Jocuri de miscare

JOCURI DINAMICE DE MIŞCARE -REFERAT-

Jocuri dinamice de mişcare

Jocul este o dimensiune fundamentală omului indiferent de vârstă, căci jocul cultivă imaginaţia,

spiritul de competitie, de prietenie si întrajutorare, dar,fără îndoială si inteligenţa.El îl transportă pe

participantul la joc, prin forţa gândirii, pe alte teritorii si timpuri necunoscute de noi, indiferent de felul

acestuia: ritualic, erotic de cărţi, de lumini, electronic etc.

Jocului i s-au atribuit numeroase sinonime, fie lexicale (joaca, zbenguiala, distracţie; dans, hora;

întrecere ,partida, disputa, întâlnire, meci; rol artistic, interpretare) fie metaforice (iubirea, moartea,

viaţa) conturate in diverse moduri.Copii îşi văd “joaca” precum ceva serios, care trebuie pus înaintea

altor lucruri. De multe ori ei ne sugerează jocul lor prin anumite simboluri, prin cuvinte cheie in

operele literare care ne fac sa ne gândim ore întregi la intelesul unei fraze anume, astfel.

Jocul divin este un joc al zeilor in faţa pământenilor pentru a observa reacţiile acestora,

sentimentele, comportamentul si altele.

Copilăria este un târam al jocului. Atunci când eşti copil, trebuie sa profiţi de frumoasa si

nevinovata copilărie deoarece doar o singură data eşti copil.

Psihologii recunosc ca jocurile au un rol capital in istoria afirmării personalitatii la copil si in formarea

caracterului sau. Jocuri de forţa, de dexteritate, de calcul sunt exerciţii si antrenamentele fac trupul mai

viguros, mai suplu si mai rezistent, vederea mai pătrunzătoare, simţul pipăitului mai subtil, spiritul mai

metodic sau mai ingenios. Fiecare joc întăreşte, stimulează o anumită energie fizică sau intelectuală.

Prin intermediul plăcerii sau al obstinaţiei, el face sa pară uşor ceea ce la început era dificil sau

obositor. Contrar celor ce se afirmă uneori , jocul nu este ucenicia muncii. El nu anticipează decât

aparent activităţile adultului. Băiatul care se joacă de-a caii sau de-a trenul nu se pregăteste deloc sa

devină calăreţ sau mecanic de locomotivă, nici bucătăreasă, fetiţa care prepară in farfurii presupuse

mâncăruri fictive drese cu mirodenii iluzorii. Jocul nu pregăteşte pentru o meserie definită, el te

introduce in viaţa în ansamblul său, mărind întreaga capacitate de a învinge obstacolele sau de a face

faţă dificultătilor.

Jocuri de mişcare:

În concepţia piagetiană, jocul de mişcare reprezintă punctul de start al procesului de socializare

progresivă a copilului, debutând pe parcursul stadiului gândirii preoperatorii, jocul de mişcare cu reguli

2

facilitează depăşirea egocentrismului iniţial al copilului şi îl obişnuieşte pe acesta cu activităţile de grup

prin respectarea unor norme de conduită.

Jocurile de mişcare – (care urmăresc dezvoltarea musculaturii şi motricităţii copilului, a echili-

brului său , coordonarea mişcărilor, dezvoltarea abilităţilor manuale şi şi disciplinarea copilului). Sunt

jocuri distractive sportive cu reguli pe carea adultul trebuie să le explice şi să urmărească respectarea

lor. De aici, valoarea pe care aceste jocuri le au în disciplinarea copilului. Dansul şi cântecele sunt

excelente jocuri de mişcare.

Jocurile de mişcare se caracterizează printr-un conţinut simplu de reguli puţine şi uşor de înţeles.

Ele se desfăşoară în general, pe spaţii reduse necesitând instalaţii simple. Utilizarea lor urmăreşte

formarearea şi consolidarea priceperilor şi deprinderilor motrice de bază şi utilitare (mers, escaladări,

sărituri, aruncări, alergări, tracţiuni, căţărări,echilibru etc), dezvoltarea unor calităţi motrice ca viteza de

deplasare şi de reacţie, rezistenţa, îndemânarea. Infuenţe însemnate,exercită jocurile de mişcare şi asu-

pra dezvoltării unor deprinderi, obişnuinţe, calităţi morale şi de voinţă.

Jocurile de mişcare-jocurile dinamice –fac parte din jocurile cu reguli şi au drept caracteristică

folosirea exerciţiilor corporale, fiind principalul mijloc de dezvoltare şi educaţie fizică a copiilor.

