţa lor ."

4. Eu: "Vai, vai, copilaşule, nu ţi-am explicat maidev rem e ce este frica? Nu t reb uie să-ţi fie frică, pe nt rucă altfel voi crede că şi în inima ta mai sălăşluieştec e v a l u me s c . E ş t i l â n g ă D o mn u l î n f a ţ a N u me lu icăruia toate f iinţele se înch ină; de un de î ţ i v ine atu nciaceastă frică?"

5 . I a r a : " E s t e a d e v ă r a t c e s p u i , d a r a c e a s t ăprivelişte, care nici nu aş fi crezut vreodată că există,mi-a zdruncinat in ima mea slabă ş i sărmană de fet i ţă!Acum voi fi atentă şi vei vedea că Iara poate fi lipsităde frică."

6. După ce a rostit aceste cuvinte, ea îi făcu semnunui înger. Acesta veni de îndată , p lut ind, la ea ş i oîntrebă, cu vocea cea mai blândă şi drăgălaşă: "Iara ,minuna tă f i ică a Dumnezeu lu i meu , a Domnulu i meudin eternita te , ce doreşte inima ta curată ş i iubitoarede la mine?"

7. Fiind puţin tulburată de s tră lucirea ş i măreţ ia

mesageru lu i ce resc , Ia ra a z i s : "Da , da , a şa es te .Domnul pe care-L vezi aici mi-a spus că fiecare dintrevoi este făptui tor de minuni ş i doresc să mă convingde asta , supunându-te la o probă. Dar la ce probă săte supun, pentru că nu şt iu a l tceva decât ceea ce amauzit în ultimele zile de la Domnul Iisus?!"




8. îngerul: "Te voi scoate euatunci din încurcătură pe t ine,f r um oas ă f l oa r e a ce r u l u i , î nn u m e l e D o m n u l u i ! P r i v e ş t e ,aco lo, jo s , es te vas ta ş i adâ nc aMare a Galilei i! Ce-ar f i dacă aşr idica-o din matca ei adâncă ş if oa r t e î n t i n s ă s ub f o r m a une i

m i ng i i m ens e de apă , î n f a ţ aochi lor tăi , în văzduh, t imp deo oră?"

9 . I a r a : " A r f i î n t r - adevă rc e v a m i r a c u l o s . D a r c e s - a rp e t r e c e î n a c e s t t i m p c up e ş t i ş o r i i d r ă g ă l a ş i ş i c unenum ăr a t e l e co r ăb i i anco r a t eşi c e l e c a r e s u n t a c u m p em a r e ? "

10 . î nge r u l : " Las ă a s t a î n

grija mea şi vei vedea că nici unpeşte şi nici o corabie nu va aveade suferi t! Dacă doreşti aceastac a p r o b ă , v o i î n c e p e a c u ml uc r a r ea ! "

11. Iara: "Da, dacă nu va suferi nici o f i inţă, poţisă începi!"

12. î ng eru l : "Pr iveş t e în ju ru l t ău! M area es t egoală şi toată apa ei , pâ nă la ul t im a picătură , pluteş teacum în aer , ca ochi i t ă i s ă o poată vedea foar t eb ine! "

1 3 . I a r a a v r u t să p r i veas c ă î n adâ nc u r i da r ,

aplec ând u-se, s-a atins de supra faţa rece şi ud ă a aceleimingi ur i aşe de apă care p lu tea foar t e aproape depe r e t e l e m un t os . D i am e t r u l m i ng i e i avea ap r oape4000 de stânjeni. Când a văzut aceasta, ea a zis cuvoce foar t e s căzută : "Pent ru numele lu i Dumnezeu,cum ai pu tu t să faci aşa ceva în m ai pu d n de o clipită?Marea nu mai are înt r -adevăr nici un pic de apă?"

14 . îngerul: "Vino, Iara, şi convinge-te!"15. Iara: "Cum aş putea să văd?"16 . î ngeru l : "Dacă am putu t s ă r id i c a t â t a apă

înt r -o cl ipi tă, de ce nu aş pu tea să te duc ins ta ntan eupână pe fundul măr i i ş i să te aduc la fel de repedeînapoi?! Dar aceasta trebuie să f ie voinţa ta, al tfel nupot face nimic, căci noi respectăm mai mul t chiar ş io mică scânte i e a l i ber t ă ţ i i vo in ţe i omeneş t i decâ tt o a t ă p u t e r e a şi f o r ţ a c a r e n e - a u f o s t d a t e d eDumnezeu! De aceea , t r ebuie mai în t â i s ă vre i t u ,iar apoi voi acţiona eu!"

17 . Iara: "Bine, arată-mi!"18 . în aceeaşi cl ipă ea se afla deja pe nisipul uscat

al fundu lui măr i i . înger ul a r idicat o f rumoasă scoicăde mărgăr i t a r de pe n i s ip ş i i - a da t -o I are i dreptamint i re ş i totodată ca măr tur ie ş i învăţătură pentru

ce i l a l ţ i care dormeau acum adânc , dar vedeau to tu lîn vis.

19 . Du pă ce Iara a pus scoica în buzu na rul şor ţuluipe care-1 pur ta, îngerul a înt rebat -o: "Te-ai convinsacum că toa tă apa măr i i s e a f l ă în ur i aşa mingeplut i toare de apă? Te-ai convins că ma tca es te co mp let

u s ca t ă? "20. Iara: "Da, aş f i crezut şi

f ă ră să văd! Da r ac um du -m ăr e p e d e l a D o m n u l , p e n t r u c ănu pot trăi nici o clipă fără El!"

2 1 . A b i a a r o s t i t u l t i m u lcuvânt ş i Iara se af la din noua l ă t u r i d e M i n e , p e c r e a s t a

m u n t e l u i . A m î n t r e b a t - o d a c ăi -au plăcut lucrur i le pe care le-a văzut ş i ce crede acum.

22. Iara: "D oam ne, ş tiu foar teb ine că Ţie to tu l î ţ i es t e cuput in ţ ă , dar c red că n i c i ch iarîngerul nu ş t ie cum de în voinţal u i s ă l ă ş l u i e ş t e o a s e m e n e aputere în ş i pr in voinţă Ta. Cummi-aş pu tea e u expl ica atunc i aşaceva? ! Es t e câ t s e poa t e dem i r a c u l o s , d a r e u n u p o t s ăînţeleg cum s-a pet recut!"

2 3 . Eu: "Ai r ăspuns foar t ebine. Cu t impul vei înţelege, îni n i m a t a , c u m d e D u m n e z e u

poate să f acă asemenea lucrur i . Dar cum î ţ i p l aceî nge r u l ? "

C a p i t o l u l 1 3 5

Un test al iubiri i pentru Iara

1. Iara: "Este înt r -adevăr un om n espu s de f rumos- zic as ta pentru că arată ca un om. Dar pe lângăTine, Doamne, toţ i înger i i ş i toate cerur i le , cu toatăl um i na şi f r um us e ţ ea f o r m e l o r l o r, nu î n s e am nănimic, căci doar Tu eş t i toată f rumuseţea lor ! Nu aşp u t e a să-1 i ubesc pe vreunul d in t r e e i mai mul t decâ tpe Tine! "

2. Eu: "Spune-mi , aşa cum Mă vezi tu acum, aici ,sunt mai f rumos decât aces t înger? Pr iveş te, mâini leMele aspre ş i munci t e , p i e l ea Mea cam prea t a re ,arsă de soare ş i vârs ta pe care deja o am nu suntd e l o c a t r ă g ă t o a r e . A c e s t î n g e r î n s ă a r e t o a t ăf rumuseţea pe care i -o putea da cerul !"

3. I ara : "Doamne, ex ter ioru l nu înseamnă n imicpent ru mine , dacă in t er ioru l nu es t e pe depl in unacu inima Ta, căci doar Tu eş t i Domnul!"

4. Eu: "Dar din îngeri străluceşte pretutindeni, înmod neîngrădit , iubirea şi înţelepciunea Mea, care-Mieste întru totul asemenea. Dacă tu Mă iubeşti doar dincauza iubiri i Mele şi Eu su nt totuşi Do mn ul, nu-Mi da us eam a de ce nu l - a i pu t ea i ub i pe aces t î nge rpreaf rumos l a f e l de mul t ca pe Mine , d in momentce şi în el se află iubi rea ş i înţe lep ciu nea Mea pură!?"

5. Iara: "Doa m ne, Tu, iubi rea şi viaţa Mea, aces tease af lă în toţ i oameni i , mai mul t sau mai puţ in, ş itotuş i nu- i pot iubi mai presus de or ice, ca pe Tine!Da, î i iubesc fără îndoială pe toţi oamenii şi cel maimult pe cei nevoiaşi; de aceea fac tot ce pot ca să levin în ajutor, dar to tuşi nu-i po t iubi aşa cum Te iubesc




pe Tine. La fel î l iubesc ş i pe acest înger , dar inimaşi viaţa mea î ţ i aparţ in doar Ţie! Dacă Tu, Doamne,m i - a i r e s p i n g e c u h o t ă r â r e i u b i r e a , a t u n c i m - a şîntr is ta foarte tare ş i aş gândi: «Probabil că El , celmai curat ş i sfânt , nu a considerat iubirea Mea, carenu es te încă nepr ihăn i tă , demnă de E l ; de aceea arespins-o!»"

6 . Dup ă aces te cuv in te , micu ţa a încep u t să p lângă

ş i a mai spus , susp inând înce t : "Ş i aşa va f i ! Amîndrăzn i t să merg p rea depar te cu iub i rea mea ş i num-am gândit , în naivi ta tea mea, c ine este Cel pe careinima mea-L iubeşte a tâ t de mult . De aceea, iubireaTa sfântă o respinge cu blândeţe pe a mea, care estemu l t p r e a imp u ră , ş i îm i d ă u n î n g e r c a r e s ă -micure ţe m ai întâi in ima şi apoi să-mi sf inţească iubirea .M ă d o a re fo a r t e t a r e , d a r ş t i u c ă T u s in g u r e ş t iDomnul ş i astfe l voi îndura tot ce vei lăsa Tu asupram e a . "

7. Eu: "O, tu , iubirea Mea, ce reproşuri fără rost

fac i iub i r i i t a le ! C ine nu Mă iubeş te aşa cum Măiubeşt i tu ş i iubeşte ceva din această lume mai multdecâ t pe Mine , ace la nu es te demn de iub i rea Mea .Dar tu , a că re i in imă n u po a te fi înde păr ta tă de Mined e t o ţ i î n g e r i i c e r u l u i , M ă i u b e ş t i p e M i n e ,Du mn ezeu l ş i Do m nul tău , la fel ca înger i i c e ru r i lo rşi astfe l eşt i chiar tu un înger nespus de frumos decare M-am îndrăgosd t Eu însumi foar te ta re ! V inola pieptul Meu şi ia din inima Mea răsplata pentruaceas tă mică încercare !"

8 . La aces te cuv in te , micu ţa a ven i t pe dep l inalinată la Mine şi s-a lipit foarte strâns de Mine.

9. îng eru l a spus: "O , fer ic ire a tutu ror fer ic ir i lor!Ce sunt toate ceruri le în fa ţa unei asemenea iubir i?!N o i , s p i r i t e l e d e s ă v â r ş i t e , n e - a m b u c u r a t d en e n u m ă r a t e o r i d e b e a t i t u d i n e a n e c u p r i n s ă . D a rb u c u r i i l e f ă r ă d e n u m ă r n u s u n t n i m i c î n f a ţ aacesteia , când Tu, preasfânt Tată , ie i copilaşul Tăuîn braţe , s trângându-1 la inima Ta sfântă cu cea maiînă l ţă toare iub i re ! O , ce bucur ie de nedescr i s t rebu iesă simtă acest copilaş al Tău!"

10 . Eu:-"Da, bucuria este fără margini pentru acestcopilaş , dar şi pe nt ru M ine. Şi voi ved savura aceastăbucurie când lucrarea va f i încheiată ş i când veţi f imâncat cu toţ i i la masa copii lor Mei! Acumla s ă ma re a î n a p o i î n ma tc a e i ! C o p i l a ş u lMeu î ţ i va spune după aceea ce ai de făcut ."

11. În d re p t â n d u -M i g u ra s p r e ^ c ă p ş o ru lb e a t d e î n c â n t a r e a l I a r e i , E u a m s p u s :"Nu-i aşa , draga Mea Iara , că Mă vei a jutasă le mai dau câ te ceva de luc ru înger i lo rM e i? "

12. Micuţa a z is , cu o voce copilăroasă,nevinovată ş i b lândă: "O, da, de dragul Tăufac totul cu cea mai mare plăcere! Trebuie

doar să-mi spui ş i , de dragul Tău, mă aruncîn foc sau de pe s tâncile acestea în mare."

13. Eu: "Şi nici o f lacără de pe pământnu te va pu tea a rde , pen t ru că acum eş t ipl ină cu focul cel mai puternic ş i mai măreţ!Nici chiar pietrele sau apa nu t i -ar mai putea

face v reun rău . După rându ia la Mea , f i rea ta es temai pu te rn ică decâ t d iamantu l , i a r su f le tu l tău maib lând decâ t toa te ape le ce rur i lo r ! Tu eş t i o pa r tedin inima Mea şi de aceea Eu îd las l iberta tea de aporunci îngeri lor să facă ceva, iar e i vor îndeplinipo run ca ta ca şi cum ea ar veni de la Mine. Gândeşte-tela o lucrare pe care ai vrea ca ei s-o îndeplinească şispune- i îngeru lu i ca re aş teap tă porunca in imi i ta le

c u mu l t d o r . E l v a î n d e p l in i p e d a t ă c e e a c e - ţ idoreş t i ! "

14 . Ia ra : "Dragu l meu mesager d in ce rur i , dacănu dăunezi astfel n imănui, a tunci fă , în numele luiDumnezeu , ca aces t munte pe ca re se poa te u rca înmod ob işnu i t doar cu mare g reu ta te , să a ibă o ca leuşoară ş i fără pericole pe care să se poată urca ş icobor î . Aş v rea ca d rumul să ducă sp re mare , peacolo pe unde doar păsări le se pot avânta!"

15. îngerul a făcut o plecăciune grat ioasă în fa ţamicu ţe i Ia ra şi a spus : "O , tu , m inun a tă poru nc i to are

î n n u m e l e D o m n u l u i ! P r i v e şt e î n j u r u l t ă u t o ţ ive rsan ţ i i ş i s igur ve i f i mul ţumi tă de mine! Vez i ,uneor i sun tem ş i no i len ţ i , da r , dacă es te nevo ie ,suntem mai iuţ i decât fulgerul!"

C a p i t o l u l 1 3 6

Puterea îngeri lor. Vizi tă pe o stea.

1 . î n g e r u l a c o n d u s - o a p o i p e I a r a d e j u rîm prej urul m un telu i şi ea s-a convins că, deşi m un telenu-ş i p ie rduse de loc d in înă lpm e, avea acum dru m ur i

pe care se pu tea u rca foarte uşor, fără nici un perico l .M u n t e l e e r a a c u m a c c e s i b i l m a i a l e s p e p a r t e ad inspre mare , unde pan ta deven ise l ină .

2. După ce Iara s-a convins, a spus: "Este atât demi r a c u lo s , î n c â t î n c e p s ă n u ma i a m în c r e d e re î nsimprrile mele. Am senzaţia că dorm şi visez! Spune-mi,te rog, mai multe despre cum a fost posibi l aşa ceva!Puţin mai devreme ai ridicat întreaga mare şi ai făcut-osă plutească în văzduh ca ş i cum ar f i fost un s ingurs t rop de apă , acum a i c rea t o mulpme de că ră r i peacest munte; ş i toate - în tr-o cl ipi tă! Cum ai putut săfaci toate acestea? Nu te-ai mişcat din acest loc ş i





1 6 4

C a p i t o l u l 1 3 7

Modal i tatea inter ioară de acon tem p l a crea ţ i a

1. Eu: "Este de ajuns! Acum î ţ i voi arăta o al tămodal i tate a omului desăvârş i t de a călător i pe cele

mai îndepăr tate s tele, fără a face nici un pas . Insăatunc i nu mai poţ i lua atât de uşor o piat ră lum inoasăca dovadă! Ai retinut pe ce stea ai fost?"

2. I ara : "Da, Doamne!"3. Eu: "Conturează acum cât mai viu în inima ta

acea stea, priveşte apoi o vreme fix la ea şi spune-Mimai apoi cum ţi se va arăta în câteva clipe!"

4. Iara a făcut ceea ce i-am spus, iar după câtevacl ipe a z i s : "Doamne, Doamne, Dumnezeul meu, Tu,iubirea mea, acum o văd exact cum o vedeam în ceade-a pa t r a e t apă a zborulu i meu acolo . Ea devinet o t m a i m a r e , i a r l u m i n a e i e s t e a p r o a p einsupor tabi lă! Ah, es te o lumină atât de puternică,dar bine că nu face nici un rău ochi lor! Oh, înt regulcer nu es te acum decât o inf ini tă mare de lumină,putern ică ş i s t r ă luc i toare! O, Doam ne, câ t de mă re ţeş i m i r acu l oas e s un t l uc r ă r i l e Ta l e , i a r Tu m er g ipr int re micuţ i i oameni ai lumii , în carne, ca un omlipsit de pretenti i!

5. Oh, oh, oh! Acum mă af lu din nou pe acelaş im un te ş i pr ivesc de ju r împre jur aceas tă regiune pl inăde minunăr i i ! Văd chiar f lor i foar te f rumoase. Ceamai mică dint re ele es te mai mare decât o casă de

pe aces t pământ . Aşa o f loare nu aş putea să mi-oiau ca amint i re! Ah, acum văd tot felul de animale ş ice l e mai minunate păsăr i . Ş i e l e sunt nemaipomeni tde mar i ! Pe pomii imenşi văd atârnând f ructe ur iaşe.Uite , văd oameni care le culeg ş i apoi le mănâncă.Dintr-o astfel de pară, sau ce fruct o f i , cred că arputea mânca pe săturate, aici , pe pământ , o mie deoameni t imp de un an în t r eg! "

6. Eu: "Fii atentă, vei ajunge acum într-un fel deoraş al acestei lumi. Să-Mi spui cum îţ i place!"

7. I a r a î ş i î m pr eună după s cu r t t i m p m â i n i l edeasupra capului ş i zise pl ină de entuziasm: "Pentrunum el e Tău , a i c i e s t e o m i nună ţ i e l a ca r e i n i m aom enea scă nici nu a visat vreod ată! Es te de nedescr is !Ce ş i r u r i de t em p l e ! Ce cu l oa r e î m pr e j m u i t e cuco l oane , ce cupo l e , c e m ăr e ţ i e , c e m ăr i m e ş i c es p l e n d o a r e ! D o a m n e , T e r o g a d u - m ă î n a p o i ,d e o a r e c e a c e a s t ă s p l e n d o a r e l u x u r i a n t ă d ene i m ag i na t m ă om oar ă ! "

8. Eu: "Atunci închide- ţ i ochi i ş i gândeş te- te laMine, la aces t pământ , ş i totul va f i de îndată bine!"Iara făcu aşa şi văzu steaua din nou ca stea, cum ovăzuse ceva mai înainte.

9 . După ce se adună puţ in , Mă în t r ebă: " îngeru lmi-a arătat oare steaua tot în acelaşi fel în care mi-aiarătat -o Tu? Acum am văzut-o mul t mai bine decâtpr ima oară ş i am fos t , înt r -un fel , doar cu suf letula c o lo . "

10 . Eu: "Nu, îngeru l a îndepl in i t dor in ţ a t a ! A


putut să o facă doar pentru că inima ta es te pl ină deiubire. Cu alt om ar f i fost imposibil să realizeze aşaceva. Iar dacă un înger ar vrea să facă totuşi aceastacu o f i inţă lumească, ceea ce fără îndoială ar puteasă f acă d in punctu l l u i de vedere , apropierea unuiasemenea înger l -ar ucide pe loc pe aces t om lumesc!

1 1 . M ai dev r em e M - a i î n t r eba t dacă pe t oa t estelele sunt astfel de lumi, iar Eu ţ i-am răspuns căda. Dacă vrei , te poţi convinge de asta în acelaşi felca mai înainte, iubi ta Mea Iara! Vezi, atunc i când untânăr cere în căsătorie o fată, pentru a o face aleasalu i , el î ş i dezvăluie în faţa ei toate comori le sale,

pentru ca ea, care- i iubeş te inima, să-1 îndrăgeascăas t fe l ş i ma i mu l t . I a r d ac ă ea nu-1 va p la ce caper soană , va încep e să-1 î ndrăgească pent ru comor i l esale. Vezi , Eu fac acum acelaş i lucru cu dne, pentruca tu să nu te lepezi de Mine în inima ta atunci cândvei f i încercată. De aceea î ţ i arăt acum o par te dincomori le Mele, pentru ca tu să vezi că nu sunt atâtde sărman pe cât arăt în faţa oameni lor . Vezi , Eusunt iubitul tău şi de aceea î ţ i arăt şi câte ceva dinur iaşele Mele aver i !"

12. Iara: "Doamne, Tu, viaţa mea, dacă faptul că

am fost să contemplu acea stea este o infideli tate aiubiri i mele pentru Tine, atunci îmi pare rău că m-amdus să o văd. Tu singur eşti infinit mai mult pentrum i n e d e c â t t o a t e n e n u m ă r a t e l e s t e l e c u t o a t ăsplendoarea lor ! Nu am nevoie de nimic, niciodată,pentru a Te iubi mai presus de or ice pe Tine. Dar ,




d e d r a g u l T ă u , p e n t ru c ă T u î ţ i d o re ş t i a c e a s t a ,p r i v e s c c u p l ă c e r e l a m i r a c o l e l e p u t e r i i ş i î n ţe lepciunii Tale!"

13 . Eu: "Ascultă , preaiubita Mea Iara , văd foartel impede în inima ta ş i c i tesc în ea cât de mult Măiubeşt i . Şdu şi că-Mi eşt i foarte dăruită , dar tu eşt iacum mai mul t un cop i l decâ t o fa tă matură . Pânăacum a i fos t pe rmanen t sub ocro t i rea înger i lo r Mei ,

iar spir i te le re le a le lumii nu s-au putut apropia det ine . Când vor trece anii însă şi vei creşte, va trebuis ă t e o p u i p r i n p r o p r i a t a p u t e r e l u m i i r e l e ş ip lăcer i lo r e i , pen t ru ca p r in l ibe ra ta vo in ţă să teaprop i i în t r -adevăr de Mine , conform ord in i i Meleneschimbate , s tabil i te pentru toate f i in ţele , în spir i tş i în deplinul adevăr. Vezi tu , lumea are o puterea t â t d e ma re a s u p ra o a me n i lo r d e o a re c e e a e s t es t ă p â n i t ă î n c e a ma i ma re p a r t e d e i a d . S u f l e tu lt r e b u i e s ă d u c ă o l u p t ă c r â n c e n ă p e n t ru a n u f iîngh i ţ i t de p ropr ia lu i ca rne ş i de sânge le lu i , i a rmai apo i de lume!

14 . Făptura ta es te foar te f rumoasă . In curândbarbarii îşi vor aţinti privirea asupra ta şi îţi vor oferiinima şi m âna lor. Va fi greu pe ntr u t ine să te întâlne şt icu ei . Când va veni vremea aceasta , adu-ţ i aminte îninima ta de Mine şi de tot ce ai auzit şi ai văzut pea c e s t mu n te ş i a t u n c i v e i î n v in g e mu l t ma i u ş o rlu me a ! "

15 . Iara a spus, puţin cam tristă: "Dar cred că Tu ştiid intotdeauna că nu aş putea să Te înşel! Iar dacă-mivez i to tuş i v i i toa rea in f ide l i ta te , cum de mă maiiubeş t i? Po ţ i îngădu i une i v i i toa re păcă toase să seaprop ie de T ine?"

16 . Eu: "Es te mul t p rea mul t pen t ru t ine ca săînţelegi aceste lucruri , draga Mea Iara! Totuşi , d incauza acestei iubir i deosebit d e ma ri pe care ţ i -o por t ,î ţ i voi spune ceva: vezi , dacă vreau, Eu pot să ş t iudin eterni ta te ce se va petrece cu un om. Dar, pentruca omul să poată f i pe deplin l iber ş i netulburat , Euîmi iau privirea o bucată de vreme de la e l ş i nu maiştiu ce face decât atunci când el Mă roagă din sufletsă-1 ajut în lu pta lui cu l um ea . Atunc i Eu îl caut cuoch i i ş i î l îndrum pe ca lea cea d reap tă , dându- i ş ipu te rea de ca re a re nevo ie pen t ru a lup ta împotr iva

lu mi i .17 . Astfel , nu vreau să aru nc nici pen tru t ine

o privire în vi i tor , pe nt ru ca jtu să rămâi l iberă în tot ceea kt

ce vei face. De aceea te învăţacum , pe n t r u ca , a tunc i cân d r"" 'vei fi înce rcată , să-ţi adu ci am int e ^de toa te aces te s fa tu r i ş i să leu rme z i . î n a s e me n e a mo me n te t ev a l ă s a s i n g u r ă ş i î n g e r u l t ă upăzitor . Când tu vei f i învins, prinp r o p r i a t a p u t e r e , r i d i c â n d u - t e

dea sup ra lumii , a tun ci e l se va întoar cedin nou la rine şi te va sluji în to t ce faci. "N^Ai înţeles măcar o parte din ceea ce ţ i -am spus,p rea iub i ta Mea Ia ra?"

C a p i t o l u l 1 3 8

Cum se învaţă dăruirea înl u m ea d e d i n co l o

1. Iara a spus: „Am înţeles, dar este totuşi destulde tr is t a tâ t pentru mine, cât ş i pentru toţ i cei la l ţ i

o a me n i , d e o a re c e d in mi i d e o a me n i d o a r f o a r t epuţini vor avea puterea de a se împotrivi lumii prinei înşişi, aşa cum ar fi pe placul Tău!"

2. Eu: „Tocmai de aceea am venit Eu însumi înlume, pentru a arăta prin învăţătura ş i prin lucrări leMele curr i poate f i uşor învinsă lumea!"

3. Iara: „Este foarte bine aşa, dar pe pământ suntşi vor f i o mulţ ime de oameni care vor af la câte cevad in învă ţă tu ra Ta poa te numai pes te o mie de an i !Cum se vor păzi aceştia de relele lumii în tot acestt imp? Şi e i sunt tot oameni ca ş i noi!"

4. Eu: „Este la fel ca şi cu copiii aceluiaşi tată: cei

care au venit de curând pe lume sunt a l tfe l t ra ta ţ idecâ t cei care au văzut lum ina zilei cu doi , t re i , patrusau cinci ani în urmă. Fiul cel mai mare este deja unb ă r b a t î n d e p l i n ă t a t e a p u t e r i l o r , i a r f i i c a e s t epregăti tă pentru mări t iş . Pe lângă aceşt ia , mai suntşi câţiva copii de vârsta ta, iar alţi trei sunt încă înfaşă. Spune-Mi, dacă ar f i în ţelept din partea ta tă luisă se poarte cu copiii din faşă la fel ca şi cu fiul care,în curând, va deveni un bărbat adevărat?!"

5. Ia ra : „Dacă a r face aşa , a tunc i ace l ta tă a rgreşi!"

6 . Eu : „Vez i , de aceea une le popoare a jung săcunoască învă ţă tu ra Mea doar mai tâ rz iu ! E le încănu sunt pregăti te , dar când va veni vremea şi vor f ip regă t i te , învă ţă tu ra Mea va a junge ş i l a e le . Măîn ţe leg i?"

7. Ia ra : „ în ţe leg foar te b ine , da r ce soar tă voravea în marea lume de d inco lo popoare le ca re încănu sun t p regă t i te?"

8 . Eu : „ înda tă ve i vedea ş i a s ta ! P r iveş te , sp remia z ă n o a p te , s t e a u a a c e e a c u o l u min ă ro ş i a t i c ă .Fixeaz-o acum ca pe cealaltă stea, cu ochiul sufletuluitău, şi priveşte apoi cu ochii tăi trupeşti. Pe acea stea

vei găsi cel mai frumos răspuns la întrebarea ta!"9. Iara a făcut astfel, iar după câteva clipe

A a spus : „O , Doamne , Tu c re -' a tor a to tpu tern ic al cerului ş i

' / / , a l tu t uro r lumilor , aceasta este/ ' o l um e c u m u l t m a i m a r e d ec ât

cealal tă s i este scăldată într-ol u m i n ă a t â t d e m i n u n a t ă !

A c e a s t ă l u m i n ă e s t e î n s ă d ec u lo a re ro ş u d e s c h i s c u n u a n ţ e

a u r i i , î n t i m p c e l u m i n a p r i m e ilumi era a lbă. Şi lumina acestei lumi

d e v in e a c u m g re u d e s u p o r t a t ! A h ,a c u m a m a t i n s p ă m â n t u l î n s u f l e ţ i t a l

aces te i lumi! O , es te nespus de f rumos! Cediversi ta te! Dealuri cu pante l ine înconjoară văi le



16 6 M a r e a E v a n g h e l i e a lu i l o a n

cele mai minunate ş i mănoase. în aceste văi văd şiu n f e l d e c a b a n e fo rma te d o a r d in t r -u n a c o p e r i şaşeza t pe co loane ca re au s t ră luc i rea rub inu lu i . Pecoama dea lu r i lo r sun t foar te mu l te aseme nea ca bane ,în nenumăra te ş i ru r i . Or icâ t de depar te m-aş u i ta ,nu văd nimic al tceva decât cabane care seamănă atâtd e t a r e u n a c u a l t a , p e c â t s e a mă n ă u n o c h i c ucelălal t . Din câte-mi dau seama, coloanele de rubin

care susţ in acoperişuri le acestea ovale au înăl ţ imeaa şapte oameni, dar toate coloanele sunt la fe l! Nuam văzut încă nici un om sau vreo altă fiinţă vie înjur , dar totuşi t rebuie să f ie ş i e le pe undeva!

10 . Este s traniu însă că toate lucruri le din aceastălume, ca re în res t e s te nemaipomeni t de f rumoasă ,seamănă între e le! Un pom cu fructe este le i t cu unaltul, iar o floare este la fel ca cealaltă. Toate suntsăd i te în rândur i ş i nu es te n imic în aceas tă lumecare să nu fie rânduit astfel.

11. Cu adevăra t , to tu l a ra tă g rozav de f rumos ,es te o p r ive l i ş te încân tă toare , da r c red că aceas tă

uniformitate ar deveni în t imp ceva pl ic t is i tor pentruun om ca noi! Acum am ajuns în fa ţa unei cabane şivăd în ea oameni la fe l ca noi! Unul s tă într-un locmai înal t ş i predică, iar multe a l te sute î l ascultă cuevlavie!

12. î n c a b a n a a l ă tu r a t ă v ă d ma i mu l ţ i o a me n iîmbrăcaţi în haine cu multe fa lduri , care se af lă la omasă pl ină cu bucate . în jurul acestora s tau însă lafel de mulţ i oameni care par a f i chinuiţ i de foame,dar e i nu p r imesc n imic de mâncare ! Ah , aco lo , în atreia cabană, văd câteva femei foarte frumoase! Nuau nici un veşmânt pe ele; sunt aşa cum le-a lăsatma m a na tu ră ş i se p l imb ă în sus ş i-n jos îm pre un ăcu n iş te bă rba t i ca re nu spun mare luc ru , da r cucare par să se dis treze bine. în spate s tau o mult imede tineri a căror poftă trupească este vădită. Ei facsemne frumoaselor prost i tuate să vină ş i la e i ca săse dis treze împreună. Dar t ineri i nu sunt asculta ţ i ş inu par să se bucure deloc din această pric ină.

13. Ce ob ice iu r i s t ran i i ! Deş i o cabană es te înexterior la fe l cu o al ta , preocupări le oamenilor carese află în ău nt ru s unt foarte difer i te , chiar s tranii! Dacăîn această lume uriaşă totul este aşa, ca în acest ţinut,

a t u n c i m i c u ţ u l n o s t r u p ă m â n t e s t e c u m u l t m a if rumos!"

14 . Eu: „Tot ce vezi este doar unm i c u ţ l ă c a ş î n c a r e s e î n v a ţ ăa b n e g a ţ i a şi d e p ă ş i r e a d e s i n e .C o n t i n u â - ţ i c ă l ă t o r i a c u o c h i is u f l e tu lu i ş i î n c u râ n d ţ i s e v adezvălui altceva!"

15. D e o d a tă I a r a s t r i g ă a t â t d etare încât aproape că i-ar fi trezit petoţ i cei care dormeau buştean, dacănu ar fi fost voinţa M ea să fie adân ciţid in nou în somn.

16 . Eu am întrebat-o pe Iara ce avăzut de a s tr igat a tâ t de tare .

17 . Ia ra a răspuns : „O , Doamne ,

sp lendoarea ş i măre ţ ia aceas ta depăşeş te to t ce -ş ipoa te imagina min tea omulu i ! Văd un pa la t a tâ t dema re şi de îna l t, câ t un m un te de pe pă m ânt! Z idur i les u n t f ă c u te d i n n e n u m ă r a t e p i e t r e p r e ţ i o a s esplendide. Mii ş i mii de trepte ş i galeri i împodobescpe dinafară uriaşul palat care se termină cu un vârffoarte ascuţi t. De ju r împ reju rul palatu lui se înt in dg ră d in i l e c e l e ma i min u n a t e î n c a r e o c h iu l e s t e

mereu încân ta t de o mare d ivers i ta te . în g răd in i sun tşi lacuri foarte l impezi pe care plutesc o mulţ ime deopere de a r tă de o mare f rumuse ţe , c red că pen t rua spor i încân ta rea p r in ţ i lo r , da r ca re nu sun t lua teîn seamă de n imeni .

18. Do am ne , ce însea mn ă toa te aces tea? C ine sun tlocuitori i acestui uriaş palat ş i care este rostu l ace storopere de artă care plutesc pe lacuri le cr is ta l ine?"

C a p i t o l u l 1 3 9

O pr iv ire în s i s temul cosmic s te lar

1. Eu am spus: „Vezi, acest palat este al unui mareînvă ţă to r d in aces t ţ inu t pe ca re l -a i văzu t . Toa tecabanele acelea sunt şcoli af la te sub îndrumarea lui ,iar operele de ar tă care plutesc pe apă sunt folosi tea t u n c i c â n d s e t r a n s m i t î n v ă ţ ă t u r i d e s p r e î n a l t aîn ţe lepc iune . Asemeni aces tu i pa la t mai sun t mul teal te sute de mii , doar în partea de mij loc a acesteilumi de lumină, pe lângă o mulţ ime de oraşe foartemari . Pe lângă această parte , d in care tu vezi doar omică parte , mai sunt încă şaptezeci ş i şase de părţ ia lă tu ra te , ca n iş te cen tu r i . F iecare asemenea par te

sau ţ inut are obiceiuri le e i . Această lume, la fe l ca ş icealal tă pe care a i văzut-o mai înainte sunt de faptdoi sori asemănători soarelui nostru . Diferenţa estecă cel văzut de t ine prima dată este de vreo mie deori mai mare decât soarele nostru , iar cel pe care-1vezi acum este de vreo patru mii de ori mai mare.La rându l lu i , soare le nos t ru es te de o mie de o r icâ te o mie de o r i mai mare decâ t pământu l .

2. O a m e n i i p ă m â n t u l u i n o s t r u m a i â u î n c ă op ă re r e fo a r t e g r e ş i t ă d e s p re p ro p r i a l o r p l a n e t ă ,despre soare , lună şi "toate celelalte stele. Mai târziu,

când vor învăţa mai bine să socotească, a tunci vor




P er i oad e l e d e d ezvo l tare î nl u m e a d e d i n c o l o

1. Eu: „Ascultă a tunci ce-d spun! M uld oa me ni carenu sun t încă pre găd d să-Mi înţeleagă învăţătura a jung,după ce părăsesc această lume, pe s teaua pe care a ivăzut-o acum sau pe al te le asemănătoare. Acolo, înşcoli foarte mari , e i sunt învăţaţ i o muldme de lucruridesp re viaţă. Unii d in tre copilaşi i care au m urit înain tede vreme sunt crescuţi ş i învaţă în zona centrală asoarelui nostru , în partea spir i tuală a acesteia .

2. Astfel , sufle te le imature primesc un nou corppe steaua pe care a i văzut-o, dar fără a se naşte . înacest corp, mult mai raf inat decât cel lumesc, sufle tulpoate trece în lumile pur spir i tuale . în ce fel ş i decătre c ine sunt d use aceste sufle te acolo , a i văzut chiartu a tunci când ai călători t pe prima stea. Acest înger ,c a r e s e ma i a f l ă l â n g ă n o i , e s t e c o n d u c ă to ru l ş is tăpânul tuturor lumilor ş i sori lor despre care ţ i -amv o r b i t p â n ă a c u m . V e z i , d e c i , c e p u t e r e ş i c eînţelepciune i-a fost dată!

3. Mai mult decât a tâ t , îngeri i fără de număr pecare-i vezi în ju ru l tău , a tâ t cât poţi c up rin de cu och ii ,au ş i e i aceeaş i sa rc ină , căc i în depăr tă r i le e te rnesun t mul te asemenea lumi so la re , ca re au câ te un

soare principal central ca cel pe care p l-am descrismai înainte . Fiecare astfel de lume este s tăpânită decâte unul dintre aceşt i îngeri . Tu vezi mulţ i îngeri ,însă ce i pe ca re - i vez i nu înseamnă n ic i măcar omilionime din mari i îngeri s tăpânitori , ca să nu maivorbim de îngeri i mai mici , în gri ja cărora sunt lăsaps o r i i , p l a n e t e l e s a u r e g iu n i l e ma i mic i a l e l u mi i ,pentru a fi conduse şi vegheate! Vezi, în fiecare clipăEu trebuie să am grijă de fiecare dintre ei, în spiritulMeu etern. Dacă nu aş mai avea gri jă , chiar ş i numaio singură clipă, de cele pe care ţi le-am arătat, acesteaar d ispărea în aceeaş i c l ipă , o r ica re a r f i măr imealor! Ai putea înţelege aceasta cu spir i tul tău?"

4. Ia ra : „O , Doamne , cum de mă po ţ i în t reba aşaceva?! Eu, un biet f i r de praf a l acestui pământ, ş iT u , u n i c u l , e t e rn u l ş i a t o tp u t e rn i c u l D u mn e z e u î nspir i tul Tău! Oh, dacă ar putea vedea orbii far isei a i

a f la mai mul te despre corpur i le ce reş t i d in spa ţ iu lfără margini a l creaţ ie i .

3. Pot să-ţi spun că în ju ru l u no r astfel de sori sero tesc , la d i fe r i te depăr tă r i , o mul ţ ime de p lane te ,d in t re ca re une le sun t pământur i ca aces ta pe ca ren e af l ă m n o i . î n j u ru l mu l to r as t fe l d e p l a n e t e(pământur i ) se ro tesc a l te le , ş i mai mic i , ca n iş teînsoptori nedespărt i t i , la fe l cum este luna noastră!

F iecărei p lane te ca re se ro teş te în ju r u l u nu i so areş i p r i m e ş t e p u t e r e ş i c ă l d u r ă d e l a a c e s t a , îic o r e s p u n d e o c e n tu r ă p e a c e l s o a r e . D e c i f i e c a r esoare a re a tâ tea cen tu r i câ te p la ne te se ro tesc în ju r u llui, mai puţin o categorie aparte de sori , pe care-iv o m n u mi ma i d e p a r t e s o r i i me d i i , c a r e a u ro lu lm enp ner i i şi cond ucer i i so r i lo r p lane ta r i ş i ca re su n tde o mie de ori câte o mie de ori mai mari decât dezece mii de ori câte o mie de asemenea ste le ca celedouă pe care le-ai văzut.

4. Un asemenea soare mediu de g radu l în tâ i nu

e s t e î m p ă r ţ i t î n c e n t u r i , ci î n r e g i u n i . N u m ă r u lr e g iu n i lo r c o r e s p u n d e n u mă ru lu i d e s o r i p e c a r et r e b u i e s ă î i s u s ţ i n ă . F i e c a r e r e g i u n e , c o r e s punză toare unu i soare p lane ta r , e s te de o su tă pânăla zece mii de ori mai mare decât suprafaţa soareluir e s p e c t i v împ re u n ă c u t o a t e p ă mâ n tu r i l e c a r e s ero tesc împre ju ru l lu i . în ju r u l u nu i soare me diu derangul întâi îş i croiesc drumul cel pupn de o mie deori câte o mie de sori p lanetari .

5. Dar mai există ş i sori medii de rangul doi , înjurul cărora se rotesc de o mie de ori câte o mie des o r i me d i i d e r a n g u l î n t â i ma i î n a in t e p o me n i ţ i ,

împreună cu to ţ i so r i i lo r p lane ta r i . Ex is tă ş i so r imed i i de rangu l t re i în ju ru l că ro ra se ro tesc so ri imedii de rangul doi şi, în sfârşit, există un soare central principal , care se af lă undeva în adâncimea denemăsura t a une i reg iun i a nemărg in i r i i ş i ca re nueste caracterizat de nici o altă mişcare în afara celeide rot ap e în ju ru l pro prie i sale axe. Acest soare cen tral este a tâ t de mare încât top sori i medii , fără denumăr, de rangul întâi , doi ş i t re i , cu toate planeteleşi însoţi tori i lor care se rotesc în ju ru l lor , îm pr eu năcu mii le de comete mai mari sau mai mici care îş ic ro i e s c d ru mu l p e t r a i e c to r i i n e r e g u l a t e î n j u ru l

sori lor planetari , toate acestea la un loc nu s-ar puteacompara nici măcar cu a o sută mia parte a acestuisoare cen t ra l , dacă aces ta a r f i o s fe ră goa lă ped i n ă u n t r u ş i d a c ă n e n u m ă r a t e l e c o r p u r i c e r e ş tidespre care am vorbit s-ar af la într- însul . Iara , poţisă-d faci o idee despre ceea ce ţi-am dezvăluit?"

6 . I a r a a s p u s : „ C i n e a r p u t e a c u p r i n d e oa s e m e n e a n e m ă r g i n i r e , D o a m n e ? ! î m i p o t f a c e oidee , dar ameţesc numai când mă gândesc! Am văzu tş i am auz i t îndea juns de mul te , da r to tuş i nu amaf la t răspunsu l la în t rebarea lega tă de soar ta d in

lu me a d e d in c o lo a p o p o a re lo r c a r e n u s u n t î n c ăp re g ă t i t e . "7. Eu: „Ia-ţi atunci privirea de la steaua pe care ai

văzut-o şi ascultă!"8. Iara: „Am făcut deja ce mi-ai cerut , Doamne!"




I e r u s a l i m u l u i t o a t e a c e s t e a ş i - a r s c h i m b agânduri le! Dar e i nu le pot vedea ş i n ici nucred că le vor vedea în această viaţă şi de aceeav o r mu r i î n î n tu n e r i c u l ş i î n r ă u t a t e a l o r !Sufletele lor vor ajunge şi ele în şcolile de peaceste stele?"

5. Eu: „Nu, draga Mea Iara. Ei nu fac parted in t r -un popor imatur ş i nepregă t i t , c i sun t

pe deplin maturi! Sufletele mature ale aceloracare au trecut cu totul de partea răului a jungîn adâ ncu r i le ac es tu i pă m ân t , fund s i li ţi ( săfacă aceasta) de propria lor f ire . Din pric inăc ă s u f l e t u l l o r a d e v e n i t f o a r t e d e n s ş ipământu l es te e lementu l lo r în cea mai mare par te ,e i nu pot ş i nu vor să se despartă de el chiar dacă leoferi ceva superior . De aceea multe chinuri ş i durerise vor abate asupra lor pe nt ru a slăbi această le găturăa lor cu materia densă. Dacă unul dintre e i va reuşisă se desprindă de materie , e l va intra în şcoli le caresun t în par tea sp i r itua lă a aces tu i păm ânt , d up ă ca reva ajunge pe lună. După ce-şi va însuşi acolo toatefelurile de abnegaţie, sufletul, mult întărit astfel, vaf i d u s p e o p l a n e t ă ma i e l e v a t ă u n d e v a î n v ă ţ aa d e v ă ra t a î n ţ e l e p c iu n e .

6. Dacă un astfel de suflet se păstrează apoi mereuîntr-o dreaptă lumină, a tunci în e l va apare călduraviedi spir i tuale , căldură ce vine din creşterea acesteilumini; sufle tul va începe să se unească cu spir i tul ,astfe l încât , încet- încet , în treaga lui viaţă va deveniiubire . Dacă iubirea sa a căpătat sufic ient de multăp u t e r e ş i t ă r i e , t r a n s fo rm â n d u - s e î n t r -o a d e v ă ra t ă

flacără lăuntrică a vieţii, atunci în suflet se va facelumină d in lăun t ru . Abia a tunc i su f le tu l poa te in t raîn lumea l iberă a sufle telor mântuite .

7. Dar, până când un sufle t dens ş i opac de pepământ va pu tea a junge aco lo , po t t rece mai mul tesute de viet i pământeşt i . Citesc acum în inima ta căvrei să Mă întrebi ceva, iar Eu î ţ i spun să întrebi ,pen t ru că în t rebăr i le ta le nu sun t în tâmplă toare ! Deda ta aceas ta pune în t rebarea îngeru lu i ca re se a f lălângă noi . El îd va da răspunsul potr ivi t!"

C a p i t o l u l 1 4 1De s p r e m ă r e ţ ia s p i r i t u lu i u m a n

1. Iara s-a îndreptat spre înger şi a spus: „Domnultău ş i a l meu m-a îndrumat să vin la dne, minunat ş iluminos tânăr! El mi-a spus că pot să te întreb şi mi-amai spus că îmi vei da răspunsul potrivit. Spune-mi,deci , de ce rudele mele pământeşt i , precum şi ucenici iD o mn u lu i , t r e b u i e s ă d o a rmă în t imp c e e u s u n ttrează ş i de ce trebuie ca eu să văd totul cu ochiitrupeşti şi nu doar în vis?"

2 . î n g e r u l a s p u s c u o v o c e p r i e t e n o a s ă :„încâ ntăto are f iică a D om nu lui , tu a i in trat cu sufletultău întru totul în spir i t ş i nu mai a i aproape nimic înc o mu n c u ma te r i a l u mi i . O c h iu l t ă u p ă mâ n te s c adevenit ochiul sufle tului tău, iar ochiul sufle tului tăua deven i t och iu l sp i r i tu lu i tău e te rn ş i nep ie r i to r .

Astfel, în sfera ta de viaţă eşti desăvârşită, întocmaicum ar t rebui să f ie orice om.

3. Spir i tu l f iecă ru i om es te as t fe l fo rmat încâ tcupr inde în e l , a semenea sp i r i tu lu i lu i Dumnezeu ,î n t r e a g a n e m ă r g i n i r e . D a c ă t u p r i v e ş t i o s t e aîndepărtată sau orice al tceva înlăuntrul sufle tului tăucurat , care este ochiul spir i tului tău, ş i î ţ i îndrepţia s tf e l şi o c h i u l s u f l e t u l u i , î m p r e u n ă c u o c h i u ltrupu lui , spre ceea ce priveşte ochiul spir i tului , a tunc ia p a r e o d i f e r e n ţ ă î n l ă u n t r u l t ă u , î n t r e i m a g i n e as p i r it u lu i t ă u şi f o rma e x t e r io a r ă c o re s p u n z ă to a r eace le iaş i imagin i (ad ică în t re ceea ce vede och iu lspir i tului ş i ceea ce vede och iul t ru pu lui ) . Din aceastăd i f e r e n ţ ă a p a r e l u m i n a d e p l i n ă c a r e s e r e v a r s ăasupra a ceea ce priveşt i ş i a tunci acel lucru ţ i serevelează aşa cum este cu adevărat .

4. Iar eu îd spun ţ ie că top oamenii ar putea săfacă aşa ceva, dar ei nu vor reuşi aceasta decât atunci

când vor fi Ia fel de pregădd ca şi tine, în spirit, şi lafel de maturi . Dar să ş t i i că sunt puţini cei care î ţ iseamănă! Cei care dorm acum aici nu se aseamănădeloc cu sufletul şi spiritul tău! Va mai trece încă multt imp până când sufletul lor va s tră luci în ochii lorpământeşt i , pentru că ochiul spir i tului lor este încăînchis. Dar sufletul poate şi trebuie să fie întărit şi deaceea li se dezvăluie în vis, în timp ce ochii trupuluisunt închişi, tainele acestui univers nemărginit. Astfel;în t imp ce s imţuri le t rupului sunt adormite pentru ov r e m e p r i n s o m n , s u p r a n a t u r a l u l ş i t o a t e a c e s t easpecte ce dn de sfera pur spirituală pot fi mai uşor

percepute şi intuite cu ajutorul simţurilor mai fine şimai rafinate, mult amplificate în starea de vis.

5. Somnul ce lo r ca re se od ihnesc a ic i e s te unsomn cu mult deosebit fa ţă de cel obişnuit ş i la careomul poa te a junge doar ra reor i .

6 . Uni i oameni , ca re au o fo r ţă sp i r i tua lă ş i oputere a minţi i foarte mare, pot provoca fraţ i lor lormai s labi un astfel de somn, punând de mai multeori mâinile deasupra capului lor . Dar cei care suntslabi nu vor putea face acelaşi lucru cu cei care suntla fe l ca e i . Sper că de acum înainte nu te vei mai

îndo i v reoda tă de fap tu l că Dumnezeu poa te să facătotul doar prin voinţa Sa?!"7 . I a r a : „ D o m n u l s ă t e b i n e c u v â n t e z e p e n t r u

această lămurire pl ină de lumină pe care mi-ai dat-oşi pe care am înţeles-o foarte bine! Acum mai am oîntrebare! Spune-mi, t inere încântător ş i drag, cum




po t să-mi explic "uluitoarea ta ra pidi tate? "8. îngerul: „Preaiubită fr ică a lui Dumnezeu! Este

ceva ce poate f i în ţeles doar de spir i tul pur, pentrucă aceasta nu are nimic de-a face cu ceea ce în sea m nătimp sau spaţiu . Noi nu suntem nimic prin noi înşine,iar ceea ce vezi la noi cu ochii spir i tului tău estevo in ţa lui Dum nezeu , ideea lu i Du m neze u ş i cuvân tu llui Dumnezeu. Noi suntem astfel spir i te pure ş i n ici

un fel de materie nu ne poate pune vreo piedică.9. Un astfel de spirit viu nu cunoaşte oprelişti. El

este aici sau acolo, şi în mod necesar acest «aici» şi«acolo» este unul şi acelaşi lucru. Nici o formă dematerie nu se poate mişca la fe l de repede ca noi .Chiar ş i în e terul cel mai fin m ateria în tâlneşte totuşiunele piedici , iar mişcarea ei este astfel îngreunată .

10 . In spaţiul cel nem ărg init a l creaţ ie i există sori imedii de rangul t re i , după care urmează soarele central principal . Aceşri sori se mişcă pe tra iectoria un orcercuri de diferite mă rim i, în ju ru l soarelui cen tralp r inc ipa l , cu o rap id i ta te de ne imagina t pen t ru t ine .E i s e m i ş c ă a s t f el p e n t r u a p u t e a r ă m â n e p etraiectoria lor , care este nesfârşi t de mare faţă deceea ce cunoş t i tu despre depăr ta re .

11. Gândeşte-te , de pi ldă, că acest pământ este defapt o sferă care este de multe sute de mii de ori maimare decât ceea ce poţi tu cuprinde cu privirea acumdin e l . Aceas tă s fe ră mare es te compusă însă d innenumăra te f i re de n is ip , a semenea ace lo ra pe ca rele-ai văzut adesea pe malul mări i . Acum gândeşte-tecare ar fi numărul tuturor firelor de nisip. Câte firea u t r e b u i t p e n t r u a f o r m a î n t r e g u l p ă m â n t ?

G â n d e ş t e - t e a c u m c ă f i e c ă r u i f i r d e n i s i p î icorespunde distanţa de aici până la s teaua aceea pecare ai v izi ta t-o prima oară. Suma acestor dis tanţe ,echivalentă cu numărul f ire lor de nis ip ce formeazăp ă mâ n tu l , s e a p ro p i e d e d i a me t ru l u n e i a s e me n e atraiectori i! Un soare mediu de gradul t re i s trăbate oasemenea d is tan ţă în ce l pu ţ in de zece o r i câ te osută de mii de ani . Pentru că tra iectoria sa este a tâ tde în t insă , un as t fe l de soare t rebu ie să parcurgăîntr-o cl ipă o dis tanţă corespunzătoare celei de aicipână la s teaua vizi ta tă de noi prima oară, luată de omie de ori!

12 . Acum vei spune: «Da, dacă lucruri le sunt aşa ,atunci un astfel de soare se mişcă de o mie de orimai repede decât t ine, ca spir i t pur! Dacă noi am fi

zburat de aici până la s teaua aceea cu vi teza aceluisoare, a tunci t rebuia să f i a juns de o mie de ori mairepede aco lo !»

13. Dar eu îd spun că vi teza pe care o are acelsoare este ca cea a unui melc pe lângă mine! Vezi tu ,în c iuda acestei rapidi tă ţ i i , care este ului toare pentrut ine, soarele are totuşi nevoie de un mil ion de anipen t ru a pa rcurg e toa tă t ra iec to r ia în ju ru l soare lu i

central principal , în t imp ce eu, sau oricare a l t spir i tde felul m eu, p ot s trăbate aceeaşi dis tanţă într-o cl ipă,astfel încât să nici nu-ţ i dai seama că s-a scurs oper ioadă o r icâ t de mică de t imp în t re p lecarea ş ire întoarcerea mea aici . Ba chiar aş putea s trăbate înaceeaşi clipă o traiectorie de o mie de ori câte o sutăde mii de ori mai lungă!

14 . Vezi, în tre rapidi ta tea unui spir i t ş i cea a uneifo rme de mate r ie a f la tă în mişcare , o r ica re a r f inatura e i , se af lă o deosebire imensă. Dacă o formăde materie se mişcă foarte repede şi s trăbate într-oc l i p ă o d i s t a n ţ ă a n u m e , e a a r e n e v o i e p e n t r u as t răba te o d is tan ţă de două o r i mai mare de douăclipe şi, chiar dacă ea s-ar mişca şi mai repede şi arparcurge o sută de mii de astfel de dis tanţe într-oclipă, a tunci pentru zece astfel de dis tanţe are nevoiede zece cl ipe, în t imp ce eu parcurg orice dis tanţăcare poate f i imaginată sau nu — în aceeaşi clipă.

15 . Vezi, eu şi oricare alt spirit de felul meu putemsă facem aceasta deoarece, în e terna nemărginire , nuexistă pentru noi nici cea mai mică oprel iş te . Chiarîn spaţiul e ter ic cel mai f in materia întâmpină piediciş i nu poa te avea rap id i ta tea sp i r i tu lu i ! Spune-mi ,

încân tă toare f i ică a lu i Dumnezeu , dacă a i în ţe lesmăcar în parte ceea ce ţ i -am spus?"

C a p i t o l u l 1 4 2

Despre adevărata măret ie sp ir i tua lă

1 . I a r a a r ă s p u n s : „ D e în ţ e l e s , a m în ţ e l e s c ua ju to ru l Domnulu i meu , da r am începu t d in nou săameţesc ! Acum am căpă ta t c red in ţa nec l in t i tă că uns p i r i t c r e a t a r e n e v o ie d e o e t e rn i t a t e p e n t ru acunoaşte un astfel de soare central principal imens

î n a m ă n u n ţ i m e . I a r t u s p u n e a i c ă n u m ă r u l l o rdepăşeşte imaginaţia oamenilor ş i că f iecare este , săspunem, suveranu l nenumăra ţ i lo r so r i medi i de t re irangur i d i fe r i te , p recum ş i a l so r i lo r p lane ta r i , a lcă ror număr nu poa te f i cupr ins de sp i r i tu l uman!Dacă un sp i r i t a re nevo ie de o e te rn i ta te pen t ru acunoaşte doar un s ingur astfel de soare central principal , cât de mult t imp î i va lua cunoaşterea tuturorsor i lo r fă ră de număr?!

2. Oh, n-ar fi deloc bine dacă mi-aş dori aşa ceva!Rămân mai bine acasă la iubirea mea şi mă gândesc:

un astfel de soare este cu adevărat ceva măreţ . Eleste o dovadă strivitoare a nesfârşitei înţelepciuni şia veşnicei puteri a lui Dumnezeu. Dar e l nu poatesă-L vadă, să-L înţeleagă şi, mai presus de toate, să-Liu b e a s c ă p e D o mn u l , D u mn e z e u l ş i C re a to ru l l u i ,a şa cum fac eu! Vez i tu , după păre rea mea , as ta



170

înseamnă mult mai mult decât un soare nesfârşi t de

mare d in t r -un adânc - de nepă t runs pen t ru min teaomenească - a l spaţiului fără de margini a l creaţ ie i!Ş i c ine ş t ie dacă Domnul nu mă iubeş te la fe l demult ca pe acest soare imens?!

3. Acest pământ a l nostru este un biet f i r de praffaţă de imensul soare ş i to tuşi pe el păşeşte acumACELA de a că ru i răsuf la re dep inde v ia ţa tu tu rorsori lor central i pr incipali! Eu nu cred că lucruri lema r i s u n t ma i î n s e mn a te î n o c h i i D o mn u lu i d e c â tcele mici ; contează ceea ce este mare înlăuntru!

4. Ce sunt eu, un biet copil , în ceea ce priveştemăr imea t rupu lu i meu , fa ţă de micu l nos t ru pământ ,dar totuşi s imt în pieptul meu un spaţiu în care auloc to ţ i so r i i t ă i cen t ra l i p r inc ipa l i cu nenumăra ţ i il o r s o r i s e c u n d a r i ş i t o a t e p l a n e t e l e ! O c h i i me icuprind, în tr-o privire , de o mie de ori câte o miede stele. Au oare sorii aceia mari o astfel de putere?!Am drep ta te sau nu?"

5. Eu am spus atunci: „Ai întru totul dreptate , iart u s i n g u ră p r e ţu i e ş t i c â t m i i d e s o r i c a r e u mp luspaţiul nesfârşi t a l creaţ ie i ; dar este întotdeauna binepentru om să-Mi cunoască lucrări le , pentru a- i creşteiubirea faţă de Mine, Tatăl lui!

6. Acum începe să se crape de ziuă şi îi vom trezi,pe rând , pe p r ie ten i i noş t r i ! Tu însă nu t rebu ie săpovesteşt i n imănui din cele pe care le-ai văzut , pânăcând înger ul M eu şi a l tău, pe care-1 vei pu tea vedeaîn t r -o a l tă fo rmă până la matur i ta tea ta t rupească ,î ţ i va spune al tfe l . Ceila l ţ i îngeri vor dispare acumdin nou. Aşa să fie!"

7. Pe dată au dispărut to ţ i îngeri i , mai puţin unul ,cel care era cu Iara ş i care purta numele de Rafael .Acesta era îmbrăcat acum în veşminte ca cele carese pur tau în Ghen izare t .

8. Când Iara l-a văzut pe Rafael astfel îmbrăcat a

spus: „Ei, acum îmi placi mai mult decât în gloria tacerească, pentru că acum arăţ i la fe l ca un om şi eute voi îndrăgi foarte mult . Mă întreb cine a preluatacum munca ta imensă de conducere a lumi lo r? !"

9 . îngeru l : „Nu- ţ i fă g r i j i d in aceas tă p r ic ină ,minunată f i ică a lui Dumnezeu, pentru că eu pot săfiu în acelaşi dmp aici , acolo sau pretut indeni , fărăca tu să-mi observi lipsa, decât rare ori ş i do ar pe ntr ucâteva cl ipe. Totul va rămâne cum a fost . în plus,vreau să-ţi spun că mă voi grăbi de fiecare dată sămă în to rc la t ine , pen t ru că te îndrăgesc de ja maimult decât pe toţ i sori i mei fără de număr, dintrecare vom v iz i ta mai mul ţ i împreună , când va ven ivremea . Dar acum Domnul v rea să - i t rezească d insomn pe ceilalţi, să facem deci linişte!"

10 . Iara: „Da, da, îmi va face mare plăcere , iaracum voi tăcea chitic!"


C a p i t o l u l 1 4 3

Ucenic i i sunt trez i ţ i d in somn

1. Eu i-am spus lui Rafael: „Du-te şi trezeşte-1 maiîn tâ i pe S imon (Pe t ru ) !"

2. Rafael l-a trezit pe Petru, iar acesta s-a uitat

u imi t de ju r îm pre ju r ş i a spus după o v reme: „Oarechiar am dormit? Parcă aş f i fost t reaz toată noaptea!Acum însă îmi dau seama că am dormi t b ine , da ram avu t n iş te v ise minuna te , cum nu-mi mai aducam inte să mai fi avut vreodată! C u adevărat , D oa m ne ,aceste vise nu se poate să fi fost doar o amăgire!"

3 . E u : „ P r iv e ş t e î n j u ru l t ă u - p o a t e c ă v e idescoperi ceva din ceea ce ai visat!"

4. Petru a privi t împrejur ş i a spus: „O, Doamne,adev ărat, am v ăzut asta în vis şi - ia te uită - ori înc otr om-aş uita, văd visul devenit întru totul realitate!"

5. Petru a vrut să vorbească mai departe , dar Eui-am spus: „Trezeşte-i mai întâi pe cei la l ţ i ş i dupăaceea povesteşte!" Şi Petru a făcut aşa cum i-am spus.

6 . Ucenici i s-au r idicat ş i nu mai încetau să seminuneze, dându-şi seama că dormiseră în t imp cesufletul lor fusese treaz tot timpul nopţii, văzând totfelul de lucruri miraculoase ş i nemaiauzite .

7 . Iuda a spus: „Tot nu cred că am dormit! Doaram vorbit cu tine, Simon. Tu nici nu vroiai să iei înseamă ce-ţ i spuneam, răspunzându-mi: «Toate acestemiracole nu te vor păzi de a ne vinde pe noi toţ ipe ntr u câţ iva arginţi!» Atunci eu m-am înfuriat foarte

tare ş i am vrut să te arunc de pe s tânci în mare. Darm-a prins Toma şi m-a trânti t la pământ! Spune-mi,frate Simon, chiar nu ş t i i n imic din toate astea?!"

8. Petru a răspuns: „Nimic! Nici nu ştiu dacă te-amvisat măcar!"

9. Eu: „Privi ţ i împrejur ş i vedeţi dacă ceea cevedeţi nu este aşa cum aţi visat!"

10 . Ucenici i au cercetat top versanţi i , mirându-sen e c o n te n i t . A n d re i a s p u s : „ P â n ă a c u m, î n s c u r t aper ioa dă de o jum ăta te de an de când sun t a lă tu r ide Tine, am văzut a tâ t de multe lucruri miraculoase,încâ t nu mă mai pu team gând i că a r mai pu tea f i

c e v a ş i m a i m i r a c u l o s . A c u m s i m ţ u r i l e n eîncremenesc: visul a devenit real i ta te!

11. L-am văzut pe îngerul ales de Iara ridicând toatăapa mării şi făcând-o să plutească" asem enea un ui uriaşstrop de apă; apoi am văzut cu ochii mei nisipul uscatal fundului mării şi frumoasa scoică de mărgăritar pecare Iara a luat-o ca amintire, punând-o în şorţul ei.D u p ă a c e e a a m v ă z u t c u m î n g e r u l a r e m o d e l a tsuprafaţa versanţi lor la rugămintea încântătoarei f i icea lui Dumnezeu, astfel încât muntele să f ie uşor deurcat. Şi asta cât ai clipi! Vedeti, toate acestea suntrea l i ta te !

12 . Cu ce cuvinte şi fapte curate să începem să-Llăudăm pe Domnul ş i Maes t ru l nos t ru? Unde es teîn g e ru l c a r e a s ă d i t î n i n imi l e n o a s t r e a s e me n e agânduri arzătoare care sunt demne de a-i f i spuse?

13 . Păr in ţ i i noş t r i t remurau la poa le le munte lu i




diminea ţă , micu ţa s -a r id ica t ş i a spus cu o voceserioasă: „O, pământule , când vei mai f i tu a tâ t defe r ic i t , când te vor mai a t inge d in nou p ic ioare leLui sfinte? Nu , nu, tu nu simţi , nu poţi să s imţi , pe nt rucă nu eşt i v iu ş i eşt i prea mic! Cum ai putea tu săînţelegi ceea ce spaţiul fără margini ş i miriadele def i in ţe nu po t cupr inde , f i ind cu mul t p rea mare ş ip rea s fân t? ! Unde începe ş i unde se te rmină s lava

măreţie i Sale care este ascunsă chiar ş i în tr-un stropde rouă? Căci El , Dumnezeul veşnic , este cel care acreat s tropul de rouă, la fe l cum a creat ş i toate acelelumi nesfâ rş i te de lumină! O , Doamne , Dumnezeu lme u , n imic e ş t e -mă , p e n t ru c ă i n ima me a n u ma iîndură a tâ ta iub i re a rză toare pen t ru T ine!

2. Pe când nu cunoş team încă p reafe r ic i rea Ta ,Te iubeam ca pe un om desăvârşi t . Intuiam în Tinesp i r i tu l pur d iv in , ia r in ima mea iubea nespus demult acest spir i t d ivin din Tine; to tuşi credeam căeş t i F iu l ce lu i A to tpu te rn ic ! Dar to tu l a re acum oaltă faţă! Tu eşti însuşi Cel Atotputernic! In afara Tanu m ai există un al tul! Iar tă-mă, Te rog, că în orb ireamea am îndrăzn i t să Te iubesc ca pe un om!"

3. Eu: „Copi laşu l Meu , nu am n imic de ie r ta t ,păstrează-te în această iubire , pentru că Eu vă spunvouă: iubirea celui care Mă iubeşte pe Mine aşa cumM-ai iubit ş i Mă iubeşt i tu , preaiubita Mea Iara , nueste deloc mică!

4. Cine nu-L iubeş te pe Dumnezeu ca pe omulcel mai desăvârşi t , acela nu-şi poate iubi aproapele ,care este un om departe de a f i desăvârşi t! Stă scrisc ă D u m n e z e u a c r e a t o m u l d u p ă c h i p u l şi

asemănarea Sa ; cum ar pu tea f i a tunc i Dumnezeu -al tfe l decât un om pe deplin desăvârşi t!? Sau arătaltfel decât un om, acum că ai văzut câţiva mici stropiai beati tudinii Mele?"

5. Iara: „O, nu, arăţ i ca mai înainte , , iar în inimamea nu s-a schimbat nimic! Dar îmi doresc, de atâtador, să Te am tot în inima mea! Aş vrea să Te strângcu toată puterea în braţe ş i apoi să nu Te mai lasvreoda tă să p lec i . Da , v reau să -Ţ i acopăr fa ţa cunenumăra te să ru tă r i ş i să nu mă mai opresc d in aTe săruta! Nici nu găsesc cuvinte pentru a spune ceeace aş face pentru Tine, din iubire! Dar Tu eşti fiinţa

lui D um nez eu cea mai înal tă şi preasfântă , ş i în in imamea mă gândesc că nu sunt demnă să Te iubesc ca ş icum ai f i un om. Dar la oricâte lucruri m-aş gândi ,in ima m ea nu ţ ine seama de m in te ş i Te iubeş te ch ia rmai mul t decâ t îna in te !"

6. Eu: „Este bine aşa! Fie ca sufletul tău să urmezemereu îndemnul inimii ş i să aprinzi în e l o f lacărăluminoasă . în t regu l tău su f le t se va lumina a tunc i ,ia r sp i r i tu l lu i Dumnezeu va răsă r i în e l a semeneaunui soare , în t imp ce în lumina şi căldura vieţ i i lu iva răsă r i sămânţa lu i Dumnezeu aducând suf le tu lu i

roade le v ie ţ i i pen t ru e te rn i ta te !7. Spir i tul lu i Dumnezeu nu poate f i a l tfe l t rezi tîn om decâ t p r in iub i rea pen t ru Dumnezeu ş i , p r ine a , p r i n i u b i r e a p e n t ru a p ro a p e .

8 . Păs t rează- te dec i în iub i rea ta , pen t ru că eaî n s e a m n ă m a i m u l t p e n t r u M i n e d e c â t t o a t ă

Sinai a tunci când El i -a dat lu i Moise, prin tunete ş ifulgere, sfintele legi ale iubirii! Iar când Moise a venitde pe munte , fa ţa lu i s t ră lucea de măre ţ ie d iv inămai tare decât s tră lucea soarele amiezii . El a t rebuitsă -ş i acopere fa ţa cu un veşmânt împă tur i t în t re ipen t ru ca oameni i să se poa tă aprop ia de e l . Ce icare ş i-au acoperi t mai apoi fa ţa chiar ş i doar pentrupuţin t imp cu acel veşmânt au devenit c larvăzători

s f in ţ i ţ i a i Domnulu i , ca re au făcu t mul te p rez ice r id u p ă a c e e a . Ş i a s t ă z i n e m in u n ă m d e î n a l t a l o rînţelepciune! Şi a ic i este însuşi Acela care tuna pem un tele Sinai! Sinaiul a deve nit văpaie sub picioareleLui ; a t u n c i c u m a m p u t e a n o i s ă r ă m â n e m r e c i ,asemenea nop ţ i i de ia rnă , în p rezen ţa a to tpu te rn ic ie iSale?! Haideti deci repede la El , pentru că EI s ingureste preasfânt! Lui s ingur I se cuvine toată s lava,lauda, iubirea ş i adoraţ ia!"

14 . Toţi ucenicii, în afară de Iuda, care-i spuse luiAndrei că este un mare l inguşitor , au fost cuprinşide un elan arzător , p l in de iubire ş i au venit la Mine,aducându-Mi un „Osana!", ca salut de dimineaţă .

C a p i t o l u l 1 4 4

Cuvinte de laudă pentru Iara

1. Toţi cei care mai dormeau s-au trezit la auzulacestei cântări ş i s-au alăturat ucenici lor . Eu le-ammâ n g â ia t t u tu ro r i n imi l e , i a r I a r a M i -a îmb ră ţ i ş a tp ic ioare le ş i a începu t să p lângă de a tâ ta fe r ic i re !Du pă ce a plâns de fer ic ire vreo ju m ăt at e d e ceas, la

picioarele Mele, iar ucenici i ş i-au încheiat salutul de




frumuseţea pe care a i văzut-o cu ochii tă i!9 . S ă - i a s c u l t ă m a c u m ş i p e c e i l a l ţ i , s ă n e

p o v e s t e a s c ă c e p ă r e r e ş i - a u f ă c u t d e s p re a c e a s t ăn o a p t e . "

C a p i t o l u l 1 4 5

Real i tatea visului avut de toţi

ce i d e p e m u n te

1. Căpitanul s-a ridicat cu grijă de la pământ şi aspus: „Doamne ş i Maes t re ! îd mul ţumesc în p r imulrând Ţie pentru că mai tră iesc, f i ind aici la aceastăîn ă l ţ ime ! C â t d e u ş o r p u t e a m c ă d e a î n p r ă p a s t i e ,dacă m-aş f i în tors în dmpul somnului , ş i a tunci viaţamea ar f i a juns la capăt! Dar tră iesc ş i mă aflu înace laş i loc în ca re m-am cu lca t ie r i pen t ru a măodihn i . îd mul ţumesc d in in imă pen t ru aceas ta ! Terog acum din sufle t să ne ajuţ i pe top să a jungemnevă tămaţ i înapo i în Ghen izare t , câ t mai repede cupudnţă , deoarece nu sun t în la rgu l meu a tâ ta t impcâ t min tea mea es te îngr i jo ra tă de coborâ rea de peaces t munte !"

2. Eu am spus: „Prietene drag, tu nu ai visat nimicîn această noapte?"

3. Căpi tanu l : „Da , da , cu adevăra t - ap roape căa m u i t a t m in u n a tu l v i s d e a t â t a f r i c ă ! D a , d a c ămuntele acesta ar f i aşa cum l-am văzut în vis , a tunciar f i o adevărată bucurie să mai urc de o mie de ori

pe el, dar visul rămâne vis!"4. Ebahl, care s tă tea lângă el , a spus: „Nicidecum,

pri ete ne ! Visul p e c are l-am avut cu toţ i i a dev enitîntru totul real i ta te . Ridică-te ş i du-te pe margineaprăpast ie i ş i te vei convinge că panta dinspre mare aacestui munte este l ină ş i că se poate urca ş i coborîfoarte u şor ! Eu m-am convins deja de to ate acestea şiîţi spun purul adevăr. Vino şi convinge-te acum şi tu!"

5. Căpi tanu l : „Nu o f i doar v reo păre re?"6. Ebahl: „Dacă atât eu, cât şi nevestele şi copiii

mei, ne-am plimbat deja în toate părţ i le pe această«părere», nu crezi că ea ar t rebui să a ibă consistenţă ,să fie reală!? Du-te, ridică-te şi convinge-te singur!"

7. Căpitanul se ridică, se uită împrejurul său, îşidădu mai în tâ i seama că p la tou l de pe c reas tă e ramult mai mare ş i spuse: „Da, văd că în t impul nopţi is -a u p r o d u s c u a d e v ă r a t n i ş t e t r a n s f o r m ă r imi r a c u lo a s e a i c i , d a r me rg i t u ma i î n t â i p e n o u lpământ ca să mă conving că este adevărat!"

8 . Ebah l : „Pr ie tene , cu toa te că eş t i un om pecare-1 preţu iesc foarte m ult , acum , când co ntin ui săt e î n d o i e ş t i , î m i p a r i f o a r t e r e s p i n g ă t o r ! O a r ecuvân tu l meu nu mai înseamnă n imic pen t ru t ine?Ţi-am spus vreodată un neadevăr de nu mai vrei sămă crezi pe cuvânt? Vino aici , cercetează chiar tu ş inu te mai îndoi apoi!"

9 . Căp i tanu l : „Da , p r ie tene , a i d rep ta te ! Mă vo iconvinge singur de toate ."

10 . Căpi tanu l a mers apo i aga le până la marg ineadinspre Ghenizaret ş i , când a văzut panta l ină, a spuscu u imire : „Da , da , to t munte le es te a l t fe l . Când

m-am uita t ier i de aici spre Ghenizaret , mi se păreacă es te a tâ t de aproap e încâ t aş pu te a a run ca o p ia t răde aici până acolo, dar acum se af lă la mai mult deo su tă de d rumur i de ţa ră de a ic i ş i va t rebu i săme rg e m v re o ş a s e o r e p â n ă s ă a ju n g e m în d r a g u lnos t ru o răşe l !

11. Cine mai are vreo îndoială asupra faptului căIisus al nostru este şi zeu şi om, acela nu mai poate fia jutat de nici un zeu! Da, fra te Ebahl , a i avut întrutotul dreptate mai înainte , a tunci când mi-ai spus căsun t resp ingă to r în îndo ia la mea , pen t ru că aşa ş ie ram! Dar toa te îndo ie l i le mele au a juns acum lacap ă t ş i c red , ş i ju r în fa ţa voas t ră , a tu tu ror , căînvă ţă to ru l ş i Mântu i to ru l nos t ru , I i sus , e s te în t rutotul un zeu şi că în afara Lui , în e terni ta te , nu poatefi nici un al doilea sau un al treilea. De vreme ce totce am visat este adevărat , înseamnă că toate celelal tesun t la rându l lo r adevăra te ! Ia r E l es te s inguru lDumnezeu ş i Domn a l în t reg i i nemărg in i r i !

12 . Să mergem acum la Ia ra , căc i ea a re să nearate două lucruri pe care ş i le-a luat ca amintire!Am văzut-o când se af la pe fundul mări i , după ce unspir i t ceresc a r idicat toată apa, până la ul t imul s trop,

l a c e r . D e a c o lo ş i - a l u a t o min u n a t ă s c o i c ă d emărgări tar pe care a pus-o în şorţul e i , iar mai apoiam văzut ş i p iatra luminoasă pe care a luat-o de pe ostea, unde o dusese acel spir i t . Dacă ş i aceste douălu c ru r i s u n t a d e v ă ra t e , a v e m c u mu l t ma i mu l t emărturi i decât ar f i nevoie!"




C a p i t o l u l 1 4 6

Iara le arată lucruri le luate ca amintire

1. După aceste cuvinte , căpitanul ş i Ebahl au mersla Iara ş i au rugat-o să le arate ce îş i luase drepta m i n t i r e .

2. M i n u n a t a I a r a a b ă g a t m â n a î n b u z u n a r u lşor ţu lu i e i ş i a spus : „Pr iveş te , d ragu l meu Iu l ius ,a ic i sunt cele două lucruri! Acum crezi în tot ceea ces-a petrecut? Te el iberezi , în sfârşi t , de veşnica taîn d o i a l ă ? "

3. Căpi tanu l a spus : „Da , p rea iub i ta ş i de l ica tame a I a r a , c r e d in ţ a me a e s t e ma i p u t e rn i c ă a c u md e c â t a c e s t mu n te , i a r î n d o i a l a me a s u p ă ră to a r e af os t î n l ă t u r a t ă p e n t r u t o t d e a u n a cu a j u t o r u lDomnulu i a to tpu te rn ic . Po ţ i să f i i s igură de as ta !L u c r u r i l e p e c a r e l e - a i l u a t c a a m i n t i r e s u n tnepreţui te . Scoica, cu tot ce este în ea , preţuieşte câtîn t regu l Ie rusa l im, deoarece ea con ţ ine douăzec i ş ipa t ru de per le de măr imea unu i mic ou de gă ină . Oastfel de perlă face cât o sută de mii de funţi de aur!I n c e e a c e p r i v e ş t e p i a t r a l u m i n o a s ă c a r e e s t edeosebit de dură, t ranspa-rentă ş i chiar mai frumoasăd e c â t l u c e a f ă ru l d e d imin e a ţ ă , p o t s ă - ţ i s p u n c ăaceas tă lume nu i -a găs i t încă va loarea! Acum nu

numai că eş t i cea mai boga tă fa tă de pe aces t pă mânt în spir i t , dar ş i pămân-teşte , materia l! Adevăratî ţ i spun, eşt i mai bogată decât to ţ i regii ş i împăraţ i iîntregii lumi, luaţi la un loc! Ei, ce zici de asta?"

4. Iara a spus cu modestie : „Mi se pare că nu aşavea nimic. Aceste două lucruri pe care le-am luatnu au pen t ru mine n ic i o a l tă va loare decâ t aceeap e n t r u c a r e l e -a m l u a t şi a n u m e c a a m i n t i r e aminun i lo r de nedescr i s pe ca re le face Dumnezeupentru noi , sărmanii , s labii ş i păcătoşi i locuitori a io raşu lu i ş i ţ inu tu lu i Ghen izare t .

5 . D o m n u l n u v a r ă m â n e p e n t r u t o t d e a u n a

t rupeş te în mi j locu l nos t ru , a şa cum mi-a spus dealtfe l ş i ier i ; dar aceste lucruri ne vor aminti mereuîn inimile noastre de El ş i vor înflăcăra din nou şid in n o u i u b i r e a n o a s t r ă p e n t r u E l ! A c e a s t a e s t ep ă r e r e a m e a .

6 . Dar Domnul mi-a mai lă sa t un semnîn această noapte miraculoasă, care a fostp e n t ru min e c a z iu a c e a ma i l u min o a s ă !A c e s t s e m n r ă m â n e v i z i b i l , a l ă t u r i d emine. Mai târziu nu va mai putea f i văzut ,

5 p â n ă c â n d , d u p ă o v r e m e , d a c ă mă vo ia ră ta a f i demnă , î l vo i pu tea vedea d inn o u . "

7 . Ta tă l Ebah l a în t reba t : „Unde es teacest semn? Nu ni-1 arăţ i ş i nouă?"

8. Iara , a lă turi de care se af la îngerulRafael, a spus: „Este aici, lângă mine, dacănu ai nimic împotrivă!"

9. Eba hl a spus, privindu-1 pe înge r dincap până-n picioare: „Este cu adevărat oamintire ş i mai preţ ioasă! Dar mă tem căte ve i îndrăgos t i mul t p rea devreme, până

peste cap, de acest tânăr deosebit de frumos şi cândva dispare vei fi oarbă şi surdă de atâta tristeţe!"

10 . Iara a spus: „O, nu-ţi fă griji din acea stă p rici nă!Cine-L iubeşte pe Dumnezeu aşa cum II iubesc eu,pentru acela chiar ş i toate frumuseţi le ceruri lor suntca ş i cum nici nu ar f i! Dar eu î l îndrăgesc totuşifoarte mult ş i pe acest tânăr , pentru că el este foarteînţelept , deosebit de puternic ş i de rapid!"

11. Căpi tanu l a în t reba t : „Dar de unde a ven i t?Nu-m i amin tesc să-1 fi văzut vreo dată în Gh eniz aret -ş i t o tu ş i a r e p o r tu l l o c u i to r i l o r a c e s tu i o r a ş ! C et răsă tu r i cu ra te , g ingaşe ş i f rumoase a re ! F i in ţa sae s t e p l i n ă d e g r a ţ i a ş i d e l i c a t e ţ e a u n e i ma g i i d en e p ă t r u n s !

12 . P a n t a l o n i i f r u m o ş i c a r e - i a j u n g p â n ă l agen unc h i , cămaşa a lb s t ră luc i toa re ş i ma nt ia a lbas tră ,pl ină de falduri , care-i a târnă de pe umeri , î i s taudeosebit de bine. Nu cred că am văzut vreodată pec ineva înveşmânta t cu mai mul t bun gus t . Pă lă r iar o t u n d ă î n f r u m u s e ţ e a z ă a t â t d e m u l t c a p u l l u ifrumos, încât nici nu găsesc cuvinte să descriu asta!Aces tu i tânăr nu i -aş pu tea re fuza v reo rugămin te !Ar pu tea să -mi ia o în t reagă împără ţ ie ş i l -aş lă sanepedeps i t , doar dacă m-ar iub i !

13. Nu, cu cât mai mult mă uit la acest om, cua tâ t mai f rumos ş i mai a t răgă to r mi se pare a f i !Părinţii lui trebuie să fie cu adevărat fericiţi să aibăun astfel de f iu , iar tu , preaiubita mea Iara , te poţiconsidera grozav de fer ic i tă că a i primit un asemeneadar! Aş da toate comorile ş i toate averi le mele pentrua avea şi eu un astfel de tânăr, dacă ar mai fi un aldoilea ca el în această lume!

14 . Ce vei face acum cu acest tânăr frumos? Tueşt i o fe t i ţă deosebit de frumoasă ş i drăgălaşă, daraces t tânăr te în t rece cu mul t ca f rumuse ţe . Tu î ţ iîncepi abia acum cel de-al t r isprezecelea an de viaţă ,pe când tânărul t rebuie să a ibă vreo şaisprezece ani .

Dacă va deven i so ţu l tău , nu am n imic împotr ivă ;da r dacă- ţ i răm ân e ca tovarăş de joa că , in im a ta ,care se aprinde uşor, va f i foarte derutată! Dar spune-ne tu ce vrei să faci cu el!"

15 . Iara a spus: „Voi vorbiţ i du pă cum vă îmbo ldescsimţuri le , pentru că nu cunoaşteţ i spir i tul! Acest tânăr




va f i p ro tec to ru l ş i îndrumătoru l meu până când vo iîmplin i şaisprezece ani . El mă va învăţa în ţele pciu neaceruri lor lui Dumnezeu - ş i pe voi , b ineînţeles , dacăveţi vrea să-1 ascultaţi!"

16 . C ă p i t a n u l : „D a r d u p ă c e v ei î m p l i n işaisprezece ani va deveni soţul tău, nu-i aşa?"

17 . Iara: „O, tu , dragul meu Iul ius , asta este dinn o u o î n t r e b a re p e n t ru c a r e n u p o t f a c e n i c i o

plecăciune în faţa ta! Oare nu ţi-am spus chiar de la"început că acest tânăr va pleca de la mine, pentru ovreme, după ce voi împlini şaisprezece ani , aşa cuma hotărât Domnul? Şi aceasta nici nu mă va supăra,pentru că inima mea î i aparţ ine întru totul Lui , careva rămâne pen t ru to tdeauna la mine! Ş i dacă in imamea este a lui Dumnezeu, cum ar mai putea f i ea aal tcuiva?"

18 . E b a h l : „ D a , d a , p r e a i u b i t a m e a I a r a , a idreptate , dar vremea ta nu a venit încă. Atunci cândva veni , vei începe să te lupti d in greu cu trupul tău!

Ferice d e tine d acă vei pu te a să-1 stăpâ neşti! "19 . Căpitanul a spus şi el: „Da, da, tatăl tău ared re p t a t e ! T u e ş t i î n c ă u n c o p i l , i a r f l a c ă r a d ininimioara ta arde ca într-o sobă! Acum are ceea cees te mai îna l t , după cum a ce ru t , ş i nu-ş i doreş teceva ma i jo s . Da r câ nd aces t ceva ma i înal t se vare t rage d in in ima ta , pen t ru a te pune la încercare ,inimioara ta va deveni însetată de iubire! Şi dacă vafi l ipsi tă mult t imp de hrana cea înal tă , va începea tunc i să -ş i în t indă lung i le - i b ra ţe le după a l te le ,pentru a se sătura! Cu toate că foameas t o m a c u l u i e st e d u r e r o a s ă , f o a m e a

iu b i r i i e s t e d e o mie d e o r i ma id u r e r o a s ă .20 . Să luăm, de p i ldă , un con ducă to r

de oş t i ca re es te un t i ran nemi los cus u b o r d o n a ţ i i s ă i ! C u t o ţ i i v o r fid e z n ă d ă j d u i ţ i ş i c â n d v o r t r e b u i săme a rg ă l a l u p t ă p e n t ru e l , e i s e v o rp r e d a d u ş m a n u l u i , p e n t r u a s c ă p a d es t ă p â n u l l o r n e m i l o s . D a r d a c ă u ncon duc ător de oşd este înţe lept ş i le aratăs u p u ş i l o r s ă i c ă - i i u b e ş t e p r e c u m î ş iiubeş te un ta tă cop i i i , duşmanul poa te

să vină, şi ei îşi vor d a şi ult im ul strop desânge, pl ini de curaj ş i dăruire , pentruc o n d u c ă to ru l l o r i u b i t , ş i v o r î n v in g ed u ş ma n i i !

21. Da, p rea iub i ta mea Ia ra , iub i reaeste un lucru mare ş i are mereu nevoiede o îndrumare în ţe leap tă , pen t ru că încele din urmă să nu se consume ea peea însăşi!"

2 2 . D u p ă o v r e m e , I a r a s p u s egânditoare: „Da, poate că ai dreptate în

p a r t e , d a r t r e b u i e s ă r e c u n o a ş t e m c ăDomnul nu va f i un conducă to r Ura ni ca l in imi i ca re -L iubeş te mai p resus deor ice !"

23. Iulius a spus: „Nu, nu aşa! Dar,din câte îmi aduc aminte că ţi-a spus în

noa p tea aceas ta, El es te şi răm âne un a cu Du mn ezeu ,de ca re sp i r i tu l uman se poa te aprop ia pe dep l indoar după ce s-a modelat , s-a format ş i s-a întăr i tprin forţele proprii, care i-au fost date, în dmp ce înper ioada de au to formare es te ca ş i cum Dumnezeuar fi u i ta t com pl e t d e e l şi nu-1 m ai vede! Da călucrur i le s tau as t fe l , a tunc i Dumnezeu es te , în t r -oasemenea per ioadă , în mod necesar , p recum un t i ran

legat la ochi ş i cu urechile înfundate! Vom mai vorbidespre asta a tunci când va veni această vreme pentrud n e , aşa cum ţi-a spus şi El!"

24. Iara: „Am încredere ş i cred cu tăr ie că niciatunci El nu mă va părăsi pe deplin!"

25. Căpitanul: „Nu te va părăsi, pentru că tu eşticu mult înainte a noastră , dar în m area ta iubire pe ntr uEl, chiar şi o scurtă părăsire te-ar strivi cu apăsareaei ! Să mergem acum la El, se pare că are ceva să nes p u n ă ! "

C a p i t o l u l 1 4 7Cu m v o r b e s c c r e d in c io ş i i

c u Do m n u l , în in im ă

1. Cei t re i au venit la Mine, iar căpitanul M-aîntrebat: „Doamne, ce vrei să facem acum? Din câteîmi dau seama, a i ceva în gând!"

2. Eu am spus: „Nu vezi ce frumos se ivesc zorile!?Fiţi cu toţii atenţi, căci veţi vedea cel mai încântător




răsăr i t de soare! Es te răsăr i tul obişnui t de soare, darare şi o semnificaţie profund spiri tuală, care vă va firevelată! Vedeti , un răsări t î l întâmpină pe celălalt!"

3. Pet ru a în t r ebat : „Doamne, cum să în ţ e l egemcuvintele Tale?"

4. Eu: „O, cât t imp va mai trebui să vă suport!?Sun tem deja de atâta vrem e împ re un ă şi tu nu înţelegiîncă faptul că pr in Mine a răsăr i t un soare din cerur i

pentru sufletele voastre?! Nu vezi cum se înalţă pe zice trece?!"

5. Pet ru : „Doamne, nu Te supăra ; ş t i i doar căsuntem oameni foar t e s impl i care nu au r euş i t s ăfacă mai mult decât să înveţe pupn să citească şi săscrie! Dacă Te-am fi înţeles, ne-ai f i putut certa, darnoi nu Ţi-am înţeles cuvintele!"

6. Eu: „Acest lucru es te adevărat atâta t imp câtnu şt i i că poţi vorbi în l inişte cu Mine în inima ta.D ar , oda t ă ce ş t i i a ceas t a , nu î n t r eba r ea e s t e ogreşeală, ci felul prostesc în care a fost pusă; doarpe ntr u as ta vă cer t . Ii vedeţ i acolo p e cei doi esenien iş i pe cei lal ţ i far isei ce uimip sunt că Mă înt rebaţ iceva cu voce tare, în t imp ce voi, ca învăţători ai lor,ar treb ui să şt iţ i că Eu î i da u ră spu nsu l potrivit ac eluiacare înt reabă, în tăcere, în inimă!

7. Nu din neş t i in ţ ă s au d in egoi sm puneţ i voiasem enea în t r ebăr i , c i doar d in t r -o veche ob i şnuin ţă .Aveţi gri jă pe vii tor, pentru ca oamenii să creadă căsunteţ i cu adevărat discipol i i Mei ş i să nu pierdeprespectul pe care-1 are lumea faţă de voi, căci asta arface foar te mul t rău noi i voas t re mis iuni .

8. M erg ep ac um la ucenic ii voştri ş i învăţad-i astfel ,

căci al tfel vor începe să vă întrebe ce şi de ce M-atiînt rebat cu voce tare!"

9 . P e t r u : „ D o a m n e , n u m a i a v e m v o i e s ăschimbăm nici o vorbă cu Tine cu voce tare?"

10 . Eu: „Ba da, dar totul la momentul pot r ivi t ş iatunci când vă voi spune Eu! Mergep acum ş i facer iaşa cum v-am spus!"

11. Ei au mers la cei doi esenieni şi la farisei şi auspus: „Să nu vă mi re câ nd I I mai în t r eb ăm une or i peMaes t ru l nos t ru cu voce t a re despre unele lucrur i ,pen t ru că şi noi suntem to t oam eni ş i ne m ai p ur t ămuneor i după vechi l e obice iur i ! "

12 . Cei doi esenieni au spus : „Ne-am gândi t căaşa s tau lucrur i le . Noi L-am înt rebat pe Domnul aşacum ne-aţi învăţat , în inimă, şi răspunsul cel mai clarne-a fost sădit pe dată tot acolo. De aceea ni s-a părutcam ciudat că voi L-aţ i înt rebat cu voce tare. Dar ,cum spuneam, ne-am gândi t că probabi l f ace ţ i aşadin obişnuinţă. In noaptea aceas ta am avut niş te viseatât de s t rani i , cum n-am mai avut vreodată. Cel maimiraculos este însă faptul că fiecare dintre noi a visatace laş i l ucru , până în ce l e mai mic i amănunte , i a rtot ce am văzut în vis a devenit reali tate! Aşa ceva nu

s -a mai pe t r ecut până acum!13 . A c u m c r e d e m ş i n o i c u t ă r i e c ă a c e s tnazar inean es t e mai mul t decâ t un om desăvâr ş i t .Trupeş te es te un om la fel ca noi , dar în inter iorult rupu lui Său şi în inim a Sa se află pleni tu din ea pute r i işi m ă r e ţ i e i d i v i n e c ă r e i a i s e s u p u n e î n t r e a g a

inf ini tate! Să ne îndreptăm acum pr ivi rea spre răsăr i tpentru a vedea miracolele, aşa cum ne-a spus El!"

14 . Petru: „Nu şdm ce fel de miracol vom vedea,d a r d u p ă c u m n e a r a t ă d e p e a c u m n o r i ş o r i iîmpânzi ţ i de lumina roş i a t i că de l a or i zont , vomvedea ce l mai f rumos spectacol a l c r ea ţ i e i d iv ine ;vom înţelege astfel că şi pentru sufletul nostru esteun no u răsăr i t ş i că aşa va răm ân e pe ntr u totde aun a!"

15. Unul d in t r e esenieni a spus : „Da, es t e unr ă s ă r i t n u n u m a i p e n t r u n o i , c i p e n t r u î n t r e g u lpământ , ch iar pent ru în t r eaga nemărgin i r e! Eu credcă aceas t ă coborâre a sp i r i tu lu i ce lu i mai îna l t î nmanifes tare, ca om, nu s -a făcut doar pentru aces tpământ ş i pent ru crea tur i l e de pe e l , c i ş i pent ruînt reaga inf ini tate!

16 . Spir i tul nos t ru nu poate înţelege de ce spi r i tuldivin ş i -a ales în pr imul rând aces t pământ , ţ inândcont de f ap tu l că are mi r i ade de lumi de lumină ,deosebi t de f rumoase, pe care s -ar f i putut înt rupa.Dar El şde cel mai bine care es te mot ivul!

17 . Mai dem ul t , când cred eam că păm ântul aces taes te s ingura lume din înt regul univers , atunci totular f i fost de înţeles, pentru că nu ar f i existat nici oal tă pos ibi l i tate. Noi ş t iam că doar pământul aces taera s ingura lume, a l e căre i ape a jungeau până l aceru r i . Cred ea m că soarele, lun a şi s telele există do arpent ru a lumina aceas t ă lume! Dar acum to tu l ş i - aschimbat înfădşarea; acum şdm ce sunt s telele, lunaş i soarele, şdm cât de mic es te pământul nos t ru pr incomparar i e cu soare l e .

18. A cum apa r e î n t r eba r ea : «Cum de a p r i m i t

acest f ir de praf, c u n u m e l e d e P ă m â n t , a c e a s t ăgrade?» în t r ebarea are mare însemnăta t e ş i va f i uni m b o l d p u t e r n i c p e n t r u m u l ţ i ! D e a c e e a , d u p ăpă r e r ea noas t r ă , nu a r f i l i p s i t de i m por t an ţ ă s ăp r i m i m o l ăm ur i r e am ănun ţ i t ă des p r e aceas t a ! Cepărere aver i , ar f i bine să-L înt rebăm?"

19. Petru: „încercaţ i în inimi le voas t re! Dacă vedpr imi un răspuns , va f i bine, iar dacă nu ved pr imi ,înseamnă că nu suntem pregăt i ţ i î ndeajuns ! Pr iv i r iacum, soarele se apropie de răsăr i t , nor işor i i de laor i zont sunt a t â t de luminoş i î ncâ t n i c i nu t e maipod uita la ei!"

20 . E s e n i a n u l : „D a , Cu a d e v ă r a t ! C e m o m e n tnespus de f rumos! Nu vedeţ i ceva deasupra nor i lorcare se mişcă? Parcă ar f i s tele care se mişcă în toatepăr ţ i le , acolo, deasupra nor i lor ! Ce-o f i?"

21 . Petru: „Doar Domnul şde ce es te cu adevărat .Noi , pescarii , numim astfel de apariri i «peşdşorii dedim ineaţă» . Cân d po t f i văzuţ i, se po ate pesc ui foar teb in e , iar spre seară va începe s igur o fur tună sau celpu ţ i n un vân t f oa r t e pu t e r n i c . To t uş i t r ebu i e s ărecunosc că nu am mai văzut asemenea peş t işor i atâtde vioi , cu toate că am mai văzut des tul de mul ţ i

până acum. Cred că pot f i văzud mai bine de aici dela înăl r ime, decât de jos!"22 . Esenianul : „Şt i r i ceva, să mergem mai aproape

de Domnul! Văd că vorbeş te cu Ebahl ş i cu copi i iaces tu ia . Poate că l e va dezvălu i ceva; ha ide ţ i s ăascultăm şi noi!"



176

C a p i t o l u l 1 4 8

C on tem p l area n a tu r i iş i coresp on d en ţe l e sp i r i tu a l e

1 . La aces t îndemn a l esen ianu lu i tod au ven i tmai aproape de Mine . Eu i -am chemat pe ce i do i

esenieni şi le-am spus să fie foarte atenţi la tot ce vorvedea în dmpul răsări tului , pentru că vor avea multede învăţat!

2. Cei doi esenieni au venit lângă Mine şi au spus:„Doamne, că avem multe de învăţat din asta este unmare adevăr, dar sufle tul nostru va putea el oare săpr imească o as t fe l de învă ţă tu ră?! Pr iv im cu och ilacomi în luminoase le p rofunz imi a le c rea ţ ie i Ta lem i r a c u l o a s e şi n e m i n u n ă m p e s t e m ă s u r ă . D a rsun tem mul t p rea o rb i pen t ru a aprec ia ş i a în ţe legech ia r ş i numai miraco lu l unu i s t rop de rouă ; cumam pu tea pă t runde a tunc i luminoase le depăr tă r i denecuprins care se înt ind în fa ţa noastră , pe cer! Amvorbit cu discipolul tău, Petru , ş i despre punctuleţeleluminoase ca re p lu tesc deasupra nor i lo r , da r e l nun e - a p u t u t l ă m u r i . D a c ă e s t e v o i a T a , D o a m n e ,spune-ne ceva despre ele!"

3 . E u : „ Au p u ţ i n ă î n s e m n ă t a t e ş i s u n t omanifestare foarte naturală , care se aseamănă cu ceaa mări i cu puţine valuri . Atunci când nu sunt valurimari ş i pr iveşt i în tr-un anumit punct , în care razelesoarelui se oglindesc în apa mări i , vei vedea un joca s e mă n ă to r d e l u min i .

4. Aeru l pe care-1 resp i ră o am eni i şi an im ale lenu se în t ind e pâ nă la s te le , c i doar pân ă la o anum ităd e p ă r t a r e d e p ă m â n t , c a m c â t î n ă l ţ i m e a a c e s t u imunte, măsurată de la nivelul mări i ş i luată de patruori. Mai sus de atât, aerul este strict delimitat, la felcum este apa delimitată de aer ş i , to t asemenea apei ,are o suprafaţă netedă, s tră luci toare , care se mişcăîn «valuri» continue, la fel ca şi marea.

5. Atunci când razele soarelui cad pe aceste valuride aer, ele strălucesc ca şi apa. Dacă valurile de aersun t pu te rn ice , e le a runcă lumina absorb i tă d in cândîn când spre pământ. Cel mai uşor se petrece astfelatunci când soarele se af lă aparent sub orizont , iarrazele lui cad pe suprafaţa mări i de aer cumva dejo s . Astfel , aceste luminiţe plut i toare nu sunt nimic

M area E van gh en e a l u i l o a n

altceva decât niş te oglindir i a le soarelui , iar mişcarealor îş i are sursa în mişcarea valuri lor aerului .

6 . A c u m e l e s e v ă d f o a r t e b i n e d e a s u p r anorişori lor luminoşi , deşi soarele se af lă sub orizont .Se petrece aşa pentru că valuri le de aer din norişori ia tâ t de pu te rn ic lumina ţ i de soare absorb lumina ş icreează astfel un joc drăgălaş , p l in de viaţă . Vedeţi ,aceasta este explicaţ ia acestui fenomen!

7 . Fenomenul mai a re însă în a fa ră de aceas tăexplicaţie şi o semnificaţie spirituală, iar aceasta esteurmătoarea , spusă pe în ţe lesu l vos t ru :

8 . Gândi ţ i -vă la soare le sp i r i tua l ! Lumina ca rev ine de la e l e s te absorb i tă de supra fa ţa ag i ta tă am ă r i i v ie ţ i i , i a r j o c u l a c e s t e i a , d in c a r e a p a re oasemenea lumină , fo rmează to t fe lu l de ca r ica tu r ica re emană o s t ră luc i re ş tea rsă ş i ca re nu mai aunici o urmă din forma divină de la început . Astfel ,î n t r e a g a p ă g â n i m e - ş i a c u m ş i e v r e i m e a - a udeformat învă ţă tu ra pură ş i d iv ină de la începu tur i .

9 . Suprafaţa l in iş t i tă a apei , a tunci când soarele olu min e a z ă p u t e rn i c , o g l i n d e ş t e l u min a c u a c e e a ş imăreţie ca soarele pe care-1 vedeţi pe cer. Tot la feleste şi un suflet liniştit şi lipsit de patimi, care poatefi a ş a d o a r p r i n t r - o d e p l i n ă d ă r u i r e , u m i l i n ţ ă ,r ă b d a r e şi i u b i r e p u r ă . A t u n c i d e s ă v â r ş i r e a l u iD um nez eu se oglindeş te în spir i tul omuluL la fel d el impede ş i cu ra t cum se og l indeş te lumina soare lu iîn apa liniştită a mării.

10 . Dacă se petrece astfel la un om, atunci to tuldevine ad evăr în e l , iar sufle tul lu i este a tunc i preg ăti tsă -ş i îndrep te p r iv i rea sp re adâncur i le c rea ţ ie i lu i

D u mn e z e u ş i s ă p o a t ă v e d e a t o tu l î n p l e n i t u d in e aadevărului pur. Dar, cum încep să apară valuri în e l ,imaginile desăvârşi te se tulbură sau chiar se ş terg,iar sufle tul re intră în lumea i luziei ş i a amăgir i lorde tot fe lul ş i nu mai are nici o s imţire curată pânăcând dep l ina l in i ş te a lu i Dumnezeu nu-ş i găseş telocul , d in nou, în e l .

11. Aceasta este adevărata l in iş te a sabatului , înD u m n e z e u . D e a c e e a a v r u t D u m n e z e u s ă f iesă rbă to r i t saba tu l . A tunc i es te b ine ca omul să numu n c e a s c ă d in g r e u , d e o a re c e mu n c a g r e a s i l e ş t esuf le tu l să - i dea că rn i i pu te r i le pe ca re e l le a re .

Suf le tu l dev ine a tunc i ag i ta t , împreună cu ca rnea ,iar oglinda apei vieţ i i este mult tu lburată , astfe l încâtadevărul curat , d ivin , nu mai poate f i văzut l impedeîn ea.

12 . Adevărata l in iş te a sabatului înseamnă deci anu face mun c i g re le ; dacă nu t rebu ie neap ăra t , a tunc ies te b ine ca n imeni să nu pună mâna la t reabă . Dardacă este nevoie , n ici un om nu trebuie să se dea înlăt uri d e la a-1 ajuta p e fratele său.

13 . Chiar mai mul t decâ t a nu munc i d in g reu ,fiecare suflet trebuie să gonească orice fel de porniri

josn ic e sau pa t imi! Porn i r i le josn ice sun t fu r tun i lesufletului; ele răscolesc apa vieţii, iar oglindirea luiD um ne ze u este a tun ci a tâ t de tare schilodită în sufle t ,la fel ca cea a soarelui pe suprafaţa mă ri i învo lbura te .Vezi tu , soarele se poate oglindi pe valuri , dar cât destâlci tă este imaginea lui! Iar dacă furtuna durează




mu l t t imp , a tu n c i c e ru l s u f l e tu lu i e s t eacoperi t cu nori grei . Aceşt ia s tânjenescl u m i n a s o a r e l u i s p i r i t u l u i s ă p ă t r u n d ăîn t ru to tu l până la apa v ie ţ i i su f le tu lu i .Sufletul se întunecă atunci ş i nu mai poatedeosebi adevărul de neadevăr, ş i nu maipoate scoate la iveală amăgirea iadului .

14 . U n astfel de suflet este ca şi pierd ut!

Trebu ie să ba tă vân tu r i pu te rn ice de sus ,a d i c ă î n c e r c ă r i g r e l e , p e n t ru c a e l e s ărupă perdeaua deasă a nor i lo r su f le tu lu i ,astfel încât acesta să ajungă la adevăratal iniş te a sabatului ş i să domolească mareavieţii. Altfel nu este nici o scăpare!

15. Vedeţ i , aceas ta es te semnif ica ţ iaspir i tuală pe care o are frumosul răsări td e s o a r e ! C in e v a u rmă r i r ă s ă r i t u l î n l ă u n t ru l l u i ,acela se va păstra în deplinul adevăr ş i în lumină,iar răsplata lui va f i v iaţa veşnică. Cine lasă însăaceastă învăţătură în bătaia vântului ş i nu o urmează,

acela îşi va găsi moartea!"

C a p i t o l u l 1 4 9

Contemplarea răsăr i tu lu i de soareşi a naturi i dimineaţa

1 . D o m n u l : „ F iţ i a t e n ţ i î n c o n t in u a re ! S o a re l etocmai începe să se a ra te , mai b ine spus par tea pec a re o p u t e m v e d e a n o i d e a s u p ra o r i z o n tu lu i . C evede ţ i acum?"

2. Esenienii au spus: „Nimic al tceva decât parteas t r ă l u c i t o a r e c a r e s e r i d i c ă f o a r t e r e p e d e d i nadâncur i le luminoase a le ce ru lu i . Nu se mai vedejocul peşt işori lor de lumină, iar nori i sunt din ce înce mai subţir i ş i d ispar unul câte unul . Acum soareles-a r idicat deasupra orizontului ş i un vânt destul derăcoros bate dinspre răsări t . Asta e tot ce vedem şis imţ im . "

3. Eu: „Indreptad-vă privirea ş i spre câmpii le ş ivăi le pământului ş i spuneţi-mi ce veded!"

4. Cei do i esen ien i au p r iv i t sp re pământ ş i auspus: „Vedem văile învăluite de o ceaţă cenuşie , chiar

şi suprafaţa mări i este acoperi tă . Ceaţa se r idică dinv ă i ş i a c o p e r ă î n c e t d e a l u r i l e . Ş i a s t a a r e v r e osemnificaţ ie spir i tuală?"

5. Eu: „Bineînţeles! Nu se petrece absolut nimicpe acest pământ fără rost ş i fără să a ibă un substratspir i tual! Dar să vedem ce semnificaţ ie are!

6 . S o a r e l e c o r e s p u n d e î n t r u t o t u l f i i n ţe i l u iD u mn e z e u . P ă mâ n tu l , c u v ă i l e , d e a lu r i l e , mu n ţ i i ,râuri le , f luvii le , lacuri le ş i mări le sale , corespundepe dep l in omulu i .

7 . C e a ţ a c a r e a p a r e î n t r e s o a r e şi p ă m â n ts i m b o l i z e a z ă f e l u r i t e l e g r i j i m i c i ş i f ă r ă d eînsemnăta te a le oameni lo r , i a r lumina soare lu i poa tepă t runde p r in ea doar p r in pu ţ ine locur i . Cea ţa ser id ică acoper ind ch ia r ş i munpi . Dea lu r i le ş i munţ i icorespund în ţe leger i i oameni lo r de pe aces t pământ .Această înţel ege re este la rân du l e i tu lb ura tă de gri ji le

n e în s e m n a te şi me s c h in e a l e o mu lu i p e j u m ă ta t e o rb .8 . D e a c e e a b a t a c u m v â n t u r i l e d i m i n e ţ i i ş i

îndepăr tează cea ţa de pe munţ i ş i câmpi i , pen t ru cagri j i le să dispară ş i pentru ca munpi ş i câmpii le să

fie pe deplin luminate ş i încălzi te de soare; doar aşaf ruc te le v ie ţ i i , pe ca re e le le poar tă , se vor pu teacoace . Cred că în ţe leger i aces te coresponden ţe !"

9 . Ce i do i esen ien i au spus : „Da , Doamne , nesunt la fe l de clare ca ş i soarele de acolo! Oh, cesp lendoare în aceas tă mare învă ţă tu ră s fân tă ! Oh ,câ t de mul te luc rur i nu sun t şdu te de oameni , a tunc icând a r t rebu i ca e i să le ş t ie ! Doamne , la să carăspând i rea aces te i învă ţă tu r i pe ca re ne-a i da t -oacum, despre adevăra ta l in i ş te a saba tu lu i în T ine ,să dev ină mis iunea noas t ră . Ea în t rece o r ice ne-a i

spus până acum şi ne-ai învăţat . In toate învăţături led e d in a in t e v e d e m a c u m d o a r o p r e g ă d re p e n t ru apu tea u rma mai uşor aceas tă s fân tă învă ţă tu ră ! Cuadevărat , ceruri le ar t rebui să se deschidă pentru cao astfel de învăţătură a învăţături lor să f ie dată dinnou oameni lo r ! Acum avem o a l tă în t rebare !

10 . C u m p u te m s ă -Ţ i mu l ţu mim, D o a mn e , p e n t ruaceas tă p reas fân tă învă ţă tu ră? In adâncu l in imi lo rnoas t re s imr im că nu sun tem demni de ea ş i că doargraţ ia ş i iubirea Ta ne-o putea da! O, Doamne, spu-ne-ne cum să Te slăvim şi să Te preamărim!"

11. Eu am spus , punându-Mi mâin i le pe umer i i

celor doi esenieni: „Dragii Mei prie teni , faceţ i cumv-am învăţat şi îmi ved face o bucurie la fel de mareca cea pe care v-am făcut-o Eu ac um ! Răsplata voastrănu va fi cu nimic mai mică dacă îi ved învăţa astfel şipe ce i la ld oameni . "

C a p i t o l u l 1 5 0

Esenieni i sunt însărc inaţ i de Domnulsă construiască şcol i

1. (Domnul:) „Să construir i mai apoi o şcoală ş is ă - i î n v ă ţ a ţ i p e o a m e n i s ă r e s p e c t e s ă r b ă t o a r e asaba tului. Să rineţi şi voi această să rbă toa re în fiecarezi , t imp de câ teva ceasur i , ş i a tunc i ve ţ i începe săsimţi ţ i o mare binecuvântare în voi!

2. Dacă ved ridica o şcoală, să fie mare şi să nu



178 ' Marea Evangh el i e a lu i l o an

oglindirea lui Dumnezeu în inima voastră , iar voi î lv e ţ i t r e z i î n v o i p r in s ă rb ă to r i r e a s a b a tu lu i , a ş aprecum v-am învăţat . Spuneţi dacă aţ i în ţeles?!"

9. Esenienii au răspuns, cu inimile zdrobite : „Da,D o a m n e ! C in e n u a r p u t e a s ă î n ţ e l e a g ă c u v in t e l eTale? Cuvintele acestea nu se aseamănă cu cele a leunui om! Ele sunt a tâ t de adevărate; e le sunt lumina,căldura ş i v iaţa! Atunci când vorbeşt i Tu, Doamne,

simţim cum creşte ceva în noi , cum devenim cu multmai bun i şi parc ă din ur m a f iecărui cuvân t care iesed i n g u r a T a , a p a r e o n o u ă m a r e c r e a ţ i e , d enemăsurat , iar ceea ce se petrece cu noi este nespusd e min u n a t !

10 . Pric epem şi rostul cuvintelor Tale sf inte p en trun o i , c u t o a t e c ă n u v o m a ju n g e n i c io d a t ă s ă n ebucurăm de toate roadele lor . Simţim foarte l impedecum aceste cuvinte pe care le-ai rost i t nu sunt doarp e n t r u n o i , ci p e n t r u î n t r e a g a n e m ă r g i n i r e ! O ,b u c u r ă - t e p ă m â n t u l e , c a r e ai f o st a l es d i n t r enenumăra te le lumi , pen t ru ca Domnul e te rn i tă ţ i i să

ca lce cu p ic ioare le Sa le pe t ine , ia r vocea Lu i sărăsune în văzduhul Tău! O, Doamne, câte f i in ţe apardin fiecare cuvânt al Tău şi din răsuflarea Ta?! Oh,lasă-ne să Te preamărim, să Te iubim, să Te slăvimşi să ne rugăm Ţie; pentru că doar Ţie Ţi se cuvintoa te !"

C a p i t o l u l 1 5 1

Masa de d imineaţă , s f inţ i tă ,d e p e m u n t e

1. Eu: „Bine, bine, dragii Mei prie teni ş i fra ţ i!H a id e ţ i s ă l u ă m a c u m, d u p ă a c e a s t ă h r a n ă p e n t rusuf le te le noas t re , ş i una pen t ru t rupur i le noas t re !Ebahl , mai a i ceva provizi i?"

2. E b a h l : „ D o a mn e , a ma i r ă ma s c e v a , d a r n uprea mul t , pen t ru că aseară s -a mânca t aproape to t .A mai rămas niş te pâine ş i ceva vin!"

3. Eu: ,Adu totul a ic i ca să binecuvântez aceastăhr an ă şi vom avea cu to ţ i i m ân car e ş i bă u tu ră dea juns!" Eba h l Mi-a adus jum ăta t ea de pâ ine ca re mairăm ăsese ş i v reo t re i p ah ar e d e v in , ia r Eu le -am

binecuvântat ş i am spus: „ împarte acum totul ş i apoiv o m mâ n c a ! "

4. E b a h l a împ ă r ţ i t p â in e a , r u p â n d d o a r b u c ă ţ imic i ca să a jungă pen t ru toa tă lumea , da r jumăta teade pâine nu vroia să se facă mai mică. Când a văzutcă pâ inea n u se îm puţ in a , cu toa te că dăduse tu tu ro rp e n t ru ma i mu l t e î n g h i ţ i t u r i , e l a î n c e p u t s ă r u p ăb u c ă ţ i ma i ma r i . N ic i a tu n c i î n s ă p â in e a n u s - aîmp u ţ in a t . V ă z â n d c ă t o ţ i a v e a u o ma re p o f t ă d em â n c a r e , a m a i î n c e p u t î n c ă o d a t ă î m p ă r ţ i r e a ,rupând bucă ţ i ş i mai mar i . După ce a t recu t pe latoţ i cei t re izeci de oameni care urcaseră cu noi pemunte ş i încă a mai rămas cu o pâ ine măr ic ică înmână, a venit la Mine şi a spus: „Doamne, asta a mairămas . E de a juns pen t ru T ine , pen t ru Rafael , pe n t r uIa ra ş i pen t ru mine?"

5. Eu am spus: „Dă-i-o Iarei ca s-o împartă ea;

aibă nici un fel de zăvoare sau lacăte! Deveniţi astfelzidi tori inspirau de D um nez eu T atăl în şcolile voastre;şcoli le profeţ i lor vor f i noua voastră lucrare . Gri javoastră cea mai mare trebuie să f ie însă aceea de apăstra cu s trăşnicie învăţătura Mea, care a fost dejadată ş i care va mai f i dată . Să nu o amestecaţi culegile voastre, aşa cum au făcut fariseii! Legile voastrede acum t rebu ie cură ţa te d in temel i i , i a r cuvân tu l

Meu trebuie să ia locul cuvintelor voastre, şi asta întot ceea ce înfăptuiţi, fiind mereu liberi, altfel spiritulM e u n u va p u t e a l u c r a , a ş a c u m a fo st f ă g ă d u i toameni lo r , p r in gura p rofe ţ i lo r !"

3. E s e n i e n i i M i - a u m u l ţ u m i t p e n t r u a c e a s t ăînvăţătură ş i Mi-au făgăduit că vor urma întru totulceea ce le-am spus. Eu le-am dat protecţ ia ş i putereade ca re aveau nevo ie pen t ru a duce la bun s fâ rş i taceastă lucrare divină, de o mare însemnătate în toatedmpur i le , nu numai pen t ru e i , c i ş i pen t ru mul ţ i a l ţ ioameni înse tau de ea !

4. Am spus: „Eu voi fi mereu cu voi. Dar fiţi atenţi

ca într e voi să nu apa ră cearta p en tru întâie tate! Aceladintre voi care este mai iscusi t să f ie conducătorul ,dar să nu cumva să creadă că prin aceasta e l estemai m ult dec ât cel care este jos ! Prin asta nu vreausă spu n că cei s labi nu t re bu ie să-1 pre ţui asc ă. Eltrebuie să fie iubit şi preţuit, iar sfatul său trebuie săfie urmat de top, ca şi cum ar fi lege. Vai de cel carese va adnge de el! La acela mă voi ui ta cu mânie!

5. Dacă ved alege un conducător , a tunci rugaţi-văşi cercetau ca cel a les să nu f ie nedemn, pentru căun conducă to r rău ş i p ros t e s te pen t ru oameni la fe l

c a u n c io b a n n e p r i c e p u t p e n t ru o i . D a c ă e l v e d elupul venind, o ia la fugă şi îşi lasă oile la cheremul •lupului , sau chiar e l a junge să f ie în cele din urmăun lup, adică un ucigaş spir i tual a l oamenilor , aşacum sunt far isei i ş i mari i lor preoţi . Ei poartă blănide oaie , dar înlăuntrul sufle telor lor sunt niş te lupisălbatic i! Cu greu dau hrană unei muşte , iar când ofac, cer în schimb o cămilă întreagă!

6. Să nu semănau cu aceştia! Ei trăiesc în case dinpiatră , care sunt bine zăvorâte pentru ca nimeni sănu poată să intre la e i ş i să le poată da în vi leagînşelători i le . Dacă cineva mai curajos ar cuteza să

in t re în pa la te le lo r , a r f i numi t un pângăr i to r a lcelor sfinte, iar mai apoi ar fi ucis cu pietre!

7. De aceea vă spun vouă să nu zăvorâţ i şcoli le ,pentru ca f iecare să poată intra ş i ieşi l iber a tuncicând vrea! Să nu f ie ta ine în şcoala voastră! Cinevrea să af le , să af le a tâ t de mult cât poate pricepe,pen t ru că Eu nu vă vând mâţa -n sac cu învă ţă tu raMea; Eu vă spun to tu l l impede , nu ascund n imic ,decâ t aco lo unde în ţe lepc iunea o ce re , f i ind sp rebinele oamenilor. La fel să fid şi voi cu toti oameniila care vedeţi bunăvoinţă! Dar să daţ i to tuşi dovadăde în ţe lepc iune ş i să nu a runca ţ i l a porc i pe r le lescumpe ş i p re ţ ioase !

8. Aş mai avea multe să vă spun, dar voi nu aţ ipu tea în ţe lege ş i n ic i nu a ţ i pu tea supor ta . A tunc icând spir i tul deplinului adevăr se va trezi în voi , e lvă va conduce la înţelepciune. Acest spir i t d ivin este




atunci va ajunge!" Ebahl a făcut aşa , iar Iara Mi-adat mai întâi Mie o bucată , apoi lui Rafael , apoi luiEbahl ş i păstră pentru ea ceea ce rămăsese; ş i ne-aajuns tuturor .

6. Căpitanul spuse: „Prietene Ebahl, de ce nu te-ai

gândit ş i la mine la această ul t imă împărţ ire? Nu m-a i c rezu t demn?"7. Eu am spus: „Prietene, nu te supăra din pric ina

asta! Vezi tu , Ebahl se aşteptase să nu mai rămânănimic, ş i de aceea a rupt la început doar bucăţi mici ;e l nu a vrut ca tu să f i i pr intre cei care nu vor primin imic la u rmă . Dar pen t ru că , după vo ia Mea , a mairămas ceva după p r ima împăr ţ i re , e l a pu tu t să maidea f iecăruia încă o bucată de pâine. Dar dacă ţ i ia tâ t de mult la a doua bucată de pâine dată de el ,spune-Mi şi î ţ i voi da cu plăcere bucata mea."

8. Căpitanul: „Ei, nu face nimic, îmi trecuse prin

cap doar o p ros t ioa ră romană veche cu p r iv i re larangul meu social ; dar acum totul este din nou aşacum trebuie ! Ceea ce m ă miră cel m ai m ult este faptulcă Rafael mănâncă cu atâta poftă pâinea de parcă arf i ce l mai în fometa t d in t re no i ! Es te cu adevăra tfoarte s traniu, pentru că el este mai mult spir i t decâtom ş i mănâncă de parcă s -a r f i născu t pe pământ!îmi place foarte mult! Dar s imt cum mi se face setede la pâinea aceasta gustoasă; aş vrea să beau ceva."

9. Eu i-am spus lui Ebahl: „ împarte acum şi vinulşi începe cu prie tenul nostru Iul ius!"

10 . Căpi tanu l : „Doamne , Te rog , bea Tu p r imul ;trebuie totuşi respectată o ordine, chiar ş i la masă!"

11. Eu: „Da! Ş i Eu sun t de aceeaş i pă re re , da rpentru că nu avem aici nici o masă ş i nu am fostinvitaţi nici ca oaspeţi, să bea fiecare vin după nevoie!Cine este m ai însetat să bea p rim ul ş i să-1 urm eze cei

mai puţin însetaţ i!"12. C ă p i t a n u l s - a a r ă t a t mu l ţu mi t c u a c e s t

răspuns şi a băut paharul care i-a fost întins, pânăl a u l t i m a p i c ă t u r ă , s p u n â n d : „ D o a m n e , I ţ imulţumesc! A fost cu adevărat o hrană cerească ş i

1 niciodată nu mi-a plăcut vinul a tâ t de mult ca în| această dimin eaţă . Acesta este u n vin cum n u s-a

mai pomeni t pe pământ . "

13 . Eu: „Ne bucurăm cu toţ i i că te s imţi a tâ tde bine aici , pe creasta muntelui!"

14. Căpi tanu l : „Doamne , Te rog să mă ie r ţ idacă, în voioşia mea, spun ceva nepotr ivi t! Darmi se pare că aici s-ar simţi bine şi Satana!"

15. Eu : „D acă vrei să-1 vezi şi să vor beş ti c u el,poate f i chemat a ic i ş i te vei putea lămuri îndatăcât de bine se va simţi aici!"

16. Căpitanul a spus: „Dacă există cu adevăratSatana în persoană, a tunci poate să vină aici!"

C a p i t o l u l 1 5 2

Satana apare pe munte

1. D e î n d a t ă c e c ă p i t a n u l a r o s t i t a c e s t ecuvinte , a apărut un fulger imens pe cer , însoti t

« • de un tune t răsună to r . Sa tana a apăru t în fa ţacăp i tanu lu i , sub în fă ţ i şa rea une i făp tu r i u r iaşe defoc. E l bă tu cu p ic io ru l în pământ , încâ t to t munte lese cutremură, ş i î i spuse căpitanului: „Ce vrei tu , celmai ja ln ic pân găr i to r de m am ă, de la mine?! De cem-ai chemat aici, pe munte, la această înălţime care-mi

este de o mie de ori mai neplăcută decât to t foculiadu lu i? !"2. Fiind foarte tulburat de felul în care îi spusese,

„pângări tor de mamă", căpitanul a z is : „Hei, vrăjmaşa l tu tu ror oameni lo r ş i ch ia r a l lu i Dumnezeu , vez ice spui , pen tru că nu-ţ i este îngăd uit săjudeci pe nim eniîn f a ţ a l u i D u mn e z e u , a D o mn u lu i t ă u ! D a c ă a mpăcătuit în t impul visului mari i amăgir i a s imţuri lormele, a tunci mi-am făcut rău doar mie, nu ş i ţ ie . Eucred însă că Dumnezeu este mai mult decât t ine ş itotuşi El nu mi-a spus vreod ată aşa, min cinos ordin ar!Este adevărat că m-am culcat o dată cu mama mea,

când aveam paisprezece ani , dar am fost îndemnat ş iademenit chiar de ea. Ea s-a deghizat în tr-o grecoaicăbogată ş i fa ţa e i frumoasă era acoperi tă cu o mascăgreceasc ă . A ven i t no ap tea la m ine , ş i-a dezvă lu i tfarmecele în faţa miea şi m-a cerut. Mama mea aveaatunci doar douăzeci ş i opt de ani , iar când eu amvenit pe lum e, ca primul e i născut , ea avea tre isprezecean i şi jumăta te . E ram cunoscu t în Roma ca f i ind unu ldintre cei mai frumoşi t ineri . Nu e de mirare că mamas-a înflăcărat pentru mine ş i s-a mascat pentru a sebucura de mine! Nemern icu le ! Po ţ i să mă numeş t ipângăr i to ru l mamei mele a tunc i când m-am cu lca t

cu ea, ca un roman înflăcărat ce eram, în timp ce eaera deghizată într-o grecoaică frumoasă ş i senzuală?Poţi să acuzi pe unul care, căzând de pe casă, loveşteun om şi îl omoară astfel, ca fiind un criminal?! Spune,n e me rn i c u l e ! "




3. Satana a spus, plin de furie din pricina feluluiîn care i se adresase căpitanul: „Eu văd doar faptele ,n u ş i c u m a u fo s t c o m is e . L a m in e n u e x i s t ăc i r c u ms ta n ţ e a t e n u a n te ş i t u e ş t i p ă t a t ş i a p a r ţ i iiadului . Nu vei scăpa de puterea mea!"

4. Căpitanul a spus: „Priveşte , tu , bătrân ş i orbmăgar al iadului, priveşte cine este Cel care stă acumlângă mine! Nu II cunoş t i , nu-ţ i spun e n imic num ele

de I isus din Nazaret?"5. In cl ipa în care căpitanul a rost i t numele Meu,

Satana a fost t rânti t cu multă putere la pământ, ş i e li-a s tr igat căpitanului să nu mai rostească vreodatăaces t nume a tâ t de scâ rbos pen t ru e l . Spunea că î lcunoaşte pe nazarinean şi că î l b lestemă pe acestapentru că vrea să smulgă puterea divini tă ţ i i , că numai l ipseşte mul t pâ nă a tu nc i ş i va deven i do m nu lcerului ş i a l în tregii lumi!

6 . Căp i tanu l a spus : „Măgar o rb a l iadu lu i ! E les te ş i va rămâne în to tdeauna ceea ce a fos t d inetern ita te . El s ingu r m ă va ju de ca pe m ine , şi la fe lş i pe t ine ; eu nu vo i f i n ic ioda tă judeca t de t ine ,măgar bătrân, prost ş i orb al iadului! Dacă ai f i fostatât de puternic , cum de te-a izbit de pământ chiar ş inumai numele s fân tu lu i nazar inean , încâ t n ic i nu aşpu tea spune că a i s ta t v reoda tă în p ic ioare? Vez i ,este a tâ t de frumos şi încântător a ic i ş i tu turor neeste foarte bine! Dacă nu ai fi o viţă atât de furioasăa iadului, ar putea să-ţi fie la fel de bine ca şi nouă!Priveşte înlăuntrul tău ş i recunoaşte în inima ta , dacămai a i una , că I ISUS ESTE DOMNUL CERULUI ŞIAL PĂMÂNTULUI, şi atunci vei fi la fel ca noi!"

7. Satana rânji : „Iar a t rebuit să rosteşt i numeleacela nesuferi t?! Dacă nu poţi să vorbeşt i de cevamai bun , a tunc i spune pe oco l i te aces t nume, pen t rucă mă chinuie mai rău decât zece mii de iaduri cufocul lor arzător! Pe lângă aceasta , eu sunt un spir i tcăzu t ş i t rebu ie să rămân aşa , pen t ru to tdeauna , ded ra g u l mâ n tu i r i i v o a s t r e ; d e a c e e a e u n u mă p o tîndre p ta n ic ioda tă sp re Dum nezeu l şi Do mn ul vos t ru !S u n t o s â n d i t o d a t ă p e n t ru t o td e a u n a , î ne te rn i ta te . Pen t ru mine nu mai ex is tăsalvare!"

8 . C ă p i t a n u l a s p u s : „ D a c ă

mi-ar fi spus altcineva în afarata aşa ceva, aş fi crezut, dar pet ine nu te cred; nu cred nimicaltceva decât faptul că tu eşt i ]b ă t r â n u l şi o r b u l m ă g a r a li a d u lu i ! D a c ă a i v r e a s ă t eîndrepţi , şdu foarte bine că ai f iprimit , cu tot a la iul tău, de cătreDomnul . Dar tu nu v re i să teîndrep ţ i , ş i a s ta d in t r -o rău ta tep l ină de încăpă ţânare , pen t ru căîţi face o plăcere diavolească să-L

sf idez i pe Dumnezeu p r in l ibe rat a v o in ţ ă . D a r î ţ i s p u n ţ i e c ăDumnezeu nu şi-a închis pe deplininima Sa în faţa ta şi că nu te-aosândit! Intoarce-te la El si El te va

primi ş i î ţ i va ier ta mil iardele de mil iarde de păcateşi nelegiuir i!

9. Eu sunt păgân şi m-am rugat în tinereţe naturiiş i chipuri lor sculptate , făcute de mâinile oamenilorşi modelate de imaginaţia lor . Totuşi , ca om slab ş io r b , mi-a m d a t r e p e d e s e a ma c ă a m me r s p e c ă ig reş i te , ca re nu mă duceau că t re Dumnezeu .

10 . Tu însă ai fost din începuturi creat ca spir i t

pur din Acela care sălăşluieşte în inima acestui sfântnazarinean şi în fa ţa căruia se închină toate ceruri leş i în t reg pământu l . Recunoaş te rea e te rnu lu i adevăreste pe nt ru t ine o joa că d e copii , pe când eu a treb uitsă bâjbâi mult t imp noaptea, prin ceaţă , pentru a-1întrezări abia. Trebuie doar să vrei şi te vei afla dinnou în vechea lumină dintru începuturi . Indreaptă-tespre Domnul , ca re în mod miracu los se a f lă acumprintre noi , în trup, ş i eu garantez cu tot ce am, chiarcu viaţa m ea şi cu to t ce-mi este sfânt, că vei fi prim it!"

11 . Satana a spus: „Nu pot să fac asta!"12 . Căpitanul a întrebat: „De ce?"13 . Satana a urla t : „Pentru că nu vreau!"14 . Căpitanul a spus, cu o voce iritată: „Atunci, în

numele lui Iisus, pleacă de aici, pentru că mi se faceatât de greaţă de tine încât îmi vine să vomit! Eşti,p r i n p ro p r i a t a a l e g e re , b e s t i a c e a ma i g r e u d eîndreptat a iadului . Pentru totdeauna a dispărut dinmine orice urmă de milă pentru suferinţa ş i chinultău veşnic . Do mn ul să te jud ec e p e t ine, m ăgar bătrân!"

15 . La aceste cuvinte a le căpitanului , S atana a căzutla pământ ca trăsnit ş i a urla t a tâ t de înfiorător , cau n l e u î n f o m e t a t . E u î n s ă i - a m f ă c u t u n s e m n

înge rulu i Rafael să nu-1 scape din ochi .16 . îngerul a venit repede între căpitan ş i Satanaşi a spus: „Satana! Eu, ca cel mai umil s luj i tor a lDomnulu i I ISUS IEHOVA SAVAOTH, î ţ i poruncesccu un «trebuie» de neclintit, să pleci din acest loc şidin acest ţ inut pe care l-a i îmbolnăvit mult t imp curăsuflarea ta , făcând oamenii ş i animalele să sufere!"

17. S a ta n a a s p u s , a r z â n d d e mâ n ie : „ U n d e s ăp lec?"

18 . îngeru l a spus : „Acolo unde se a f lăI \ V(% slujitorii tăi care te bleste mă ! Dispari!

A min ! "

19 . L a a c e s t e c u v i n t e a l eî n g e r u l u i , S a t a n a s - a r i d i c a t

asemenea unei mingi de foc ş i adispărut cu un vuiet de tunet ş ic u v i t e z a f u l g e r u l u i , s p r em i a z ă n o a p t e .

2 0 . î n g e r u l î n s ă a l u a tb l o c u l d e s t â n c ă p e c a r es t ă tu s e S a t a n a , c a r e a v e amai mult de 50 de chintale ,ş i l -a a runca t pes te munte ,în mare , cu o pu te re a tâ t demare încâ t e l s -a s fă râmatîncă în t imp ce zbura prin

aer, fiind făcut pulbere.21 . Toţi s-au mirat foarte mult de o astfel de

putere a îngerului , iar căpitanul a spus: „Bun pentru




catapulta t! Singur ar face mai mult decât zece legiuniromane! I ţ i mul ţumesc , Doamne , ş i pen t ru aceas tăreve la ţ ie ; pen t ru că acum l -am cunoscu t pe e te rnu lduşman al iubir i i , a l luminii , a l b inelui ş i adevăruluişi m-am convins foarte repede ce hram poartă . Nicio eter ni ta te ş i n ici un foc nu-1 va înd rep ta!

22. Lui Dumnezeu to tu l î i e s te cu pu t in ţă , da rcred că în acest caz chiar ş i a toputernicia divină vareuş i doar cu g reu să conv ingă aces t sp i r i t să secăiască, pentru că voinţa îi este lăsată liberă, şi sigure l n u s e v a t r a n s fo rma v re o d a t ă . D a c ă D u mn e z e unu i-ar lăsa liberă voinţa, atunci el ar înceta să maif ie e l ş i a tunci nu ar mai exista Satana în întreaganem ărg inire . A înce rca să-1 convingi pr in suferinţe ,ş i chinuri să se îndrepte este ca ş i cum ai turna apăcu si ta într-un vas găuri t! Cel mai înţelept ar f i , dupămin e , a-1 în te m ni ţa pe n t r u to t dea un a undeva , fă ră

nici un fel de milă. In acest fel măcar nu ar mai avean ic i o pu te re asupra oameni lo r !"

23. Eu am spus : „Pr ie tene , aces tea sun t luc rur ipe care acum nu le poţi în ţelege! In curând însă î ţ iv o r f i l imp e z i ! T imp u l p ă mâ n te s c n u a r e mă s u răpen t ru aceas ta , doar s ingur soare le cen t ra l p r inc i pal primordial are! Când acesta se va s t inge, a tuncipos ib i la îndrep ta re a Sa tane i nu va mai f i depar te ;dar unde vor f i a tunci acest pământ ş i acest soare?!P e n t ru c ă u n c o rp c e r e s c p r e c u m s o a re l e c e n t r a lp r inc ipa l p r imord ia l a re nevo ie de aproape nesfâ rş i tde mult t imp până când toată viaţa care există în e l ,

care pare a f i materie moartă , până la ul t imul f ir depraf, se va «descompune» în viaţa l iberă ş i spir i tuală!

24. D a r , d u p ă c u m s p u n e a m, v a ma i d u ra c e v apână când ve i pu tea în ţe lege! N ic i înger i i nu po tîn ţe lege acum, dar va ven i curând v remea când nute vei mai îndoi deloc de ceea ce ţi-am spus şi cândve i c rede luc rur i despre ca re acum nu cunoş t i n imic!Dar să nu mai vorb im despre as ta ! Să porn im maib ine la d rum!"

C a p i t o l u l 1 5 3

C ob orârea d e p e m u n te

1 . I a r a , c a r e î n t i m p u l a p a r i ţ i e i S a t a n e i î şiacoperise fa ţa cu un batic , a spus: „Doamne, acummă în to rc cu p lăcere în o raş , pen t ru că ace la mi-a

1 8 1

s t r i c a t b u c u r i a d e a ma i z ă b o v i a i c i , l a a c e a s t ăînă l r ime . Aceas tă d rumeţ ie îmi va rămâne o amin t i revie, dar aici nu voi mai veni niciodată!"

2. Eu am spus: „Ei, ei, acela a fost alungat de aici,iar Rafael a curăţat pe dată locul. Pe lângă aceasta,vreau să-ţi mai spun că nu îţi va face nici rău şi nicib ine dacă ve i u rca d in nou pe aces t munte sau nu .Versan tu l ce l mai ind ica t pen t ru u rcuş es te ce l a l

propriei in imi. Cel care a a juns înlăuntrul e i a cuceri tc u lme a c e a ma i î n a l t ă a v i e ţ i i ! S ă me rg e m a c u m,pentru că s-a scurs deja cel de-al treilea ceas al zileide astăzi, a saba tului . Mer geţi toţi dup ă M ine şi Voma j u n g e p e c ă r a r e a c e a m a i b u n ă î n a p o i , î nG h e n iz a r e t ! "

S^Căpitanul a spus: „Doamne, dacă nu mă înşel ,fusese vorba mai înainte să rămânem aici toată ziua?!"

4. Eu: „De data aceasta M-ai înţeles pudn greşi t ;M-am gând i t doar la înă l ţ imea să rbă to r i i saba tu lu iîn in imă! Dar nu face n imic , să me rgem acum , p en t rucă în vale ne aşteaptă mai mulţ i suferinzi! Aceşt iatrebuie să f ie a jutaţ i pentru ca să nu mai f ie dupăplecarea Mea nici un bolnav în acest dnut ."

5. După aces te cuv in te a le Mele , am porn i t Cuto ţ i i l a d rum. Eu , micu ţa Ia ra ş i Rafae l am fos tcă lăuze le , a s t fe l încâ t am a juns repede ş i uşor lapoa le le mu nte lu i , i a r dup ă do uă ceasur i şi jum ăta tene a f lam în aprop ie rea Ghen izare tu lu i .

6 . Atunci i -am chemat pe top tovarăşi i noştr i dedrum la un loc ş i am spus: „Ascultau cu topi ce văspun! Aşa cum v-am spus sus , pe c reas ta munte lu i ,vă mai spun încă o dată: tot ce aţi văzut şi ap trăit

aco lo să păs t ra ţ i pen t ru vo i ! Dar când ve ţ i s imţ iî n l ă u n t r u l v o s t r u s e m n u l d i n c e r u r i , a t u n c i s ăpropovădui ţ i aces tea , de pe acoper i şu r i le case lo r ,oameni lo r ca re sun t b inevo i to r i . Lucrur i le aces teat rebu ie să rămână însă ascunse pen t ru lumea rea , Iafe l cum rămâne ascuns mi j locu l pământu lu i ! Căc iaşa ceva nu va putea f i în ţeles de cei nepregătip ş iprefăcuţi ş i voi a ţ i f i consideraţ i oameni l ipsi ţ i deminte! Dar asta ar f i ş i moartea sufle telor lor .

7 . Să ţ ineţ i b ine minte: cuvintele , învăţături le ş ifap te le Mele sun t mul t mai p re ţ ioase decâ t mar i leper le a le Ia re i . Ia r aces te per le nu t rebu ie să f ie

a runca te la porc i ! Ave ţ i mereu mare g r i jă , pen t rucă tot ce vine de sus este numai pentru aceia carevin, la rândul lor , de sus! Murdăria lumii este pentrucâ in i ş i pen t ru porc i , pen t ru că un câ ine se în toarceînapoi la ceea ce a vomat, iar porcul se tăvăleşte dinno u în bă l toaca în car e s-a tăvăli t ş i un de s-a m urd ări tcu câteva cl ipe mai înainte . Luap deci aminte la sfatulM e u ! "

8. Căpitanul a spus: „Dar, Doamne, dacă vom fiîntrebau de cei curioşi ce s-a petrecut a ic i , pe munte,ce să le spunem?"

9. Eu: „Grăiri adevărul şi spuneri că v-am oprit petod să dezvăluid acestea lumii , iar cei care vor î ntr ebavor f i mulţumiţi cu acest răspuns ş i vă vor lăsa înp a c e . "

10. Căpitanul s-a arătat a f i pe deplin mulţumit ,iar noi am ajuns în oraş ş i am mers în casa lui Ebahl .






sun t nişte oa me ni l ipsiţ i de virtute,dar l ipsa virtuti i nu ar f i un păcatdacă nu ar fi cu mul t mai dec ăzu pdecât porci i pe care- i cresc. Eisun t chiar mai jos d ecâ t porcii şieste greu să-i faci mai buni!"

14 . Căpi t anul : „Bine că şduas ta . Acele sa t e s e a f l ă sub

s t ă p â n i r e a m e a şi v o i p u n epaznici ai cins tei pe care î i voiins t rui să le dea pes te degete lacea m a i m i că necuv i i n ţ ă . V e ţ ivedea voi num ai , viaţa voas t ră seva schimba a t â t de t a re , î ncâ t ,î ncepând de mâine , nu ve ţ i maipofti vreodată să lăsati să creascăî n i n i m i l e v o a s t r e d o r i n ţ e l ene cu rate ş i să vă lăsaţ i pra dă lorf ără r emuşcăr i !

15 . D oam ne , eu s un t doa r unom s implu , dar , pr in v i a ţ a pecare am dus-o, f i ind adesea implicat în tot felul det r ebur i a l e conducer i i , am în ţe l es ş i am văzut dene nu mă ra te o r i că pe nt ru om ul josnic es t e ce l maibine dacă es te condus cu sceptrul necl int i t ş i dacă,din câ nd în câ nd, es te biciuit , aceas ta este spre bin elelu i . Acolo unde aşa ceva nu se poate , cum es t e înc a z u l m u l ţ i m i l o r , a c o l o o a m e n i i n u m a i p o t f is tăpâni ţ i !"

16 . Eu: „Da, da, aici ai dreptate, dar numai în cazulacelui sat . Dacă vei aplica pentru top ceea ce ai spus,

a tunci ve i aduce mai mul t e p i erder i decâ t ve i f acebine! Leacul t rebuie să se înlocuiască în funct ie deboală, ş i nu invers . Dar , după cum spuneam, leacultău va aduce binele de care oamenii acestei locali tăţ is-au l ipsit, ded ând u-se d esfrâului. Dar biciul nu treb uiesă fie în mâna furiei , ci în cea a iubiri i adevărate!"

C a p i t o l u l 1 5 5

Ardoarea iubir i i

1 . C ă p i t a n u l : „ î m i d a m b i n e s e a m a d e a s t a ,D oam ne , da r ş du d i n expe r i en ţ a m ea un caz s pe cial , când toată iubi rea nu a putut schimba nimic înbine. Lucrur i le s -au pet recut as t fel : pr int re oş teni icare se af lau în subordinea mea, se af la ş i un i l i rt ânăr şi nem aipo m eni t d e putern ic . Sabia lu i cântareacincizeci de funzi , dar el o mânuia cu atâta uşur inpide parcă ar f i avut o pană în mână. Aces t luptătorplădt , care pur ta zale ş i scut , lupta în bătăl i i cât osută de ald luptător i . în vreme de război era un omde bază, dar al ta era s i tuada în vrem e de pa ce. Atunc ie l e r a pus pe har ţ ă ş i nu t r ecea n ic i o s ăptămână

f ă r ă ca s ă nu f i i s ca t v r eun s canda l m ons t r uos ,în to tdeauna m-am pur t a t cu e l cu iubi r e , î i a r ă t amcât se pu tea de clar un de greş ise şi care erau lucrur i ledeloc demne de laudă din tărăboiul pe care-1 făcea,ş i î i interziceam de f iecare dată să mai repete aşaceva. El îmi promitea că se va îndrepta şi câteva zile

era atent ş i umil . Dar niciodatănu au t r ecut mai mul t de zecez i le şi d i n n o u a j u n g e a u l aurechi l e mele p l ânger i d in toa tepăr ţ i l e , ş i b ine în ţe l es că aveamde p l ă t i t ş i pagube l e . D acă î lînt rebam de ce se poar tă aşa, eld ă d e a m e r e u a c e l a ş i r ă s p u n s :

«Mă ant r enez pent ru luptă ş i nucru ţ n imic în a fara oameni lor ,p e n t r u c ă s a b i a m e a t r e b u i eîncercată!»

2. A s em enea an t r enam en t e î ld u c e a u , n u r a r e o r i , l a v r e oturmă de boi, tauri , vaci şi viţei ,cărora l e t ă i a capete l e d in t r -olovi tură . Odată a t ă i a t capete l ela o sută de boi şi se lăuda ca unerou, dar pe noi ne-a costat o miede bani gre i de arg in t ! Atuncim-am înfuriat atât de tare pe ace st

om astfel încâ t îmi ve ne a să-1 ru p în bu căţi .

3. Am pu s să fie legat cu lanţur i grele de u n cop ac,mâ inile şi picio arele f iindu-i le gate şi cu sfori train ice,ş i să f ie bă tut cu vergele dm p d e un ceas . Du pă aceas tael a rămas foar te s lăbi t ş i l -am dus undeva unde afos t îngr i j i t . După douăzeci de zi le era din nou bine.Vezi , as ta l -a t ransformat în înt regime pe omul lacare iubi rea nu a ajutat deloc. Mai târziu el a deveni tomul cel mai l inişt i t ş i modest şi l-am făcut ajutorulm eu după un an , i a r e l î m i m u l ţ um eş t e ş i a cum

pent ru f e lu l exemplar în care l - am pus a tunci l apunct . Dacă nu aş f i făcut aşa, el nu ar f i deveni tn i c iodată un bu n con ducător . Iubi r ea nu m -ar fi pu tu tî nd r um a v r eoda t ă să-1 ped epse sc as tfel, ci nu ma i fur iadreaptă. Ast fel eu cred că fur ia dreaptă poate să f ieadeseor i de mai mare fo los oameni lor decâ t i ubi r eap u r ă ! "

4. Eu: „O, da, dar aceasta nu este chiar furie, ci oanumită ardoare a iubi r i i în inimă, care are o for ţăt ăm ădu i t oa r e . Cu aceas t a l uc r ez ş i Eu , dacă e s t enevoie . Dacă iubi r ea nu ar avea o asem enea ardo are ,atunci spaţ iul necupr ins ar f i l ips i t în înt regime def i inţe. Creatura î ş i datorează exis tenţa numai aces teimar i a rdor i a iubi r i i l u i Dumnezeu.

5. Aceasta a fost cea care a făcut ca inima ta să-1pedepsească as t f e l pe mercenarul neascul t ă tor , nufur i a ş i r ăzbunarea , c i o anumi tă a rdoare a iubi r i itale faţă de acel luptător, ale cărui virtuţi le preţuiaifoarte mult . Dacă ai f i fost cuprins de furie, l-ai f iu c i s , d a r a r d o a r e a iu b i r i i a n u m ă r a t l o v i t u ri l evergelelor şi tu ai pus să f ie lovit de atâtea ori câtte-ai gândi t că va putea îndura.

6. Tot la fel pop face, dacă nu se poate altfel , ş i cu

acele sa te , dar pr ima încerc are de îndrep tare t r ebuiesă izvorască totuş i din iubi re pură ş i din învăţăturădreaptă. Dacă oameni i înţeleg că legi le aspre le suntdate doar pentru binele lor , atunci ei le vor respecta,în general vorbind, dacă legi le aspre sunt doar uncapr iciu t i ranic al conducător i lor , atunci ele nu vor




ajunge să îndrepte aproape pe n imeni , f ăcându- i î nce le d in urmă pe înger i i p ro tec tor i a i s a t e lor s auoraşelor acelora să se manifes te cu o r igoare ter ibi lăş i cu o mare aspr ime; iar oameni i nu vor mai dor inimic al tceva decât să se răzbune pe aceia care i -asupus la chinuri nesfârşite fără nici o pricină clară,înţelegi ce-t i spun?"

7. Căp i tanul : „Da, D oa m ne , am înţeles foar te bin e

şi voi tr imite chiar astăzi un sol la conducătorii aceluisa t . Voi merge ş i eu pent ru scur t t imp l a oameni imei ca să pregătesc totul . "

C a p i t o l u l 1 5 6

D e s p r e d i f e r e n ţ e l e s e x u a l ela înger i i pr imordia l i

1. După aces te cuvinte, căpi tanul a plecat acasă,iar Ebahl l -a rugat să se întoarcă repede pentru căurma să f ie servi t prânzul . Căpi tanul a spus : „Dacănu va apa r e ceva deos eb i t de i m por t an t , m ă vo iîntoarce după ce voi t r imi te solul . "

2. Căpitanul a plecat în fugă şi nu mică i-a fostmi rarea a tunci când ce i de acasă ş i ce i a f l a ţ i î nsub ord inea lui i -au poves ti t ce se pet recu se în t re t imp;el a găs i t pe bi rou ordinele pentru satele mai sus-nu-mite, scr ise pe pergament , cu scr isul lui . Le-a ci t i trepede ş i a văzut că erau exact aşa cum se gândise els ă l e f o r m u l eze . A t r i m i s după un s o l r ap i d ş i ,î m b r ă c a t c a u n o s t a ş r o m a n , a a p ă r u t R a f a e l,ofer indu-ş i servici i le căpi tanului .

3. Căpi tanul nu l -a recunoscut pe înger , crezândcă este un tânăr ostaş care i-a fost tr imis de cătreC o r n e l i u s t o c m a i d i n C a p e r n a u m . D e a c e e a l - aî n t r e b a t d a c ă se î n c u m e t a l a a c e a s t ă m i s i u n eî ndepă r t a t ă de a m er g e la a j u to r u l com anda n t u l u id in Gadara .

4. îngerul a spus: „Stăpân alp u t e r i i t a l e , d ă - m i n u m a i ^ 'scrisoarea şi o voi du ce cu viteza •săgeţii acolo, iar în câteva clipitevei avea răspu nsul în m âinile tale!"

5. Abia atunci căpi tanul se ui tămai bine la os taşul său, î l recunoscupe Rafael ş i spuse: „Da, cu adevărat ,tu poţi să faci uşor asta. Abia acum te-amrecunoscut ! "

6. Căpitanul i-a dat apoi solia lui Rafael,iar acesta s-a înto rs cu răspun sul într-u n sfertd e c e a s . C o m a n d a n t u l d i n G a d a r a î iconfirma că totul era în ord ine şi î i spu ne acă va veghea în continuare să fie la fel.

7. Căpi tanul nu s -a mai mirat derapidi tatea cu care Rafael a parcurs

drumul , ci numai de faptul că ş i -aîndepl ini t mis iunea înt r -un s fer tde ceas . j

8. Rafael a spus: „Acest sfertde ceas es te t impul în care afos t s cr i s r ăspunsul de că t r e

a ju toru l comandantu lu i d in Gadara . Nu t r ebuie săte mir i , eu nu am avut nevoie de t imp. Să mergemacum îm pre un ă l a Ebahl , căc i prânz ul a fost preg ăt i t ,i a r o a s p e ţ i i s u n t î n f o m e t a ţ i d u p ă d r u m e ţ i a p em u n t e . "

9 . Căpi t anul a p l eca t apoi cu îngeru l , care , î nfaţa casei lui Ebahl , a apărut din nou îmbrăcat dupăpor tu l d in Ghen izare t . Căpi t anul l-a în t r eba t de u nd e

îş i luase atât de repede haine de os taş .10 . îngerul a zâmbit şi i-a spus: „Vezi, pentru noi

es te mai uşor decâ t pen t ru voi, pe nt ru că noi pur t ămdulapul nos t ru pl in cu tot felul de haine în voinţanoas t r ă . Dacă vrem să ne îmbrăcăm în vreun f e l ,deja suntem as t fel îmbrăcaţ i . Dacă tu m-ai vedea înveşminte l e mele de lumină , a i orb i , i a r carnea t as - a r t op i î n f a ţ a m ea , pen t r u că l um i na s oa r e l u ipământesc es te, în faţa lumini i veşmântului meu, unî n t une r i c de nepă t r uns . "

11. Căpi t anul a spus : „Pr i e t en a l oameni lor depe aces t pământ , aceas tă pr imă cal i tate, aceea de ate putea îmbrăca aşa cum vrei fără să ai nevoie des tofe, folos ind doar voinţa, îmi place foar te mul t .O am en i lor săraci le-ar fi de ma re ajutor în t impuli e r n i i . D a r l u m i n a d e o s e b i t d e p u t e r n i c ă aveşmântului tău de lumină, în faţa căruia nici un omnu ar putea r ez i s t a , nu îmi p l ace , ce l puţ in nu înaceas t ă l um e . M a i b i ne s ă nu m a i vo r b i m des p r eas ta. Un lucru mai vreau să af lu totuş i de la t ine.Pentru că suntem acum s ingur i ş i nu t rebuie să nejenăm faţă de nimeni , vreau să te rog să-mi dezvăluidacă există diferenţe de sex între voi!"

12 . îngerul : „Cu adevărat , es te o înt rebare l ips i tăde tact , dar pentru că ea izvorăş te la t ine doar dindor in ţa de cunoaş tere , î d voi r ăspunde că nu suntdi ferenţe! La noi , spi r itele pr im ord iale fără de num ăr ,

d o m n e ş t e d o a r n a t u r amascul ină . Totuş i , î n f i ecare

din noi se af lă în înt regime ş iprincipiul feminin. Astfel , f iecare

î n g e r r e p r e z i n t ă c ă s ă t o r i adesăvârş i tă a cerur i lor lui Dumnezeu.

N o i a l egem dacă v r em s ă ne a r ă t ămînt r -o formă feminină sau mascul ină ,

şi asta într-unui şi acelaşi trup spiritua l .

13 . Exp l i ca ţ i a f ap t u l u i că nuî m b ă t r â n i m n i c i o d a t ă s e a f l ă î n

a c e a s t ă d u b l ă f i i n ţ ă a n o a s t r ă ,deoa r ece ce i do i po l i s e s u s ţ i n

. me reu , r ec iproc şi e t e rn , unu l pecelălalt . La voi, oamenii , cei doi

| p o l i s u n t s e p a r a ţ i î npersonal i tăţ i disuncte din punctde vedere sexual , ş i f i ecare ,

pr in e l î nsuş i , nu are n i c i osus ţ inere .

14 . A t u n c i c â n d p o l i ipersonal i separaţ i se at ing ex-

*y^_ t e r io r ş i a r e loc des căr care apo t en ţ i a l u l u i s exua l p r i n ac t




s e x u a l o b i ş n u i t , e i p i e rd d in fo r ţ ă ş i , a n a lo g i cvorb ind , a jung să se asemene cu un burduf de v incare se scofâlceşte tot mai tare atunci când îi iei dinconţinut . î ţ i poţi imagina un burduf din care se scoateaproape deodată tot vinul din el? După aceea nu veimai vedea la e l deloc forma lui de dinainte , căci e lse va scofâlci, şi vei vedea după aceea la el cute şiriduri. Cel care îşi va controla vlaga şi nu-şi va pierde

deloc săm ânţa, în cad rul actulu i sexual , va pu tea evitaaceasta . în ţelegi?"15 . Căpitanul a spus: „Nu-mi este prea clar , dar

înţeleg totuşi câte ceva. Vom mai vorbi despre astacu al t p r i l e j . S ă in t r ă m a c u m în c a s ă , p e n t ru c ăsun tem aş tep ta ţ i ! "

16 . îngerul: „Da, da, este bine aşa; şi eu simt dejaîn mine ceea ce vo i numi t i foame."

17 . Căpitanul: „Cum, tu eşd doar un spir i t pur!Cum ve i pu tea savura h rana mate r ia lă?"

18 . Rafael a spus zâmbind: „Mai bine decât t ine!Tot ceea ce p re iau în lăun t ru l meu es te mis tu i t în

în t reg ime ş i t ransformat în con templare ş i medi tape .La dne es te mis tu i t numai ceea ce corespunde păr ţ i ita le vi ta le ; ceea ce nu-i corespunde este e l iminat dindne pe cale naturală . Astfel eu sunt avantajat în ceeace priveşte mâncatul ş i băutul!"

19. Căpitanul: „Şi în ceruri se mănâncă ş i se bea?"20. îngeru l : „Da , da r nu în ace laş i fe l ca pe

pământ , c i sp i r i tua l ! în e te rn i ta te no i pur tăm în no icuvântul lu i Dumnezeu, la fe l cum întreaga creat ieşi toate ceruri le sunt formate din cuvântul Lui . Acestcuvânt este înainte de toate f i in ţa noastră ş i to todatăs ingura pâ ine adevăra tă ş i ce l mai adevăra t v in a lviedi. în vinele noastre el curge la fel ca sângele prinale voastre , iar pântecul nostru este pl in de pâinealu i D u mn e z e u . "

21. Căpi tanu l : „Oh, ce în ţe lep t a i g ră i t , da r nuînţeleg încă. Domnul trebuie să-mi reveleze aceastătaină! Acum cred că ar t rebui să intrăm în casă. Săînche iem dec i d iscupa ."

C a p i t o l u l 1 5 7

D esp re p om an ă ş i d e sp re sărb ător i rea

z i l e l o r c o m e m o r a t i v e

1. în t imp ce căpitanul spunea acestea, Iara l-aîn tâmpina t , cuv i inc ioasă , ş i i -a spus : „Ce mul t a ţ ilipsit! Şi tu, dragul meu Rafael, pari să te obişnuieştides tu l de uşor cu leneşu l nos t ru t imp pământesc !D r u m u l v o s t r u a d u r a t m a i m u l t d e c â t c ă l ă t o r i an o a s t r ă p â n ă l a s o a r e l e a c e l a î n d e p ă r t a t ! I n t r a ţ irepede , căc i buca te le sun t de ja pe masă!" Amândoiau intrat degrabă în casă ş i M-au salutat prie teneşte .

2. C ă p i t a n u l a v ru t s ă-M i mu l ţu m e a s c ă p e n t rugrija pe care am avut-o faţă de el, dar Eu i-am spus:„Prietene, Mie îmi este de ajuns inima ta! Bucatelev-au aşteptat , de aceea este bine acum, mai înaintede toate , să daţ i t rupuri lor voastre hrana de care aun e v o ie . A b ia d u p ă a c e e a v ă p u t e ţ i o c u p a d e c e l esp i r i tua le . "

-Hăt

3. Top au mul ţumi t ş i au începu t să mănânce ş isă bea cu poftă , iar căpitanul se ui ta cu mare atenpe

la înger cum îşi băga mâna în farfurie ş i cu cât sporducea paharu l la gură .4. în cele din urmă nu s-a mai putut abţine ş i a

s p u s , p e j u m ă t a t e î n g lu m ă : „ E i, e i , c e p o f t ă d em â n c a r e a u s p i r i t e l e p u r e ! B u n u l m e u R a f a e lmă n â n c ă a p ro a p e c â t t r e i . A ş a c e v a n u s - a ma ipomeni t pe aces t pământ!"

5. Ebahl a spus: „Şi eu mă mir foarte mult , darvăd şi a l tceva care mă miră ş i mai mult decât poftalu i d e mâ n c a re . M â n c a re a d in f a r fu r i a l u i n u s eî m p u ţ i n e a z ă ! A c e a s t a e s t e c u a d e v ă r a t c a î nproverbul: «Ceea ce ia cerul , dă în următoarea cl ipă

înapo i !» Aces t p rânz va rămâne ceva s fân t pen t rutotdeauna şi va f i păstrat cu sf inţenie în amintire ş ide s trămoşii mei. în f iecare an se va sărbători aceastăzi, iar cei săraci din acest ţ inut vor primi mâncare ş ib ă u t u r ă ! "

6. Eu: „Lasă prânzul să f ie prânz ş i rămâi cum aifost! Iar când va veni la tine un sărac, dacă ai cevac e - ţ i p r i s o s e ş t e , d ă - i î n f i e c a r e z i . O ma s ăsărbătorească anuală nu le este de folos nici săraci lor ,nici d e> Şi n ic i pe M ine nu m ă buc ur ă de loc . Ce lcare se gândeşte la Mine, să facă aceasta la orice orădin zi ş i d in noapte . Eu nu am nevoie ca cineva să se

gândească la Mine doar o da tă pe an!7 . Dacă tu ve i ho tă r î o as t fe l de z i , ca z i de

sărbă toare , a t unc i vei f i la fe l ca preo pi d in Ierusal im,care au tre i sărbători pe an ş i care obişnuiesc să deasăraci lor pâine doar a tunci , de parcă săracul ar putea




t ră i d in buca ta aceea de pâ ine până la u rmătoareasărbătoare! Ce l ipsi te de rost sunt astfel de sărbătoricaraghioase! Atunci se ad uc jer tfe a tâ t de p reţ ioaseîn Templu încât far isei i ar putea tră i foarte bine încăo sută de ani din acestea, în dmp ce săracul t rebuiesă se mul ţumească dacă p r imeş te o buca tă de pâ inede g reu ta tea une i op t imi de fun t . Câ tă p ros t ie , ceorbire ş i câtă răutate egoistă! Aşa că mai bine lasăaceas tă masă să f ie ceea ce es te ş i , dacă v re i să

s ă rb ă to r e ş t i a ş a c u m îmi p l a c e c e l ma i mu l t , d ămâncare să rac i lo r o r icând es te nevo ie !

8. Dacă va veni acelaşi sărac la dne în fiecare zi,să nu cum va să-1 în t reb i dacă nu p r imeş te ş i a ltundevade mâncare. O astfel de întrebare î l va speria ş i nuva mai cuteza să vină mult timp la tine, iar fapta taîş i va pierde toată valoarea în fa ţa Mea!

9. Insă nu vreau să împărţ i pâinea celor săraci laha imana le le leneşe ca re po t munc i . Dacă te cau tăas t fe l de oameni , dă - le ceva de făcu t pe măsurapu te r i i lo r ! După ce vor face munca aceea , dă - le

mâncare ş i bău tu ră . Dacă însă nu vor să muncească ,nu le da n imic de mâncare ! Ce l ca re a re pu te re , da rnu v rea să luc reze , ace la nu t rebu ie să p r imeascăn imic d e p o ma n ă !

10 . Vezi tu, dacă vei face aşa, vei sărbători mereu,f i ind pe placul Meu, dar să nu faci sărbători anualeîn c ins tea Mea! O asemenea să rbă toare anua lă es tecea mai mare p ros t ie pe ca re o poa te face un om,pentru că nu este în folosul nimănui, în afara celuica re o o rgan izează ş i ca re poa te p r imi cu aceas tăocazie tot fe lul de daruri!

11 . Cu ce es te pe r ioada de un an mai bună decâ t

cea a unei z i le? Cel care sărbătoreşte , de pi ldă, z iuade naştere a ta tă lui său o dată pe an, acela ar t rebuisă sărbătorească şi ora naşterii în fiecare zi şi atuncia r f i mul t mai b ine decâ t să rbă to r i rea z i le i anua lede naş te re !

12 . E u î ţ i s p u n ţ i e c ă t o a t e a c e s t e z i l ecomemora t ive a le oameni lo r nu au în fa ţa Mea n ic io valoare: ar avea doar dacă ar f i sărbători te z i lnic ,chiar în fiecare oră, în mod viu, în inimă. Astfel suntz i l e le d e l u n ă n o u ă , a n i i j u b i l i a r i , s ă r b ă t o a r e ae l i b e r ă r i i I e r u s a l i m u l u i d e s u b s t ă p â n i r e ab a b i lo n i a n ă , s ă rb ă to a r e a r e c o n s t ru c ţ i e i o r a ş u lu i ş ia Templului , sărbători le în c instea lui Moise, Aaron,

Samuel, David ş i Solomon - toate acestea sunt fărăros t . Va loarea lo r es te la fe l de mare ca aceea astropilor de ploaie care au căzut acum o mie de aniî n ma re .

13 . Aces te comemorăr i sun t făcu te la începu t cumult entuziasm, iar part ic ipanpi îş i amintesc atunciu n e l e e v e n ime n te î n s e mn a te l a c a r e a u p a r t i c ip a tc h i a r e i s a u a n u m i t e p e r s o a n e b i n e c u n o s c u t e .Sărbă toarea aceea va deven i însă o ce remonie goa lăla a doua, a t re ia , a patra sau a zecea generaţ ie . Miide oameni nici nu vor mai ş t i exact care este rostulei , i a r în ce le d in u rmă toa tă ce remonia va deven iun r i tua l păgân .

14. N u v re a u s ă s p u n c ă a d e v ă ra t e l e s ă rb ă to r icomemorative ar t rebui să nu mai a ibă loc, dar , î i ia f a r a a c e s to r s ă rb ă to r i r i a n u a l e , t r e b u i e p ă s t r a t ăat i tud inea ace ea în inim ă şi în t impul a nulu i , a l tfe le le nu au aproape n ic i o va loare ş i nu vor aducedeci roade. In ceea ce priveşte acest prânz, f ie sărămână aşa cum ţi-am spus!"

15. Ebahl : „Voi u rma în t ru to tu l ceea ce mi-a is p u s , D o a mn e ! V o m re s p e c t a a c e s t e s ă rb ă to r i î nin imi le noas t re , deven ind to t mai pu te rn ic i în iub i reapen t ru aproa pe le n os t ru ş i p r in această iub i re vomcomemora z i le le ce le mai minuna te !"

16. Eu: „Dacă ve ţ i u rmăr i să face ţ i a s t fe l , vo irămâne şi Eu cu voi, şi din faptele voastre se va vedeafoarte l impede că sunteţ i cu adevărat discipoli i Mei!

17 . Acum am mânca t ş i am bău t îndea juns . Să neridicăm de la m asă şi să m er ge m afară, la coră bier iinoştri; acolo ved auzi ceva cu totul deosebit! Aici nuam avea prea multă l in iş te , deoarece peste o oră va

sosi o caravană din Betleem. Vor veni şi câţiva fariseide vază cu care nu vreau să Mă întâlnesc. Să aveţigrijă ca aceştia să plece diseară la Sibarah!"

18 . Căpitanul: „Vom avea grijă! Nici o fiinţă de peaces t pământ nu es te mai resp ingă toare pen t ru minedecât far isei i de vază!" După aceste cuvinte ne-amridicat şi am mers afară, pe malul mării, la corăbieriin o ş t r i .

C a p i t o l u l 1 5 8

Psalmul 46 a l lu i David

1 . Am a juns la ce i op t corăb ie r i to cm ai c ân dciteau psalmii lui David. Cum ne-au văzut, s-au ridicatş i ne-au salutat , iar căpitanul lor a venit spre Mine şia spus : „Doamne , doar Tu ne-a i pu tea scoa te d inîncurcătură! Ier i seară au venit a ic i mai mulţ i far iseiş i cărturari ş i ne-au cerut să-i t recem peste apă, pânăla Zebulon şi Horazin. Noi am refuzat , spunându-lec ă n u s u n t e m s t ă p â n i i a c e s t e i c o r ă b i i , c i s imp l is l u j i t o r i ş i c ă a c u m , î n a i n t e a s a b a t u l u i , s u n t e mocupaţi cu ci t i rea psalmilor . Un tânăr cărturar mi-a

cerut a tunci psal t i rea , a deschis-o la psalmul 46 şi acitit:

2. « P o p o a r e , b a t e ţ i d i n p a l m e şi s t r i g a ţ i l u iD u m n e z e u c u g l a s d e b u c u r i e . C ă D o m n u l e s t eP r e a î n a l t , î n f r i c o ş ă t o r , î m p ă r a t m a r e p e s t e t o t




muntele aces ta care se af lă în faţa noas t ră. Cât demul t ş i -a schimbat înfăt işarea în dmpul uldmei nopţ i !Cine poate mişca munpi ş i cine poate r idica marea

din m atca ei? Cine es te Cel de ca re ascul tă top înge r i işi toate elementele?! Vedeţi , El se află chiar aici , înfaţa noastră. La El se referea David!

10 . L u i s ă- I b a t e m d i n p a l m e , p r i n r o a d e l elucrăr i lor adevăra te i i ubi r i pent ru aproapele nos t ru ;pe El să-L întâmpinăm cu glas de bucur ie, cu voceaa d e v ă r u l u i n e u m b r i t c a r e să î n l ă t u r e r ă s u n e t u lnecurat al minciuni i ! Pe cât de iubi tor ş i blând es teEl cu cei drepţi , pe atât de înfricoşător este cu cei ceascund în inimi le lor minciuna ş i amăgirea. Aşa s tăscris : « î n f r i coş ă t oa r e e s t e căde r ea î n m â i n i l e l u iDumnezeu, căc i Dumnezeu es t e r egele a to tputern ica l î n t r egulu i pământ . Nimeni nu se poate ascundede El!»

11 . El e s t e acum a i c i pen t r u a î ndem na p r i nînvăţătura Sa toate popoarele să ni se alăture, ca săpr imească ş i ele aceeaş i grap e ş i pe ntru ca oamen i i -prin aceştia trebuie să înţelegem copiii lumii - să f iepuşi la picioarele n oas tre p en tru a fi jud ec aţi! Căci Elne-a făcut doar pe noi moştenitori i viedi veşnice; noisuntem moştenirea Lui! El este Cel despre care Iacovzicea: «O, Doamne, Tu singur eşti toată strălucirea!»Atunci când Iacov a recunoscut aceasta în inima sa, el

a deveni t preferatul lui Du mn eze u, preferatul A celuiacare se află acum printre noi!12. Dar El nu va r ămâne pent ru to tdeauna as t f e l

pr int re noi , ci se va întoarce în curând în cerur i leSa l e e t e r ne , î m pr eună cu vocea adevă r u l u i e t e r npr in care El a creat un nou pământ ş i un nou cer ,p e n t r u t o a t e e t e r n i t ă ţ i l e . E l e s t e ş i v a r ă m â n eDomnul , iar glasul l impede al t râmbi ţei Sale, carees te cuvântul ros t i t pe nt ru noi , va ves ti aceas ta tutu rorcreatur i lor atât pe pământ , cât ş i pe toate s telele, ş ichiar dincolo de ele, atât spiri tual , cât şi material .

13. Pe E l s ă - L l ăudăm , a ş a cum ne î ndeam năDavid , pent ru că Aces ta es t e Dumnezeul nos t ru ş iadevăra tu l nos t ru r ege pent ru to tdeauna!

14 . Pentru că şt im cine este El, să-L preaslăvim şis ă - L l ă u d ă m c u i n i m i l e c u r a t e ş i p l i n e d eînţelepciune, şi nu aşa cum fac fariseii cei prefăcuţi ,care se apropie cu buzele lor de un fals Dumnezeu,

pământul . Supusu-ne-a nouă popoare ş i neamur i subpic ioare l e noas t r e . Alesu-ne-a nouă moş teni r ea Sa ,frumuseţea lui Iacov, pe care mult l-a iubit . Suitu-S-aD u m n e z e u î n t r u s t r i g a r e , D o m n u l î n g l a s d et r â m b i ţ ă . C â n t a ţ i D u m n e z e u l u i n o s t r u , c â n t a ţ i !Cânta ţ i împăra tu lu i nos t ru , cânta ţ i ! Că împăra t ato t pământul es t e Dumnezeu! Cânta ţ i cu în ţ e l egere ,împăr ţ i t - a Dumnezeu pes t e neamur i ; Dumnezeu şadepe t ronul Său cel s fânt . Mai-mar i i popoarelor s -auadunat cu poporul Dumnezeulu i l u i Avraam, că a il u i D um nezeu s un t pu t e r n i c i i păm ân t u l u i ; E l S - aînălţat foarte.»

3. D upă ce a c i t i t a ce s t p s a l m , e l a î n t r eba t :« î n ţ e l ege ţ i a ce s t p s a l m ?» I a r no i a t r ebu i t s ă - irăspundem, din păcate, că nu l -am înţeles . De azi -d imineaţă ne ba tem capul , dar to t nu şdm mai mul t edecât ier i . Ne-am gândi t de o mie de or i la Tine; nuv r e i s ă ne l ăm ur eş d , D oam ne , m ăca r o pa r t e d i naces t psalm?!"

4. Eu am spus: „Privid-o pe această fedţă pe careo ţ in de mână! înt rebaţ i -o pe ea, ş i ea vă va lămuri !"

5. Căpi tanul corăbier i lor : „Cred că aceas tă fedţănu are mai mul t de .pa i sprezece ver i ! Cum ar puteapăt runde ea în ţ e l epciunea lu i David?"

6. Eu: „Da, da! Nu numai înţelepciunea lui David,ci şi înţelep ciun ea în ţelep ţ i lor aces tui păm ân t şi chiarmul t mai mul te se af lă în inima ei ! Nici un om nu ar euş i t până acum s ă p r i veas că d i nco l o de s t e l e ,înt rebad-o pe ea ş i ved avea ce auzi ! Ea are în poalaşorţului ei renumita «piatră f i lozofală»; de aceea eava fi cea care vă va lămuri acest psalm scurt , dar plinde înţeles . încercau ş i vă ved convinge!"

7. Căpitanul a spus tovarăşilor săi: „Da, pare a f iînţeleaptă! Are însă o frumuseţe angelică, ce nu grăieştepentru înţelepciunea ei! Fetele frumoase s-au arătat af i întotdeauna cele mai pros tuţe. Aşa s tau lucrur i leîn mod obişnui t . Copi i i f rumoşi sunt adesea al intapş i devin îngâmfau ş i de aceea învaţă pudn sau chiarnimic. Pentru un copi l mai puţ in f rumos nu se faceprea mul t ă zarvă . Cu mul t ă uşur in ţ ă es t e pedeps i tpentru or ice necuvi inţă, copi lul devenind as t fel umilş i l ips i t de pretendi . El es te ascul tător , îndură mul te

ş i învaţă as t fel o grămadă de lucrur i . Dar să vedemce ne poate spune aceas tă fedţă deosebi t de f rumoasădespre psa lmul nos t ru . "

8. Căpi tanul se îndreptă spre Iara, o înt rebă, iaraceas ta, radioasă, răspunse as t fel : „Dragi pr ieteni ,nu că aş f i învăţat aşa ceva vreodată şi vorbesc acumla fel ca un cărturar, dar eu simt această învăţăturăvie în m ine ş i văd cum tot ceea ce David a prop ovă dui tcu spi ri tul său profed c, cu m ul te sute de an i în urm ă,se înfăptuieşte acum sub ochii noştri . Ar fi trebuit săînţeleged ş i voi aceas ta încă de la început!

9. Oa re n u a p văzut că El, cel despre care v orbeş teDavid ş i care se af lă acum în t rup, pr int re noi , amers pe apă de parcă ar f i păş i t pe uscat? Nu aţ ivăzut cum a vindecat în câteva zi le mi i de oameni detot felul de bol i , doar pr in cuvântul Său? Orbi i auînceput să vadă, surzii să audă, leproşii s-au vindecat,iar cei paralizau au început să se mişte! Priviţ i acum






8. Eu: „Pacea fie cu voi şi între voi! Nici unul sănu creadă că es te mai presus decât cei lald! Cu topisunteţi fraţi ş i sunteţi egali , iar cel care se crede celmai neînsemnat şi care va fi s luji torul celorlalţ i , acelaeste cel mai mare şi cel mai înalt dintre voi! Şi Eu văvreau s lu j i tor i a i Mei ; as t f e l suntep puterea Mea.F i e c a r e s l u j i t o r e s t e p u t e r e a D o m n u l u i s ă u , i a rDomnul es te dreptatea s luj i torului său! Iubi ţ i -vă uni i

pe alţ i i , faceţi bine duşmanilor voştri , binecuvântaţi- ipe cei care vă bles temă ş i rugaţ i -vă pentru cei carevă f ac vră j i ! Răspundeţ i r ău lu i cu b ine ş i nu văî m pr um ut a ţ i ban i i a ce l o r a ca r e vă po t da dobânz im a r i ; a t u n c i v e ţ i p r i m i p r e a p l i n u l g r a ţ i e i ş i a lbinecuvântăr i i lui Dumnezeu! Din ea se va revărsa i

apoi lumina, adevărul ş i toată puterea asupra voas t ră,deoarece cu aceeaş i măsură cu care măsurau voi , cuaceeaş i măsură vi se va măsura ş i vouă!"

9 . Unul d in t r e corăbier i a spus : „Doamne, vedemşi s imţ im că învăţă tura Ta es te adevărată, da r cre demşi că va f i greu să o urmăm! Fără îndoială că es teceva lăudab i l şi divin de f rumos să facem bin e aceloracare vor s ă ne f acă r ău . Dar c ine poate r ăspundem e r e u r ă u t ă ţ i i o a m e n i l o r c u a c e e a ş i r ă b d a r e d enecl int i t? Apare înt rebarea dacă nu cumva, în aces tfel, nu se încura jează r ău ta t ea om ului mai mu l t decâ tatunci când ar f i pedepsi t pentru fapta sa. Dacă hoţ i iş i uc igaş i i a r mai f i î n p lus ş i r ăsp lă t i ţ i pent rufărădelegi l e lor , a r mai r ămâne puţ in i oameni carea r m a i că l ca pe aces t păm ân t ! D e aceea c r ed căt rebuie să luptăm împotr iva unui răufăcător , iar casaaces tuia t rebuie înconjurată cu tuf işur i pl ine de spini

pent ru ca să- i d i spară pent ru to tdeauna pof t a de am a i f a c e r ă u c u i v a . C r e d c ă m a i d e g r a b ă e s t eîndreptat as t fel un răufăcător , decât dacă ai răspundecu o faptă bună nelegiui r i i sale!"

10 . Eu: „Da, da, es te bine cum gând i ţ i , din pu nc tulde vedere al oameni lor , dar , din punctul de vederedivin, nu es te deloc bine. Pr in pedeapsă vei obl igaîn t r - adevăr omul să nu se mai încumete să- ţ i f acărău, dar as tfel nu-ţ i va deve ni niciod ată p r ieten ! D acăî i vei face însă un bine atunci când are nevoie, chiardacă el ţ i-a făcut rău, el îşi va da seama de răul pecare ţ i l-a făcut, va regreta amarnic şi va deveni dincl ipa aceea pr ietenul tău!

11. Astfel fapta bună, făcută în urma celei rele al u i , îl v a î n d r e p t a p e n t r u t o t d e a u n a , î n s c h i m bpedeapsa pe care i-o vei da, dacă o vei face, va facedin e l un duşman de şa i zec i de or i mai înver şunatdecât cel pe care-1 aveai la început!

12. D a c ă p r i m a f a p t ă p o r n e a d i n t r - u n f e l d eneas tâmpăr ş i reavoinţă, atunci a doua faptă rea vaizvor î din fur ie ş i răzbunare. De aceea vă spun încăo dată: faceţ i aşa cum v-am spus Eu ş i atunci veţ ia v e a p a r t e d e g r a ţ i a l u i D u m n e z e u ş i d e

binecuvântarea Sa!13. Cel ca r e e s t e b i necuvân t a t de M i ne , ace l a

t rebuie să pr imească înt ru totul cuvântul Meu în caresă lăş lu i eş t e toa tă gra ţ i a , l umina , adevărul ş i t oa t ăputerea, al t fel es te cu neput inţă să se reverse graţ iaMea asupra lu i .

14 . Luat i cu toţ i i exemplu de la Mine, pentru căEu sunt blând ş i pl in de umil inţă ş i am răbdare cuf iecare om! Soarele nu s t răluceş te la fel pentru ceir ă i ş i pent ru ce i buni , pes t e ceea ce es t e drept ş ipes t e ceea ce es t e nedrept? Nu cade b inecuvânta t aploaie la fel şi pe ogorul celui păcătos ca şi pe cel alomului cinsti t? Fiţ i desăvârşiţ i în tot ceea ce faceţi , laf e l c u m T a t ă l d i n C e r u r i e s t e d e s ă v â r ş i t , i a r

preapl inul binecuvântăr i lor ş i al graţ iei cereş t i se varevărsa asupra voas t ră! înţelegeţ i ce vă spun?"

15 . Toţ i au răspun s: „Da, Do am ne , înţelege m foar tebine! Ce ai spus este adevărat , drept şi astfel într-odepl ină armonie cu ord inea d iv ină , i a r noi ne vomda toată si l inţa să urmăm ce ai spus, cuvânt cu cuvânt.Dar , cel put in începutul , va f i greu pentru noi toţ i !"

16 . Eu: „Da, dragi i Mei pr ieten i , în aces te vrem uri ,pent ru a in t r a în împără ţ i a cerur i lor es t e nevoie defor ţ ă! Cei care nu dobândesc aceas t ă împără ţ i e înfor ţ ă , nu o vor mai dobândi vreodată! F iecare om

care începe o luptă de dragul împără ţ i e i cerur i lor ,t r ebuie să f i e un în ţ e l ep t ş i un cons t ruc tor foar t epr iceput . Un const ructor înţelept nu-ş i r idică pe nis ipcasa, ci pe teren stâncos; astfel pot să vină furtunileşi apele, iar casa lui nu va avea deloc de suferi t .