Jocurile de mişcare se bazează pe pe trebuinţa de activitate a fiinţelor vii, organizarea, conducerea lor

de către un adult dirijând atât dezvoltarea motrică, cât şi formarea volativă şi morală a copiilor. Ele au

proprietatea de a creea veselie şi entuziasm în grupul elevilor, copiilor care se joacă şi se străduiesc să

respecte regulile. Respectarea regulilor contribuie la formarea capacităţii de abţinere,stăpânire de sine,

rezolvarea situaţiilor de joc, educă prezenţa de spirit, isteţimea, viteza, îndemânarea, corectitudinea

iniţiativa şi spiritul de grup de echipă. Acţiunile motrice din aceste jocuri au un caracter activ, sunt

însumate unui subiect (temă) şi parţial îngrădite de reguli.

Jocurile de mişcare nu sunt proprii exclusive vârstelor mici. O serie de sarcini, pregătiri fizice a

elevilor mari , a dulţilor şi chiar a sportivilor de performanţă se pot realiza într-un mod plăcut şi eficient

cu ajutorul jocurilor de mişcare (încălzirea, aspecte ale pregătirii psihologice, destinderea, revenirea la

normal a organismului, recreea etc).

În organizarea jocurilor de mişcare trebuie respectate unele cerinţe metodice care condiţionează

unele cerinţe metodice care condiţionează în mare măsură atingerea obiectivelor urmărite.

Dintre acestea menţionăm :

a) Conţinutul jocurilor trebuie să corespundă particularităţilor somato-funcţionale şi psihice ale

elevilor cu care se lucrează. Dacă jocul va fi prea uşor sau prea simplu, interesul elevilor va fi scăzut,

ei participând din obligaţie. Când jocul este complicat sau dificil, depăşind nivelul de înţelegere al

elevilor reacţia va fi identică. Regulile jocului trebuie să fie înţelese şi reţinute de elevi.

3

b) Regulile jocului vor fi astfel stabilite încăt să-l oblige pe elev să execute acţiunile cere pot

contribui la realizarea obiectivelor instructiv-educative propuse. De exemplu la jocul ,,De-a prinselea“

se pot stabili reguli care să determine dezvoltarea vitezei de deplasare; pentru dezvoltarea vitezei de

reacţie, jucătorii vor fi lăsaţi să se deplaseze liber, condiţionăm ferirea, prinzător prin adoptarea poziţiei

ghemuit, pentru dezvoltarea atenţiei se vor stabili semnale precise de începere a şarjei de prindere ca şi

pentru încetarea acţiunii

c) Formarea echipelor se face astfel, încât să fie apropiate ca valoare. Neglijarea acestui aspect

poate avea efecte negative în comportarea elevilor.

Pentru constituirea echipelor se pot folosi mai multe procedee :

- prin numărătoare ;

- prin alegere.

d) Explicarea şi demeonstrarea jocului. Explicaţiile cadrului didactic trebuie să fie scurte, dar

complete, prezentând conţinutul jocului, scopul urmărit, acţiunile pe care elevii trebuie să le realizeze,

calităţile de joc, reguliel de desfăşurare.

e) Desfăşurarea jocului reprezintă momentul în care profesorul trebuie să urmărească cu atenţie :

comportarea, manifestarea fiecărui elev, mai ales la jocurile caracterizate de contactul direct cu ceilalţi.

f) Terminarea jocului poate fi hotărâtă şi în afara timpului fixat, acesta depinzând de gradul de

angajare al elevilor.

La terminarea jocului se impune efectuarea unor exerciţii destinate liniştirii organismului.La terminarea

jocului se poate lansa revanşa pentru lecţia următoare.

Exemple de jocuri de mişcare : ,,Mingea călătoare“, ,,Mingea la căpitan“, ,,Mingea prin

tunel“, ,,Mingea peste cap“, ,,Vânătoarea“, ,,Raţele şi vânătorii“, ,,Apără cetatea“, ,, Vânătoarea de

iepuri“, ,,Ţările, ,,Cei mai buni ochitori“, ,,Statuile“, ,,Fereşte picioarele“, ,,Cercul

zburător“, ,,Voinicelul cel ştrengar“.

4

Joc de mişcare nr.1

Veriga lecţiei : dezvoltarea calităţilor motrice

Titlul jocului : ,,Mingea călătoare“

Obiective urmărite: -să-şi consolideze deprinderea de rulare, aruncare şi prindere a mingii ;

-să manifeste corectitudine în desfăşurarea întrecerilor, în relaţiile cu adversarii.