17. L a f e l e s t e ş i c u l u p t a p e n t r u î m p ă r ă ţ i ace r u r i l o r . Ce l ca r e a dobând i t - o o da t ă pen t r u e lî n s uş i , a ce l a o a r e pen t r u t o t deauna . Po t s ă v i năatunci tot felul de vi jel i i lumeşt i , dar ele nu- i vorputea face nimic. Cel care nu a dobândi t -o în el pr inlup tă, folosindu-şi toa te forţele şi tot curajul său, ace lava fi aruncat de colo-colo de către vijelia lumii şi va

pierde chiar ş i ceea ce avea! Ţinet i bine minte toateaces tea; căci vor veni vremuri în care veţ i avea marenevoie de ceea ce vă spun acum!"

18 . Corăbier i i : „Nu putem decât să-Ţi mul ţumimdin suf let, Doa mn e. Acum înţele gem că om ul nu p oatesă-I dea nimic lui Dumnezeu din care să nu f i pr imi tmai îna in te de l a El . Te rugăm to tuş i , Doamne, s ăpr imeşt i aceas tă mul ţumire a noas t ră ş i spune-ne cesă facem înt ru lauda ş i iubi rea pe care Ţi-o pur tăm!"

19 . Eu: „V-am spus deja, faceţi ceea ce v-am spus- al tceva nu mai es te nevoie! Poves t i ţ i -ne acum tot

ceea ce aţi văzut şi aţ i auzit în t impul ult imei nopţi .Corăbier i i văd adesea în t impul nopţ i i tot felul delucru r i rare. Povest iţ i în pu ţ in e cuvinte ş i nu adău gaţ inimic de la voi, dar nici să nu vă scape ceva din ceeace ştiţi!"

C a p i t o l u l 1 6 0

P oves t i rea corăb i er i l or d esp rece le petrecute în t impul u l t imei nopţ i

1 . C u t o ţ i i n e - a m a ş e z a t p e i a r b ă , î n j u r u l

corăbier i lor . Doar Rafae l a r ămas în p i c ioare , i a run corăb ier î i spuse: „Tinere , aşează- te ş i tu, p ăşu neaes te avutul tuturor , nici un om nu t rebu ie să plăteascăceva dacă vrea să se aşeze!"

2. îngerul a spus : „începeţ i voi să poves t i ţ i căcimă voi aşeza şi eu atunci când voi obosi de atâta stat




în picioare! Pe lângă aceas ta, s -ar putea ca vreunuldint re voi să se împiedice ş i atunci eu aş putea damai repede o mână de ajutor pentru a-1 r idica."

3 . C o r ă b i e r u l : „ T u , b ă i e ţ a n d r u d e n i c icincisprezece ani?! Mai eş t i încă înfăşurat în scuteceşi te crezi în stare să ne ridici pe no i de jo s, dacă amcădea?! Te cam încrezi prea mul t în t ine!"

4. îngerul : „începeţ i odată să poves t i ţ i , aşa cumv-a îndemnat Domnul ; celelal te se vor lămuri de lasine atunci când va fi nevoie!"

5. Corăbierul , care vorbise des tul de bădăran, seară t ă mu l ţumi t cu aces t r ăspun s , ia r căpi t anul în cep uurmătoarea poves t i r e : „Era pr in prea jma începutu lu ipr imei s t raje de noapte când s-a luminat dint r -o dată,în mod foar te ciudat , la fel ca ziua. Dar nu vedeamniciunde ceva luminos ş i ne-am gândi t că t rebuie săf ie vreun foc mare apr ins în spatele dealului ş i căa c e s t a l u m i n e a z ă . D a r l u m i n a d e v e n e a t o t m a iputern ic ă şi am încep ut s ă ne d ăm seam a că nu pute a

veni de la vreun foc. Uneor i se înteţea atât de tareîncât părea că suntem în pl ină zi . Cred că vă gândi ţ ică începuse să ne f ie puţ in teamă. Au veni t apoi lanoi mai mul ţ i oamen i d in oraş spun ând u-ne că marealuminează foar t e t a r e .

6 . Apoi am văzut ceva mul t mai c iudat . Ne-amuitat cu toţi i în largul mării şi , vă rog să nu râdeţi denoi , dar am văzut că nu mai era nici o picătură deapă în ea , i a r corabia noas t r ă s t ă t ea pe loc usca t .A m p u t u t v e d e a t o a t ă a d â n c i m e a m ă r i i . E r a opr ive l i ş t e îngrozi toare! Corabia noas t r ă s e r ezemade o s tâncă mai înal tă, iar de ju r împ reju rul ei era oprăpas t i e de adâncimea mai mul tor su te de înă l ţ imide om . D oa r pe pa r t ea d i n s p r e G hen i za r e t e r a unloc de coborâre mai puţ in abrupt . Pe acolo am merssă ne pl imbăm ş i am cules o mul ţ ime de scoici ş imelci frumoşi şi rari .

7. în t imp ce noi făceam aceas ta, a t răsni t o datăfoar te puternic, iar t răsnetul a fos t urmat de un tunetzguduitor. Am fugit iute la mal şi am uitat de scoicilepe care le s t rânsesem. Nici nu am mai îndrăzni t apoisă mergem să le luăm ş i as t fel ele au rămas acolounde le-am găs i t . Au mai rămas la mine doar câteva

pe care le băgasem în sac mai înainte. Abia după at r e i a s t r a j ă de noapte marea a început s ă- ş i umplema tca şi noi era m din ce în ce mai ului ţ i de mirac olulcare se pe t r ecuse , ca marea să se r es t r ângă undeva ,până la ul t ima ei picătură!

8. Un băt rân din aces t ţ inut ne-a spus că spi r i telesupărate ale munţ i lor ş i ale aerului mai fac uneor iaşa ceva pentru a pedepsi spi r i tele apei !Am râs atunci dar , până la urmă, chiarş i o expl i ca ţ i e proas t ă es t e mai bunădecât nici una. în t impul celei de-a patraş i ul t ima s t rajă de noapte, a început săse întunece mai tare, iar noi ne-am dusl a co r ab i a noas t r ă ş i r i e - am od i hn i tpuţin. Când ne-am trezit , soarele se afladeja pe cer şi am înc ep ut să cău tăm cevade mâncare. Asta es te, pe scur t , ceea ces-a pet recut în aceas tă noapte."

C a p i t o l u l 1 6 1

Corăbierul ş i Rafae l

1. D u p ă c e c ă p i t a n u l c o r ă b i e i ş i - a t e r m i n a tp o v e s t i r e a , c o r ă b i e r u l c a r e f u s e s e m a i d e v r e m ebădăran , a a lunecat î n t imp ce mergea spre corabieca să aducă scoici le pe care le luase în grabă, întimpul no pţii , de pe fund ul usca t al mă rii ş i a căzut,cât era el de lung, de parcă nu s tătuse niciodată înpicioare. Cei lal ţ i corăbier i au început să râdă ş i auspus: „Ia pr ivi ţ i ce băt rân neîndemânat ic!" Cel carecăzuse se mai ş i supără atunci .

2. Rafael sări imediat lângă el , î l r idică şi î i spuse:„Acum vezi de ce am rămas în picioare? în spi r i t euam văzut că tu vei cădea astăzi; şi acum chiar ai căzut,iar eu, ca un adevărat puş tan în scutece, te-am pututr id i ca îndeajuns de r epede de l a pământ ş i t e - am

ajutat să te poţi folosi din nou de picioarele tale camn e î n d e m â n a t i c e ! "3. Corăbieru l bombăni în barbă: „Ei da , e b ine ,

asemenea bă ie ţ andr i ca t i ne sunt de mul t e or i p l in ide idei năstruşnice şi sunt puşi pe şoti i , astfel încâtnoi să păţim câte ceva! Ştiu eu cum este cu o astfelde bună pur t are! Tu par i a avea gândur i bune , dartotuş i eş t i un băieţandru ş i as ta e de ajuns! Oricebăie ţ andru ş t i e câ t e ceva despre buna pur t are ; darmai b ine să nu t e apropi i de mine , de acum îna in te ,la mai mul t de t rei paş i !"

4. Rafael a spus : „Pr ietene te înşel i amarnic! Dareu te iert , pentru că tu nu şt i i cine sunt eu, cel carese află în faţa ta."

5. Corăbieru l : „Ei , c ine a i putea f i t u , l a ce icincisprezece ani ai tăi? Cel mul t un pr inţ din Romasau d in a l t ă par t e! Or i eş t i v reo codi ţ ă des tu l dea t o t pu t e r n i că a D um nezeu l u i nos t r u d r ag?"

6. Rafael: „Da, cam aşa ceva! Mergi acum şi ia-ţ iscoici le de pe corabie!"

7. Corăbieru l îmbufnat s e îndreptă spre corabieşi , după scur t t imp, se întoarse la noi cu câteva scoicişi un melc nauti lus şi ni le arătă.

8. Scoici le erau f rumoase, dar nu erau de marevaloare, iar Rafael i -a spus : „Sunt bune ca amint i re,dar nu au nici o al tă valoare! Ce vei face acum cue le?"

9 . C o r ă b i e r u l : „ O , ţ i n g ă u l e ! A ş a p o ţ i p r i n d evrăbi i , dar nu corăbier i cărunţ i ! Vre i s ă-mi i e i pedegeaba scoic i l e , dar bă t r ânul Di smas nu es t e a t â t



Marea Evanghe l ie a lui l o a n 19 1

20 . Rafael a spus: „Preaiubita mea Iara , ei au m u r i tcu mai m u l t e mii de ani în u r m ă şi au put rez i t de

mult . Scoici le şi cochiliile rezistă mai mu l t e mii de

a n i şi nu îşi sch imbă n ic i fo rma şi nici nu-şi p ierdn imic din f ru mu s e ţ e p e n t ru că ma te r i a din care sun tformate este calcar pur şi acesta nu se d e s c o m p u n eîn apă! Trebu ie să şt ii aceste lucr uri . Ce este dincolod e ele vei afla până în p ro fu n z ime mai târziu!" Iara

s-a mira t foa r te ta re când a aflat ce vech ime aveauscoici le .

Capitolul 162

Primirea fariseilor in Ghenizaret

1. Atun ci , din oraş am primit vestea că fariseii şi

căr tu ra r i i din B e d e e m au sosit, având la ei un o rd ins e m n a t de c ă t r e T e m p l u cum că c e t ă ţ e n i iGhen izare tu lu i sun t ob l iga ţ i să le as igure t ranspor tu lgratui t a tâ t pe m a r e , cât şi pe usca t, pân ă în Nazare t ,altfel vor fi pedeps i ţ i !

2. Ebahl , f i ind p rofund revo l ta t de o a s e m e n e ac e r e r e din p a r t e a T e m p l u l u i , a s p u s : „ D o a m n e ,mereu es te aşa! Abia au trecut cinci zile de când eşt iaici şi deja a t r e c u t al p a t ru l e a g ru p de a s e m e n e ah a ima n a l e , c a r e me rg din loc în loc, devas tând tot

ce le iese în cale , asemenea unor lăcuste! Dacă astas-ar petrece de zece ori pe an, a tu n c i nu aş avea nimicde spus; dar în f ieca re săp tămână vin câte două, t re i ,c h i a r p a t ru a s e me n e a g ru p u r i . Cum să le opresc?Chia r şi un înger ş i -a r p ie rde răbdarea şi ar ajunge

sărac l ip i t pământu lu i ! Ce să fac acum? Crede-mă,fac cât de mult b ine pot tu turor săraci lor; dar acestornemern ic i , aces to r ne în t recu ţ i în ale to r tu r i i le dorescm o a r t e a ! "

3. Eu: „Prietene, stai liniştit; cu răbdarea a jung i

d e p ro s t pe cât pare ! Aces te t re i bucă ţ i cos tă t re ib ă n u ţ i de argint , n imic mai puţ in . Dacă ai t re i bănu ţ i ,dă-mi-i şi vei p r i m i în s c h i m b u l lor aces te sco ic if ru mo a s e ! "

10 . Rafael: „Nu mă g â n d e s c eu la cei t re i bănu ţ i ,ca re o r icum nu î n s e a m n ă n i m i c p e n t r u m i n e , dar

n u mi se p a re d r e p t că vrei să vinzi ceva care nici nu

este al tău! Vezi tu, î n c ă din vech ime n ic i un om nu

are d rep tu l să pescuiască aici, în acest golf, în afarace tă ţen i lo r Ghen izare tu lu i sau cei care îl p r ime s c în

a re n d ă de la aceştia. Astfel, tu ai luat scoicile de pe

p ă m â n t u l lui Ebahl, care a arenda t aceas tă apă, dec iscoici le sunt proprietatea lui. Ele s u n t ale ta le doardacă el ţi le dăru ieş te . A tunc i po ţ i să spu i că s u n t ale

ta le ."

11. D is ma s a spus : „Ia uitaţi-vă la aces t ţ ingău!Vorbeş te ca un j u d e c ă t o r din R o m a ! P a r i a fi un

adevărat apărător al dreptăţ i i ! Ai p u n e la îndo ia lă şi

faptul că ha ina pe care o port este a mea! Marea estepământu l corăb ie ru lu i ; ceea ce-i dă ma re a , o r i u n d e

ar fi - într-un golf sau în larg -, este al lui şi n u m a i allui. De aceea toa te p r inc ip i i le ta le despre d rep ta tesun t spu lbera te ! Şi noi ne d e s c u rc ă m cât de cât în

ceea ce priveşte dreptatea! De a c e e a r ă mâ n e la t re ib ă n u ţ i de argint , aşa cum am spus mai d e v re me , şi

scoicile sunt ale tale!"

12 . Rafael: „Nici gând! Atâta timp cât E b a h l nu

s p u n e că ele s u n t p r o p r i e t a t e a ta, eu nu le pot

c u m p ă r a de la tine!"13 . Dismas se î n d re p t ă s p r e E b a h l şi îl î n t r e b ă ce

p ă re r e are despre ceea ce spusese tânăru l .14 . Ebahl: „Str ic t vorbind, Rafael are d re p t a t e şi

e u aş putea considera scoici le ca f i ind p ropr ie ta teame a , dar nu mă voi folosi niciodată de o a s e me n e alege . De a c e e a s p u n că ele s u n t ale t a le , mate r ia l ,d a r s p i r i t u a l , î n t r e g u l p ă m â n t e s t e al D o m n u l u iD u m n e z e u , şi dec i ch ia r şi aceste scoici!"

15 . Dismas era m u l ţ u m i t de răspunsu l p r imi t şi îl

î n t r e b ă pe Rafael: „Ei, cum r ă m â n e cu b ă n u t i i de

a rg in t ? "16 . Rafael: „Uite-i aici. Dă-i însă lui Ebahl aceste

scoici ca să le păs t reze d rep t amin t i re pen t ru aces tm o m e n t ! "

17 .Dismas

a

luat baniişi a pus

scoicileîn

faţalui

Ebahl; acesta însă i le-a dat lui Iara şi a spus: „Păstrea-ză-le alături de celelal te lucruri pe care le-ai luat ca

a min t i r e ; vor avea o ma re v a lo a r e p e n t ru noi!"

18 . Iara a luat scoicile cu b u c u r i e şi a spus: „O, ce

min u n a t e s u n t! Ce strălucire au şi ce culori deosebite!Cu adevărat , acum pot ros t i a semenea lui Iov: «Ce

m i n u n a t e s u n t , D o a m n e , l u c r ă r i l e T a l e ! C i n e le

priveşte nu se poa te decâ t minuna!» C ine a învăpitmelcul să-şi construiască o casă atât de f rumoasă?!Fără nici o b â r n ă şi fără nici o piatră, casa lui estem a i f r u m o a s ă d e c â t m ă r e ţ i a r e g e a s c ă cea mai

l u min o a s ă a lui S o lo mo n ! "19 . A p o i ea s-a înd rep ta t sp re Rafae l, i-a m u l ţ u m i tp e n t ru a c e s t dar min u n a t , î n t r e b â n d u -1 u n d e e r a ulocu i to r i i aces to r f rumoase sco ic i , p recum şi cel al

cochiliei, ele f i ind goale .






m i z e r a b i l ă e s t e a s c u n s ă s u b m a s c a m o r a l i t ă ţ i irel igioase, dar ea înt rece cu mul t or ice diavol!

2. M-am convins de asta, văzând cu ochii şi auzindcu urechi le mele, când am rămas în Ierusal im, cumau ob l i ga t un om , ca r e avea doa r do i bănu ţ i î nbuzunar , să- i pună în cut ia mi lei , ameninţându-1 cumoar tea dacă ar f i refuzat ! Omul bun, dar totodatăşi cam pro'stuţ , a pus un bănuţ în cutie şi şi-a cerut

ier tare că nu poa te să-1 pu nă ş i pe al doi lea pe ntr ucă mai avea drum lung până acasă ş i avea nevoie deaceş t i bani pentru mâncare! Dar as ta nu a ajutat lanimic! Fariseii i-au spus că este cel mai bine pentrusuf letul său să rabde de foame pe drum, de dragullui Dumnezeu ş i al Templului Său! Dacă el va păs t rabănuţul care i -a fos t cerut de Dumnezeu pr in guralor , atunci , i -au spus ei , suf letul său nu va ajungeniciodată la Dumnezeu, iar soar ta lui va f i aceea dea arde veşnic în f lăcăr i le mâniei Lui! Omul a deveni tpa l id , a încep ut s ă t r em ure , a băgat mân a în buzunar ,a scos ult imul bănuţ şi l-a pus în cutia milei . Fariseii

au rost it apoi ceva asem ănător u nei rugăc iuni pe nt rusărmanul om ş i după aceea i - au spus că poate săp l ece .

3. Eu m-am dus însă după omul t r i s t ş i , când amieş i t din Templu, i -am spus ser ios , dar cu pr ietenie:«Prietene, cum de ai putut să f i i atât de slab încât săte laşi stors şi de ult imul ban de către aceşti hoţi?!Nici ei nu au crezut ceea ce ţ i -au spus în Templu,dar ei ş t iu că oameni i s labi î i cred, în orbi rea lor ,niş te semizei , dându- le toată averea pe care o au ş iuşurându- l e as t f e l un t r a i îmbel şugat , î n t imp ce

săraci i mor de foame la marginea drumului . Ia aicial ţi doi bă nuţ i ş i me rgi acasă! Dar să nu te mai în torciaici! It i spun: acest lăcaş care ar trebui să f ie al luiDumnezeu es te un cuib de hoţ i ş i ucigaş i , de careadevăra tu l Dumnezeu nu se va bucura vreodată!»

4. Omul s -a ui tat o vreme năuci t la mine, a luatbani i ş i a spus , în cele din urmă: «Mare domn, tut r ebuie să ş t i i mai mul t e decâ t mine; poate că a idreptate!» Apoi a plecat spre casă.

5. Asemenea întâmplări am văzut şi am auzit că s-aupetrecut de mi i de or i în Templu. Am fos t chiar def a ţ ă când un a s em enea «oc r o t i t o r a l s u f l e t e l o r »vorbea cu f i ica unei femei bogate, dar care era des tulde l um i na t ă l a m i n t e s ă nu um pl e v r eoda t ă cu t i amilei din Templu. Far iseul î i expl ica fetei că va f ipierdută pentru totdeauna dacă nu-ş i va da s i l inţa săfure bani de la mama ei ş i să- i pună apoi în cut iami le i . Din f er i c i r e , f a t a avea ace leaş i convinger isamari tene ca ş i mama ei , iar mincinosul far iseu nua reuş i t să o convingă. Eu m-am bucurat foar te mul tcând am văzut aceas ta.

6. Văzând aşa, m-am gândi t de mai mul te or i că,dacă eu aş f i guv erna tor în Ierusal im , aş curăţa înd ată

T e m p l u l d e o a s e m e n e a a d u n ă t u r ă ! D a r , c a u ns luj i tor pe depl in supus unui guvernator roman, nupo t să fac nim ic altceva de cât să-i înd ep line sc acestuiap o r u n c i l e .

7. In cee a ce-1 priveşte însă pe Po nţiu Pilat , n u sepoa te face chiar nim ic. El cercetea ză ş t i inţele n atur i i ,

e s t e un bun p r i e t en a l î nvă ţ a ţ i l o r d i n Pom pe i ş iH e r c u l a n u m şi s e o c u p ă d o a r f o a r t e p u ţ i n d et rebur i le guvernăr i i , lăsâhdu- i pe I rod ş i pe preoţ isă facă ce vor dacă îşi tr imit la t imp şi corect tr ibutull a Rom a . D i n f e r i c i r e eu nu m ă a f l u a i c i s ubjurisdicţia lui Ponţiu Pilat , ci sub cea a lui Cornelius,i a r a c e s t a s u b c e a a b ă t r â n u l u i , î n ţ e l e p t u l u i ş idreptu lu i t a t ă Cyrenius , care , asemenea mie , es t e

un mare duşman a l I e rusa l imului . As t f e l , eu suntî n t r u t o t u l l i b e r f a ţ ă d e f a r i s e i i ş i c ă r t u r a r i inecredincioş i ş i de aceea pot face cu ei ce vreau,dacă vin în ţ inutul meu. Sper că Tu, adevăratul meuDum neze u, nu mă ve i c rede p en t ru as ta un păcă tos !"

C a p i t o l u l 1 6 4

D esp re m oş ten i rea l u i I i su s

1. Eu am spus: „Din par tea Mea, eş t i curat ; dar

t rebuie să ai mereu gr i jă în ceea ce faci ş i să tegândeşti că şi cel păcătos este fratele tău!2. D acă s i m ţ i m ân i e î n i n i m a t a a t unc i când

pedepseş t i ch iar pe drept un păcă tos , pune b ic iu ldeopar te; căci , pr in fur ia ta , pedeapsa nu va aducemai mul t e roade bune , c i va f i mai curând un şarpecare nu aduce balsam vindecător în rana pe care i -afăcut-o călătorului atunci când l-a muşcat, ci î i toarnăot ravă .

3. Să nu crezi că ai scăpat de un duşman dacă l-aicondam na t l a m oar t e ! D acă e l ţ i - a f o s t î n v i a ţ apăm ân t eas că doa r un s im p l u duş m an , după m oar t ea

trupului va fi , ca spiri t l iber, un duşman de o sută deor i mai pute rnic ş i te va chin ui cu tot felul de necaz ur icât t imp vei trăi , iar tu nu vei putea cu nici un chipsă scapi de duşmanul tău nevăzut .

4 . De aceea , a tunci când pedepseş t i pe c ineva ,pedepseş te-1 cu iubire ş i niciodată cu mânie! Fă lafel şi cu fariseii! Gândeşte în felul următor: «Aceştiasunt conducător i orb i a i orb i lor !» Lumea es t e ceacare-i face orbi, iar aceasta este a Satanei, pe care l-aicunoscut .

5. Vezi , în Mine sălăş luieş te toată puterea asupracerur i lor ş i pământur i lor . Eu i -aş putea nimici cu uns ingur gând ş i totuş i î i îndur cu mul tă răbdare ş i î ivoi îndura până când măsura lor va f i pl ină.

6. Ş i pe Mine Mă mânie adeseor i oameni i ş i îmiînt r is tează inima cu f i rea lor de neîndreptat , dar î isupor t t o tuş i ş i î i pedepsesc în to tdeauna cu iubi r e ,




ca o mică răsplată pentru sutele de săraci şi bolnavide care ai avut gri jă şi de la care nu ai cerut niciodatănici un stater (bănuţ)! Eşti cu adevărat singurul omdin acest oraş care m erită să f ie num it om ! Toţi ceilalţi

nu mer i tă să poar te aces t nume de onoare; căci suntmai degrabă morţ i ş i nu fac nimic bun! Credeţ i cătoate miracolele făcute în ul t imele zi le au schimbatceva la aceşti oameni? Nicidecum! Ei mişună pe aicide parcă nu s-ar f i petrecut nimic! Cei care au fostbolnavi şi au fost vindecaţi , abia dacă au mulţumit, ş iastăzi nici nu se ma i gân des c la faptul că au fost bolnavişi că au fost vindec aţi de-a dre ptu l miracu los! De ace ea,Ebahl al meu este şi singurul om din acest oraş; topcei lal ţ i sunt mai mul t animale decât oameni!"

17 . Eb ahl a luat ba nii şi a spus că î i va folosi do arîn bine, în s lujba oameni lor .

C a p i t o l u l 1 6 5

Neînţe l egerea d intre Rafael ş i Iara

1. Sluji tor ii au înc ep ut apo i să adu că vinul , pâin eaşi o mulţime de peşti gata pregăti ţ i . Cu toţi i ne-amaşezat la masă. Iara l-a chemat pe Rafael şi i-a pus înfaţă u n p eş te m are , ca să-1 m ăn ân ce . Dar Rafael aspus: „Dragă sur ioară, ar f i prea mul t pentru o cină,dă-mi mai bine un peş te mai mic!"

2. Iara: „Oh, te-am văzut doar as tăzi la amiazăcum a i mâncat mai mul ţ i asemenea peş t i , dar c redcă nu mai eş t i s ă tu l acum, seara . Mănâncă! Vezi ,Domnul meu I isus es te un spi r i t cu mul t , mul t maima re şi mai înal t dec ât t ine ş i totuş i m ăn ân că cu m arepoftă al doilea peşte, bând şi vin şi mai luând şi câteo bucată de pâine. Fă şi tu la fel! Acum eşti om ca şinoi ş i nu t rebuie să te ţ i i deopar te de felul nos t ruomenesc de a f i , cons iderând că în res t tu eş t i unuldint re pr imi i înger i ai lui Dumnezeu!"

3. Rafael: „Ei, dacă aşa vrei , atunci trebuie să măsup un dor inţei tale; eşti o feti ţă atât de drăg ălaşă încâ t,

din iubire pentru t ine, nu-ţi pot refuza nimic." Rafaela luat apoi în mână peş tele care cântărea mai bine decinci funţi, l-a dus la gură şi l-a mâncat cât ai clipi.

4. Când a văzut aşa, Iara a spus ului tă: „Pentrunumele lui Dumnezeu! Ce ai făcut cu peş tele acelamare? La o asemenea putere de a mânca a i putea

pen t r u ca e i s ă s e î nd r ep t e ş i s ă poa t ă i n t r a î nîmpără ţ i a v i e ţ i i e t e rne , pent ru care au fos t c r ea ţ i .Dacă vre i s ă f i i un judecător drept , t r ebuie să-Miurmezi în t ru to tu l exemplul !

7. Es te mul t mai uşor s ă ros t eş t i o condamnaredecât să o supor ţ i . Cel care ia însă în gr i jă un omcare a fos t co nd am na t ş i care urm ăreş te să-1 ajute săs e î n d r e p t e , a c e l a v a f i m ă r e ţ î n î m p ă r ă ţ i a l u i

Dumnezeu. Să ţ ineţ i bine minte ceea ce v-am spusacum! Dacă Eu poruncesc să faceţi astfel şi vreau calucrurile să f ie aşa, voi nu trebuie să vreţi al tceva!Eu sunt Domnul vieţ i i ş i al mor ţ i i ! Eu ş t iu ce es teviaţa şi de ce este nevoie pentru a o păstra veşnic şipentru a te bucura pl in de fer ici re de ea!

8. Dacă veţ i t răi urmându-Mi învăţătur i le , atunciveţ i căpăta viaţa veşnică în toată sple ndo area ei . Dacănu veţi face astfel , o veţi pierde şi veţi primi moartea,care este starea cea mai nefericită, un foc care nu ses t inge niciodată, un vierme care nu moare!"

9. Căpi tanul a spus : „Doamne, îmi dau seama căaşa ar t r ebui s ă f acem, dar es t e foar t e greu caînvăţătura Ta să fie urmată întocmai. Să nivelezi niştedelu şoare n u este foarte gre u, dar atun ci când se ridicămunţi întregi de greutăti ş i obstacole, mi se pare de-adreptu l cu neput in ţ ă s ă- ţ i cont inui drumul în l i n i edreaptă. Atunci , Doamne, t rebuie să ne ajuţ i Tu!"

10. Eu: „Tocmai de aceea am veni t î n aceas t ăl um e , pen t r u a vă a j u t a a t unc i când nu vă pu t e ţ idescurca s ingur i ! De aceea aveţ i î ncredere mereu înnumele Meu şi bizuiţ i-vă pe el , iar ceea ce pare a f icu nepu t i n ţ ă va deven i a s t f e l cu pu t i n ţ ă ! D a r s ă

in t r ăm acum din nou în casă ; soare l e va apune înc u r â n d . "

11. Căpi t anul corăbie i a în t r eb at a tunci până cândsă mai ţ ină corabia pregăt i tă pentru ieş i rea în larg.

12 . Eu am spus: „în f iecare cl ipă t rebuie să f i ţ ipregăt i ţ i de p l ecare , pent ru ca , dacă v ine corabiaD o m n u l u i î n a i n t e d e v r e m e , s ă n u v ă g ă s e a s c ălenevind şi plini de trândăvie, să vă ia răsplata şi săvă alunge din slujba Sa! Dar, a-L sluji pe Dumnezeueste uşor, mai greu este să-i slujeşti pe oameni!"

13. Căp i t anu l co r ăb i e i a î n t r eba t m a i depa r t e :

„Doamne, dacă mâine vor veni far isei i care au plecatier i înspre Iesai ra, probabi l pentru a- i câş t iga dinnou de par tea Templului pe evrei i t recuţ i de par teagrec i lor , ş i vor vrea d in nou să vorbească cu noidespre psalmul 46, aşa cum ne-au promis , ce să les p u n e m ? "

14 . E u : „ P r o m i t e ţ i - l e ş a p t e m o n e d e d a c ă v ălămuresc b ine psa lmul ; dacă însă greşesc , nu vorpr im i nimic, iar dacă n u ş t iu să-1 lămu rească deloc,s ă c e r e ţ i v o i ş a p t e m o n e d e , c e r â n d a j u t o r u lromani lor , dacă nu vor să dea bani i !"

15. Căpitanul a spus: „Veniţi atunci la mine şi ei

vor plăt i s igur de şapte or i câte şapte monede!"16 . Corăbier i i au plecat mul ţumiţ i , iar noi ne-am

întors în oraş , şi an um e în casa lui Ebah l , acolo un de ,d u p ă a p u s u l s o a r e l u i , s l u j i t o r i i p r e g ă t e a u c i n a .Căpitanul a luat cei două sute de funţi de argint şi i-adat lui Ebahl , spunând următoarele: „Ia aceş t i bani




înghiţ i foarte uşor ş i un monstru al apelor! Să înghiţ id in t r -o îmb u c ă tu r ă b a l e n a î n b u r t a c ă r e i a I o n a arăma s dm p de tre i z ile cred că ar fi o joa că pe nt rud n e ! "

5. Rafael: „Chiar ş i mai multe mii de asemeneaba lene a r fi o joac ă pe n t ru m ine . Dar acu m îm i es tede ajuns cel pe care mi l-a i dat . A fost în tr-adevărgustos. Aş f i pu tu t să-1 m ăn ân c şi încet , ca d ne , dar

a tu n c i t e - a i f i g â n d i t c ă s u n t î n t ru t o tu l u n o mpământesc - ş i a s ta nu a r f i b ine pen t ru dne , pen t rucă te-ai putea îndrăgosti de mine, mai bine spus deforma mea! Arătându-ţ i d in când în când că nu suntch ia r un pământean , aceas ta te va sper ia ş i a s t fe lf iecare va rămâne pe calea lui . Vei mai vedea multeastfel de şoti i d in partea mea! Dacă vreau, pot să f iuchiar rău; dar nu ar f i în ţelept ."

6. Iara: „Nu este frumos din partea ta să faci orăutate chiar dacă ai o intenţie bună! Priveşte-L peDomnul , ca re doar E l s ingur es te iub i rea mea ; E lface mult bine şi nimic rău! De ce să nu faci şi tu lafel? Sunt de părere - ş i nu mă las convinsă că esteal tfe l - că răul naşte întotdeauna rău ş i numai bineleaduce bine. Cine vrea să capete ceva bun de la mineprin ceva rău, acela se înşeală amarnic , chiar dacăeste un înger deosebit! Mai bine să nu te apropii demine decât să vi i cu ceva rău! Eu sunt doar o biatăfet i ţă , chiar un viermişor în fa ţa ta ; dar în inima meas ă l ă ş lu i e ş t e i u b i r e a l u i D u mn e z e u , ş i a c e a s t a n usuportă nimic care să f ie chiar ş i numai în aparenţărău. în ţelegi , dragul meu Rafael?"

7. Rafael a spus: „O, da, este de înţeles şi te înţeleg

foarte bine. Dar din dojana ta se vede l impede că tunu a i în ţe les aparen ta mea rău ta te . A tunc i când ve iînţelege, nu te vei mai supăra pe mine! î ţ i voi arătaa c u m c ă r ă u t a t e a c e r e a s c ă e s t e t o t o v i r t u t es t r ă lu c i t o a r e .

8 . Vezi , noi , spir i te le cereşt i , ved em foarte de pa rte .Gândul tău nu a junge a tâ t de depar te pe câ t a jungeo singură privire a noastră! Destul de des se petrece,mai a les pe aces t pământ , ca oameni i să a jungă săfie ră i . De su te de o r i î l fe r im pe unasemenea om de p r imejd ie , da r e l e s te Imânat d in nou ş i d in nou spre ea . Dacă ftoa te aces tea nu a ju tă , a tun c i î l l ă săm K wp e a c e l o m n e a s t â mp ă ra t s ă i n t r e d inno u în încu rcătu ri . Atu nci el se va lovi de \ \probleme astfel încât nu rareori va vedeastele verzi . După această suferinţă e l va ţ.d e v e n i î n s ă ma i î n ţ e l e p t , v a r e n u n ţ a l a |n e a s t â m p ă ru l s ă u şi l a n e ro z i e şi s e v a *î n d r e p t a .

9 . Ia tă , părint i i nu reuşesc de multeori să-i oprească pe copiii lor de la unelejocur i ce po t deven i pe r icu loase . A tunc iin t e rv e n im n o i c u « r ă u t a t e a » n o a s t r ăcerească şi facem astfel încât aceşti copiin e a s c u l t ă to r i s ă s e l o v e a s c ă , d e p i l d ă , î nt i m p u l j o c u r i l o r c a r e n u l e s u n t î n g ă d u i t e ;uneori chiar lăsăm ca un copil sau al tul să-şiplătească neascultarea cu viaţa , f i ind un exemplu

înspă imântă to r pen t ru ce i la l ţ i . Cop i i i se vor sper iaatunc i , li se va face frică de aceste joc ur i prim ejdioaseşi nu se vor m ai juc a astfel. Prov erbul: «Cine se ar decu supă, suflă ş i-n iaurt!» devine pentru ei o bunăîn v ă ţ ă tu r ă .

10 . Chiar şi ţie d _ a m făcut cu câţ iva ani buni înurmă o asemenea «răutate» cerească ş i ţ i -a fost demare folos, pentru că după aceea ai devenit un copil

cumin te . E i , ce mai spu i acum de rău ta tea mea?"

C a p i t o l u l 1 6 6

Despre iubire , b lândeţe ş i răbdare

1. Iara a spus, cu o voce stinsă: „Ei, dacă este aşa,a tunc i e b ine . Dacă mi-a i f i spus as ta mai îna in te ,a tunci nu ţ i -aş f i reproşat nimic! Atunci când nu semai poate face nimic cu toate mij loacele blânde, numai rămâne nimic al tceva de făcut decât să foloseşt iun mij loc aşa-zis rău. Cred că noi ne vom înţelegebine, dar nu trebuie să devii a tâ t de înverşunat! Cândvorbeş t i cu b lânde ţe îmi p lac i mai mul t , da r cândeşt i înverşunat , n ici cel mai luminos adevăr nu esteuşor de asculta t d in gura ta .

2. Vreau să spun că sp i r i te le ce ru lu i , o r icâ t dedesăvârşite ar fi, ar trebui să-şi dea silinţa să vorbeascăa şa c u m v o r b e ş t e D o m n u l şi c r e a t o r u l t u t u r o rspir i te lor , a l sori lor , lumilor ş i oamenilor! CuvinteleDomnulu i , ch ia r a tunc i când vorbeş te despre luc rur imul t mai se r ioase , sun t du ioase ş i mai b lânde decâ tc e l ma i b l â n d mie l ş i c u rg a s e me n e a u n u i r â u d e

l a p t e şi m ie r e . F i e c a r e î n v ă ţ ă to r ş i c o n d u c ă to r a rt r e b u i să u r m e z e e x e m p l u l L u i . D u p ă m i n e ,b lânde ţea cu ca re vorbeş t i cupr inde cea mai marepu te r e ! Ce l ca re u r lă ş i vorbeş te înverşu na t , ace laj i g n e ş t e a d e s e a c h i a r a c o lo u n d e v r e a s ă v in d e c e .Pr iveş te ch ipu l p r ie tenos a l Domnulu i ca re es te lafel ş i în fa ţa prie tenului , ş i în fa ţa duşmanului . Cines e m a i p o a t e m i r a a t u n c i c â n d b o l n a v i i s eînsănătoşesc doar dacă se ui tă la El?! Deci , dragulmeu Rafael , t rebuie să f i i ş i tu la fe l de blând în

vorbă şi în faptă faţă de mine şi faţă deoricine al tc ineva; a tunci se va revărsa

binecuvântarea prin f iecare dintre paşi ipe care î i vei face pe acest pământ!"

3. Eu am tras-o pe Iara la pieptul Meuşi le-am spus tuturor celor care erau de faţă:

„ A c e a s t a e s t e u c e n i c a M e a c e a m a id e s ă v â r ş i t ă , l a c a r e î m i p o t t r i m i t e c uadevărat îngeri i la şcoală . Ea M-a înduioşatadânc , de aceea a re toa tă iub i rea Mea .

4. Atunc i când ve ţ i merge p r in lume ca săînvă ţa ţ i popoare le în numele Meu , să t ine t i

m inte cuvintele pe c are le-a spus această fa tă

delicată îngerului Meu, iar paşi i voştr i vorf i înso ţ i ţ i de b inecuvân tă r i ! F i ţ i răbdă to r işi , mai p resus de toa te , b lânz i ; a tunc i ved

a d u c e d e p l i n a b i n e c u v â n t a r e î n i n i m i l eo a me n i lo r ! î n g e ru l M e u R a fa e l t r e b u i a s ă

vorbească ast fe l pe n t ru a o cond uce p e p rea iub i ta




14 . La aceste cuvinte top erau foarte î r icurcat i ş iM-au întrebat la c ine M-am referi t .

15 . Eu am spus: „ încă nu este dmpul să vă spunasta . Când va veni vremea, vă veţi aduce aminte dec u v in t e l e M e le . D a c ă v r e u n u l d in t r e v o i a r e v r e obănuială , să o păstreze în inima lui ; pentru că niciun f ir de iarbă nu va f i secerat înainte de vreme!"

16. Du pă aceste cuvinte ale M ele, toti şi-au dat seam acă Mă refeream la Iuda Iscarioteanul , dar au tăcut ş inu au lăsat să se vadă aceasta.

17 . Matei ş i loan M-au întrebat dacă au voie săs c r i e a c e a s t ă î n v ă ţ ă t u r ă m i n u n a t ă p e n t r u b i n e l eo a m e n i l o r .

18. Eu am spus: „Puteţ i să scrie t i despre aceastăînvăţătură a iubir i i , a blândeti i ş i a răbdări i separat ,d a r să n u o t r e c e ţ i î n c o n t i n u a r e a s c r i p t u r i ip r inc ipa le , deoarece Eu vo i mai vorb i încă de mul te

ori despre asta ş i vă voi spune când să scrie t i . Să neod ihn im ac um ş i să p r iv im adâ nc în no i înş ine -a c e a s t a e s t e a d e v ă ra t a s ă rb ă to r i r e a s a b a tu lu i î nD u m n e z e u ! "

19 . După aceste cuvinte s-a făcut linişte în casă şia rămas astfel timp de vreo trei ceasuri.

20. După cele tre i ore de meditaţ ie , Eu am spus:„Sabatul este acum împlini t . Putem să ne odihnim şitrupul!" Toţi s-au dus să se odihnească şi s-au trezitdupă aceea destul de târziu .

C a p i t o l u l 1 6 7

D esp ăr ţ i rea d e D om n u l ş i p l ecarea L u ispre S idon ş i Tir


(21) Iisus , după ce a plecat de acolo, s-a dus în

părţile Tirului şi ale Sidon ului.

1. După ce am mânca t ceva , i -am da t lu i Ebah lunele sfaturi necunoscute până atunci ş i folosi toare

în agricultură: cum să-şi cultive ogoarele şi cum să-şiîngrijească livezile şi via astfel în cât ele să-i dea m er eurecolte bogate . I-am arătat cum să-şi a l toiască pomiiş i cum să - i înmul ţească ; de asemenea , i -am ară ta tma i mu l t e p l a n t e c o me s t ib i l e , c a r e d e a tu n c i a uînceput să f ie folosi te în bucătărie . I-am arătat multe

Mea Iara la învăţătura dată; în rest, el este la fel deblând şi duios ca şi adierea serii."

5. Cu toţ i i au ţ inut bine minte aceste cuvinte ş ie rau în t ru to tu l de aceeaş i pă re re . Numai căp i tanu la făcut o remarcă: „Toate acestea sunt divine, pureş i adevăra te ; da r dacă eu aş vorb i p rea b lând cuoş ten i i mei , a ş face o impres ie p roas tă , i a r e i num-ar mai asculta! Insă atunci când încep să tun ş i să

fulger, totul merge bine şi pe un făgaş sigur!"6 . Eu : „Aic i nu es te a tâ t de mul t vorba de o

b lânde ţe ex te r ioară , c i mai mul t de una in te r ioa ră .A c o l o u n d e c h i a r t r e b u i e s ă s e f o l o s e a s c ă c uîn ţ e l e p c iu n e f e rmi t a t e a c e r e a s c ă , d e c e s ă n u s efo losească? Pen t ru că un în de m n a l în ţe lepc iun i i e s teurmătorul: «Fii în ţelept ca şerpii ş i to tuşi blând cap o r u m b e i i ! »

7. Căp i tanu l a spus , rad i ind de fe r ic i re: „Do amne ,acum am totul ; deci fapta celui drept este pe deplinîntemeiată! Dar trebuie să f i i pr iceput ş i la socoti t ,ca să nu încurc i adevăra ta în ţe lepc iune cu una doarpret insă. Iar verif icarea se poate face prin ar ta luiE u c l i d , c a r e a r a t ă c ă l a o a n u m i t ă m ă r i m e aîn ţ e l e p c iu n i i s e a d a u g ă a c e e a ş i mă r ime d e i u b i r e ,răbdare ş i b lândeţe , iar a tunci ceea ce se va obţineva fi lipsit de greşeli!"

8. Eu: „Da, da, ai dreptate şi poţi să fii sigur căroade le unor asemenea fap te vor f i b inecuvân ta te ş iorice jud eca tă d e acest fel va f i pe d epli n întem eiată !Acesta este un pământ sol id pe care se poate construib ine ; da r aco lo unde nu es te n ic i o temel ie , nu popcons t ru i n imic . Pune ţ i dec i o temel ie bună , ia r t ruda

voastră nu va f i zadarnică!9. Voi sunteţ i d in Dumnezeu şi ar t rebui să f i ţ iîn t ru to tu l asemene a Lui ; D um nez eu î ş i l asă însă t im patunci când lucrează. Mai întâi apare sămânţa ş i , d inea, germenele . Abia din acesta creşte pomul care , larândul lui , face mai întâi muguri , apoi frunze, f lorişi în cele din urmă fructul gustos, în care se află dinnou acea sămânţă p r imord ia lă ca re se va dezvo l taîn fruct pentru a f i sădită din nou.

10 . La fel cum se petrece cu planta , în mic, to taşa es te ş i cu în t reaga lume. Soare le nu se r id icădeasupra o r izon tu lu i fă ră să se ş t ie d ina in te , i a r ofu r tună es te p reves t i tă la rându l e i de semne ca res u n t î n to td e a u n a u ş o r d e r e c u n o s c u t .

11. Dacă însuş i Dumnezeu respec tă în to t ş i întoate , cu multă s tr ic te ţe ş i cu cea mai mare răbdareşi perseverenţă , o astfel de ordine a e tapelor devenir i işi desfăşurării, tot la fel să-Mi urmaţi şi voi exemplul,ucenici i Mei adevăraţ i , în tot ceea ce v-am arătat ,pentru ca să nu vă rătăci ţ i pe drumuri făcute de voiînşivă! Aţi înţeles ce v-am spus?"

12 . Căpi tanu l a spus: „Doam ne , c red că am în ţe lesbine în ceea ce mă priveşte şi cred că nu se mai află

n i m e n i p r i n t r e n o i c a r e s ă n u f i î n ţ e l e s a c e s t eadevăruri mai c lare decât lumina soarelui . Ţie Ţi secuv ine toa tă mul ţumirea ş i toa tă lauda!"

13 . Eu: „Vrei să spui că toţi cei de faţă au înţelescuvintele M ele?! Da, au înţe les , chiar ş i acela a înţelesce am spus, dar a înţeles cu mintea, nu cu inima!"




r ădăcinoase care pot f i o hrană bună , spunându- i ş icura t rebuie să f ie preparate. Pe scur t , în următoareledouă zi le pe care le-am pet recut în Ghenizaret , l -amînvăţa t pe Ebahl mul t e lucrur i despre agr i cu l tură ,pe care nu l e ş t i a n i c i un evreu până a tunci , i a rcuviosul Ebahl s -a bucurat foar te mul t .

2. In t r e t imp am aranja t , împreună cu ucenic i iMei , o micuţă grădină de vară pent ru I ara . Acolo

am plantat tot felul de plante, ierbur i ş i rădăcinoasefolositoare şi i-am spus să aibă grijă de grădină. EaMi-a promis , cu lacr imi de bucur ie în ochi , că atuncicând Mă voi întoarce, voi găs i grădina în f loare.

3. In aces t fel au t recut zi lele de duminică, luni ş imar ţ i , ş i Eu am făcut apoi pregăt i r i l e de p l ecare .Căpi t anul , Ebahl , împreună cu so ţ i i l e ş i copi i i l u i ,mai ales Iara, M-au rugat foar te mul t , chiar ş i înt impul nopţ i i , în inimi le lor , să rămân; iar Eu amr ăm as până m i e r cu r i d i m i nea ţ a .

4. Dimineaţa însă au venit câţiva corăbieri şi Mi-auspus că fariseii din Iesaira ajunseseră la ei cu o ziîna in te , dar că n i c i nu au mai pomeni t de psa lmul46; î n s chimb s -au in t eresa t de Mine , pent ru a Măacuza de f ap tu l că în t r eaga I esa i r a s - a l epădat deIerusal im. Corăbier i i nu le-au dat nici un răspuns laîn t r ebăr i l e lor r epeta t e , l uând însă arg in t i i pe carefariseii i-au plăti t cu gr eu , pe n tr u a-i trece apa . Fariseiis -a u u r c a t a p o i î n c o r a b i e ş i a u p l e c a t s p r eC a p e r n a u m u n d e , d u p ă s p u s e l e c o r ă b i e r i l o r ,urmăreau să se intereseze de Mine, f i ind t r imiş i atâtde Templu, cât ş i de I rod.

5. A t u n c i l e - a m p o r u n c i t c o r ă b i e r i l o r s ă s e

pregătească as t fel încât înt r -o oră să putem pleca; ş ie i au mers imedia t pent ru a-Mi îndepl in i porunca .

6. Când Iara, care era în grădină, s -a întors încameră ş i a văzut că voi pleca, a început să plângăfoar t e t a r e , rugându-Mă să mai r ămân măcar o oră .I se rupea de-a dreptul inima când se gândea că nuMă va mai vedea , Dumnezeu ş t i e câ t t imp.

7. Eu am linişt i t-o şi i-am promis că Mă va vedeachiar t rupeş te în curând; i -amspus că poate să-Mi vorbeascăîn gând or icând vrea, iar euî i voi sădi răspunsul completş i desăvârş i t , foar te l impede,în inimă. Mai mul t decât atât ,i - am l ăsa t î n locul Meu pea r hanghe l u l Ra f ae l , v i z i b i l ,pent ru a o îndruma pe ca leac e a b u n ă . D u p ă c e a a u z i tacestea, Iara s-a liniştit.

8 . A m b i necuvân t a t apo iîntreaga casă a lui Ebahl şi amp l e c a t s p r e m a r e , u n d ecorabia ne aş tepta. Es te de la

s ine înţeles că am fos t co nd uspână l a corabie de toa tă f amilia lui Ebahl, de căpitan şid e o m a r e m u l ţ i m e d eo a m e n i .

9 . C e i d o i e s e n i e n i ,

precum şi fariseii ş i cărturari i converti ţ i , M-au rugatsă le îngădui să Mă însoţească la drum.

10 . Eu le-am spus însă: „Rămâneţi aici , ca să nuse facă prea mul tă zarvă în lume înainte de vreme!Căci păsările au cuiburile lor, iar vulpile au vizuinilelor , dar Fiul Omului nu are nici măcar o piat ră pecare să o aşeze sub cap, ca f i ind pe depl in avutulSău. Din pr i c ina f ap tu lu i că nu am nic i o avere

pământească ş i aş lua to tuş i o mul ţ ime de oamenicu Mine , l umea ar începe să se în t r ebe: «Cu ce- ihrăneş te? El nu are nici ogoare, nici păşuni ş i nicicirezi de vite! Ori e hoţ, ori e un şarlatan!» Pentru anu avea par t e de aşa ceva , r ămâneţ i a i c i , i a r voi ,esenienilor, mergeţi la fraţi i voştri ş i povesti ţ i- le totce aţi văzut şi aţ i auzit . Ei se vor tran sfor ma cu toţi i şivor deveni mai buni !

1 1 . Dacă voi , f a r i s e i lor ş i căr turar i lor , ve ţ i f ichemaţ i î napoi de că t r e ce i d in Templu , pent ru a dalămuri r i despre Mine acelora care vor să-Mi ia viaţa,să nu le spuneţ i nimic despre lucrăr i le Mele ş i cua tâ t mai puţ in despre învăţă tura Mea! Nu vă t emeţ ide e i , căc i î n ce l mai r ău caz e i vor uc ide doart rupur i le voas t re, neputând însă să facă nici un răusufletelor voastre care vor trăi veşnic! Totuşi , ei nuvă vor face nim ic. Dacă vă alungă, m erge ţ i la esenien i .Aceş t ia vă vor pr imi cu braţele deschise!"

12. Căpi t anul a spus : „Pute ţ i s ă r ămâneţ i ş i l am i ne . Eu vă vo i f ace r om an i , dându- vă veş m i n t eromane şi sabie şi atunci veţi f i lăsaţi în pace de cătrecei din Templu şi de către sluji tori i lor mârşavi."

13. Eu am spus: „Da, puteţi face şi aşa! Fiţ i mereu

în ţe l ep ţ i ca şerp i i ş i b l ânzi ca porumbei i ; a tunci oveţ i scoate cel mai uşor la capăt cu lumea!"

14. După aces t e cuvin te , am urca t împreună cucei douăzeci de ucenici ai Mei pe corabie ş i , pentrucă bătea un vânt bun, am porni t cu mare vi teză spremalul opus , în di recţ ia Tirului ş i a Sidonului (Matei15 , 21 ) , oraşe care se af lau de s tul de dep ar te de M areaGal i lei i , pe malul Mări i Medi terane.




K treia călătorie a Domnului: Cucorabia prin Goli ş i apoi pe josînspre nord în direcţia Tirului -

Reîntoarcerea la Tffarea Galileii -muntele de la mal (al doilea

miracol al bucatelor) - Cu corabia

înspre adăpostul d in tUagdala -înapoi la muntele de pe mal - Pejos înspre cocioaba lui HTarcu în

Cezareea lu i F i l ip

C a p i t o l u l 1 6 8

Scena din Tir cu femeia d in Cana


(22) Şi iată că o femeie cananeancă a venit din

ţinuturile acelea şi a început să strige către El: "Ai

milă de mine, Doamn e, Fiul lui David! Fiică-mea

este muncită rău de un diavol."

(23) El nu i-a răspuns nici un cuvânt. Şi ucenicii

Lui s-au apropiat şi L-au rugat stăruitor: "Dă-i

drumul, căci strigă după noi."

(24) Drept răspuns, El a zis: "Eu nu sunt trimis

decât la oile pierdute ale casei lui Isra el."

(25) Dar ea a venit şi I s-a închinat, zicând:

"Doamne, ajută-mă!"

(26) Drept răspuns, El i-a zis: "Nu este bine să ieipâinea copiilor şi s-o arunci câinilor!"

(27) "Da, Doamne" , a zis ea, " dar şi câinii

mănâncă Firimiturile care cad de la masa stăpânilor

lor."

(28) Atunci Iisus i-a zis: "O, femeie, mare este

credinţa ta; facă-ţi-se după cum voieşti. "Şi fiica ei s-a

tămăduit chiar în ceasul acela.

(29) fisus a plecat din locurile acelea şi a venit

lângă Marea G alileii. S-a suit pe munte şi a şezutjos

acolo.

1. După ce am coborâ t de pe corabie pe malu lcelălal t, am m ai avut un d ru m des tul de lung de făcutp e j o s , p e p ă m â n t g r e c e s c , p e n t r u a a j u n g e î napropierea celor două oraşe. Se înserase deja cândam ajuns la grani ţa ţ inutului Tirului . O femeie, careera născută în Cana Gal i lei i , dar care se căsător iseaici cu un grec cu mai bine de cincisprezece ani înurmă, a venit în fugă în urma noastră şi a str igat: „Aimi lă de mine , Doamne, F iu l l u i David! F i i ca meaes te munci tă rău de un diavol!" (Matei 15, 22) Euam lăsat -o să s t r ige, nu i -am spus nici un cuvânt ,

con t i nuându- M i d r um ul .2. Pentru că femeia s t r iga prea tare, ucenici i au"

venit la Mine, M-au oprit ş i Mi-au spus: „Dă-i drumul,căci s t rigă deja de o ju m ăta te d e ceas dup ă noi ! (Matei15 , 23). Dacă nu vrei sau nu pop să o ajuţi , spune-imăcar să plece, al tfel oamenii care se mai află aici ,

pe drum, vor crede că i -am făcut ceva femei i ş i nevor opr i luându-ne la tot felul de înt rebăr i !"

3. Eu am spus ucenici lor : „Nu sunt t r imis decâtla oile pierdute ale casei lui Israel ." (Matei 15, 24)

4. Ucenicii s-au privit cu mirare unii pe alţ i i ş i nuş t i a u c e s ă î n ţ e l e a g ă . I u d a I s c a r i o t e a n u l M - aînvinovăţ it că aş fi foar te schim bător , spu nân du- i apoilui Toma : „Pod să plezn eşd u ne or i de fur ie din pr icinacontradicţ i i lor dint re vorbele ş i faptele sale! Acum,când aceas tă femeie caută ajutor la el , spune că afos t t r imis doar pentru oi le casei lui Is rael . Atunciînsă când i-a ajutat în toate feluri le pe romani, cares un t m a i păgân i decâ t aceas t ă f em e i e , c a r e e s t ejum ăta te grecoaică , j um ăta te evre i că , nu s -a gân di tla faptul că ajută doar oile casei lui Israel!"

5. Tom a i-a spus : „Nu te pot contraz ice înt r u totul

de aceas tă dată. Totuş i , eu sunt de părere că t rebuiesă aibă un modv bine întemeiat să nu vrea să o ajutepe aceas tă femeie!"

6. în dmp ce ucenici i vorbeau înt re ei , femeia seap r op i e , c ăzu î n genunch i î n f a ţ a M ea ş i s pus e :„Doamne, ajută-mă!" (Matei 15, 25)

7. Eu am privit-o şi am spus: „Nu este bine să ieipâinea copii lor şi s-o arunci câinilor!" (Matei 15, 27)

8 . Femeia a spus : „Da, Doamne, dar ş i câ in i im ă n â n c ă d i n f i r i m i t u r i l e c a r e c a d d e l a m a s astăpânilor lor!" (Matei 15, 27)

9. Aces t răspuns i -a surpr ins foar te tare pe ucen ici ,iar Pet ru a spus în şoaptă: „Doar rareor i am întâlni tatâta înţelepciune la vreo evreică, iar aceas tă femeiees t e o g r ecoa i că , ch i a r dacă s - a năs cu t î n CanaGal i lei i ! Eu o cunosc. I -am vândut de mai mul te or ipeş te acum cincisprezece-şaisprezece ani ."

10. Eu M-am uitat la femeie şi i-am spus: „Facă-ţi-sedupă cum voieş t i !"

11. Femeia s-a r idicat , mi-a mulţumit şi a plecatdegrabă acasă unde şi-a găsit f i ica tămăduită. (Matei15 , 28) Cei care fuseseră acasă cu fata i-au povesti tfemeii cum diavolul a fost văzut ieşind din fată, cu

i tr eo jum ăta te de ceas în urm ă, tu nâ nd şi î n jurâ ndî ng r oz i t o r . Fem e i a î ş i dădu s eam a că aceas t a s epet recuse atunci r jmd, la grani ţa ţ inuţ j j jbi Tirului ,i-am spus: „O, femele, mare este credinţa ta; facă-ţi-sedupă cum voieşdf*

12 . Se înserase deja şi ucenicii M-au întrebat dacă




vreau să a jung acum în Tir sau mai bine să cautea ic i un adăpos t , deoarece d rumul până în T i r maidura v reo t re i o re .

13 . Eu le-am spus: „Şti ţ i ceva? Să mergem spremiazăzi şi nu spre asfinţit, unde se află Tirul! Vomajunge din nou la Marea Gali le i i . Chiar lângă malse af lă un munte frumos, pe al cărui vârf vom ajungeuşor în două o re . Aco lo vom rămâne pes te noap te ."

14 . Du pă aces te cuv in te a le Mele , ne-am înd rep t a tpe jos sp re locu l nu mi t de M ine ; du pă u n ceas amajuns la Marea Galileii şi după încă un ceas am ajunsp e c o a ma mu n te lu i .

15 . Acolo ne-am aşezat pe muşchiul moale şi ne-amodihnit, fără să adormim însă imediat. (Matei 15, 29).

C a p i t o l u l 1 6 9

De s p r e p o s e d a r e a d e c ă t r e d ia v o l

1 . P e t ru a s p u s , d u p ă o v r e me : „ D o a mn e , a mînc epu t să înţeleg câte ceva, da r nu înţe leg chiar de loccum este cu posedarea de către diavol - mai a les încazul copii lor nevinovaţi . Nu înţeleg de ce trebuiesă f ie e i chinuiţ i a tâ t de îngrozitor! Cum de îngăduieînţelepciunea ş i rânduiala Ta aşa ceva?! Fata femeiicare a venit astăzi pe urmele noastre nu cred că aremai mul t de t re i sp rezece-pa isprezece an i , i a r dupăspusele mamei e i , este chinuită de şapte ani de acestdiavol t imp de şapte ore pe zi , în tr-un mod cumpli t .De ce a trebuit să îngădui aşa ceva?"

2. Eu am spus : „Aces tea sun t aspec te pe ca re

min tea voas t ră nu le poa te p r icepe în în t reg ime! Daracum, că ne aflăm aici to ţ i la un loc ş i nu suntemtulburaţ i de nimic, vreau să vă spun câte ceva despreaceasta . Ascultau deci!

3. P ă mâ n tu l p o a r t ă d o u ă f e lu r i d e o a me n i : u nfel este bun şi v ine de sus. Aceşt ia sunt copii i lu iDumnezeu . Ce lă la l t fe l , mai pudn bun , v ine numaide pe acest pământ. Sufletul acestora din urmă esteun fel de îmbinare de part icule diferenţia te de viaţă .Aceste part icule sunt luate de Satana ş i închise înlu me a min e ra l ă , i a r d e a c o lo , t r e c â n d p r in l u me avege ta lă , a jung apo i în cea an imală . După ce vor

s t răba te mai mul te e tape în lumea an imală , e le vorc u p r i n d e a p o i n e n u m ă r a t e p a r t i c u l e p r i m o r d i a l esufleteşt i ş i vor pute a forma, în cele din ur mă , sufle tulo m u l u i l u m e s c , c a r e se î n c a r n e a z ă î n p â n t e c e l efemei lo r , în cazu l une i p rocrea t i i neb inecuvân ta tede Dumnezeu (f i inţe care nu au încă sufle tul t rezi t) ,în t imp ce copii i luminii sunt născuţi în această lumedin sfera spir i tuală a cerului .

4. Asemenea cop i i , a că ro r în t reagă f i in ţă es teluată din Satana, se af lă mereu în primejdia de a f iposedaţi de vreun spir i t rău, adică de sufle tul negrua l u n u i d e mo n c a r e a t r ă i t o d in io a r ă p e p ă mâ n t .Aceas ta se pe t rece mai a les a tunc i cân d un asem eneasuflet , venit d in partea Satanei , începe să meargă peo cale dreaptă ş i d ivină; a tunci , part icula de viaţăd in s f e r a i a d u lu i c a r e s e d e s p r in d e d e a c e s t a î ip ro v o a c ă î n t r e g u lu i i a d o d u re r e fo a r t e g r e u d esuportat ş i a tunci iadul face orice numai să scape deo asemenea rană ş i dure re .

5. Acum poa te te în t reb i cum de aşa ceva poa teaduce o dure re iadu lu i , gând indu- te că un asemeneasuflet ar t rebui să f ie a tâ t de mic ş i de neînsemnatc u m e s t e u n f i r d e p ă r p e t r u p u l u n u i o m. C uadevărat aşa este . Dar prinde cel mai mic f ir de părde pe trupul tău şi smulge-1 şi atunci vei vedea că nuvei s imţi durere doar în locul de unde ai smuls f irul ,c i ve i s imţ i în ţepă tu ra dure roasă în to t co rpu l ; i a raceasta te-ar duce la disperare dacă s-ar păstra fărăîn t re rupere t imp de un ceas .

6 . In urma acestei lămurir i poţi să- ţ i dai mai bineseama de ce apar ş i de ce vor apărea până la sfârşi tul

lumi i cazur i de posedare pe pământ .7. Această posedare are , pentru cel posedat , ş i o

l a tu r ă d e o s e b i t d e b u n ă , p e n t ru c ă u n a s e me n e asuflet , a l cărui t rup este posedat de un demon, estep u r i f i c a t p r i n c h in u r i l e c ă rn i i s a l e . L a mo me n tu lpotr ivi t apare ş i a jutorul de sus ş i a tunci un sufle tpământesc es te pen t ru to tdeauna câş t iga t de par teacerului . Spune-Mi dacă ai în ţeles cât de cât ceea ceţi-am spus!"

8 . Pe t ru : „Da , Do am ne , am în ţe les . As ta înse am năcă ar f i chiar m ai bin e să nu-1 ajuţi p e un asem ene aposeda t? !"

9. Eu: „Dacă vine cineva la tine şiîţi cere ajutor să nu-1 refuzi, pentru căEu am gr i jă ca n imeni să nu cau tea ju to r pen t ru ce l poseda t îna in te de aven i v remea ca e l să f ie a ju ta t . Deaceea nu refuza acest a jutor nici unuic ă u t ă to r ! î n ţ e l e g i a c e a s t ă e x p l i c a ţ i efo a r t e imp o r t a n t ă ? "

10 . P e t r u : „ D a , D o a m n e , I ţ imulţumesc din sufle t , Ţie Ţi se cuvinetoată iubirea ş i s lava! Deci nu există

n imic î n l u me în c a r e s ă n u s eî n t r e v a d ă , p e n t r u c e l c a r e p r i c e p elucruri le divine, cea mai înal tă iubireş i în ţe lepc iune a lu i Dumnezeu!"

11. Eu: „Da, aşa este , de aceea sănu vă p ie rde ţ i înc rederea a tunc i când



200 Marea Evanghe l ie a lu i loan

11. Fiecare ş i-a căutat un culcuş cât mai bun şiapoi s-a făcut l in iş te . Toţi ucenici i au ad orm it ime diat ,d o a r E u a m r ă ma s t r e a z ş i a m a ţ i p i t p u ţ i n s p r ed iminea ţă . Când M-am t rez i t , l a răsă r i tu l soare lu i ,Petru sosise deja cu o mulţ ime de pâini . El plecasecu tre i ore înainte de răsări tul soarelui ş i găsise lapoa le le munte lu i o corab ie încărca tă cu pâ ine , ca revenea din Magdala ş i se îndrepta spre Iesaira . Petrua luat aproape un sfert d in încărcătura corăbiei , iarMate i , t ânăru l vameş , a p lă t i t pâ inea . Corab ia e raîncărca tă ş i cu peş t i p roaspe ţ i , b ine p regă t i ţ i , i a rbunul Petru a luat ş i o ladă pl ină cu peşt i , pe caretot Matei a plăt i t -o . Toate acestea se af lau acum pecreasta muntelui . Ceea ce l ipsea însă era un izvor cuo apă bună . Nu găsea i n ic i măcar un s t rop de apăpe munte, iar provizia de vin pe care o aveam nu ar

fi a juns ma i mu lt de o jum ăta te de zi .12 . P e t r u ş i l o a n a l M e u a u v e n i t l a M i n e ,

s p u n â n d u - M i : „ D o a m n e , T u e ş t i m a i m u l t d e c â tMoise! Dacă Tu i-a i spune acestei frumoase s tâncialbe să dea apă, ea ar face să apară pe loc apa ceamai cr is ta l ină!"

13 . Eu am spus: „Dacă voi doi aved credinţă deajuns, aşezaţivă mâinile pe această stâncă şi porunciţi-i,în numele Meu, să dea apă, iar în locul în care v-aţ ipus mâinile va ţâşni apa cea mai l impede şi bună!"

14 . Cum au auzit ce le-am spus, au căutat un locpotr ivi t unde au pus apoi mâinile . Dar piatra totuşin u a v ru t s ă d e a a p ă ! D u p ă c e a u ţ i n u t t imp d eaproape un ceas mâin i le pe p ia t ră , aceas ta a începu tsă se mişte , a jungând la vreo zece paşi de locul încare se afla la înc epu t . Această s tâncă era un m eteo ri tca re căzuse cu mai mul te mi i de an i în u rm ă , b locânds in g u ru l i z v o r a l a c e s tu i mu n te , a s t f e l î n c â t n umai cursese nici un s trop de apă de atunci . Acum,că stânca a fost mutată în acest fel de la locul ei, aţâşn i t o apă deoseb i t de bună d in ace l izvor ş i aieşi t la iveală un bazin adânc pe care acea s tâncă î lfăcuse cu mii de ani în urmă, a tunci când căzuse pe

p ă m â n t .15 . Astfel muntele avea de acum înainte un izvorcu apa cea ma i bun ă (acest izvor mai curg e ş i astăzi) .Dar a tât Petru , cât ş i loan nu au înţeles cum de s tâncaa încep ut să se mişte dup ă ce au ţ inu t o vrem e m âinilepe ea. Ceilalţi ucenici şi-au pus şi ei mâinile pe stâncă

v e ţi î n t â l n i a s e m e n e a m a n i f e s t ă r i a p a r e n tcon t rad ic to r i i pe aces t pământ , deoarece Ta tă l d incerur i ş t ie ce se pe t rece ş i d in ce cauză îngădu ieaceasta!

12 . Tot astfel , boli le pe care oamenii t rebuie săle îndu re n u au a l t ros t decâ t ace la de a p re în tâm pinaca sufle tul care deja a greşi t să nu devină una cut rupu l ( să nu decadă) , t rup ca re în cazu l cop i i lo r

luminii nu vine de la Satana. Insă în cazul copii lorluminii , suferinţele lor , a tunci când sufletul vrea săse încarneze , sun t ho tă râ te de că t re ce r . Durer i lecopii lor lumii sunt hotărâte ş i îngăduite tot de cătreceruri , dar e le sunt , în cele din urmă, tot dureri a leiadu lu i , ca re sun t s imţ i te de că t re t rupu l cop i i lo rlumi i oda tă cu iadu l , a tunc i când iadu l es te supusune i pu te rn ice în ţepă tu r i ş i e s te rup tă o buca tă d inviaţa lui , d in temelie , prin influenţa copleşi toare aceruri lor! în ţelegi ş i această explicaţ ie?"

13 . Petru a spus: „Da, Doamne, ş i Ţie I ţ i dăruiesc

pen t ru to tdeauna toa tă iub i rea mea!"

C a p i t o l u l 1 7 0

Izvoru l făcător de minuni

1. Eu: „Ati observat că nimeni nu ne-a văzut cândam urcat pe munte ş i n ici că ne-am adăposti t a ic i?"

2. Ucenic i i : „Doamne , nu am văzu t n ic i ţ ipen iede om pe d rum, dar to tuş i nu pu tem spune că nune-a văzut nimeni!"

3. Eu: „Femeia aceea ne-a văzut şi şi-a dat seama

că am răm as aici. Asta este de ajuns pen tru ca m âinepe aces t munte să u rce mi i de oameni!"

4. Ucenic i i : „Doamne , nu sun tem ch ia r a tâ t deobosiţ i ; haide să plecăm după miezul nopţi i de aiciş i să ne adăpos t im a l tundeva , unde oameni i să nune găsească. Acolo am putea să ne odihnim câtevazile!"

5. Eu: „Vom rămâne totuşi aici! Este voia Tatăluis ă v in d e c a i c i t o t f e lu l d e o a me n i d e b o l i l e l o rtrupeşt i . De aceea voi rămâne t imp de tre i z i le peaces t munte . Mâine d iminea ţă pu te ţ i să merge ţ i p r inaprop ie re să aduce ţ i pâ ine ca să ne a jungă pen t rutrei zile! 11 •

6. Iuda Isc ariotean ul a spus: „Va treb ui să m erg emdepar te , pen t ru că sun tem în deşer t ş i p r ima aşezareomenească, unde am putea găsi ş i un brutar , se af lăla t re i , patru ore depărtare de aici!"

7. Petru: „Mă voi ocupa eu de asta , pentru că niciun târg de pe acest mal a l mări i nu-mi este s tră in ş iş t iu unde t rebu ie să mergem pen t ru a găs i pâ ine .Durează ce l mul t două ceasur i până aco lo ş i to t lafel de mult înapoi!"

8. Eu: „Bine, a tunci ocupă-te tu de asta , Simon

Petru! Numeşte-i tu pe cei care să te însoţească!"9. Petru: „Doamne, suntem vreo douăzeci la nu măr.Dacă vin zece cu mine, vom aduce destulă pâine şi deajuns de mulţi peşti gata fripţi, pentru trei zile."

10 . Eu am spus: „Aşa să f ie aşa! Să ne odihnima c u m!"




pen t ru a vedea dacă se va mai mişca d in nou . Darnu s-a mai clintit.

16 . Când Petru ş i loan şi-au pus din nou mâinilepe piatră , ea a început din nou să se mişte . Ceila l ţ iucen ic i M-au în t reba t : „Doamne , de ce nu pu temface şi noi la fel?"

17 . Eu am spus: „Deoarece credinţa voastră maiare ceva lipsuri, pe ici, pe colo, şi pentru că îi lipseşte

pu te rea adevăra tă . Dar Eu vă spun vouă : dacă a ţ ia v e a c r e d in ţ a d r e a p t ă ş i n u v - a ţ i î n d o i d e lo c d eînfăptuirea a ceea ce vreţi să faceţi, cu adevărat, v-aţiputea pune mâinile pe muntele întreg ş i , dacă i-a ţ iporunc i , s -a r mişca asemenea aces te i s tânc i g re le ,ducându-se în a l tă pa r te . Dar c red in ţa voas t ră es teprea s labă pentru aşa ceva! Vă spun chiar mai multe!Dacă aţi avea o credinţă adevărată şi puternică, i-aţiputea spune acelui munte înal t pe care am urcat înţinutul Ghenizaretului, de aici: «Ridică-te şi aruncă-teîn mare!» ş i muntele s-ar r idica ş i ar cădea în mare

după cum aţi spus ş i a ţ i vrut voi! Ceea ce nu puteţ iface acum, veţi putea însă face mai târziu! Haideţi sămâncăm acum ceva, căci nu va mai trece mult t impş i vom fi încon jura ţ i de m ul ţ imi le d e oam eni ca revor veni! Puneţi provizi i le de pâin e ş i peşte pe s tâncaaceea care a fost mutată de aici!"

18 . Am mâncat ş i am pus apoi provizi i le pe s tâncacea albă, admirând totodată privel iş tea încântătoarece se înt indea în toate părţ i le . Pe vreme frumoasă sep u t e a a j u n g e c u p r i v i r e a p â n ă la m a l u l M ă r i iMedi te rane , se pu teau vedea tu rnur i le d inSidon şi d in Tir , precum şi din multe

al te oraşe. Pe scurt , pr ivel iş tea dep e a c e a s t ă c u l m e e r a a t â t d eminuna tă încâ t concura cu ceape ca re o o fe reau munţ i mul tm a i î n a l ţ i , p e n t r u a c ă r o ru r c a r e e r a n e v o i e d e o z iî n t r e a g ă . î n ă l ţ i m e a a c e s t u imu n te mă s u ra , d e l a n iv e lu lm ă r i i , f o l o s i n d u n i t ă ţ i l e d em ă s u r ă a l e a c e l o r v r e m u r i ,v r e o p a t r u m i i d e p i c i o a r e .Platoul era a tâ t de mare încâtpe el s-ar fi putut construi unoraş des tu l de mare . Munte leera însă abrupt pe toate părţ i leşi în unele locuri nu se puteaîna in ta decâ t cu ma re g reu ta te .Deş i munte le nu pu tea f i u rca tp e o r iu n d e , p e v e r s a n tu l p ecare am venit noi cărări le eraud e s c h i s e . A f l a ţi p e a c e a s t ăp a r t e p e c a r e a m u rc a t , a ma d m i r a t t i m p d e v r e o o r ă

p r i v el i şt e a m i n u n a t ă , p â n ăc â n d a u î n c e p u t s ă s e a u d ăm ulte voci om eneşti . Se auzea uş i s t r igă te de dure re a le unoro a m e n i t i n e r i ş i b ă t r â n i ,bărbaţi ş i femei.

C a p i t o l u l 1 7 1

M a r e a m in u n e a v in d e c ă r i i d e p e m u n t e


(30) Atunci au venit la El multe mulţimi, având

cu ele şchiopi, orbi, muţi, ciungi şi mulţi alţi bolnavi.I-au pus la picioarele Lui şi El i-a vindecat,

(31) încât mulţimile se minunau când au văzut că

muţii vorb esc, ciungii se însănătoşe sc, şchiop ii umb lă

şi orbii văd; şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel.

1 . Când Iuda I sca r io teanu l a auz i t tumul tu l dev o c i o m e n e ş t i , ş i- a î m p r e u n a t m â i n i l e d e a s u p r acapului şi a spus: „Acum este deja prea mult! Nu vinsute de oa m eni, c i mii , ş i s igur sunt ma i mulţ i b olnavidecât sănătoşi! Adio, linişte a acestei culmi! Va fi din

nou o mare zarvă ş i nu va mai rămâne nici s trop delinişte!"2. Eu am spus: „De ce te supără? La tine sigur nu

va veni nici un suflet şi nu va trebui să vindeci penimeni. Dacă ţ i se pare că este prea multă zarvă înjurul Meu, întoarce-te acasă la t ine ş i v inde vase delut prin târguri! Atâta t imp însă cât vrei să f i i înprea jma Mea , supune- te vo in ţe i ş i porunc i lo r Mele ,pentru că pe drumurile ş i căi le Mele Eu singur suntDomn! Dacă voi veni vreodată la t ine ş i voi merge

p e c ă r ă r i l e t a l e , a t u n c i M ă v o i s u p u n evoinţei tale şi te voi recunoaşte ca fiind

domn al lucrări lor ta le! Oare nu esteacum tocmai s i tuat ia opusă?!"

3. Iuda I sca r io teanu l a spus ,ca pen t ru s ine : „Bine , b ine , ede-a juns doar să desch id guraşi deja mi se ş i spune că amgreşi t! Ar trebui să rămân mutc a o p i a t r ă p e n t ru t o t r e s tu lvieţii!"

4 . î n ţ e l e p t u l N a t h a n a e l as p u s : „ A r f i o h o t ă r â r e î n ţeleaptă, dar se pare că aşa cevacam lipseşte la t ine. Este bines ă v o r b e ş t i a t u n c i c â n d e s t emomentu l po t r iv i t , când a i cuadevărat ceva de spus şi când tepr icep i să z ic i ; da r pen t ru unom pros t , t ăce rea dep l ină es telucrul cel mai bun!"

5. î n t imp c e N a th a n a e l î iamin tea lu i Iuda câ teva p i ldea l e l u i S o lo mo n , a a ju n s p ep l a t o u o m a r e m u l ţ i m e d e

o a m e n i c a r e a d u c e a u c u e io lo g i , o rb i , mu ţ i , i n v a l i z i d et o a t e f e l u r i l e ş i m u l ţ i a l ţ ioameni bolnavi . Ei i -au aşezatpe bolnavi într-un cerc larg înju ru l Meu ş i au ven i t până la




C a p i t o l u l 1 7 2

P r e z i c e r e a Do m n u lu i r e f e r i t o a r ela vi itorul învăţăturii Sale

1. PrinUe ei se aflau şi o multime de greci, care s-aumin u n a t f o a r t e t a r e d e î n v ă ţ ă tu r a M e a , i a r u n u ldintre e i a spus: „Aceasta este o învăţătură a l căreiadevăr durează de la începuturi le creaţ ie i! Nu estenimic mai firesc şi mai bun care să fi trecut vreodatăp r in min t e a u n u i o m ş i c a r e s ă a d u c ă ro a d e ma ibune decâ t aceas tă învă ţă tu ră a că re i p ro funz imeadnge origini le omului . De aceea nu este nimic maibun de făcut decât a o urma veşnic neînt inată . Nueste nici urmă de folos propriu , de egoism sau dedorinţă de dominare în ea . Ea are gri jă de f iecareOm în par te ş i to toda tă de m area mu lr ime de oam eni!Cu adevărat , pr in această învăţătură , dacă ea va f i

p r imi tă ş i u rmată de to ţ i , pământu l va deven i unra i!2. Dar, şi aici este vorba de un mare «dar», va fi

nevo ie de o genera ţ ie în în t reg ime nouă! Mizer iaadânc în rădăc ina tă a oameni lo r t rebu ie s tâ rp i tă depe pământ, a l tfe l nu va f i mai bine! îndestularea ş ilenea au ajuns la culmi mult prea înal te . Cel puternicşde doar să se folosească de omenirea sărmană, s labăş i inconş t ien tă . De aceea , doar pu ţ in i oameni sun tfericiri şi cei mai mulri trăiesc în mizerie! Astfel seface că ce i să rac i încep să se îndo iască , pe ca leacăutări i lu i Dumnezeu, în Ump ce oamenii bogari ş i

puternici î l u i tă de tot pe Dumnezeu de atâta bine ş iîndestulare , astfe l că , până la urmă, a tâ t unii , cât ş iceilald ajung a fi ai diavolului!

3. Da, Doamne , învă ţă tu ra Ta cupr inde adevăru lcel mai curat şi divin, ba chiar aş spune că ea estev i a ţ ă p u ră . D a r c e i ma r i ş i p u t e rn i c i , l i p s i ţ i d ecred in ţă , nu o vor p r imi , pen t ru că de ja au mersp re a mu l t p e c a l e a p ă g â n ă , d u c â n d a c u m u n t r a iîmbe lşuga t . Adam ar fi un amărâ t , în c iuda E denu lu ipe care l-a cunoscut , pr in comparaţ ie cu un CezarAugustus sau cu un Lucullus şi alte sute de astfel deoameni . «Po ţ i căpă ta una sau a l ta cu a ju to ru l lu iZeus, al lui Apollo sau al lui Mercur. Pod trăi grozavd e b in e f i i n d a p ă ra t d e a c e ş t i z e i n ă s c o c i ţ i d ei m a g i n a ţ i a u m a n ă ! L a c e n e m a i t r e b u i e a t u n c iadevăr , iub i re , b lânde ţe , răbdare ş i în ţe lepc iune?»Aşa vor fdosofa cei mari ş i puternici ş i vor prigonisfânta Ta învăţătură a iubir i i, to t la fel cum urm ăreş teun lup în fometa t o oa ie .

4. C u m v a p u t e a p r imi c e l c a r e - ş i î n t e me ia z ăferic irea ş i t ra iul bun pe sclavia aproapelui aceastăd iv in ă î n v ă ţ ă tu r ă a p r i e t e n i e i ş i a i u b i r i i ? D a r ,Doamne , învă ţă to ru le ş i s inguru l mântu i to r adevăra t

al sărmanei omeniri suferinde, du-Te şi fă miracole ,p ro p o v ă d u ie ş t e s c l a v i a v e ş n i c ă ş i a r a t ă p o p o ru lu iamărât că doar un Cezar are dreptul să tră iască peacest pământ, iar top ceilalţi au voie să trăiască doarîn măsura în ca re Cezaru l doreş te aceas ta ! Spunemai depar te cu tă r ie că Cezar a re negreş i t d rep tu l

p ic ioare le Mele , implorându-Mă să - i v indec . I -amv in d e c a t c u u n s in g u r c u v â n t ş i a m s p u s c e lo rtămăduir i : „Ridicap-vă ş i mergep!"

6. în tâi cei orbi au început să vadă atât de binede parcă ar fi fost nou-născup. Şi-au dat seama şi ceimuţi că pot să vorbească ş i au început să răspundăla tot fe lul de întrebări care le erau puse. Abia dupăaceea au început paral idci i să-şi privească membrele ,

să vadă dacă sun t tămădui te . Nu se a f la n ic i unu lprin tre e i care să poa tă spun ă că nu a fost în între gim evindecat . în aceeaşi măsură s-au vindecat ş i cei la l ţ ibo lnav i .

7 . Când poporul a văzut că muri i vorbeau, orbiivedeau, paral i t ic i i mergeau drepţi ş i că invaliz i i ş ito ţ i cei la l ţ i bolnavi erau întru totul vindecaţi , s-aumirat foarte tare şi au început să-L slăvească cu vocetare pe Dumnezeul Israelului . (Matei 15, 31) Ei aurămas până în cea de-a tre ia z i a lă turi de Mine, cutoa te că î ş i t e rminaseră de ja ch ia r d in a doua z i

p rov iz i i le , nemaiavând n ic i măcar o f i r imi tu ră dep â i n e .8 . Te poţi în treba acum ce au făcut toţ i aceşt i

oameni Ump de două zi le a ic i , pe munte. Top aceşdoam eni, a tâ t bărbad , cât ş i femei, au prim it învăţătu raMea de la Mine ş i de la ucen ic i i Mei . C iuda t e rafap tu l că nu se a f la p r in t re mi i le de oameni n ic imă c a r u n u l c a r e s ă f i l u a t a p ă r a r e a f a r i s e i l o r ş icărturari lor . Chiar dimpotrivă, au mai povesri t ş i e io m u l ţ i m e d e î n t â m p l ă r i p r i n c a r e t r e c u s e r ă î nd i fe r i te împre ju ră r i , în Templu , regre tând d in to tsufletul că au avut de-a face cu aceşd fanadci orbi.




de a ho tă r î a supra v ie ţ i i ş i a supra mor ţ i i o r ică ru iom, după placul său, ş i să s trângă toate averi le ş ib u n u r i l e p ă m â n t u l u i ; a t u n c i v e i f i î m b r ă c a t c uveşmintele regeşt i cele mai scum pe şi vei fi re cun oscu tşi slăvit cu mare fală!

5 . D a r d i n m o m e n t c e î n v ă ţ ă t u r a T apropovăduieşte o frăţ ie deplină ş i dezvăluie faptul

că f ieca re om es te un cop i l a l lu i Dumnezeu , Tu ,învăţătorule divin, vei f i urmări t ş i pr igonit mai multdecât oric ine al tc ineva."

6. Eu am spus: „Prietene, ceea ce ai spus este, dinpăcate , adevărat . Va f i o luptă crâncenă până cândc o n d u c ă to r i i c e i p u t e rn i c i a i p ă g â n i lo r v o r p r imiînvăţătura Mea! Dar, odată ce ea va f i pr im ită , tocmaiCezar i i ş i reg i i vor deven i apos to l i i Mei ce i maisârguincioşi ş i destoinici! Ei înşiş i îş i vor dărâmatemple le p l ine cu ido l i ş i vor r id ica în locu l lo radevărate lăcaşuri a le lui Dumnezeu, în care fraţ i ise vor regăsi ş i în care toată iubirea lor va mergespre s ingurul Dumnezeu adevărat ; iar copii i lor vorf i î n v ă ţ a ţ i î n l ă c a ş u r i l e l u i D u m n e z e u a c e a s t ăînvăţătură pe care Eu v-o dau ac um p en tru vindec areasuf le te lo r oameni lo r .

7. Dar toate acestea nu se vor petrece de azi pem â i n e , ci n u m a i c â n d v a v e n i v r e m e a ş i v o r fiî m p r e j u r ă r i l e c e l e m a i p r i e l n i c e , c ă c i m a i î n t â itrebuie sădită sămânţa, apoi ea încolţeşte ş i abia înce le d in u rmă va aduce mul te roade .

8. Ştiu deja de o eternitate că învăţătura Mea vaisca permanen t mul te ne în ţe leger i ş i lup te în lume.

9. Da, această învăţătură a Mea, pl ină de blân deţe ,va f i cea de la care vor porni războaiele cele maisângeroase. Dar nici acestea nu pot f i ocoli te , pentrucă viaţa a izvorât dintr-o mare luptă din DumnezeuTată l ş i de aceea es te ş i va rămâne o lup tă fă răînce ta re , v ia ţa pu tând f i păs t ra tă numai p r in lup tădreaptă! înţelegi ce-ţ i spun?"

10 . Grecul a spus: „Doamne şi Maestre , este cevam u l t p r e a a d â n c p e n t r u o a m e n i c a m i n e ! T u ş id isc ipo l i i Tă i în ţe lege ţ i foa r te b ine aşa ceva , da rpentru mine este de neînţeles ş i de o profunzime den e mă s u ra t ! "

11 . Eu: „Da, da, sunt de aceeaşi părere cu t ine;dar totuşi lucruri le sunt ş i vor rămâne aşa cum ţile-am revelat acum!"

12 . Toţi cei care erau de faţă s-au minunat foartetare de cuv intele Mele şi au în ce pu t să vorbească astfel

2 0 3

în tre e i : „Bătrânul ş i în ţeleptul nostru ta tă , care s-anăscut în Pathmos, a grăi t cu multă înţelepciune; darfiecare şi-a putut da seama că prin el a vorbit doar unom. Când grăieşte însă acest bărbat şi învăţător tânăr,este ca ş i cum nu ar vorbi El , c i însuşi Dumnezeu.Fiecare cuvânt ce iese din gu ra Lui pătru nd e în in imă,asemenea vinului bun şi vechi, făcând-o din ce în cemai veselă." Mulţi oameni vorbeau astfel mai ales în

cea de-a tre ia z i , după ce poporul primise mai multdin învăţătura Mea.

C a p i t o l u l 1 7 3

Hrănirea miracu loasă a ce lorp a t r u m i i d e o a m e n i


(32) D ar Iisus a chem at pe ucenicii Săi şi le-a zis:

"Mi-e milă de mulţime, căci de trei zile stau lângă

Mine şi nu mai au ce mânca. Nu vreau să le daudrumu l flămânzi, ca să nu se istovească pe drum."

(33) Ucenicii I-au zis: "De unde să luăm în pustia

aceasta atâtea pâini ca să saturăm o mulţime atât de

mare?"

(34) "Câte pâini mai aveţi?" i-a întrebat Iisus.

"Şapte" , I-au răspuns ei, "şi câţiva peştişori."

(35) Atunci Iisus a poruncit mulţimii să se aşeze

jos, pe pământ.

(36) A luat cele şapte pâini şi peştişorii şi,

mulţum ind, a frânt şi a dat ucenicilor, iar ucenicii

mulţimii.(37) Au mânca t toţi şi s-au săturat; şi s-au ridicat

şapte coşuri mari pline cu rămăşiţele de firimituri.

(38) Cei care mân caseră erau patru mii de bărbaţi,

afară de femei şi de copii.

(39) Şi, dând drumu l mulţimii, S-a suit în corabie

şi a trecut în ţinutul Ma gdalei.

1. Mai trebuie spus faptul că mult imea ui tase , dea tâ ta fe r ic i re ş i u imire da to ra te Mie ş i învă ţă tu r i iMele , că nu mai a re n imic de mâncare ş i de bău t .înspre seară însă foamea s-a făcut s imţi tă ş i e i auînceput să se întrebe unii pe al ţ i i dacă nu mai aveac ineva p rov iz i i . Dar în t rebăr i le aces tea nu dădeauroadele dori te , pentru că ei mâncaseră cu o zi înaintetoa tă mâncarea pe ca re o luase ră cu e i de acasă ,pâ nă la ultim a firimitură.

2. Când am văzut aceasta , i -am chemat pe ucenicila Mine şi le-am spus: „Mi-e milă să văd oameniif lămânzi , pentru că au rămas tre i z i le la Mine şi numai au nimic de mâncare. Nu vreau să-i las să pleceastfel, ca să nu se istovească pe drum (Matei 15, 32),deoarece unii d intre e i au venit de departe . Daţi- le

s ă mă n â n c e ! "3. Ucenici i au spus: „Doamne, Tu şt i i că nici noinu avem prov iz i i p rea mar i ! Sun tem în pus t iu , deunde să luăm a tâ ta pâ ine , câ t să sa tu răm aceas tămulţ ime?" (Matei 15, 33)




aşa pentru că n-am luat pâini. "

(8) Şi Iisus, care cunoştea lucrul ac esta, le-a zis:

"Pu ţin credincioşilor, pentru ce vă gândiţi că n-aţi

luat pâini?

(9) Tot nu înţelegeţi? Şi nici nu vă mai aduceţi

aminte de cele cinci pâini pentru cei cinci mii de

oam eni şi câte coşuri aţi strâns?

(10) Nici de cele şapte pâini pentru cei patru mii

de oameni şi câte coşniţe a ţi strâns?

(11) Cum n u înţelegeţi că nu v-am spus de pâini,

ci să vă păziţi de aluatul fariseilor şi al saducheilor?"

(12) Atunci au înţeles că nu le-a zis să se păzească

de aluatul pâinii, ci de învăţătura fariseilor şi a

saducheilor.

1. L a g r a n i ţ ă e r a u n m a r e a d ă p o s t u n d e s es t rângeau de ob ice i mu l ţ i oamen i de toa te na ţ i i l e :evre i , grec i , romani , eg ip teni , samari ten i , saduchei ,esenieni; chiar şi câţiva farisei şi cărturari se aflau

a c o l o . C â n d a m i n t r a t î n ă u n t r u , î m p r e u n ă c udiscipolii Mei, mai ales fariseii şi cărturarii au începuts ă s e i n t e r e s e z e c i n e s u n t e m . D a r î n a c e a s e a r ănimeni nu a af la t n imic despre noi .

2. în adăpost era şi o fată care fusese pe munteîmpreună cu marea mu l ţ ime de oamen i . Ea fu sesevindecată de lepră . Această fa tă M-a recunoscut , acăzut în genunchi în fa ţa Mea ş i Mi-a mulţumit demai multe or i că am vindecat-o . Mai mulţ i far ise i auvăzut-o şi au început să bănuie că sunt acel Iisus dinNazare t despre care se zvoneau a tâ tea .

3. în seara în care am sosit ne-au lăsat în pace,

a tâ t pe Mine , câ t ş i pe d i sc ipo l i i Me i , da r toa tănoap tea s -au s fă tu i t cu saduche i i cum M-ar pu teaprinde cu vreun cuvânt sau vreo faptă greşită, în ziuau rmă toa re , ca re e ra p r ima z i după saba t .

4. Eu i-am în trebat pe ucenic i : „Câte pâin i maiaveţi?"

5. Iar ucenicii au răspuns: „Şapte pâini şi câţivapeştişori." (Matei 15, 34)

6 . Eu le-am spus ucenic i lor : „Aduceţ i pâ in i le ş ipeştii aici!"

7. Ucenicii s-au dus şi au adus pâinile şi peştii . Euam b inecuvân ta t mânca rea ş i am po runc i t mu l ţ imi i

să se aşeze jos , pe p ăm ânt . (Mate i 15 , 35) D upă cemulţ imea s-a aşezat , am luat pâ inea ş i peş t i i , i -ammulţumit Tată lu i , care se af la în in ima Mea în toa tăm ă r e ţ i a L u i , p e n t r u b i n e c u v â n t a r e , l e - a m f r â n t ş ile -am dat ucenic i lor , ia r ucenic i i mulţ imii . (Mate i15 , 36) Şi au mâncat toţi după pofta inimii lor şi s-ausăturat. După ce toţi s-au săturat, au mai rămas atâteares tur i de la mâncare încât s -au umplut şapte coşurimari cu e le . (Mate i 15 , 37) Iar ce i care au mâncate rau cam pa t ru mi i de bă rba ţ i , a fa ră de feme i ş icopii. (Matei 15, 38)

8. După ce toţi s-au săturat, le-am spus să meargă

înapoi la casele lor. Iar ei s-au ridicat, soarele aflându-sedeja la apus . Mic ş i mare , t iner i ş i bă trâni , Mi-aumulţumit d in suf le t ş i au porni t la drum.

9 . Du pă v reo ju m ă t a t e de ceas nu se ma i a f lan im eni , în afara Mea ş i a d isc ipoli lor Mei , pe p la tou .Atunc i am po rn i t ş i Eu îm pre un ă cu e i l a d rum , sp rem a l u l m ă r i i u n d e s e a f l a o c o r a b i e c a r e a ş t e p t acălă tor i . Am fost deci b ineveni ţ i pe această corabie .Dar când M-au recunoscu t co răb ie r i i , s -au p leca tadânc în fa ţa Mea, căc i e i Mă cunoşteau d in CanaGali le i i. De aceea nu a u ceru t b ani de la Min e p en tru

călă tor ie , c i M-au ruga t să le b inecu vântez dru m uri l e .10 . Eu le-am spus corăbier i lor : „Dacă nu faceţ iu n o c o l p r e a m a r e , d u c e ţ i c o r a b i a l a g r a n i ţ aMagdale i , unde am ceva de făcut!" A început să ba tăun vânt prielnic şi, în scurt t imp, corabia a ajuns lagrani ţa ţ inutu lu i Magdale i . (Mate i 15 , 39)

C a p i t o l u l 1 7 4

Farise i i ş i saduche i i î l încearcă pe Domnul


(1) Fariseii şi saducheii s-au apropiat şi, ca să-L

ispitească, Fau cerut să le arate un semn din cer.

(2) Dar Iisus, răspunzând , le-a zis: "Când se

înserează, voi ziceţi: «M âine va fi timp frum os, căci

cerul este roşu.»

(3) Iar dimineaţa ziceţi: «A stăzi va Fi furtună, căci

cerul este roşu-posom orât.» Făţarnicilor, faţa cerului

ştiţi să o judecaţi, dar semnele vremu rilor nu puteţi!

(4) Acest neam viclean şi desfrânat cere semne;

dar nu i se va da alt semn decât semnu l lui Iona."

Apoi i-a lăsat şi a plecat.

(5) Ucenicii veniseră pe ce lălalt ţărm şi uitaseră

să ia pâini.

(6) Iisus le-a zis: "Luau aminte şi feriţi-vă de aluatul

fariseilor şi al saducheilor."

(7) Ucenicii se gândeau în ei şi ziceau: "Ne zice








Trebuie să f ie I l ie despre care se spune că trebuie săv in ă î n c ă o d a t ă p e p ă mâ n t p e n t ru a - i a n u n ţa p eoameni ş i a pregăti venirea marelui Mesia! Dar oarenu este chiar marele Mesia?"

19 . Tatăl a spus: „Se poate şi una şi cealaltă! Hm,ce lucruri neaşteptate se petrec!"

20. în t imp ce să rmanul om încă mai vorbea , avenit soţia lui şi a spus dintr-o suflare: „Veniţi, veniţi

să vede ţ i ce s -a pe t recu t în casa noas t ră ! Cămaranoastră este pl ină cu tot fe lul de bunătăp ş i cu pâineacea mai bună! Nimeni a l tc ineva nu putea să f i făcutaşa ceva în afara acelui învăţător care a venit în urmăcu un ceas în casa noas t ră , ce rându-ne adăpos t ş iceva de mâncare!"

21. Bărbatul a spus: „Fără nici o îndoială că aşaeste! Cine ne poate spune cine sau ce este El? Esteprea puţin dacă spunem că este un profet . Dacă zicemcă es te un înger , to t nu am spus mai mul t . Dacăspunem însă că este un zeu, poate că e prea mult ,pentru că un zeu este .doar un spir i t , or i acesta arecarne, sânge şi oase; dar ar putea f i to tuşi un Zeusgrecesc , sau ch ia r Apolo . Să ducem acum p l in i desmerenie vinul afară , împreună cu pâinea ş i peşt i i ş icu tot ce mai este în cămară, pentru că ceea ce afăcut El nu poate fi răsplătit!"

22. Bărbatul a adus ulcioarele, iar soţia şi copiiisăi au venit cu pâinea, peşt i i ş i celelal te mâncăruri .Bărbatul îmi spuse, aplecându-se adânc, cu umilinţă ,în fa ţa Mea: „O, Doamne şi învăţătorule! Vin pl in deumilinţă la Tine ş i Te întreb cine eşt i Tu de poţi săfaci aşa ceva doar prin voinţa Ta? Nu pop să fii unul

ca noi , dar ce sau cine eşt i a tunci , spune-ne ca săştim cum să Te slăvim?"23. Eu am spus: „Vezi, prietene, vreau să-ţi spun

ceva , ş i d in as ta po ţ i tu s ingur să - ţ i răspunz i laîntreb are! C ând dim ineaţa , d evrem e, vezi că la răsări teste mai luminos şi că începe mai apoi să se luminezecu nuanţe roşiatice întregul cer, atunci îţi spui în sineata: «în curând va răsări soarele!» Şi luna lumineazăatunci când se apropie de răsări t , dar lumina palidăa ei nu este urmată de auroră. Iar când apare lunaplină, nici o floare nu se des chid e pe ntr u a prim i razelereci şi lipsite de viaţă ale lunii!

24. Norii , mesageri i luminoşia i s o a r e l u i , î n v ă l u i ţ i î n t r - olumină pu te rn ică , sun t cu mul tmai luminoş i decâ t luna p l ină .Dar dacă aceşt i mesageri nu arf i u rma ţ i d e s o a r e , î n c u râ n dpământul ar arăta ca în miezuln o p ţ i i a ş a c u m e s t e î n u n e l er e g i u n i u n d e t i m p d e m a imulte luni nu apare nici o razăd e s o a r e . L a f e l s e p e t r e clu c ru r i l e ş i î n e t e rn a l u me a

spiritului, prin care a fost creatăşi s e m e n ţ i n e a c e a s t ă l u m ema te r i a l ă .

25 . A p a r t o t f e lu l d eînvăţători şi profeţi care-i învaţă

feluri te lucruri pe oameni. Din când în când î i învaţăş i câ te ceva adevăra t , da r lângă acea scân te ie deadevăr se a f lă adeseor i mi i de minc iun i ca re sun tprezentate ca f i ind adevăr pur. Vezi tu , to ţ i aceşt iînvăţători ş i profeţ i , precum şi învăţături le lor , sunta s e m e n e a r a z e l o r l u n i i c a r e - ş i s c h i m b ă m e r e ulumina, ş i , de multe ori , chiar în dmpul nopţi i , cândar f i nevoie de lumina ei , ea nu apare chiar deloc.

2 6 . D a r î n a f a r a î n v ă ţ ă t o r i l o r ş i p r o f e ţ i l o rmincinoşi sunt ş i unii adevăraţ i , d in ai căror ochi ,in imă ş i p r in a că ror gură s t ră luceş te lumina lu iDumnezeu . Aceşda sun t asemenea nor i lo r învă lu i ţ iîn lumina care vesteşte apropiatul răsări t a l soarelui .Dacă ar rămâne doar aceşda, fără să apară pe cer ş iadevă ratul s oare , ar f i la Tel ca în acele ţ in utur i înc a r e m u l t t i m p d o m n e s c î n t u n e r i c u l , f r i g u l ş imo a r t e a . D a r n o r i ş o r i i d e l u min ă s u n t u rma ţ i d esoare ş i , la prima rază pe care e l o revarsă pestemunpi cenuşii ş i peste câmpii , to tul se trezeşte pl inde bucur ie ş i de v ia ţă . Păsăr i le încep să - i cân teminuna tu lu i soare ca re răsa re ş i ca re dă lumină ş icăldură. Gâzele ş i gândăceii zboară prin aerul pl ind e l u min ă ş i b â z â i e d e î n c â n t a r e . F lo r i l e d e p ecâmpii îş i r id ică capetele împodobite regeşte ş i îş idesch id guri le pa r fum ate pen t ru a în tâm pina ast fe lc u min u n a tu l l o r p a r fu m s o a re l e c a r e î n c ă l z e ş t eîn t r e a g a l u me .

27 . Această descriere ar trebui să-ti fie de-ajunspentru a- t i l impezi nedumerir i le ş i ca să-Mi dai acelloc ce Mi se cuvine în inima ta! Nici lumina stelelor,nici cea a lunii şi cu atât mai puţin strălucirea aurie

a norişori lor de dimineaţă nu pot să sfarme lanţuri lecu care viaţa este prinsă de materia acestui pământşi n ici să o conducă la o deplină l iberta te . Doar lumina soarelui poate să facă aceasta .

28 . Cine poate fi atunci Acela de a cărui voce şivo in ţă ascu l tă toa te sp i r i te le în lăn ţu i te ş i ca re sesupun Lui? Cine este acela despre a cărui venire auprezis toţ i profeţ i i adevăraţ i?"

29 . S ă rma n u l b ă rb a t e r a f o a r t e mi r a t ş i p l e c ăgânditor în casă, împreună cu ai săi , pentru a nu netu lbura în dmpul mese i .






nu este meri tul Său, c ia l l u i D u m n e z e u !S i n g u r D u m n e z e upo ate să-1 trezească peom să devină profet, laf e l c u m a f ă c u t c uSamoil , pe când acestaera încă un copil . Tot

as t fe l E l , ad icăDu mne zeu , a făcu t d inm ă g a r u l f a l s u l u ip r o f e t B i l e a m u nadevărat profet ş i, pr inacest măgar, mai apoiş i pe B i leam. Ţ inândd e c i c o n t c ă I i s u sspu ne des pre El că estedoar un f iu a l omului ,cu toa te că î ş i a ra tăadesea pu te rea d iv ină

de a face miracole caf i i n d D i v i n u l , d u p ă p ă r e r e a m e a , n u p u t e m s ăspunem nimic altceva despre El! El este un fiu al luiDumnezeu, to t aşa cum suntem şi noi , chiar dacă nula un nivel atât de înalt ca şi El."

10 . Iuda I sca r io teanu l : „Cum se face a tunc i cămulţ i II consideră a f i Mesia cel făgăduit? Cum seface că romanii de vază şi chiar şi grecii cred că esteun icu l zeu a to tpu te rn ic? !"

11. T o ma : „ A u d re p t a t e , d e o a re c e p u t e r e a l u iD u mn e z e u , c a r e s e a f l ă î n E l , e s t e s i n g u ru l ş i

adevăratul Mesia ş i neîndoielnic ş i însuşi Iehova."12 . Iuda I sca r io teanu l se a ră tă a f i mul ţumi t cuacest răspuns şi Eu, cu toate că am auzit acestea, nuam spus nimic.

13. Petru Mi-a observat tăcerea, s-a r idicat ş i aspus: „Doamne, eu am auzit chiar printre fra ţ i păreridifer i te despre Tine! Dă-mi voie , Te rog, să spun cuvoce tare , de dragul fra ţ i lor mei, l impede, ce credeu despre T ine!"

14 . Eu am spus: „Fă-o!"15. P e t ru a s p u s : „ D in s t r ă fu n d u l i n imi i me le

mărturisesc cu glas tare, în faţa întregii lumi: Tu eşd

CRISTOSUL, Fiul lu i Dumnezeu cel viu!" (Matei 16,16)

16 . Iar Eu i-am spus lui Petru: „Ferice de t ine,Simon, f iul lu i Iona, că nu carnea ş i sângele ţ i -audescoperi t pe lucrul acesta , c i Tatăl Meu, care esteîn ceruri! (Matei 16, 17)

17 . Şi Eu îd zic de că tu eşd Petru (piatră) şi peaceastă piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iaduluinu o vor birui. (Matei 16, 18) Eu îd voi da de cheileImpărădei ceruri lor ş i or ice vei lega pe pământ va f ilegat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fidezlegat şi în ceruri!" (Matei 16, 19)

18 . Pet ru : „Doamne , Id mul ţumesc pen t ru aces tdar d iv in , despre ca re c red că nu sun t demn să -1pr imesc , pen t ru că am fos t în to tdeauna un păcă tosşi, din neferic ire , mai sunt ş i acum. Cât despre legatşi dezlegat , t rebuie să mărturisesc că nu înţeleg ş i nu

ş t i u c e î n s e a m n ăaceasta. Ai putea să-mispu i mai l impede?"

19 . E u : „ C â n d v aveni vremea, totul îţi vaf i c â t s e p o a t e d el impede ; da r acum văp o r u n c e s c t u t u r o r s ă

n u s p u n e ţ i n i m ă n u iîna in te d e v reme că Eus u n t I i s u s , a d e v ă ra tu lCris tos!" (Matei 16,20)

2 0 . D u p ă a c e a s t ăd e z v ă lu i r e î n s e mn a tă ,M a t e i , s c r i b u l , a î n trebat dacă are voie săscrie aceste lucruri .

21. Eu am spus: „Nut r e b u i e s ă p o m e n e ş t id e m i r a c o l u l f ă c u tas tăz i ş i n ic i ce au

vorbit Toma şi Iuda Iscarioteanul; dar scrie , pe scurt ,ceea ce i-am spus lui Petru . Scrie mereu aşa cum îdsădesc cuv intele în inim ă şi va fi bin e!" M atei s-a ar ăta tmulţumit cu acest răspuns ş i a mers mai apoi să seo d ih n e a s c ă . N o i î n s ă a m r ă ma s l a ma s ă p â n ă l amiezul nopdi. Au venit şi cei ai casei, fiind o tovărăşiefoar te p lăcu tă pen t ru no i .

C a p i t o l u l 1 7 7

Propr ie taru l co l ibe i , pe nume Marcu ,p o v e s t e ş t e g r o z ă v i i d in T e m p lu

1. P ro p r i e t a ru l c ă s u ţ e i , c a r e p u r t a n u me le d eMarcu , ne -a povesd t o sumeden ie de luc rur i desprefarisei ş i cărturari . El ne-a povesdt despre cruzimeaascunsă a preoţi lor ş i cum aceşt ia sunt duşmanii demoar te a i tu tu ror oameni lo r la ca re bănu iesc ch ia rşi numai o mică scl ipire profet ică! Mulţ i asemeneaoameni au fost ucişi de către ei, pe ascuns! Fariseiicei vicleni se prefăceau că îi admiră şi îi preţuiesc peastfel de oameni, dar odată ce ajungeau în încăperi le

ascunse a le Templu lu i , unde nu poa te in t ra o r ic ineşi unde locuiesc marii farisei, ei erau ucişi, şi astfelnici unul dintre e i nu a mai ieşi t la lumina soarelui!Marcu a spus, mai departe: "Este de neînţeles cumDumnezeu mai poa te răbda aşa ceva . In Sodoma ş iGomora era cu adevărat rău, dar fa ţă de ceea ce sepe t rece acum în Ie rusa l im, Sodoma ş i Gomora sun tca o picătură de apă pe lângă întreaga mare. In c iudaa c e s to r l u c ru r i , D u mn e z e u a n imic i t a c e s t e d o u ăoraşe, precum şi pe cele apropiate lor , cu toate căAvraam L-a rugat de mai multe ori să nu o facă;

Dumnezeu tot a lăsat să curgă foc din cer peste e le!Cum se face că acum, cu toate cruzimile îngrozitoarecare sunt săvârşite astăzi în Ierusalim, în toate felurilecu pudn ţă , Dumnezeu se poar tă de parcă nu a r ş t ice se petrece ş i de parcă nu I-ar mai păsa de oameni!Cum să înţelegem aceasta?!"




2. L a o a s t f e l d e î n t r e b a re , E u i - a m r ă s p u n s :„ P r i e t e n e , D u m n e z e u ş t i e t o t c e s e p e t r e c e ! E lcunoaşte toate grozăvii le fără de număr ş i de numeale far isei lor ş i cărtura ri lor; tocm ai de ace ea am v enitEu în lume, pentru ca acest neam de năpârcă să-şiumple măsura cruzimii cu faptele săvârşi te asupraMea şi, atunci când aceasta va fi plină, va fi vai şiamar de acest neam înrăi t!"

3. Marcu a spus : „Da , Doamne , învă ţă to ru le ş im a r e b i n e f ă c ă t o r a l o a m e n H o r , d a r d a c ă n u a ipu te rea de a a runca cu o s ingură su f la re mi i deo a me n i î n c e a l a l t ă l u me , a tu n c i mi - a r p ă r e a r ă upentru Tine dacă ai vrea să mergi în Ierusal im şi săfaci ş i acolo miracole! Eu sunt un om simplu, dartotuşi în ţeleg lucruri la care un fariseu nici nu poatevisa. Dar vezi, în faţa fariseilor pe care-i întâlnescadesea mă port ca un prostănac ş i de aceea lor nicin u l e t r e c e p r i n m i n t e c ă a m v r e o c u n o a ş t e r eascunsă .

4. Pentru că ei mă cunosc de mult Ump ca f i indnăt âng şi pen tru că ei cred că nu şt iu să fac deose bireaîntre şezut şi faţă, eu am reuşit să aflu unele dintretainele lor întunecate! Am văzut de multe ori lucruricare , trebuie să-Ţi mărturisesc, m-au făcut să pun laîndo ia lă ex is ten ţa lu i Dumnezeu . Eu mă gândeamî n s i n e a m e a : « D a c ă e x i s t ă u n D u m n e z e uatotputernic , foarte înţelept , drept ş i bun şi căruia î ipasă de omenire , aşa cum scrie în scriptură , a tuncieste cu neputinţă ca El să poată să privească cum setot repetă asemenea grozăvii! Nu există Dumnezeu!O mu l e s t e , d u p ă p ă r e r e a l u i P l a to n , u n u rma ş a l

maimuţe lo r , în ceea ce p r iveş te t rupu l său , ia r înceea ce priveşte sufletul, unul al bestiilor sălbatice.De aceea , la conducerea une i comuni tă ţ i t rebu ie săse af le un Samson puternic ş i în ţelept , care să poatăsă s tăpânească pornir i le acestui animal mai evoluat ,c a r e se n u m e ş t e o m , ş i c a r e să r e u ş e a s c ă s ă-1îmblânzească, în t imp.»

5. Cu astfel de gânduri, şi chiar mai rele, era plinămin tea mea a tunc i când vedeam asemenea fap te a lea c e s t u i n e a m d e v i p e r e ! D a c ă v r e i , D o a m n e ş iînvăţătorule , să părăseşt i această lume într-un modîngrozitor ş i pr in chinuri , a tunci du-Te în Ierusal im

şi vei afla că Ţi-am spus numai adevărul, fără să fiuun profet!

6. îţi voi dezvălui doar o mică taină, care este de

o mie de ori mai spurcată decât to t bălegarul dinTemplu; îţi povestesc, pe scurt, ceea ce am văzut decurând. Nu şt iu c ine i-a adus pe aceşt i oameni laastfel de gânduri , mai mult decât satanice. Sigur nuSatana - pentru că răutatea lui nu poate să a jungăa tâ t de depar te !"

C a p i t o l u l 1 7 8

Farisei i - ucigaşi de copii

1. Marcu: " în partea cea mai îndepărtată din aşa-numitaAsie Mică, este un ţ inut în care cele mai multefemei care trăiesc acolo nu pot să aibă copii. Nu ştiusă -Ţ i spun de ce . Se ş t ie însă că , dacă e le seîmp re u n e a z ă c u u n e v re u s a u c u u n s a ma r i t e a n ,devin la fel de fertile ca şi femeile noastre. Ei bine,far isei i ş i ră i i lor apostol i , pe care i-au tr imis înîntreaga lume, cunoscând acest lucru, plecau adesea

în g rupur i foa r te mar i în t r -aco lo pen t ru a le facefertile pe femeile sterpe! Acesta era un aşa-numit gestde prie tenie bine plăt i t . Dar lucruri le au mers maideparte . în t imp, bărbaţi i d in acel ţ inut au văzut căsunt din ce în ce mai des păcăliţi. Ei şi-au dat seamac ă f e me i l e n u r ă m â n e a u n e a p ă ra t î n s ă r c in a t e î na c e a s t ă c a s ă d e f e r t i l i t a t e p e c a r e t r i m i ş i iIerusal imului au construi t-o la graniţa acelor orăşele .Preo ţ i i cumpărau a tâ t de aco lo , câ t ş i d in Iudeea ,nou-născup pe care î i aduceau în aceste case, în caref e me i l e d e s p re c a r e v o rb e a m t r e b u i a u s ă r ă mâ n ătimp de zece luni . Aceste femei era u foarte frumoas eş i senzua le , ch ia r dacă e rau s te rpe . După t recereac e lo r z e c e l u n i , t imp în c a r e f e me ia a p ro a p e c ămurea de câte ori t rebuia să se împreuneze cu aceşt it r imiş i a i Templu lu i , femei i i se aducea un cop i lcum părat , da r într-un m od atât de bine regizat , pr intr-un fel de vrajă (hipnoză la care o supuneau într-oanumită perioadă), încât chiar ş i ea credea că estec o p i l u l ei ! D a r , d u p ă c u m s p u n e a m , b ă r b a ţ i ifrumoaselor ş i senzualelor femei ş i-au dat seama deaceastă păcăleală cu ajutorul unui samari tean cinst i t ,care le-a arătat ce fac cuvioşi i «apostol i» a i Ierusal imului , a i «oraşului lu i Dumnezeu».

2. Bărbaţii păcăliţi au mers la «apostoli», în casafertilităţii, şi le-au spus ce au aflat de la un om dinSihar, adăugând că şi femeile care au fost acolo le-au spus acelaşi lucru!

3. «Apostoli i» , care erau unşi cu toate a l if i i leminciunii, au găsit pe dată o scăpare «potrivită» şi«curată», spunându-le bărbaţi lor că samari tenii , carea u f o s t b l e s t e m a ţ i d e D u m n e z e u , s u n t s i n g u r i ivinovaţi de faptul că femeile lor sunt sterpe.

4. Aceşti «apostol i» mai spuneau că samari teniiaveau de două ori motiv de răzbunare. O dată vroiausă se răzbune pe farisei pentru că îi învinovăţiseră şipentru bănuiala pe care o sădiseră în localnici ş i , îna l do i lea rând , v ro iau să se răzbune pe bărba ţ i if e me i lo r s t e rp e , d e o a re c e , d u p ă c e v o rb i s e r ă c ufa r i se i i , aceş t ia începuseră să c readă cu tă r ie că




samaritenii sunt vrăjitori răi şică au făcut cu mulţ i ani în ur m ăvrăji celor din Asia în dep ărta tă ,pentru că un samari tean a fostu c i s a c o lo , c u mu l t t imp înu rmă , d in c a u z a f a p tu lu i c ănecinst ise o localnică. Dar e i ,fariseii, ştiau un leac, pe care-1

p u te a u d a , î n s c h imb u l u n e iplăţ i bune, bărbaţi lor căsători ţ ic u f e me i s t e rp e ! A c u m, d r a gînvăţător , iese la iveală parteacu adevărat satanică!"

5. Eu am spus : "Cont inuă!C h i a r d a c ă n u e s t e n e v o i ep e n t r u M i n e , e s t e f o l o s i t o rpentru ucenici i Mei."

6. Marcu şi-a continuat povest irea astfel : "Careeste deci leacul pe care-1 suge rau, în schim bul a mu lţ iban i , «apos to l i i» Ie rusa l imulu i? După « în ţe lep tu l»

s fa t a l «apos to l i lo r» aces ta însemna ca locu i to r i iînd epă rtatu lui ţ inut a l Asiei Mici să facă rost de sângede copil sam ari te an şi să-1 be a pro asp ăt sau c hia rsă-1 în gh ită usca t, ca praf, atunci când devin bărbaţi ,şi la fel să facă şi femeile, înainte de a face dragoste.Trimişi i Ierusal imului spuneau că aceasta ar în lăturaputerea vrăjii samaritenilor şi că le va face pe femeifert i le! Dar de unde sânge de copil samari tean? Deaceasta se vor ocupa, pentru o sumă mare de bani ,tot «apostol i i» Templului!

7 . în ţelegerea a fost făcută pe dată . Dar ce s-apet rec ut a tun ci ş i se petr ece în m are mă sură ş i astăzi?Farisei i au pornit la o adevărată vânătoare , cum şiunde pu teau , pen t ru a p r inde cop i i i samar i ten i lo r .Şi astăzi mai fac la fel.

8 . Copii de la un an la doisprezece ani sunt duşiîn casa fertilităţii, sunt bine hrăniţi un timp, mai alescu hrană care să ducă la înmulţ irea sângelui . Dupăc e u n a s t f e l d e c o p i l e s t e p l i n d e s â n g e , e s t edezbrăcat , dus în camera de tă iere ş i dat pe mânamăcelari lor . Sărmanii copii sunt legaţi de mâini ş ide picioare , apoi sunt legaţi s trâns de un ţăruş careeste fixat în mijlocul unei vane. Ei îi leagă pe micuţi

la ochi ş i le ta ie venele la mâini ş i la picioare . înciuda ţipetelor îngrozitoare ale copiilor, îi lasă astfelpână când se scurge sângele şi în câteva clipe ei devinnişte cadavre care sunt arse apoi într-un mare cuptorspecial construi t pentru aşa ceva, iar sângele lor estevândut ori proaspăt , or i uscat , sub formă de pulbere.Iadu l t rebu ie să f i b inecuvân ta t aceas tă g rozăv ie ,deo arec e se spu ne că femeile care au luat acest «leac»chiar devin fertile!"

9 . Dumnezeu a r t rebu i să facă ceva împotr ivaunor astfel de t icăloşi . Dar, până acum nu a făcutn imic! Cum de mai poa te Dumnezeu să p r ivească

asemenea grozăvii care sunt aproape la fe l cu ceade acum treizeci de ani , când în Bedeem au fost uciş itoţ i pruncii , de la un an la t re i , în modul cel maicumplit! Şi au fost cu totul vreo cinci mii de copii!

10. D u m n e z e u e s te b u n , î n ţ e l e p t ş i p l i n d e

îndura re , după cum am învă ţa teu din scriptură , dar , odată cea m a f la t d e s p r e a s e m e n e agrozăvii , nu mai pot scăpa deîn t rebarea dacă ex is tă sau nuexistă Dumnezeu, ori nu-I maipasă de omenire!? Mi-o poatelu a c in e v a î n n u me d e r ă u ?

C r e d c ă n u , p e n t r u c ă î np iep tu l meu ba te o in imă ca ree s t e p l i n ă d e i u b i r e p e n t r uo a m e n i .

11. Dacă Dumnezeu se af lăîn T ine , Doam ne ş i învă ţă to ru ledivin, atunci lucrează Tu, fă unmiracol ş i n imiceşte acest cuib

al iadului! Nu mă îndoiesc nici un pic că vei reuşi ,pentru că ceea ce am văzut eu astăzi îmi este de ajunsca să cred că nimic nu-Ţi este cu neputinţă , dacăvrei! Pentru că Tu eşt i , negreşi t , mult mai mult decât

top profeţii la un loc!"

C a p i t o l u l 1 7 9

Ucenic i i sunt revo l ta t i d in cauza povest ir i i

1. Eu am spus: "Prie tene! C eea ce Mi-ai spus a cum ,nu este nici măcar o mică parte din ceea ce ş t iu Eu!Ţie - ţ i l ipseş te însă cunoaş te rea p rofundă a leg i lo rd iv ine şi înv in u ieş t i a s t fe l, având în t r -o oa rec aremă s u ră d r e p t a t e , c e e a c e p a r e o n e p ă s a r e a l u iD u m n e z e u . D a r , p e n t r u c ă a i o i n i m ă f ă r ă d eprihană, s inceră ş i curată , voi rămâne Ump de şasezile la tine, iar în acest răstimp vei afla îndeajuns dem u l t e p e n t r u a î n ţ e l e g e c u m s t a u l u c r u r i l e c uadevărat . Acum însă este trecut deja de miezul nopţi i ;arată-ne paturi le pe care le-ai pregădt pentru noi!"

2. U c e n i c i i a u s p u s : " D o a m n e , a c u m n e e s t eto tuna dacă mergem să dormim sau dacă rămânemaic i , a fa ră , deoarece poves t i rea p r ie tenu lu i Marcune-a alungat de tot somnul. Nu cred că mai putema d o rmi a c u m! F i e c a r e s t r o p d e s â n g e d in t r u p u ln o s t ru f i e rb e d e mâ n ie împ o t r i v a a c e s to r b e s t i i

sălbatice . în astfel de împrejurări ar f i mai bine sănu te f i născut vreodată . Doamne, lasă să curgă focdin ceruri peste aceşd dcăloşi , pe nt ru că aceste lucruripe care le-am auzit în trec cu mult , d in câte şdm noi ,cele mai îngrozitoare fapte săvârşi te până acum deo a m e n i ! "

3. Eu: "Tocmai de aceea este bine să vă odihniţ ipudn, ca să vă domoli ţ i - Mâine, sângele vostru va f ima i p o to l i t şi v o m p u te a j u d e c a ma i b in e ! " D u p ăaceste cuvinte top au plecat să se odihnească, fără sămai spună v reun cuvân t .

4. Diminea ţa a ven i t repede , ia r Eu ş i ucen ic i i

Mei ne-am ridicat din paturi cu puteri noi .5. C â n d a m i e ş i t a f a r ă , S imo n P e t ru a s p u s :

"Doamne , am dormi t o buca tă bună de v reme, da rpovesdrea gazdei noastre , Marcu, nu-mi mai iese dinmin te . Aşa ceva es te nemaiauz i t ! Adevăra t , uneor i



2 1 2 Marea Evanghet ie a lu i loan

cu peştii cei mai m ari şi ma i gustoşi! Cele zece but oaieale mele sunt acum pline cu peşdi pe care i-am pescuitdoar astăzi. Dacă este voia Ta, voi pregăti câţiva peştip e n t r u m a s a d e d i m i n e a ţ ă . F e m e i a m e a ş t i e s ă - ipregătească foar te b ine!"

4. Eu: "Da, mi-e poftă de nişte peşte! După aceeapoţi să-ţi trimiţi copiii în Cezareea lui Filip să vândăo parte din ei şi vei câştiga bani buni!"

5. Marcu a făcut o p lecăciune , a p lecat apoi înbucătărie şi i-a spus soţiei sale să pregătească masa.Femeia , îm pre un ă cu ce le şase fe te , au făcut în tocm ai .Cei doi bă iep au umplut două buto iaşe cu peşt i i ce im a i m a r i ş i a u p l e c a t s p r e o r a ş , p e n t r u c ă e imâncase ră de ja .

6. La piaţă, imediat ce şi-au oprit căruţa, care eratrasă de doi măgari , , s -a ş i s t râns o mulţ ime decum pără tor i ş i pes te puţ i n t imp n u mai aveau n ic iu n p e ş t e . P e n t r u f i e c a r e p e ş t e p r i m i s e r ă c â t e omonedă, iar ei avuseseră două sute de peşti . Astfela v e a u a c u m d o u ă s u t e d e m o n e d e , o s u m ă c a r e

acum ( în t impu l lu i Lo rbe r (n .n ) ) e s te ega lă cuvaloarea a două sute de taleri. După câteva ore s-auîntors cei doi băieţi cu banii şi i-au dat tatălui lor.Acesta s-a bucurat foarte mult şi i-a lăudat.

7 . Băie ţ i i l -au în trebat pe ta tă l lor dacă să maimeargă sau nu încă o da tă în t â rg , pen t ru că ma iaveau multi cumpărători. Tatăl le-a dat voie să plece,iar băieţii au vândut peştii de data aceasta mai bineşi mai repede decât pr ima oară .

8 . Marcu nu mai ş t ia ce să facă de mulţumire ,p e n t r u c ă s c ă p a s e a c u m p e n t r u m a i m u l ţ i a n i d e

să răc ie .9 . în t impul pr imului drum al bă ie ţ i lor spre oraş ,noi am mâncat vreo douăzeci de peşt i b ine pregăt i t i ,cu pâine şi vin. în timpul mes ei am m ai vorbit d esp reunele lucruri, subiectul principal fiind însă slujitoriiTemplulu i . F i ica cea mai mare a lu i Marcu , care aveavreo nouăsprezece ani , ne-a ară ta t un vas vechi , pejumăta te p l in cu gunoi d in Templu , ş i a în trebat dacăacest gunoi va face să rodească mai bine câmpiile şig răd in i le , după cum se spunea .

10 . Ucen ic i i Me i au începu t să râdă , cunoscândaceas tă în şe lă to r ie a Templu lu i , i a r Toma a spus :

„Ce mizerie! Slujitorii lui Dumnezeu fac asta de vreocincizeci de ani . Au fost preoţ i mai mari , p l in i dedemnitate, care s-au împotrivit unei astfel de fapte,dar fără n ic i un fo los , pentru că acest gunoi aduceTemplulu i un veni t anual de ce l puţ in două su te demonede. Şi oamenii sunt de a juns de orb i ş i mai ş ic red o a semenea tâmpen ie , cum că aces t guno i a rb inecuvânta ogoare le ş i grădin i le!"

11 . Fata cea mai mare a lu i Marcu a spus: „O,pr ie ten drag , nu es te aşa! Cei mai mulţ i oameni credla fe l de puţ in ca ş i mine în această tâmpenie , dar cepo ţ i f ace? Dacă nu cumper i guno iu l , a i în cu rând

de-a face cu în tregul iad . Vânzător i i gunoiu lu i sunta tâ t de ins is ten ţ i , de bădărani ş i de duri , încât încele d in urmă trebuie să cumperi ceva , numai ca săscapi de ei. Dacă arunci în faţa lor gunoiul în apă, telasă în pace şi pleacă, pentru că ei ştiu că peste un

nu pot în ţe lege n ic i răbdarea Ta! Când mă gândesccum Te porţ i cu noi , care a târnăm de Tine în tocmaip recum a tâ rnă f i r e le de pă r de t rupu l unu i om ş icum ne pedepseşd pe neaştepta te cu o vorbă sau cuo privire, astfel încât nici nu mai cutezăm după aceeasă mai zicem ceva cu voce tare, nu înţeleg cum poţisă s ta i ş i să pr iveşt i su te de ani la rând asemeneagrozăvi i ş i nu Te supără?! Unde noi ne p ierdem de

mult răbdarea , Tu pr iveşt i răbdător , ia r acolo undeochiu l ş i mintea noastră nu vede n imic sau aproapenimic , Te porţ i de parcă bunăstarea în tregi i c rea ţ i ia r depinde de aceasta!

6 . Vezi , aces tea sunt lucrur i pe care ne es te cunepudn ţă să l e p r icepem. Marcu a re d rep ta te în t r -oa n u m i t ă m ă s u r ă c â n d g â n d e ş t e a s t f e l d e s p r eDumnezeu . Es te fă ră îndo ia lă adevă ra t că Tu , o ,Doamne, î i răsp lă teşd cu pr isosin ţă pe aceşt i mart i r ipentru sufer in ţa lor care durează doar câ teva minute ;dar, cu toate acestea, este ceva îngrozitor ca oameniide pe acest pământ să fie astfel chinuiţi! Câteva clipe

de chin devin , pentru ce l ch inui t , mic i e tern i tă t i !"7. Eu: "V-am spus ieri atât vouă, cât şi lui Marcu,

că vă voi spune mai multe despre aceasta ş i că Măved putea în treba! Mai b ine mergeţ i acum şi-1 a ju ta ţ ipe Marcu să-ş i t ragă năvodul p l in cu peşt i la mal ,pentru că d is-de-dimineaţă , devreme, e l a p lecat lapescui t , ia r Eu i -am binecuvânta t munca. Mergep ş iajuta ţi-1 să ad uc ă p eşd i la m al şi să-i pu nă în va se!"

C a p i t o l u l 1 8 0

Pescu i tu l b inecuvântat . Desprem iz e r ia d in T e m p lu .

1. După aceste cuvinte, tod ucenicii au plecat şii-au ajutat, după puterile lor, pe Marcu şi pe copiiiaces tu ia . Cei doi bă ie ţ i a i lu i Marcu erau dner i ş iputern ic i , în schimb cele pa tru fe te mai mari a le lu inu aveau împreună a tâ ta putere ca un băia t .

2. După ce peşdi au fost aduşi la mal, cu ajutorulucenicilor, şi au fost puşi în vase, Marcu a venit laMine şi Mi-a spus, fiind încă plin de sudoare de laa tâ ta muncă: "Doamne ş i învăţă toru le , poţ i să spui

ce vrei, eu tot voi crede că datorită Ţie am prins atâtde mult peşte, tot la fel cum burdufurile cu vin auf o s t u m p l u t e i e r i t o t d e T i n e , p e n t r u c a r e î ţ im u l ţ u m e s c î n c ă o d a t ă , d i n s u f l e t . V r e a u s ă - Ţ im u l ţ u m e s c , D o a m n e şi î n v ă ţ ă t o r u l e , d i n i n i m ă ,p e n t r u m a r i l e b i n e f a c e r i p e c a r e l e r e v e r ş i î npreapl in peste mine ş i famil ia mea!

3. Astăzi am aruncat năvodul ce l mare , care areo lungime de o sută cincizeci de cop şi ajunge la oadâncime de şapte coţi, şi , iată, tot năvodul s-a umplut









2 1 6

jMă vadă şi să vorbească cu Mine.

9 . S p u n e s o ţ i e i şi f e t e lo r t a l e s ă p r e g ă t e a s c ăm â n c a r e şi p e n t r u e l , ş i p e n t r u o a m e n i i l u i .M â n c a re a v a f i b in e v e n i t ă p e n t ru c ă e i t o ţ i s u n tînfometaţ i!"

10 . Marcu ş i -a chemat degrabă so ţ ia ş i pe ce leşase fe te ş i l e -a spus să p regă tească masa pen t ruguverna to ru l Cyren ius ş i pen t ru încă v reo t re izec id e p e r s o a n e .

11 . Femeia l -a p r iv i t foa r te mira tă pe Marcu ,.crezând că acesta glumeşte. Marcu a trimis-o însă înbucătărie ş i ea nu a mai z is nimic.

12 . Marcu le-a spus celor doi fii ai săi să urce pedeal şi să vadă dacă nu cumva se apropie deja alaiulcel strălucitor din oraş. Le-a spus ca, îndată ce-i vedeven ind, să-1 an un ţe . Cei doi bă ieţi au fugit iu te şi auvăzut că alaiul urma să ajungă foarte curând la casa

lui Marcu.13 . Băieţii au fugit înapoi la tatăl lor şi i-au spus

ce au văzut.14. Marcu M-a întrebat: „Doamne şi învăţătorule ,

t r e b u i e s ă î i i e ş im în î n t â mp in a re , d u p ă o b i c e iu lr o m a n ? "

15 . Eu: „Nicidecum! Cel care este mânat de dorulde Mine, acela vine chiar dacă nu este întâmpinat!Cyrenius este un om puternic întru spir i t ş i nu aren e v o i e s ă f ie î n t â m p i n a t ! T r e b u i e s ă i e ş i m î nîntâmpinare doar aceluia care este s lab, a tâ t la t rup,cât ş i la sufle t , a tunci când a pornit pe calea cătren o i , p e n t r u c a e l s ă n u o b o s e a s c ă l a m i j l o c u ldrumului , să rămână acolo ş i să se piardă!"

C a p i t o l u l 1 8 4

Marcu î l pr imeşte pe Cyren ius

1. Abia am terminat de rost i t aceste cuvinte , cădin vale au ş i început să se audă o mulţ ime de voci .Era Cyrenius cu tot alaiul său. Alături de el călăreaşi Jos oe , băiatul p e car e îl înviase m în crip ta lui Iair,

în Nazaret . Băiatul călărea pe un mânz şi purta hainer o m a n e .2. Când Cyrenius a ajuns în faţa casei, i-a întrebat

pe ce i do i bă ie ţ i dacă aceas ta e ra casa bă t rânu lu irăzbo in ic Marcu .

3. Băie ţ i i i -au spus , făcând o p lecăc iune : „Da ,


mărite domn şi s tăpân!"4. Atunci a venit şi Marcu şi-i spuse lui Cyrenius:

„Mare domn ş i s tăpân , n imic d in aceas tă lume num-ar f i putut opri să răspund pe loc chemări i ta le!D a r g ă z d u i e s c a c u m , p r i n t r e m u l ţ i u c e n i c i ş iînsoptori , pe Acela care este fără nici o îndoială unzeu , pen t ru că făp tu ieş te doar p r in vo in ţa Sa , a şacum nu a mai făcu t v reoda tă un mur i to r pe aces t

p ă mâ n t . E ra c u n e p u t in ţ ă s ă p l e c d e l â n g ă a c e s toaspe te d in ce rur i , mai a les că revarsă încon t inuuatât asupra mea şi a familiei mele, cât şi asupra caseimele, care nu mai este acum sărăcăcioasă, to t fe lulde binecuvântări . Casa mea este acum bogată , căciam cincizeci de burdufuri cu vinul cel mai bun şiîncă cinci butoaie ma ri pl ine cu peşt i i cei maima riş i mai buni! La fel ş i cămara mea este pl ină ochi cutot felul de delicatese, iar sare şi lemne am suficientpână la sfârşitul viepi mele! Ce aş putea eu, ca ombătrân, să cer sau să mai vreau? Dar nu numai eu

am tot ce-mi trebuie, ci şi cei opt copii ai mei. Astăzia m c â ş t i g a t v r e o p a t ru s u t e d e mo n e d e , c e e a c eînseamnă foarte mulp bani ş i , fără îndoială , voi maicâştiga câteva sute de monede la fel de cinstit."

5. Cyrenius a spus: „E foarte bine ş i mă bucurchiar mai mult decât t ine că te întâlnesc acum atâtde fer ic i t . Dar condu-mă la oaspetele tău de seamă!Pentru El am venit d in oraş. Din spusele solului m-am gândit că oaspetele tău trebuie să fie divinul Iisusd i n N a z a r e t , c ă r u i a n u v o i p u t e a v r e o d a t ă s ă - Imul ţumesc de a juns pen t ru mar i le b inefacer i pe ca remi le-a făcut . Condu-mă repede la El!"

6. Cyrenius nu M-a văzut îndată ce a sosi t pentrucă Eu mai eram încă la masă, împreună cu ucenici iMei, iar masa se af la la umbra deasă a castanului ,a le că ru i c reng i a jungeau aproape până la pământ .Marcu l -a condus p e Cyren ius , îm pre un ă cu Josoe ,la Mine.

7. Când M-a zări t Cyrenius, ochii i s-au umplutcu lacrimi de bucurie ş i a spus: „Da, da, este aşacum m-am gândit, Tu eşti! Cât sunt de fericit că mis-a dat din ceruri acest dar divin nepreţuit, de a Teîntâlni din nou pe Tine, Tu, care eşt i to tul pentrumine. Ce bucurie de a Te vedea, de a-Ţi vorbi , de af i b inec uvân tat cu răsuflarea Ta! O, Tu, s tăpân veşnical în tregii lumi ş i a l tu turor ceruri lor , cât de datorî ţ i sunt pentru f iecare c l ipă a vieţ i i mele ş i pentruma re a b in e f a c e r e c u c a r e m-a i b in e c u v â n ta t p r i nînţelepciunea Ta de necuprins, în Kis , când au fostgăsiţi banii din dări care fuseseră furaţi! Mă gândescadesea la acea z i ş i l a marea încurcă tu ră d in ca rem-ai scos prin înţelepciunea Ta! Şi, de fiecare datăcând m ă gândesc şi Ip mu l ţumesc , och i i mi se um plude lacrimi ş i t rebuie să mă rog Ţie , p lângând!"

8. Eu am spus: "Prietene şi frate, vino şi aşează-te

la dreapta Mea. Spune-le oamenilor tă i să se aşezela cea la l tă masă , aco lo , sub smochin! înda tă va f iservită masa, care a fost deja pregăti tă pentru voi ,căci şdu că astăzi nu ap mâncat mai nimic. Ce maiface Jos oe al Me u, cum se înţeleg e cu îng erul carevine din când în când la el?"



Marea Evanghelie a lui loan 217

Capitolul 185

îngerul, ca învăţător al lui Josoe

1. Josoe, care arăta acum mult mai întărit, a venit

la Mine şi a spus: „Domnul Meu, viaţă a vieţii, sunt

pe deplin sănătos şi mâncarea şi băutura îmi plac

foarte mult, dar nu sunt prea mulţumit de îngerulcare mă vizitează în Sihar, la fiecare trei zile. Orice

îi spun, are ceva împotrivă! Sunt dornic să învăţ tot

ce este bun, adevărat şi folositor, dar când el îmi

spune astăzi: «O pară şi cu încă o pară fac două pere!»

şi data viitoare îmi spune că nu este adevărat, atunci

când vreau să-i răspund cu propriile lui cuvinte, şi-mi

spune că o pară şi cu jncă o pară fac trei, patru,

cinci, chiar un număr nesfârşit de pere şi că unu şi

cu unu nu fac nicidecum doi, ci orice număr la care

te poţi gândi, atunci mă supăr şi de aceea mă cert

aproape mereu cu învăţătorul meu spiritual! La

următoarea vizită, nu mai este adevărat ceea ce mi-a

spus la întâlnirea de dinainte. Spune uneori nişte

lucruri de mi se ridică părul pe cap! De aceea Te

rog pe Tine, Tu, Domn şi stăpânitor al tuturor

cerurilor şi lumilor, să-i spui învăţătorului din Sihar

să fie mai înţelegător cu mine, altfel, mai bine cru-

ţă-mă de aceste vizite!"

2. Eu: „Ah, dragul Meu Josoe, suportă-1! El te învaţă

adevărata înţelepciune a cerurilor. Vezi tu, socotelile

spiritelor sunt mult diferite de cele din această lume!

Dacă aş vorbi cu tine într-un fel ceresc, nu' ai înţelege

nimic, dar Eu vorbesc omeneşte, fiind Eu însumi omdin carne şi sânge. De aceea Eu vorbesc cu oamenii

acestui pământ, despre cele spirituale, pe înţelesul

lor şi chiar şi aşa ei se supără pe Mine pentru că nu

pricep, iar mulţi nici nu vor să priceapă! învăţătorul

tău spiritual care rine din când în când la tine te învaţă

bine, dar tu vei începe să înţelegi mai bine învăţătura

lui pe acest pământ abia la bătrâneţe şi o vei înţelege

pe deplin numai în lumea de dincolo, unde nu se vor

amesteca tulburările cărnii şi ale sângelui cu sufletul

tău curat. Mă înţelegi?"

3. Josoe a spus: „Da, Domn al infinităţii, Te înţeleg

mai bine decât îl înţeleg pe învăţătorul meu spiri

tual! Dar când acesta-mi spune că, de fapt, mânia şi

iubirea sunt una, atunc i susul devine jos pen tru

mine; tot la fel este şi când spune că, în esenţă, cerul

şi iadul sunt una! Să priceapă cine poate, în mintea

mea este o mare contradicţie!"

4. Eu: „îngerul are şi aici dreptate. Aşa este! îţi

voi da un mic exemplu şi sunt sigur că vei înţelege

mai multe!

5. Priveşte soarele! Cât de mult te încântă şi te

înviorează razele lui în zilele de iarnă, când

străluceşte cald şi plăcut, dar cum este în deserturile

Africii când nisipul începe să se topească din cauza

soarelui fierbinte, iar tu nici nu ai putea să ieşi E .tunciafară, căci acest soare ar fi un iad pen tr u tine?!

înţelegi acum?"

6. Josoe a spus: „O, da!"

7. Eu am continuat: „Bine, ascultă mai departe!

Noaptea este o mare binefacere pentru oamenii

obosiţi, după o zi de trudă. Dar dacă această

binefacere ar dura timp de treizeci de zile neîntrerupt,

toţi oamenii n-ar mai îndura şi ar începe s-o blesteme!

Noaptea continuă ar împietri puterile pământului,iar în cele din urmă nu ar mai putea fi nici viaţă!

Vezi, în acest caz, o noapte atât de lungă ar fi un

adevărat iad!

8. Dacă faci o drumeţie într-o zi foarte călduroasă,

începe să te chinuie setea şi, ajungând la un izvor cu

apă limpede şi bună, cât de mult te înviorează el!

Dar în vale, apa de la izvor se strânge într-un lac

adânc şi întins. Dacă aluneci şi cazi în el, vei muri

negreşit! Vezi, din nou, aceeaşi apă care te-a înviorat

sus, pe munte, te omoară jos, în lac, şi este deci un

iad pent ru tine!

9. Tot la fel bei cu plăcere din când în când unpahar de vin bun, dar dacă bei dintr-o dată un burduf

întreg, vinul te va ucide, deci va fi pentru tine iad!

10. îţi place să urci pe munte şi să priveşti în

depărtare, căci atunci îţi umpli inima de încântare.

Dar dacă ar cădea o stâncă peste tine, ea te-ar ucide

şi ar fi atunci iad pentru tine!

11 . Vântul, când adie plăcut peste fruntea ta, în

zilele fierbinţi, îţi răcoreşte întreaga făptură! Dar

când se înteţeşte, devenind vifor, şi începe să smulgă

şi copacii din rădăcini, spune-Mi, te va mai înviora

atunci? Fără îndoială că nu! Căci o vei lua la fugă şi

vei căuta adăpost într-un loc unde vântul nu poate

să pătrundă. Vezi, acelaşi vânt care mai înainte te

răcorea, acum este iad pentru tine!

12 . De aceea fiecărui om îi este dată o măsură în

toate lucrurile, după puterea, firea şi rostul său. Dacă

el se păstrează în această măsură, atunci urmează

rânduiala în care Dumnezeu l-a pus şi tot ce-1

înconjoară este rai pentru el. Dar dacă el încalcă

această rânduiala în orice fel, şi-şi pune o lume

întreagă pe umerii săi slabi, aceasta îl va strivi şi va

deveni iad pentru el!

13. Măsura dreaptă în toate lucrurile este atâtpentru oameni, cât şi pentru spirite, un rai, iar

depăşirea ei este şi pentru unii şi pentru ceilalţi iad!

inţelegi acum?"

14. Josoe a spus: „Da, acum înţeleg mai bine şi

mă bucur foarte mult! De ce nu mă lămureşte la fel






potr ivi t! Abia suntem de o ju m ăt ate de ceas peapă şi nu vreau să-i tulburăm liniştea şi nici să-it r e z i m s p i r i t e l e , c a r e n e p o t j u c a m u l t erenghiuri . Spre seară , când vom fi mai aproaped e ma l , v o m a ru n c a n ă v o d u l . A c u m n u v o mface nimic al tceva decât să ne odihnim odatăcu marea. Dacă vreunul dintre voi vrea să şdeceva, poate să Mă întrebe."

4. Cyrenius: „Văd cum cele patru fete maimari ale lui Marcu vâslesc la fel de puternic caşi cei doi fii ai lui care sunt grozav de puternici!Tu, Marcu, a i fost odinioară foarte voinic , darfiii tăi te-au întrecut cu mult!"

5. Marcu: „Da, dar astăzi puterea lor esteneobişnuită . Vâslesc atât de repede şi cu atâtaputere , încât barca pare a f i mânată de vânt . Infelul acesta am pu tea ajunge într-o jum ăta te d e zi înK is s a u c h i a r p â n ă a p ro a p e d e S ib a r a h . In m o dobişnu i t am avea nevo ie de două z i le pen t ru unasemenea d rum! Aşa însă pu tem a junge în câ teva

ore în Ghenizaret ş i în patru ore în Iesaira .6 . Dacă nu mă înşeală ochii mei bătrâni , zăresc

în depăr ta re munte le îna l t , ca re de la no i pa re aa c o p e r i p e p a r t e a s t â n g ă G h e n iz a r e tu l ! P a r e a f ia lbastru , d in cauza depărtăr i i , dar în curând va arătaal tfe l dacă mai continuăm drumul cu această vi teză!E de admirat puterea aceasta care nu scade deloc afiilor m e i ! Fără îndoială , Doamne, că ş i Tu eşt i înjoc cu voinţa Ta sfântă ş i a totputernică!"

7. Eu: „Da, drag pr ie ten , t re buie să fiu în jo c cuvoinţa Mea nesfârşi t de mult , or iunde există devenire ,

existenţă ş i menţinere , de la cele mari la cele mici ;a l tfe l spaţiul nemărginit nu ar mai avea viaţă . Deaceea voinţa Mea este prezentă acum şi în fiii tăi."

8. Cei trei ucenici aflaţi în aceeaşi barcă împreunăcu Mine au început să vorbească între e i : „Adeseorieste s traniu să f i i în preajma Domnului ş i Maestruluinostru! Uneori vorbeşte de parcă ar f i s ingurul Domnal cerului ş i a l pământului ş i se ş i poartă pe măsură.A l teor i pa re a f i doar un s implu om ş i nu po ţ iîntrezări nimic din sfinţenia Sa! Tot ce spune şi faceeste pl in de înţelepciune, dar ceea ce a spus El decurând, că va fi ucis de către farisei în Ierusalim, în

ciuda puterii şi înţelepciunii Sale divine, este ceva cenu poate f i numit pl in de înţelepciune! Ce ar aveade câşt igat omenirea dacă L-ar schingiui astfe l? Eava spune în cele din urmă: «Aceasta este soarta celuiputernic: până la urmă ajunge vicdma celui ş i maiputernic!» El, cel care a readus morţii la viaţă şi carea mutat munţi i , ar t rebui să f ie în s tare să nimiceascăprintr-un singur cuvânt mizeria Templului!

9. In vremea lui Noe, toţi oamenii, în afara lui şia famil ie i sale , au trebuit să moară, deşi nu erauch ia r a tâ t de ră i cum sun t în cea mai mare par teastăzi . Pentru că oamenii sunt a tâ t de răi încât nu sepoate să fie alţii mai răi de atât, El se mai şi lasăschingiuit de ei în loc să-i pedepsească la fel ca învremea Sodomei sau a lui Noe! Unele fapte a le Salesunt cu mult mai greu de înţeles decât orice lucrucare nici nu a fost creat!"

C a p i t o l u l 1 8 8

Cuvinte le lu i loan despre d i ferenţad intre în ţe legerea ob işnui tă ş i cea sp ir i tua lă

1. loa n, care-1 ascultase cu m are atenţ ie pe Petru ,i-a spus: „Privind această s i tuade cu ochii omeneşd,nu pot să te contrazic , dar pentru ochiul in imii eaare o al tă înfăţ işare! Căci înţelepciunea divină nu sec o n d u c e d u p ă c e a o me n e a s c ă , n i c i d a c ă a r f i aomulu i ce l mai în ţe lep t !

2. Şui tu de ce sunt pe pământ tot fe lul de soiuride plante ş i tuf işuri care nu dau roade? Sau chiardacă poartă roade, acestea nu au nici un rost pentru

mintea noastră ş i n imeni nu şde la ce sunt bune! Totla fel de multe soiuri care par nefolositoare vei găsiş i în lumea animalelor . De la căpuşa cea mai mică,până la caracati ţe le ce tră iesc în mări ; spune-mi lace sunt folositoare toate acestea, în afară de cele caresunt domesdce? Ce rost au animalele sălbatice? Lace-i folosesc o m enir ii urşii, leii, tigrii, hie ne le şi mul teal te le pe care nici nu le cunoaştem? Cil te îd poatespune care este rostul lor? Pentru ce sunt s te le le pecer? De ce s tră luceşte luna numai pe dmpul nopţi i?Care este de fapt rostul ei? Toate acestea şi mii dea l te ta ine nu le în ţe legem; ş i când ne gând im cu

m i n t e a n o a s t r ă , t o t u l p a r e o p r o s t i e ! D a r l aDumnezeu to tu l a re un ros t anume. Nu t rebu ie săne mire când nu înţelegem tot ce face El , acum cândavem marea şansă de a -L vedea în fa ţa noas t ră ,lucrând şi învăţându-ne! Poţi f i s igur că are negreşi tmotivele Lui cele mai înţelepte pentru orice lucrupe care-1 face! Nu eşti de acee aşi păr er e cu m ine ?"

3. Simon Petru a spus: „Ba da, a i dreptate , nu amnimic împotrivă! Dar rămâne adevărat că unele faptea le lu i Dumnezeu sun t , pen t ru omul ca re gândeş te ,întocmai ca ş i cum ai spune foarte serios că doi peşdşi cu încă doi fac împreună şapte!"

4. Eu am spus: „Da, Simon, lucrurile par a fi aşa;dar, vezi tu, ceea ce mindi omeneşd i se pare a fi cunepu t in ţă , lu i Dumnezeu î i poa te f i uşor cu pu t in ţă !Ia năvodul care este la picioarele tale şi aruncă-1 înmare! (Simon făcu ce i-am spus.) Acum trage-1 înapoi




şi spune câţi peşti sunt în el!"5. Simon: „Doamne, sunt nici mai mult , n ici mai

puţin de patru peşd!"6. Eu: „Mai numără încă o dată , căci sunt şapte

cu toţii!"7. Simon se ui tă încă o dată ş i văzu că aveam

dreptate . Se minună şi spuse: „Da, da, lu i Dumnezeutotul îi este cu putinţă!"

8. Eu: „De acum înainte să nu mai spui lucrurifără rost, pentru că este mai bine să taci decât să lespui! înţelegi ce-ţi spun, altfel nu eşd cu nimic maibun decât un fariseu orb!"

9. Simon Petru a spus: „Doamne, şdi doar cât demult Te iubesc ş i to tuşi mă cerţ i foarte aspru cândspun câte ceva, astfel încât abia mai am curaj să Teîntr eb cu voce tare! Primesc tot ce vine de la Tine cumultă iubire ş i cu răbdare, dar nu pot să ascund cămă într is tez a tunci când sunt ţ in ta asprimii Tale!"Apoi îş i îndreptă privirea tr is tă spre mare.

10 . loan merse la el şi-i spuse: „Vezi, frate, ţi-edes tu l de g reu acum, că te -a do jen i t Domnul , da riubirea şi înţelepciunea Lui şdu foarte bine de ce ţi-aspus aşa. Dacă vei privi în adâncul inimii ta le , veiafla uşor de ce!"

11. Simon: „De ce? Spune-mi tu!"12 . loan: „Vezi, frate, în ceea ce priveşte credinţa

vie ş i de neclindt , tu eşd cel mai puternic dintre noiş i e şd , după cum spune Domnul , o adevăra tă s tâncă .Dar uneori te copleşeşte un fel de vanitate şi, vezi tu,aceas ta es te în rud i tă cu ceea ce poar tă numele deîn g â mfa re ! A s t a t r e b u i e s ă f i e c e e a c e D o mn u l

urmăreşte să scoată din dne cu mustrări le Sale! Amvăzut asta şi altă dată şi ţi-aş fi sp^is-o mai demult cutoată iubirea, dar nu s-a ivit până acum prilejul. Acummi-am adus aminte de asta şi ţi-am spus ceea ce amsimţi t de mult t imp l impede în sufle tul meu. Credcă eşt i de aceeaşi părere cu mine, pentru că o spuncu iubire; aş vrea să nu te superi!"

13 . Simon Petru: „Da, cred că ai dreptate . Dar eunu înţeleg de ce nu ne spune El despre un astfel delucru. Dacă ar face-o, ne-ar f i mult mai uşor să nedăm seama de ceea ce este drept ş i d ivin!"

14. loan: „Ar putea să facă şi aşa, dar totuşi nu

face ş i fără înd oială că are un mo dv înţele pt!15 . Eu cred că El vrea ca fiecare om să se cunoască

mai întâi pe el însuşi, în întreg im e, înainte ca D om nulsă pună mâna Sa, care desăvârşeşte orice existenţă ,pe el ş i să rămână împreună cu lumina Sa în inimao m u l u i .

1 6 . D e a c e e a c r e d e u c ă D o m n u l n u s p u n enimănui în faţă greşelile pe care acesta le face, ci i lea r a t ă a l t f e l p r i n a n u mi t e împ re ju r ă r i z g u d u i to a r eprin care El obligă sufletul să pătrundă în el însuşi

mai profund, să recunoască greşelile săvârşite, să leîn lă tu re ş i a s t fe l să in t re mai apo i pe dep l in înr â n d u ia l a D o mn u lu i . A c e a s t a , f r a t e , e s t e p ă r e r e amea , poa te fă ră v reo însemnăta te , da r eu aşa c redcă s tau lucruri le . Ce părere a i?"

17. Simon a spus, după ce s-a gândit pudn: „Da, credcă ai dreptate, căci, dintre noi toti, tu înţelegi cel maiadânc şi cel mai bine gânduri le Domnului! De acumînainte, voi lua întotde auna aminte la cuvântul tău!"

18 . Simon se îndrep tă apo i d in nou spre Mineşi-Mi mulţumi că i-am dezvăluit in imii sale toateacestea prin fratele loan. Eu însă i-am spus lui Simonsă-i ajute pe cei doi băieţi ai lui Marcu, pentru căera mai iscusi t , să arunce năvodul cel mare în apă.

19. Simon î i a jută cu cea mai mare bucurie dinlume, pentru că o privire pl ină de iubire din parteaMea însem na pen t ru e l mai mul t decâ t toa te com or i lelumii . Tot astfel ar t rebui să f ie ş i la to ţ i cei la l ţ ioameni care vor cu adevărat să Mă urmeze şi carevor să capete adevărata viaţă veşnică.

C a p i t o l u l 1 8 9

Se apropie o corabie romană.Pescu i tu l îmbelşugat .

1. In timp ce fiii lui Marcu, S imo n şi ceilalţi ucenic icare erau în barcă aruncau năvodul în apă, am văzutcă se îndrep ta sp re no i o corab ie d inspre ţ inu tu lGhenizaretului . Ea se apropia tot mai mult ş i , cândajunse doar la câtiva stânjeni de noi, unul dintre fiiilu i Marcu îş i dădu seama că era o corabie romanăîn care se aflau mai mulţi oşteni.

2. Cyren ius a spus : „Din p r ic ina rangu lu i meuînalt ar fi cam neplăcut să fiu văzut de către soldaţii

me i î n t r -o b a r c ă c e n u e s t e p o t r i v i t ă p e n t ru u nguverna to r genera l ! Ar f i b ine dacă am pu tea să - ioco l im pu ţ in !"

3. Eu am spus: „Teme-te tu de ceea ce este detemut, dar de aşa ceva nu mai trebuie să te temivreodată! Vezi tu , când soarele este sus pe cer , e lpare a f i mult mai mic decât a tunci când e gata săapu nă; dar , cu toate acestea, n im eni nu-1 poa te privimult t imp, căci lumina lui este prea puternică. Cândes te însă aproape de apus , toa tă lumea se u i tă cuplăcere la el.

4 . Chiar dacă aceas tă barcă a r avea ce le mais c u m p e o r n a m e n t e , e a n u ţ i - a r m ă r i c u n i m i cm erit ele . Ceea ce eşti, eşti or iu nd e te-ai afla: pe vârfulmunte lu i Arara t sau pe un muşuro i de câ r t i ţă . Tevei putea bucura de adevărata preţuire împlet i tă cuiub i re ce l mai mul t numai aco lo unde oameni i po t




ajunge cel mai uşor la t ine!Iar Eu îţi mai spun că aceastăîntâlnire va f i de foarte marefo lo s . T e v e i c o n v in g e î ncurând de asta ."

5 . C y r e n i u s e r a f o a r t eîncorda t , în t rebându-se ce vaa d u c e a c e a s t ă î n t â l n i r e c u

c o r a b i a r o m a n ă . D e o a r e c ecorabia înainta mai greu, dinp r i c i n a v â n t u l u i p o t r i v n i c ,Cyren ius în t rebă dacă nu a rfi ma i b in e s ă n e a p ro p i e mnoi de corab ie .

6 . E u î n s ă a m s p u s :„Nicidecum, ne vom întâlni cuei mai târziu şi vei putea aflaa tunc i to t ce te in te resează .Acum să ne vedem în l iniş tede pescuit!"

7. Când Cyren ius a auz i taşa , s -a mul ţumi t cu aces t răspuns ş i a începu t săprivească l iniş t i t cum era aruncat năvodul în marede către pescari ş i cum începea să se umple cu peşdma r i ; c â n d s - a u a d u n a t p r e a mu l ţ i p e ş t i a m fo s tnevoiţ i să mergem spre mal. Am ajuns la mal dupăaproa pe o jum ăta t e de ceas, şi anu m e aco lo und e sea f la e leş teu l împre jmui t . In năvod e rau o mul ţ imede peşt i mari , iar ucenici lor Mei, lu i Marcu, tu turorcopiilor săi, chiar ajutaţi şi de slujitorii lui Cyrenius,le-a luat un ceas şi ju m ăta te să scoată din năvod todpeştii prinşi.

8 . Eleşteul era pl in de peşt i ş i to ţ i forfoteau înapă, căci erau vreo şapte mii la număr. Marcu nicinu mai ş t ia ce să facă de bucur ie . Gura î i ros teanecon ten i t b inecuvân tă r i .

9. Eu i-am spus: „Prietene, tu îmi eşd recunoscătorpentru această binefacere , dar astăzi vei mai primiun dar, când va acosta aici corabia romană! Acest darnu va consta în peşti, nici în aur sau argint, ci numaiîn cuvintele Mele, care îţi vor netezi calea spre viaţaveşnică. Să le ur m ez i atât tu, c ât şi familia ta, şi sufletelevoastre se vor lum ina nu nu m ai cât veti trăi, ci şi pen tru

totdeauna! M-ai înţeles?"10 . Marcu a spus : „Da , Doamne! In ima mea îmi

spune: «Marcu, bătrân luptător ruginit , astăzi viaţata va f i curăţată de toată rugina! Urechea ta va auzio voce din ceruri le lui Dumnezeu, iar sufle tul tău vas imp aprop ie rea mântu i r i i t a le pen t ru to tdeauna!»Sper că astăzi voi t ră i d in nou ceva nemaipomenit ."

C a p i t o l u l 1 9 0

No i i o a s p e t i

1. Abia au înt ins f i i i lu i Marcu năvodul la uscatpe stâlpii de la mal, puşi chiar pentru aceasta, că s-aşi apropiat corabia romană. Soldaţi i af la ţ i pe punteau str igat la f i i i lu i Marcu să le vină în întâmpinarecu bărci le ca să-i aducă la mal, deoarece corabia nu

s e p u t e a a p ro p i a p r e a mu l tde mal . F i i i lu i Marcu auporn i t sp re e i ş i nu mică afost mirarea discipoli lor Meia tunc i când , p r in t re oş ten i ir o ma n i , i - a u r e c u n o s c u t p ecăpitanul Iul ius , pe Ebahl ş ichiar pe Iara .

2. Pe punte se mai af lau,legaţi cu lanţuri , c inci tâ lharica re bân tu ise ră ţ inu tu l d in t reIu d e e a ş i S a ma r i a , u c ig â n duneor i ch ia r oameni . Aceş t iapurtau veştminte de rabini ş ipăreau a f i foarte prie tenoşi ;dar în inima f iecăruia dintree i s ă l ă ş l u i a u l e g i u n i d edemoni care î i obligau pe ceic i n c i t â l h a r i s ă j e f u i a s c ăî n t r - u n m o d î n g r o z i t o rcălători i ş i să- i omoare apoi

fără milă pe cei prădaţi , ca să nu f ie recunoscuţi . Deasemenea tâ lhari se foloseau în ta ină far isei i căci ,d a to r i t ă l o r , e r a a p ro a p e imp o s ib i l c a î n t â ln i r i l eereticilor samariteni şi iudei să mai poată fi tinute înanumite locuri . Acest fapt era cunoscut ş i romanilor ,care erau cu atât mai ost i l i tâ lhari lor . Răufăcători iprinşi aveau o soartă îngrozitoare pentru că plăteaucu viaţa , t rebuind să îndure ş i chinuri foarte mari .

3 . Pe lângă aceşt i c inci tâ lhari se mai af lau pecorabie mai mulţ i răzvrăt i tori care , venind pe ascuns

t o t d i n T e m p l u , î n d e m n a u l a r e v o l t ă î m p o t r i v aromanilor . Cu toţ i i se îndreptau spre Sidon.4. Eu M-am ascuns la începu t pen t ru ca Ebah l ,

Iara ş i Iul ius să nu M ă vadă imed iat ş i le-am po run cittuturor , chiar ş i lu i Cyrenius, să nu Mă dea în vi leagp re a c u râ n d , d e o a re c e p e c o ra b i e e r a u ma i mu l ţ ifa r i se i ca re fusese ră t r imiş i d in Ie rusa l im să Măg ă s e a s c ă . A c e ş t i a s p u n e a u î n s ă c ă a u p l e c a t d inIerusal im pentru o al tă pric ină.

5 . C y re n iu s l - a î n t â mp in a t p e Iu l i u s c u mu l t ăprietenie . Căpitanul s-a bucurat foarte mult căci , înpr i m ul râ nd , e l nu se aş te p ta să -1 în tâ lnea scă pe

guv ernato r a ic i ş i, în a l doilea rân d, Cyrenius era deobicei foarte sever cu supuşii săi , impunând respect .

6 . C y re n iu s a v o rb i t c u Iu l i u s d e s p re t â lh a r i ,în t rebându-1 dacă aceş t ia au fos t de ja condamnaţ i .Căci, dacă sentinţa ar fi fost deja rostită, nu ar mai fiputut f i schimbată decât de împărat . Iul ius i-a spuscă urmau să fie judecaţi în Sidon şi că el ar fi vruts ă - i c o n d a mn e C y re n iu s . D e a c e e a l - a r u g a t p eCyre nius să-i ju d ec e el , du p ă ce va afla ca re s un tcrimele pe care le-au făcut.

7. Cyren ius i-a spus lui Iulius: „Ai făcut f oarte bi neneosând indu- i încă pe aceş t i răufăcă to r i ! Eu nu î ivoi jud ec a chiar ac um , pe nt ru că se af lă a ic i c inevamul t mai în ţe lep t ş i mai pu te rn ic decâ t mine . Pe E lîl vom lăsa să-i ju de ce . Ucigaşii să fie bine pă ziţi p ân ăcând cel puternic ş i în ţelept va veni!"

8 . I u l i u s : „ M a r e s t ă p â n a l ţ i n u t u r i l o r A s i e i ,




s p u n e - m i , se a fl ă c u m v a î m p ă r a t u l p e p ă m â n t u lasiatic?"

9. Cyrenius: „Nu, iubite Iul ius , este c ineva carestăpâneşte peste toate împărăţ i i le lumii ş i astfe l ş iasupra f iului încoronat a l lu i Augustus; a l fra te luimeu! Es te Zeus cu toa tă pu te rea Sa d iv ină ca re avenit la noi , mu ri tori i , d in cerur i . Cuvintele Sale su ntfapte, iar voinţa Sa este lucru înfăptuit!"

10. Cyrenius îi vorbi astfel lui Iulius crezând cănu Mă va da în vi leag, neşt i ind că acesta Mă cunosc usede ja .

11 . Iul ius: „Mare s tăpân, t ră im într-o vreme plinăde miracole . Trebuie să le f im foarte dragi zei lor ,n o i , m u r i t o r i i , c ă c i a c u m c â t e v a z i l e a m a v u tn e ma ip o me n i tu l p r i l e j d e a c u n o a ş t e u n o m c a r eera ca şi Zeus; îi lipseau doar cele o mie de fulgeredin mână! Mi-ar lua mai mult de un an să-ţi povestesccâte a făcut acest Zeus în Ghenizaret , mai a les încasa cuviosului Ebahl!"

12 . Cyrenius rămase uimit şi nu ştia ce să-i spunălu i Iu l ius , dacă să-1 m ai în t r eb e ceva sau nu . E lînţelesese din răspunsul acestuia că era vorba despreMine şi se gândea să nu-i schimbe credinţa . La fele ra ş i pen t ru Iu l ius , pen t ru că ş i e l se gândea căCyrenius îl descrisese pe Zeus.

13 . Fiecare credea că celălal t ascunde ceva ş i ceidoi s-au tachinat destul de mult ump.

C a p i t o l u l 1 9 1

Despre metoda de învăţământ a înger i lor

ş i despre cea a şco l i lor lumeşt i

1. Atât Ebahl, cât şi Iara au întărit cele arătate deIulius ş i au mai spus că ei au pornit la drum pentrua-L întâlni pe acest om în Sidon, căci mai ales fatas imţe a u n d o r s f â ş i e to r p e n t ru E l . C y re n iu s s - aminuna t de câ t de îndrăgos t i tă e ra fe t i ţa , ca re nuavea mai mult de 13-14 ani, mai ales că alături de ease afla un tânăr foarte frumos. El a spus că i se pareciudat că fata este îndrăgo sti tă d e un bărb at în vârstă ,aşa cum se spunea că ar f i acel om-Zeus, când aveaun tânăr a tâ t de încân tă to r lângă ea .

2. Cine-ş i mai aduce amin te de Ia ra , d in ce lepetrecute în Ghenizaret , acela ş t ie că fedţa nu se lăsaniciodată mai prejos; astfel că, şi de această dată, i-ar ă s p u n s l u i C y re n iu s : „ M a re d o mn ş i s t ă p â n i to r !Cum poţi ca , doar din modve poli t ice , să te lepezide El în faţa noastră şi să-L aşezi printre zeii romanilipsiţi de viaţă, în Ump ce lumina Sa divină şi graţiaLui strălucesc din tot trupul Său, ca un şuvoi nesfârşitde raze o rb i to r de luminoase?

3. Eu îi simt prezenţa şi tu o simţi la fel de bine caşi mine, şi totuşi te lepezi într-un fel de El. Nu este

de laudă ce faci, la fel cum nici pentru Iulius nu ested e l a u d ă c ă n u I I r e c u n o a ş t e p e d e p l in p e c e lPreasfânt ş i drept , în fa ţa ta , mare domn!

4. Cu atât mai puţin lăudabil este faptul că măînvinuieşt i că sunt îndrăgosti tă , pe nt ru că eu II iubescaşa cum ar t rebu i să-L iubească toată lum ea. II iubesc

ca pe Crea to ru l meu , ca pe Dumnezeu l ş i Domnulmeu şi mă rog Lui în inimă cu atât de multă credinţăşi neprihănire pe cât poate să a ibă o fet i ţă muri toare .Dacă este aşa, cum aş putea să fiu îndrăgostită de Elîntr-un al t fel? Intreabă-L p e însoţi to rul ş i învăţătorulmeu şi e l î ţ i va spune mai bine decât mine cum staulucruri le , căci are mult mai multă putere decât to ţ iîn ţelepţi i lumii ş i decât to ţ i eroi i tu turor împărăţ i i lor

pământeşt i , dar nu mai mult decât Acela pe care-Lcaut aici. Intreabă-1 deci pe acest tânăr şi vei primirăspunsul drept de la e l!"

5. Cyreniu s a vrut să-1 în tre be pe tânăr, d ar Josoel-a opri t , spunându-i lu i Cyrenius: „Nu te pune cuacel tânăr, căci este la fel ca cel care mă vizitează pemine din când în când! Aceste f i in ţe nu pot suportan imic n e c u ra t , n i c i c h i a r o î n t r e b a re c a r e n u s ecuvine a fi pusă. Viaţa şi fiinţa lor nu sun t nim ic altcevad e c â t l u min ă d in D u mn e z e u . "

6. Cyrenius i-a spus lui Ebahl: „Aceasta-i fiica ta şitu eşti evreu, de aceea este de mirare că sălăşluieştea tâ ta în ţe lepc iune în ea ! Nu se poa te să f i învă ţa tatâtea doar în câteva zile; nici chiar de la maestrulmaeştr i lor ş i cu atât mai puţin de la acel tânăr! Acestfe l de învă ţă to r i , ch ia r dacă sun t foar te pu ţ in i pepământ , nu p rea fac mar i p rogrese cu no i , mur i to r i i ,în învăţătura pe care ne-o dau! Ştiu aceasta de la fiulm eu, Joso e, care nu este chiar f iul meu , dar pe carel-am adoptat. Din când în când vine şi la el un astfelde învă ţă to r ce resc . Dacă rămâi mai mul t t imp înp re a jma lo r , n u ma i ş t i i c i n e a r e p â n ă l a u rmădrep ta te , căc i amândoi , cu toa te că au păre r i to ta l

d i f e r i t e , p a r s ă a ib ă d r e p t a t e . P r e d a re a l e c ţ i i l o rdevine o luptă între înţelepţi d in care amândoi iesînv ingă to r i .

7. Josoe al meu este adesea atât de înverşunat laadresa învăţătorului său mistic încât l-ar da şi afară;dar învăţătorul nu se dă bătut ; e l apără cu hotărâreceea ce spune, chiar dacă pare a fi lipsit de sens, şidoar la urmă lasă să se întrevadă o rază de lumină.Eu cred că la fel face şi tânărul învăţător al frumoaseitale fiice."

8. Ebahl: "Da, mare s tăpân, aşa este . Eu unul nuprea pot să spun cine are dreptate . De cele mai multe

ori lucruri le nu se l impezesc. Niciodată nu poţi săspui că este vorba de vreo învăţătură bună. Tânărulspirit caută parc ă do ar să-1 de rut eze pe elev în c eeac e c u n o a ş t e , i a r e l e v u l t r e b u i e d u p ă a c e e a s ă s ed e s c u r c e , r â n d u i n d u - ş i c u n o ş t i n ţ e l e c â t d e b i n epoate . Vorba nu prea este de mare ajutor ş i lucruri ler ă m â n a d e s e a n e l ă m u r i t e . D a c ă î n v ă ţ ă c e l u l v r e asă-1 con t raz i că p e învă ţă to r , t re bu ie să f ie foar tecon vin găto r şi să-1 înco lţeasc ă astfel încâ t să n u ma ipoa tă face nici un pa s, nici în dr eap ta, şi nici în stânga .Atunci dovedeşte că are dreptate , a l tfe l , fără a avea

a r g u m e n t e p u t e r n i c e , î n v ă ţ ă c e l u l n u p o a t e f in ic ioda tă înv ingă to r , o r icâ t de l impede a r exp l icaceea ce spune! O , Ia ra a mea l -a p r ins o da tă încapcană. Aproape că nu s-ar mai f i descurcat dacănu l-ar fi ajutat fata, amin tind u-i ceea ce ch iar el însuşispusese mai înainte .




9. Cu adevărat , metoda aceasta divină de învăţareeste de multe' ori stranie! De obicei elevul îl învaţăpe învăţător ş i învăţătorul este foarte mulţumit că aînvăţat încă ceva de la e levul său. Totul se petreceîntr-un mod ceresc ş i îmi face mare plăcere să iauparte la astfel de lecţii, căci într-o oră înveti mai mult

decât înveţi de la rabini i lumeşti în tr-un an întreg.10 . In cazu l rab in i lo r , învă ţăce lu l rămâne , a tâ ttrupeşte, cât şi spiritual, un sclav al acestora, căci elpoate să înveţe numai ceea ce ş t ie rabinul , care estede cele mai multe ori schilod trupeşte sau, chiar ş ima i r ă u , s c h i l o d d in p u n c t d e v e d e re s p i r i t u a l ,învă ţăce lu l nu t rebu ie să -ş i ba tă capu l dacă es teadevărat sau nu ceea ce i se spune ! Ce-i pasă rabin uluilumesc, bucălat, ce înclinaţii şi însuşiri spirituale areînvăţăcelul?! El lucrează după regula: «Păsărică, orimănânc i , o r i mor i !» Metode le de învă ţământ lumeş t isunt asemenea unui coif care se potr iveşte pe toate

capetele , sau a unui pat în care toţ i oamenii t rebuiesă se odihnească! Ce ar face oare uriaşul Goliat dacăi s-ar da leagănul unui copil ş i i s-ar spune să seodihnească într- însul?

11. Nu rareori am văzut copii care arătau însuşir isp i r i tua le deoseb i te încă d in p runc ie . Ce în ţe lep ţ iar fi ieşit din ei dacă ar fi fost crescuţi pe măsuraspiritului lor! Dar ei au fost învăţaţi să împleteascăcoşur i , a semenea ce lo r s lab i , i a r sp i r i tu l lo r nu afost luat în seamă! Cred că este o mare nedreptate!Câte foloase ar putea aduce un astfel de spirit dacăar f i îndrumat de un învăţător! Dar, aşa cum este , la

ce foloseşte? Acest om va împleti coşuri şi, până laurmă, va ajunge să fie pescar!

12. Vezi , tocmai a ic i se vede imensa d i fe ren ţăd i n t r e m e t o d a d e î n v ă ţ a r e a r a b i n i l o r l u m e ş t i ,îngâmfaţi şi adeseori proşti, şi rabinii cereşti ca cei

2 2 3

care se af lă acum printre noi . Aceşt ia din urmă ajutăspiritul să devină liber, trezindu-1 prin tot felul deîn t rebăr i . Rab in i i lumeş t i cau tă doar să asupreascăşi să ucidă spir i tul , n imicind totul! Mare s tăpân alîntregii Asii , spune-mi dacă am dreptate sau nu?!"

13. Cyren ius a z i s : "A i în t ru to tu l d rep ta te ! Demult timp cred şi eu la fel; dar ce s-a putut face pânăacum împotriva acestui lucru? Nimic, absolut nimic!

Dacă no i n -am pu tu t sch imba ceva , ce a r f i pu tu tschimba rabinii lumeşti? Sărmanii de ei au trebuitsă-i înveţe pe copii ceea ce au învăţat la rândul lor înmare parte de la noi; astfe l e i sunt călăuze oarbe aleo rb i l o r !

14 . Noi am cunoscut marele ş i sfântul adevăr del a C e l U n i c şi p u t e m a s t f e l d e o s e b i l u m i n a d eîn tuner ic ; da r până când lumina noas t ră va a jungela toată lumea, vor mai f i împlet i te încă multe coşuride către spir i te le înal te! Spune-m i, ce va ajunge pân ăla urmă minunata ta fiică? Spiritul ei este cu adevăratfoar te mare , mai a les că es te ş i îndrumată de unrabin ceresc. Spune-mi însă, ce va ajunge ea? Nu oprea văd ca fiind gospodină-n casă!"

15. Ebahl: "Mare s tăpân! Să ne ui tăm la şcoli lenoastre de fete! Cum sunt e le? E mai mare ruşinea!O şcoa lă de fe te es te de mare a ju to r pen t ru că om a m ă e s t e p r i m u l ş i c e l m a i m a r e î n v ă ţ ă t o r a lcopii lor . Dacă are capul pe umeri , cum se spune, ş iinima şi spiritul trezite, atunci nici copiii ei nu-şi vorcon strui casele pe pă m ân t nisipos şi nu vor face greşelimari în viaţă! Dar, de multe ori , mama ajunge să f iemamă după ce a fost fe t i ţă ş i , dacă mama este mai

pros tu ţă decâ t o râmă, cum se pe t rece , d in păca te ,de m ulte ori , a tunci nu ai ce să aştepţi de la învăţătu rape ca re ea o dă cop i lu lu i ! Spune-mi , mare s tăpân ,dacă am sau nu d rep ta te !"

C a p i t o l u l 1 9 2

Despre dreptu l Templu lu i de a încasazeciuiala ş i tr ibutul

1. Cyrenius: "Ai dreptate . îmi dau seama că eşt iun o m foarte curat şi vreau să a jungi un con duc ăto r

cu mul te d rep tu r i ! "2. Ebahl: "Va f i destul de greu, pentru că eu sunt

evreu , ia r unu i evreu nu î i e s te îngădu i t de că t reTemplu să primească vreo funcţie dată de Roma!"

3. Cyren ius: "Ei, şi ce-ar fi dacă te-aş face cetă ţeanroman? Atunci a i putea să primeşti orice funcţie a ivrea şi aş şti eu ce să-i răspund Templului dacă s-arop un e în vreun fel! Dacă vrei , te fac cetăţean rom an!"

4. Ebahl : "Mare s tăpân , p r imesc cu p lăcere , nude d ragu l renumelu i ş i a l onoare i de a f i ce tă ţeanroman, c i d in dorinţa de a f i l iber , căci romanii suntc u a d e v ă r a t l i b e r i ! î n i n i m ă v o i r ă m â n e p e n t r uto tdeauna un bun evreu , pen t ru că nu te po ţ i opunecredinţei mele vi i că învăţătura veche şi adevărată aevrei lor a fost dată oamenilor din ceruri ş i că prinea poţi fi mântuit. în afară voi fi însă roman, la fel cacei care sunt născuţi d in femei romane."






albael Oricum, mă pot folosi de unele acte de acestfel.

17 . în G hen iza ret şi în tinutul său i-am făcut p epreoţi să le treacă pofta de strâns tribut şi zeciuiala.

Sigur nu vor mai cuteza vreodată să o facă. Din câtea m af la t, şi c o n d u c ă t o r u l n o s t r u C o r n e l i u s d i nCapernaum a făcut de mult acelaşi lucru, iar Gali leeaeste l iberă în ceea ce priveşte ş icanele Templului ,mai pudn asupr i rea ca re v ine d in par tea lu i I rod .Dar va fi foarte greu să se facă aşa şi în Iudeea. Camasta cred eu. Tu însă, mare s tăpân, pop porunci cevrei şi eu voi fi un slujitor supus!"

C a p i t o l u l 1 9 3

Pedeps irea răufăcător i lor ş ia c e lo r p o s e d a ţ i

1. Cyrenius l-a lăudat din nou pe Iulius şi i-a zis,cu înţ ele pc iun e: "Drag ă Iulius, tu ştii că eu mă bizuipe t ine ş i că mereu mi-a plăcut cum gândeşt i ; darceea ce ai spus acum mi se pare că nu este chiarconvingerea ta. Cred că eşti influenţat de El!"

2. Iulius: "Bineînţeles; pentru că adevărul se aflăîn lumina Lui caldă şi blândă şi astfel şi eu am devenitmai blând şi mai împăciuitor de când L-am întâlni t .O, dacă L-aş mai putea întâlni încă o dată în viaţa

m e a ! "3. Iara, care stătea alături şi care era atentă la totce se petrecea, a spus: "Oh, aceasta este ş i s inguramea dor in ţă !"

4. în t imp ce e i vorbeau as t fe l , Eu am ven i t ,nevăzu t de n imeni , pe la spa te le lu i Iu l ius . DoarCyrenius M-a văzut şi, după ce Eu i-am făcut semn,i-a z is lu i Iul ius: "Priveşte puţin înapoi! în spateletău se află cineva care se pare că vrea să-ţi vorbească !"

5. Iulius a privit înapoi şi aproape că a leşinat debucurie când M-a văzut . Iara a scos un str igăt deîncântare ş i a leşinat în braţele Mele. Vreo jumătate

de oră am lăsat-o aşa până când şi-a revenit d inameţeala care o cuprinsese de atâta fer ic ire .

6 . Pen tru că se însera , i -am spus bătrân ului Marcu :"Pregăteşte-ne tu o cină bogată . Să aduci peşt i , pâineşi vin din belşug!"

7. Marcu: "Doamne, ce vom face cu tâ lhari icare sunt legaţi pe malul mări i de ţăruşi ş i caresunt păziţ i de oştenii romani? Ei îş i aşteaptă ,

I plini de teamă, cea mai grea osândă!"8. Eu: "Pe aceştia îi lăsăm să sufere d e foam e

înşeptit, din cauza spiritelor rele care sunt în eişi nimeni nu are voie să le dea ceva de mâncaresau de băut, altfel nu vor putea fi ajutaţi! Tu,

Iulius, spune-le osânda, ş i anume aceea că voravea un sfârşit îngrozitor, fiind arşi de vii, încet,

, m âine ! Mâine vor fi însă iertaţi şi Eu voi vedeak * dacă pot fi eliberaţi de spiritele rele care sunt

*" în ei. Frica ne m aip om en it de m are îi va supă rape locuitorii lor cei răi şi ei vor începe să plece.Să-i legaţi bine pe oameni de ţăruşi, căci altfel

veţi avea multă bătaie de cap cu ei!9 . Fi ţ i mai blânzi însă cu cei şapte răzvrăt i tori ,

pen t ru că e i nu au păcă tu i t foa r te mul t . Ace lo raspuneţi-le că îi veţi biciui bine şi dati-le mai apoi ceva

pâine ş i v in! Dimineaţă vom vedea dacă pedeapsa vaputea f i mai mică sau nu!"10. După aces te cuv in te , Cyren ius i -a spus lu i

Iu l iu s : "Du- te ş i ros teş te osânda , spune- le ce - i vaaş tep ta mâine!"

11 . Iulius s-a ridicat iute şi a mers, împreună cucâţiva oameni din subordinea sa la locul unde eraulegaţi tâlharii, loc ce se afla la nici cinci sute de paşid e c ă s u ţ a l u i M a rc u . C â n d a a ju n s î n p r e a jm atâlharilor, le-a poruncit oştenilor să-i lege pe aceştiaşi mâi bine de ţăruşi . Abia după ce au fost ş i maibine legaţi cu funii şi lanţuri, Iulius le-a spus tuturor

osânda care urma să f ie dusă la capăt a doua zi .12 . Când cei c inci cr iminali au auzit , au începuts ă u r l e d e d i s p e r a r e ş i s ă c e a r ă s ă f i e o mo râ ţ iimediat, căci nu vor putea suporta aşa ceva! Ceilalţişapte cereau îndurare . Iul ius a plecat fără să ascultenici strigătele înfiorătoare ale celor cinci ucigaşi, şinici urletele celorlalţi şapte.

13. Când a ajuns la noi, el (Iulius) a spus: "Nueste un lucru neînsemnat! De asemenea urle te ş i fe ţedisperate s-ar speria ş i animalele! Mă bucur că amplecat de lângă ei ş i că sunt din nou aici! Este den e c re z u t - c a p u l M e d u z e i n u p r e a c r e d c ă a v ea

trăsături ome neşti! Sun t curios ce feţe vor avea mâ ineaceşti criminali!"

14. "Vez i" , I -am spus lu i Iu l ius , "aceas ta es telucra rea dem oni lo r d in e i ! Abia vor supor ta ma reafrică până dimineaţă şi, aşa cum am zis, ei vor ieşid in oameni în cea mai mare par te ş i mâine va f ifoarte uşor să-i eliberăm pe aceştia de spiritele rele."

15 . Cyrenius a întrebat: "Ce vom face după aceeacu ei? Le vom da drumul sau va trebui să-i mai ţinemînchişi o vreme?"

16 . E u : " B i n e î n ţ e l e s c ă f ă r ă s ă p r i m e a s c ă o

învăţătură tra inică, nu po t f i e l iberaţ i cu nici un chip!Nici măcar cei şapte; căci nici un om nu se curăţăatât de uşor de păcat , pe cât de uşor cade în păcat!Pentru cei c inci va f i nevoie de un an, iar pentruceila ld şapte de vreo jum ăta te d e an. Dar să m erg emacum să mâncăm!"




10 . Atunci i-au curs lui Marcu câteva lacrimi dinochii îmbătaţ i de bucurie; a mers apoi în bucătăriesă vadă dacă cina era pregătită. Le-a povestit fetelorsale ce învăţătură minunată a primit de la fe t i ţa dinGhenizaret, iar fiicele lui s-au mirat şi l-au rugat săle a jute să poată vorbi ş i e le puţin cu acest copilce resc , după masă .

11. Marcu s -a bucura t foa r te mul t când a auz i taceastă dor inţă a lor şi le-a prom is să le ajute, da r le-aspus să se grăbească cu pregătirea mâncări i . Feteleau spus: "Tată, într-un sfert de ceas totul va fi gata!"

12. M a rc u a p l e c a t d in b u c ă t ă r i e , s p u n â n d u - l e

fiilor săi să aducă vin şi pâine şi să le pună pe meseledin faţa casei. Tot pe mese le-a spus să pună şi lămpiaprinse astfel încât în treag a curte să fie lum inată toatăn o a p t e a . B ă i e ţ i i s - a u g r ă b i t s ă - i î n d e p l i n e a s c ăporuncile ş i , când se înnopta , toată curtea era dejaluminată . La scurt t imp după aceea au fost aduse ş ibuca te le . E rau o mul ţ ime de peş t i b ine p regă t i ţ i ,pâine, vin şi tot felul de fructe.

13. înainte de masă, Iara a rost i t un psalm al lu iDavid ş i M-a rugat apoi să binecuvântez mâncăruri leş i bău tu ra . Eu le -am b inecuvân ta t ş i ne -am aşeza tapoi cu toţ i i la masă ş i am mâncat cu poftă ş i cu

bucurie . Eu stă team între Cyrenius ş i minunata Iara .Cyrenius s tă tea în s tânga Mea, iar Iara în dreapta .Lângă Iara era Rafael ş i în fa ţa lui s tă tea Marcu.Acesta a văzut cum m ân ca Rafael. Când în geru l r idicaşi ducea spre gură un peşte sau o bucată de pâine,un fruct sau un pahar cu vin, mâncarea sau băuturadispărea în faţa gurii lui fără să o înghită sau să ome s t e c e .

14 . Josoe, fiul adoptiv al lui Cyrenius, care stătealângă el , a văzut mirarea tăcută a bătrânului Marcuşi a spus: "Bătrâne luptător, ce-ţi place chiar atât demult la învăţătorul Rafael de nu-ţi mai dezlipeşti ochiide el?"

1 5 . B ă t r â n u l : " D a , m a r e f i u a l d o m n u l u i ş is tăpânului meu, ceea ce văd este ceva nemaipomenit!Aces t tânăr duce mâncarea ş i bău tu ra la gură , da rnu deschide gura, nu mestecă ş i nu înghite niciodată

C a p i t o l u l 1 9 4

Cuvinte le în ţe lepte a le Iare i

1. Bătrânu l Marcu a spus : "Doamne ş i învă ţă to ral în tregii lumi! Mai înainte mi-ai z is că astăzi voiînvăţa lucruri ş i mai grozave despre rostul oamenilor

şi că voi cunoaşte ş i împărăţ ia lui Dumnezeu. Ar f inemaipomenit ş i minunat! Astăzi am auzit , am văzutşi am trăi t a tâ tea lucruri , cum nu am avut parte înîntreaga mea viaţă . Ceea ce ai prezis cred că s-aîmplini t , ş i acum voi face totul pentru ca trupuri len o a s t r e o b o s i t e s ă n u m e a r g ă n e s ă t u l e s ' ă s eo d ih n e a s c ă . "

2. Eu: "Da, da, vezi dacă bucătăresele au terminatd e p r e g ă t i t ma s a ! D u p ă ma s ă s e v o r ma i p e t r e c eanumite luc rur i ca re î ţ i vor dezvă lu i împără ţ ia lu iD u m n e z e u . "

3. Marcu: "Dar, Doamne, ce este cu această fe t i ţădrăguţă care Te ţ ine în braţe ş i care plânge la pieptulTău? Se pare că nu mai vrea să Te lase din braţe!"

4. Eu: "Intreab-o pe fetiţă. Fii sigur că nu îţi varămâne da toare cu v reun răspuns!"

5. Marcu o întrebă pe Iara , cea pl ină de dor.6. Ea s-a ridicat iute şi a spus: "Ascultă, tu, drag şi

bun prie ten! Cine L-a luat o dată în braţe pe Acestanu mai trebuie să-L lase niciodată , căci dacă î l valăsa, el va lăsa viaţa veşnică şi o va pierde astfel. Ceeace fac eu acum, ar trebui să faceţi cu toţii în inimă,tot la fel cum fac şi eu, mai ales în inimă!

7. Cine îş i iubeşte viaţa , dar î l lasă , adesea cunechib zuinţă , p e Dom nu l vieţi i , de dragu l lumii , acelaîş i va pierde viaţa , căci e l î l va pierde pe Domnulv ie ţ i i . Ce l pen t ru ca re v ia ţa t rupu lu i nu a re mareîn s e mn ă ta t e ş i t r ă i e ş t e î n i n ima s a d o a r p e n t ruDomnul vieţii, acela va avea viaţă veşnic, chiar dacăar muri de o mie de ori t rupeşte!

8 . Vez i , când Domnul a ven i t l a no i , eu L-amrecunoscut mai întâi în inima mea şi î l iubesc maipresus de orice. Dacă El mi-ar cere acum să-mi dauviaţa pentru El , moartea ar f i pentru mine o uşurare!Căci eu ştiu şi simt foarte limpede că iubirea pentru

El nu va putea muri niciodată , pentru că ea nu vamai putea înfăptui vreun păcat care să f ie o moarteadevărată pentru sufle t . Dacă sufle tul omului estemor t , a tunc i ş i omul es te mor t . Ţ ine min te as ta ,bătrâne! Căci eu vin din şcoala cerului , d in iubire ,adevăr şi viaţă. Ceea ce am spus a cum este o învă ţăturădin ceruri pe care ar fi bine să o urmezi întocmai!"

9. Când Marcu a auzit aceste cuvinte ale Iarei, aspus , copleşi t de încântare: "O, tu , copil d in ceruri ,mul t p rea bun ş i cu ra t pen t ru aces t pământ murdar !Cu adevărat , după ce Domnul va pleca din casa mea,a tu n c i v o i v e n i l a t i n e s ă î n v ă ţ a c e a s t ă s f â n t ăînţel epc iune ! Oh , ce diferen ţă este între t ine ş i f iicelemele! Tu eşti deja un soare, iar fiicele mele sunt abiao palidă oglindire a mari i lumini într-o mică picăturăde apă! O, Ebahl, cât de fericit eşti tu că eşti tatălunui astfel de înger!"




nimic. Mâncarea dispare însă în faţa gur i i sale! Cumde se poate pet rece aşa ceva? Es te un miracol! Cepot să învăţ din asta?"

C a p i t o l u l 1 9 5

Materie ş i spir it

1. Jos oe : "Să înveţ i că în ce rur i nu p oa te int ran imic mater i a l , l a f e l cum aces t înger descompuneaceas tă mâncare mater i a l ă mai în t â i î n ceva sp i r i tual ş i ia abia apoi din ea doar ceea ce este pur spirit u a l . T â n ă r u l e s t e u n s p i r i t p u r d i n c e r u r i ş iî n t r u c h i p e a z ă a s t f e l , p â n ă î n a m ă n u n ţ i m e , c e r u l .Mâncarea ne r eprez in tă pe no i , oameni i l umi i , ca resun tem acum îngropa ţ i î n mater i a noas t r ă . Aceas taes t e b ine p regă t i t ă , as emenea mâncărur i lo r de pem a s ă , c u a j u t o r u l f o c u l u i m a r e l u i Î n v ă ţ ă t o r c a r ene-a învăţat aceas ta ş i care se mai af lă , t rupeş te ,p r in t r e no i ; dar to tuş i nu pu tem in t r a în împără ţ i a

cerur i lor cu aces te t rupur i a le noas t re .2. Când vom f i chemaţ i de că t r e Dumnezeu să

părăs im aceas tă lume, a tunc i un înger a l Domnulu iva face cu trupurile noastre la fel cum face acesta cumâncarea, adică va el ibera din înlănţui rea mater iei ,într-o clipită, tot ce ţ ine de spiri t . Materia o va lăsaî n v o i a d e p l i n e i d e s c o m p u n e r i ; s u f l e t u l î n s ă ,împreună cu spiri tul ş i cu tot ce se află în materie,dar ţ ine de suflet , va fi apoi dus într-o lume pură as p i r i t e l o r , î n t r - o f o r m ă u m a n ă î n î n t r e g i m edesăvârş i tă , dacă acel suf let a t răi t urmând întocmaivoinţa eternă ş i neschimbată a lui Dumnezeu! Vezi ,

as ta poţ i ş i t rebuie să înveţ i din modul s t raniu încare mănâncă măre ţu l t ânăr ce resc! "

3. Mirat de înţelep ciun ea lui Joso e, Marcu a spus :"Mi s-a părut mie că eşti un băiat cu mult mai înţeleptdecât copiii de vârsta ta, dar nu m-am gândit că eştichiar atât de înţelept! M-ai învăţat ceva de o mareînsem năta te ş i î ţi vo i r ăm âne veşnic înda to ra t pen t ruaceas ta . Dar , vezi tu , setea de cunoaş tere a omuluidevine cu atât mai m are cu cât şt ie mai mul te ş i acumaş vrea să ş t iu cum se poate descompune mater ia?!"

4. Josoe: "Pr ietene, nu es te bine dacă omul ş t ieprea mul te , dar totuş i î ţ i spun! Mater ia nu es te , în

esenţă, nimic altceva decât substanţa spiri tuală f ixatăîn t r -un f e l anume de că t r e vo in ţa lu i Dumnezeu . Una s t f e l d e î n g e r n u e s t e a l t c e v a d e c â t e x p r e s i apersonificată a voinţei a totp utern ice a lui Du mn ezeu ;deci nu poate să vrea decât numai ceea cev r e a D u m n e z e u .

5. D a c ă D u m n e z e u v r e a s ăd e s c o m p u n ă v r e o m a t e r i e , a t u n c iacest înger va fi cuprins de o voinţăd iv ină a to tpu te rn ică , o vo in ţă de oasemenea putere încât ceea ce ţ inealegată materia este înlăturat ş i aceasta

( m a t e r i a ) d i s p a r e c â t a i c l i p i d i nmani fes t a re , t r ans la t ând în e l ementu lei pr imordial ş i rămânând acolo ceea cea fost la origine, dar mult înnobilat .

6 . Dacă aceas ta se produce conş t ient în făpturaun ui om, fo rţ e l e fă r ă de nu m ăr care e rau mai în a in tesepara te vor f i un i t e , fo rmând pen t ru to tdeauna unsp i r i t desăvâr ş i t , după vo in ţa lu i Dumnezeu! M-a iîn ţe l es?"

7. Marcu: "Am înţeles , dar acum nu te mai înt rebn imic , pe n t ru că în ţ e l epc iu nea t a es te mul t p rea m arepen t ru pu te rea mea de în ţ e l egere! Aş v rea s ă t e mai

aud doar vorbind cu această feti ţă, Iara, care este lafel de înţeleaptă ca şi t ine. Cred că ar f i o încântarecum nu poţ i găs i a l ta mai mare nici în cerur i ."

8. Joso e: "Vezi, es te o m are cutez anţă din par te ata să cer i aşa ceva! Dacă ai în faţa ta două paharep l ine cu v in , ce păre re a i , a r f i î n ţ e l ep t s ă to rn iconţ inutul unuia în celălal t? Dacă ai face aceas ta , nuai r is ipi oare preţiosul vin pe degeaba, fără rost? Lace ar folosi? Ceea ce ştiu eu, ştie sigur şi Iara şi deaceea n u am avea nimic de înv ăţat unu l de la celălal t!Deci nu are ros t să facem aceas ta . Mai bine vorbeş tetu cu acel m inu na t copi l a l lui Du m nez eu! Tu şi f iicele

tale, soda şi f i i i tăi vor putea să înveţe o sumedeniede lucrur i de la ea, căci nici o f i inţă umană de peacest pământ nu a trăit ce a trăit această feti ţă. Ştie omul ţ ime de lucrur i pe care , î n a f a ra Domnulu i , nule cunoaş te vreun al t om de pe aces t vas t pământ ,înţelegi ce- ţ i spun?"

C a p i t o l u l 1 9 6

Iara îi des face lu i Jos oe n odu l gordian

1. Eu i-am spu s lui Jos oe : "De u nd e şti i tu, d rag ulM e u J o s o e , că I a r a a r e o c u n o a ş t e r e a t â t d ecupr inzătoare ş i că sunt lucrur i pe care, în afara eiş i a Mea, nu le mai cunoaş te nimeni?"

2. Josoe: "Doamne, cum să nu ş t iu as ta ş i cum deîmi pui o asdel de înt rebare când chiar Tu eş t i celcare mi-a sădi t aces t gând în inimă, ş i de acolo aiadus cuv in te l e în gura mea , spunându-mi parcă cesă recunosc şi să vorbesc!?"

3. Eu: "Foart e b ine , d ragu l Meu Josoe ; pe n t ru căş t i i toate aces tea, spune-ne mai l impede de ce te-amîntrebat aşa, cunoscând faptul că ş t iu ş i t rebuie să

ş t iu gândur i le inimii ta le , până în profunzime, încăînainte de a le f i gândit tu!"

4. Josoe a rămas încremeni t ş i a căutat un răspunspotr ivi t ; dar nu a găs i t n ici unul . După o vreme, a

spus , în şoaptă: "Doamne, în marea l imi tarea c u n o a ş t e r i i m e l e , n u g ă s e s c n i c i u n

răspuns potr ivi t ; t rebuie deci să mă f iî n t r e b a t d o a r pro forma (de fo rmă) ,to t l a f e l cum î ş i î n t r eabă un r ab inu c e n i c u l d e c â t e c e v a , c a r e î i e r acun oscu t lui , ca rabin , cu mu l t înain teau c e n i c u l u i s ă u . D a r t o t u ş i e s t e o

diferenţă im ensă înt re Tine ş i un rabincare-şi încearcă ucenicul! Acela ştie cât

d e m u l t c u n o a ş t e e l , d a r ş t i e c e e a c eunoaş te ucen icu l num ai du pă ce-1 încearcă . Tu




nu numai că ş t i i până-n ce l mai mic amănuntce gândesc eu, dar şdi ş i cele mai ascunsegându r i a le tu tu ror oa me ni lo r ş i î nger i lo r- ş i m ă mai înt rebi pe m ine?! Aces ta es temarele nod gordian pentru mine ş i nu-1p o t d e s f a c e ! P e n t r u c ă n u s u n t u nAlex andru , nu-1 pot desface!"

5. Eu: "Spune-Mi, te rog, de ce te

î n t r e a b ă c â t e c e v a d i n c â n d î n c â n dtânărul care vine la t ine, din Sihar , deparc ă nu ar şt i n imic des pre acel lucru, c ândeste l impede că şde?! Chiar se lasă învăţat dedne ş i se poar tă de parcă ar f i ucenicul tău!"

6. Josoe : "D oam ne, aces ta este lucrul pe nt ru caremă plâng mereu de el , ş i anume că, în ciuda vas teisale înţelepciuni , e l vrea să înveţe tot dmpul doar elde l a mine . Dacă î l î n t r eb ceva , a tunc i îmi spune :«Vezi, chiar despre asta vroiam să te întreb şi eu!»D a r e u î n t r e b ş i T e - a m î n t r e b a t ş i p e T i n e a z i -dimineaţă, ce fel de metodă de învăţare es te aceas ta?

T a t ă l I a r e i a s p u s m a i d e v r e m e c e v a p l i n d eîn ţe l epc iun e desp re aceas tă meto dă d e învă ţa re , cevace s-ar potrivi şi în cazul î n U e b ă r i i pe care mi-ai pus-oTu. Totuş i nu sunt înt ru totul de acord cu ceea ce aspus el , deci nu se potr iveş te în înt regime în cazulîn t r ebăr i i Ta le gord iene .

7 . I n c a z u l u c e n i c i l o r c a r e a u t o t f e l u l d ecunoşdn ţe , o asemenea metodă de învă ţa re es t e ceamai bună cu pudnţă , pen t ru că î l f ace pe ucen icu lcare mai este totuşi plin de l imitări , să gândească, săsimtă şi să găsească singur. Dar să folosim aceastămetodă cu un învăţăcel care nu are nici un fel de

cun oaş tere? ! Aş vrea să văd şi eu cu m şi cân d va învăţaun astfel de învăţăcel alfabetul ş i mai apoi să citeascăşi să scrie, pe cale obişnuită, fără nici un miracol!

8. In cazul aces ta , ce a spus Ebahl nu se maipo t r iveş te , t o t as t f e l , n i c i l a mine nu merge . î ţ ir ăspund as t f e l , Doamne, că nu sun t în s t a r e s ă -Ţ idau un răspuns la înt rebarea Ta gordiană. Revarsăgrada Ta asupra noas t r ă , r ăspunzându-ne Tu! "

9. Eu: "Ce-ar f i dacă ne-ar răspunde Iara?"10 . Josoe a zis , pudn tulburat : "Sigur că poate să

ne răspundă, dacă vrea! Bineînţeles , Doamne, că î iva fi uşor să răspundă dacă î i vei sădi răspunsul în

in imă!"11 . Eu: "De data asta nu o voi face; ea va trebui

să răspundă s ingură!"12 . Josoe : "E i , a tunc i nu c red s ă - i meargă mai

bine decât mie!"13 . E u i - a m s p u s , z â m b i n d u - i : " V o m v e d e a !

Spune-ne, dragă Iara, de ce l -am înt rebat ceva peJosoe, care-mi es te binecunoscut?"

14 . I a ra z i s e , ez i t ând pu ţ in : "Doamne, dacă amvoie să spun, ş i t rebuie înt r -un fel să spun, mi separe că i -ai pus aceas tă înt rebare gordiană lui Josoepentru a-i face sufletul, care este foarte împrăştiat ,ceva mai umil . El a spus mai devreme că nu are cesă vorbească cu mine, pentru că ştie tot ce şdu şi euşi astfel nu am avea nimic de învăţat unul de la altul .E l aseamănă cuv in te l e pe care l e - am sch imba cu

t u r n a r e a c o n ţ i n u t u l u i u n u i p a h a r p l i n î na l t pahar , de asemenea , p l in . Dar d ragu lJosoe a u i t a t că Tu a i împăr ţ i t da rur i l e

spir i tului chiar ş i pr int re înger i în moddiferit şi că, astfel, chiar fiind un spiritdesăvârş i t , mai poţ i învăţa încă foar temulte de la un alt spiri t desăvârşit!

15 . Doamne, eu c red că a tunc i când

l-ai întrebat, nu ai întrebat dintr-o altăpr icină de cât aceea d e a-1 înd rep ta spre

o cunoaş te re de s ine p l ină de umi l in ţă !Din câte s imt eu în inimă, tocmai de aceea

i-ai pus o as t fel de înt rebare gordiană lui Josoe.16. Cont raz icându- se pu ţ in , i - a spus lu i Marcu

faptul că aş avea, pr in graţ ia Ta, o cunoaş tere pecare nu o mai are nici un om pe aces t pământ ; dar ,cu toate acestea, el se crede a f i un pahar la fel dep l i n ! D a c ă e l c r e d e c ă a m a c e a s t ă c u n o a ş t e r edeosebi tă , nu înţeleg de ce nu vrea să vorbească cum i n e . E u s u n t d e p ă r e r e c ă , î n c i u d a l u c r u r i l o r

nemaiauzi te care mi se pet rec, totuş i am ce învăţade la el ş i nu cred că paharul meu es te atât de pl inîncâ t să nu m ai in t r e n imic d in con ţ inu tu l paha ru lu is ău .

17. Şi , după cum am văzut (aici Iara zâmbi pudn) ,paharul său nu es te chiar atât de pl in încât să numai int re nici măcar o picătură din vinul af lat înp a h a r u l m e u !

18. Nu vreau să spun acum ceva răutăcios despreo r g o l i u l c a m m a r e a l l u i J o s o e . A m s p u s a c e s t elucrur i pentru că mi s -a cerut să-mi spun părerea ş iaşa am s imdt în inima mea. De aceea cred că nu am

făcut un păcat prea mare! Dacă totuş i am păcătui t ,voi urmăr i din toate puter i le să îndrept răul făcut!"

19. Eu: "Nu, nu , n i c idecum! In ima t a p l ină decre din ţă este deschisă în faţa Mea şi i-ai făcut u n m arebine lui Jos oe spun ându - i aceas ta , căci felul în carei-ai arătat s lăbiciunile a fost cu adevărat înţelept, maiales că aceas tă s lăbiciune l -ar f i putut duce, în Ump,pe cărări greşite. Acum însă este vindecat ş i va vorbicu p lăcere de acum îna in te cu dne . "

C a p i t o l u l 1 9 7

Despre l imi tarea în cunoaş tere a omulu i

1. (Eu, adresâ ndu -M ă lui Josoe :) "Ce zici acumde răspunsul potrivit ş i la obiect al Iarei?"

2. Josoe: "O, Domn al vieţi i , cred că această feti ţădrăgălaşă nu mai es te de mul t o fet i ţă pământeană.Minunata Iara es te o lumină cerească de pr im rangpersonif icată , pr in com para pe cu mine , care sunt do aro mică steluţă! Negreşit , am trăit ş i eu, prin grada Ta,clipe cum puţini muritori au mai trăit , căci nu este oglumă să pet reci aproape doi ani de zi le în lumeaspiritelor şi trupul să-ti fie puuezit într-o criptă şi să te

reînto rci, prin graţia Ta şi prin nesfârşita Ta m ilostenie,î n a p o i p e p ă m â n t , p e d e p l i n c o n ş t i e n t . T o t u ş imăr tur isesc acum cu voce tare că nu mă s imt demnde a f i nici măcar un biet elev al acestei feti ţe. Dacă,






găsit. Vă spun vouă, celor care vă aflaţi acum la masaMea: nici un cuvânt pe care ea l-a spus nu a fost înplus, şi nici un cuvânt nu a lipsit. Ceea ce a spus estee te rn adevăra t .

7 . Dar cum de ea a reuşi t şi Josoe , ca re spunea căeste doar de partea adevărului , nu a reuşi t? Să ş t i ţ ică iub i rea e i fă ră marg in i pen t ru Mine a a ju ta t -o .Iubirea ei face legătura între inima ei ş i in ima Meaşi astfel ea ajunge pe calea cea mai scurtă în luminăşi, în acest fe l , la toată înţelepciunea, pe care o iad i rec t d in su rsa p r imo rd ia lă a lumin i i , cum o num eş te

ea, sursa oricărei existenţe şi a oricărui adevăr, careeste e tern neschimbat, unul ş i acelaşi , în Mine.

8 . Ş i tu , d r ag u l M eu Jo so e , ca re eş t i do ar departea adevărului , ce mai spui acum despre Iara careeste, într-un fel anume, doar de partea iubir i i?"

9 . Josoe a spus, pu ţ in încurca t : "O , Do am ne , vădacum l impede acea pa tă în tuneca tă d in mine . Darnu ştiu cum să o scot! Am greşit mult faţă de Iara şit r e b u i e s ă -mi î n d re p t g r e ş e a l a . D a c ă n u a i n imicîmpotrivă, aş vrea să mă aşez lângă ea!"

10 . Eu: "Nu am nimic împotrivă ş i to ţ i cei care seaflă aici se vor bucura de ceea ce veţi vorbi unul cucelălalt! Eu îţi spun: alături de ea vei găsi acel lucrude partea căruia spui că eşt i!" După aceste cuvinteale Me le, Jo so e s-a ridic at şi s-a aşezat î nt re Iar a şiîngerul Rafael .

C a p i t o l u l 2 0 0

Discut ia d intre Josoe ş i Iara

1. Jo so e i-a înt in s m ân a Ia rei ş i a spus: "N u f isupăra tă pe mine , d ragă Ia ra ! Căc i nu mi-am da t

seama că tu , care eşt i un copil de nici t re isprezecean i , a i o în ţe lepc iune mai mare decâ t top în ţe lep ţ i iacestui pământ, care au tră i t înaintea noastră . Vreausă te rog să-mi dezvălui mai mult din înţelepciuneata ascunsă!"

2. Iara: "Şi tu să-mi dezvălui din a ta; căci şi tu ştii

în e l nu sălăşluieşte tră inicia . Adev ărul dep lin trebu iesă f ie nesc him bat în e te rni ta te , aşa cum este în f iecarecl ipă, luată în parte . Ce este deci a tunci adevărul?"

C a p i t o l u l 1 9 9

Taina pr imei cauze a adevărulu i

1. Josoe a răma s din n ou uimit , s-a gândit , da r nua ştiut ce răspuns să-Mi dea.

2. Cyrenius a spus însă: "Doamne, aceasta este oîntrebare în care , în t imp ce o mestecau, ş i-au ruptdinpi toţi înţelepţii şi filosofii lumii! Atunci, Prietenulmeu sfânt , după cuvintele Tale , to t ce primim de lasimţuri le noastre nu este un adevăr deplin , c i estepe jum ăta te o minc iună?! C ine mai poa te avea a tunc iîncredere în ce se spune? Aceas tă în t rebare pe ca reai pus-o, m-a tulburat puţin . Sper că vei f i a tâ t debun de această dată să răspunzi Tu însuţi la această

în t rebare , căc i n ic i un în ţe lep t de pe aces t pământnu va şti să dezlege această ghicitoare!"3. Eu: "Nu-ţi fă griji! Aici, la această masă, se află

câţ iva oameni care , fără a jutorul Meu, vor ş t i să- ţ idea un răspuns de ajuns de cuprinzător ca să-1 popsocoti drept dezlegarea întrebării pe care i-am pus-olui Joso e. Vreau ca Iara să vină puţin în întâ m pin are alui Joso e în ceea ce priveşte găsirea răs pun sulu i laaceas tă în t rebare , ca re es te în t r -adevăr mai g rea !(Indreptându-Mă spre Iara:) Caută , draga Mea Iara ,să vezi dacă nu găseşt i în inima ta un răspuns laaceas tă în t rebare !"

4. Fata a spus, zâmbind: "Mă miră foarte tare căJosoe, care în rest arată multă înţelepciune, nu ş t iesă dea pe loc un răspuns de luat în seamă şi în treg lao î n t r e b a re a t â t d e u ş o a ră ! C e a l t c e v a p o a t e f iadevăru l dep l in ş i e te rn dacă nu Dumnezeu însuş i ,c a r e , c u p r in z â n d to a t ă d e s ă v â r ş i r e a , î n e t e rn i t a t e ,este mereu unul ş i acelaşi în tru spir i t . El este decie t e rn n e s c h im b a t , d e o a re c e n i c i o mo d i f i c a r e n upoate f i n ici măcar gândită în infini ta Sa desăvârşire .Dumnezeu es te s ingura ş i e te rna cauză a în t reg i imanifestări. Tot ce există, nu este nimic altceva decâtg â n d u r i l e S a l e c a r e s e f i x e a z ă , p r i n z â n d c o n tu r .Existenţa lor este deci existenţa lui Dumnezeu, iarviaţa lor este viaţa lui Dumnezeu.

5 . D e a i c i r e i e s e c ă D u mn e z e u e s t e a d e v ă ru ldeplin ş i e tern, căci în afara lui Dumnezeu nu poatefi n imic. Şi în noi , oamenii , este la fe l a tunci cândsuntem una cu duhul Său sfânt prin iubirea pe careI -o pur tăm. Iub i rea pură pen t ru Dumnezeu ne leagăde Dumnezeu ş i ne face să f im una cu E l . Dacădevenim astfel , a tunci to tul , or iunde am privi , estelumina cea mai pură . Aceas tă lumină p r imord ia lă ,înnob i la tă cu pur i ta tea cea mai mare a sp i r i tu lu i ,

este adevărul e tern ş i neschimbat. Eu cred că acestaeste singurul răspuns corect la întrebarea pe care ţi-apus-o Domnul , Josoe ."

6. Eu i-am spus lui Cyrenius: "Ei, ce spui de acestrăspuns? Să nu cumva să c rez i că Eu i -am săd i trăspunsul în mod miraculos în inimă. Ea s ingură l-a




multe lucruri pe care eu nu le cunosc!"3. Josoe: "Nu prea multe , căci vasul înţelepciunii

mele este , la prima vedere, mic ş i , la a doua privire ,pare a se asemăna cu o sită, fiind plin de găuri! Multnu va ieşi de la mine, pentru că nu se af lă multe ,începe deci tu! Acum sunt ş i a tâ t de încurcat încâtchiar că nu aş şti ce să spun. Faţă în faţă cu cea maiîna l tă ş i d iv ină în ţe lepc iune , omul nu mai a re ce

spune, dar a tunci poate cu mult mai uşor să asculteş i s ă t a c ă . T u , d r a g ă I a r a , e ş t i a p r o a p e d eînţelepciunea divină, tu poţi să ie i d in ea tot ce vrei!începe şi eu te voi asculta!"

4. Iara: "Mare Jos oe, nu se cade să fac aceasta! Ofată nu are voie să f ie îndrăzneaţă! Dacă mă întrebi ,î ţ i voi răspunde şi , când te voi întreba eu, îmi veirăspunde tu !"

5. Joso e: "Da, ar f i mai uş or să într eb , dac ă aş ş tice să într eb ! Atâta t im p cât am fost un copil neşt iutor ,inima-mi era pl ină de tot fe lul de întrebări ; dar , odatăc e m i - a m r ă s p u n s d e m a i m u l t e o r i l a t o a t eîn t rebăr i le , o nouă în t rebare es te cu mul t mai g readecât răspunsul la oricare întrebare. De aceea te rogsă mă întrebi tu ceva, pentru că ş t i i mult mai multed e c â t m in e ş i d e a c e e a îmi p o ţ i p u n e ma i mu l t eî n t r e b ă r i . "

6 . Iara: "Pentru că nu vrei a l tfe l , îd voi pu ne atunc io î n t r e b a re , î n n u me le D o mn u lu i me u . S p u n e -mi ,de ce Domnul , ca re es te iub i rea ş i în ţe lepc iunea ceam a i î n a l t ă , î n g ă d u i e c a , î n d e o s e b i î n v r e m u r i l en o a s t r e , a ş a -n u mi ţ i i s l u j i t o r i a i l u i D u mn e z e u ş imesageri i a leşi a i cuvântului Său să f ie chiar oamenii

cei mai răi, lipsiţi de conştiinţă, îngâmfaţi şi însetaţide putere , care fac lucruri le cele mai îngrozitoare ,de obicei pe ascuns ş i rămân astfel nepedepsiţ i . Dec e n u a u f r i c ă d e D u mn e z e u c â n d p ro p o v ă d u ie s coameni lo r pu te rea ş i minunăpa Lui cu mare fa lă ş is t ră luc i re? Vez i , aceas ta es te o în t rebare de mareînsemnătate în z i le le noastre!"

7. Joso e: "Da, această între ba re este n eînd oie lnicfoarte importantă; dar eu nu găsesc nici un răspunsîn mine ş i de aceea va trebui să răspunzi chiar tu!"

8. Cyrenius: "Dragul meu f iu Josoe, sunt convinscă po ţ i să spu i măcar ceva! -Scuze le ta le con t inue

î n c e p şă m ă p l i c t i s e a s c ă ! M i -e l i m p e d e c ăîn ţe lepc iunea Ia re i e s te mul t mai mare decâ t a ta ,dar chiar atât de lipsit de ea nu eşti nici tu încât sănu găseşt i n ici un răspu ns. Sp un e ceva! Dacă greşeşt i ,a ic i , la masă, sunt mulţ i în ţelepţi care să te aducă pecalea cea bună!"

9 . Jo so e : "D ragă ta t ă şi s tă pâ ne ! Es te uşo r săp o r u n c e ş t i , d a r a s c u l t a r e a a s c u n d e o m a r eamărăc iune în ea , mai a les a tunc i când , asemeneamie , nu eşti nici pe departe în stare să te arăţi a fiascu l tă to r !

10 . Imaginează-t i , pe de o parte , graţ ia cea maima re , iub i rea şi in f in i ta în ţe lepc iu ne a lu i Dum neze uş i, p e d e a l t ă p a r t e , t o a t e g ro z ă v i i l e f ă c u t e d eaşa-numiţii slujitori ai Domnului, ceas de ceas, zi şin o a p t e , c a r e r ă m â n d e c e l e m a i m u l t e o r inepedepsite! Păstrează în fa ţa ochilor tă i acest tablou

nefiresc şi vei vedea, la fel ca mine, că este mult maigreu să dai un răspuns potr ivi t unei astfel de întrebăridecât să socoteşti cât fac trei şi cu trei! Oricine îşipoate da seama că întrebarea pusă de Iara nu este ojoacă de copii!"

11. Cyren ius : " îmi dau seama că t rebu ie să da idovadă de mul tă în ţe lepc iune pen t ru a răspunde câ td e c â t l a a c e a s t ă î n t r e b a re , d a r mi - a r f a c e ma re

plăcere să af lu ră spun sul , căci mi-am pus şi eu adese aa c e a s t ă î n t r e b a r e , d a r n u a m g ă s i t p â n ă a c u mrăspunsu l . Cred că , în a fa ra p rea iub i tu lu i Domn ş iînvăţător a l nostru ş i a minunatei Iara , nu va putearăspunde n imeni la aceas tă în t rebare . Ne îndrep tămcu top i sp re T ine , Doamne! Sun tem s igur i ş i că neve i dezvă lu i răspunsu l po t r iv i t , a şa cum ne-a i ş ifăgădu i t , dacă nu mă înşea lă memor ia . "

12 . Eu: "Negreş i t , dacă Ia ra nu se va descurca ;dar Eu cred că ea va reuşi să meargă direct la pntă ,dacă va f i a tentă! încearcă deci , Iara , ş i dovedeşte cănu ţ i-am îngri j i t în zadar grădina din Ghenizaret!"

C a p i t o l u l 2 0 1

Ce a văzut Iara în grădina ei

1 . A u z i n d c u v i n t e l e M e l e , I a r a s-a r i d i c a t ,asemenea unui orator , ş i a spus: "Bine! Grădina meaeste pl ină de binec uvân tări care vin d e sus ş i voi vorbicu p lăcere despre hărn ic ia mea d in aceas tă scur tăper ioadă de t imp! Grăd ina mi-a adus pu ţ in câş t igmateria l până acum. Nici nu ar f i fost de aşteptat ,

căci o am doar de puţin t imp. Dar ea mi-a adus unînmiit câşdg spir i tual!2. Da, g răd ina es te pen t ru mine o ca r te a ce le i

mai adânci înţelepciuni ş i , cu ajutorul e i , am învăţatîn câteva zi le cu mult mai mult decât mi-ar f i pututdezvă lu i So lomon. Răspunsu l la în t rebarea pe ca rei-am pus-o lui Jo so e a ieşit la iveală acu m câteva zile,în g răd ina mea , pe ca re a p regă t i t -o Domnul pen t rumine! Dacă răspunsul potr ivi t nu ar f i fost în mine,n u a ş fi p u s o a s e m e n e a î n t r e b a r e , d o a r c a sărăspundă al tc ineva ş i pe înţelesul meu!

3. A c e s t r ă s p u n s n u e s t e d o a r p e n t ru a c u m, c i

p e n t ru t o a t e t imp u r i l e , a t â t a v r e me c â t v a e x i s t ac u v â n t u l l u i D u m n e z e u şi p r e o ţ i c a r e să-1propovăduiască oameni lo r pe pământu l nos t ru mul tiub i t ! Răspunsu l în t reg la în t rebarea pe ca re i -ampus-o lui Jos oe este ur m ăto rul :

4. Acasă am pus în pământu l mănos a l g răd in i imele mai mul te semin ţe bune . Une le d in t re e le auînco l ţ i t de ja în z iua u rmătoare ş i , după încă o z i ,mlăd i ţe le aveau înă l ţ imea a pa t ru dege te deasuprap ă m â n t u l u i .

5 . Eu sun t de fe lu l meu foar te i scod i toare ş i




n e p o to l i t a me a s e t e d e c u n o a ş t e r e m-a împ in s s ăvreau să văd sămânţa încolţ ind, să văd ce se petrececu sămânţa a tunc i când mlăd i ţe le ie s la supra fa ţă .Am scos atunci câteva seminţe din pământ ş i m-amu i t a t c u a t e n ţ i e . V e d e ţ i , a ş a c u m s p u n e ro ma n u l :«Sapienţipauca sufficiună» "înţeleptului î i este dea j u n s p u ţ i n ! " , a m g ă s i t s ă m â n ţ a p u t r e z i t ă , i a rpăm ântu l ca re o încon jura e ra ames teca t cu mucega i !

De aici răsărise o plăntuţă Firavă, iar din sămânţă,după cum am spus, nu mai rămăsese nimic în afarăde coaja care o apăra ş i care putrezeşte mai greu.

6 . L â n g ă a c e a s t a a m g ă s i t ma i mu l t e s e min ţ eneîncolţ i te , care fuseseră mâncate de mucegai , ş i d inacestea nu mai putea să iasă nici o plăntuţă . Ochiime i a g e r i a u v ă z u t c u m, c h i a r d e a s u p ra a c e s to rseminţe putrezi te , încolţeau şi creşteau niş te plăntuţemici , dar care nu semănau deloc cu plantele ieşi ted in semin ţe le bune , puse de mine în pământ . Aha ,m-am gând i t eu , am în ţe les ! Aceş t i ge rmeni fa l ş i

t r e b u i e să fi a p ă r u t t o t d i n s e m i n ţ e l e p u s e î npământu l mănos ; da r pământu l în fometa t s -a h răn i tcu ele ş i nu a îngăduit ca germenele bun să crească.L a c e -i f o l o s e ş t e a c e a s t a p ă m â n t u l u i ? I n l o c u lg e r m e n u l u i b u n a u a p ă r u t t r e i z e c i d e g e r m e n isălbadci care trag în f inal din pământ de o sută deori mai multă hrană decât ş i-ar f i luat plăntuţă ceab u n ă ; c ă c i t o t c e e s t e b u n a r e mă s u ră î n o r i c epr iv in ţă .

7 . Auru l nu t rebu ie să f ie mereu cură ţa t , ca ş iplumbul, ca să s tră lucească. Dacă este o dată curăţat ,a tunci s tră luceşte sute de ani . Viţa face cio rchini ma ri

de s t rugur i pe pământu l ce l mai rău , da r buru ien i leşi spini i a leg de obicei pământul cel maibun . Animale le bune de casă nu mănâncăde obicei mult , în t imp ce un lup, o hienăsau al te asemenea sălbădciuni ar mânca fărăîncetare zi şi noapte. La fel şi omul ales şib u n e s t e c u m p ă t a t , î n t i m p c e o m u lîn tun eca t şi rău nu se mu l ţum eş te n ic ioda tăcu pudn. Dacă î i dai o sută de mii de fundde aur, îşi va dori imediat să aibă cât mairepede de două o r i mai mul t au r ş i n ic in u - i v a p ă s a d a c ă a l ţ i o a me n i mo r d efoame! Zgârcenia va da naştere zgârceniei!

8 . O par te d in pământu l g răd in i i meleera deci rău, zgârcit şi vroia să se sature cus e m i n ţ e l e m e l e b u n e , p e c a r e i l e - a mîncredinţat! Care este însă urmarea tr is tă?Vede ţ i , e l t rebu ie a tunc i să h rănească înlocu l p lăn tu ţe i bune ş i cumpăta te , o su tăde p lan te nesă tu le !

9 . Aceas ta es te soar ta păm ânt u lu i ca reeste zgârcit şi egoist. Aceasta este şi soartaomului care vrea să-şi facă un rai aici, pe

pământ , p l in cu toa te p lăcer i le dă tă toarede feric ire! Până la urmă va trebui să sedespar tă de aver i le sa le s t rânse cu maretrudă, şi-şi va primi răsplata pentru aceastade ce le mai mul te o r i în t r -un mod dure ros .Până a ic i e s te doar începu tu l răspunsu lu i

pe care-1 voi da. Gândiţi-vă p u d n şi cre d că veţi găsis inguri răspunsul!" Top s-au gândit la cuvintele e i ş inu înce tau să se minuneze de a tâ ta în ţe lepc iune .

C a p i t o l u l 2 0 2

Lămurirea pildei arătate de Iara

1. Fetiţa s-a îndreptat spre Josoe şi l-a întrebat, cuprieten ie: "Nici pe, iubitul m eu vecin, nu t i s-a lu mi natîncă în inimă?"

2. Josoe : "Minuna tă ş i deoseb i t de în ţe lea p tă Ia ra !Parcă văd ceva, dar privirea-mi este încă învăluităd e c e a ţ ă . L u m i n a e s t e î n c ă d e p a r t e d e m i n e .Continuă tu să ne explici şi poţi să fii sigură că te voiasculta cu cea mai mare atenţie! Totul este mult preaînsemnat pen t ru a neg l i ja ch ia r ş i numai un s ingurcuvânt. Sunt convins că toţi cei de aici, de la masă şidin jurul e i , s imt aceasta ş i vor ca tu să ne lămureşt ipână la capăt . Continuă, te rog!"

3. Iara: "Acum, că ş t i ţ i câte ceva despre grădinamea ş i despre p r ima reco l tă sp i r i tua lă pe ca re amfăcut-o, veţi înţelege uşor ceea ce va urma. Fiţi deciatenţi, ascultaţi şi priviţi!

4. O a me n i i a c e s tu i p ă mâ n t s u n t , d in p u n c t d ev e d e r e s p i r i t u a l , a s e m e n e a p ă m â n t u l u i g r ă d i n i imele , ia r cuvân tu l lu i Dumnezeu , ca re a ven i t d incerur i mai în tâ i p r in s t rămoş i i noş t r i , începând cuAdam, ş i mai apoi ş i pr in patr iarhi i ş i pr in profeţ i iunş i de Dumnezeu , es te asemenea semin ţe lo r bunepe care le-am sădit. La fel ca sămânţa care, pusă în

p ă m â n t , a d u c e mu l t e r o a d e e s te ş i c u v â n tu l l u i






C a p i t o l u l 2 0 4

Josoe ş i Iara vorbesc despre Iuda

1. Eu: "Dragă fiică a inimii mele, Eu îţi spun ţie:nu ai spus nici o vorbă în plus şi nimic nu a lipsit! De

aceea să ţ ine ţ i minte cuvin te le aceste i fe te ş i să leu r m a ţ i î n f a p t e l e v o a s t r e . D a c ă c i n e v a a r e c e v aîmpotrivă, să se ridice şi să spună!"

2. La acest îndemn, Iuda Iscar io teanul se r id icăşi zise: "Nu primesc nimic din ce a spus fata, chiardacă în res t i -am admira t în ţe lepciunea , căc i adeseavorbeşte de parcă ar c i t i d in tr-o car te scr isă foar teb ine . " Apoi tăcu .

3. Josoe î i z ise : "O, tu , om nespus de nesăbui t ş iprost! Oare n u a i auzi t ce a spus chiar Do m nul desp reminunata Iara? Tot nu vre i să pr imeşt i ce a spus ea?Spune a tunci ur iaşe le ta le prost i i ş i vom vedea ce

mizerie zace în ele! Deschide-ţi ochii proşti , tu, boubătrân, şi vezi că aici, lângă mine, se află un înger allu i Dumnezeu d in cerur i le ce le mai îna l te . F i in ţa saes te lumină pură . Aic i o vezi pe tânăra ş i în ţe leaptăvorbi toare d in in ima lu i Dumnezeu ş i lângă ea es teîn suş i Domnu l , ca re a c rea t p r in Duhu l său ce ru l ,pământul şi tot ce se află pe acesta, şi totuşi mai esteceva pe care să nu-1 prim eşti d in c eea ce a spus Iara?!Cine eşti tu de vrei să te iei cu neruşinare la harţă cuD u m n e z e u ? ! "

4. Aceste cuvin te foar te înverşunate a le lu i Josoel-au intimidat pe Iuda şi el s-a retras, aşezându-se pebanca sa. începuse să-i fie foarte frică de fiul mareluiCyrenius ş i nu se mai mişcă de pe bancă .

5. Josoe însă cont inuă: "Nu es te acesta unul d in treucenic i i apropiau a i Domnului? Mi se pare cunoscut .Cred că l-am mai văzut în Nazaret! Da, da, el este.Este cel care se certa tot t impul, încă din Nazaret, cuun a l t ucenic , pe nume Toma, dacă nu mă înşe l!"

6. Iara: "Lasă asta, Josoe! Dacă acel ucenic ar aveao p u t e r e d e î n ţ e l e g e r e a t â t d e m a r e c a t i n e ş i ,mulţumesc Domnului , ca mine , a tunci ar tăcea la fe lca fraţii şi tovarăşii săi şi s-ar gândi în inima sa la

aceste lucrur i . Dar , având o in imă împie tr i tă , cumsigur are , î i es te greu să în ţe leagă un adevăr maiînalt! Şi chiar dacă înţelege ceva, el nu înţelege înîn tregime, pentru că în in ima lu i uscată nu are locceva divin, nobil şi înalt! Lasă-1 deci în pace; nu-ţimai ba te capul cu e l!"

7 . Joso e: "Ai d in no u dre pta t e! Dar nu-i s t r ică omică dojana , căc i eu ş t iu că acest om este foar teneobrăzat . î i p lace să iasă mereu în fa ţă când es teîmpreună cu mai mulţ i oameni ş i a r vrea ca to ţ i să- iceară sfa tu l . Dar as ta nu se petrece n ic iodată , pentrucă ceilalţi au ma i mu ltă m int e de cât el, şi asta îl înfu rie

foarte tare. De aceea, pe undeva el este dornic să serăzbune, dar as ta nu- i fo loseş te la n imic , căc i es tepus l a punc t , nu tocma i cu b lânde ţe , ma i a le s decătre ucenicul Toma, care es te un o m foar te în ţe lept!"

8. Iara: "Da, da, ai dreptate, căci şi eu îmi aduc

poţi aştepta atunci de la un om putrezit? Trebuie să-1laşi să stea încolăcit pe drum, asemenea unei viperescârboase, şi să-ţi cauţi un alt loc pe acest păm ân t un desă nu fie vipere. Căci Domnul este alături de oricineII caută cu adevărat şi nu îl părăseşte pe cel care îşilasă mizeria şi se îndreaptă spre El!

9 . N o i t o ţ i , c e i c a r e t r ă i m p e m a l u r i l e m ă r i in o a s t r e l ă u n t r i c e , a m f os t m u l t t i m p o j u c ă r i e a

Tem plulu i . Iude ea a fos t c ru ţa tă câ t de mul t s-a pu tu t ;d a r p e n t r u a c e a s t a a m f o s t n o i , g a l i l e e n i i , ţ a p i ii spăş i to r i pen t ru Templu , pe de o pa r te ş i , pe dealtă parte, vacile care au fost mulse. In schimb, noiavem ceea ce e s te bun , lumina cea ma i minuna tăcare a răsăr i t pentru noi , pe când Iudeea se af lă înbezna cea ma i mare .

10 . N o i s i m ţ i m m a i a l e s f o a m e a e g o i s t ă apămân tu lu i Templu lu i , p r in ca re în ţe leg b ine în ţe le sp reo ţ imea , ş i u rmăr im să scăpăm de aces t pămân t .I a r n o i , c a s e m i n ţ e b u n e a l e l u i D u m n e z e u , n une-am r is ip i t puterea noastră lăuntr ică de încol ţ i reumplând marea bu r tă a Templu lu i , c i ne -am în to r ssp re rându ia la d iv ină pe ca re am recunoscu t -o to tm a i m u l t î n n o i î n ş i n e şi s u n t e m a c u m r o a d ebinecuvânta te ş i l ibere pe marele ş i f rumosul ogora l lu i Dumnezeu. Iudei i , mesopotamieni i ş i ce i caretră iesc înspre miazăzi vor mai avea nevoie de multt imp până când vor recunoaşte că sunt duşi de nas ,ca n iş te proşt i , de că tre Templu!

11 . Din acest răspuns destu l de lung pe care l -amdat la în trebarea mea, sper că f iecare d in tre ce i defaţă a putut să-şi dea seama că fetiţa din Ghenizaret

ş t ie foar te b ine ce t rebuie să facă cu hotărâr i le ş iîngădu ie l i l e lu i Dumnezeu ! Tu , o , Doamne , Te rogsă mă ierţi că am vorbit atât de mult şi poate că amspus şi lucruri fără rost! Dar nu am vrut să arăt ceeace am înţeles eu, ci am vorbit aşa cum am simţit înin ima mea că es te mai b ine!"






8. Cit i ţ i c ronic i le ş i ve ţ i vedea ce popoare maria u f o s t b a b i l o n i e n i i , c e i d i n N i n i v e , p e r s a n i i ,eg ip teni i , vechi i grec i ş i , îna in tea lor , fen ic ieni i ş ilocu i to r i i Tro ie i ! Unde sun t toa te aces te popoa re?U nd e sunt gom ori t i i , sodomiţ i i şi locui tor i i ce lor zeceoraşe? Ei mai ex is tă doar pr in urmaşi i lor decăzud,ca re nu ma i poa r tă în să numele s t rămoş i lo r lo r ş inu ma i fac pa r te d in t r -un popor cu vech iu l nume .

Asem enea oam en i şi po po a re se c red , d in p r ic inanumelui străvechi pe care l-au purtat cândva, ca fiindmult mai buni şi mai demni de a fi cinstiri decât oricea l t popor tânăr care es te p l in de b lândeţe , umil in ţăşi iubire faţă de fraţii lui, în faţa lui Dumnezeu.

9. Dacă ved cântări aceste lucruri cu multă grijă,vă ved da foar te re pe de seam a cât de bu n ş i dr ep teste Tatăl ceresc! Rostul acestui păm ân t este, în prim ulrând , ace la de a forma ş i de a creş te pen tru e tern i ta tecopi ii sp ir itu lu i lu i D um nez eu ş i de acee a es te nevoieca pământul să f ie mai curând mai ta re ş i mai sărac ,decât să fie mult prea afânat şi gras.

10. Buru iana ca re c re ş te împreună cu f i ru l degrâu nu-1 împ iedică p e acesta să poa r te road ele sa leb inecuvân ta te . Pe scu r t , po t spune că to t ceea ceDumnezeu îngăduie să fie şi î l păstrează în viaţă estebun ş i , în ce le d in urmă, to t ce poar tă pământul peel ş i în e l es te pu r ş i cura t pe nt ru om ul pur . Ap în ţe lesce v-am spus?!"

11 . Cyrenius: "Doamne, c ine ar f i putu t să nu Teînţeleagă? Totul a fost atât de limpede!"

12 . Eu: "Bine! Să ne spună acum şi Josoe pă re realui!"

C a p i t o l u l 2 0 6

Lui Jo so e î i pare rău

cer i , Doamne, ar putea f i ş i o încercare pentru mine ,dacă mă voi lăsa dus din nou de valul orgoliului pecare îl simt în mine şi voi ieşi cu mica mea lampăpen t ru a lumina pu te rn icu l soa re ! Dar in ima meal i n i ş t i t ă î m i s p u n e : " B ă i e ţ e l î n g â m f a t , f i i a t e n t ,Domnul te încearcă! Ai grijă!" Odată ce simt aşa ceva,rămân ma i b ine cumin te , l a locu l meu! Am d rep ta tesau greşesc că mă port astfel?"

3. Eu: "Dragu l me u Jos oe , a i d re p ta te , da r n uîntru totul, căci atunci când cer ceva de la dne, şduf o a r t e b i n e d e c e c e r ! D a c ă v r e i s ă a j u n g i l adesăvârşire, atunci trebuie să Mă urmezi în tot şi întoate, orice ar fi . Chiar dacă ţi-aş cere viaţa trupuluitău, ar trebui să o dai cu bucurie, căci nu voi cerevia ţa n imănui dacă ar f i spre nenorocirea acelu ia!

4. Şdu ce d-a legat limba acum. Ai spus cam tarecă tu eşd numai de par tea adevărulu i! Eu ţ i -am ară ta tapoi că nici nu ai şdut până acum ce este adevărul.P e n t r u c ă I a r a , c a r e e s t e o s ă r m a n ă f e t i ţ ă d i nGhen izare t , te -a făcut de ruş ine , răspun zând s tră lucit

la în trebarea Mea, ţ i -a i p ierdut pudn cura ju l . Dar ,vez i tu , l ip sa aceas ta a cu ra ju lu i nu e s te ch ia radevă ra ta umi l in ţă , c i ma i mu l t o rgo l iu răn i t ! Deaceea nu prea vre i să vorbeşd acum despre aspectemai profunde! Vreau să-ri învingi acest orgoliu, căcipentru c ine î l mai are es te mai b ine să se lepede deel decât să fie admirat din toate părdle în timp ce elpăşeşte pe calea reuşitei triumfătoare! Vorbeşte deci,dacă-p cer să vorbeşd! Spune-Mi, care es te părereata despre ceea ce am spus Eu despre sclavie!"

C a p i t o l u l 2 0 7P ă r e r e a l u i J o s o e d e s p r e

îngăduirea sc lav ie i

1. Josoe: "D oam ne sun t des tu l de nesigur! în ţe legîn mare ce ai vrut să spui şi cred că am înţeles dea j u n s d e b i n e . D a r , g â n d i n d u - m ă p u ţ i n , î m i d a useama că sunt mult prea s lab . Ar f i foar te b ine dacăm-ar pute a a juta d in no u Iara . Căci, or icâ t de în ţ e leptaş vorbi eu, tot mai rămâne câte ceva ce mai poate fităgădui t! îmi p lace deci mult m ai mult să ascul t decât

să vorbesc. Dacă cineva spune ceva greşit , l imba mise dezleagă , dar mă s imt mult prea s lab să vorbescdesp re adevă ru r i ca re se a f lă cu mu l t pes tecunoaşterea mea. Mai b ine s tau a tunci l in işd t ,retras undeva, şi î i las pe cei mai înţelepri decâtmine să vorbească . î i ascul t cu încântare ş i numai am nimic de spus . Cine ar mai apr inde înm i e z u l z il e i o l a m p ă p e n t r u a s p o r i a s t fe ls t ră lucirea lumini i soare lu i? Cine mai poate săaibă îndoieli după ce a auzit aceste cuvinte dingu ra Ta , ca re sun t a semenea unu i f luv iu delumină, acela să spună şi va fi adus degrabă pe

calea cea bună!2. Ştiu , Doamne, că ar t rebui ca ce l de la

care ceri ceva să Te asculte orbeşte. Dar acumnu pot să fiu altfel decât neascultător, datorităumil in ţe i pe care o s imt în in imă! Ceea ce-mi

1 . Joso e: "Voi răs pun de a tunci foar te pe scur t , înnumele Tău. Este însă o a l tă în trebare dacă ce voispune es te b ine sau nu .

2. După cum se ş t i e , p ic ioa re le oamen i lo r sun tmai jos d ecât mâin i le , dar dacă e le nu l -ar pur ta peom spre apă , a tunci mâini le nu ar putea f i spăla tede praful şi mizeria care se află pe ele. De aceea, eu

c red că sc lav ia e s te l a f e l de fo lo s i toa re ca ş is tăpânirea . Dacă p ic ioare le a lunecă , a tunci în tregul




trup cade şi de aceea este nevoie săa v e m u n e o r i m a i m a r e g r i j ă d eacele părd care sunt numite «sc lavi it rupu lu i» , decâ t de ce le la l t e pă r ţ ia le corpulu i . Supuse ş i fără a puteaalege , e le t rebuie să poar te t rupulş i nu pr imesc ca răspla tă decât ce lmult o baie într-un izvor, în timp ce

t r u p u l e s t e î n t ă r i t c u m â n c a r e ş ibău tu ră . Ce ma i po t spune a tunc ip ic ioare le? Nimic , căc i e le au fos tcrea te pentru ceea ce fac!

3 . D e a c e e a , e u c r e d c ă e s t enevoie de sc lavie ş i nu ne puteml ips i de ea dacă omen i rea t r ebu iesă se supună rânduielii care i-a fostdată . Ea ar putea f i în lă tura tă doard a c ă o a m e n i i a r g ă s i c u m s ă s edeplaseze a l t fe l - a tunci munca des c la v a p i c i o a r e l o r s -a r f a c e

nefolositoare. Asta cred eu că s-arputea petrece cu sclavia!

4. Bineîn ţe les că ar f i mai b ine dacă lumea s-arputea l ips i în în tregime de sc lavi , dar cred că va mait rece mu l t t imp până când vo r ven i ace le v remur ifericite.

5 . S c l a v u l e s t e p r i v i t d e o a m e n i i l i b e r i c a oburuiană . Dar pr in această buruiană omul l iber es teh răn i t ş i în tă r i t , deven ind ma i apo i l eneş , ceea ceeste foarte rău. Privind astfel, ar fi mai bine dacă nuar fi sclavie. Pe de altă parte, dacă sclavia este oşcoa lă a umi l in ţe i , a tunc i oamen i i au mare nevo iede ea , căc i , după rob ia bab i lon iană , i s rae l i ţ i i audeveni t d in nou un popor bun. Păcat că această robienu a du ra t ce l pu ţ in o su tă de an i ! După pă re reamea , ma i e rau încă mu l t i ce i ca re , după e l ibe ra re ,mai aveau în fapi ochi lor vech ea s t ră lucire a evre imii .Drep t u rmare , n ic i nu au găs i t n imic ma i bun def ă c u t d e c â t s ă c a u t e s ă a j u n g ă d i n n o u l a , a c e astră lucire . Odată constru i te z iduri le ş i Templul , aureapă ru t d in nou mândr ia ş i în fumura rea veche ş i aînc epu t să f ie ch iar mai rău în Ierusa l im decât în a in tede ocupa rea bab i lon iană . Pa t ruzec i de an i au fo s tdeci prea puţ in i . Cred că în tr -o su tă de ani s t rămoşi inoştr i ş i -ar f i p ierdut pentru următoare le su te de anigustu l aces ta pentru s t ră lucire , lux ş i îngâmfare!

6 . Poate că ceea ce am spus poate f i tăgădui t , dareu aşa s imt. Dacă i se pune cuiva o botn i ţă pentru ofaptă rea, el se va feri să facă acel rău doar atâtat i m p c â t ţ i n e d u r e r e a . D a r d a c ă D u m n e z e u î lp e d e p s e ş t e p e n t r u f a p t a r e a p r i n t r - o s u f e r i n ţ ădureroasă ş i de lungă dura tă , a tunci poţ i f i s igur cănu va mai cădea în păcat!

7 . Tot la fe l c red că ş i sc lavia îndelungată es tefoar te fo los i toare . Un sc lav bun ş i b inevoi tor es te ,

de fapt , un om mai în treg decât ce l l iber , căc i ce lliber este un sclav al sim ţurilo r sale, în tim p ce sclavulpoate fi un om cu desăvârşire liber în inima sa.

8 . Este o mare d iferenţă în tre un om care es testăpân pe voinpa lui, aşa cum trebuie să fie un sclav

bun, şi un om care nu ştie să-şis tăpânească voin ţa ş i care t rebuiesă aibă pe loc ceea ce vrea.

9 . Laud as tfe l sc lavia ş i îmidoresc să nu aibă sfârşit! Cred căa t u n c i c â n d e a . n u v a m a i f i ,omenirea va avea mult de sufer i t !

10. Bine în ţe le s a r f i de do r i t

c a t o ţ i o a m e n i i s ă u r m e z eînvăţătura Ta; atunci sclavia nu aravea ros t ş i a r f i ch iar o cr imăî m p o t r i v a o m e n i r i i ; d a r , a t â t at imp cât lucrur i le nu sunt aşa ş icum probabi l nu vor f i încă multt i m p d e a c u m î n a i n t e , s c l a v i arămâne pen t ru omul îngâmfa t oa d e v ă r a t ă e v a n g h e l i e d a t ă d i nce ru r i pen t ru înd rep ta rea lu i .

11 . Asta cred eu despre ceeac e a i s p u s T u , D o a m n e , d e s p r e

sclavie. Te rog să-mi arap greşelilepe ca re l e -am făcu t pen t ru ca ,

în lă turându-le , să pot să rămân în depl inul adevăr!"12. Eu: "Dragă Joso e , a i d re p ta te în ceea ce a i

spus ş i am doar puţ ine de adăugat . Doar în ceea cepriveşte sc lavia babi loniană a i exagera t pudn, căc iacea rob ie , ca o r ice rob ie , nu e s te de fap t n imica l tceva decâ t o pedeapsă l ă sa tă de Dumnezeu ! Opedeapsă e s te ş i r ămâne , d in păca te , numai un răud in ex te r io r pen t ru înd rep ta rea omulu i ş i de aceeaare , pentru suf le tu l lu i , mai multe roade re le decâtbune . Cine oco le ş te rău l numai d in p r ic ina roade lo rlu i re le ş i face b ine doar pentru roadele bune, ace laes te depa r te de împără ţ ia lu i Dumnezeu . Numai ce lcare face b ine pentru că s imte că aşa es te b ine ş iocoleş te răul d in pr ic ina răulu i însuşi , ace la es te unom desăvârş i t . Atâ ta dmp cât omul nu merge spreadevăra ta lumină pr in e l însuşi , e l rămâne un sc lavîn sp ir i t şi e s te mor t pe n t r u îm pără da lu i D umn ezeu ,îngrădirea d in exter ior î l duce pe a l te cărăr i greş i teşi anume pe acelea ale cinstei care este însă lipsităde iubire . Despre as ta vom vorbi ch iar acum."

C a p i t o l u l 2 0 8îngrădirea pr in leg i ş i iub irea

1 . (Domnu l : ) "Ascu l ta ţ i ! în t r -o noap te , mergeape d ru m , prin viscol, o fată sărm ană . Ea fusese trimisăundeva de s tăpâni i e i ş i a în târz ia t a tâ t de mult încâtl a î n t o a r c e r e a p r i n s - o n o a p t e a . L a j u m ă t a t e adrumului a văzut o casă în care locuia un pustn ic ,c u m s u n t m u l ţ i î n î n t r e a g a I u d e e , p u s t n i c i c a r e ,pentru a a junge la Dumnezeu, au a les să ducă o v ia ţăaspră. Fata a bătut Ia uşa pustnicului şi l-a rugat să o

găzdu ia scă până d iminea ţa .2. Pustnicul a ieşit şi a văzut că cea care-i vorbea

era o fată care, dacă ar fi intrat, i-ar fi pângărit casa.Cuprins de o «ardoare divină» el i-a zis: «Să nu intriîn căsuţa mea care es te închinată lu i Dumnezeu, tu ,




f i in ţă pr ihăni tă , căc i mi-a i pângări-o ş i , p r in ea , ş isuf le tu l meu! Mergi mai depar te , du- te de unde a ivenit!» După aceste cuvinte, el a închis uşa şi a lăsat-oîn vo ia soa r te i pe să rmana fa tă ca re a începu t săplângă. Lin iş t i t ş i mulţumit că a scăpat de aceastăprimejdie pentru sufletul său, el s-a întors în căsuţăşi L-a slăvit pe Dumnezeu că l-a păzit şi apoi nu s-amai gândi t la sărmana fa tă . Nic i nu- i păsa dacă a

păţ i t ceva sau nu în acea noapte .3. După vreo oră, fata a ajuns, prin viscol, la casaunui vameş cu o fa imă rea , care era în ochi i iudei lorun mare păcătos . Acesta o auzi de depar te pe fa tacare p lângea , căc i , neplăcându-i să se culce devreme,el se mai afla prin curte. Evreii î l porecliseră «nătângfără căpătâi» pe acest vameş.

4. Acest «nătâng păcătos» a apr ins repede o tor ţăş i a m e r s î n î n t â m p i n a r e a f e t e i . C â n d a g ă s i t - o ,p l â n g â n d ş i ş c h i o p ă t â n d , a l i n i ş t i t - o , l u â n d - o p ebraţele sale puternice şi a dus-o în casă, dându-i dem â n c a r e . I - a p r e g ă t i t a p o i u n p a t b u n , c a s ă s e

o d i h n e a s c ă . D i m i n e a ţ a i - a f ă c u t d a r u r i , a p o i apregătit doi măgari şi a însoţit-o pe fată, căci ea maiavea încă un drum lung de făcut până acasă .

5. Vezi, pu stn icu l era 'un o m c are se po căi a şirenunţase la foar te multe lucrur i . El ocolea cu maregri jă to t ce ar f i putu t să- i murdărească suf le tu l ş ic redea că lu i Dumnezeu I i p lace foa r te mu l t cumtră ia . Totodată , pentru e l avea mare însemnăta te ceeace spunea lumea despre e l . Dorea să t reacă în ochi ilumi i d rep t un s fân t f ă ră de p r ihană , cu a tâ t ma imult cu cât se ştia că în casa lui nu intrase niciodatăvreo femeie. Acest lucru îi sporise faima şi şi-ar fipierdut o parte din ea dacă fata ar fi intrat în căsuţalu i , neş t i indu -se exac t dacă ea se a f la sau nu înpe r ioada a şa -z i s murda ră ş i impură .

6. Vameşului însă nu-i păsa dacă lumea-1 vorbeştede b ine sau de rău . Casa lu i e ra or icum rău famatăşi un evreu adevărat nici nu ar fi intrat în ea, deoarececredea că as tfe l s -ar f i impurif ica tpe ntr u vreo zece z i le . De aceeavameşul era l iber ş i făcead o a r c e e a c e s i m ţ e a î ninima lui, zicându-şi: "Dacă

to t sunt un mare păcătos deatâta necinste, măcar să fiumilostiv, ca să am la rândulmeu pa r te de mi lo s ten ie înfaţa lui Dumnezeu!"

7 . Spune-Mi, dragul Meu Josoe ,pe care dintre cei doi l-ai alege?"

8 . J o s o e a r ă s p u n s , z â m b i n d : " O h ,fără îndoială că pe vameş. Dacă ar existanumai as tfe l de pustn ic i , a r f i foar te t r is t !Lumea s -a r pu tea l ip s i de a s t fe l de pus tn ic ip r o ş t i ! D a c ă a ş p u t e a s ă d ă r u i e s c r a i u l d u p ă

moarte, pustnicul ar fi ultimul care l-ar primi. I-aşda u l t imu l loc d in ceru l ce l mai de jos ş i nu ar m aiieş i de acolo pân ă cân d n u va a junge să fie aseme neavameşulu i! Am sau nu drepta te?"

C a p i t o l u l 2 0 9

De s p r e c in s t e

1. Eu: "Ai drepta te! Eu vă spun tu turor că c inenu e s te ca vameşu l nu va in t ra în împără ţ ia Mea ,căci şi Eu mă pot lipsi de orice cinste care este lipsită

de iubire!2. Da, c ins tea l iberă , adevăra tă , lăuntr ică , p l inăde iubirea până la sacr if ic iu pentru aproapele tău ,e s t e m a i p r e s u s d e o r i c e a l t c e v a . D a r c i n s t e apus tn icu lu i desp re ca re am vo rb i t nu în sea mn ă n imicîn faţa Mea. Cel care este curat, să fie curat în inimă,în fa ţa lu i Dumnezeu, dar lumea nu t rebuie să şdem ult des pre as ta , căc i dacă lum ea î l laudă , de la Minesă nu aştepte acelaşi lucru.

3. Cel mai b ine es te a tunci când omul spune fărăî n c e t a r e : « D o a m n e D u m n e z e u l e , m i l u i e ş t e - m ă p em i n e , u m i l u l T ă u s l u j i t o r ! » , s e r o a g ă p e n t r u

d u ş m a n i i să i ş i f a c e n u m a i b i n e a c e l o r a c a r e î lvorbesc de rău sau chiar îi fac rău.

4. Cine este aşa şi face aşa, nu numai că este cinsdtîn faţa Mea, ci este fratele Meu şi este, împreună cuMine, un Domn a l cerur i lor ş i a l în tregi i beat i tudin i ,ch ia r dacă ma i păcă tu ie ş te uneo r i , f i ind îndemna tde ca rnea sa ! Ş i ch ia r dacă t rupu l unu i a semeneaom este ch inui t îngrozi tor de că tre demoni , suf le tu lsău va ajunge totuşi, în cele din urmă, la Mine.

5. înger i i t rebuie să coboare adeseori în iad ş i ,când se în torc , sunt la fe l de puri ca a tunci cânde rau în ce ru r i l e ce le ma i îna l te . Nu ra reo r i e s teaproape la fe l ş i cu f ra ţ i i Mei de pe acest pământ ,dacă suf le tu l lor rămâne s trâns legat de Duhul Meud in e i , a tunc i când , uneo r i , coboa ră în i ad , ch ia rt rupeşte , pentru a duce ş i acolo buna rânduia la .

6. Cel pe care păcatul îl face milosdv, la fel ca pevameşul nostru , ace la a coborâ t numai pentru o c l ipă

în iad, prin acest păcat, la fel ca un înger, pe nt rua duce buna rându ia la ş i l in i ş tea aco lo .

Imedia t ce se în toarce , es te însă scârb i tde acel păcat şi sufletul său îşi regăseşte

f o a r t e u ş o r n e p r i h ă n i r e a d e m a i

î n a i n t e . D a r p ă c ă t o s u l c a r epăcătu ieş te numai d in t ruf ie , es tedeja un demon, ch iar dacă pare af i un om.

L*- 7 . Eu vă sp un îns ă tu tu ro r :• n o r i c ă r u i p ă c ă t o s s a u p ă c ă t o a s ă• s care intră în casa voastră şi cau tă

a j u t o r , s ă n u l e a r ă t a ţ ii nic iod ată uşa, ci să-i ajutaţi ca

ş i cum nu a r f i păcă tu i tvreodată . Abia după ce i -a ţ i

•KT ajutat, să le spu neţ i ce tre bu ie

p e n t r u a s e î n d r e p t a , ca s ă• m e a r g ă p e c a l e a i u b i r i i şi

î n ţ e l e p c i u n i i , d a r î n t o t d e a u n a oastfe l de în ţe lepciune care porneşte

din iubire!




(l iberul său arbitru) . Nici nu ar putea f i a l tfe l pentrucă sufletul, dacă nu ar avea această libertate, nu arputea să a jungă la viaţa veşnică ş i să se e l iberezeastfel de orice limitări.

7. Fiecare su f le t ca re v rea să dev ină nep ie r i to rtrebuie să-şi modeleze viaţa prin mij loacele pe carele a re la îndemână , a l t fe l pă răseş te t rupu l îna in tede vreme, nefiind total dezvoltat, şi atunci va fi silitsă-şi continue drumul spre desăvârşire în a l te lumi,dar în acelaşi fe l , adeseori t r is t ş i dureros.

8 . Pen t ru f ieca re om, t rupu l es te , în ce le d inurmă, un adevărat iad, căci el este limitat şi de aceeaeste supus morţi i . Intr-un înţeles mai larg, materiatuturor lumilor este un iad în care omul intră prin

t rupu l său (p r in încarnare ) .9 . C ine a re p rea mare g r i jă de t rupu l său î ş iîngr i jeş te as t fe l p rop r iu l său iad şi î şi p r egă teş tes ingur jud eca ta ş i moar tea .

10 . Este adevărat că trupul t rebuie să primeascăo anumită h rană pen t ru ca e l să poa tă mereu să - islujească sufletului aşa cum trebuie, ajutându-1 astfelpe acesta să-şi a t ingă ţe lul uldm. Dar c ine are preamare gri jă de trup ş i munceşte aproape neîncetat , z iş i noapte , f i ind nemulţumit cu ceea ce are , acela îş iîngrijeşte iadul şi îşi pregăteşte astfel moartea.

11. Imboldul t rupului către sufle t de a se arunca

în tot fe lul de act iuni pentru ca el să-şi mulţumeascăpoftele s imţuri lor , v ine adeseori de la unele spir i teimpure ale materie i , care sunt , în cele din urmă, deaceeaşi natură cu trupul . Dacă sufle tul dă prea multăa s c u l t a r e t r e b u in ţ e lo r t r u p u lu i , c e d â n d , a tu n c i e lintră în legătură cu aceste spir i te ş i in tră încet- încetîn iadul lor , semnându-şi astfe l s ingur condamnareala moar te . Când suf le tu l face aşa , e l păcă tu ieş teîmpotr iva o rd in i i lu i Dumnezeu , d in e l .

12. Dacă sufletul se păstrează în aceste plăcerimai mult Ump, el va ajunge să fie la fel de impur catrupul ş i ca aceste spir i te a le materie i . Chiar dacăsufletul trăieşte atunci în lume, el este ca şi mort. Elsimte moartea în e l ş i se teme de ea. Cu toate căsufletul poate să facă ce vrea în acest iad al păcatului,e l nu va putea găsi acolo niciodată viaţa , chiar dacăo iubeşte mai presus de orice .

8 . O soţie desfrânată este , pentru iudeii de dupăMoise, o păcătoasă care ar t rebui ucisă cu pietre peloc , de p r imul ca re o vede după ce a păcă tu i t . Euînsă vă spun: cel care o va primi pe fugară în casa luiş i o va ajuta , a tâ t spir i tual , cât ş i t rupeşte , asupraaceluia îmi voi îndrepta privirea pl ină de prie tenieşi iubire , iar păcatul său va f i îngropat în nis ipurimişcătoare , iar urmele vor f i ş terse de vânt! Cine va

arunca cu pietre după ea, ş i nu este la rândul luifă ră de păca t , ace la va f i a spru judeca t de Mine!Cine-Mi aduce înapoi ceea ce a fost pierdut , acela vap r imi o ma re r ă s p l a t ă î n c e ru r i , i a r c in e j u d e c ăaspru, va f i ju de ca t asp ru ş i dre pt , d up ă legea Mea!"

9 . Cyren ius în t rebă : "Doamne , ceea ce a i spusacum este l impede şi adevărat până la un punct pecare nu-1 înţe leg în tru totul. Te-aş ruga să explici şia c e s t l u c r u p e c a r e n u l - a m î n ţ e l e s . A c e a s t ănelămurire este . . ."

10 . E u : "N e lă mu r i r e a e s t e u rmă to a re a : c u m d eun om care, prin păcatul făcut cu trupul său, coboarăîn iad, duce buna rânduiala ş i l in iş tea acolo ş i , cândse reîntoarce îş i regăseşte foarte uşor neprihănireade mai înainte?

11. E foarte uşor de priceput , dacă ş t i i ce estepăcatul ş i iadul , a tâ t în cele mărunte , cât ş i înu-unînţeles mai larg! Voi încerca să vă dau lămurir i maipe înţelesul vostru. Fiţi atenţi cu tot sufletul!"

C a p i t o l u l 2 1 0

Natura mater ie i ş i a suf le tu lu i

1. (Domnul:) "Vedeţi , t rupul este materie ş i estec o mp u s d in s u b s t a n ţ e g ro s i e r e p r imo rd i a l e c a r e ,prin puterea ş i în ţelepciunea spir i tului e tern divin,t rebu ie să ia acea fo rmă organ ică ce corespunde ,din toate punctele de vedere, sufle tului l iber care valocui în acea formă.

2. Sufletul care va locui într-un tru p este la înc epu tla fe l de pur precum este trupul , căci a tunci t rupulnu este , pentru sufle tul care nu este foarte pur, decât0 m a ş i n ă r i e f o a r t e i n t e l i g e n t ă d e p u r i f i c a r e ş it r a n s fo rm a re , c a r e a f os t c r e a t ă p e n t ru u n s c o p

a n u me d e c ă t r e D u mn e z e u .3. In suflet sălăşluieşte însă scânteia spiritului lui

D u mn e z e u , d e u n d e s u f l e tu l p r ime ş t e , p r i n v o c e aconşti inţei , conşt ienta ş i cunoaşterea ordini i d ivine.

4. Trupul mai este legat de exterior prin s imţuri ,deci poate auzi , s imţi , vedea, gusta ş i mirosi . Prinsimţuri sufle tul af lă lucruri bune şi adevărate saurele ş i neadevărate despre lumea în care tră ieşte .

5. Prin scânteia spiritului divin aflat în el, sufletulsimte ce este bine şi ce este rău. Pe de altă parte, ela r e e x p e r i e n ţ e b u n e s a u r e l e , b in e f ă c ă to a r e s a udure roas e ş i prin s imţuri le t ru pulu i . Astfel sufle tului1 se arată de către D um nez eu, prin revelaţ i i d in inter ior spre exterior sau din exterior spre interior , pr incuvânt , care este calea rânduiel i i d ivine.

6 . El poate a tunci să a leagă s ingur ceea ce estebun de ceea ce este rău, folosindu-şi libera lui voinţă




13. De aceea mii ş i mii de oa m enişdu la fe l de puţine lucruri despreviaţa de după moarte ca ş i o piatrăcare s tă pe marg inea d rumulu i . Ia rdacă le spui ceva despre aceasta, eivor începe să râdă, sau chiar se vormâ nia, te vor a lung a şi te vor tr im itesă propovăduieşd această învăţătură

porci lor mistreţ i!14 . Fiecare om ar t rebui ca cel ;

mult până la sfârşi tul celui de altre izeci lea an al vieţ i i sa le să îş ipur i f ice f i in ţa ş i să î ş i t rezeascăîndea juns de mul t su f le tu l , pen t ru ;a f i astfe l s igur că , după moartea(părăsirea definidvă a) t rupului , var ă mâ n e m a i d e p a r t e p e d ru mu l s p r eviaţa divină liberă şi fericită, fiind astfel pe deplinconşden t de ea !

15. D a r c â t d e d e p a r t e s u n t d e v i a ţ a v e ş n i c ăoameni i ca re ab ia încep să în t rebe de ea ! Cu mul tmai departe sunt însă cei care nici nu vor să audă deea şi care-i socotesc proşt i pe cei care cred! As em eneaoameni î ş i pe t rec toa tă v ia ţa pământească în t r -unadevărat iad ş i sunt ca ş i morţ i .

16 . Dacă sufletul s-a purificat deja în întregime,atunci omului î i mai rămâne mult t imp pentru a-şipurifica trupul şi spiritul; când şi aceasta s-a realizat,e l v a d o b â n d i n e mu r i r e a , i a r d u p ă mo a r t e a p ă r ţ i isale cele mai grosiere, va fi pe deplin liber.

17 . In cazul acestor sufle te neprihănite , este cu

p u t in ţ ă c a e l e s ă ma i c o b o a r e d in c â n d î n c â n d 'chiar în iad, pe nt ru p uţin t imp, adică, cu al te cuvinte ,s ă i n t r e î n j o c u l p l ă c e r i l o r t r u p e ş t i s a u î n j o c u lspir i te lor care îmboldesc trupul . Dar aceste sufle tecura te nu m ai po t fi murd ăr i te în în t reg im e ş i rămândoar atâta timp întinate cât se află în acea stare carep o a t e f i c a r a c t e r i z a t ă c a f i i n d g u n o iu l s p i r i t e lo rtrupeşt i . De al tfe l e le nici nu mai pot rezis ta multt imp acolo, căci după aceea se întorc la s tarea loro r i g i n a r ă d e p u r i t a t e , r e g ă s i n d u - ş i a s t f e ln e p r i h ă n i r e a , c a ş i c u m n u a r f i f o s t v r e o d a t ămurdăr i te . P r in fap ta lo r e le vor aduce însă buna

r â n d u i a l a şi l i n i ş t e a , p e n t r u o v r e m e , î n i a d u ls imţur i lo r şi vor pu tea m erge dup ă aceea d in nou ,fă ră opre l i ş t i , în lumea sp i r i tu lu i pen t ru a evo luamai depar te ş i pen t ru a se în tă r i .

18 . Aceia d in t re vo i ca re au o mare pu te re deîn ţe legere , vor pu tea pă t runde în în t reg ime ceea cev-am spus. Spune-Mi, prie tene Cyrenius, dacă M-aiînţeles!"

C a p i t o l u l 2 1 1

Răspunsul lu i Cyren ius

1. Cyrenius: "Da, Doamne şi învăţătorule! Aceastaes te o învă ţă tu ră nouă pen t ru mine , la ca re n imeniînaintea Ta nici măcar nu a visat! Acum este întrutotul l impe de că Tu, ş i n im eni a l tc ineva, a i creat om ul

şi toate lumile, de la alfa la omega,căci dacă nu ai f i însuşi Creatorulomului , nu ai putea să ş t i i ceea ceai spus.

2. Exp erienp i tutu ror t impuri lorarată că este aşa ş i că nu poate f iv reoda tă a l t fe l decâ t ne -a i a ră ta tacum. N ic i un în ţe lep t , o r icâ t de

p r o f u n d a c u n o s c u t p r o b l e m e l eomeniri i , nu a ş t iut să spună nimicdespre izvorul ş i despre rădăcini lev ie ţ i i . De unde să f i ş t iu t? Căc i ,pentru a ş t i , t rebuie să cunoşti to tuld e s p re n a tu r a u ma n ă , d e l a c e l ep r i m o r d i a l e , s p i r i t u a l e , p â n ă l ace le pur mate r ia le .

3. Cine poate să aibă o astfel decunoaştere? Cine cunoaşte f iecare f ibră a t rupuluiom enesc? C ine a văzut vreun spir i t mişcându-se l iber ,fără trup? Nici nu se ştie ce formă are, dacă e mic

sau mare . Pe scur t , n imeni nu a re habar . De undea r p u t e a a v ea c in e v a o v a s tă c u n o a ş t e r e d e s p rena tu ra p rofundă a omulu i?

4. Totuşi trebuie să fie mijloace şi căi prin careomul să se cunoască pe el însuşi mai bine. Căci toateînvăţăturile şi legile nu îi folosesc la nimic dacă omulnu se poate cunoaşte pe el , să .vadă cine este , careeste rostul lu i , ce trebuie să facă, după natura sa ,p e n t r u a a t i n g e ţ e l u l c a r e i-a f o s t h o t ă r â t d eDumnezeu! După cum se poa te vedea foar te b ine lam u l ţ i o a m e n i , s u f l e t u l c o b o a r ă t o t m a i m u l t î nî n v e l i ş u l l u i , î n u r m a i d e n t i f i c ă r i i c u m u l t e l et r e b u i n ţ e , a d e s e a d u r e r o a s e , a l e t r u p u l u i ; c ă c ifoamea chinuie , setea arde, fr igul provoacă la rândullu i o dure re , ia r g r i ja pen t ru t rup î i poa te aduceomulu i nu numai doar ceea ce a re nevo ie , c i ş i ob u n ă s t a r e l u x u r i a n t ă !

5 . P a r t e a a n ima l i c ă a o mu lu i c e r e me re u c â t eceva, de cele mai multe ori cu putere ş i cu multăzarvă, iar cerinţele liniştite ale sufletului nu mai potf i a tunc i auz i te ! Dacă luc rur i le se pe t rec aşa , nutrebuie să ne mire că mii ş i mii de oameni nu şt iunimic despre natura sufle tului lor! Sufletul lor s-a

legat încă din fragedă copilăr ie foarte tare de trupastfel încât au devenit una ş i acum nu mai poate săd e o s e b e a s c ă v r e o a l t ă t r e b u i n ţ ă î n a f a r a c e l o rt rupeş t i .

6 . Dar se poa te spu ne şi că oamen ii care au foartepuţine lucruri ş i care nu prea au gri jă de trupul lor ,aproape că nu au nici o nevoie spir i tuală . Sunt chiarune le popoare , în ţ inu tu r i le d in par tea de nord aEuropei , la care nu găseşt i n ici cea mai mică urmăde spir i tual i ta te .

7. Care este însă cauza? Ea este totala lipsă a grijiifaţă de trup!-Un astfel de om merge zi şi noapte prin

pădur i , cu măc iuca în mână , având d rep t ţe l doaruciderea vreu nui anim al. Oda tă ce l-a ucis , î l mă nân căa p ro a p e c u p ă r c u t o t . A c u m v in c u u rmă to a re aînu eb are : cum ar put ea fi vorba, la un astfel de popor,de v reo nevo ie sp i r i tua lă? Luând exemplu l Romei ,




unde oameni lo r le merge b ine t rupeş te , pu tem vedeacă ei au învăţat deja de mult despre suflet şi desprenemurirea acestuia . De aceea aici se preţuieşte maimu l t v i a ţ a mo ra l ă , c a r e u rmă re ş t e î n p r imu l r â n dformarea omulu i sp i r i tua l .

8 . Din păcate , cei bogaţi se lasă de cele mai multeori prea mult duşi de valul fer ic ir i i t rupeşt i ş i nu semai ocupă de loc sau aproape de loc de dezvo l ta rea

sufletului , a jungând în cele din urmă să socoteascăor ice învă ţă tu ră ca f i ind nă luc i rea v reunu i în ţe lep tî n f o m e t a t . T o t u ş i e i a u o a n u m i t ă d e s c h i d e r espir i tuală prin care l i se poate spune câte ceva desprespir i tual i ta te , care să le dea de gândit - ceea ce încele din urmă este totuşi un câşt ig pentru sufle t .

9 . I n c a z u l o a me n i lo r c a r e n u a u î n s ă n i c i odeschidere spir i tuală nu se poate să le dai de gânditîntr-un fel sau al tul . Dacă nici asta nu se poate , a t unciîn ce fel ar putea fi ei treziţi pentru a-şi simţi nevoilemai adânci a le sufle tului?

10 . De aceea cred că ar t rebui să se urmăreascămai întâi ca oamenii să a ibă gri jă de trupuri le lor .Atunci va f i mai uşor ca sufle tele lor să f ie t rezi te .Oamenii ar t rebui să a ibă cel puţin s tr ic tul necesar!Căc i , după cum spuneam, un om prea să rac nu poa tesă s imtă vreo nevoie spir i tuală! Unui om înfometatî i este greu să predice atâta t imp cât nu a mâncat ş inu a bău t . Aceas ta es te pă re rea mea . Tu , o , Doamneş i învă ţă to ru le , a i d rep ta te , căc i doar Ţ ie î ţ i sun tcunoscute pe deplin lucrări le Tale! Dar cred că nicieu nu greşesc întru totul , căci de partea a ceea cea m s p u s s e a f l ă t o a t ă e x p e r i e n ţ a d e v e a c u r i a

p o p o a r e l o r . "

C a p i t o l u l 2 1 2

Neces i tatea ca modal i tate de a învăţa

1. Eu: "Aşa este. N-aş putea zice că ai spus vreuncuvânt greşi t . Imaginează-ţ i însă că pe un întreg corpceresc oamenii ar avea tot ce le t rebuie pentru trupullor , fără să muncească prea mult , ş i că e i ş i-ar daseama că pot t ră i astfe l fărăgr i j i . în scur t t imp oameni i

vor semăna le i t cu popoare led e l a m i a z ă n o a p t e , d e s p r ecare vorbea i !

2 . A c e s t e p o p o a r e( p o p o a r e l e e u r o p e n e d i nn o rd ) a u t r ă i t o d in io a r ă î nA s ia , î n le a g ă n u l n e a m u l u iomenesc , ş i aveau ch ia r maimu l t e d e c â t a u a c u m ro ma n i it ă i , b u c u r â n d u - s e d e oînvăţătură ce venea din cerur i .

P r in t re e i e rau în ţe lep ţ i cumnu a mai avu t pământu l pânăsă vin Eu. Care au fost însăro a d e l e ? E i mâ n c a u ş i b e a ucât vroiau, deveneau pe zi cetrecea tot mai delăsători ş i au I

decăzu t în t imp , d in genera ţ ie în generade , până aua juns aşa cum sun t acum. în aceas tă s ta re ja ln icăt r e b u i e să î ş i c â ş t i g e c u s u d o a r e a f r u n ţ i i c e l etrebuincioase pentru a tră i ş i astfe l nu sunt l ipsi ţ i deînţelepţi ş i învăţători .

3. Vezi, greutăţ i le î i vor conduce, în t imp, la unnivel care-1 va dep ăşi cu m ul t pe cel a l rom ani lor ,d in toa te punc te le de vedere !

4. Nu este bine ca oamenii să a ibă chiar tot ce aunevoie pen tru tru p, căci a tun ci ar deve ni a tâ t de leneşiîncât nu ar mai face nimic. Această căutare a l in iş t i ilipsite de griji şi plină de trândăvie este o însuşire as u f l e t u l u i m o r t . S u f l e t u l , c a r e îş i i a a p a r e n t aconsistenţă din munca trupului , s-ar odihni ş i e l pasivîn t impul odihnei lâncede a trupului , căci ş i în e l vaapare încl inaţ ia către a nu mai face nimic.

5. Dar , p r in neces i tă ţ i le dure roase a le t rupu lu i ,sufle tul este mai întâi t rezi t d in le targia lui , deoarecee l s imte că l ipsa o r ică ror g r i j i pen t ru în t repnereat rupu lu i i -a r aduce moar tea . De aceea , a tunc i cândtrupul suferă , sufle tul îş i mobil izează toate resursele ,câ t de mul t poa te . F i indu- i foa r te f r ică de moar te ,sufle tul începe, pe lângă ceea ce face pentru trup, săse cerceteze pentru a se cunoaşte ş i , în iubirea carei se trezeşte pe nt ru viaţă , desco peră că va tră i ca sufle tc h i a r d a c ă t r u p u l mo a re .

6 . D i n a c e a s t a a p a r e u n fe l d e c r e d i n ţ ă î nn e m u r i r e a s u f l e t u lu i o m e n e s c . A c e a s t ă c r e d i n ţ ăcreşte apoi ş i devine o necesi ta te pentru om.

7. Oameni i in te l igen ţ i nu se mai mul ţumesc doarc u a c e a s t ă c r e d in ţ ă ş i u rm ă re s c să p ă t ru n d ă m a i

ad ânc în ta inele e i , î i înce arc ă put ere a ş i caută , a tun cic â n d p u t e r e a e i n u e s t e s u f i c i e n t d e ma re , s ă - id o v e d e a s c ă t e m e i n i c i a p r i n a l te m i j l o a c e d en e t ă g ă d u i t .

8 . Oamenii de rând î i socotesc pe aceşt i căutătorica f iind clarvăzători ce sun t ghidaţi de an um ite spir i teîna l te ; comunicând cu aces te sp i r i te , e i a jung la oc u n o a ş t e r e m a i p r o f u n d ă d e s p r e v i a ţ a d e d u p ămoarte a sufle tului .

9 . Astfel de căutători sunt numiţi de către poporp re o ţ i ; ş i a c e ş t i a , v ă z â n d c ăoameni i au mare nevo ie de e i ,s e f o l o s e s c a d e s e a d eîn c r e d e re a l o r , d a r î ş i c a u t ăn u m a i p r o p r i u l l o r f o l o s ,nef i ind în cele d in u rm ă n imicaltceva decât niş te îndrumătoriorbi ai orbilor. Totuşi este şi olatură bună a acestei s i tuaţ i i ş ia n u m e a c e e a c ă* p o p o r u lr ă m â n e î n l e g ă t u r ă c uc e r u r i l e , c h i a r d a c ă a c e a s t ălegătură este s labă.

1 0 . C u t i m p u l , c â n dI c red in ţa oarbă a junge să f ieI din ce în ce mai s labă ş i la

p r e o ţ i , d in r â n d u l p o p o ru lu ia p a r n o i c ă u t ă t o r i c a r e

I c e rc e t e a z ă l e g i l e v e c h i ş i l e






în tuner ic ş i Duhul lu i Dumnezeu sem i ş c a p e d e a s u p r a a p e l o r . Ş iDumnezeu a z is : 'Să f ie lumină! ' Şia fost lumină. Dumnezeu a văzut călumina e ra bună ş i a despăr ţ i t lu min a d e î n tu n e r i c . E l a n u mi t l u min a z i , i a r î n tu n e r i c u l l - a n u mi tnoapte. Astfel, a fost o seară, şi apoi

a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziuaîntâi.» (Geneză I, 1-5)

3. Apoi este amin t i tă despăr ţ i reaa p e l o r , a p a r i ţ i a p ă m â n t u l u i , av e r d e ţ i i , a i e r b i i ş i a p o m i l o r .Crearea acestora a durat t re i z i le ş ideci şi trei nopţi. Deoarece zilele şinop ţ i le ex is tau încă de la c rea realu min i i , n u -mi d a u s e a ma d e c eDumnezeu a mai c rea t în cea de-ap a t r a z i d o i ma r i l u min ă to r i ş i i - a p u s p e c e r ,l u min ă to ru l c e l ma i m a re fii nd p e n t ru c â rm u i r e az i le i ş i lumină to ru l ce l mai mic pen t ru câ rmuireanop ţ i i .

4. Dacă facem legătura între aceste lucruri , naturapământului ş i ceea ce sunt soarele , luna ş i s te le le , înceea ce ne-a i spus , a tunc i aceas tă poves t i re a lu iMoise, a Genezei , pare a f i o prost ie cum nu este ş inu poate f i o a l ta mai mare pe acest pământ! Cinep o a t e s ă p r i c e a p ă a s t a ? N o i c e l p u ţ i n ş t i m c ăpământul nu este o suprafaţă infinită, ci o sferă foartemare, aşa cum mi-ai arătat Tu în Egipt , pe când maierai încă un copil , ş i cum ne-ai explicat tu turor mai

târziu . La drept vorbind, nu se face niciodată noaptepe întregul pământ în acelaşi t imp, căci câte o partea pământu lu i es te mereu lumina tă . Pe de a l tă pa r te ,luna este un s tăpân foarte nestatornic , ocupându-sefoarte puţin de domnia sa din t impul nopţi i , cel multcâteva zile pe lună.

5. Deci es te o nebun ie să spu nem că d in per ioad adintre seară şi dimineaţă s-a făcut o zi, în timp cefiecare ştie că ziua ţine de dimineaţă până seara şinu de seara până dimineaţa , căci seara este urmatăî n m o d n e g r e ş i t d e n o a p t e , p â n ă d i m i n e a ţ a , ş id iminea ţa es te u rmată de z i , până sea ra . Dec i , în

mod firesc, între dimineaţă şi seară este ziua, şi întreseară ş i d imineaţă este noaptea.

6. Cu toate că aceste spuse ale lui Moise par a fil i p s i t e d e s e n s , c e e a c e u r m e a z ă , ş i a n u m e c ăDumnezeu a văzu t că es te bună lumina ab ia a tunc icând a făcut-o, este , negreşi t , o mare nebunie! Căciin f in i ta în ţe lepc iune a lu i Dumnezeu t rebu ia să f iş t iut din eterni ta te ce este lumina ş i că lumina esteb u n ă !

7 . In ca r tea ind iană , îna in tea c rea ţ ie i mate r ia lese af lă creaţ ia spir i te lor pure, pe care le aminteşte

în cele din urmă şi Moise. Acestea erau lumina pură,ia r p r imul c rea t se numea «pur tă to r a l lumin i i» .8 . Deci Dumnezeu a avut t imp să vadă, în urma

creaţie i spir i te lor pure de lumină, cât de bună estelumina , dacă până a tunc i p resupunem că a s ta t încel mai adâ nc în tun eric - ceea ce nu I s-ar pre a potr ivi .

Atunci , mi se pare caraghios faptulcă Dumnezeu î ş i dă seama că lu mina es te bună ab ia după c rea realumin i i pe pământ!

9 . V e z i T u î n s u ţ i c ă î n t r e a g aGeneză, aşa cum o descrie Moise,pare a f i l ipsi tă de sens, dacă teg â n d e ş t i l o g i c . N ic i n u e s t e d e

mirare că nici chiar cărturari i iudeinu cred deloc în această învăţătură ,d a r o p r o p o v ă d u i e s c d e d r a g u lpoporu lu i ş i se lasă p lă t i ţ i pen t rua s t a . D e t o a t e a c e s t e a ş i - a u d a tseama şi mai-mari i Romei, dar nuau făcu t n imic pen t ru a sch imbaaceastă s i tuaţ ie în c iuda prost ie i ceo ca rac te r izează , deoarece poporu lo rb ma i a r e î n c ă ma re î n c r e d e re

în această învăţă tură şi po ate fi ţinu t liniştit cu ajutorule i.

10 . Este l impede faptul că toată învăţătura care aajuns la noi de la s trămoşii noştr i nu cuprinde nimicaltceva decât poveşt i ş i fabule . Nici un cuvânt nupoate f i în tru totul adevărat . Dacă lucruri le s tau aşa,a tunc i apare marea în t rebare : cum de a apăru t omulpe acest pământ? Cum a ajuns el la cunoaşterea luiDumnezeu ş i cum s -a pu tu t cunoaş te pe e l însuş i?Cine l-a învăţat să facă deosebirea dintre bine şi rău?Ajută-ne, Doamne, să înţelegem şi asta!"

C a p i t o l u l 2 1 5

Crearea pr imulu i om

1. Eu: "Prieten drag, ţ i -am dat deja o îndrumarefo a r t e imp o r t a n t ă , a r ă t â n d u - ţ i e f e c t e l e s u f e r in ţ e iasupra oam eni lo r ş i popoare lo r . N u poa te f i con tes ta tfaptul că Geneza lui Moise, luată cuvânt cu cuvânt ş iinterpretată ca referindu-se la creaţ ia naturi i , este înmod l impede l ipsi tă de sens, iar un om care cunoaştelegile ş i rânduiala lumii îş i dă seama de la primavedere că es te o abera ţ ie ş i se vede ob l iga t să -1numească pe Moise un mare p ros tănac .

2. Dar ace la ca re ce rce tează cu a ten ţ ie că r ţ i lemozaice mai bine decât fabulele poetului grec Esop,acela şi numai acela va vedea că Moise se referă defapt , folosind un l imbaj metaforic , numai ş i numaila c rea rea p r imi lo r oameni de pe aces t pământ ş i înn i c i u n c a z e l n u d e s c r i e f a c e r e a c e r u l u i , apământu lu i ş i a tu tu ror v ie ţu i toa re lo r de pe aces tpăm ânt . El vorbeş te aproa pe num ai despre încep u tu lformări i in imii ş i a gândir i i oamenilor . De aceea elface legătura ş i cu la tura is torico-omenească.

3. Această is torie se referă , înainte de toate , doarla formarea ş i creşterea spir i tuală a oamenilor ş i nula aceea a naturi i l ipsi te de grai , natură care a fostcreată ş i care a rămas la fe l (neschimbată) până înzi le le noastre ş i care va rămâne la fe l (neschimbată)până în z iua cea din urmă.

4. De altfel, la fel este descris şi în cărtile străvechi



2 4 4 Marea Evanghelie a lui loan

De a tunc i nu va mai t r ece mul t până când împără ţ i al u i D u m n e z e u v a d o m n i p e p ă m â n t ş i m o a r t e a v ad i s p a r e . D a r î n a i n t e d e a s t a v o r m a i v e n i m u l t en e c a z u r i a s u p r a p ă m â n t u l u i .

15. Da, pământul va mai f i scăldat de mul te or i însânge ş i va f i î ngrăşa t de carnea oameni lo r . î n t r -oas t fel de humă nouă, spi r i tuală , î ş i va avea izvorulepoca nemurir i i pentru aces t pământ , aşa cum a fos t

pe vremea lui Adam, când suf letul ş i -a putut formadin hum a pămâ ntu lu i un t rup desăvâr şi t, du pă c h ipu ll u i D u m n e z e u .

16. O a m e n i i c a r e î n t i m p u l v i e ţ i i l o r t r u p e ş t imu r i toare au r enăscu t în t ru sp i ri t, vor dom ni pen t ruto tdeauna în aceas tă epocă nouă , ca sp i r i t e pure ş iînger i , ş i conducerea aces tei epoci va f i în t ru totulîncred in ţa t ă lo r . Oameni i de acum, care nu au a t insîncă desăvârş i rea spi r i tuală , vor f i ş i e i pe pământ înt rupur i mai t rainice (vor avea o viaţă foar te lungă) ,în t impul noi i epoci , dar vor t răi în mare sărăcie ş ivor trebui să se obişnuiască cu sluji tul adesea destul

de umil i tor al celor lal ţ i (care vor f i mai buni ş i maievoluaţi decât ei) , ceea ce le va fi foarte greu, căci eiîş i vor mai aduce foar te bine aminte de fer ici ta lors tare de dinainte în t rupur i le lor mur i toare. Aceas tăepocă va dura foar te mul t , până când totul ş i toatevor ajunge să aibă o înal tă exis tenţă spi r i tuală , conform eternului plan al lui Dumnezeu. Vezi , aceas tae s t e s u c c e s i u n e a t u t u r o r l u c r u r i l o r , a o r i c ă r e ideven i r i , menţ iner i ş i ex i s t en ţe , după r ându ia la lu iD u m n e z e u ! "

C a p i t o l u l 2 1 6

Creşterea bobului de grâu

1. ( D o m n u l : ) " P r i v e ş t e b o b u l d e g r â u ! A t u n c icând es te pus în pământ , t rebuie întâi să putrezeascăpen t ru ca d in ace l mucega i a l descompuner i i s ă s eînal ţe f i ravul germene. Ce ne spune aceas ta despren a t u r a o m u l u i ?

2. Sădirea bobului f rumos ş i sănătos s imbol izeazăîncarnarea su f l e tu lu i de ja matur , ca re s ă l ăş lu ieş t e ,înainte de a int ra în t rup, în aer , mai ales în zona deînă l ţ ime mi j loc ie a munţ i lo r , de unde încep s ă numai crească copaci , până în zona cu zăpadă ş i gheaţă.

3 . C â n d u n s u f l e t a j u n g e l a c o n s i s t e n ţ a c a r et r ebu ie în ae r , e l co bo ară mai jos , pâ nă în case le

i n d i e n e , î n c a r e e s t e v o r b a a t â t d e s p r e c r e a r e asp i r it e lo r pu re , câ t ş i despre d ecă dere a une i an um i tepăr ţ i a aces to ra , decădere care es t e p rezen ta tă subnumele de «Războaiele lui Iehova». Tot acolo se facevorbire despre crearea lumii s impir i lor , a animalelorş i î n ce le d in u rmă a omulu i .

5. Toate aces tea t r ebu ie p r iv i t e doar d in punc tde vedere spi r i tual ş i t rebuie cons iderate a f i doar o

exp l i cape a fo rmăr i i mora le a omulu i .6 . Ce l ca re cunoaş te foar t e b ine coresponden ţe ledint re lum ea s im ţur i lor ş i cea a spi r i tului , acela po atesă recunoască, pr in spi r i tul său t rezi t , cum a apărutlumea s imţur i lor din cea a spi r i tului , cum ş i de undes-a u f o r m a t s o r i i, p ă m â n t u r i l e ( p l a n e t e l e ) , l u n i l e(sateli ţ i i) ş i toate făpturile de pe acestea.

7. Dar nu es te chiar atât de uşor , căci mai întâit rebuie să ai spi r i tul t reaz. Doar mar torul cel dintâial or icărei devenir i ş i exis tenţe poate să- ţ i luminezet o a t e l a b i r i n t u r i l e c r e a ţ i e i , î n c a r e n u a p ă t r u n spr iv i r ea n ic i unu i och i mur i to r până acum.

8. Dar pop f i s igur că, în ciuda aces tor aspecte,vârs ta omenir i i , aşa cum es te ea acum, coincide cuca lcu le l e lu i Moise a t â t d in punc tu l de vedere a lmater i e i , câ t ş i d in punc t de vedere t empora l .

9. Cu adevăra t , î na in te a lu i Adam erau- pe păm ân tun f e l de an imale mar i ca re s e asemănau cu oameni iî n c e e a c e p r i v e ş t e i n t e l i g e n ţ a a g e r ă , c h i a r d a c ăaceas ta era ins t inctuală . Aces te animale nu se preaasemănau însă cu oameni i d in punc t de vedere f i z i c .Elefantul de as tăzi es te un urmaş al lor , un urmaşcare, din punct de vedere ps ihic însă, es te mul t infer io r aces to ra .

10. Aces te an imale mar i au fos t dec i îna in taş i ioameni lo r . E le au locu i t pământu l îna in tea apar i ţ i e ioameni lo r , dmp de o mie de o r i câ t e o mie de an i .

11. Dator i tă lor , pământul care era foar te tare ş is tâncos a fos t înmuiat ş i pregăt i t pentru ca să poatăsă crească ş i să t răiască al te anim ale ş i plan te, îna inted e a a p a r e m a t e r i a l g i n g a ş u l o m , d u p ă o r d i n e aeternă ş i divină, aşa cum el exis ta deja în suf letulnatur i i ce sălăş luia în «aerul» pământului .

12. C â n d p ă m â n t u l a f o s t p e d e p l i n p r e g ă t i t ,a tunci a fos t chemat un suf let puternic , ce se af la în«aerul» pământului , să-ş i ia un t rup din huma grasăa p ă m â n t u l u i , d u p ă f o r m a p r i m o r d i a l ă a l u iDumnezeu a f l a t ă în su f l e t . P r imul su f l e t matur ş ipu te rn ic a f ăcu t aşa cum a fost înde m na t d in lău n t ru ,de căt re puterea sa divină, să facă. Astfel a int ratpr imul suf let înt r -un t rup proaspăt , puternic ş i bineclădi t ş i a putut să vadă toate creatur i le care eraudeja ş i să se bucure de lumea s impir i lor .

13. C u m u l t î n a i n t e d e a a p a r e p r i m u l o m , c umaies tuoz i t a t ea s a asemănătoare lu i Dumnezeu , peaces t pământ au d i spăru t an imale le ace lea mar i . Intimp se vor găsi resturi ale lor, dar oamenii nu vor

şti ce este cu ele.14 . Cei în ţ e l ep ţ i vor c r ede că pământu l es t e mul tmai băt rân decât arată calculele mozaice ş i Moise vaf i discredi tat pentru o vreme. Atunci eu voi t rezi a l t iînţelept i pr in care Moise va f i d in nou recunoscut .






suf le tu lu i ş i devine una cu ea . Par tea mater ia lă agermenelu i v ie ţ i i , care a fos t pentru e l la fe l ca ş iapa lu i Moise pentru Duhul lu i Dumnezeu, ca temelies o l i d ă , d e v i n e h r a n a t r u p u l u i ş i , d u p ă c e e s t epurificată aşa cum trebuie, este luată de suflet şi estef o lo s it ă p e n t r u d e z v o l t a r e a şi h r ă n i r e a o r g a n e l o rsuf le teş t i corespunzătoare membrelor , f i re lor de părş i a l te le , deci pentru formarea ş i hrănirea a to t ceea

ce se af lă în t rupul omenesc .3. Privindu-1 pe Rafael, care stă la masa noastră şi

vorbeşte acum cu Jos oe , te poţ i convinge că suf le tulare aceleaş i păr ţ i ca ş i t rupul . ( Indreptându-Mă spreRafae l : ) Ra fae l , v ino a ic i ş i l a să - te ce rce ta t deCyrenius!"!"

4. îngerul a venit, iar Cyrenius l-a atins şi a spus:"Da, da, totul este materie! El are aceeaşi formă caşi noi, dar trupul lui este mai rafinat, mai moale şicu mult mai f rumos. Graţ ia pe care o ara tă ch ipulsău es te nespus de luminoasă ş i de f rumoasă! Nueste n ic idecum un chip de fa tă , c i unul bărbătesc ,

p l in de ser ioz i ta te , dar cu mult mai f rumos decât ce lmai frumos chip de fată! Cred că nu prea l-am luatîn seamă pâ nă acu m p e acest tovarăş a l nostru . Devineparcă din ce în ce mai frumos cu cât îl privesc maim u l t t i m p . D u m n e z e u l e , e s te n e m a i p o m e n i t !( A d r e s â n d u - s e î n g e r u l u i : ) T u , î n g e r d e o s e b i t d efrumos, simţi şi tu iubire în frumosul tău piept?"

5 . îngerul : "Desigur , deoarece t rupul meu sp ir i tua l es te asemenea în ţe lepciuni i d iv ine ş i v ia ţa meaeste e terna iubire a lu i Dumnezeu. Dacă v ia ţa meaeste iubire pură, simt fără doar şi poate şi iubirea.

6. Cum de tu, care eşti un om atât de inteligent,m-ai putut întreba aşa ceva? Vezi, ceea ce a fost, esteşi va răm âne pen t r u to tdeaun a Dumn ezeu , Dom nu ldin e tern i ta te în El însuşi , aceea t rebuie să f im ş inoi, pentru că suntem parte din El şi deci şi din fiinţaSa, la fel cum raza de soare este şi are aceleaşi efecte(da r de o pu te re mu l t ma i mică ) p recum soa re leînsuşi! Dacă lucrurile sunt astfel, de ce-mi mai pui oa s e m e n e a î n t r e b a r e ? ! "

7. Cyrenius: "Da, da, este adevărat ce ai spus şiştiam asta şi fără să mă lămureşti tu, dar trebuia săte întreb ceva, ca să-ţi aud glasul. Acum l-am auzit şi

poţi să te aşezi din nou la locul tău!"8 . î n g e r u l : " A s t a n u - m i p o a t e p o r u n c i d e c â t

mai c ircula b ine în ea ; va semăna în curând unui leşş i va muri după scur t Ump.

3. La fel este şi când sufletul se dezvoltă prea multîna in te de vreme. Când copi i i mai puţ in înzestra ţ is u n t s i l i ţ i s ă î n v e ţ e p r e a m u l t , p e n t r u a a j u n g eîn ţe lepţ i , de parcă de e i a r depinde bunăstarea lumii ,suf le te le acestora se închid , căc i nu au avut t impsu f ic ien t să - ş i dezvo l te ma i în tâ i t rupu l , a tâ t câ t

t r ebu ia !4. De aceea f iecare lucru are t impul său , după

rânduia la lu i Dumnezeu, ş i nu poţ i săr i pes te n ic i oe t a p ă .

5 . L a n a ş t e r e a t r u p u l u i d in t r u p u l m a m e i ,germenul etern al vieţii este sădit în inima sufletului,ca o scânteie a spiritului divin pur, la fel cum este încazu l f ruc tu lu i une i p lan te , după ce ş i -a a runca tfloarea, când începe să se formeze şi să se întărească.Odată ce t rupul es te format , începe dezvol tarea ş imodelarea suf le tu lu i . Acum sufle tu l t rebuie să facăto t ce se poa te pen t ru ca sp i r i tu l să înceapă să

încolţească în el.6. Sufletul este aici rădăcina şi tulpina, iar trupul

es te pământul ; suf le tu l nu t rebuie să- i dea o hranăgrosieră sp ir i tu lu i .

7 . Ine le le t rase de că tre sp ir i t sunt umil i r i a lesufletului. Odată ce ultimul inel a fost tras, spiritulînfloreşte în sfârşit şi ia din suflet tot ce-i este înrudit,se întăreşte şi, în cele din urmă, asimilează întregulsuflet şi tot ce era înrudit cu acesta în trup. Astfel, elnu va mai putea f i d is t rus n ic iodată .

8. Când fructele se apropie de coacere, pe caleaobişnuită, boabele care se odihnesc în ele şi care suntmici scânte i de viaţă su nt învelite în nişte coji (teci)foarte fine ce sunt deja preg ătite. Sâm bure le se închideapo i pen t ru o v re me în fa ţa ce lo r la l to r pă r ţ i a lefructu lu i ş i se în tăreş te , luând însă jum ăta t e d in hra nalui din eterul vieţii fructului care-1 înconjoară.

9. Cu timpul, fructul începe să se facă tot mai micşi să se usuce. De ce? Pentru că sufletul lui trece învia ţa sp ir i tu lu i germenului d in sâmbure . Atunci cândput ere a vie ţi i f ruc tu lu i a t recut în în tre gim e în sp ir itu lge rmene lu i , tu lp ina ca re e ra ma i îna in te p l ină deviaţă, se usucă şi moare. Viaţa plantei s-a unit cu cea

a bobului şi astfel ea nu mai poate fi nimicită, chiardacă bobul nu mai es te în legătură cu p lanta .10 . Aceeaşi ordine şi aceleaşi etape ale dezvoltării

le vei recunoaşte peste tot."

C a p i t o l u l 2 1 8

S u f l e t ş i t r u p

1. Cyren ius : " Ia r tă -mă , Doamne , da r ma i am oîn t reba re ! Ce se pe t rece cu boabe le de g râu ca resunt măcinate , a jungând as tfe l fă ină ş i d in care se

face în ce le d in u rmă pâ inea pe ca re o mâncăm?Germenele v ie ţ i i cont inuă a tunci să mai t ră iască?"

2. Eu: "Fără îndoia lă ; căc i a tunci când mănâncip â i n e a , f ă i n a e s t e e l i m i n a t ă d i n t r u p p e c a l e ao b i ş n u i t ă . V i a ţ a d i n g e r m e n e t r e c e î n s ă î n v i a ţ a




D o m n u l ! "9 . Cyren ius : "Pr ie tene , d in câ te mi se pare , în

ciuda frumuseţii, înţelepciunii şi iubirii tale, eşti totuşidestul de îndărătnic!?"

10. îngeru l : "N ic i vorbă! Dar nu po t ş i nu amvoie să urmez nici o poruncă a muri tori lor; eu suntu n d o m n şi n u p r i m e s c p o r u n c i d e l a n i m e n i ,deoarece , ch ia r dacă sun t în t ru to tu l d in Dumnezeu ,

sunt o fiinţă liberă! în afară de aceasta, eu nu suntca muritori i acestei lumi ş i nu mă tem de nimic, căcinici nu-ţ i poţi imagina ce putere am. Dacă vrei să oc u n o ş t i ma i b in e , a tu n c i î n t r e a b ă - i p e c ă p i t a n u lIulius, pe Iara ş i pe ucenici i Domnului . Aceşda voravea ce să-d povestească!"

11 . Cyrenius: "Doamne, spune-i Tu să meargă lalocul său, altfel voi începe să mă tem foarte tare deel. N-aş vrea să am ceva de împărţ i t cu el! Devinedin ce în ce mai dur ş i mai înverşunat ş i nu pot săm ă î n ţ e l e g c u e l , î n c i u d a f r u m u s e ţ i i s a l es t ră luc i toa re ."

12 . Eu i-am spus îngerului: "Du-te iarăşi la locult ă u !" Ş i î n g e r u l a u r m a t î n d a t ă p o r u n c a M e a .Cyren ius s -a bucura t mul t , pen t ru că începuse cuadevărat să se teamă de înger.

13 . loan şi Matei M-au întrebat dacă le îngădui săscrie toate acestea.

14. Eu am spus: "Puteţ i să le scrie ţ i pentru voi ,dar nu pentru cei la l ţ i . Lucruri le acestea ar veni cudouă mi i de an i mai devreme pen t ru a f i în ţe lese .Niciodată să nu aruncaţi perle în faţa porcilor, căciei nu vor şd să le deosebească de lă turi le cu care

s-au obişnuit. Dar, dincolo de aceasta, puteti să notaţiceea ce aţi aflat pentru voi şi pentru alţi câţiva."15 . Cei doi ucenici au scris apoi totul cu simboluri,

faţă de restul textelor pe care le scriau cu caracteree b ra i c e .

C a p i t o l u l 2 1 9

Crearea ceru lu i ş i a pământu lu i

1. C y re n iu s M -a ru g a t s ă c o n t in u i e x p l i c a r e aGeneze i moza ice .

2. Eu am spus: "Prietene, ceea ce am început voiduce la bun sfârşit; dar nu se ştie dacă ved înţelegeîntr u totul ceea ce vă voi spu ne, căci , pe ntr u a înţelegecorect Geneza mozaică, t rebuie să cunoşd foarte bineîn t reaga na tu ră umană . Aceas tă cunoaş te re es te lafel de greu de obţinut ca ş i recunoaşterea cu adevărata lu i Dumnezeu .

3. A t rebu i t să vă lămuresc mai în tâ i în t reagastructură f iz ică , sufle tească ş i spir i tuală a omului ,până la cea mai mică f ibră . Trebuie cercetat bucăţicăcu bucătică totul pentru a vă putea arăta cum parteasufletească se dezvoltă din cea a spir i tului , iar cea

materia lă din cea sufle tească ş i care sunt legături ledintre acestea şi diferitele intensităţi ale luminii.

4. Vă puteţi da seama uşor că aşa ceva nu poate fifăcut foarte repede. Totuşi vă voi spune atâta cât vedputea suporta ş i cât veţ i putea înţelege făcând un

oarecare efort , pentru că aveţi deja oa n u m i t ă e x p e r i e n ţ ă ş i c u n o a ş t e r e .Ascultati-Mă!

5 . M o i s e a s p u s : «L a î n c e p u t ,D u m n e z e u a f ă c u t c e r u r i l e şip ă mâ n tu l . » M o i s e n u v o rb e ş t e a i c id e s p r e c e r u l v i z i b i l ş i d e s p r ep ă mâ n tu l ma te r i a l . E l n i c i n u s - a

g â n d i t l a a c e s t e a , c ă c i , f i i n d u nadevărat înţelept, avea în sufletul săui lumina t numai adevăru l lăun t r ic ce lmai pur . Aceas tă în ţe lepc iune adâncăe l a p r e z e n t a t -o î n ima g in i c o r e s punză toare , învă lu ind-o în s imbolur i ,tot la fel cum a trebuit să-şi acopere şie l c h i p u l l u m i n o s c u u n v e ş m â n tîmpături t în tre i .

6 . Prin «cer» trebuie să înţelegemfap tu l că Dumnezeu a emana t în t r -unanumit fe l d in El , în t imp, în afara

centrului Său etern ş i pur, capacita teade a avea in te l igen ţă . Aceas ta es tea s e m e n e a u n e i o g l i n z i c a r e , ş i î nn o a p t e a c e a m a i î n t u n e c a t ă , a r eînsuş i rea de a og l ind i în ea sau mai b ine z i s pes u p r a f a ţ a e i n e t e d ă , c u m a r e f i d e l i t a t e , l u c r u r iexterioare . Dar oglinda nu este de nici un folos pedmpul nop ţ i i !

7. Moise aminteşte , a lă turi de emanarea în afaracen t ru lu i Său a unu i «cer» sau , mai b ine z i s , acapacită ţ i i de a avea intel igenţă , ş i crearea oarecum

simultană a pământului . Ce este acest pământ a l lu iMoise? Voi vă gândiţ i probabil că este pământul pecare s tăm noi acum! Greşi t , dragii Mei!

8 . P r in « p ă mâ n t» M o i s e a î n ţ e l e s p u t e r e a d ea s i m i l a r e şi a t r a c ţ i e r e c i p r o c ă a i n t e l i g e n ţ e l o rîn rud i te emana te , ca re es te aproape ace laş i luc rucu ceea ce numeau unii în ţelepţi a i Egiptului ş i a iGreciei «asociade de idei», prin care , d in noţiuni ş iidei înrudite , asemănătoare, t rebuia să iasă la ivealăo propoziţ ie pl ină de adevăr.

9 . Când a început să acţ ioneze atracţ ia reciprocăa s u p r a f o r m e l o r d e i n t e l i g e n ţ ă e m a n a t e d e

D u m n e z e u , d u p ă a s e m ă n a r e a d i n t r e e l e , a c e s t efo rme s -au a l ip i t une le de a l te le în mod spon tan .Pentru acest act spir i tual , Moise nu a găsi t n ici or e p re z e n t a r e ma i b u n ă ş i ma i c l a r ă d e c â t c e a ap ă mâ n tu lu i c a r e n u e s t e n imic a l t c e v a d e c â t u nconglomera t de par t icu le de subs tan ţă în rud i te în t reele şi care se atrag fără încetare.

10 . Moise continuă: «peste fa ţa adâncului de apeera întuneric». Oare se referea aici la lipsa totală alumin i i pe pământu l nou c rea t? Vă spun vouă căMoise nu s-a gândit la asta nici măcar la începuturi lesale când avea mai putină înţelepciune! El a fost un

bun c unos cător a l naturi i ş i un ini t ia t în înţel epci une aşi ş t i in ţa egipteană. Este deci cu neputinţă să nu f iştiut că pământul - fiind copilul soarelui şi având celpu ţ in de un mi l ia rd de mi l ia rde de o r i mai pu t in iani păm ânt eşt i de cât soare le-m am ă - nu se afla în




întuneric atunci când a fost creat. Moise ne-aa r ă t a t p r i n c u v i n t e l e s a l e , î n m o ds i m b o l i c , f a p t u l c ă i n t e l i g e n ţ a ş iînrudirea capabi lă de a trac ţ ie încănu aveau cunoaştere , în ţe legere ş ic o n ş t i i n ţ ă - t o a t e a c e s t e a f i i n dident ice cu termenul de « lumină»- c i e rau cond i ţ ion a te de opu su l

l o r (l i p s a c u n o a ş t e r i i , l i p s aînţelegerii şi l ipsa conştiinţei), fiindas t fe l până când au începu t să semişte, să se frece unele de altele şi decisă înce apă să se lup te , în t r -o oa re ca remăsu ră , în t re e le . {Notă: Aici sunt aspecte

care se completează cu afirmaţiile din volumul I

unde se spune că "cerul reprezintă natura spirituală,

pămân tul - natura materială, iar apele - cu noaşterea

greşită despre toate lucrurile deasupra cărora se află

spiritul (Duhul) lui Dum nezeu, dar El nu se află în

ele." - (Marea Evanghelie a lui loan, vol.I, pag. 174,

cap. 157.4)

11 . Ap fost vreodată a tenţ i să vedeţ i ce se pe trececând se f reacă putern ic p ia tra de p ia tră sau lemnulde lemn? Apare foc ş i lumină! Aceasta es te luminad e s p r e a c ă r e i a p a r i ţ i e , l a î n c e p u t u r i , v o r b e ş t eMoise!"

C a p i t o l u l 2 2 0

P ă mâ n t u l ş i l u mi n a

1. (Domnul:) "Acum şt im la ce se referă lumina;d a r î n a i n t e d e a s t a s e s p u n e c ă « p ă m â n t u l e r ane începu t ş i go l» . S igu r a fo s t a şa , căc i doa r cucapaci ta tea de a pre lua ceva în in ter ior , precum şicu dorin ţa ş i în ţe legerea că t rebuie făcut aşa , n ic i unvas nu poate fi umplut. Atâta timp cât în vas nu estenimic , e l es te ne început ş i gol .

2. La fel a fost şi în cazul facerii . Din Dumnezeuau fos t emanate o mulţ ime de gânduri ş i manifes tăr icrea toare [aspecte d is t inc te ("cuvin te") a le logosulu icrea t or] în toa te spaţ i ile inf in ită ţ ii , p r in a to tp utern icaputere a voin ţe i iubir i i ş i în ţe lepciuni i Sale . Aceste

gân dur i şi man i fe s tă r i c rea toa re l e -am num i t ma idev r em e capac i ta te juc ăuş ă de a avea in te l igen ţă .Le-am num it as tfe l pe ntr u că f iecare gâ nd es te un felde ogl indire în minte a ceea ce se pe trece în in imacare lucrează neînceta t .

3. La fe l cum un gând sau o idee es te asemeneaunu i vas go l sau une i og l inz i puse în t r -o p ivn i ţăî n t u n e c o a s ă , t o t a ş a e s t e ş i î n t r e a g a r u b e d e n i erec iprocă a ide i lor , încă neîncepută ş i goală . Pentrucă nu este încă nici o acpune a acestei capacităti de aavea in te l igen ţă , c i doa r s imp le în suş i r i pen t ru aexista şi a acţiona, totul este, aşa cum am spus, rece,

fără lumină şi fără foc.4 . T o a t e a c e s t e g â n d u r i şi i d e i n e c l i n t i t e a l e

în ţe lepciuni i d iv ine sunt comparate cu «apa», în caren e n u m ă r a t e e l e m e n t e s u n t a m e s t e c a t e î n t r - u n u is ingu r , d in ca re lumea f iz ică î ş i i a ex i s ten ţa e i

d i fe ren ţ ia tă .5. Dar toa te gândur i l e mar i ş i ide i lecare s-au dezvol ta t d in în ţe lepciunea

lu i Dumnezeu, or icâ t a r f i fos t e led e a d e v ă r a t e , n u a r f i p u t u t f icarac ter iza te de vreo rea l i ta te , lafe l ca ş i gânduri le ş i ide i le unuiîn ţe lept de pe pământ , dacă le-ar

fi l i p s i t m i j l o a c e l e p e n t r uî n f ă p t u i r e a l o r . D a c ă o r e a l i t a t ec o n f o r m ă g â n d u r i l o r ş i i d e i l o r

poate f i gândi tă , t rebuie găsi te maiîn tâ i mi j loace le co respunză toa re , ca re

să acţioneze atât din interior, cât şi din exterior asupra gândurilor şi ideilor, mijloace ce provindintr-o înaltă forţă.

6 . Când omul dezvol tă o idee d in tr-un gând ş iv r e a s ă o d u c ă l a î n d e p l i n i r e , t r e b u i e , î n a f a r amijloacelor materiale pe care trebuie să le folosească,să s imtă o iubire deosebi t de mare pentru gânduri le

şi ideile sale. Acestea vor fi atunci apărate prin iubire,la fe l cum cloşca îş i ocro teş te pui i . Pr in aceasta ,gândurile şi conceptele ce izvorăsc se dezvoltă în ideip l ine d e con c re te ţe ş i v ia ţă . Vede ţ i , ch ia r aceas tăiub i re es te Duh u l lu i Du mn ezeu în D um nezeu în suş i ,care , după Moise , se pur ta pe deasupra apelor , apecare nu înseamnă n imic a l tceva decât în t inderea denecuprins a gânduri lor ş i ide i lor lu i Dumnezeu fărăformă şi substanţă!

7 . An im a te de acest Duh , gândur i l e lu i Du mn ezeuau început să se închege în idei mari, să se mişte şisă se combine . Ca de la s ine apare a tunci în ord ineadivină acel «Să fie lumină!». Astfel se explică mareafacere descr isă de Moise , împreună cu procesul dedezvoltare a suf le tu lu i ş i de înf lor i re ş i revelare aspir i tu lu i , de la nou-născut până la moşneag, de lapr imul om de pe pământ , până în z i le le noastre ş ichiar mai mult, până la sfârşitul lumii!

8 . Moise spune apoi ceva care ne poate face săc redem că numai după ce lumina a apă ru t d in focu liubir i i Duhului , Dumnezeu ş i-a da t seama că luminaeste bună. Dar nu este aşa, ci acesta este un semn ale te rne i ş i nes fâ r ş i t e i în ţe lepc iun i a lu i Dumnezeu ,

c o n f o r m c ă r e i a l u m i n a a c e a s t a e s t e o l u m i n ă c uadevăra t l iberă , izvorâ tă d in lumina duhului v ie ţ i i ,p r in ac ţ iunea gândur i lo r ş i ide i lo r lu i Dumnezeu .Gându r i le şi ide i le ema na te de D um neze u în acestfe l s -au dezvo l ta t în f i in ţe l ibe re , cu in te l igen ţăp r o p r i e , b i n e î n ţ e l e s s u b n e î n c e t a t u l S ă u i m b o l d .Acesta este înţelesul cuvintelor lui Moise, şi nu acelacă Dumnezeu î ş i dă seama ab ia a tunc i că luminaeste bu nă !" «•

C a p i t o l u l 2 2 1

Despăr ţ irea lumini i de întuner ic

1. (Domnul:) "Urmează ceva ce es te mai greu deîn ţe le s decâ t ceea ce v -am spus până acum. Maideparte scr ie : «Şi a despăr ţ i t Dumnezeu lumina de






f iecare om în pa r te ş i în tre aga o m eni re , căc i c rea ţ ia ,în vas t i t a tea e i , î i co re spunde ş i se a seamănă înto ta l i ta te omului . Orice lucru , de la ce l mai mic lac e l m a i m a r e , d i n î n t r e a g a c r e a ţ i e s p i r i t u a l ă ş imater ia lă , î i corespunde ş i t rebuie să î i corespundăomului, căci omul este ţelul ultim al întregii creaţiipe această p lanetă . Aic i , pe pământ , e l es te rodulîncununat de succes a l în tregi i munci de crea ţ ie a

l u i D u m n e z e u .5. Din pr ic ina faptu lu i că omul es te ţe lu l u ium pe

a c e s t p ă m â n t a c e e a c e D u m n e z e u a u r m ă r i t s ărealizeze prin toate creaţiile anterioare şi ceea ce aş i rea l iza t - voi înş ivă f iind m ărtu r i i d e net ăg ădu i tpe ntr u aceasta - ex is tă o s t rânsă core spo nde nţă în tr eom şi tot ce este în ceruri şi pe toate corpurile cereşd,aşa cum a arătat şi Moise în Geneză şi cum au spus şia l ţ i învăţă tor i , ch iar dacă în tr -un mod mai ocul ta t .Cercetaţi totul şi veţi vedea că aşa este şi că este cuneputinut să fie altfel! Spune-Mi, Cyrenius, dacă eşdmul ţumi t acum de Moise?"

C a p i t o l u l 2 2 3

Mărtur ia lu i Cyrenius despre Geneză

1. Cyren ius : "Doamne ş i Maes t re , cu adevă ra tî n v ă ţ ă t u r a T a î n t r e c e c u n e s p u s d e m u l t t o a t ăîn ţe lepciunea aceste i lumi! Un mare în ţe lept es te denep re ţu i t , da r mu l t ma i mu l t în seamnă să pod a ră tal i m p e d e ş i u ş o r c e a m a i a d â n c ă şi a s c u n s ăî n ţ e l e p c i u n e a l u i D u m n e z e u p e î n ţ e l e s u l o m u l u i

s implu , fără o educaţ ie specia lă , aşa cum sunte m noi .Eu cred că doar Dumnezeu poate să facă as ta . Unom, oricât ar fi el de înţelept, nu poate face altcevadecâ t Moise , ş i anume să redea în ţe lepc iunea lu iDumnezeu în s imbo lu r i co respunză toa re , în tocma ip r e c u m n i ş t e b o a b e d e g r â u c a r e s u n t s ă d i t e î npămân tu l in imi lo r oamen i lo r . Din a s t fe l de boabevor ieş i roade pe măsu ră , dar oamen ii vor recu noaş tela fe l de pudn roadele , pe câ t de pudn au recunoscutşi boabele sădite în inimile lor. In cele din urmă, oas tfe l de semănătură nu va f i de mare fo los . Chiardacă oamenii vor s t rânge o bună par te d in recol tă ,

ei tot nu vor şti prea bine ce să facă cu ea, pentru ceanume să o folosească.2. De obice i roadele seminţe lor în ţe lepciuni i nu

sunt folosite bine şi cu atât mai puţin vor fi folosite laadevăra ta lor va loare de că tre urmaşi . Dacă pr imiioamen i ca re au semăna t semin ţe le în ţe lepc iun i i a rfolosi bine şi drept roadele, atunci tod urmaşii lor nule-ar putea folosi altfel decât bine. Dar chiar şi uniiprofeti au făcut greşeli, din pricină că nu au înţelescum trebuia , ia r aces te mic i greşe l i au s ta t apoi latemelia altora mai mari făcute de urmaşii lor.

3. Se prea poate ca Moise şi Aaron să fi trăit întru

totul după învăţătura pe care le-a revelat-o Duhul luiDumnezeu, dar es te o mare în trebare - ş i eu pun laîndoială asta - dacă ei au şi înţeles învăţătura ce veneade la Dum nez eu tot aşa cum ne-ai dezvăluit-o Tu acum.Este la fel ca atunci când transcrii un text dinu-o altă

limbă ce-ti este necuno scut ă. II transcrii corect şi bine,dar nu înţelegi nimic din ceea ce scrii .

4. Aşa cum ne -a i exp l ica t Tu , Doamne , Genezal u i M o i s e , n u m a i p o a t e s ă r ă m â n ă î n i n i m aoamenilor n ic i o îndoia lă ; ş i respectarea unei as tfe lde învăţă tur i , în urma în ţe leger i i e i aşa cum trebuie ,nu mai poate f i a l ta decât cea bună.

5. Acum, Doamne, că eş t i a tâ t de darn ic în ceea

ce p r iveş te dezvă lu i rea adevă ru r i lo r a scunse pânăacum, ma i spune -ne , Te rugăm, ş i câ teva cuv in tedesp re ceea ce se numeş te «decăde rea înge r i lo r» ,c a p r i m e f ă p t u r i c r e a t e , d e s p r e « d e c ă d e r e a l u iAdam» ş i despre «păcatu l or ig inar» , care a rămas omoştenire rea pentru to ţ i oamenii . Dacă nu es te preatârziu şi dacă Tu crezi că putem să înţelegem, dă-necâteva lămuriri ca să ştim mai multe şi despre acesteaspecte!"

6 . Eu: "Da, dragul Meu pr ie ten , aces tea sunt ş imai greu de în ţe les decât Geneza mozaică , în c iudafaptului că sunt întru totul cuprinse în ea, şi că, pentruc ă u t ă t o r u l a t e n t , s t a u c a a u r u l l a s u p r a f a ţ apământulu i . Dacă vre i să- ţ i dau doar câ teva lămurir işi nu să-ti prezint o întreagă învăţătură, î ţ i voi spunecu plăcere, căci nu aş avea timp să-ti arăt acum totulpe larg ; es te mult prea târz iu , se apropie deja ceade-a t re ia s t ra jă de noapte . Cine are urechi de auzi t ,să asculte!"

C a p i t o l u l 2 2 4

D e s p r e d e c ă d e r e a s p i r i t e l o r , d e c ă d e r e a

lui Adam şi păcatul or ig inar1. Domnul: "Decăderea care s-a produs în cazul

p r ime lo r sp i r i t e c rea te ( sp i r i t e ca re sun t exp res iaideilor libere şi vii ale lui Dumnezeu în spapul fărămarg in i ) e s te marea despă r t i r e desp re ca re Moisespune : «Şi Dum nezeu a despăr t i t lumina de în tuner ic!»V-am lămuri t suf ic ient de mult cum trebuie să f ieînţelese aceste cuvinte, care este sensul lor adevărat şicare sunt corespondenţe le corecte în cazul acestora .Ceea ce a apărut în urma aceste i despăr ţ i r i , ad icălumea mater ia lă , constând în păr ţ i mari ş i mic i sub

formă de sori, păm ânt uri, lun i şi tot ce se află pe acestea(făpturi), a fost răspândită în spaţiul nesfârşit.2. î n c e e a c e p r i v e ş t e « d e c ă d e r e a l u i A d a m » ,

a c e a s t a e s t e m u l t m a i o b i e c t i v ă d e c â t a ş a - z i s a«decă dere a îngerilor». Ea este însă privită din pu nct uld e v e d e r e al c o r e s p o n d e n ţ e l o r c a r e s u n tasemănătoare cu procesul «decăderii îngerilor». Ceeace iese la iveală în cazul «decăderii lui Adam» este olege pozitivă, în timp ce în cazul «decăderii îngerilor»nu putea fi vorba de aşa ceva, căci începutul vieţii pepământ s-a făcut abia cu marea dezvoltare a fiinţelorcare trebuiau să se desăvârşească şi astfel, în afara lui

Dumnezeu, nu exista nici o altă inteligenţă care să lef i pu tu t da v reo lege poz i t ivă (exemplu de l egepozitivă: să realizezi. . .) .

3. De aceea , în cad ru l a şa -numi te i «decăde r i as p i r i t e l o r » s - a p r o d u s ş i o n e c e s a r ă ş i f o r ţ a t ă




despăr ţ i re , în dmp ce «decăderea lu i Adam» a fos t

una l iberă , deci nu o necesi ta te , c i un ac t l iber a lprimului om carnal, l iber în toate sferele sufleteşd.Privit în ansamblu însă, această decădere era totuşid e a ş t e p t a t î n t a i n i c a r â n d u i a l a a l u i D u m n e z e u ,rânduia la care n ic iodată nu es te da tă ca o necesi ta teabsolu tă , c i ca o îngăduin ţă pentru voin ţa l iberă ao m u l u i s u b f o r m a : « s ă . .. » ş i « să n u . . . » p e n t r umatur izarea lu i care va apare apoi pr in fapte le sa le .

4. Este o deosebire în tre un copi l care încă nupoate s ta în p ic ioare ş i t rebuie purta t d in tr-un locîn tr-a l tu l ş i un om sănătos care poate să meargă demult timp şi are o mare stabilitate.

5 . C ine poa te să meargă o da tă s ingu r nu ma iare nevoie să fie pur ta t ş i dus ase me nea noulu i-născutîn tr -un loc anume, c i t rebuie să i se ara te drumul ce lmai drept ş i s igur până acolo . Dacă omul care poatesă meargă vrea, el poate să-şi atingă ţelul străbătândd r u m u l f ă r ă p r i m e j d i i . D a c ă f a c e d e b u n ă v o i eocolişuri, atunci va fi doar vina lui dacă îşi va atingeţe lu l doar mult mai tâ rz iu , mai greu ş i cu mai multefor t .

6. Acest aspect poate fi recunoscut şi în cazul luiAdam. Dacă ar f i urmat porunca pozi t ivă , omenirea ,adică sufletul desăvârşit al oamenilor, nu ar fi ajuns

la trupul carnal dur, greoi, dar totuşi foarte sensibil,care este plin de boli şi l ipsuri.

7. încălcarea legii pozitive l-a condus pe primulom pe că i oco l i t e , de unde va pu tea a junge mu l tmai greu şi mai târziu la ţel.

8. Probabil că tu îţi spui în sinea ta: «Ei,na , ce inf luenţă poate avea asupra natur i io a m e n i l o r r e s p e c t a r e a s a u n e r e s p e c t a r e aune i mic i l eg i mora le? Adam a r f i r ămasacelaşi Adam carnal chiar şi fără prosteascagustare a mărului! Tot la fel ar fi trebuit sămoară , Carnal , ca to ţ i oamenii de acum!»

9. Pe de o par te a i drepta te , dar pe de

a l tă pa r te nu . Gus ta rea măru lu i , ca re e s teun fruct sănătos ş i dulce , b ineîn ţe les că nuprovoacă moartea . Dacă nu ar f i aşa , Uuncito ţ i oamen i i ca re mănâncă mere a r c rebu isă moară pe loc . Deci nu mărul es te de v ină .Dar a tunci când mâncatu l lu i a fos t in terz ispe o anumi tă du ra tă , numai în vede rea ma ib u n e i î n t ă r i r i a s u f l e t u l u i , i a r s u f l e t u l ,conştient de libertatea voinţei lui, neglijeazăşi încalcă legea, atunci el îşi străpunge într-un fel propria fiinpi. Această străpungere seaseam ănă u nei răn i deschise care va fi foar tegreu de v indecat pe depl in . Chiar dacă ranase cicatrizează, prin această cicatrizare sunts t râmto ra te o mu l ţ ime de vase ş i sucu r i l ev iedi suf le tu lu i nu vor pute a c ircula b ine p r ine l e . De aceea e le vo r exe rc i ta o p re s iuneneplăcută ş i dureroasă în zona c ica tr ice i .

10. Prin aceasta sufletul nu mai poate aveagri jă doar de l ibera înf lor i re ş i revelare aspiritului din el şi îşi foloseşte în mare partefor ţe le pentru v indecarea acele i răn i . Vedeţ i ,

această rană se numeşte « lume»!

11. Sufle tu l a r vrea să scape câ t mai repede deea, căci aceasta îi provoacă dureri, prin grijile lumeşti.Dar, cu cât sufletul îşi dă mai mult silinţa, cu atâtrana devine mai adâncă ş i , cu câ t devine mai adâncă ,cu a tâ t mai multe gr i j i ea î i p rovoacă . în ce le d inurmă, sufletul nu va avea nimic altceva de făcut decâtsă se ocupe doar de v indecarea aceste i vechi răn i ,ad ică să se e l ibereze de gr i j i ; dar , până a tunci , e ld e v i n e a p r o a p e u n a c u r a n a a c e e a ş i n u m a i d ăa t e n ţ i e s p i r i t u l u i d i n e l . V e d e ţ i , a c e s t a e s t eaşa-nurni tu l «păcat or ig inar»!"

C a p i t o l u l 2 2 5Puterea eredi tă ţ i i

1 . (Domnu l : ) "«Dar cum se poa te moş ten i a şaceva?» - vă veţi înt reb a. O h, f oarte uşor, mai ales înceea ce p r iveş te mode la rea o rgan ică a su f le tu lu i .S t ruc tu ra pe ca re e l a adop ta t -o o da tă poa te sărămână neschimbată t imp de mii de ani , dacă sp ir i tu ld in e l nu î l va conduce d in nou în depl ina ord ine .Gândiţi-vă la firea unui popor! Dacă v-aş descrie unvech i conducă to r de t r ib , a tunc i v -a ţ i da imed ia t

seama că urmaşi i lu i ' î i seamănă foar te mult . Dacă e la fost un om bun şi blând, şi soţia lui a fost la fel, încele d in urmă în tregul popor , cu câ teva excepţ i i , vaf i bun ş i b lând, pr in comparaţ ie cu poporul care aavu t un conducă to r mândru , domina to r ş i înc l ina t




8 . « B l e s t e m u l l u i D u m n e z e u » n u e s t e n i m i ca l tceva decâ t r ecunoaş te rea i lumina toa re , de că t resufletul care s-a deformat singur, că a greşit , că alucrat împotriva ordinii divine şi că este numai vinalu i că t r ebu ie să - ş i câ ş t ige pâ inea cu « sudoa reafrunţ i i» .

9 . «Sudoarea f runpi» înseamnă rana gr i j i lor d insuflet, despre care v-am vorbit şi care a apărut în

u r m a g u s t ă r i i m ă r u l u i , f a p t ă c a r e a r f i p u t u tfi evitată.

C a p i t o l u l 2 2 6

Grij i le lumii ş i urmările lor nefasteasupra suf le tu lu i

1. (Domnul:) "De aceea vă spun vouă să ţ ine ţ ideparte de voi orice grijă fără rost, căci fiecare grijăd in lum ea mater ia lă es te o legătură pr in care suf le tu lse leagă de materie! Cu cât mai mult se leagă sufletulde carnea mater ie i , cu a tâ t mai mult se p ierde d inînf lor i rea sp ir i tu lu i lu i Dumnezeu d in e l . Cu câ t maimult se leagă sufletul de trup prin grija lui (trupulnef i ind n imic a l tceva decât o jud eca tă , o necesi ta tepl ină de sufer in ţă ş i as tfe l însăş i moartea) , cu a tâ tmai mult îş i p ierde conşdin ţa ş i recunoaşterea v ie ţ i ie terne , nepier i toare , d in e l . însă cu câ t suf le tu l sedesprinde mai mult de această legătură , cu a tâ t mailiber devine din nou în tot ceea ce face şi cu cât maimult se leagă de spiritul divin din el, cu atât mai vieş i mai lumin oasă î i devine conşd in ţa ş i recuno aştereavieţii eterne din suflet.

2. Suf le tu l ace lu ia ca re încă se ma i t eme demoartea t rupulu i se mai af lă în tr -o s t rânsă legăturăcu carnea, iar legătura lui cu spiritul este slabă. Oiubire foar te mare pentru v ia ţa de pe acest pământeste un semn clar al faptului că sufletul nu prea aluat în seam ă viaţa veşnică a spiritului d in el, şi pe nt ru

sp re mân ie .2. Dacă t răsă tur i le unui vechi conducător se mai

păstrează, fizic şi moral, şi după câteva sute de ani,la toţi urmaşii săi, cu atât mai mult se păstrează otrăsă tură a pr imului om de pe pământ la to ţ i urmaşi isăi, din moment ce suf le tu l său d in începutur i e ramult mai recept iv ş i deci , în mod necesar , cu multmai senzitiv decât sufletele de mai târziu. Sufletele

următoare au pr imit pr in sămânţa v ie ţ i i , încă de lac rea rea lo r , în semnu l t a tă lu i , în semn ca re nu ma ipoate fi şters şi nici înlăturat pe cale naturală. Dinpăcate, o astfel de traumă (rană) schilodeşte foartetare sufletul, şi Dumnezeu a făcut mereu tot posibilulca suf le tu l să poată , pr in propri i le lu i e for tur i , săe l imine această t raumă (rană) rea pentru to tdeauna.Dar aceasta nu prea a da t roade până acum. Tocmaide aceea am veni t Eu însumi pe acest pământ , pentrua vindeca astfel de răni vechi şi hidoase.

3. Şi Eu voi vindeca aceste răni, dar aceasta se vaproduce pr in multe le răni care vor f i făcute asupratrupulu i Meu. Voi nu pute ţ i încă să pr icepeţ i as ta ,dar când se va petrece aşa după cum vă spun, vedî n ţ e l e g e şi S f â n t u l D u h v ă v a d e z v ă l u i t o a t ăîn ţe lepciunea Sa d iv ină .

4. Aţi citit şi în scrierile lui M oise ceea ce spu ne eldespre b les temul lu i Iehova asupra pământulu i pr incuvin te le : «Cu sudoarea f runţ i i ta le î ţ i ve i mâncapâi nea ta!» şi, îna int e de asta, scrie: «Spini şi pălăm idăî ţ i va rodi e l (pământul) .»

5. Vede ţ i , dacă în ţe lege ţ i aceas ta d in punc t devedere material, aşa cum spun cuvintele acestea, l-ap

pu tea înv inu i pe d rep t pe Dumnezeu de l ip să deîn ţe lepc iune ! Dar ce le spuse t r ebu ie în ţe le se doa rdin punct de vedere sp ir i tua l ş i a tunci învinuirea dela început d ispare de la s ine , ş i omul t rebuie să seînvinuiască singur pentru orice rău din fiinţa sa, totla fel cum trebuie să înţeleagă faptul că este vina luidacă uneori recol ta es te mai proastă decât se aş teptasă f ie . Căci vremea nu depinde numai de voia lu iDumnezeu, c i ş i de om.

6 . Odată ce un suf le t a junge să f ie pe depl inconştient de el şi îşi foloseşte judecata atât de multîncât recunoaşte ş i în ţe lege rânduia la lu i Dumnezeu,

el treb uie să devină activ pe nt ru a se întăr i, b ineîn ţelesdupă rânduia la lu i Dumnezeu care es te în e l ş i pecare a recunoscut-o. Dacă nu o va realiza din toatepuncte le de vedere ş i nu o va lua în seamă sau chiarva face pe dos, îşi va face un rău în pu nc tul respectiv,ceea ce nu este uşor de anihilat. De acest rău nu seva putea e l ibera s ingur , pentru că toa te fapte le lu ivor f i mai mult sau mai puţ in inf luenţa te de acestrău, ele (aceste fapte) avându-şi sămânţa în limitareasufletească ce creşte tot mai mult şi se manifestă prino rb i rea de d i fe r i t e f e lu r i : p ros t i e , pu te re mică deîn ţe legere , teamă, t r is te ţe , supărare , mânie , fur ie ş i

în ce le d in urmă chiar d isperare .7 . Aceşt ia sunt sp in i i ş i pă lămida pe care le va

purta pământul , ad ică puterea care a fos t deformatăa su f le tu lu i , l a f e l ca o p lan tă dăună toa re de pecrengi le unui copac sănătos!






C a p i t o l u l 2 2 7

D e s p r e d e c ă d e r e a s p i r i t e l o r

1. (Domnul:) "La fel cum a fost, în mic, aceastăcădere în păcat la oameni, ei nimicindu-şi astfel propr ia na tură , aproape la fe l a fos t ş i cu decăderea

sp i r i t e lo r pu re d in Dumnezeu .2. Gândur i le lu i Dumnezeu ş i mar i l e Sa le ide i

care s-au format din ele s-au îmbinat în fiinţe careerau înzestra te cu o nemărgin i tă in te l igenţă , aces tef i i n ţ e a v â n d î n m i c f o r m a p r i m o r d i a l ă a l u iDumnezeu; când aceste f i in ţe au început să devinăconş t ien te de l ibe r ta tea lo r , l e -a fo s t a ră ta t cumputeau e le să se e l ibereze pe depl in .

3. Oare cum ar fi trebuit să se petreacă aceasta?Oare ar fi trebuit să li se spună: «Acum suntep vii şipute ţ i face to t ce vrep!»? Ap are însă în tre bare a dacăaceste f i in ţe , care nu au încă o bogată experienţă devia ţă , sunt pregăt i te pentru a face ceva to ta l l iber .Ele se aseamănă cu unele animale care caută doarsă-şi umple burţile, să se sature şi să nu mai facădupă aceea nimic altceva; ele se aseamănă sau suntla fe l p recum popoare le ca re nu sun t încă t r ez i t ed i n p u n c t d e v e d e r e s p i r i t u a l ; d e a c e e a a c e s t e aurmăresc doar să se hrănească foar te b ine ş i să f iefoarte satisfăcute.

4. Altul va spune: trebuie să-i spui fiecărei fiinţe,după în ţe legerea e i , ce are de făcut , ş i apoi ea vaîncepe să lucreze! Bine , vă spun Eu, dar pentru că

acest simţ al acţiunii nu este trezit la astfel defiinţe, care sunt foarte mult atrase de linişteaoriginară din care au fost scoase, va începe sădomine la e le prefer in ţa pentru repaus ş i to tnu vor începe să facă ceva singure. Ce se poateface a tunc i? Nu- i a şa că t r ebu ie s i l i t e p r ina to tputern ic ia ce să lăş lu ieş te în Creator?!

5. Ar fi bine aşa, dar cum rămâne atunci cuacţiunea proprie, pe deplin liberă, singura princare fiinţa creată poate ajunge la libertate? Fărăaceastă libertate deplină, orice fiinţă creată arrămâne o s implă maşinăr ie care lucrează doar

după şi la porunca liberei voinţe şi a inteligenţeiCreatoru lu i e i !6. Din ceea ce v-am spus, puteţi să vă daţi

s e a m a c ă n u s e p o a t e f a c e n i m i c p r i n t r - u n«trebuie» . Sub domnia lu i « trebuie» lucreazădoar maşinăr i i le care sunt , d in păcate , foar temulte pe acest pământ; ch iar ş i pământul es teto t o maşinăr ie . Chiar şi spaţ iu l nemă rgin i t es teplin cu ele; toţi sorii , toate pământurile şi lunilesunt simple maşinării; şi tot ce este pe ele şi dinele este la fel, exact ca şi trupul fiecărui om,c a r e n u e s t e a l t c e v a d e c â t o m a ş i n ă r i e

ingenioasă , ce se mişcă în ce le mai fe lur i temoduri doar pr in l ibera voin ţă a suf le tu lu i .

7. Dacă lucrurile stau aşa, şi este imposibilsă f ie a l t fe l , cum ar f i putu t a junge f i in ţe lespirituale, cel dintâi create şi pure, la acţiunea

l iberă ş i la adevăra ta l iber ta te? Bineîn ţe les că nuputeau a junge a l t fe l decât pr in tr -o poruncă de genul«să faci...».

8. Dar porunca singură ar fi fost de prisos, dacă,împreună cu ea, fiinţei nou-create nu i s-ar fi dat şiimboldul ş i a t rac ţ ia pentru încălcarea e i . Odată ce ş iaces tea i - au fo s t da te , t r ebu ie să ex i s te în modau tomat ş i o u rmare rea , ca un fe l de pedeapsă .

Fi in ţe i t rebuie să i se ara te aceste urmări , să i seexp l ice că sun t r e le , cum ş i de ce aces tea sun tu rmăr i le une i ac ţ iun i împo t r iva po runc i i .

9. Trebuie chiar să-i arăţi acelei fiinţe că, prinîncă lca rea po runc i i , l a începu t se poa te să apa răpentru ea unele b inefacer i de scur tă dura tă , dar căacestea vor f i urm ate d e p ierd er i m ari de foar te lungădura tă pentru care va t rebui să p lă tească cu multătru dă şi s t ră dui n ţă dur ero asă . Abia du pă ce f iinţanou-creată cunoaşte toate acestea, ea se poate foloside l ibera e i putere de în ţe legere ş i de puterea e i dea acţiona. Fiinţa va înc ep e să acţion eze ea însăşi, chiardacă faptele ei sunt bune sau rele, şi se va îndreptaastfel spre adevărata libertate, căci acesta este în celedin urmă ţelul tuturor fiinţelor care au inteligenţă.Pr in ac ţ iunea proprie se a junge la l iber ta te , ch iardacă se merge pe un drum scurt sau pe unul lung, ş iastfel este înlăturată posibilitatea ca fiinţa inteligentă,odată creată, să fie pe deplin nimicită, ceea ce s-arputea petrece a l t fe l .

10 . Iar dacă această libertate este una fericită sauuna nefas tă , es te unul ş i ace laş i lucru , b ineîn ţe lesd i n p u n c t u l d e v e d e r e a l C r e a t o r u l u i . F i e c a r e




crea tu ră a re poa r ta desch isă pen t ru a merge sp refe r ic i re pe că i le cunoscu te . Dacă v rea , e s te b inepentru ea ; dacă nu , to t b ine es te! Căci n imeni nu vafi de vină, în afară de fiinţa aceea. Ea rămâne mereuliberă. Dacă este fericită sau nu, este o altă problemă;c ă c i e a n u p o a t e d e p ă ş i g r a n i ţ e l e r â n d u i e l i iC r e a t o r u l u i .

11. Odată ce ştim acestea, nu va mai fi greu să

în ţe legem decăderea sp ir i te lor pure , în tâ i c rea te . Ş ilo r l e -a fo s t da tă o l ege ş i , oda tă cu aceas ta , ş iposibilitatea de a o încălca, pentru a căpăta tot felulde avantaje de moment; şi , chiar dacă aceste avantajen u c u p r i n d e a u şi p u t e r n i c u l i m b o l d d e a u r m aporunca , e le to tuş i a ră tau l impede avanta je le ur iaşeşi veşnice, chiar dacă acestea veneau mai târziu, careputeau f i căpăta te dacă se respecta porunca!

12 . Se în ţe lege de la s ine , d in crea ţ ia mater ia lă ,că o par te a f i in ţe lor a urmat porunci le ş i că o a l tăpar te le -a încălca t . Acestea d in urmă au t rebui t săp r i m e a s c ă p e d e a p s a s a u j u d e c a t a p r o m i s ă p e n t r u

încălcarea leg i i , această pedeapsă constând în faptu lcă au a les ca lea mai lungă spre a t ingerea s tăr i i defer ic ire ş i de depl ină l iber ta te .

13 . Pe de altă parte, acest înger care se află acump r i n t r e n o i e s t e o m ă r t u r i e d e n e t ă g ă d u i t anenumărate lor ce te de înger i ş i sp ir i te în tâ i c rea tec a r e a u u r m a t p o r u n c a d a t ă ş i d e a c e e a a c u mîntreaga crea ţ ie mater ia lă es te supusă puter i i , vo in ţe işi înţelepciunii lor.

14 . Dar acest înger nu va f i ş i pentru genera ţ i i leu r m ă t o a r e o m ă r t u r i e a c e l e i m a i m a r i p ă r ţ i asp ir i te lor pure în tâ i c rea te care nu au decăzut pr inpo runca p r imi tă . Nic i nu a r f i nevo ie de aceas tapentru mântuirea oamenilor , mai a les a tâ ta t imp câ to m u l n u a a j u n s î n c ă l a c u n o a ş t e r e a d e p l i n ă aspir i tu lu i său .

15. A t u n c i c â n d o m u l î ş i c u n o a ş t e p e d e p l i nspiritul, lui î i sunt deschise în fiecare clipă toate celeşapte cerur i ş i de acolo îş i poate lua câ t de multedovezi ş i mărtur i i vrea .

16 . Spune-Mi, dragul M eu C yrenius , dacă a i în ţe lescâte ceva despre căderea în păcat a pr imelor sp ir i te?"

C a p i t o l u l 2 2 8Putere ş i opoz i ţ ie

1 . C y r e n i u s , c a r e e r a f o a r t e f e r i c i t , a s p u s :"Doamne, Tu vezi tot ce este în inima mea şi la felde bine îmi citeşti şi gândurile; de aceea Iţi poţi dacel mai b ine seama dacă am în ţe les în în tregime ceeace a i spus sau nu! Din ceea ce s imt, pot spune călucrurile acestea îmi sunt acum la fel de limpezi cal u m i n a s o a r e l u i . D a r s u n t c o n v i n s c ă m a i s u n tprofunzimi a le adâncuri lor la care poate că nu s-a

gândi t până acum nic i ce l mai desăvârş i t înger . Cuceea ce ş t iu acum, sunt însă pe depl in mulţumit ş ivoi avea toată viaţa mea la ce să meditez, căci aceastăcunoaştere depăşeşte cu nespus de mult or izontur i lem e l e !

2. U n s i n g u r m i s t e r m a i e s t e p e n t r u m i n e , ş ianume Satana ş i a la iu l său de d iavol i . Spune-mi doarcâteva cuvinte de spr e aceştia şi sufletul m eu va fi sătulpână la moartea t rupulu i! Nu-mi es te încă l impedecine şi ce este Satana, cine şi ce sunt aceşti compliciai lui care sunt numiţi «diavoli»?"

3. Eu: "Ş i a s ta v ine pu ţ in p rea dev reme pen t rupu te rea t a de în ţe lege re , pen t ru a o pu tea pă t runde

în într egi m e. Dar, pe nt ru a-ti da atât ţ ie, cât şi celorlalţice l puţ in o lumini ţă mică , vă voi vorbi pe în ţe lesulvostru. Ascultaţi-Mă!

4. Tot ceea ce es te , se menţine ş i a re o exis tenţănu poate să se menţină decât pr in tr -o luptă cont inuă .

5. Fiecare existenţă, chiar şi cea divină, are în eanenumăra te opoz i ţ i i un i f i ca toa re , ca re se opun unaalteia, cum ar fi: frig şi căldură, întuneric şi lumină,tare ş i moale , amar ş i dulce , greu ş i uşor , îngust ş ilarg, înalt şi mic, greşit şi drept, ură şi iubire, rău şib ine , minciună ş i adevăr .

6 . Nic i o putere nu poate să ac ţ ioneze dacă nu i

se opune o a l t ă pu te re .7. Imaginaţi-vă un om care este de o sută de ori

mai putern ic decât Golia t ş i care face câ t o armatăîn treagă . La ce i -ar fo los i toa tă puterea dacă ar f isuspendat în aer , asemenea nori lor? Cea mai s labăadiere de vânt care nu ar clinti nici o frunzuliţă aici,pe pământ , l -ar împinge, în c iuda puter i i sa le , încotrobate vântu l!

8 . Pen t ru ca aces t u r ia ş să se poa tă fo lo s i depu te rea sa , e l a re ma i în tâ i nevo ie de un pămân tsolid sub picioare, pe care să se sprijine şi care să-1poa r te . Pămân tu l e s te dec i în opoz i ţ i e cu u r ia şu lnostru , căc i aces ta d in urmă are nevoie de l iber ta teî n m i ş c a r e p e n t r u a - ş i p u t e a m a n i f e s t a p u t e r e a ,precum şi de o suprafa ţă necl in t i tă , cu care să in treîn l egă tu ră ş i , un ind fo r ţa lu i cu cea l in i ş t i t ă ap ă m â n t u l u i , s ă p o a t ă s ă o p u n ă r e z i s t e n ţ ă o r i c ă r e ilovituri din afară. Doar în acest fel îşi poate folosiacest ur iaş puterea . Dacă e l s tă pe o s tâncă , a tuncin ic i o mişcare , or icâ t a r f i de putern ică , nu va puteasă-i facă vreun rău, decât dacă este la fel de puternicăprecum l in iş tea d in acea s tâncă . Dacă pământul es teînsă moale ş i opune mai puţ ină rez is ten ţă v iforu lu imişcăr i lor ur iaşulu i , puterea ur iaşulu i va găsi puţ inăsusţ inere în pământ ş i va rez is ta cu greu chiar uneipu te r i ma i mic i .

9 . Imag ina ţ i -vă ma i depa r te că aces t u r ia ş a reputere de a juns pentru a r id ica o mie de oameni! Săn i-1 ima g inăm acum pe un p ăm ân t mlăş t inos ca reab ia poa te duce g reu ta tea u r ia şu lu i . în momen tu lîn care el ar începe să ridice o sută de oameni, sauchiar şi num ai zece , a r încep e să se afunde în pă m ân tşi toată puterea lui nu i-ar fi de nici un folos, pentrucă ea nu are n ic i o putere pe măsură care să i seo p u n ă .

10. Astfe l , n ic i o putere nu poate să facă cevape ntr u ea însăş i , dacă n u a găsit mai în tâ i o rez is ten ţăco respunză toa re cu ca re să se a f le în t r -o l egă tu răoarecum de luptă . în cazul ur iaşulu i nostru , l in iş teap ro fundă a pămân tu lu i lup tă împo t r iva g reu tă ţ i i ş i




mişcă r i i aces tu ia ş i l e domină pe aces tea în t r -oanumi tă măsu ră . Ch ia r aceas tă v ic to r ie a l in i ş t i ipământulu i devine spr i j in a l puter i i de mişcare ş ito todată ş i măsura aceste i puter i ."

C a p i t o l u l 2 2 9

Despre na tura Sa tane i

1. (Domnul:) "De aici cred că s-a înţeles de cenimic nu ar putea exista fără opusul său, tot la felcum puterea ur iaşulu i nostru nu ar avea n ic i un ros tdacă ar f i suspendată în aer . Pentru ca ceva să semanifeste, trebuie să aibă un opus al său.

2. Dar raportu l d in tre ce le două t rebuie să f ie înmăsura corectă, altfel ar avea tot la fel de mult folosca şi cum nici nu ar fi.

3. La fel şi existenţa desăvârşită a lui Dumnezeutrebuie să cuprindă în ea aceste perechi de opozi ţ i i ,fără de care nu ar putea fi existenţă. Aceste opoziţii

se află într-o luptă neîntreruptă, astfel încât victoriauneia să fie într-o oarecare măsură în sprijinul forţeiî n v i n s e , a ş a c u m a m v ă z u t î n e x e m p l u l î n c a r epămân tu l înv inge mereu pu te rea u r ia şu lu i .

4. Când Dumnezeu a crea t f i in ţe l ibere , asemeneaLui, le-a creat şi opoziţiile aflate în conflict unele cualtele, opoziţii pe care El le avea şi trebuia să le aibădin e tern i ta te în lăuntru l Său , în tr -un raport perfec techilibrat, altfel nu ar fi putut să creeze.

5. Fiin ţele au fost mode la te în tr u to tu l dup ă ch ipulSău ş i de aceea au pr imit ş i puterea de a se forma

singure prin lupta opoziţiilor conflictuale sădite dinDumnezeu în e le .6. Fiecărei fiinţe i s-a dat liniştea şi mişcarea, lenea

şi ac ţ iunea , în tuner icul ş i lumina , iubirea ş i mânia ,înverşunarea şi blândeţea şi mii şi mii de alte însuşiri .Doar măsura lor era d ifer i tă .

7. I n D u m n e z e u t o a t e o p o z i ţ i i l e e r a u d i ne t e r n i t a t e î n r â n d u i a l a c e a m a i b u n ă . î n c a z u lf iinţelor crea te , e le t re bu iau să a jung ă la or d in ea

dreaptă pr in luptă l iberă , pr in b inecunoscuta ac ţ iunep r o p r i e .

8. Atunci au început să apară diferite victorii. într-opar te a învins l in iş tea , ia r mişcarea a fos t supusă ,fapt pentru care ea îş i dă încont inuu toa tă s i l in ţa săînm oaie p ia tra ş i să o facă asem enea e i . De a l tă par tea înv ins mişca rea ş i împo t r iva e i luc rează mereul in iş tea care es te în ea , pentru a in tra în raportu l

potrivit cu ea.9. în cazul mai multor fiinţe aceste opoziţii au

at ins echi l ibru l , măsura corectă , după rânduia la lu iDumnezeu. Natura lor es te una desăvârş i tă , pentrucă , pr in capaci tă ţ i le lor de a manifes ta in te l igenţa ,ca re sun t a semănă toa re ş i r ec ip roce , e le se sus ţ inmereu foa r te b ine .

10 . Acolo un de o pu te re - dintr-o fiinţă în curs deform are - vrea să redu că , pr in dori n ţa e i s tăru i toare ,toate celelalte forţe opuse la tăcerea inacdvă şi chiarreuşeşte în parte să o facă, atunci această putere sen i m i c e ş t e p e e a î n s ă ş i , î n t r - o a n u m i t ă m ă s u r ă ,

înlăturând din calea ei toate posibilităţile în care şi-arf i putu t manifes ta puterea . După cum a re ieş i t d ine x e m p l u l u r i a ş u l u i n o s t r u , o p u t e r e f ă r ă p u t e r e aopusă corespunzătoare es te ca ş i cum nic i nu ar maif i o putere .

11. O astfel de forţă care îşi este captivă sieşi vaaspira în to tdeauna să încătuşeze to t mai multe for ţep e n t r u a p u t e a s u p o r t a d u r e r o a s a e i c a p t i v i t a t e .Aceasta este ceea ce poartă numele de «Satana» sau«diavol»!

1 2 . S e p o a t e s p u n e c ă S a t a n a e s t e o m a r e

p e r s o n a l i t a t e şi f i i n ţ a s a c o r e s p u n d e ( c a p e r sona l i t a te ) une i l in i ş t i , da r ş i une i indo len ţe mu l tprea r ig ide , căc i această mare personal i ta te crea tă avrut , îna in te de toa te , să unească toa te ce le la l te p uter iîn ea şi, prin aceasta, a devenit ea însăşi în felul acestamo artă , f iind tocm ai de aceea incapabi lă d e a ac ţ iona .Dar celelalte puteri învinse nu sunt încă inactive, cise af lă permanent în tr -o mişcare cont inuă ş i se poatespu ne că se personifică ele însele . Prin aceas tă acţ iuneele animă fiinţa esenţială (a lui Satana) cu un fel deviaţă aparentă (iluzorie), şi această viaţă este desigurun a i luzorie pr in com paraţ ie cu v ia ţa d iv ină şi e tern ă

care to todată es te cu adevăra t l iberă .13 . A s t f e l d e f o r ţ e î n v i n s e , c a r e n u v o r s ăr e c u n o a s c ă î n s ă î n v i n g e r e a , s u n t c e e a c e p o a r t ănumele de «diavoli» sau «spirite rele». Vezi, dragulMeu Cyrenius, ţ i-am spus câte ceva şi despre Satanaşi despre diavoli. Dacă vrei să ştii mai multe, spune-Mi,şi Eu îţi voi da un răspuns mai cuprinzător!"

C a p i t o l u l 2 3 0

învă ţă tura spir i te lor pr imordia le

1. Cyrenius: "Simt acum o se te foar te mare decunoaş te re . Pa rcă în ţe leg câ te ceva , da r nu foa r tem u l t . A c e s t e a s p e c t e m i s e p a r a f i d e o m a r eprofunzime spir i tua lă ş i c red că pentru a le în ţe legeeste nevoie de o a l t fe l de putere de pătrundere decât




cea care te face să înţelegi cădouă pere ş i cu încă două facî n t o t a l p a t r u . M a i a m î n c ămult până să în ţe leg b ine ceeace ai spus, căci ceea ce ai spusd e s p r e r a p o r t u l d i n t r e f o r ţ ees te a tâ t de sub t i l încâ t une if i in ţe ca mine î i es te greu să

î n ţ e l e a g ă c u m t r e b u i e s ăo r d o n e z e f o r ţ e l e a s t f e l î n c â tacestea , a f la te în raportu l ce lma i bun , să conducă f i in ţa l aa c ţ i u n e a e c h i l i b r a t ă , c uadevăra t d iv ină .

2 . Eu c red că e s te cuneputin ţă pentru o f i in ţă ca noisă reuşească să facă aceasta şin u p o a t e d e c i , a u t o m a t , s ăp o a r t e s i n g u r ă v i n a p e n t r uf a p t u l c ă s - a d e z v o l t a t , î n

î n t r e g i m e s a u î n p a r t e , d u p ărându ia la d iv ină sau împo t r iva e i . C ine a r pu teasă-1 socotească vinovat pe cel care nu a avut niciodatăprilejul de a se forma şi de a învăţa buna cuviinţă?

3. Cum aş pu tea să c red că sp i r i t e le p r imi t ive ,care s-au format d in gânduri le ş i ide i le pr imordia lea l e l u i D u m n e z e u , p u t e a u s ă a i b ă î n ţ e l e g e r e a ş ip r icepe rea necesa ră pen t ru a se dezvo l ta con fo rmr â n d u i e l i i d i v i n e ? , F i i n ţ a p r i m o r d i a l ă , o a r e c u mp e r s o n a l ă , c a r e e s t e S a t a n a , n u p u t e a s ă a i b ăîn ţe lege rea unu i a rhanghe l cum es te Miha i l ; a l t f e l

s-ar fi dezvoltat la fel ca şi Mihail. Doamne, oscilezacum foa r te mu l t în t re lumină ş i în tune r ic . Nu p reaşt iu cum să a jung la lumină! Cum mă apropi i maitare de lumină , mi se pare că o f lacără începe să măardă ş i , dacă mă îndepărtez de ea , a jung d in nou înîn tuner ic , regăsindu-mă în locul d in care am plecat .

4. Cred că , ce l puţ in pentru mine , es te nevoie sămai pun u le i în lampa în ţe leger i i mele , ca să se facăceva mai mu ltă lumin ă . Mi se par e că sun t pe jum ăta teadormit . Pe de o par te , ochi i îmi mai sunt împânzi ţ ide somnul l ips i t de lumină ş i , pe de a l tă par te , lumina z i le i mângâie ochi i mei as tfe l încât să nu mă

mai pot lăsa în voia somnului . Trezeşte-mă, Doamne,pe depl in , a l t fe l , c ine ş t ie , poate voi adormi d in nou,în c iuda lumini i putern ice a cunoaşter i i adevăra te arânduie l i i d iv ine , a în ţe lepciuni i ş i a iubir i i !"

5 . Eu am spus: "Da, pr ie tene drag , ţ i -am spus maiîna in te că e s te g reu să pă t runz i pe dep l in aces teaspec te ! Dar , pen t ru că v re i să l e cunoş t i ma i înp ro funz ime , vo i u rmăr i să ţ i l e luminez ma i mu l tpr in s imbolur i ş i p i lde .

6. Eşti pe o cale foarte nisipoasă dacă tu crezi căDumnezeu a lăsat formarea de sine a fiinţelor createîn voia lor , îna in te ca acestea să a ibă puterea de a

r e c u n o a ş t e o r d i n e a d i v i n ă î n î n t r e g i m e , p â n ă î np r o f u n z i m e . î n a i n t e d e a s e p e t r e c e a c e a s t a ,Dumnezeu le-a da t o învăţă tură foar te îndelungată ;a t r e c u t f o a r t e m u l t t i m p d e l a c r e a r e a p r i m e l o rsp i r i t e până când aces te sp i r i t e au începu t să se

f o r m e z e .7 . G â n d e ş t e - t e d o a r l a

pe r ioada de t imp d in t re Adamşi tine şi vei vedea că ea a fostt ics i tă , ch iar până în momentulde faţă, cu tot felul de înv ăţătu ripr imite d in toa te păr ţ i le !

8 . D u p ă a c e a s t ă p r e g ă t i r e

î n d e l u n g a t ă , a m v e n i t E uî n s u m i a i c i s ă l e a r ă to a m e n i l o r , l i m p e d e , d m m u -rile pe care trebuie să n eargăd i n p r o p r i i l e l o r p u t e r ii n t e r i o a r e , p u t e r i c a r e l e - a uuşu ra t dezvo l ta rea până acum,p r in in te rac t iunea con t ra r i i lo r .Pr in prezenţa Mea a ic i i se dăo m u l u i d e p l i n a l i b e r t a t e d ea c ţ i u n e p e n t r u d e s ă v â r ş i r e aviedi sale şi, odată cu aceasta, ise dă ş i o nouă lege a iubir i i

c a r e c u p r i n d e î n e a t o a t e c e l e l a l t e l e g i ş i t o a t ăî n ţ e l e p c i u n e a l u i D u m n e z e u .

9 . Dacă omul va t ră i de acum înain te respectândaceastă nouă lege, el îşi va călăuzi negreşit întreagaviaţă după legea divină şi va atinge adevărata şi l iberapleni tudine a v ie ţ i i . Dacă nu va pr imi noua lege avieţii şi nu-şi va conduce acţiunile după ea, el nu vaputea a junge la desăvârş ire .

10 . Nimeni nu va mai putea spune: «Nu am ş t iu tce trebu ia să fac!» Da că cineva, aflat oricât de de pa rte ,

ar spune to tuş i : «Chemarea lu i Dumnezeu nu a a junspână la urechi le mele!» , lu i i se va răspunde: «Dinaceas tă c l ipă nu ma i e s te n ic i un om pe în t regu lpământ care să nu ş t ie în in ima sa ceea ce es te dreptîn t re oamen i .»

11 . Fiecăruia îi va fi sădită în inimă o voce caresă-1 pre vin ă şi să-i ara te ce este b in e şi ade văr at. Ci neva da ascul tare aceste i voci ş i va urma îndemnul e i ,va ajunge la lumina cea mare şi aceasta îi va luminatoate cărăr i le rânduie l i i d iv ine ."

C a p i t o l u l 2 3 1Urmări le decăder i i lu i Luc i fer

1 . (Domnu l : ) "Câ t de scu r tă e s te pe r ioada det imp din tre Adam şi noi fa ţă de per ioada care pareap roape nes fâ r ş i t ă pen t ru în ţe lege rea omulu i , d in t rec rea rea sp i r i t e lo r p r imord ia le ş i momen tu l în ca reau fos t lăsa te să-ş i fo losească l iber voin ţa lor! Denemăsu ra t e s te , de a semenea , pe r ioada de t imp dela decăderea lor până la Adam, ş i apoi până la noi!

2. V e z i , î n s p a ţ i u l n e m ă r g i n i t a l c r e a ţ i e i s u n ta n u m i ţ i s o r i m e d i i p r i m o r d i a l i ş i s o r i m e d i ipr inc ipal i , care , d in cauza d is tanţe i mari la care seaf lă de noi , ch iar dacă sunt de foar te multe or i maimari decât acest pământ , nu pot f i văzuţ i decât caniş te mic i punctu le ţe s t ră luci toare - ş i as ta numai de




către oamenii care au vederea foar te b ine dezvol ta tă!Aceşd sor i pr imordia l i au aproape vârs ta per ioadeide l a decăde rea sp i r i t e lo r p r imord ia le până acum.Dacă am v rea să măsu răm vâ rs ta lo r cu a ju to ru lani lor pământeşd , n ic i nu ar putea f i scr is ace l numărca re să cup r indă a tâ t de mu l ţ i an i pămân teş t i . Art rebu i să adun i pen t ru f i eca re f i r de n i s ip de pepământ ş i d in mare de o mie de or i câ te o mie de

ani ş i an i i corespunzător i tu turor f i re lor de n is ip arfi încă prea pupni faţă de vârsta soarelui descris.

3. Această per ioadă de dmp es te foar te mare , dares te to tuş i foar te mică pe lângă du ra ta acele i p er ioa dep r imord ia le în ca re Dumnezeu a începu t să fo rmeze ,d in gânduri le ş i ide i le Sale , pr imele sp ir i te care apoiau deveni t l ibere . Câte nu s-au petrecut în aceastăap roape nes fâ r ş i t ă pe r ioadă de dmp , ca re au avu tr o l u l d e a a j u t a l a d e z v o l t a r e a v o i n ţ e i l i b e r e asp i r i t e lo r p r imord ia le !

4. Şi totuşi, spre capătul acelei aproape nesfârşitepe r ioade de fo rmare a sp i r i t e lo r p r imord ia le , ma ie r a u î n c ă m u l t e s p i r i t e c a r e n u a u î n ţ e l e s b i n el iber ta tea de ac ţ iune , în c iuda învăţă tur i lor pr imite ,ş i care au a lunecat de pe ca lea lu i Dumnezeu, f i indo rb i te de s t ră luc i rea avan ta je lo r de scu r tă du ra tăofer i te de încălcarea porunci lor d iv ine .

5. Spiritul principal al luminii, în care sălăşluiaunenumărate a l te sp ir i te de lumină , f iecare având omult i tudine de in te l igenţe , ş i -a zis: «Ce s-ar mai puteaface? în mine se af lă toa te însuşir i le care sunt înDumnezeu , ş i Dumnezeu a săd i t toa tă pu te rea Sa înmine . Acum sunt putern ic ş i s tăpânesc to tu l . El mi-a

da t to t ce e ra în El ş i eu am lua t to tu l . AcumDumnezeu nu ma i a re n imic ş i Eu am to tu l . I a săv e d e m a c u m d a c ă a v a n t a j e l e c ă p ă t a t e î n u r m aîncălcăr i i porunci i da te , despre care mi s-a spus căvo r du ra pu ţ in , nu vo r du ra cumva ma i mu l t ! Cua to tpu te rn ic ia noas t ră vom pu tea să ne p re lung imîn e tern i ta te aceste avanta je . Cine ne va putea opri?S p a ţ i u l f ă r ă m a r g i n i n u m a i c u p r i n d e , î n a f a r an o a s t r ă , n i c i o a l t ă p u t e r e m a i m a r e s a u v r e oin te l igenţă mai îna l tă decât a noastră . Cine n i se vaputea împotr iv i a tunci?»

6. Aşa s-a gândit spiritul de lumină şi şi-a zis sieşi

ş i s p i r i t e l o r a f l a t e î m p r e j u r u l s ă u . Z i s ş i f ă c u t .R e z u l t a t u l a f o st i n t r a r e a d e b u n ă v o i e î n r o b i aindolenţei şi a inactivităţii sale, în care s-a adâncit totm a i m u l t ; d e a c e e a a f o s t c r e a t ă m a t e r i abineîn ţe les în tru to tu l pe ca lea ord in i id iv ine , căc i încălcarea porunci i d iv inea fost prevăzută, la fel ca şi starea del i b e r t a t e t o t a l ă a s p i r i t e l o r c a r e a urespec ta t po runca .

7 . As t fe l au in t ra t în r ob iep r imu l sp i r i t p r inc ipa l ş i toa tespiritele înrudite cu el. Cât timp îi

va place să fie astfel robit nu ştien i m e n i d i n î n t r e a g a n e m ă r g i n i r e , î nafara lui Dumnezeu, nici chiar îngerii .

8. Un lucru este sigur, şi anume cădin acest fiu pierdut al luminii vor fi trezite din

nou sp ir i te le , pr in puterea lu i Dumnezeu, ş i vor intra în carne (se vor încarna) ca şi copii ai lumii. Lorle este dată, la fel ca şi copiilor de sus, aceeaşi şansăde a se r id ica la depl ina desăvârş ire a copi i lor lu iD u m n e z e u .

9 . De aceea , în treaga mater ie es te un sp ir i t carepoate renaşte la viaţa eternă, ca suflet, în fiecare om.Atunci când vor f i scoase d in mater ia unei lumi toa te

spiritele, acea lume va ajunge la deplinul ei sfârşit .10 . în cazul unei lumi ca aceasta, va dura foarte

mult timp, dar va veni totuşi şi sfârşitul."

C a p i t o l u l 2 3 2

Teaca şi sufletul

1. (Domnul:) "Totuşi rămâne câ te ceva în mater iecare nu se poate regăsi niciodată în întregime într-unsufle t . Este vorba despre b inecunoscute le substanţeale tecii; în fiecare teacă este cuprinsă câte o putere

specia lă până când a junge la o anumită matur i ta teş i dev ine l ibe ră . Atunc i când acea pu te re spec ia lăsufletească ajunge la maturitate, ea rupe teaca şi seuneşte cu celelalte puteri speciale care s-au eliberatde ja ş i ca re - i sun t a semănă toa re sau î i co re spundîntr-o anumită măsură . Ea îş i c reează d in e lemente leco respunză toa re ae ru lu i , ape i ş i pămân tu lu i , o a l t ăteacă pro tec to are , aşa cum pot fi văzute , de ex em plu ,la semin ţe le p lante lor , po mil or ş i tuf işur ilor, pre cumşi la ouăle insecte lor , păsăr i lor sau la v ie ţu i toare lea p e l o r .

2. Teaca nu es te n imic a l tceva decât o modal i ta tede f ixa re a vo in ţe i d iv ine ce î ş i a re i zvo ru l înrându ia la lu i Dumnezeu ş i nu con ţ ine dec i n imicd i n i n t e l i g e n ţ a s u f l e t e a s c ă ; e a a j u t ă f o r m a d einte ligen ţă sufletească să se po ată dezvolta în timp,pr in izo larea e i , pentru a deveni o f i in ţă cu adevăra tl i b e r ă .

3. Lumea mater ie i es te formată as tfe l d in douătre imi suf le t ş i o t re ime teaca l ips i tă de suf le t , cap u r t ă t o a r e a v i e ţ ii s p i r i t u a l e , c e e s t e m a i î n t â is e p a r a t ă , a p o i d e v i n e m a i î n c h e g a t ă , p â n ă c â n datinge maturitatea. Materia tecii , sau voinţa fixată a

lu i Dumnezeu, es te as tfe l to t un mij loc de e l iberare ,pr in care suf le te le care au decăzut în urma faptu lu ică l-au urmat pe Satana să poată să ajungă din nou

la l iber ta tea desăvârş i tă - ch iar dacă aceasta vadura mai mult decât ar f i dura t dacă nu ar f i

decăzu t .4. Dar t impul nu î l poate amăgi pe

D u m n e z e u ş i E l n u v a f i n i c i o d a t ăs tânjeni t de acesta ; pentru El o mie

de ani sunt ca o zi sau ca o clipă,căci El urmăreşte fără încetare ş i

s imultan înfăptu irea tu turor ide i lor

Sale. Un pământ va avea a tunci nevoiede ma i mu l ţ i an i decâ t sun t f i r e den i s i p p â n ă l a e l i b e r a r e a d e p l i n ă atu turor sp ir i te lor încătuşa te în mater ia

tecii lor, şi o astfel de perioadă nu este decât o




cl ipă în fa ţa lu i Dumnezeu.5. Da, Eu vă spun că în spaţ iu l

nesfârşit al creaţiei există mai m ultel u m i c a r e ş i - a u î m p l i n i t d e j amen i rea . E le con t inuă să ex i s tepe anumite corpuri cereş t i ş i vorcont in ua să existe ca purt ă toa re | |ale noilor fiinţe libere. Ele sunt

acum foarte pure şi de neclintit ,la fe l ca ş i voin ţa de neînduplecat a lu i Dumnezeu, corespunzând în ţe lepciuni i ş i ord in i iSale, car e este şi tr eb ui e să fie f J4etern neschimbată . Fără aceastărez is tenţă ş i aparentă r ig id i ta te BjFnici o fiinţă nu ar putea exista.

6. Chiar dacă fiinţele capătă,î n u r m a d e s ă v â r ş i r i i l o rspirituale, o existenţă liberă şi suntca şi separa te de f i in ţa lu i D um nez eu,această separare nu ar dura dacă nuar f i fos t hotărâ tă încă d in e tern i ta te decătre Dumnezeu şi dacă nu ar fi una cu El. Aceastăh o t ă r â r e d i n e t e r n i t a t e d ă t r ă i n i c i e ş i p u t e r e d emenţinere or icăre i f i in ţe crea te .

7. Din aceasta re iese în mod l impede că es te cuneputinţă ca vreun lucru de orice fel ar fi el, creatde Dumnezeu, să d ispară sau să f ie d is t rus . El îş ipoa te mod i f ica fo rma , poa te t r ece de l a una ma ipuţin rafinată la una mai rafinată sau invers, ca încazul sp ir i te lor în tâ i c rea te , dar ceea ce Dumnezeua chemat întru fiinţă cândva, nu mai poate fi distrus.Spune-Mi, Cyrenius, dacă acum ai înţeles mai bine?"

C a p i t o l u l 2 3 3

D e s p r e c u n o a ş t e r e

1. C y r e n i u s : " D a , D o a m n e ş i î n v ă ţ ă t o r u l e ,lucrurile îmi sunt atât de limpezi pe cât pot ele să fiepentru un sp ir i t încă prostu ţ , a f la t în ex is tenţa saterestră. Totuşi mai sunt aspecte despre care aş putea

pune mu l te în t rebă r i , da r acum îmi dau seama căp rea mu l tă cunoaş te re n ic i nu e s te a tâ t de bunăpentru om, căci e l va putea a junge un în ţe lept darnu şi un om al faptei.

2. Eu cred că un om prea în ţe lept es te ca ce l maibogat om din lume. La ce şi-ar mai da el silinţa sămunc ească pă mâ ntul , să-1 are , de p i ldă? H am bare leşi cămările lui sunt pline până la tavan, pivniţele suntpline cu vin, iar odăile lui sunt ticsite cu aur, argint,pe r le mar i ş i ce le ma i va lo roase p ie t re p re ţ ioase .După e l , a munci mai depar te pământul ar f i o marenebunie , de aceea e l se odihneşte ş i se bucură de

averea lui, fiind lipsit de orice grijă.3. Cel ca re nu cunoaş te încă anumi te luc ru r i ,cau tă , ce rce tează ş i se bucu ră mu l t a tunc i când amai găsi t un adevăr . Cel a toa tecunoscător nu maip o a t e d e s c o p e r i p r e a m u l t e ş i a j u n g e î n c u r â n d

t r â n d a v , î n t i m p c e u c e n i c u l e s t es â r g u i n c i o s şi c a u t ă a p r o a p eneînceta t , z i ş i noapte , să în ţe leagă

c e e a c e e s t e î n m o d o b i ş n u i ta scuns . Acum ş t iu su f ic ien t demulte despre acestea . Ceea ce îmima i lipseşte voi afla pr in practică,a c ţ i o n â n d c u c o n s e c v e n ţ ă . A m

sau nu drepta te?"4. Eu: "Nu e b ine n ic i prea

mu lt ş i n ic i prea puţ in . Dzr estemai b ine să fie prea mult decâtprea puţ in , căc i ce l care arep r e a m u l t , p o a t e s ă l eî m p ă r t ă ş e a s c ă c u m u l t ă

uşurin ţă ce lor care au puţ in ş iva fi de mare folos. Cel care are

însă prea puţin nu va avea ce săî m p ă r t ă ş e a s c ă ş i c e l o r l a l ţ i . I n

a d e v ă r a t a î n ţ e l e p c i u n e e s t e d eaceea ma i b ine să a i ceva ma i mu l t

decât m ai puţ in . Dar Eu vă spun vouă: n ic imăcar pentru un înger nu ar f i b ine dacă ar f i a tâ tde a to tş t iu tor ca ş i Dumnezeu!

5. Dumnezeu a avut deja grijă şi de aceasta; căci,l a f e l de pu ţ in pe câ t poa te un sp i r i t s ă umple ,asemenea lu i Dumnezeu, toa tă nemărgin irea , la fe ld e p u ţ i n v a p u t e a s ă p ă t r u n d ă ş i s ă c u p r i n d ăp r o f u n z i m i l e î n ţ e l e p c i u n i i d i v i n e , î n c i u d adesăvârşirii înţelepciunii spiritului său. Ai înţeles şiceea ce ţi-am spus acum?"

6. Cyrenius: "Da, în ţe leg . Noi , romanii , avem om a x i m ă b i n e c u n o s c u t ă a t â t g r e c i l o r , c â t ş ieg ip ten i lo r , ş i anume: «Quod licet jovi, non licet

bovi» ( « C e e a ce î i e s te îngăd u i t lu i Jup i te r , nu î ies te îngădui t boulu i» ; ad ică , ceea ce i se potr iveş teunuia , n u l i se potr iveş te tu tur or) . Eu cred că aceastămaximă se potriveşte foarte bine şi acum, chiar dacăvine de la păgâni , cum suntem noi numiţ i de că treevre i .

7. Fa ţă de Dumnezeu a tâ t omul , câ t ş i înge ru lvor rămâne boves, şi este şi bine să fie aşa, căci euunul nu cred că es te bună o în ţe lepciune prea mare .

Stă în natura lucrurilor ca fiecare fiinţă creată să-şip iardă până la urmă pofta de v ia ţă dacă în mareanemărgin ire nu mai es te n imic de cunoscut ş i to tu lî i es te a tâ t de l impede, ca s tăpânulu i odăi le case isale .

8 . D u m n e z e u a a r a n j a t f o a r t e b i n e ş i c uînţelepciune totul, astfel încât şi cel mai desăvârşitspirit creat să nu se apropie şi să nu se poată apropiaîn toa tă în ţe lepciunea sa n ic i câ t un f i r de păr deî n ţ e l e p c i u n e a l u i D u m n e z e u . C e e a c e e s t e f ă r ămargin i nu va putea f i n ic iodată a t ins ş i cuprins deceva limitat!

9 . Dar să lăsăm acum lucrur i le acestea , căc i nuar avea nici un sens să mai vorbim despre ele, atâtat imp câ t ma i ex i s tă foa r te mu l te a spec te a că ro rîn ţe lege re e s te mu l t ma i impo r tan tă pe n t ru n o i decâ tcrearea unei uni tă ţ i de măsură cu care s labul sp ir i t




este, la nevoie , aproapele meu, ş i eu nu t rebuie sătrec nepăsător pe lângă el dacă are nevoie de ajutorsau mă cheamă .

4. Da, eu cred că ş i un animal domesdc t rebuieajutat, dacă-i l ipseşte ceva. Cred că fiecare om artrebui să urmeze cât mai bine felul de a domni al luiDumnezeu şi prin faptele sale să lase soarele său sălumineze pes te toa te c rea tu r i l e , to t l a f e l cum ş iDumnezeu lasă soarele Său să strălucească peste totce există.

5. Bine înţeles că om ul, ca o fiinţă foarte m ărgin ită,nu poate să-L imite pe Dumnezeu decât în tr -o micăm ă s u r ă . D a r , p e n t r u c ă p o a r t ă a s e m ă n a r e a c uDumnezeu în el sau, mai bine zis, a fost creat dupăch ipu l ş i a semănarea lu i Dumnezeu , e l t r ebu ie sătrezească şi să dezvolte în el acele calităţi care i-aufost date şi care există în el în mod latent. Cam astac red eu ; da r , Doamne , Tu ne ve i da un ră spunscuprinzător şi corect, căci ascult cu o plăcere de omie de or i mai mare vorbele Tale decât pe a le mele .Vorbeşte Tu, Doamne, b ineîn ţe les dacă mai vre i săvorbeşd în noaptea aceasta!"

6. Eu: "Da, voi vorbi, cu toate că e trecut deja de

miezul noptii . Dar mai întâi să facem putină linişteşi să ascultăm dacă nu se aude vreun strigăt de ajutord insp re mare !"

7. Imed ia t s -au auz i t d in sp re mare ma i mu l testrigăte disperate. Marcu şi fii i săi m-au întrebat dacăsă meargă să î i a ju te pe nefer ic i ţ i i care se luptaup robab i l cu v reun vân t pu te rn ic de noap te , avândvreo co rab ie p roas tă , său ca re fu sese ră p r in ş i devârtejul din golf.

8. Eu am răspuns: "Corabia lor nu es te foar tebună; ea este plină cu leviţi şi farisei care vin dint inutu l Ca pern aum ului ş i Nazare tu lu i ş i se îndrea ptă

spre. Ierusalim. Au ales să călătorească mai bine peapă decât pe uscat , deoarece drumul es te mai scur t ,pe de o parte, şi pe de altă parte nu este nici aşa deg r e u . D i n S i b a r a h a u p r i m i t î n s ă o c o r a b i epescărească ce ia apă şi le merge foarte rău acum căa început să bată şi vântul de la miezul nopţii . Dacănu li se dă acum o mână de ajutor, se vor scufunda!"

9. Marcu: "Doamne, nu-i păcat de ei dacă devinhra nă p ent ru peşt i! Ap roape că-mi v ine să mai în târz i ipudn cu ajutorul ce l-aş putea da. Dar, dacă Tu vrei,îi voi ajuta."

10. Eu: "Spuneai foarte bine că omul, care a fost

c r e a t d u p ă c h i p u l şi a s e m ă n a r e a l u i D u m n e z e u ,t r e b u i e s ă u r m ă r e a s c ă să f ie a s e m e n e a L u i ,fo los indu-se de ca l i tă ţ i le care i -au fos t da te . Maispuneai că el trebuie să lase lumina soarelui pe care-1poartă în in imă să lumineze peste or ice crea tură ş i

uman să măsoare în ţe lepciunea d iv ină . Iubirea es tedesigur mai îna l tă decât cea mai îna l tă în ţe lepciunea oamenilor şi a spiritelor.

10 . Mai devrem e spuneai că vechea t raum ă (rană)a sufle tu lu i poate f i v indecată în în treg ime pr in nou alege a iubirii pentru aproape şi că astfel sufletul sepoate e l ibera de păcatu l or ig inar . Spuneai că a tunciomul va ajunge la adevărata conştiinţă deplină a vieţii

ete rne , care va apa re c u forpl şi claritate în om . Acestaar fi câştigul cel mai mare pentru omul de pe acestp ă m â n t , c ă c i d o a r p r i n a c e a s t a o m u l d e v i n e c uadevărat om şi va putea să facă lucruri cu adevăratmăreţe ş i înă l ţă toare pe pământ , încă în dmpul v ie ţ i isa le pământeş t i .

11 . Sentimentul ch inui tor a l morţ i i s igure ş i a ldisparidei de pe scena viedi îi taie omului tot curajulpentru o faptă mai înaltă sau îl face să se arunce întoate d is t rac t i i le nebuneşd a le lumii , pentru a a lungaastfel gândul la moartea sigură ce va urma. El îl facesă se bucure astfel de viaţa trecătoare, ca şi cum eaar fi eternă. De aceea este de mare însemnătate să-id a i o m u l u i o a s t f e l d e p o r u n c ă , p r i n a c ă r e ire spec ta re e l să găsească d in nou ş i să poa tă săpăstreze mereu în e l paradisu l p ierdut odin ioară deAdam. Porunca iubir i i adevăra te pentru aproape neva aduce înapoi ceea ce a fost pierdut.

12 . Problema es te cum trebuie respecta tă , dupărânduia la lu i Dumnezeu, această poruncă de o mareînsemnă ta te , pen t ru a adng e în în t reg ime , şi nu doa rîn parte, măreţul ţel pe care l-ai propovăduit Tu."

13 . Eu: "Aceasta este o remarcă bună şi adevărată,

iar Eu îţi voi da răspunsul corect. Mai întâi însă vreausă auz im ce spune bă t rânu l nos t ru Marcu desp reap roape le în sp re ca re t r ebu ie să - ţ i înd rep ţ i toa tăiubirea . Abia după aceea vă voi da răspu nsul com pletşi adevărat, împreună cu toate lămuririle. Spune-ne,dragă Marcu, c ine crez i tu că es te aproapele tău ,căruia să-i arad prin fapte toată iubirea ta?!"

C a p i t o l u l 2 3 4

Ce crede Marcu despre aproape le său

1. Bătrânul Marcu a spus: "Doamne, sunt a tâ t detu lbura t de to t ce am auzi t acum încât nu mai suntîn stare să scot nici un cuvinţel cumpănit, ce să maispunem atunci de vreo vorbă în ţe leaptă despre c inees te ap roape le meu .

2. Bineîn ţe les , că acela ar fi apro apel e m eu careeste ce l mai aproape de t rupul meu ş i care , dacă aravea nevoie de vreun ajutor, ar trebui să-i viri înîn tâmpinare . Tot la fe l ş i vecin i i mei s-ar număraprin tre ce i pe care aş putea să- i numesc aproapelemeu. Dacă ei ar veni să-mi ceară ajutor, nu ar trebuisă-i refuz. Şi soda şi copiii mei sunt aproapele meu,

iar eu trebuie să am grijă de bunăstarea lor trupeascăşi spirituală.

3. Pe când mai eram încă luptător, tovarăşii meiîmi erau cei mai apropiau şi era de datoria mea să-ia ju t la nevoie . Orice om, or icare ar f i c redin ţa sa ,




să-1 con side re ca fiind apr oa pe le său pe cel care arenecazuri ş i a re nevoie de a ju tor , indiferent dacă- ies te duşman sau pr ie ten!

11 . Vezi, cuvintele tale sunt drepte şi adevărate şiar trebui să faci după cum spui, altfel va mai duramult până ce adevărul să devină v iu în t ine! Căciadevărul pur nu este de nici un folos omului pentruviaţa veşnică, atâta timp cât el (omul) nu i-a dat viaţă

pr in fapte le sa le . Odată ce va face aceasta , luminavieţii veşnice se va revărsa în valuri şi va lumina toatecotloanele ascunse şi tulburi ale sufletului său, la felc u m s o a r e l e l u m i n e a z ă , l a a m i a z ă , v ă i l e a d â n c i ,încălzind u-le şi um plâ nd u-le cu viaţă. Fă, deci, ce vrei!"

12 . Marcu : "Ha ide ţ i r epede să - i a ju tăm. Ch ia rdacă acea corabie putredă ar pur ta doar urş i , t igr i ,lei şi hiene, tot ar trebui să le venim în ajutor!"

13 . Bătrânul Marcu fugi spre mal , împreună cufiii săi, urcă într-o corabie mare şi bună şi vâsli iutespre cei care strigau cu disperare după ajutor.

C a p i t o l u l 2 3 5

Marcu î i sa lvează pe far ise i i naufragiaţ i

1 . A j u n g â n d l a c o r a b i a c a r e î n c e p e a s ă s escufunde, el i-a ajutat pe farisei să treacă repede pecorabia sa , a remorcat vasul putred ş i au a juns apoila mal. Cei salvaţi erau vreo treizeci.

2. Odată a junşi pe uscat , lev i ţ i i au în trebat cerăsplată cere pentru munca lui, căci ei şi-au dat seamacă Marcu era roman. Pe un iudeu nu l -ar f i în trebat

cu siguranţă aşa ceva, căci pentru acesta ar fi fost omare gra t ie faptu l că Dumnezeu l -a crezut demn casă-i salveze pe slujitorii Lui. Ei ziceau că Iehova lasăsă se pe treacă aşa ceva , d in câ nd în câ nd, doa r pe ntr uca iude ilor să li se dea prilejul să devină mai put ern iciîn credin ţă ş i pentru a-ş i a ră ta marea dăru ire fa ţă deTemplul care es te , spuneau e i , s ingurul să laş a l lu iD u m n e z e u p e p ă m â n t , c u m n u m a i e s t e a l t u l î ne te rn i ta te .

- 3 . Marcu a spus însă : "Chiar dacă sunt un romanbătrân , I I cunosc pe adevăra tu l Dumnezeu mai l in edecât II cunoaşteţi voi, căci, dacă L-aţi cunoaşte cu

adevărat, nu aţi fi nici leviţi, şi nici farisei, ci aţi fioameni! Dar pentru că nu II cunoaşte ţ i n ic i un p icpe Cel ai cărui slujitori spuneţi că sunteţi , vă spunvouă: blestemat fie cel care l-a ajutat pe fratele săucare era la s t râmtoare ş i care cere pentru aceastavreo răspla tă! Dumnezeu nu lasă nerăsplă t i tă n ic i ofaptă bună care a fost săvârşită în numele Său. Şi,dacă ne răsplă teş te Dumnezeu, s ingurul care poate

să-1 răsplătească cu ade vărat p e oric e om , cum şi dece să mai cer i vreo răspla tă? Voi to ţ i sunte ţ i n iş teslujitori răi ai lui Dumnezeu, căci voi spuneţi că IIs lu j i ţ i pe Dumnezeu, dar lua ţ i de la oamenii sărmanio răspla tă exorbi tan tă .

4. învăţa ţ i acum de la mine , care sunt un luptă tordeja cărunt a l Romei , cum trebuie să-I s lu jeş t i lu iDumnezeu Cel Atotputern ic , dacă vre i să f i i răsp lă t i tde El!

5. De aceea nu primesc nici o răsplată de la ceipe care i -am aju ta t . Când am munci t pentru mine ş ifamil ia mea am primit ce am meri ta t pentru muncamea ş i am cerut p la tă dreaptă pentru peşt i i pe carei-am dus la piaţă. Dacă însă vreţi să mâncaţi sau săbeţi ceva, va trebui să plătiţi ."

6. Cei salvaţi au spus: "Cu adevărat, din spuseletale reiese că eşti un iudeu, şi nu un păgân. Nu ammai văzut un păgân a tâ t de iubi tor de adevăr . Nic inoi nu suntem chiar în în tregime de acord cu multedintre lucrurile pe care ni le-ai reproşat, dar am intratîn jo c şi trebuie să con tinu ăm să juc ăm , cel puţi n î nfaţa Templului. Dacă am avea de ales, nici un om nuar în toarce mai repede spate le Templulu i decât noi ,

căci şi noi credem că Du mn ezeu nu es te n ic iunde m aipuţin prezent ca în Templu. Dar ce putem face? Nedăm seama şi noi că tot ce fac cei din Templul dinI e r u s a l i r n n u e s t e n i m i c a l t c e v a d e c â t o m a r eînşelătorie în care nu m ai este nici o frântură d e cuvântadevărată; dar este sprijinit de marea putere a Romeişi de aceea nu se mai poate face nimic.

7. D a c ă m a i e x i s t ă u n D u m n e z e u a d e v ă r a t ş ia t o t p u t e r n i c c r e d e m c ă î n c u r â n d v a p u n e c a p ă ta c e s t o r n e d r e p t ă ţ i ; d a c ă n u e x i s t ă u n D u m n e z e uadevăra t ş i to t ce cunoaştem nu es te n imic a l tcevadecât o poveste veche , a tunci spunem şi noi această

p o v e s t e ş i o m a i î n f l o r i m , i a r l u m e a c a r epreferă minciuna în locul adevărulu i es te pedepl in mulţumită ; ia r noi nu putem cere maimult nici de la noi, şi nici de la lumea oarbă."

8. Marcu: "Sunteţi eroi şi oameni frumoşi!Epicur es te învăţă toru l vostru , ch iar dacă nue l p e r s o n a l , p e n t r u c ă a s c h i m b a t d e m u l tt impul în favoarea e tern i tă ţ i i , mai mult pr infilozofia lui lacomă. Spuneţi-mi, dacă vreţi sămâncaţi sau să beţi ceva şi dorinţa voastră vafi împlinită!"

9. Unul a întrebat: "Ce fel de oaspeţi ai?

Cred că e trecut de miezul nopţii şi ai totuşimulţ i oaspeţ i în casa ta! Sunt to t oameni pecar e i-ai salvat? Mar ea es te foarte agitat ă astăzi."

10 . M a r c u a r ă s p u n s : " N u e s te t r e a b a| voastră cine sunt aceşti oaspeţi. Sunt suverani




romani de rang foar te îna l t ş i nu aveţ i voie să văapropia ţ i de e i . Sunte ţ i cu mu lt mai jos d in p unc t d evedere al caracterului decât ei. Printre ei se află şicăpitanul Iulius din Ghenizaret. Dacă aveţi ceva să-ispuneţi, pot să-1 chem aici."

11 . Când au auzit acest nume, rinerii leviţi şi fariseis-au speriat foarte tare şi l-au rugat pe Marcu să-icruţe, căci, spuneau ei, Iulius nu este un om, ci un

diavol nemilos . Unii d in tre e i fuseseră conduşi , înurmă cu câ teva z i le , până în t inutu l Capernaumului ,du pă ce slujitorii lui Iulius le lipiseră o chii şi urech ilecu lu t . De aceea e i s -au sper ia t foar te ta re acum,gândindu-se că se va petrece la fel şi de data asta.

12 . Marcu: "Nu trebuie să vă temeri de nimic aici,în afara unei verificări a actelor voastre de călătorie.Şdu că romanii sunt foarte aspri în această privinţă."

13 . Unul d in t re l ev i ţ i a z i s : "Ch ia r a s ta e s tep r o b l e m a . T e m p l u l n u v r e a s ă s e s u p u n ă a c e s t e ipo ru nc i a rom an i lo r , i a r no i , s lu j i to r i i de jo s a iTemplu lu i , in t răm în to t f e lu l de încu rcă tu r i d inp r i c i n a a s t a . F i i n d s i l i ţ i d e T e m p l u , t r e b u i e s ămergem în toa te col ţur i le lumii ş i , o r ice se în tâmplă ,nu primim nici o răsplată, nici de la Templu şi nicide la altcineva.

14 . Noi suntem din familii bogate, altfel n-am fimers să s lu j im Templul . Acum suntem bles temau delegi le lu i ş i nu mai putem ieş i d in joc . Urmarea es tea c e e a c ă t r e b u i e s ă - i p r e d ă m p e a d e v ă r a ţ i i ţ a p iispăşi tor i a i în tregi i lumi. Ne af lăm cu adevăra t înjugul osândei lumii . El iberează-ne de e l dacă poţ i !P e d e - o p a r t e s e a f l ă p ă r i n ţ i i ş i r u d e l e n o a s t r e

fana t ice , pe de a l t ă pa r te e s te ace l « t rebu ie» a lTem plulu i . Noi nu mai avem nic i un p ic de l iber ta te!"15. Marcu: "Ştiri ceva? Din spusele voastre reiese

to tuş i că sun tep d em ni de o asped i mei . Veniri cu mi neşi voi pune o vorbă bună pentru voi! Poate că vă voisalva din gâdejul Templului, care este atât de «bunş i p r i e t e n o s » c u v o i ,slujitorii săi."

16 . Cei sa lvaţ i au z is :"Totul ar fi bine şi frumosdacă nu ar fi şi Iulius acolo;c ă c i n u a v e m a c t e l e d e

că lă to r ie . "17. M a r c u : " E i , a t u n c i

po ate vă va face ros t de ele."18 . Cei sa lvaţ i au z is :

"Sigur, sigur, dar ce fel deacte!"

19 . M a r c u : " H a i d e ţ i ,venid! Va fi mai bine decâtvă gândiri cu actele acelea,căci Iulius este, la fel ca şim i n e , u n p r i e t e n a lsufletelor deschise."

20. După aceste cuvin teale lui Marcu, cei salvaţi s-aulăsat convinşi să-1 urmeze,ia r e l î i conduse cu vo ieb u n ă .

C a p i t o l u l 2 3 6

Fariseii î l critică pe Iulius

1. Când au ajuns, le-am făcut loc să se aşeze lamasa de lângă noi .

2. Marcu a venit la Mine şi M-a întrebat dacă să le

dea celor salvări sare, pâine şi vin.3. Eu am spus: "Intreabă-i pe ei şi inima ta, dacă

cer ceva şi dacă inima ta este întru totul pregătită sădea! Vezi tu , ş i aceasta es te o regulă pr inc ipală aadevăra te i iubir i pentru aproape! Aproapele t rebuiesă ceară, prin cuvânt, prin strigătul de ajutor, sau, încazul cel mai rău, prin suferinţa tăcută dar care sevede uşor, iar inima ta trebuie să vrea să ajute mânatăf i ind de iubire . Atunci iubirea pentru aproape se vaman i fe s ta cu adevă ra t după rându ia la d iv ină , i a rroadele ei asupra sufletului şi spiritului celui care adat nu vor întârzia să apară. Mă înţelegi?"

4. Marcu: "Da, Doamne, acum am în ţe les ş i voiurma în tru to tu l învăţă tura Ta."

5. Eu: "Du-te, dar să nu le spui că sunt aici! Nutrebuie să avem încă mare încredere în e i , căc i îninimile lor mai sălăşluieşte încă noaptea adâncă, iarsu f le tu l lo r nu va pu tea pă t runde încă mu l t t imppro funz imea adevă ru lu i . "

6. Ma rcu a plecat la cei salvaţi şi i-a în tre ba t dac ăşi ce anume ar vrea să mănânce pentru a-ş i în tăr it r u p u r i l e .

7. Unul d in t re e i a spus : "P r ie tene , sun tem cu

adevăra t înfometau ş i înse tap; dar nu avem. decâtnouă monede. Cu acestea nu cred că vom putea faceceva în acest rinut sărăcăcios, aşa că, dacă poţi să nedai to tuş i ceva care să a jungă pentru top , î ţ i dămaceşd bani!"

8 . Marcu: "Dacă es te aşa , a tunci nu am nevoie




t r e b u i e s ă î m p l i n e a s c ă p o r u n c i l e T e m p l u l u i s u bamen in ţă r i con t inue , a tunc i a r t r ebu i să f i e a l t f e lt ra ta t decât un nemernic care a a les ca lea aceasta deb u n ă v o i e .

18 . Ia tă , de p i ldă : un om foar te c ins t i t , tânăr ş iputernic, este atacat de hoţi şi tâlhari şi este dus înpeştera în care aceşt ia se ascund. Acolo î i sunt a ră ta tece le ma i îng roz i toa re fe lu r i în ca re poa te f i uc i s ,

pe nt ru ca e l să ş tie ce-1 aş t eap tă da că n u vrea sădevină , la rândul lu i , un hoţ ş i un cr iminal . Oriceînce rca re , ch ia r ş i numai apa ren tă , de a scăpa deacolo es te pedepsi tă cu moartea cea mai îngrozi toare .

19. Uneori se pe trece însă ca o as tfe l de bandăd e c r i m i n a l i s ă f i e a t i n s ă d e p u t e r n i c u l b r a ţ a ld rep tă ţ i i . A tunc i e s te o sând i tă . Es te oa re d rep t caacel om, care a fost silit să fie de partea lor, şi care afost sili t cu fierul înroşit să devină tâlhar, să aibăaceeaşi soartă ca ceilald? Ar trebui încercat tot ce sepo ate pe nt ru a-1 salva pe a cest nen or oc it, în lo c să-1legi pe cruce ca pe orice răufăcător şi să-i sfărâmi

pic ioare le . Este uşor să jud eci ş i să osândeşt i dac ă a isabia puter i i în mâini ; dar cum să fac i as ta drept ,este altceva!

20. Din câte cred eu, ar fi mai bine să laşi l iberizece neme rnic i , a căror v inovăţ ie nu a i putu t-o dovediîn în tregime, decât să- i osândeşt i aşa cum spuneammai îna in te . O as tfe l de osândă ar f i s t r igă toare lacer ş i a r f i împotr iva sf in te lor dreptur i a le omenir i i !Dacă eşti supus pedepsei atunci când îl faci chiar şinumai puţ in nefer ic i t pe un om fer ic i t , a tunci câ t demult meri ţ i să f i i pedepsi t când î l fac i pe ce l mainefericit om, pe nedrept, şi mai nefericit , în loc catu, ca om , să faci tot ce p od ca să-1 scop din stareajalnică în care se află şi să-1 salvezi!

21. Vezi, prietene, cazul nostru, al t inerilor preoţinu este cu nimic mai bun. Şi noi am fost initiad cufo r ţa în t a ine le ş i s lu jbe le Templu lu i , pen t ru căsuntem copi i d in famil i i bogate , ch iar dacă nu netragem din semint ia lu i Levi . Pentru bani ş i as ta sepoa te căpă ta cu mare u şu r in ţă acum, o r icând v re i .

22. Acum suntem levi ţ i ş i nu mai putem ieş i d injocul în care am in tra t , o r icâ t de mult am vrea . Putemsă fugim ş i ne putem ală tura so ldaţ i lor Romei , dar

a tunci ne-am dis truge păr in ţ i i ş i f ra ţ i i , ş i n ic i undumnezeu nu-i va putea a ju ta a tunci când vor t rebuisă bea apa aceea b les temată . F iecare om care a băutapa o trăvi tă a muri t m chinuri îngrozi toare .

23. Se povesteş te că , acum vreo t re izecide ani ,do i oamen i d in Ga l i l eea nu au mur i t după ce aubău t apa Satanei . Se poa te - dar no i nu am fost a tu ncide faţă!

24. Cine priveşte astfel lucrurile, ca noi, şi ne maipoate socot i apoi drept n iş te bes t i i umane, ace la numai meri tă să f ie numit om ş i nu are n ic i un drept săceară să mai f ie numit aşa! Pompoasa z ica lă romană

«Fiat iustitia, pereat mun dus!» («Să se facă dreptate(chiar de-ar fi) să piară lumea!») nu pare a fi pread e p a r t e .

25. Eu şi câţiva tovarăşi de-ai mei, care sunt aicide faţă , am fost t ra ta ţ i în tr -un m od în grozi tor de că tre

nic i de ce le nouă monede ş i vă voi da de mâncare ş ide băut pe să tura te ."

9 . El îş i chemă soda ş i copi i i ş i aduse împreunăcu e i pâ ine , sare ş i v in pentru ce i de curând sosid .Le-a spus că a l tă mâncare nu putea să găsească acump e n t r u c ă t r e c u s e d e j a d e m i e z u l n o p ţ i i , d a rd i m i n e a ţ a u r m a s ă l e d e a ş i a l t c e v a d e m â n c a r e .După ce mâncarea a fos t pusă pe masă , ce i sa lvaţ i au

încep u t să mă nânc e cu po f tă , aduc ând laude .10. Uni i au z i s : "Aces ta e s te un v in eg ip tean

regesc ." Alţ i i au z is că v ine d in Pers ia . Un a l tu l aspus că ar fi un vin roman.

11. Marcu însă le-a spus: "Nici una, nici alta. Vinuleste de aici." Top s-au minunat foarte tare, căci eracuno scut în în treag a Iude e faptu l că în Gal i leea v inule ra p ros t .

12. După ce au băut v inul , e i au deveni t foar teveseli şi au înc ep ut - aşa cum se spu ne - să jo ac e cucăr ţ i le pe fa ţă , fără să se je ne ze de n oi , care eramlângă e i .

13 . Iu l ius , care era foar te aproape de masa lor ,l -a în trebat pe un tânăr far iseu , mai mult în g lumădecât serios, dacă el, fariseul, avea ceva de făcut înG h e n i z a r e t .

14 . Cel în trebat a răspuns: "Stăpâne, or ic ine a i f itu , ch iar dacă eşd d in Cezareea sau d in Ghenizare t ,pot să- ţ i spun că această văgăună de oraş es te prearea chiar ş i pentru d iavol , ce să mai spunem atuncide un om cinst i t ca mine! N-o să mai pun p ic ioru l adoua oară în v ia ţa mea în acest cu ib . Aic i se pare călocuieş te un anume căpi tan roman Iu l ius . Ş i as ta es tede a juns , căc i numele lu i spune to t ce poate cuprindeSa tana . Or ice mur i to r ca re s -a ap rop ia t de e l l - acunoscut ş i pe Satana . Eu nu l -am văzut n ic iodată ,dar i -am gusta t porunci le ş i de aceea cred că f i realui trebu ie să fie la fel ca şi po ru nc ile sale neo m en eşt i.

15 . Se spu ne de spre acest Iu l ius că es te un duş ma ndeclara t a l locui tor i lor Ierusa l imului , a l t fe l nu s-arf i pur ta t a tâ t de barbar , ch iar sa tanic , cu oameni cano i !

16 . Este adevăra t că nu prea poţ i f i încânta t defarisei, mai ales acum când au fost dezvăluite tot felulde înşe lă tor i i ş i s forăr i i t rase de e i ; dar t rebuie să

faci totuşi şi câte o excepţie, să cântăreşti totul cugri jă ş i ab ia apoi să t rag i o concluzie a tunci cândj u d e c i p e v r e u n o m c a r e f a c e p a r t e d i n t a g m apreoţească . Dacă acel om a a les as ta de bunăvoie ,a tunc i po ţ i spune pe bună d rep ta te : «Volentinon fit

iniuria»{ «Nu i se face o nedrepta te ce lu i care vreaca lucrurile să fie astfel»). Dar foarte mulţi oameniau fost sili ţ i să intre în tagma preoţească, oricât deproastă ar fi aceasta, împotriva voinţei lor.

17 . Dacă eş t i un judecător c insdt , care are in imaşi capul la locul lor, atunci cercetezi mai întâi dacăv r e u n u l d i n t r e n o i a i n t r a t î n a c e a s t ă t a g m ă d e

bunăvoie sau a fost sili t! Dacă a intrat de bunăvoie,a tunci ace la poate f i pedepsi t ş i t ras la răspunderep e d r e p t p e n t r u c ă v r e a s ă d u c ă l a î n d e p l i n i r epo runc i le ned rep te da te de t agma lu i . Dacă a fo s tînsă silit cu fierul încins, aşa cum am fost noi, şi




acel căpitan Iulius, fără să fim vinovad. Nici cu o vităsă lbat ică nu te pop purta mai rău ş i c red că as talămureşte de ce ne vom fer i ca de c iumă de acumînainte de acest oraş în care stăpâneşte Iulius!"

C a p i t o l u l 2 3 7

Hotărârea far i se i lor

1. Iu l iu s a spus : "Hm, des tu l de s t ran iu pen t ruomul ace la ca re a re renumele unu i om asp ru , da rtotuşi foarte drept! Nu ai putea să-mi spui de ce crezitu că Iulius a procedat aşa? Dacă un lucru a fost făcutgreşit , trebuie să se mai poată îndrepta ceva, altfelnu ar mai f i n ic i un fe l de legătur i în tre oameni!"

2. Tânărul fariseu a zis: "Se prea poate să fi avutmulte modve, dar toa te se reduc în ce le d in urmă lafaptul că pod deveni un răufăcător în faţa lumii, fiindsilit să devii astfel, sau cel pudn să fii bănuit de vreofărădelege , fără să f i i v inovat! In legea voastră se

spune că un om trebuie pedepsi t pentru o faptă read o a r d a c ă s e d o v e d e ş t e c ă a f o s t s ă v â r ş i t ă d i nreavoinţă, altfel ar trebui pedepsit şi legat pe cruceşi ce l care a căzut fără să vrea , b ineîn ţe les , de peacoperiş ş i a omorât as tfe l un copi l care era adormitlângă casă!

3. Este pudn probabil ca noi, dnerii levid şi farisei,să f im t r imiş i în lume de că t re Templu cu v reomisiune onorabi lă . De ce le mai multe or i îndepl in imporunci a le Templulu i pe care în s t răfundul in imilornoastre le urâm! Dar cu ce folos?

4. Ne asemănăm cu războin ic i i care sunt s i l i ţ i deconducătorii lor să invadeze o ţară în care locuieşteun popor l in iş t i t , paşnic ş i să n imicească to t , doarî n t r - u n s c o p a s c u n s m i l i t ă r e s c p e c a r e s ă r m a n u lluptă to r nu-1 va cuno aşte po ate n ic iodată . El t re buiesă lucreze ca o maşinărie care este lăsată la vatră şidată la o parte atunci când nu mai este în stare să îşifacă treaba.

5. Dacă Templul ş i in tenţ i i le ascunse ş i ab jec tea l e a c e s t u i a s u n t c u n o s c u t e mg**

r o m a n i l o r , ş i d a c ă e i ş t i u c ăfărădelegi le preot i lor aduc p ierder i

a tâ t pentru s ta t , câ t ş i pentru popor ,nu în ţe leg de ce a s t fe l de oamen icinstiri - cum spui tu - ca Iulius, nunimicesc răul din rădăcini şi se leagămereu doa r de c reng i le ca re nu po tsă facă n imic împotr iva faptu lu i căe le cresc d in tr-un t runchi rău! Camasta este părerea mea şi a celorlalri ,aici de faţă. Pod să crezi ce vrei, dareu ştiu că am dreptate şi în faţa luiDumnezeu ş i a oamen i lo r ! "

6 . Iu l ius a spus d in nou: "Este

adevărat ce spui şi vouă vi s-a făcutîn mod evident o nedrepta te a ic i , înG h e n i z a r e t , n e d r e p t a t e c e v a f iîndrepta tă . Dar nu a ţ i f i fos t as tfe lpedepsiţi dacă nu ap fi intrat ca nişte

s tăpâni ră i în casa lu i Ebahl! Dar să lăsăm acumlucrur i le as tea , căc i ap pr imit probabi l poruncă d inpa r tea Templu lu i să vă pu r ta ţ i a şa . Ca p r ie ten , a şvrea totuşi să aflu de ce v-a trimis Templul în Nazaretş i C a p e r n a u m . "

7. Cel în trebat a z is : "Acum, că ţ i -a i da t seamad i n m ă r t u r i a m e a s i n c e r ă ş i f ă r ă r e ţ i n e r i c ă n usuntem nic idecum ceea ce spun mai a les romanii că

suntem, pot să-ţi spun ţie, ca prieten al binelui şi aladevărului ce pari a fi , care este motivul ascuns alcălătoriei noastre. Vezi tu, se zvoneşte prin Ierusalim,şi m ai a les p r i n Templu , că pr in Gal i leea umblă unom care răspândeşte o nouă învăţă tură ant i iudaică ,şi dec i împo t r iva Templu lu i , că face to t f e lu l demiraco le d rep t măr tu r i i a le învă ţă tu r i i s a le , a s t fe lî n c â t c h i a r şi unii farisei s-au lăsat c o n v i n ş i de e l ,r ecunoscându- i învă ţă tu ra !

8. E uşor de în ţe les că un as tfe l de om nu es teb i n e p r i v i t d e T e m p l u ş i a m f o s t t r i m i ş i , s u bjurământ, să aflăm ce este cu acel om. Dacă îl găsim

treb uie or i să-1 câş t igăm d e par t ea T em plulu i , or i ,dacă se op un e, să-1 uci dem pe as cuns. Cam asta arv rea Templu l , i a r no i sun tem doa r s imp le une l tenevinovate ale acestuia.

9. Este însă de la sine înţeles că acel om bun şid r e p t n u U e b u i e să se teamă deloc de noi, căci chiardacă l-am fi găsit, nu i-am fi clintit nici măcar un firde păr .

10. Aşa cum am aflat din diferite surse, se pare căeste în tr -adevăr un om cu to tu l deosebi t , p l in deadevăr, de cinste, de bunătate şi cuvioşenie, calitădpe care le apreciem mai presus de or ice . Chiar dacăl-am fi întâlnit pe undeva, Templul nu ar fi aflat astade la noi , căc i ne pr icepem foar te b ine să ne ţ inemgura . Nici nu a m fi înc erc at să-1 câşdg ăm d e par teaTemplulu i , căc i noi cunoaştem mai b ine ca or ic inea l tc ineva jo sn ic ia Tem plu lu i . Dacă e ram de pa r te aTemplulu i în in imile noastre , pop să f i i s igur că , înciuda vinului băut, tot nu am fi vorbit atât de deschiscu dne .

1 1 . N o i a v e m î n s ă u n g â n da s c u n s , d i n c a u z a c ă r u i a r u d e l enoastre s-ar putea să a ibă mult de

sufer i t . Vrem să fugim de Templu ,pen t ru că nu ma i pu tem supor ta săr ă m â n e m a c o l o . T o c m a i d e a c e e aam ven i t pe dmp de noap te , pe apă ,în acest tinut, ca să plecăm de aicimai depar te spre Tir sau Sidon ş i sămergem aco lo l a Cyren ius , desp recare se spune că es te unul d in tre ce imai în ţe lepd oameni , ş i să- i spunemnecazul nostru . Cei mai mulţ i d in trenoi sunt însă de părere că ar f i b inesă mergem în tâ i în Ierusa l im, pe un

drum scurt şi l ipsit de primejdii, casă luăm de la rude le noas t re n i ş teb a n i d e d r u m , s p u n â n d u - l e c ă a mfost t r imiş i de Templu undeva. Cua c e i b a n i v o m p u t e a s ă p o r n i m l a




drum însp re Ti r ş i S idon , sau ch ia r până laRoma, pentru a ne a t inge ţe lu l . Trebuie să nefacem însă rost şi de acte de călătorie. Fără elevom avea mari greută ţ i ; dar costă mulţ i bani .

12 . Pe de o parte, ar fi deci bine şi ar finevoie să luăm mulţi bani de acasă, dar eu şia l ţ i câ ţ iva credem că , dacă fugim de Templu ,familiile noastre vor avea parte de tot felul de

nenorocir i sau vor t rebui ch iar să bea o travaaceea. Ar fi deci strigător la cer de nedrept sămai luăm şi bani de la ei, astfel încât ei să numai poată să p lă tească Templul pentru a scăpacu v ia ţă , cum se petrece de ce le mai multe or ia tunci când c ineva es te osândi t să bea o travă .E l p o a t e s ă - ş i p l ă t e a s c ă v i a ţ a c u o s u m ăe x o r b i t a n t ă .

13. Este greu de hotărâ t ce t rebuie făcut .Eu unul cred că e mai b ine să nu mergem acasă , ş ias ta d in motivele pe care deja le -am spus ş i încădintr-un alt motiv, care este de altfel cel principal.Dacă noi facem rost de bani d in Ierusa l im, spunândcă avem nevoie de ei pentru Templu, toţi vom fi loviţide inevi tabi lu l b les tem al Templulu i , ş i pr in acestad e b l e s t e m u l f a m i l i i l o r n o a s t r e şi a t u n c i n e - a m«aranja t»! Dacă p lecăm însă pe ascuns , Templul ş ifamil i i le noastre vor crede că am muri t pe undeva.Ei ne vo r j e l i , se vo r rug a p en t r u n o i ş i ne vo rb inecuvân ta pen t ru to tdeauna . Ce pă re re a i tu , ca repar i a f i un pr ie ten a l dreptă ţ i i ş i a l adevărulu i , ceeste mai bine să facem?"

C a p i t o l u l 2 3 8Sfatul Domnului ş i referir i la

iub irea de aproape

1. I u l i u s : " î m i p l a c e h o t ă r â r e a v o a s t r ă ; d a rmij loacele pentru îndepl in irea e i nu prea îmi p lac ,pentru că nu se în temeiază pe adevăr . Bineîn ţe les căeste l impede că , urmând doar adevărul , nu vă veţ iputea rezolva problema. Aici, o cale de mijloc estedes tu l de g reu de găs i t . Lăsa ţ i -mă să mă gândescpuţ in , poate găsesc o so lu ţ ie cu care să vă pute ţ i

dezvinovăţi în faţa oamenilor şi să fie şi pe placul luiD u m n e z e u !

2 . P i e d i c a c e a m a i m a r e e s t e , d u p ă m i n e ,legământul pe care l-aţi făcut fa ţă de Templu . Cumpoate fi acesta ocolit? Ar fi de ajuns doar un singurcuvânt d in par tea mea ş i voi ap putea f i l iber i dejugul Templulu i , în fa ţa lu i Dumnezeu ş i a oamenilor .Dar ju ră mâ n tu l f ăcut de vo i Tem plu lu i mă op reş te

'să fac aceasta. Trebuie să vorbesc cu înţelepţii cares tau la masa mea ş i să ne gândim cum am putea săvă scoatem din această adevărată Scilla şi Caribda.

3. Tânărul fariseu a zis: "Fă asta şi ne vei fi de

m a r e a j u t o r ! S p u n e - m i î n s ă m a i î n t â i c i n e s u n toaspeţ i i de la masa ta , ca să ş t im ş i să le aducemonoruri le cuveni te! Cel mai în vârs tă t rebuie să f ieor i un roman de vază , or i ce l puţ in un grec foar teboga t ! "

4. Iu l ius : "Să lăsăm acum asta ; mâine vom aveamai mult t imp să lămurim to tu l! Aş vrea să mă ocupmai în tâ i de rezolvarea problemei voastre ." Tânărul

s-a mulţumit cu acest răspuns, iar Iulius Mi s-a adresatî n l i m b a r o m a n i l o r , p e c a r e b i n e î n ţ e l e s c ă ocunoşteam foar te b ine: "Doamne, cum este ce l maibine să facem? Dacă eu aş folosi forţa, atunci aş dapes te cap toa te ju r ăm in t e le ş i l eg ile Templu lu i ; înacest caz aş fi unul care a distrus un ritual solemn,i a r v i n a p e n t r u î n c ă l c a r e a j u r ă m i n t e l o r a r c ă d e aasup ra mea . Rămâne în t re no i f ap tu l că nu sun t dea c o r d c u r e s p e c t a r e a j u r ă m i n t e l o r c a r e d u c laobl iga ţ i i re le , ba chiar le de tes t , pentru că în acestej u r ă m i n t e m e s c h i n e D u m n e z e u e s t e c h e m a t d r e p tm a r t o r , p r o t e c t o r şi î n d r u m ă t o r a l m i n c i u n i i şirău tă ţ i i !

5. Pe de o par te , Templul es te to tuş i un lăcaş derugăciune , sacr if ic iu ş i pur if icare pentru top iudei i ,încă d in vechime, mii ş i mii de oameni î l c red un locsfânt . Pe de a l tă par te , toa te grozăvi i le cu put in ţăsunt săvârş i te acolo , fără n ic i o remuşcare , cum nuse mai face n ic iunde în lume. De aceea aş vrea săn imicesc o r ice ju r ăm ân t rău .

6 . Spune-mi, ce es te drept în fa ţa lu i Dumnezeuşi a oamenilor? Dacă lucrur i le s tau cu adevăra t aşa ,îmi pare foar te rău pentru băiedi aceşda ş i aş vrea

să le pot fi de ajutor."7 . E u : " M a i î n a i n t e v o r b e a m d e s p r e i u b i r e a

a p r o a p e l u i şi d e s p r e fe l u l î n c a r e a c e a s t a semanifes tă . Dacă e i cer ş i in ima ta vrea , pop spunedeja că ţi-ai strâns sfetnicii cei mai buni. Pe lângăa s t a , t u n u a i j u r a t n i c i o d a t ă c ă v e i r e s p e c t aju rămin te le re le a le Templu lu i . Dacă nu e ş t i l ega tp r in n ic i un ju r ăm ân t de Tem plu , ce te -ar pu tea op r isă faci ce crezi că este bine şi folositor?

8 . Tu a i mai fo los i t for ţa împotr iva unor grupurid e o a m e n i c a r e e r a u , l a r â n d u l l o r , l e g a ţ i p r i nju rămân t de ob ice iu r i l e ş i r i tua lu r i l e lo r ş i a fo s t

foarte bine ce ai făcut, căci în vechile obiceiuri sestrecuraseră, adesea pe ascuns, mari grozăvii. La felpop să fac i ş i acum, urmându-ţ i s imţul dreptă ţ i i .

9 . Forţa venind d in partea romană în lă tu ră o r iceo b l i g a ţ i e d e a r e s p e c t a u n j u r ă m â n t , ş i a s t a e st e




va lab i l ş i în fa ţa lu i Dumnezeu ,p e n t ru t o td e a u n a . N u ma i e x i s t ănici o piedică dacă cel care a juratîşi dă seama el însuşi că, în primulr â n d , a f o s t o b l i g a t s ă j u r eîmpotriva voinţei lui şi, în al doilear â n d , c ă j u r ă m â n tu l a r e u n s c o pevident rău ş i că nerespectarea lui

este pedepsită prin tot felul de legilumeşti, şi nu divine.10. A dezlega un om, care este

l e g a t p r in t r -u n j u r ă m â n t r ă u , d inrobia Satanei , este , chiar ş i a tuncicând, în slăbiciunea lui, omul s-armai lăsa p r ins de aces t ju rământ ,o luc ra re a iub i r i i pen t ru aproape .Cum ar putea f i a l tfe l acum cânda c e ş t i t i n e r i ş i - a u d a t s e a ma c ăj u r ă m â n t u l f ă c u t d e e i e s t e î nîntregime rău!? Fă aşa cum crezi că este bine şi sunt

convins că prie tenul Meu, Cyrenius, nu-ţ i va refuzaa ju to ru l !"

11. Cyrenius a spus: "Nu n um ai că nu i-1 voi refuza,ci , pentru ca Iul ius a l meu să poată răsufla uşurat ,mă voi folosi de pute rea just i ţ ie i pe nt ru cei ueizec i ,ş i Templul va trebui să-mi ceară mie socoteală!"

12 . Iul ius s-a bucurat foarte mult după ce a auzitaces te cuv in te ş i to ţ i e rau mul ţumi ţ i de ho tă râ realua tă .

C a p i t o l u l 2 3 9

Iulius le dă farisei lor sfatul cel mai bun

1. Iulius se îndreptă spre tânărul fariseu şi-i zise:"Am găsit mijlocul potrivit prin care să vă dezvinovăţiîn fa ţa famil i i lor , a Templului ş i tu turor pretenţi i lorl u i ; c h i a r p u t e ţ i d e p u n e o p l â n g e r e î m p o t r i v aTemplului şi puteţi fi siguri.că Templul va fi tras larăspundere pentru că v-a s i l i t să nu respectaţ i legi leRomei cu p r iv i re la doc um ente le d e că lă to r ie ; pen t ruacest motiv, romanii v-au prins şi v-au dus, ca ostaşi,în leg iunea s t ră ină . Acum ve ţ i f i a res ta ţ i , pen t ru

binele vostru . Vă convine?"2. Toţi au zis: "O, stăpâne, oricine ai fi tu, credem

că doar Dumnezeu te -a pu tu t insp i ra să ne da i unsfat atât de bun! Aşa ne rezolvăm şi noi problema şinu facem rău nici familiilor noastre. O, ce dulce esteaceastă bucurie ş i cât de înţeleaptă este Roma faţăde mizerabilul nostru Ierusal im! Bătrâne părinte a laces te i case , du- te ş i adu-ne încă un rând de v inpentru această veste bună. Să trăiască toţi cei de aici!Am fost r idicaţ i la ceruri , d intr-o dată , d in cel maiadânc iad. Iudeii cei orbi mai aşteaptă încă un mesiafăgăduit care să-i e l ibereze de ju gu l rom an, d ar n oi

l-am găsi t pe adevăratul mesia a l tu turor oamenilorîn voi , romanilor! Acesta este în mij locul vostru ş iastfel, fiind în adevărul cel mai curat şi deplin, voisunteţ i acel mesia unic ş i curat a l tu turor iudeilor cumin t e , p r e c u m ş i a l t u tu ro r o a me n i lo r a l e c ă ro r

suflete mai sunt încă înlănţuite detot felul de învăţă turi vechi, jos nic e,corupte şi de legile care şi-au găsitizvorul în ele. Du-te, du-te, bătrânăgazdă, şi mai adu-ne vin să cinstimpentru aceşti salvatori şi «mesiaşi»ai noştri!"

3. Marcu a adus imedia t pâ ine

ş i ma i mu l t e v a s e c u v in , i a rtânărul far iseu î l mai întrebă încăo dată pe Iulius cine erau cei de lamasă şi cine era el.

4 . I u l i u s : " Ţ i - a m s p u s m a iînai nte că cel care este pen tru t inerău famatul Iul ius din Ghenizaretîş i va da toată s i l in ţa să îndrepte ,la momentul potr ivi t , un rău făcutîmpo triva voinţei sale . Eu sun t acelIulius de care vă temeţi cu toţii, şi

vizavi de mine se află marele guvernator al întregiiAsii şi al Egiptulu i, Cyre nius, la care vroiaţi să m erg eţiîn Sidon. Spune-mi acum dacă eşt i mulţumit de noi ,romanii cei aspri ş i neînduplecaţi?!"

5 . Tânăru l fa r i seu , împreună cu tovarăş i i să i ,s-au speriat la început când au auzit aceasta, dar şi-au revenit repede. Tânărul a z is : "Mare s tăpânitor ,te-ai supărat pe mine pentru ceea ce am spus maiînainte despre t ine? Acum nu mai pot face nimic, lafe l cum n ic i tu nu mai po ţ i face n imic împotr ivafaptului că ne-ai lipit ochii şi urechile cu lut şi ne-aitr imis în Capernaum. Dacă ne-ai f i cunoscut a tunci

aşa cum ne cunoşti acum, cred că nu ai fi făcut aşa.Atunci ai crezut că suntem simpli farisei, slujitori airăului, şi asta te scuză întru totul. Iartă-ne pe noi toţiş i mai a les pe mine!"

6. Iul ius: "Vorbesc cu plăcere cu oamenii s incerişi niciodată nu m-aş simţi ofensat de cuvintele cuivacare spune adevăru l fă ră să se teamă sau să a ibăvreo reţ inere; dar vai ş i amar de cei care gândesc ş is imt un a şi spun al ta! Nu detest nimic ma i mult decâ tminc iuna ş i condamn ch ia r ş i o minc iună de fo rmă,c ă c i e s t e ma i b in e , î n f a ţ a l u i D u mn e z e u ş i aoameni lo r , să mor i , decâ t să te sa lvez i p r in t r -un

neadevăr! Dar, după cum spuneam, la voi mi-a plăcutsinceri ta tea . Deoarece îmi sunt cunoscute legături levoastre cu Ierusalimul şi Betleemul ştiu că v-aţi spusacum necazul fără re ţ ineri . Mai ascundeţi încă ceva,dar este ceva neî nse mn at pe care î l veţ i pute a înlătu radacă vă ve ţ i pur ta cu no i , romani i , cu p re ţu i re ş isupunere frăţească!"

7. Tânărul: "Mare domn, f i i deschis ş i spune-nec e m a i v e z i l a n o i l e g a t d e a c e a s t ă p r o b l e m ă !Bineînţeles că mai sunt lucruri pe care nu vi le-amputut spune, căci t impul a fost prea scurt , pe de oparte , ş i pe de al ta , n ici nu ne-am putut vărsa tot

sacul dintr-o dată a ic i , în fa ţa unor personali tă ţ i a tâ tde însemnate pen t ru în t reaga As ie romană , a că rormăreţie nici nu îndrăznim să o privim. In afară deasta, la masa voastră se mai află şi o fată şi un tânărşi, în fa ţa unor necunoscuţi , nu trebuie să laşi frâu




l iber gurii! Când vom fi singuri, nu îţi vom mai tăinuinimic. Dacă tot ai fost atât de bun şi milostiv cu noi,spune-ne ce crezi că nu este încă bine la noi şi maispune-ne, te rog, şi dacă cel cu care ai vorbit desprenoi mai devreme es te to t un roman de vază!"

8. Iulius: "Ceea ce voi aţi tăinuit, din motivele pecare mi le-a i spus , nu es te ceva însemnat n ic i pentrumine, ş i n ic i pentru voi . Important cred că ar f i însă

pe nt ru voi să-1 cun oaşte ţ i pe acel om pe car e l-aţiremarcat! Dar nu mai avem t imp de as ta acum. Vommai vedea ce va fi mâine!" Cei salvaţi s-au liniştita tunc i ş i au con t inua t să mănânce pâ ine ş i s ă beavin, fiind voioşi şi bucuroşi.

C a p i t o l u l 2 4 0

I ar a v o r b e ş t e d e s p r e Do m n u l

1. După câ tva t imp, unul d in tre ce i care mai aveav in în cană a înch ina t pen t ru în ţe lep tu l naza r inean ,

în felul urm ăto r: "Să trăiască şi cel pe ca re l-am cău tatşi nu l-am găsit , dacă mai trăieşte pe undeva şi estela adăpost. Niciodată nu-i vom fi duşmani lui, celuicare es te însăş i mântuirea oamenilor . Oh, dacă l -amfi întâln it , i-am fi descris Tem plu l astfel înc ât să nu selase niciodată atras de el! Dar, dacă tot nu l-am găsit ,măc ar să-i înc hină m o cană ş i aces tu i bu n nazar inean ,vindecător al trupurilor şi al sufletelor!"

2. Ochii lui Iulius s-au umplut atunci cu lacrimi.La fe l de adânc mişcat era ş i Cyrenius . Ş i Iara ş iucenic i i mei aveau ochi i p l in i cu lacr imi. Iara îmispuse, în şoaptă: "O, Doamne, dacă aş avea voie să

vo rbesc , l e -a ş spune aces to r oamen i o mu l ţ ime delucrur i despre Tine!"

3. Eu: "Pop să vorbeşti atâta timp cât nu Mă daiîn v i leag: căc i aceş t i oameni te vor ascul ta cu ceamai mare a tenţ ie!"

4 . F o a r t e b u c u r o a s ă , I a r a aspus: "Oh, dacă este aşa, sigur levoi atrage atenţia!"

5. Eu: "Aşa să faci, dar trebuiesă te ţii tare şi să nu-Mi începi săplângi!"

6 . I a ra : "O, Doamne , n -am săp lâng !" După aceas tă p romis iune ,Iara s-a ridicat şi a spus, cu o vocel impede ş i pu te rn ică : "Ascu l ta ţ i ,dragi i mei pr ie teni , care tocmai a ţ iî n c h i n a t o c a n ă c u v i n p e n t r uMân tu i to ru l d in Naza re t , pe ca reL-aţi căutat dar nu L-aţi găsit! înadâncul in imii mele am fost a lă tur ide vo i , căc i eu am avu t no rocu lfără margin i de a-L cunoaşte chiarîn Ghenizare t . De aceea pot să vă

spun câteva cuvinte despre firea Saşi n e m a i a u z i t e l e S a l e p u t e r i ,bineînţeles dacă vreţi să ascultaţi ."

7. Toţ i au răspuns cu voce tare :" D a , d a , c o p i l d r ă g ă l a ş d i n

Ghenizare t! Spune-ne mai b ine mai multe despre e ldecât doar câteva cuvinte, dacă n-o să fie prea greupen t ru t ine ! "

8. Iara: "O, nu vă faceţi griji pentru mine! Suntputernică şi pot să îndur multe. Ascultaţi deci! La felca şi voi am auzit şi eu câte ceva despre miraculosulMân tu i to r d in Naza re t . Ţ inu tu l nos t ru a fo s t unu ldintre cele mai nesănătoase din întreaga Galilee. Orice

străin care venea aici şi rămânea doar câteva zile, seîmbolnăvea ş i nu putea să meargă mai depar te . Uniit r ebu iau să rămână ch ia r câ te un an în t reg a ic i .Localnicii nu erau la fel de mult afectau ca străinii;dar nici printre localnici nu puteai spune că sunt putinic e i b o l n a v i ; e r a u d o a r c â ţ i v a o a m e n i p e d e p l i nsănătoşi. Toţi călătorii ocoleau cu multă grijă acestţ inut ş i nu veneau înspre G henizare t decât dacă aveauprobleme grabnice ce nu sufereau amânare .

9 . Când am af la t pr ima dată de acest mântui tord in Nazare t , am început să mă rog d in to t suf le tu l laDumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, să-I îndrepte

paşi i ş i spre acest ţ inut nesănătos a l Ghenizare tu lu i .Vedeţi, în curând ruga mi-a fost auzită căci El -a veni tîn ţ inutu l nostru . A veni t ca un v indecător , dar fărănic i un fe l de leacuri ş i lumea se în treba: "Cum vaputea v indeca acesta toa te bol i le?" El ne-a convinsînsă că nu este nevoie să spună nimic altceva decât:"Vreau să fii sau să fiţi sănătoşi!" Cât ai clipi, toţi ceica re avusese ră to t f e lu l de bo l i de ne tămădu i t aufost vindecaţi, astfel încât nu se mai putea vedea nicio urmă cum că ar f i fos t vreodată bolnavi! PentruMâ ntui to r era to t una dacă vene au la El inf irmi, o rb i ,surzi, posedaţi, gutoşi sau leproşi ori oameni cu alte

feluri de boli. Cuvântul şi voinţa Sa I-a vindecat peto ţ i . Iu l ius , romanul , a fos t martor , împreună cu a l tecâ teva su te de oameni .

1 0 . E l n u a v i n d e c a t în s ă n u m a i t r u p u r i l eoamenilor , c i ş i suf le te le lor ş i aî n l ă t u r a t s u p e r s t i ţ i a o a r b ă d i ni n i m i l e o a m e n i l o r p r o ş t i ş irătăciţi . Pe cei neştiutori i-a învăţatîntr-un fel atât de limpede şi uşorde în ţe les încât to ţ i oamenii s -aumira t mult mai ta re de învăţă turaSa decâ t de v indecăr i le făcute pr incuvânt .

11. El s-a arătat a fi un Domndesăvârş i t ş i un s tăpân a l na tur i i ,căci de El ascultă apa, aerul, foculş i pământul , ş i eu aş spune chiarcă soa re le , luna ş i toa te s te le leascu l tă de cuvân tu l Său , căc i ş iîngerii se supun voinţei Sale.

12 . El m-a îndrăgit foarte mult,la fel cum şi eu îl îndrăgesc maimul t decâ t pe o r ic ine a l t c ineva ,

c h i a r d a c ă n u e s t e u n b ă r b a tdeo seb it de frum os, căci El este maidegrabă mic de statură, iar mâinileSale sunt aspre şi pline de bătăturid e l a m u n c ă . E s t e î n s ă p l i n d e




pod să pleci liniştit acasă!» Cel bolnav rămâne însăla fel de bolnav ca şi mai înainte. Dacă el va spune:«Dar, sunt la fel de bolnav ca înainte şi de aceea nupot să adu c jer t fe!» , D um nez eule , ce-1 va aş tepta peacesta! Pe scur t , cuvântu l Marelu i Preot t rebuie săajute şi ajutorul trebuie plătit , chiar dacă nu se vede

nimic d in acest a ju tor . Vai ş i amar de ce l care vapune la îndoia lă câ tuş i de puţ in un as tfe l de a ju torcare n u există; n-aş vrea de loc să fiu în p ielea aceluia!

5. Cred, copi l drag , că- ţ i da i seama că pentru oastfe l de v ind ecar e se adu c jer t fe u r iaşe colegiu lu itemplierilor, la fel de bine pe cât vei înţelege de ce •

T e m p l u l îl v a p r i g o n i f ă r ă î n c e t a r e p e b u n u lMân tu i to r .

6 . îd m ulţu mi m m ult că n i l-a i descr is în am ăn un t .Poate că vom avea ş i noi vreodată norocul de a-1î n t â l n i u n d e v a . T o a t ă l a u d a a t o t p u t e r n i c u l u i ş ib u n u l u i I e h o v a , c ă n e - a s c ă p a t d i n g h e a r e l eTemplulu i! Dacă vom veni vreodată ca luptă tor i înIe rusa l im, bucu ră - te a tunc i tu , « s fân t» co leg iu a lT e m p l u l u i ! V o m ş t i c u m s ă î n d e p ă r t ă m a c e a s t ă«sfinţenie» a ta!

7 . Povesteş te-ne , fe t i ţă dragă ş i minunată , dacămai ş t i i ş i a l te lucrur i deosebi te despre Mântui tor!Te vom asculta până la răsăritul soarelui cu cea maimare a tenţ ie , căc i vrem să af lăm mai multe despreacest om."

C a p i t o l u l 2 4 2

Miraco lul făcut de arhanghe lul Rafae l

1. Iara: "Da, dragii mei prieteni, v-aş putea povestio mie de an i luc ru r i l e ce le ma i minuna te desp reMântuitorul din Nazaret, dacă aş avea voie şi ar fi şivremea să o fac . Dar chiar El mi-a in terz is să facasta , des igur d in motive în ţe lepte . De aceea nu potsă vă povestesc tot ce ştiu, ci numai ceea ce El mi-aîngăduit să vă spun.

2. Mai înainte v-am spus, printre altele, că de Elascultă soarele, luna şi toate stelele, şi chiar îngerii

ce ru r i lo r î i u rmează cuvân tu l . Când am spus a s ta ,am văzut pe câ ţ iva d in tre voi cum dădeau d in cap ,zâmbind, parcă vrând să spună: «Copil drag , a i merscam prea depar te cu fantez ia ta copi lărească , căc iînger i i pur i a i ceru lu i ascul tă doar de Dumnezeu ş i

demnitate, iar ochii Săi sunt ochii cei mai frumoşi pecare i -am văzut vreodată . Faţa Lui ara tă pr ie tenie ,chiar dacă are trăsături serioase. Despre vocea Lui sepoate spune că este cu adevărat bărbătească; cel puţinpentru urechea mea es te mai p lăcută decât cânteculcel mai frumos şi curat pe care l-am auzit vreodată.

13. V-am făcut o scur tă descr iere a renumitu lu iMântui tor d in Nazare t . V-am spus , sunt su te ş i su te

de martor i a i fap te lor Sale . Ce părere aveţ i acumdespre Mântui toru l pe care L-ap căuta t ş i nu L-a ţ igăsit?"

C a p i t o l u l 2 4 1

Dezvă luirea intenţ i i lor Templului

1. Fariseii s-au mirat foarte tare de cele spuse deIara: "Nici nu ne-ai spus ceva foarte nou, căci ne-aumai ajuns la urechi fapte ca acestea şi multe alteleîncă d in Ie rusa l im. Din p r ic ina fap tu lu i că s -au

răspând i t a s t fe l de zvonur i nema ipomen i te desp reel, prin în tregul Israe l , Templul a t r imis mai mulţ ioamen i ca să-1 găsească şi să-1 du că în Tem plu. Acoloar urma să i se facă propuneri ca să-ş i închine toa tăc u n o a ş t e r e a n e m a i p o m e n i t ă şi p u t e r i l e s a leTem plului, şi să lucre ze în folosul acestuia . Dacă elar refuza , ceea ce ar f i de aş tepta t d in par tea lu i ,pentru că se spune că es te un om bun, p l in de iubireş i foar te în ţe lept , a tunci ar f i a runcat în tr -o temniţăadâncă , cu z iduri t ra in ice , d in care să nu p oată scăpa ,decât dacă es te cu adevăra t a to tputern ic . Preodi d inTemplu sunt a tâ t de ră i încât ş i Satana ar t rebui să

mai facă vreo zece ani ds şcoală pentru a-i ajunge şip e n t r u a p u t e a p ă t r u n d e în î n t r e g i m e î n t o a t emize r i i l e Templu lu i .

2. De aceea c redem că Mân tu i to ru l d in Naza re tnu Va pr im i vreoda tă să facă ceea ce fac pre od i ş ia tunci va deveni o v ic t imă a Templulu i .

3. Se spune că multi farisei au fost aduşi pe caleacea bună pr in puterea cuvin te lor ş i lucrăr i lor sa le ,dar la ce le-a folosit? Au avut probleme grozav demari cu colegiul Templului şi , pentru a fi lăsaţi câtde cât în pace şi a nu fi ucişi, au trebuit să înceapă să

mintă . Căci t rebuie să vă spun că în tregul co legiu a lTemplului este şi rămâne al diavolului şi nu poţi săschimbi nimic în această privinţă.

4. Când conducătoru l lor spune: «Soare le nu valum ina deloc as tăz i păm ântul! » , n ic i un pre ot de ra ngmai mic nu are voie n ic i măcar să îndrăznească săspună ceva, în dmpul acelei zile însorite, din care săre iasă că soare le to tuş i s t ră luceşte . Nimeni nu arevoie să creadă altceva în afara faptului că soarele nustră luceşte absolu t de loc în acea z i , ch iar dacă art rebui să se ascundă de mai multe or i la umbră d inpric ina razelor f ie rb in ţ i a le soare lu i! Dacă Marele

Preot spune: «Astăz i nu va curge n imic a l tceva înafară de sânge în Chidron!» , va f i va i ş i amar deacela care nu va vedea decât sânge curgând! Dacăvine un bolnav la Marele Preot, acesta îi spune: «Eştivindec at, fiul m eu . Du-te acum şi ad u jert fe, iar apo i






23 . Tânărul fariseu a răspuns: "Ascultă, spirit angelic sau orice altceva eşti, este ceva nemaivăzut! Eucel puţin cred acum că eşd un înger a l lu i Dumnezeu.Totuş i nu în ţe leg cum de te supu i unu i om de peacest păm ânt, dacă ai o astfel de pu tere? ! Asta spun eafa ta d e s p r e M â n tu i t o ru l d in N a z a re t şi e u n - a mîncotro decât să cred ceea ce a zis.

24. Se poate ca voi, ca îngeri, să fiţi supuşi de

către oameni? Cum de a reuşi t acel om să o facă?Mai şdm câteva exemple din scriptură , când îngeri ia u s l u j i t o a me n i i l a p o ru n c a l u i D u mn e z e u , d a rscriptura nu pomeneşte de nici un caz ca al tău! Nu,prietene, ceva nu este în ordine aici! Cu adevărat ,poţi să f i i un înger a l lu i Dumnezeu, dar la fe l debine pod să fii şi altcineva, acel cineva despre carese spune «Apără-ne Iehova!» Acum este noapte , chiarmiezu l nop ţ i i , a tunc i când «Apără-ne Iehova» sea l ă t u r ă o a m e n i l o r . T u p a r i a fi m u l t p r e afrumos, blând, bun şi în ţelept pentru a f iu n « A p ă ră -n e I e h o v a » , d a r n u t eprea po d lua du pă astfel de luc ruri!Dacă totuşi a i această bles tem atăono are de a fi astfe l, a tun ci maibine ne l ipsim de cunoaştereas t r a n iu lu i « mâ n tu i t o r» d inNazaret, căci ce ne-ai arătatcu piatra m-a pus pe tot felulde gânduri s tranii , apără-nedeci Iehova! Nu degeaba ses p u n e c ă S a t a n a p o a t e l u achiar şi forma une i făpturi de

lumină d in ce rur i , dacă v rea!Dacă eşt i aşa , mai bine plecămde aici!"

25. D u p ă a c e s t e c u v i n t e a l efariseului , to ţ i au vrut să o ia la goană;dar Cyrenius i-a opri t ş i le-a spus să meargă lalocurile lor. Ei s-au aşezat înapoi pe bănci, dar arătaude parcă ar f i s ta t pe ghimpi.

C a p i t o l u l 2 4 3

Scuze le tânărulu i far iseu

1. Iulius i-a spus apoi tânărului fariseu care fusesefoarte deschis pâ nă atunci: "Te-am crezut mai înţe leptş i mai cu jude ca tă mai îna in te decâ t eşd acum cândîl crezi pe acest înger , care în mod l impede este pl inde puritate, ca fiind un posibil Satana! Intreci oricemăsură! Oare nu poţi să- ţ i dai seama din ceea cevorbim şi din faptele noastre că nu suntem de partead iavo lu lu i? Oare d iavo lu l nu u rmăreş te , după cums p u n e î n v ă ţ ă t u r a v o a s t r ă , d o a r r ă u l ? N o i n uîn c u v i in ţ ă m r ă u l , ci î l p e d e p s i m m e re u ; c u m a mpute a fi a tunci de pa rtea lui? S-a arătat oare vreod atăSa tana a f i mi los t iv ş i bun? Noi sun tem drep ţ i ş imilost ivi cu orice om. Cum ar putea îngădui aşa cevaS a t a n a ? O , v o i , n e b u n i î n c ă o rb i ! N u a ţ i v ă z u tniciodată oameni posedaţi de diavol? Eu am văzutm a i m u l ţ i , d a r c u n i c i u n u l n u s e p u r t a u b i n e

consătenii lui! Dacă pe n oi ne c red ed a f i a i d iavolului ,datori tă mari i voastre prost i i , a tunci de partea cuic r e d e ţ i c ă e s t e T e mp lu l ş i c h i a r v o i , c â n d e s t ecunoscut întregii lumi faptul că Templul se reduceîn cele din urmă la minciună, înşelăciune ş i răutateacea m ai ev identă , şi voi sunte ţi slujitorii lui? Voi înşivăaţi af irmat că Templul ar putea f i o şcoală pentruSatana! Iar despre noi , care facem din inimă numai

b in e o a me n i lo r , v o i s p u n e ţ i c ă s u n t e m d e p a r t e adiavolului pentru că un spir i t d in ceruri v-a arătatun strop din nesfârşi ta lui putere ş i mărepe? Vreausă aflu atunci şi eu de la voi cum creded că este ceeace nu este de partea diavolului!"

2. P r in z â n d ma i mu l t cura j , far iseul spuse: "Ei ,bunule ş i mare Iul ius , nu trebuie să ne-o ie i chiaraşa în nume de rău! Vezi tu , t rupul omului îş i iahrana din ceea ce-i este dat ca hrană! Dacă hrana

este bună, e l va f i b ine hrănit ; dacă hranaes te rea , nu va f i b ine h răn i t . Un om

decăzu t , ca re a junge în ce le d in

u r m ă s ă m ă n â n c e î m p r e u n ă c uporci i , acela va scoate din el

acelaşi gunoi ca şi porcii! Aşaes te ş i l a no i , în ce les p i r i t u a l e . A n i d e z i l esufletul nostru a fost hrănitcu lă turi , iar rămăşiţe le re lenu d ispar a tâ t de repede!

3 . N o i n e d a t o r ă mp ă r e r i l e m a i b u n e ş icunoaş te rea , ca re mai es te

î n c ă a m e s t e c a t ă c u m u l t ămizerie , doar deselor re la ţ i i pec a r e l e - a m a v u t c u ro ma n i i ş i

g r e c i i . C â n d a j u n g e a m î n a p o i î nI e r u s a l i m , î n T e m p l u , e r a u d e a j u n s

paisprezece zi le pentru a ne îndobitoci din nou printot fe lul de fraze mist ice ce sunau foarte pompos.Nu este de mirare atunci că, într-o astfel de situaţienemaipomenită , se abat , d in acele fraze ciudate , norinegri peste lumina slabului ş i tânărului nostru soareal cunoaşteri i ; e i î i în tunecă atât de tare lumina, înastfel de împrejurări deosebite , încât ne asemănăm

călătorului căruia un fulger î i luminează, la miezulnopţii, calea plină de stânci, dar această lumină nu-ieste de mare folos, căci luminii de o clipă îi urmeazăun în tuner ic ş i mai adânc!

4. Te rog să a i dec i răbdare cu no i , t impul varezo lva to tu l ! După cum spuneam, nu merge d in t r -odată , iar eu ş i noi to ţ i suntem acum bucuroşi că amînceput să înţelegem de ce este astfel ş i nu poate f ia l tfe l. Orice sculptor t re buie să lucreze mai m ult t impasupra unei pietre pentru ca ea să capete un chip deo m .

5 . Am auzit ş i am ci t i t ş i noi câte ceva despre

îngerii din ceruri. Cei trei străini care l-au vizitat peAvraam erau înger i ; l a Lo t au ven i t înger i ; e s tecunoscută scara lui Iacov care era pl ină de îngeri ;a n i m a l u l d e p o v a r ă a l l u i B i l e a m i - a a n u n ţ a tprofetului brutal izat prezenţa unui înger; însoţi torul




ş i conducă to ru l t ână ru lu i Tob ias a fo s t unînger ; is rae l i ţ i i au văzut îngerul d is t rugătormergând d in casă-n casă la eg ip teni ; a lă tur ide cei trei băieţi care se aflau în cuptorul deardere au fos t văzuţ i înger i ; în scr ip tură maiapar de mai multe or i înger i care aveau de-aface cu oamenii , putând f i văzuţ i t rupeşte . Dece nu s-ar putea şi acum?

6. Dar prezenţa unui înger a ic i es te a tâ t den e o b i ş n u i t ă , î n c â t n e e s t e g r e u s ă c r e d e mdintr-o dată că este adevărat. Nu este uşor săc r e z i , p e n t r u c ă f i e c a r e s e g â n d e ş t e c ăv r e m u r i l e t r e c u t e a u f o s t m a i b u n e d e c â tv r e m u r i l e n o a s t r e c a r e , d i n t r - o a n u m i t ăpietate, nu sunt socotite a fi demne de astfelde manifestări divine, fără a ne gândi că, depi ldă , Sodoma ş i Gomora nu au prea fos t peplacul lu i Dumnezeu, căc i a l t fe l El nu ar f ia runcat foc d in cerur i asupra lor .

7 . S u n t s i g u r c ă - ţ i d a i s e a m a c ă

împrejurarea aceasta nu es te obişnui tă ; ia r eu credcă n ic i un om de pe acest pământ nu a mai t ră i t aşaceva! Este de în ţe les că ne-am ieş i t puţ in d in f i re ,v ă z â n d a c e s t e m ă r t u r i i a l e e x i s t e n ţ e i c e r e ş t i aîngerulu i , dacă te ve i gândi cum am tră i t până acum.Te rog deci încă o dată, mare Iulius, să nu ne iei înnume de rău pu r ta rea noas t ră p ros tească !"

Capitolul 2 4 4

Iul ius î i învaţă pe far ise i

1. Iulius: "V-am spus mai înainte că a fost o mareprostie din partea voastră, prostie ce-şi are rădăcinileîn educaţ ia pe care a ţ i pr imit-o . Urmele care se maipăstrează se vor şterge cu timpul, dar aceasta nu sepoate face dintr-o dată; căci o prostie veche, adâncînrădăcinată , iese de ce le mai multe or i foar te greudin om, la fe l de greu cum se v indecă ş i o boalăveche. Leacul potr iv i t le poate tămădui însă , în ce led i n u r m ă , p e a m â n d o u ă .

2. Nu luăm n imănu i în nume de rău p ros t i a d innaştere şi cea care-şi are rădăcina în educaţia sa, căci

n ic i un om prost nu es te v inovat că nu a pr imit oeducaţ ie mai bună. Atunci când are însă pr i le ju l dea t r ă i ş i a a v e a n i ş t e e x p e r i e n ţ e n e m a i p o m e n i t e ,p u t â n d v o r b i ş i c u o a m e n i c a r e a u o c u n o a ş t e r edep l ină , pă t runză toa re ş i d reap tă , ca rac te r iza tă deadevă ru l adevă ra t , a tunc i e l t r ebu ie să renun ţe l avechea sa prost ie ş i să creadă a f i bun ş i adevăra tdoar ceea ce a văzut şi ce i-a fost lămurit de cătreacei oameni lipsiţi de egoism, care caută şi respectăa d e v ă r u l şi b i n e l e . D a c ă s e î m p o t r i v e ş t e c uîncăpăţânare acestora , a tunci meri tă să f ie pedepsi t .Dacă n ic i aceas ta nu va aduce roade bune , a tunc i

ace l om t rebu ie îndepă r ta t d in mi j locu l oamen i lo rmai bun i şi dus în tr -un loc specia l pe ntr u ce i tâmpiţ i ,a l tf e l o a m e n i i v o r t r e b u i s ă î n d u r e p r o s t i a saîncăpăţânată ş i adânc înrădăcinată - ş i nu ar f i de locb i n e .

3 . Aces ta nu e s te în să cazu l vos t ru , pen t ru căintelig enţa voastră a fost destul de de s trezită în timpulîn tâ ln ir i lor cu noi , romanii , ş i cu grec i i ; ia r noi , înc iuda tu tu ro r rep roşu r i lo r că nu c redem în s ingu ru lDumnezeu adevărat al lui Avraam, Isaac şi Iacov, neputem numi poporul ce l mai cu l t ş i cu cea mai bogatăexpe r ien ţă de pe aces t pămân t . Dacă v -am în t rebaînsă dacă voi credeţi cu adevărat, aşa cum ar fi deaştepta t d in cuvin te le ş i ceremonii le voastre , a tuncifapte le voastre p l ine de răuta te , dacă nu chiar guravoastră care a fos t d in to tdeauna una mincinoasă , vorda u rmă to ru l r ă spuns : «Nu c redem n imic , c i doa r

ne prefacem în fa ţa poporulu i care es te prost ş i nelăsăm plătiţi cu bani grei pentru o astfel de înşelătoriela care ne pr icepem foar te b ine!» Dacă aş comparac r e d i n ţ a n o a s t r ă î n D u m n e z e u l v o s t r u c u c e a avoastră , văd că noi credem de o mie de or i mai multdecât voi!

4. Da, no i în ţe legem că Dumnezeu l vos t ru e s tesingu rul ad evărat şi că zeii noş tri nu sun t nimic altcevadecâ t în suş i r i sup reme , ind iv idua le , demne de El ,care au fos t modela te de imaginaţ ia oamenilor subf o r m a d i f e r i t e l o r p e r s o n a l i t ă ţ i . D a r v o i n u - L

r e c u n o a ş t e ţ i n i c i p e D u m n e z e u l v o s t r u , s i n g u r u ladevăra t , ş i deci cu a tâ t mai puţ in însuşir i le Saleglor ioase pe care noi le reprezentăm ş i le venerămîn imagini alegorice. Mai aveţi câte ceva de învăţat,de ce rce ta t ş i apo i t r ebu ie să în ţe lege ţ i ca re sun tlegătur i le d in tre lucrur i le lumii ş i care es te adevărulcare este ascuns în ele. Odată ce ap găsit adevărul,p r imi ţ i -1 ş i păs t ra ţ i -vă în e l . Gând i ţ i ş i f ăp tu i ţ iu rmându-1 ş i a tunc i ve ţ i f i cu adevă ra t cop i i i lu iDumnezeu ; da r să nu spune ţ i , a şa cum spun to ţ iiudei i , că sunt copi i i lu i Dumnezeu, în t imp ce înin imile lor n ic i măcar nu cred că Dumnezeu exis tă!"

S fârşitul volumu lui II



2 7 2

INDEX TEMATIC

A da de lucru ce rşe tor i lor apţ i pe nt ru mu nc ă 157.9A minţ i , a lăsa pe cineva in ten po na t în e roa re 78.6A se ruga - vezi Rug ăc iun eAdă pos tu r i ş i sp i t a l e pe n t r u bo lna v i , m a i bune de c â t

t e m ple l e 105 . 3

A d e v ă r a t a f a c e r e d e m i n u n i , d o a r p r i n p u t e r e a l u iD u m n e z e u 6 5 . 1 2

Ade vărul, în ce con stă el? 198.4,8; 199Ajutor a l să raci lor, cu în ţe lep c iu ne 68.3Ajutor , spir i tua l şi trup esc 3.12Aju to r u l l u i Dum ne z e u , num a i c a r ă spuns l a r ugă c iune

156 . 19A m a l g a m u l d i n c a d r u l e v a n g h e l i i l o r p e b a z a u n o r

poveşt i răutăc ioase 174.16A m e s t e c u l n e c u r a t d e p o p o a r e , î n ţ i n u t u r i l e

ga da r e n i lo r 154 . 13Apă şi f oc , bu n sa u d r e p t , du pă m ă su r ă ş i f o los in ţ ă

10.2,6,8-

Ap roap e le , c ine es te e l? 234.1Ard oare a iubir ii ş i mâ nia 155.4Ar han gh eli şi sluji tor ii lor 82.12A s c e n s i u n e a m i r a c u l o a s ă p e m u n t e , l a G h e n i z a r e t

130 . 1Aşezarea mâin i lor 3 .13Asia , leagăn al seminţ ie i um an e 212.2Atit udi nea faţă de răufăc ători 193.8A t m o s f e r a p ă m â n t u l u i , î n ă l ţ i m e a şi d e l i m i t a r e a e i

148 . 4Au rul şi argi ntu l, folosite în mo d divin 3.1A u t o d e t e r m i n a r e a 7 5 . 7

Autoeva luarea 8 .8Aver i le păm ânteş t i , fo los i rea lor dre apt ă 186.5Baza c rea ţ ie i , iubi rea lu i Dumnezeu pentru om 6.5Bic iui re , ped eps i re cu iubi re 164.4Biciul şi mâ nia 164.2Biciul, dr eap ta sa folosire 1.7Biciul, în m ân a iubir i i 154.16Binecu vânta rea păr in ţ i lo r pen tru ce i ta re se căsă toresc

44 . 30Blân de ţe ş i înve rşun are 166.2Boala, ca mijloc de prote cţie 169.12Bogăţ ia b in e fo losi tă, o b ine cuv ânta re d in ce rur i 68 .5Bolnavi desfrân aţi , trata rea lor 154.11Botezul cu Du hu l Sfânt 63.6Brusca schimbare a locului în ca re se a f lau în compania

lui Iisus 43.1Bun a c reş te re a copi i lor lu i Eb ahl 103.17Căi ale dezvoltăr ii , difer ite de la om la om şi de la popor

la po po r 205.4Câi ne turbat, trebu ie să te fereşti de el 82.12Călăto ria pe o stea, f iz ică şi spir i tu ală 136.13 ; 137.1Călătoria pe mare, a ucenicilor , în t impul furtunii 96.1;

10 0C ă p i t a n r om a n c a " pâ ngă r i to r de m a m ă " 152 .2Căpi tan rom an în Gh eniz are t 105.8

Căp itan ro m an , fr ica şi înd oia la lui 131.4; 145.1C ă p i t a nu l c o r ă b ie i pove s t e ş t e de sp r e r id i c a r e a M ă r i iGalileii 160.5

Casă de rugă c iun e , nevizi ta tă de Ii sus vreod a tă 90.8Căsă tor ia med iculu i Borus cu Sara 44.5Castanii lui Ma rcu 180.14; 183.1


Ce cred eţi voi de sp re Cristos? 176.5Ceea ce es te spi r i tua l Uebuie să răm ân ă l iber 28.5Cei ucişi se răz bu nă 30.2; 164.3Cele 10 por unc i , semnif ica ţ ia lor 26.17Cer şi iad 9.2Cer şi iad în spaţiul creaţiei şi în inim a o am en ilo r 8.6Cer , mâ nca re ş i bă utu ră 156.19C e r t u r i p e n t r u î n t â i e t a t e , a v e r t i s m e n t î m p o t r i v a l o r

150 . 4Cezareea lu i F i l ip , oraş la ma rea Gh enizar e tului 174.13Chei le împ ără ţ ie i ce rur i lo r sun t da te lu i Pe t r u 176.17Ch em area lu i I i sus de că t re Eba hl 103.2Chibzuia la 68.5Chivo tul legii , fără de efect 51.4Chivotul legi i, înşe lă tor ia 51.5Chiv otul legii , spir i tu l lui 66.6Cif ra 777, măsura omului ce resc ş i a ce lu i demoniac

77.2Circumciz ia drea ptă şi greş i tă 181.23Circumciz ia exte r io ară nu es te neces ară 47.14Cob orâr i le ocaz iona le , în iad , a le oam eni lor bun i 209.5;

2 1 0 . 1 7Co mo rile lum ii ca "gu no i al diavo lului" 1.4; 1.8Com or i le lumii , fo losi te core c t 3 .1C om or i l e Te m plu lu i d in g r o t a c u f o r m a ţ iun i c a r s t i c e

5 .3C ondu c ă to r , num i r e a a c e s tu ia 150 .5Co ndu că to r i mi l i ta r i , s fa tur i pe nt ru aceş t ia 105.12Con duc ă tor i , t r ebuie ţ inu t con t de e i 150.4Co nd uce rea s ta tu lui , cu s t r ic te ţe ş i în ţe lep c iu ne 55.4Conşt i in ţa v ie ţi i de du pă mo ar te la om ul lumesc 210.13C ons t r â nge r e a în p r ob le m e le l e ga t e de c r e d in ţ ă e s t e

c onda m na b i l ă 24 . 6C o n s t r â n g e r e a s p i r i t u a l ă p e n t r u r e s p e c t a r e a l e g i l o r ,

i nop or tun i t a t e a e i 28 .1C o n s t r â n g e r e a , m i j lo c n e p o t r i v i t p e n t r u f o r m a r e a

suf le tu lui 58.12C on t r a d ic ţ i i l e i n t e r ioa r e , a r m on i e 229 . 7Copi i i lu i Du mn eze u ş i înger i i , bea t i tud inea lor 135.9Copi i i lu i Du mn eze u, măr e ţ ia lor spi r i tu lă 142.4Copiii pro pri i şi străini 68.6Copiii săraci, tutela lor sfântă 68.6Cor ange lic 133.11Corabia v ie ţ ii , cu încă rcă tu ră bun ă sau greş i tă 102.7Crea rea ne nu m ăra te l or f i in ţe d in Luc ife r 63.2Crea ţ ia mate r ia lă , Luc ife r cel ju de ca t 63.2C r e a ţ i a p r og r e s ivă , de s f ă şu r a t ă î n e t a pe ş i c on f o r m ă

dezvoltăr ii 166.9Creaţii nesfârşite în infinitul spaţiu 8.5Crea to r ş i c rea tură , d i fe renţa d in t re e le 40.15Cred inţă făcă toare de mi nu ni 3 .3C r e d in ţ a ne c l in t i t ă , m a e s t r u a l e l e m e n te lo r 101 . 13Cred inţă şi înc r ede re , condi ţ i i pe ntr u a pr imi a ju torul

divin 67.8Cred inţă ş i sem ne 3 .4Cre din ţă ş i v ind ecare 46.16Cred inţa , cea ca re mu tă mu nţ i i 170.17Creşte rea câ ini lor , dre ap tă sau l ips ită de sens 67.17Cr imina l i pr inş i , în fa ţa Do mn ulu i 190.2

Crim inali , a ti t ud ine a faţă de ei 193.8Cristos - vezi IisusCruc if ica rea Do mn ulu i , v isa tă de Ia ra 120Cul tu l ce rem onia l orb la iude i 17.10Cu ltul relicvelor , refuzat 157.5C unoa ş t e r e a Ge ne z e i , î n s lu jba iub i r i i de Dum ne z e u




142 . 5Cun oaşt e rea t repta tă , nec esară a t inger i i fe r ic i r ii 5 .11Cun oaşt e rea v i itorului , de că t re I i sus 137.16Cun oaşte rea , mai b ine mu l tă decâ t puţ ină 233.4Cu ră ţen ia t rupească şi sp i r i tua lă 17.4; 128.1C ur ă ţ i r e a Te m plu lu i 90 . 3Cuv ântul in te r i or (voce lăuntr ic ă ) 230.11Cuvân tul in te r io r a l lu i Ia ra 167.7Cuvân tul in te r io r a l profe tului 108.2Cuvântul in te r ior , ca voce ange l ică 39.6Cuvântul in te r ior , auz i t de Cyrenius 63.7Cuv ântul in te r ior , com un ica re cu ucenic i i 14 .2C u v â n t u l i n t e r i o r , d r e p t a l f i e c ă r u i c o p i l al lu i

D u m n e z e u 5 8 . 2Cyrenius î l ado ptă pe Jos oe 80.1Cyrenius , guv erna tor genera l a l Asie i 190.5C yr e n ius , unc h iu l îm p ă r a tu l u i 92 . 13Da rurile spir i tului nu sunt aceleaşi la toţi îng erii 196.14David, străm oşu l carnal al lui I isus 41.2De c ă d e r e a lu i Ada m 224 .2Dec ăderea spi r i telor 224.2; 227.1; 231.4

De c ă de r e a sp i r i t e lo r p r im or d ia l e 224 . 2 ; 227 .1 ; 231.4Dem isia lui Iair 49.3Demisie , când es te necesară ş i când nu es te necesară

47 . 5 , 11Dezvol ta rea c rea ţ ie i , du ra ta e i în t imp 63.4Dezv oltarea creaţie i , scop ul sfânt al desăvârşir i i 63.3Dezv oltarea sufletelor în eta pe succesive în na tu ră 232.1Dezvol ta rea u l te r ioară în lumea de d incolo , pe lună ş i

pe ce le la l te p la ne t e 140.5Diavol 77.2Diavol, na tur a lui 229.11Dom ni ş i c onduc ă to r i de oş t i , unş i , sun t de sc e nde n ţ i

ai regel ui 9.10

Do m nia lum e a sc ă 26 . 1Dor in ţ a de c unoa ş t e r e , a t â t c e a în ţ e l e a p tă , c â t ş i c e a

l ip si t ă de în ţ e l e pc iu ne 73 . 10Do r inţa de cun oaşte re , dre ap ta e i l imi tă 5 .9Do r inţa pop oru lui lu i I s rae l de a avea un Reg e 27.1Do rul lui Iara faţă de I isus 114.8Dova da lu i Du m n e z e u , l um ina c uvâ n tu lu i 32 .2Drep tul ce tă ţeni lor rom ani , pr im i t de Eb ahl 192.3Dre ptul de a ped epsi 1.7Du mn eze u a re în El toa te opoz i ţ i i le 229.3Du mn eze u Ta tă l şi F iul 32.6Dum ne z e u , î nc a r na r e a sa c a om în I i sus ş i m odve le

acestei înc arn ări 40.16; 58.9 ; 138.2Du mn ezeu , om ul ce l mai desăvârş i t 144.4Du rerea , ca mi j loc de prote c ţ ie 169.12Du şm an, uc is , se răzb ună 164.3Educ a r e a pop oa r e lo r 138 .4 ; 205 . 4Edu ca ţ ia pe ntr u l ibe r ta tea voinţe i 227.1Edu ca ţ ia spi r i te lor pr im ord ia le 230.6; 231.1Edu ca ţ ia st r ic tă , pr im i tă acasă , es te bu nă 46.15En och , v indeca t pe cân d e ra în t rup 226.3Ep i s to l e l e ş i a poc a l ip sa lu i l oa n , pe de p l in a u te n t i c e

174 . 16Esenien i , învă ţă tura lor 99.5Esenie ni , învă ţă tura lor cură ţ i tă de Do mn ul 150.2

Esenie ni , puş i la pu nc t de că t re D om nu l 104.19Esenien i , vor să înve ţe cu m se face v ind ecarea spi r i tua lă104.9

Eva nghe lia lui Iacov, de cân d acesta era tână r 25.2Evanghe l i i le lu i loan ş i Mate i sunt în t ru to tu l autent ice

174 . 16

Evanghe l i i le lu i Marcu ş i Luca au o va loare cop leş i toare174 . 16

Ex per ienţe le lu i Ia ra d in t impul rugă c iun i i 114.1Facerea de minu ni , având la bază iubirea ce rească 3 .3Facerea de mi nu ni sau sem ne 3 .4 ; 19.5Facerea magică de min un i pe vrem ea lu i I isus 19.5Faceţi ceea ce El vă sp un e! 72.8Fapte le apostol i lor , pe dep l in aut ent ice 174.16F a p te l e bu ne în ţ e l e p te 68 . 3 ; 157 .9F a p t e l e b u n e t r u p e ş t i î n c a d r u l î n v ă ţ ă t u r i i p l i n e d e

lumină 3 .12F a p te l e bu ne , a l e m e d ic u lu i B or us 44 . 1F a p te l e m i r a c u loa se , f o los i r e a lo r î n s c opur i p r e c i se

32 . 1Far ise i ş i că r tura r i , locul lor în lum ea de d incolo 20.14;

20 . 15 •Far ise i , soar ta lor în lume a de d incolo 140.5F e c unda ţ i e 216 . 4Feme ia can anea ncă , fi ica sa v indeca tă 168.10F iu l , l um ina în ţ e l e pc iun i i l u i Du m n e z e u 32 . 6Fr ica de mo ar te 226.2

Func ţ i i le publ ice şi ce le d in cadru l a rm ate i 47 .11Fur tul auru lui de că t re Iud a 2 .1Fur tu l templ ie r i lor , da t în v i leag de Dom nu l 1Ga da r e n i i , a m e s te c ne c u r a t de se m in ţ i i 154 .13Gân direa în cap ş i gân dire a în in im ă 62.1 ,2G â n d u r i l e lu i D u m n e z e u , c o m p o n e n t e d e b a z ă a l e

c rea ţ ie i 136.4Gen eza moza ică , in t e rp re ta re spi r i tua lă 219.2Ge rm ene le bobu lui de grâu, v ia ţa sa 218.1Ge rm ene le e te r n a l v ie ţ ii , sădi rea lu i în sufle t 217.5G e r m e n e l e , p a r t e a s a m a t e r i a l ă s lu j e ş te h r ă n i r i i

t r upu lu i 218 . 2Ghe nizare t , focar de bol i pe nt ru s t ră in i 104.2

Ghe nizare t , oraş l ibe r 102.9Gr ăd ina lui Iara 167.2Gr ăd ina lui Iara, folosul ei spir i tu al 201.1Grâul , c reş te rea lu i 216.1Gr i ja pe n u u copi i i prop r i i şi ce i sUăini 68.6Gr i ja pe ntr u t rup , corec tă şi inco rec tă 210.9Gr i ja , necesară şi dă un ă to are 226.1Grijile lum ii, da un a adu să sufletului de către ele 226.1Gr i ji le ma te r ia le , dezvo l ta rea lor u l te r ioa ră în lum ea

de dinc olo 140.5Grota cu formaţ iuni ca rs t ice d in Kis , ascunderea a ic i a

lucrur i lo r fura te de că ue templ ie r i 4 .1 ; 6 .6G r o t a cu f o r m a ţ i u n i c a r s t i c e d i n K i s , f o r m a r e a ş i

prăbu şi rea e i 6 .1Gr o ta Do m nu lu i d in B e ta ba r a 95 . 6Grozăvii le templ ie r i lor p ovest i te de Marcu 177.1; 178.1G u n o i u l d i n T e m p l u , d e s p r e c a r e s e s p u n e c ă e s t e

miracu los 180.9; 180.10Guto s v ind eca t 22.1H a i m a n a l e l e c a p a b i l e să m u n c e a s c ă n u t r e b u i e s c

a juta te (pr in po ma nă) 157.9H r a n a s p i r i t u a l ă , c o r e s p u n z ă t o a r e s t a d i u l u i d e

matur i ta te 3 .15Hu m a din ca re a fost făcut t rup ul pr imu lui om 215.2Iadul, în sens restrân s şi larg 210.8

Iair, înv iere a fiicei sale 12.1Ia ra vede ce rur i le deschis e 115.1Iara ved e o stea 137.4I a r a vo r be ş t e de sp r e ve n i r e a lu i I i sus l a Ghe n iz a r e t

2 4 0 . 8 I

I i sus p lân ge 68.11



2 7 4 Marea Evanghe l ie a Iu i loan

î nge r a r unc ă to r de p i e t r e 152 .20îng er că lăuz i tor a l sor i lor 47.16; 57.1 ; 140.2îng er păz i tor , în per ioa da de pro bă a lu i Ia ra 137.17;

146 . 15înge r, ca învă ţător al lui Jo so e 185.1înge r, oferă ajutor 79.1înger , ca spi r i t pro tec to r 165.8înger , copi l a l lu i Du mn eze u 135.9înger , o poa r tă pe Ia ra pr in ae r 134.18înge r , po r u nc e ş t e S a t a ne i 152 .16înge r , po r u nc e ş t e sp i r it e lo r m u n ţ i lo r 64 .9înger , receptacu l şi înfăptu i tor a l voinţe i d iv ine 136.6înge r, ridică Mare a Galileii 134.12; 160.5înger , savurează hra na mate r ia lă 156.18; 157.3înger , s imte foam e 156.16înge r i nes tânjeni ţ i de vreo formă de ma te r ie 141.8înge r i păz i tor i , ghi dare a acord a tă de e i 165.8îng er i pr im ordi a l i 134-2îng er i pr imordia l i , a r pu tea să se înca rnez e 79.3î n g e r i p r i m o r d i a l i , r e u n e s c n a t u r a m a s c u l i n ă ş i

feminină 156.12

îng er i pr im ord ia l i , sexul lor 156.12înge r i , a c ţ ione a z ă p r in vo in ţ a Do m n ulu i 136 .3înge r i , a to tp rezen ţa lor 142.9îng er i , au dar ur i d i fe ri te ale spi r i tu lu i 196.14înger i , capac i ta tea lor de a vedea depa r te 165.8îng eri , fi inţa lor int er io ară şi ext erio ară 45.1înge r i , f rumu se ţea ş i iubi rea lor 38.1îng eri , îl slujesc pe D om nu l 37.12; 70.2; 81.4; 133.8înge r i , îm brăc ăm inte a lor 156.9î n g e r i , i u b i r e a l o r e s t e i n s u p o r t a b i l ă p e n t r u o a m e n i

45 . 5înge r i , l ibe r ta tea lor 47.16înge r i , m ă nâ n c ă pâ ine 151 .8

îng eri , ma ri şi mici 140.3înge r i , m odu l l o r de a c ţ iune 136 . 6înge r i , m odu l l o r de r ă spâ nd i r e a î nvă ţă tu r i i 185 .1 ;

191 . 9înge r i , na t ura şi pu te re a voinţe i lor 38.1îng er i , preasf in ţ ia lor 47.15înge r i , r apid i ta tea lor 141.13îng erii cei mai desăvârşiţ i "au pe te" 79.10înge r u l Ar c h ie l d i s t r uge g r o t a c u f o r m a ţ iun i c a r s t i c e

6.6îng erul mor ţ i i va în lă tura teaca mate r ia lă 195.2îng erul Rafael o po ar tă pe Ia ra pe o s tea 136.13

îng erul Rafael o po ar tă pe Lydia pr in ae r 37.18îng erul Rafae l s fă râmă o pia t ră 242.17îng erul Rafae l , f ăptura lu i 218.4îng eru l Rafae l, f ăptura ş i veşm inte le sa le 146.11îng erul Rafael , f e lu l în ca re măn ân că 194.13; 195.1îng erul Rafae l , m ăn ân că un peş te de c inc i funţ i 165.3îng eru l Rafael, sluji tor al Iarei 142.7î n g r i j i r e a c o p i i l o r s ă r a c i , m a i b u n ă d e c â t c r e ş t e r e a

câ ini lor 67.18înşe l ă c iun e a t e m pl i e r i l o r c u c h ivo tu l l e g i lo r 51 . 5I ns t i t u ţ i i de înd r e p ta r e , î n num ă r m a r e în l um e a de

dincolo 133.6înţe lege rea cu Pe t ru , no ta re a aces tor luc ru r i 176.21

învăţăto r , felul dr ep t în care vorb eşte el 166.2învă ţă tu r a c o r e s pon de n ţe lo r 215 . 6învă ţă tura da tă de înge r 39.6învă ţă tu r a i l um ina toa r e f ă ră c ons t â n ge r e 59 . 5învă ţă tura i lumina toare în cadrul v indecăr i i bolnavi lor

3 .13

Iisus şi fuga Lui în Eg ipt 90.10Iisus şi psalm ul 46 158.8I isus ş i rug ăc iu nea Lui 90.8Iisus şi ser iozita tea Lui 90.8I isus vorbeşte despre femei 41.2Iisus, ado lesc enţa Lui, pov esti tă de Iacov 25.2I isus apar e ucenic i lor pe apă 101.1I isus , ca deschiz ă tor de dru m ur i şi mi j loc i tor 133.2I isus, ce sp un e po po ru l de sp re El 22.9; 33.10; 53.5;

90.4; 114.6 174.14; 240.8Iisus, cel ma i m ăre ţ 144.2Iisus, copi lăr ia Lui 90.7Iisus, cun oaşte rea v i i torului - pe ca re El o a re 137.16I isus , d is t ru gere ş i m en ţ in er e a învă ţă tur i i Sa le 107.3Iisus, D om nu l Iehov a Savaot 159.2I isus , e fec tul nu me lui Său asu pra Sa tane i 89.16Iisus, ex teri oru l său 135.2; 240.12Iisus, făptura, f irea şi acţiunile Sale, povesti te de Iara

40.8; 240.8Iisus, fără averi păm ânt eşt i 167.10Iisus, f irea Lui în ado les cen ţă 90.8

Iisus, F iul Om ulu i , pu te r ea Sa 70.7Iisus, forma Sa um an ă 38.3Iisus, hr an a Lui pre fe ra tă 115.7I isus , î n el e s t e p l e n i tud ine a du m n e z e i r i i 15 .6I isus în t reabă ce păre re au ucenic i i s i poporul despre

El 176.3I isus , învă ţă tu ra Sa es te un b un publ ic 90.4I isus , la cură ţ i rea Tem plului 90.3I isus mă nân că peş te , v in ş i pâ i ne 165.2I isus , m od ul în ca re vorbeşte 166.2I isus , nu es te doar un profe t , c i mul t mai mul t decâ t

atât 108.11Iisus, nu me le Său î l învinge pe Sa tana 152,5

Iisus, pleacă în al 304ea an de viaţă din casa părinteascăîn deş ert 90.9

Iisus, pov estea vieţi i sale 90.4I isus , prez ice re des pre El 23.2Iisus, pre zic ere a învierii Sale 182.10Iisus, pre zice rea sufe rinţe i Sale 182.6, 9I isus, rec un os cu t ca f iind Mesia 88.3Iisus, scop ul veni r i i Sale 138.2Iisus, spir i tu l Său 109.7I isus , un om care a re pu te r i d iv ine 87.21I isus , unic ul Du mn eze u ş i Crea tor 38.1Iisus, venire a Lui es te prez isă 175.28Iisus, vii torul învă ţăturii Sale 172.6Iisus, voinţa a to tc upr i nză t oare a iubi r i i Sa le 113.15împ ără ţ ia ce rur i l or 158.16îm pă r ă ţ i a c e r u r i l o r e s t e p r e tu t inde n i pe n t r u c e i c a r e

î l iubesc pe Du mn eze u 8 .4îm pă r ă ţ i a c e r u r i l o r s e a se a m ă nă c u un p ă m â n t bun 9 .11îm pă r ă ţ i a c e r u r i l o r s e a se a m ă nă c u un po m r od i to r 9 . 13împ ără ţ ia ce rur i lor se asea mă nă cu un vin bu n 9 .14îm pă r ă ţ i a l u i Dum ne z e u , c uc e r i t ă p r in l up tă î n de p l ină

l iber ta te 59.14înc a r na r e 216 . 2încercarea de a -L uc ide cu pie t re pe Domnul , de că t re

preoţ i i d in Nazare t 20 .1

înc l ina ţ ia de a păcă tui şi l ibe r ta tea voinţe i 28 .13înd rep ta re a , ca scop a l ped eps e lor 1 .7Inf in i ta tea spa ţ iu lu i 8 .5I n f lue n ţa se m ne lo r a sup r a c e lo r c r e d inc ioş i ş i a sup r a

c e lo r ne c r e d inc io ş i 65 . 16îngâm farea lu i Pe t r u 188.12




î n v ă ţ ă t u r a i l u mi n a t o a r e p o r u n c i t ă 1 1 6 .3învă ţă tu ra i lum ina to a re şi a ju tor t rupesc 3 .12învă ţă tu ra i lum ina to a re spusă cu voce b lân dă 166 .2î n v ă ţ ă t u r a i l u m i n a t o a r e , p e m ă s u r a p u t e r i i d e

în ţe lege re 3 .15î n v ă ţ ă t u r a i l u m i n a t o a r e , p o r u n c a p e n t r u e s e n i e n i i

î n d r e p t a ţ i s l 5 0 . 1î n v ă ţ ă t u r a l u i I i s u s , o c a r t e d e s c h i s ă p e n t r u o r i c i n e

1 5 0 . 7învă ţă tu ra lu i I i sus , po run ca de a o u rm a 150 .2înv ăţă tu ra lui I isus, vi i torul e i 172.6î n v ă ţ ă t u r ă s p i r i t u a l ă , î n c a d r u l v i n d e c ă r i i b o l n a v i l o r

3 .13învă ţă tu r i sec re te , r e sp inse de D om nu l 96 .2înv ie rea Do m nul u i , v i sată de I a ra 120 .8înv iere a fiicei lui Iair 12înv ie rea lu i Jos oe 69 .1 ; 70înv ie rea mor ţ i lo r , exp l ica ţ ia e i sp i r i tua lă 14 .5loan Botezătorul , povestea şi sfârşi tul lui ' 82.1Iosif ca "tată" al lui Iisus 88.3Ios if luc rează ca du l gh e r pen t ru I rod 82 .2

Irod şi loa n 82.1Irod, vulpe şirea tă 47,10I s c o a d e l e T e m p l u l u i 2 . 1 1Ispita , ca pr ob ă de via ţă 137.13I u b i r e a d e s i n e , c â t d e d e p a r t e t r e b u i e s ă me a r g ă e a

76.8; 77.1Iub irea exe m pla ră a lui Iara 112.7; 113.2,3Iub i rea exem pla ră pe n t r u Du m nez eu a lu i I a ra 119 .5Iub i rea f ăcă toa re de m inu ni 3 .3Iub irea lui Iara pe nt ru I isus 114.8; 119.5; 135.1 ; 144.5;

194 .6Iub i rea ob ţ in e to tu l de la Do m nu l 127 .3Iub i rea pă r in ţ i lo r pen t ru cop i i i lo r ş i pen t ru ce i s t r ă in i

68 .6I u b i r e a p e n t r u a p r o a p e e s t e , d e f a p t , i u b i r e a p e n t r u

D u m n e z e u 1 1 2 . 1 4I u b i r e a p e n t r u D u mn e z e u şi p e n t r u a p r o a p e 1 1 2 .1 4Iubi rea p l ină de adora ţ ie to ta lă pe n t r u I isus 41 .4Iud a şi Tom a se cear tă 74.1Iud a vrea să înve ţe cum se fac m iraco le le 102.2Iuda , ca luc ră to r a l lu i Du m ne zeu 77 .11Iude i , c ruz imea ac ţ iun i lo r lo r 182 .2Iude i , cu l tu l o rb , ce re mo nia lo r 17 .10Iud ei , le-a fost luat ă ţara 107.10Iude i i d in Naza re t , înch is ta rea lo r 22Iude i i naza r inen i , înch is ta rea aces tora 22Iudeii vor fi împ răşt ia ţ i în lu m e 23.2Izvoare de pet rol în gro ta cu form aţiu ni carst ice 4.7Izvorul găsi t pr i n pu te re spir i tua lă 170.14J e r t f e le d i n T e m p l u p e n t r u v i n d e c a r e a b o l i lo r 6 7 .2 0Je r t f e le r ă sp lă t i te de că t r e Du m ne zeu 40 .33J u d e c ă t o r d u p ă v o ia l u i D u m n e z e u 1 6 4. 6Ju ră m ân t for ţa t , l ipsa valabil i tă ţi i sa le 238.9Lau dă ş i în fum ura re 113 .7Lege e te rnă : iub i re în ţe le ap tă şi dura b i lă 55 .6Lege e te rnă : iub i re pură ş i învă ţă tură 155 .6Lege e te rnă : l ibe r ta tea sp i r i tu lu i 28 .1Leg ea de bază a dezvoltăr i i suf le tului 75.7

Legea s inagogi i , pe n t r u f eme i 16 .14Lege a, ca leac 26.12Legi de ped eps i re , neces i ta tea lo r 2 .5L e g i d e p e d e p s i r e , p e n t r u î n d r e p t a r e a li b e r ă 3 0 .1Legi nepo t r iv i te , a le po po ru l u i lu i I s r ae l 27 .3Legi no i , în m od nep r ip i t 55 .2

Legi p ros te ş i de pur i f ica re a le iude i lo r 17 .11Legi, nece si ta tea lor 2.5L e g i l e T e m p l u l u i , p e d e p s i t e d e D o m n u l 12 3 . 4Legi le Tem plu l u i , l ips i te de va loa re 54 .5Legisla ţ ia folosi to are 26.10Lib er ta te a voinţe i 227.2L i b e r t a t e a s p i r i t u l u i o mu l u i , r e s p e c t a t ă d e D u mn e z e u

2 8 . 1 1

Libe r ta tea sp i r i tu lu i ş i l egea 28 .1Libe r ta tea vo in ţe i ş i învă ţa rea 137 .17Libe r ta tea vo in ţe i ş i po run ca 227 .2Libe r ta tea vo in ţe i sp i r i te lo r p r im ord ia le 231 .1Libe r ta tea vo in ţe i , de pe păm ân t şi d in a l te lum i 60 .5L i b e r t a t e a v o i n ţ e i , e d u c a ţ i e p e n t r u d o b â n d i r e a e i

227.1 ; 227.2Libe r ta tea vo in ţe i , im po r tan ţa e i 27 .8Lucifer , "Eul" acestu ia 63.3Lucifer , răzvrătirea , de căd ere a şi robia sa 231.5Lucifer, re î nto arc ere a sa 63.2Lun a , loc de ma tu r iza re ş i pe n t r u f ar ise i 140 .5Lu pta , cond iţ ia de bază a vie ţ i i 228.4

Lu pta , scop ul şi nece si ta tea e i 59.9M ană în deşe r t 213 .2Mâ ntu i re a cop i i lo r lu i Du m nez eu ş i a înge r i lo r 135 .9Ma rcu, fostul ostaş ro m an , poves tea sa 181.19Ma rea Gali le i i, r idicată di n m atcă 134.12; 160.5Mare a Gh eniza re t 102 .10Măria tâ lhă r i tă de iude i 18.6Mas a festivă, fără sens 157.6Masa , ca sem n a l com em oră r i i 157 .5Mă sura sau l ipsa mă suri i îns eam nă ra i sau iad 185.13Ma ter ia , na tur a e i spir i tu ală 19.4"M ânia", ca foc al iubir i i 155.4M e d i c , î n p r e a j m a l u i n i mi c n u e s te d ă u n ă t o r 4 6 . 9 ;

1 2 9 . 6M e l c h i s e d e c k , a c ţ i u n e a l u i d e l a N o e p â n ă l a M o i s e

6 6 . 6Mersu l pe apă , a l căp i tan u lu i rom an 110 .24Mersu l pe apă , a l Do m nu lu i 110 .20Mersu l pe apă, a l Iare i 110.21Mersu l pe apă , pe M area Gh eniza re tu lu i 110 .20Mesia a venit pr in I isus 88.3Micul dej un 37.9Micul deju n cu pâ ine , peşt e şi vin 2.8; 178.9Micul de jun s f in ţ i t , de pe munte le "Capul Dimine ţ i i "

1 5 1 . 1Mijloacele Satan ei 59.4Mijloc de înt ăr ir e la învie rea m orţ i lo r 70.14; 71.8Mij loc pe n t r u în tă r i r e a sp i r i te lo r m unţ i lo r 64 .9M i n c i u n a b i n e i n t e n ţ i o n a t ă 7 8 .7Min c iuna d in neces i ta te 78 .2Min c iuna , f iecare min c iun ă v ine de la r ău 78 .2Miraco le le e sen ien i lo r slăv ite de că t r e Iud a 97 .1Miraco lu l ospă ţu lu i la Ebah l , în Gh eniza re t 115 .8Miraco lu l ospă ţu lu i la fos tu l lup tă tor Ma rcu 175 .20Miraco lu l pâ in i i pe "Ca pul d im ine ţ i i " 151 .4Miraco lul pie t re i făcut de Rafael 242.17Miraco lu l v indecă r i i de pe m un te 171 .5Miraco lul vinulu i la fostul ostaş ro m an , M arcu 175.16

Mireasa lui I isus 40.10; 44.12Mis iune - vezi învă ţă tura i lum ina to a reMitul Tar tarul ui 4.9Mo ar te ş i t r ece re în lum ea sp i r itua lă 70 .13Mo ar te , g rea sau uşoa ră 226 .5Mo ar tea t impu r ie a cop i i lo r ş i a l in tu l 69 .7




Pe t ru , p ia t r a com uni tă ţ i i 176 .17Pet ru, testul cred inţe i lui pe apă 101.1Piatra filozofală 158.6Pilda cu om ul divin şi ce l de m on iac 9.2Pilda cu pus tnicu l , vam eşul şi s lujnica 208Pilda , tem eiul e i spir i tu al 78.8P l a n t e v i n d e c ă t o a r e 4 6 . 1 3P l e n i t u d i n e a l u i D u mn e z e u î n I i s u s 1 5 . 6

Pola r i ta tea tu tu ror f i in ţe lo r 228 .4Pol igamia - vezi M ono gam iePol igam ia îna in te de I i sus 103 .18Pol igamia lu i Ebah l 103 .16P o ma n a 1 5 7 . 9P o n ţ i u P i l a t, n e g l i j e n t u l g u v e r n a t o r d e p r o v i n c i e

1 9 2 . 1 3Pon ţ iu P i lat , un pros t con duc ă to r 163 .7Pop oare im a ture , în lum ea de d inc o lo 138 .7; 140 .1P o p o a r e l e e u r o p e n e d i n n o r d , l i p s a l o r d e c u l t u r ă

211.6; 212.2Pop oru l lu i I sr ae l , sub jud ecă tor i ş i r eg i 27 .1Poru nca lu i " t r ebu ie " 28 .4

Porunca r e spec tă r i i t ăce r i i 10.11 ; 38 .3 ; 70 .3 ; 71 .5 ;116.1 ; 153.6; 176.19

Porunca r e spec tă r i i t ăce r i i în cazu l f ace r i i de minuni6 .9

Poru nc i le lu i Moise , r ă s tă lmăc i te de iude i 26 .5Pos eda rea , rolul ş i folosul e i 169.3Poveş ti r ău tăc ioas e des pre I isus 174 .15Prăpas tia trecu tă cu a juto rul lui I isus 133.3Preo ţ ia , nepot r iv i tă pen t ru I a i r 47 .4Prev iz iunea vremi i , îndr ep tă ţ i t ă şi ne în drep tă ţ i tă 65 .15Prezi cerea refer i to are la sufer in ţa lui I isus 107.1Prez icere a învier i i lui I isus 182.10Prez icere a sufe r inţe lor lui I isus 182.6; 182.9

Pr imu l om , c rea rea lu i 215 .12 ; 216 .2Pr im ul ş i u l t imu l în îm pără ţ ia lu i Du m ne zeu 76 .2Pr iv i rea iub i to a re a Do m nu lu i 188 .19Prob lem a u in i tă ţ i i 32 .6Procesu l gând i r i i 62 .2Proc re a ţ ia , un f en om en sufle te sc -sp i r i tua l 216 .2Profet , cuvâ ntul său int er io r 108.2Profet , f i inţa şi re la ţ ia lui cu Dumnezeu 108.1; 109.6Profet , nu este rec un os cu t în ţara sa 23.5Profet , povara şi răspla t a lui 108.5Profet , pr i m irea şi sus ţ iner ea lui 108.6Profe t , suspec ta rea ş i u rm ăr i r e a lu i 108 .7Psalmii lui David 7.8; 8.2; 35 .1; 158.1Psa lmul de d im inea ţă 49 .2Pur i ta tea da t in i lo r sau îngră d i rea da tă de aces tea 208;

2 0 9 . 2Put e re şi opoz i ţ ie 228Put e rea e red i tă ţ i i 225 .1Puterea lui Petru de a lega şi de a dezlega 176.17Pu ter i op use , scop ul şi nece si ta tea lor 59.9; 228.4Răb darea , g ran i ţe le e i 121 .11Ra iu l ş i i adu l , îm pr eu nă 9 .2Raiul ş i iadul , în spaţiul creaţie i ş i în om 8.6Ra s ă d e a n i ma l e d e o s e b i t d e i n t e l i g e n t e , î n a i n t e a l u i

Adam 215 .9

Răsăr i t de soare , pr ivi t a tâ t f iz ic , câ t ş i din punct deved ere spir i tual 148.5,8; 149.6; 17 5.23,26Răsfăţul , s tă la baza decesu lui t im pu riu a l cop ii lor 69.7;

6 9 . 8Răspândi rea învă ţă tur i i , f ăcu tă f ă ră n ic i o cons t rânge re

61 .1

Moaşa , m un ca e i e s te pe p lacu l Do mn ulu i 46 .15Mod lumesc şi m od ce resc de educa ţ ie 191 .12Mo de la rea de s ine 75 .7M odu l de creaţie 166.9M o n o g a m i e ş i p o l i g a mi e 1 0 3 .1 8Mul ţ i bo lnav i în Gh eniza re t 103 .3M ul ţum irea lu i Cyren ius 20 .4M ul ţum irea pr in ac ţ iun i 68 .1

M ulţu mi rea şi lau da gur i i este fără valoare 154.8M u n t e l e " Ca p u l d i mi n e ţ i i " d i n ţ i n u t u l G h e n i z a r e t u l u i131.1; 133.8; 135.14; 136.1

Necazul , bogă ţ ia şi îndes tu la rea , l an ţur i le lo r 68 .4Necaz ul, ca învă ţă tor 212.1Necred inc ioş i i 25 .8Nefe r t i l i t a te ş i po l ig am ie 103 .21Nego ţ cu s lu jbe în Tem plu 47 .7 ; 48 .13 ; 88.6Nego ţu l cu porc i a l gad a ren i lo r 154 .13Obie c te lua te ca am in t i r e de că t r e I a ra 146 .1Od ihn a cea drea p tă a saba tu lu i 148 .11O m d e p e p ă m â n t 6 0 .5O m de sus şi de jo s 169.3

O m desăvârşi t 77.2Om din t r -o a l tă lum e 60 .5

O m î n v ă ţ a t , f o a r t e p u ţ i n i a s e m e n e a o a m e n i p r i n t r eiude i 32 .1

Om m are câ t un m un te , pe o s tea 136 .15O m şi anim al 29.6Om , de do uă fe luri pe pă m ân t 169 .3Om , dru m ul său în t r e ce r ş i i ad 60 .4O m , d u p ă c h i p u l ş i a s e m ă n a r e a l ui D u mn e z e u 1 4 4 .4Om agiu l nepot r iv i t 13 .5Om ul , o maş ină r ie de v ia ţă ingen ioasă 27 .5Om ul , p ro c rea r ea sa 216 .2Op oziţ ii, în conflict, în toa te fiinţele 229 .4

O p o z i ţ i i, i n t e r n e , a l e d u m n e z e i r i i 2 2 9 . 3Opoz i ţ i i , in te rne , a le f i in ţe lo r , l a început f ă ră a rmonie

2 2 9 . 7Opoz i ţ i i , in te rne , a le în t r eg i i ex is ten ţe 228 .5O r d i n e a c o m u n i t ă ţ i i - v ez i Co n d u c ă t o rO r o r i l e t e mp l i e r i l o r 1 7 8 . 6Osp ă ta rea ce lor c inc i mi i în Be tab a ra 95 .10Osp ă ta rea ce lor pa t ru mi i pe m un te 173 .7Păcă lea la e sen ien i lo r , l ega tă de înv ie rea mo r ţ i lo r 97 .9 ;

98.6; 99Păcă tosu l ca re se că ie ş te , ma i bun decâ t 99 de oameni

drep ţ i 29 .1Păca tu l o r ig ina r 224 .11 ; 226 .10Pâi nea şi vinul din cer 156.20Pajiştea sf inţ i tă , din Gh en iza re t 110.5Pala te şi tem ple 72.8Parven iţ i egoişt i , respin şi 9.10Pas iun i le , scopul lo r sp i r i tua l 60 .1Pas iun i le , u rm ăr i le lo r 148 .13Pedea psa cu mo ar tea , inadecva tă scopu lu i 1 .7Pedea psă dură , v ind eca rea mar i i r ău tă ţ i 155 .1Pedeapsa pr in b ic iu i r e 1 .7P e d e a p s a , d e s p o d c ă s a u d r e a p t ă 3 0 .1P e r l e l e m i n u n a t e d i n p r a d a t e mp l i e r i l o r 5 .4Pe r le le nu t r ebu ie a run ca te porc i lo r 150 .7 ; 153 .7

Pesca r de oam eni , r egu l i pe n t ru aces ta 43 .18Pescu i tu l b inecuvânta t a l lu i Marcu 180 .2Pescuitu l bog at , la M arcu 189.7Pescu itul lui I isus şi a l uc eni c i lo r 43.7Peşti , ca mic dej un 2.8Pe t ru , pă re rea lu i desp re Cr is tos 176 .15




Răufăcător , dest in at vie ţ i i veşnice 47.12Răul, cauza şi scop ul lui 59.9Rău ta te cerească , folosirea e i înţ e le ap tă 166.6Războ aie le lui Iehov a 215.4Răzb unarea ce lor uc iş i 30 .2R u g a , c o n d i ţ i a p r i m i r i i d e a j u t o r d e l a D u m n e z e u

137 .16Ru găc iun ea adevă ra tă , p r in ac ţ iun i le iub i r i i 111 .6 ,9

Ru g ă c i u n e a b u z e l o r , n e p l ă c u t ă D o mn u l u i 1 1 1 .4Ru găci une a de la masă , a lui Iara 194.13Rug ăc iune a Iu i I a ra ş i ven i rea Dom nu lu i 240 .8Sad uch eii , ş ire te nia lor ş i l ipsa cred inţe i 174.5Săm ânţa ce înco l ţe ş te , învă ţă tura e i 201 .5Sărăcie şi bog ăţie , la tur i le lor înt un eca te 68.4Sărăcie , cauza şi scop ul e i 59.11Sărbă toa rea lum in i lo r la Ma rcu 194 .12Sărbă tor irea corectă a z i le i 148.11Sărbă tor i r ea saba tu lu i de că t r e Tem plu 48 .9Sărmanul Marcu d in Ceza reea lu i F i l ip 175Satana, apa re ca ur iaş 89.14Sa tana , apa re pe Mu nte le "Capul Dimine ţ i i " 152 .1

Sa tana , înv ins p r in pu te re a num elu i lu i I i sus 152 .5Satana, na tur a lui 229.11Sa tana , nu-vrea să se înd rep te 152 .13Sa tana , ţ in tu i t p r in pu t e rea nu m elu i lu i I i sus 89 .16S c â n t e i a g e r m e n u l u i v i e ţ i i , s ă d i r e a l u i î n s â m b u r i i

f ructe lor 217.8Scânte ia sp i r i tu lu i lu i Dumnezeu , in t r a rea e i în suf le t

2 1 7 . 5Sclavia, şcoală a um ilin ţei 207 .5Şcoala de fe te din Ghen iza re t 191.15Ş c o a l a d e n i v e l î n a l t a c o p i i l o r l u i D u m n e z e u , p e

p ă m â n tŞcoli bu ne 150.1

Şcoli le treb uie să f ie l ibe re şi desch ise 150.7Scop ul lui Iud a 102.2Scr ie rea ebra ică a evangh e l i şd lor 218 .15Seminţ ia lu i Iuda , adu că to a re de f e r ic ir e 107 .10Serbăr i comemorative , folosi toare şi nefolosi toare 157.6Sfa tur ile Do m nul u i pe n t r u m un ca în agr icu l tu ră 167 .1Sfere cor t ica te , na tur a lor explica tă de Lo rbe r 57.1Sinagog ă din Nazaret , viz ita Do m nu lu i acolo 17.1; 49.8Sinag ogă, foarte rar vizitată de Iisus 90.8Ş i re t l icur i le tem pl ie r i lo r 163 .1Sisteme solare 139.3S i tua ţ ii p ro ş i con t ra în şcoa la păm ânt ean ă 59 .9Slugile c inst i te , pu r ta rea lor 77.4

Slujbă nepo tr ivi tă pe nt ru Ia ir 47.4Slujirea ce este pe placul lui D um ne ze u 47.12Slujirea dr ea pt ă şi falsă 76.6Slujirea evre iască a D om nu lui , în Nazaret 49*9Slu ji r ea sp i r i tua lă a Do m nu lu i 18 .4S lu j i to ru l lu i Du m ne zeu 77 .11S o a r e l e ş i p ă mâ n t u l . Co r e s p o n d e n ţ a l o r c u D u mn e z e u

şi , respectiv, cu om ul 149.6Sori centra l i 139.4Sori centra l i , dia m etr u a l t ra iec to r ie i lor ş i vi teză 141.10Sor i p r imord ia l i ş i cen t ra l i , vâ r s ta , măr imea ş i dura ta

vieţii lor 231.2Sori , f rum useţe a lor 136.14; 137.4; 138.9; 139.1Sori , via ţa care există acolo 57.6Sorii ş i con duc ător i i lor 57.1Soţie a lui Iisus 40.17 ; 44.1 2Soţiile Iui Eb ahl 103.16Spaţiul , inf ini ta tea lui 8.5

Spi r i t p r inc ipa l a l lum in i i , m on olo gu l său 231 .5Spir i te ca a jutor , co nd uc ăto r a l vră j i tor i lor 65.6Spir i te de lum ină în spir i tul pr in cipa l a l lum inii 231.5Spi r i te p r im ord ia le , decă de re a lo r 224 .2 ; 227.1 ; 231.4S p i r i t e p r i mo r d i a l e , î n v ă ţ ă t u r a l o r d e l u n g ă d u r a t ă ş i

educa ţ ia 230 .6 ; 231 .1Spirit e, trezi rea lor ca suflete 231.8Spi r i te le ange l ice , cuno aş te re a lo r g rada tă 5 .11

Spir i te le ape i 64.6Spi r i te le ce ru lu i 64 .6Spir i te le foculu i 64.6Spi r i te le impure a le ma te r ie i , a c ţ iunea lo r în oameni

2 1 0 . 1 1Spi r i te le m un ţ i lo r 64 .6Spi r i te le mu nţ i lo r ( cum bea u şi m ănâ ncă e le ) 65 .4Spi r i te le munţ i lo r ( cunoaş te rea lu i Dumnezeu de că t r e

ele) 64.7Spi r i te le mu nţ i lo r (h ra na lo r ) 64 .8Spi r i te le munţ i lo r ( legende despre sp i r i te le munţ i lo r )

6 5 . 1Spi r i te le mu nţ i lo r (n u vor să se înca rn eze ) 64 .7

Spir i te le m un ţi l or (şi ac t ivi ta tea lor) 64.7Spir i te le natu r i i , via ţa şi m un ca lor 65.4S p i r it u l g e r m e n u l u i î n s â m b u r e 2 1 7 .8S p i r i t u l o m u l u i l o c u i e ş t e î n i n i m a s u f l e t u l u i 6 2 . 2 ;

1 0 . 3Spir i tu l om ulu i ş i suf le tul 132.8Spir i tul om ulu i , aşezarea lui în suf le t 217.5Spi r i tu l om ulu i , mă r im ea lu i 141 .3Stea , m inu nă ţia e i 137.4Stea, vizitată şi desc risă de Iara 136 .13S t r ă m o ş , t r ă s ă t u r i l e s a l e c a r a c t e r i s i c e t r a n s m i s e

urmaş i lo r 225 .1Styx, râu din infern 4.9

Sufle t sănăto s în tru p boln av 13.10Sufle t, a t i tu din ea sa în t impu l tor tu r i i 1 .6Sufle t, a tra ger ea lui pr in păr in ţi i carnali 216.3Suf le t , d i r ec ţ ia sa d reap tă , p recum ş i cea gre ş i tă de

dezvoltare 132.8Sufle t, form a şi locul său du pă m oa rte 18.1Suflet , la trece rea în lu m ea spir i tuală 195.2Suflet , t rez i t la ac ţ i une pr in nec esita t e 212.5Suf le te ca re nu au mers pe drum ul că rn i i 64 .6Sufle te păm ânt eşt i ş i s te lare 169.3Suf lete le na tur i i , înca rna re a lo r ca oam eni 64 .6S u f l e t e l e n a t u r i i , ma t u r e , l o c u l u n d e e l e s ă l ă ş l u i e s c

2 1 6 . 2Sufle te le natur i i - vezi Spir i te le natur i iS u f l e t e l e p o p o a r e l o r i m a t u r e î n l u m e a d e d i n c o l o

140 .1Sufle tul natu ra l , a trac ţia pr i n păr in ţi i t rupeş ti 216.3Suf letu l p r im ulu i om 215 .12 ; 216 .2Sufle tul ş i spir i tul om ul ui 132.8Ţ ap ispăşitor, folos lipsit de sens 17.7Ta tăl ce re sc , e te rn a iub i re în Dum nez eu 32 .6Tatăl se lasă alin tat pr in Iisus 78.10Taxe pe n u u o s lujbă în Tem plu 47 .6T a x e p e n t r u p o s t u r i l e d i n T e m p l u 4 7 . 6Teaca, nat ura , scop ul 'ş i sfârşi tul său 232.1

Teama fa ţă de moar te 226 .2Tem ple şi pala te 72.8Tem ple le sun t cons t ru i te d in nou ş i d in nou 72 .7Tem plier i , mă sur a plin ă a grozăvii lor lor 182.2T e mp l i e r i , v o r sk-h p r i n d ă p e D o m n u l î n G h e n i z a r e t

117.16; 118




I N D E X A L P E R S O A N E L O R

D o m n u l î n c e p e ş i î n c h e i e : 1 - 2 4 4

Aakus: 4

Aaron: 17, 33, 53, 118, 223Abraham: 53 , 78 , 176Achim: 88Adam : 53 , 103 , 224 , 230 , 231Ahab: 121And re i : 4 3 , 96 , 100 , 101 , 143

Apolo : 35 , 175Archie l : 4-6, 11, 56Aristote l : 93A u g u s t u s : 8 3Bab: 68 , 71 , 81 , 91Bar: 88Baram: 4Bar to lomeu: 96 , 98 , 99 , 102 , 110Belzebut: 19Be n i a mi n : 8 7Bileam: 176Borus: 11, 13, 15, 16, 22, 37, 44, 46-49, 53, 57, 67,

70 , 71, 78, 83, 85, 87, 90-94

Cerbe r : 4Ch a r o n : 4Chiwar: 52-54, 84-91, 93 , 94Cornelius: 16, 20, 37, 47, 48, 55-57, 67, 70, 80, 82,

121, 163, 192Cyrenius: 25-27, 30, 37, 39, 45-48, 53, 55-59, 61-64,

66-68, 72, 73, 80, 82, 118, 121, 124, 163, 183-187, 189-193, 197, 199, 200, 206, 209-211, 213, 214, 218, 219,222 , 223, 228, 230, 233, 238, 239, 242

Daniel: 33, 49, 107David: 5, 8, 35, 41, 53, 71, 88, 89, 92, 107, 158Dismas: 161Ebahl: 103-105, 107-110, 112, 113, 115, 117, 119,

121, 122, 126, 129, 145, 146, 151, 154, 161, 162, 164,167, 190-192, 237

Eleazar : 88E l i u d : ' 8 8E n o c h : 5 3Essau: 87Ezechie l : 33Faustus: 2, 4-8, 10, 11, 13, 16, 20, 26, 37, 52, 57, 65,

67 , 70, 118, 125Golia t : 191Hagar : 107Iacov, f ra te le Do m nu lui : 22, 25Iacov, s tră bu nu l: 5 3, 88, 103Iacov, f iul lui Ze be deu : 96, 187Iair: 8, 11-16, 19, 20, 22, 31, 35-37, 46, 47, 49, 53, 69-

71, 73, 78, 80, 83-86, 90, 184Iara : 113-115, 119-121, 126, 127, 129-142, 144-146,

151 , 153, 157-159, 165, 167, 190, 191, 193-197, 199,

Tem plu l d in I e rusa l im ş i de cad en ţa sa 88 .5Tem plul din pia tră şi lem n este fără sens 72.2Templu l , ce re rea de t r ibu t s i zec iu ia la impusă de aces ta

192 .8Tem plu l , ma i v iu în in im ă 72 .7Temp lu l , un loc pen t ru sch im bur i şi vânză r i 83 .18Testul iubir i i lui Iara 135.1Tom a , pă re rea lu i des pre Cr istos 176 .7Tonu l voc i i, ma i pu te rn ic dacă e s te necesa r 166 .6To nul vocii , potr ivi t sau nep otr iv i t 166.8To rtura , efecte le e i spir i tu ale 1.6Tra iu l bu n , pe r ico le le aces tu ia 213Trece rea în lumea sp i r i tua lă 70.13; 195.2Trezirea suf le tului , ce l târz iu până în a l 30- lea an a l

vieţii 210.14Trinita tea 32.6Trupul e s te compus d in subs tan ţe g ros ie re p r imord ia le

2 1 0 . 1T u r b a r e a p r o v o c a t ă d e mu ş c ă t u r a d e c â i n e , v i n d e c a t ă

d e D o mn u l 6 7 .5Turba t , v indeca t 67

Ucenica cea ma i desăvâ r ş ită a Do m nu lu i 166 .3Uc enic i, arşi de vii 226.9Uc id e rea cop i i lo r de că t r e temp l ie r i 178 .6U c i d e r e a p r u n c i l o r d i n Be d e e m 9 0 . 1 0; 1 7 8 .9Um il in ţă ş i dor in ţă de înd rep ta re 76 .2Uriaş, l ipsit de pu ter e fără o for ţă opu să 228.7Ur ma rea încă lcă r ii poru nc i i 225 .8 ; 227 .8Vameşul Matei 181.1Vâs l i tu l cu a ju toru l lu i Dumnezeu 187 .5Vedere sp i r i tua lă ş i t rupească 141 .3Vederea cerească a lui Iara 138.9; 139.1Vederea lui Iara , în cerur i 115.1Vederea ste le i de către Iara 137.4; 138.9; 139.1

Venera ţ ia exage ra tă f a ţă de Domnul 111 .3Via ţa ge rm enu lu i ca h r an ă a suf le tu lu i 218 .2Vin şi pâine a cerului 156.20Vin ş i pâ ine , ca în tă r i r e pen t ru sp i r i te le munţ i lo r 64 .9Vin, la .micul dejun 2.8Vin , mi j loc împo t t iva r ău lu i de înă l ţ ime 131 .14Vin deca re ş i c red in ţă 46 .16V i n d e c a r e şi p u n e r e a mâ i n i l o r 3 .1 3Vin deca re a cu sucur i de p lan te 26 .10Vind eca rea mu l tor bo lnv i în Gh eniza re t 103 .10V i n d e c a r e a n u m a i p e n t r u a d e v ă r a t a v i n d e c a r e a

suf le te lor 114.4Vind eca rea pr in a t inge rea veşmin te lo r lu i I isus 121 .2 ;

1 2 2 . 1 7V i n d e c a r e a r u d e l o r u n u i c r e d i n c i o s 3 3 .1Vindeca rea ş i j e r t f e le d in Te mp lu 67 .20Vin dec area şi osp ătare a celor c inci mii în Betaba ra 95.1Vind eca rea so lda ţ i lo r rom ani 105 .8Vin deca re a sp i r i tua lă , în nu m ele lu i I i sus 67 .15Vind eca rea sp i r itua lă , învă ţa rea e i 104 .9Vin deca rea spir i tuală , valo area şi răspla ta e i 46.12Vindeca rea suf le te lo r bo lnave a le oameni lor p r in leg i

î n ţ e l e p t e 2 6 . 1 0V i n d e c a r e a u n u i g u t o s 2 2 . 1Vind eca rea un ui tu rba t 67 .1

Vind eca rea un ui tu rba t de că t r e Borus 94 .1Vin decă tor i , s lujba lor ş i răspla ta cuvenită 46.9V i s u l u c e n i c i l o r , c â n d s e a f l a u p e m u n t e l e " C a p u l

Dimineţi i" 143.2; 145.3Vocea d in in imă 230 .11Vorb i rea b lân dă a re pu te rea cea ma i ma re 166 .8

Vrăjitoria, aver tizare a faţă de ea 65.11Vră j ito r ia , pedep s i tă de Do mn ul 65 .6Vrăji tor i i lucrează cu spir i te 65.6Vră ji to r ii sun t g reu de înd rep ta t 65 .10Zeciuia la din peşte cerută de far ise i 181.8Ziua de apo i 42.2



Marea Evanghe l ie a lui l o a n

200-204, 206, 218, 240-242.Iehova : 17, 33, 49, 53, 56, 71, 83, 86, 88, 93, 97, 158,

159, 176, 235, 242

I e remia : 33, 176

Ilie: 12, 15, 33, 47, 53, 88, 175, 176

loan Boteză toru l : 52, 71, 81, 82, 84, 86, 91, 106, 176

loan , ucen icu l p re fe ra t : 56, 73, 96, 98, 100, 101, 170,

187, 188, 218

Iosif, fiul lui Iacov: 78, 87, 88Iosif, t a tă l pământesc al lui Iisus: 33-35, 53, 90

Iov: 9

I r o d : 20, 47, 81, 82, 84-86, 91, 92, 95, 192

I r o d i a d a : 82, 91

Isaac: 53, 107

Isaia: 17, 33, 86

Iuda I sca r io teanul : 2, 67, 74, 75-77, 96-99, 102, 128,

143, 166, 168, 170, 171, 176, 204

Iuda, f iul lui Iosif: 22

Iulius: 121, 124, 130, 131, 146, 162, 190-193, 218,

235, 237-240, 243, 244 •

J a i r u t h : 4, 11, 36, 56, 87

J o e l : 2J o n a e l : 4, 11, 36, 56

J o r a m : 56

Josa : 37, 40, 43, 67

J o s e : 2, 22

J o s o e : 70, 71, 73, 77-80, 184, 185, 187, 191, 195-202,204 , 206-208J u p i t e r : 35, 83

Kis jonah: 1, 4, 11, 56, 57, 64, 65, 67, 70, 81 , 85

K o r a h : 86, 89, 90

Krosus : 1

Lea : 103

Levi: 50, 83, 236

Lydia: 4, 37, 49, 53

Marcu: 177-184, 186, 187, 189, 190, 194-196, 234-

236 , 239

M a n a , m a m a D o m n u l u i : 2, 4, 13, 16, 18, 22, 35 , 49,

56, 57, 67, 73, 85, 90, 92

M a t a n : 88

Mate i , evanghe l i s tu l : 25, 37, 81, 96, 110, 128, 129,

176, 218

Mate i , vameşul : 91, 100, 181

Melchisedeck: 12, 66, 74

Mesia: 12, 13, 53, 88, 89

M i h a i l, A r h a n g h e l u l : 89, 230

M i n o s : 4

Moise : 15, 17, 20, 33, 34, 47, 49, 50, 53, 71, 83, 88,

106, 118, 214, 215, 219, 222, 223

N a t h a n a e l : 40, 96, 100, 171

Ninias sau N i n u s : 5

N o e : 49, 187

P e t r u : 36, 37, 40, 43, 62, 73, 96, 100, 101, 128, 143,

148, 169, 170, 176, 187

Philopold: 14-16, 56

Pi lah : 2, 5, 121

Pi tagora : 83, 93

P l a t o n : 176

P l u t o : 4

Ponţiu Pila t : 163, 192P r o s e r p i n a : 4

P r o t e u : 192 -

Rafae l , Arhanghe lu l : 142, 143, 146, 152, 156, 157,

160, 161, 165, 166, 242

Rahe la ; 103

R h a d a m a n t i s : 4

Roban: 35-37 , 39, 49, 56, 8-86, 91

S a mu e l : 27, 111, 176

Sara: 12, 13, 15, 16, 19, 20, 40-44, 46, 49, 53, 87, 90,

Sa tana : 1, 2, 6, 9, 18, 20 36, 60, 63, 72, 75, 81, 85,

8 6 , 89, 90, 151, 152, 169, 210, 228-230, 242

Saul: 27

Savaot: 17

Simon, f iul lui Iosif: 22, 100S o l o m o n : 5, 72, 201

T o m a : 74, 75, 96, 176, 204

Zahar ia : 52, 71, 86, 124

Zeus : 175, 176

I N D E X AL L O C A L I T Ă Ţ I L O R

Arara t : 84, 189

Babe i : 213

Be t a b a r a : 52, 82, 95B e d e e m ; 22, 157, 162, 178

Cana Gali le i i : 3, 47, 86, 95, 168, 173

Ca n a S a ma r i e i: 14, 36, 95

C a p e r n a u m : 2, 11, 13, 16, 19, 37, 47, 4 8 , 5 2 , 53, 86,

89, 94, 181, 192, 234, 237

Cezareea : 2, 95, 175, 180, 181, 192

D a ma s c : 52

Delfi: 88, 98

G a d a r a : 180

G h e n i z a r e t : 95, 102, 118, 145, 146, 162, 170, 174,

180, 189, 190-192, 203, 235, 236, 239

G o m o r a : 177, 213

H o r a z i n : 1, 2, 5, 47, 52, 86, 95, 158

I e rusa l im: 5, 13, 22, 48, 51-53, 72, 74, 83, 86, 90, 98,

104, 116, 121, 125, 140, 157, 163, 176, 234, 237, 243

Iesa ira : 83, 95, 121, 167

Kis: 7, 1, 36, 64, 85, 95, 96, 118, 121, 125, 180, 184

M a g d a l a : 173, 174

Nazare t : 1, 7, 11, 13, 16, 20, 34, 47, 48, 52, 53, 72,

8 3 , 85, 86, 92, 94, 95, 103, 117, 118, 125, 162, 184,

234 , 237, 240-242Nin ive : 5, 213

P o m p e i : 163

R o m a : 1, 2, 4, 13, 21 , 26, 48, 72, 83, 106, 161, 192,

2 1 1 , 212

Sa lem: 66

Siba rah : 36, 91, 95, 96, 180, 181

S i d o n : 2, 24, 92, 167, 170, 191

Sihar : 4, 11, 36, 37, 52, 74, 83, 86, 178

S o d o m a : 177, 213

T a r t a r : 4

Tir : 2, 24, 92, 167, 168, 170

Z e b u l o n : 158




C U P R I N S

P e r i o a d a e v e n i m e n t e l o r d i n v o i .V a r a a n u l u i 3 0

I I :

P r i m a c ă l ă t o r i e a D o m n u l u iP o p a s u l l u i S i s u s î n K i s ş i R a z a r e f

C a p i t o l u l 1 - D e s p r e p e d e p s i r e a r ă u f ă c ă t o r i lor 3

C a p i t o l u l 2 - Iuda Iscar io teanul , hoţ de aur . . .4C a p i t o l u l 3 - F o l o s i r e a c o r e c t ă a p u t e r i i

vind ecăto are şi a celei de a face mi raco le 5C a p i t o l u l 4 - Vizita şi des crier ea u ne i peşteri de

s ta lac t i te 7

C a p i t o l u l 5 - Povestea com ori lor găs i te 8C a p i t o l u l 6 - F o r m a r e a ş i s u r p a r e a g r o t e i c ufo rm a ţ iun i ca r s ti ce 9

C a p i t o l u l 7 - F a u s t u s g ă s e ş t e c o m o r i l e î nmagazie , orâ nd uit e ş i b in e păzi te 10

C a p i t o l u l 8 - Des pre îm pără ţ ia ce rur i lor . .. . 11C a p i t o l u l 9 - D o m n u l e x p l i c ă , p r i n c â t e v a

exem ple , na tur a ra iu lu i ş i a iadulu i 12C a p i t o l u l 1 0 - Legea ord in i i d iv ine 13C a p i t o l u l 1 1 - P l e c a r e a D o m n u l u i ş i a

d i s c i p o l i l o r S ăi s p r e N a z a r e t ( E v. d u p ă M a t e i13, 53) 14

C a p i t o l u l 1 2 - A d o u a î n v i e r e d i n m o a r t e aSare i 16C a p i t o l u l 1 3 - în tâ l n i r ea d in t re Ia i r şi so ţ ia

lui '. 18C a p i t o l u l 1 4 - Desp re d i fe ren ţa d in t re pu te rea

omenească şi cea dumnezeiască (*12.08.1852) . . . 19C a p i t o l u l 1 5 - Mă r tu r ia lu i Ph i lo po ld desp re

-dumnezeirea lui Iisus (* 17.08.1852) 20C a p i t o l u l 1 6 - Do m nu l mer ge în s inagogă (Ev.

du pă Mate i 13 , 54) 21C a p i t o l u l 1 7 - D o m n u l . e x p l i c ă u n t e x t d i n

Isaia 23

C a p i t o l u l 1 8 - Desp re n a tu ra lu i Du mn ezeu şidesp re adevăra ta Lui s lu ji re 24

C a p i t o l u l 1 9 - O b r ă z n i c i a şi n e d u m e r i r e afariseilor care era u orb i în cele ale spiritulu i 24

C a p i t o l u l 2 0 - F r i ca p r e o ţ i l o r d e j u d e c a t ar o m a n ă 2 5

C a p i t o l u l 2 1 - Cy ren ius şi fariseii 27C a p i t o l u l 2 2 - Vin decare a un ui gutos . Mărtur ia

naza r ine n i lo r desp re I isu s 28C a p i t o l u l 2 3 - Dojana n azar inen i lor (Ev. du pă

Ma tei 13, 57) 29C a p i t o l u l 2 4 - V o r b e l e l u i C y r e n i u s d e s p r e

n a z a r i n e n i 3 0C a p i t o l u l 2 5 - D e s p r e n e v r e d n i c i a p o p o r u l u i

(Ev. du pă Ma tei 13, 58) 31

* scris de către Lorber la data de . . .

C a p i t o l u l 2 6 - S f a t u r i p e n t r u c e i c a r e f a clegi le 32

C a p i t o l u l 2 7 - Ch inu i rea na tu r i i p s ih ice p r inleg i le om eneş t i 33

C a p i t o l u l 2 8 - Despre libertatea sufletului . . . 34C a p i t o l u l 2 9 - B ine cuvân ta rea l ibe re i c re ş te r i

sp i r i tua le 35C a p i t o l u l 3 0 - Creşterea spirituală şi legea . . . 36C a p i t o l u l 3 1 - C u v â n t a r e a l u i I a i r d e s p r e

efec te le mir acole lo r 36C a p i t o l u l 3 2 - î n s u ş i r i a l e F i i n ţ e i l u i

D u m n e z e u 3 7C a p i t o l u l 3 3 - Vindec a rea ru de lo r bo lnave a le

un u i ev reu bă t r ân 38C a p i t o l u l 3 4 - Discutia dintre fariseii cei bogap

ş i g ine re le bă t r ânu l u i 39C a p i t o l u l 3 5 - Fariseii citesc psalmul 37. Sfatul

în ţ e le pt a l lu i Ro ban 40C a p i t o l u l 3 6 - Ce l ma i bă t rân d in t re fa r i sei ,

Ro ban , m erg e la I isus 42C a p i t o l u l 3 7 - J o s a , b ă t r â n u l , m u l ţ u m e ş t e

D o m n u l u i 4 3C a p i t o l u l 3 8 - Despre ceea ce es te omenesc ş i

despr e ceea ce es te dum nezeie sc la Do m nul 45C a p i t o l u l 3 9 - Despre inf luenţa îng er i lor asupra

o a m e n i l o r 4 6C a p i t o l u l 4 0 - Iub i rea pen t ru Dum nezeu 47C a p i t o l u l 4 1 - D e s p r e n a t u r a a d e v ă r a t e i

iubir i 48C a p i t o l u l 4 2 - Desp re z iua de apoi 49C a p i t o l u l 4 3 - D o m n u l I i su s ş i a i Să i l a

pescu i t 49C a p i t o l u l 4 4 - Căsă toria lui Bo rus 50C a p i t o l u l 4 5 - Fiinţa interioară a îngerilor . . . 52C a p i t o l u l 4 6 - Despre iub irea faţă de apro ape a

me dicil or care-i slujesc pe ceilald 54C a p i t o l u l 4 7 - Pro pu ne rea făcută lu i Iair. De spre

ce rem on i i l e ex te r io a re 55C a p i t o l u l 4 8 - P ro b le m e le lu i I a i r l ega te de

m o ş t e n i r e 5 7C a p i t o l u l 4 9 - D e m i s i a l u i I a i r. D o m n u l î n

s inagogă 58C a p i t o l u l 5 0 - Cei mai în vârstă vorbesc despre

s tarea evre imii 61C a p i t o l u l 5 1 - M ăr tu r ia vo r b i to ru lu i de*sprechivotu l leg i i 62

C a p i t o l u l 5 2 - Cei mai bă trâni se apără 63C a p i t o l u l 5 3 - C h i w a r m ă r t u r i s e ş t e d e s p r e

fap tele şi viaţa lui Iisus 65C a p i t o l u l 5 4 - S f a t u l d a t d e î n g e r i f a r i s e

i lor 66C a p i t o l u l 5 5 - L e g ă t u r a d i n t r e p o p o a r e ş i

suverani i lor 67C a p i t o l u l 5 6 - R ob an ş i Kis jonah pove s te sc

în tâ mp lăr i d in v ia ţa lor 68

C a p i t o l u l 5 7 - Cum ajută îngerii lumea. O sferăco r t i ca tă 69

C a p i t o l u l 5 8 - Legă tu ra d in t re om ul pămân tescşi Tatăl Ce resc 70

C a p i t o l u l 5 9 - Desp re m area lup tă l ăun t r ică a




C a p i t o l u l 9 4 - C o n v i e ţ u i r e a p r i e t e n i l o rD o mn u lu i î n N a z a re t 1 1 3

K d o u a c ă l ă t o r i e a S o m n u l u i : R a z a r e l -G r ot a d i n B e t a b a r a ( p r i m u l m i r a c o l a l

b u c a t e l o r ) - m u n t e l e r u g ă c i u n i i - m e r s u l p eu T a r e a G a l i l e i i ( p r o b a c r e d in ţ e i p e n t r u

P e t r u ) - Cu c o r a b ia în s p r e G h e n iz a r e t îng o l f u l c u a c e l a ş i n u m e

Ca p i t o lu l 9 5 - Miracolul vindecări i ş i miracolulbuca te lo r pen t ru ce i c inc i mi i de oameni d in pus t iu(Ev. du pă M atei 14, 13-24) 115

C a p i t o l u l 9 6 - U c e n i c i i p e m a r e a f u r t u noasă 116

C a p i t o l u l 9 7 - I u d a s l ă ve ş t e m i r a c o l e l ee s e n i e n i l o r 1 1 8

C a p i t o l u l 9 8 - loan şi Bartolomeu î i explică luiIud a mira colele i luzori i a le esen ienilo r 119

C a p i t o l u l 9 9 - Filosofia ese nie nilo r 121Ca p i t o lu l 1 0 0 - Uc enic ii aflaţi într-o situaţie g rea

pe m are 122C a p i t o l u l 1 0 1 - Testul cred inţe i lu i Petru (Ev.

du pă Ma tei 14, 25-33) 123C a p i t o l u l 1 0 2 - S o s i r e a î n o r a ş u l l i b e r

Gh eniza ret (Ev. du pă Matei 14, 34) 124C a p i t o l u l 1 0 3 - D o m n u l c u a i s ă i la

Eba hl (*6./7 .12.1852) 125Ca p i t o lu l 1 0 4 - Do m nul b inecuvân tează famil ia

lui Ebah l ş i î i dojene şte pe esen ieni 126Ca p i t o lu l 1 0 5 - Domnul şi căpitanul roman .... 128Ca p i t o lu l 1 0 6 - Ex peri enţa de viaţă a că pitanu lui

ro ma n 1 2 8Ca p i t o lu l 1 0 7 - D om nu l î i dă căpitan ului câteva

indicii asu pra fiinţei şi mis iunii sale 130Ca p i t o lu l 1 0 8 - Rela ţia unu i p ro fe t cu Dum nezeu

ş i cu oam eni i 131C a p i t o l u l 1 0 9 - P ro f e ţ i i , c a t r im i ş i a i l u i

D u m n e z e u , şi d e o s e b i r e a d i n t r e e i şi f i in ţ aD o m n u l u i 1 3 2

C a p i t o l u l 1 1 0 - Pa j i ş tea s f in ţ i tă . M ersu l pema re 1 3 2Capito lu l 111 - Desp re adevărata ru găciu ne ... 134Ca p i t o lu l 1 1 2 - Disc iplina şi iub irea 134C a p i t o l u l 1 1 3 - L a u d a d r e a p t ă şi p e r i c o l u l

l a u d e lo r 1 3 5Ca p i t o lu l 1 1 4 - Ia ra vorbeşte despre exper ien

ţele avute în t im pul rugă ciun ii 136C a p i t o l u l 1 1 5 - I a r a v e d e c e ru r i l e d e s c h i s e

(*17.12.1852) .......................................• 137Ca p i t o lu l 1 1 6 - învăţături le lui I isus trebuie să

devină un bu n al tu tu ror (*13.01.1853) 138

Ca p i t o lu l 1 1 7 - La Ebahl vin bolnavi . Oaspeţi idin Ierusa l im şi m isiu nea lor . 139

C a p i t o l u l 1 1 8 - Scen a d in t re căp i tan ş i t emp l ie r i 140

C a p i t o l u l 1 1 9 - Pu tere a iubir i i 142

om ului ( lupta cu s ine însuşi) 72C a p i t o l u l 6 0 - Des pre folosul pasiun ilor 73C a p i t o l u l 6 1 - De spre valoarea l iberei voinţe (a

l ibe ru lu i a rb i t r u ) 74C a p i t o l u l 6 2 - Gâ ndi rea în in im ă 74C a p i t o l u l 6 3 - Des pre adu cere a înap o i a ce lui

p i e rd u t 7 6C a p i t o l u l 6 4 - D e s p re n a tu r a , v i a ţ a ş i mu n c a

sp i r i te lo r na tu r i i 77C a p i t o l u l 6 5 - L e g e n d e d e s p r e s p i r i te l e

mun ţ i lo r . Desp re v ră j i to r ie 78C a p i t o l u l 6 6 - Despre vrăjitori şi ghicitori . . . 79C a p i t o l u l 6 7 - D o m n u l v i n d e c ă u n o m

tur bat (*27.10.1852) 80C a p i t o l u l 6 8 - O e v a n g h e l i e p e n t r u c e i

b o g a ţ i 8 2Ca p i t o lu l 6 9 - In cript a lui Iair 83C a p i t o l u l 7 0 - învie rea lui Jos oe 84C a p i t o l u l 7 1 - Bab şi soţ ia lui su nt ul ui ţ i de

miraco l . Făgădu in ţa nem ur i r i i pen t ru Josoe 85C a p i t o l u l 7 2 - C u m t r e b u i e s l u ji tD u m n e z e u 8 6

C a p i t o l u l 7 3 - Cina la M ăria 87Ca p i t o lu l 7 4 - Cearta dintre Iuda ş i Toma . . . 88C a p i t o l u l 7 5 - P r e v e n i r e a l u i I u d a d e c ă t r e

D o m n u l 9 0C a p i t o l u l 7 6 - D e s p r e u m i l i n ţ ă şi a b n e

gaţie 91C a p i t o l u l 7 7 - M ă s u r a c e l o r t r e i f e l u r i d e

iu b i r e 9 2C a p i t o l u l 7 8 - Planu l în ţele pt a l lu i Joso e . .. . 93

Ca p i t o lu l 7 9 - Doi îngeri se oferă să-1 slujeascăp e J o s o e 9 4

C a p i t o l u l 8 0 - Cyrenius î l adoptă pe Josoe . . . 94C a p i t o l u l 8 1 - Povest irea 1 lu i Roban despre nou l

con du că t o r a l fa r i se ilo r 96C a p i t o l u l 8 2 - Pov es tea ş i s fâ rş i tu l lu i lo an

Bo teză torul (Ev. du pă M atei 14, 1-12) 97C a p i t o l u l 8 3 - D iscu ţ ia cu nou l c ond ucă to r a l

tem plulu i din Naz aret (*23.11.1852) 98C a p i t o l u l 8 4 - M ărturia lui Chiwar despre loa n

şi Iisu s 100Ca p i t o lu l 8 5 - Domnul î i l audă pe Roban ş i pe

Chiwar 101C a p i t o l u l 8 6 - N o u l c o n d u c ă to r a l t e mp lu lu i ,

Korah , ş i Chiwar în s inagoga din Naz aret 102C a p i t o l u l 8 7 - Chiwar ş i Korah vorbesc despre

înviere a din m or ţi a Sarei 104C a p i t o l u l 8 8 - P ă r e r e a l u i C h i w a r d e s p r e

T e mp lu 1 0 6Ca p i t o lu l 8 9 - Discuţia din tre K orah şi Chiwar

d e s p re M e s i a . S a t a n a î l p ro v o a c ă p e C h iw a r l alup tă : 107

Ca p i t o lu l 9 0 - Korah îşi adu ce am inte că totuşi

î l cun oaş te pe I isus 109Ca p i t o lu l 9 1 - Prietenii lui Iisus la Borus .. . 110Ca p i t o lu l 9 2 - înd ura rea lu i Du mn ezeu faţă de

o m e n i r e 1 1 1C a p i t o l u l 9 3 - B o ru s v o rb e ş t e d e s p re n a t u r a

om ulu i (*29.11.1852) 112




Capi to lu l 120 - Visele Iarei despre crucificareaş i înv ie rea Do mn u lu i 143

C a p i t o l u l 1 2 1 - Discuţ ia d in tre c ăpi tanul Iu l iusş i Do mn ul desp re răuta tea tem plier i lor 144

C a p i t o l u l 1 2 2 - Ma rea v indeca re a bo lnav i lo rp r i n a t i n g e r e a m a n t i e i D o m n u l u i ( E v . d u p ăM ate i 14, 36) '.. 146

C a p i t o l u l 1 2 3 - D o m n u l şi c o n d u c ă t o r u lfariseilor (Ev. d up ă M atei 15, 1-9) 147

C a p i t o l u l 1 2 4 - Iu l ius îi cear tă cu asp r im e pefarisei 148

C a p i t o l u l 1 2 5 - Tre i do cu m en te (Ev. du pă Mate i15 , 10-14) (*28.0 1.185 3) 149

C a p i t o l u l 1 2 6 - A v e r t iz a r e a D o m n u l u i a s u p r at ică loşie i tem plie r i lor 150

C a p i t o l u l 1 2 7 - Do mn ul vorbeşte desp re sp ir i tu liubir i i 151

C a p i t o l u l 1 2 8 - D i s c u ţ i a d i n t r e t e m p l i e r i ş iesen ieni (Ev. du pă Ma tei 15, 15-20) 153

Capito lul 129 - Domnul şi cei doi esenieni.. . . 155C a p i t o l u l 1 3 0 - O asc ensiune miraculoas ă . ..156Capitolul 131 - Pe vârful "Capului dimineţii" ... 157C a p i t o l u l 1 3 2 - De spr e na tu ra fricii 158C a p i t o l u l 1 3 3 - Cristos - ca mijlocitor între cer

şi pă m ân t (*19.02.1853) 159C a p i t o l u l 1 3 4 - Ridicarea Mării Galileii .... 160Capito lul 135 - U n test al iubirii pen tru Iara .. 161C a p i t o l u l 1 3 6 - Pu ter ea în ger i l or . Viz ită pe o

stea 162C a p i t o l u l 1 3 7 - M o d a l i t a t e a i n t e r i o a r ă d e a

con tem pla c rea ţ ia 164

C a p i t o l u l 1 3 8 - Cum se învaţă dăru ire a în lu me ade d inco lo 165

C a p i t o l u l 1 3 9 - O privire în sistemul cosmic stelar 166

C a p i t o l u l 1 4 0 - P e r i o a d e l e d e d e z v o l t a r e î nlumea de d inco lo 167

C a p i t o l u l 1 4 1 - D e s p r e m ă r e ţ i a s p i r i t u l u iu m a n 1 6 8

C a p i t o l u l 1 4 2 - D e s p r e a d e v ă r a t a m ă r e ţ i espiritua lă (*5./6 .03.18 53) . , 169

C a p i t o l u l 1 4 3 - U c e n i c i i s u n t t r e z i ţ i d i nsomn 170

C a p i t o l u l 1 4 4 - C u v i n t e d e l a u d ă p e n t r uIara 171

C a p i t o l u l 1 4 5 - Re al i ta tea v isu lu i avut de to ţ ice i de pe m un te 172

C a p i t o l u l 1 4 6 - Iara le arată luc ruri le lua te caa m i n t i r e 1 7 3

C a p i t o l u l 1 4 7 - Cu m vorbesc c re d inc ioş i i cuD o m n u l , î n i n i m ă 1 74

C a p i t o l u l 1 4 8 - C o n t e m p l a r e a n a t u r i i şico re spo nden ţe le sp i r i tua le 176

C a p i t o l u l 1 4 9 - C o n t e m p l a r e a r ă s ă r it u l u i d esoare ş i a na tur i i d im ine aţa 177

C a p i t o l u l 1 5 0 - Ese n ien i i sun t în să rc ina ţ i deDo m nul să constru iască şcol i 177.i ' C a p i t o l u l 1 5 1 - Masa de dim inea ţă, sfinţită, d ep e m u n t e 1 7 8

C a p i t o l u l 1 5 2 - S a t a n a a p a r e p e m u n t e

(*19.03 .1853) 179C a p i t o l u l 1 5 3 - Co bor ârea d e pe mu nte . .. 181C a p i t o l u l 1 5 4 - O v indec are m iraculoasă în casa

lu i Eb ahl d in Gh eniz are t 182C a p i t o l u l 1 5 5 - Ar doa rea iubir i i 183C a p i t o l u l 1 5 6 - Des p re d i fe ren ţe le sexua le l a

înge r i i p r im ord ia l i 184C a p i t o l u l 1 5 7 - D e s p r e p o m a n ă şi d e s p r e

să rbă to r i rea z i l e lo r com emo ra t ive ; 185C a p i t o l u l 1 5 8 - Psalmul 46 al lui David ..... 186C a p i t o l u l 1 5 9 - D e s p r e i u b i r e a d u ş m a

ni lor 188C a p i t o l u l 1 6 0 - Povestirea corăbierilor d espre cele

petrecute în timpul ultimei nopţi (* 11.04.1853) 189C a p i t o l u l 1 6 1 - Co răb ieru l şi Rafael 190C a p i t o l u l 1 6 2 - P r im i rea fa r i se i lo r în G hen i

zare t 191C a p i t o l u l 1 6 3 - Căp i tanul Iu l ius povesteş te unel e

în tâm plăr i cu preoţ i i d in Tem plu 192

C a p i t o l u l 1 6 4 - D e s p r e m o ş t e n i r e a l u iIisus 193C a p i t o l u l 1 6 5 - Ne în ţe leg ere a d in tre Rafael ş i

Iara 194C a p i t o l u l 1 6 6 - D e s p r e i u b i r e , b l â n d e ţ e ş i

r ă b d a r e 1 9 5C a p i t o l u l 1 6 7 - D e s p ă r ţ i r e a d e D o m n u l şi

p l e c a r e a L u i s p r e S i d o n ş i T i r ( E v . d u p ăMa tei 15, 21) 196

A treia călătorie a Domnului: Cu corabia

prin Qolî şi apoi pe jos înspre nord îndirecţia Tirului - Reîntoarcerea la mareaGalileii - muntele de la mal (al doilea

miracol al bucatelor) - Cu corabia înspreadăpostul din ffiagdala - înapoi la muntele

de pe mal - Pe jos înspre cocioaba luimarcu în Cezareea lui Filip

C a p i t o l u l 1 6 8 - Scena d in Tir cu femeia d in Can a(Ev. du pă Matei 15, 22-29) 198

C a p i t o l u l 1 6 9 - D e s p r e p o s e d a r e a d e c ă t r ediavol 199

C a p i t o l u l 1 7 0 - I z v o r u l f ă c ă t o r d e m i n u n i(*17.06.1853) 199

C a p i t o l u l 1 7 1 - Marea m inu ne a v indecă r ii d epe m un te (Ev. du pă Matei 15, 30-31) 201

C a p i t o l u l 1 7 2 - P rez ice rea Do mn u lu i r e fe r itoa rela viitorul înv ăţăt urii Sale 202

Capito lu l 173 - Hră nirea m iraculoasă a celor patr umii de oa m en i (Ev. du pă Matei 15, 32-39) 203

C a p i t o l u l 1 7 4 - Fariseii şi saducheii î l încearcăpe D om nu l (Ev. du pă Ma tei 16, 1-12) '. 204

C a p i t o l u l 1 7 5 - Do mn u l în t r -o să rmană co l ibădin Cez areea lu i F i l ip 206

C a p i t o l u l 1 7 6 - M ă r t u r i a u c e n i c i l o r d e s p r eCristos (Ev. du pă M atei 16, 13-20) 208

C a p i t o l u l 1 7 7 - P rop r ie ta ru l co l ibe i , pe nu m eMa rcu, povesteşte grozăvii din Te m plu 209

Capito lu l 178 - Fariseii - ucigaşi de copii ... 210




Ca p i t o lu l 1 7 9 - Uce nicii sun t revoltaţi din cauzapovest i r i i 211

Ca p i t o lu l 1 8 0 - Pescui tu l b inecuv ânta t . D espremize r ia d in Tem plu 212

Ca p i t o lu l 1 8 1 - Marcu şi fariseii , ca vânători ded i jmă 213

Ca p i t o lu l 1 8 2 - P rez ice rea Dom nu lu i r e fe r itoa rela m oa rte a ş i învier ea Sa 214

C a p i t o l u l 1 8 3 - E s t e a n u n ţ a t ă v i z i t a l u iCyren ius 215

C a p i t o l u l 1 8 4 - M a r c u î l p r i m e ş t e p e C y r e n ius 216

Ca p i t o lu l 1 8 5 - îngerul , ca învăţă tor a l lu i Josoe 217

Ca p i t o lu l 1 8 6 - Darul lu i Cyrenius pentru Marcu 218

C a p i t o l u l 1 8 7 - Pe m are 218C a p i t o l u l 1 8 8 - C u v i n t e l e l u i l o a n d e s p r e

d i f e r e n ţ a d i n t r e î n ţ e l e g e r e a o b i ş n u i t ă ş i c e asp i r i tua lă 219

Ca p i t o lu l 1 8 9 - Se ap ro p ie o co rab ie rom ană .Pescu i tu l îmb e lşuga t 220

C a p i t o l u l 1 9 0 - Noii oasp eţ i 221Ca p i t o lu l 1 9 1 - D e s p r e m e t o d a d e î n v ă ţ ă m â n t

a îng erilo r şi de spr e cea a şcolilor lum eşti 222Ca p i t o lu l 1 9 2 - Desp re d rep tu l Templu lu i de a

încasa zeciu ia la ş i t r ibu tu l 223C a p i t o l u l 1 9 3 - Ped eps i re a rău făcă to r i lo r şi a

ce lor pose daţ i 225Capitolul 194 - Cuvintele înţelepte ale Iarei.... 226Ca p i t o lu l 1 9 5 - M ater ie şi spirit 227

C a p i t o l u l 1 9 6 - Iara î i desface lu i Jos oe no du lgo rd ian 227Ca p i t o lu l 1 9 7 - Des pre l imitarea în cun oaşter e

a om ulu i 228C a p i t o l u l 1 9 8 - Ce este adevă rul? 229Ca p i t o lu l 1 9 9 - Taina pr im ei cauze a ade văru-

, lui 230Capito lu l 200 - Discuţia dintre Josoe şi Iara ... 230C a p i t o l u l 2 0 1 - C e a v ă z u t I a r a î n g r ă d i n a

ei 231C a p i t o l u l 2 0 2 - L ă m u r i r e a p i l d e i a r ă t a t e d e

Iara 232

C a p i t o l u l 2 0 3 - Ma ter ia l ismul ş i rep reze ntan ţ i isăi 233

C a p i t o l u l 2 0 4 - Jo so e ş i I a ra vo rbesc des p reIuda 234

Ca p i t o lu l 2 0 5 - F iecare po po r are nevoie de u nal t fel de co nd uc ăto r 235

Ca p i t o lu l 2 0 6 - Lui Joso e î i par e rău 236C a p i t o l u l 2 0 7 - P ă r e r e a l u i J o s o e d e s p r e

îng ăd uir ea sc lavie i 236C a p i t o l u l 2 0 8 - în g r ăd i r ea p r in l eg i ş i iub i

rea 237C a p i t o l u l 2 0 9 - De spre c ins te 238C a p i t o l u l 2 1 0 - Na tu r a m a te r ie i ş i a su f le tu

lui 239Ca p i t o lu l 2 1 1 - Răsp unsul lu i Cyrenius 240Ca p i t o lu l 2 1 2 - Necesi ta tea ca modal i ta te de a

învăţa 241

C a p i t o l u l 2 1 3 - U r m ă r i l e t r a i u l u i î m b e l ş u gat 242

Ca p i t o lu l 2 1 4 - Contradicţiile din Geneză . . . 242Ca p i t o lu l 2 1 5 - Crea rea p r imu lu i om 243Capito lu l 216 - Creşterea b obulu i de grâu . .. 244C a p i t o l u l 2 1 7 - C r e ş t e r e a s p i r i t u a l ă a o m u

lui 245C a p i t o l u l 2 1 8 - Suflet şi tru p 246

C a p i t o l u l 2 1 9 - Cre a rea ce ru lu i şi a pă mâ n tu lu i 247

Ca p i t o lu l 2 2 0 - Păm ântu l ş i lum ina 248C a p i t o l u l 2 2 1 - Despă r ţ i r ea lumin i i de în tune

r ic 248Capitolul 222 - Ţelul ultim al întregii creaţii ... 249C a p i t o l u l 2 2 3 - M ăr tu r i a lu i Cyren ius des p re

G e n e z ă 2 5 0C a p i t o l u l 2 2 4 - D e s p r e d e c ă d e r e a s p i r i te l o r ,

dec ăde rea lu i Adam şi păcatu l or ig inar 250Ca p i t o lu l 2 2 5 - Put erea eredi tă ţ i i 251C a p i t o l u l 2 2 6 - Gr i j i l e lumi i ş i u rm ăr i le lo r

nefas te asu pra suf le tu lu i 252C a p i t o l u l 2 2 7 - D e s p r e d e c ă d e r e a s p i r i t e

lor . 254C a p i t o l u l 2 2 8 - Pu tere ş i opozi t ie 255Ca p i t o lu l 2 2 9 - Des pre natu ra Satanei 256C a p i t o l u l 2 3 0 - învă ţă tu ra sp i r i t e lo r p r im ord i

a le 256Capitolul 231 - Urm ările dec ăderii lui Lucifer .... 257Ca p i t o lu l 2 3 2 - Tea ca şi sufletul 258C a p i t o l u l 2 3 3 - Desp re cunoaş te re 259C a p i t o l u l 2 3 4 - Ce c rede M arcu desp re ap roa

pel e său 260C a p i t o l u l 2 3 5 - M arc u î i sa lvează pe far ise i inau f rag ia ţ i 261

Ca p i t o lu l 2 3 6 - Fariseii îl critică pe Iulius ... 262Ca p i t o lu l 2 3 7 - H otă râr ea far isei lor 264C a p i t o l u l 2 3 8 - Sfa tul D om nu lu i ş i refer i r i la

iub i rea de ap roa pe 265C a p i t o l u l 2 3 9 - Iulius le dă fariseilor sfatul cel

ma i bu n 266Capitolul 240 - Iara vorbeşte despre D om nul .. . 267Ca p i t o lu l 2 4 1 - Dezvălu irea in tenţ i i lor Tem plu

lu i 268

Ca p i t o lu l 2 4 2 - Miracolu l făcut de a rha ngh elu lRafael 268

Ca p i t o lu l 2 4 3 - Scuzele tânărului fariseu . . . 270C a p i t o l u l 2 4 4 - Iulius îi învaţă pe farisei .... 271

I N D E X T E M A T I C 272I N D E X A L P E R S O A N E L O R 278I N D E X A L L O C A L I T Ă Ţ I L O R 279





Documents

Jacob Lorber Marea Evanghelie a lui Ioan Vol 2