Locul de desfăşurare: sala de sport

Clasa:a III-a

Nr. de participanţi: 24 elevi

Materiale necesare: o minge

Descrierea jocului:

a) Colectivul este dispus pe două rânduri faţă în faţă, cu interval de un braţ între jucători. Distanţa

dintre cele două rânduri va fi de 3 m. La semnal, primul jucător va preda mingea jucătorului din dreapta

sa. Mingea va fi transmisă în continuare spre dreapta din om în om până când ajunge la ultimul jucător.

Jocul se poate opri aici şi câştigă echipa care termină prima de transmis mingea, sau poate continua,

ultimul jucător după ce a primit mingea aleargă prin spatele formaţiei şi se aşează în poziţia de primul

jucător din stânga. În acest caz jocul continuă pînă când un jucător greşeşte (scapă mingea) sau o

echipă are avans de un tur faţă de ceilalţi.

Reprezentarea grafică:

Variantele jocului:

b) Jocul se mai poate desfăşura folosind 2-3 mingi, jocul continuând până când un jucător nu mai

poate prelua mingea din cauză că încă nu a reuşit să transmită mingea care o avea deja în mână. (o

minge o ajunge pe cealaltă). Jucătorul respectiv este penalizat cu un punct. Câştigă jucătorii care au

cele mai puţine penalizări.

5

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - a)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - b)

Observaţii: Se va expune conţinutul jocului menţionându-se principalele reguli de joc. Se va urmări

respectarea regulilor de joc.

Joc de mişcare nr. 2

Veriga lecţiei: dezvoltarea, verificarea calităţilor motrice

Titlul jocului: ,,Raţele şi vânătorii“

Obiective urmărite:

- consolidarea deprinderii de aruncare şi prindere şi de aruncare la ţintă a mingii

- să recunoască regulile stabilite de organizator şi desfăşurarea jocului;

- să manifeste iniaţiativă şi colaborare cu colegii.

Locul desfăşurării: curtea şcolii

Clasa: a III-a Particularităţi: (10 fete,16 băieţi)

Nr. de participanţi: 26 elevi

Materiale necesare : o minge

Descrierea jocului:

Se aleg patru vânători care stau în faţă, doi câte doi la o distanţă de 10-15m. Restul stau la mijloc şi

încearcă să se ferească de minge de către vânători. Cel lovit de minge iese din joc sau devine vânător.

Dacă un jucător reuşeşte să prindă mingea fără să o scape, el câştigă o viaţă.

Prezentare grafică

Variante:

Copii sunt împărţiţi în două echipe. O echipă stă într-un cerc desenat pe sol în mijlocul terenului, ei reprezintă ,,raţele“. Componenţii celeilalte echipe stau în afara cercului, ei sunt ,,vânătorii“ şi caută să lovească ,,raţele“ cu o minge. Raţele se feresc alergând numai în interiorul cercului. Raţa care a fost atinsă de minge iese din joc. După ce ,,vânătorii“ au prins toate ,,raţele“, se inversează rolurile între

6

jucători. Echipa care a reuşit să scoată din joc toate ,,raţele“ în cel mai scurt timp este declarată câştigătoare.

Observaţii: Se va urmării respectarea regulilor jocului de către elevi, aceştia nu vor avea voie să se lovească prea tare cu mingea.


Veriga lecţiei: dezvoltarea calităţilor motrice

Titlul lecţiei: ,,Cei mai buni ochitori“

Obiective urmărite: - dezvoltarea indicilor vitezei şi îndemânării prin jocuri de mişcare

- consolidarea deprinderii de rulare, aruncare şi prindere şi de aruncare la ţintă a

mingii;

- să manifeste corectitudine în desfăşurarea jocurilor, în relaţiile cu adversarii.

Locul desfăşurării: Terenul de sport

Clasa: a IV-a Particularităţi:

Număr de participanţi: toată clasa

Materiale necesare: minge de handbal, minge de fotbal.

Descrierea jocului:

a) Copii sunt plasaţi în linie, 1-1,5m distanţă între ei, fiecare având o minge de handbal. În faţa lor la 10m se plasează un jucător cu o minge de fotbal pe care o aruncă în sus, iar ceilalţi încearcă să o lovească cu mingea lor. Jocul se reia de mai multe ori. Câştigă jucătorul care nimereşte de cele mai multe ori mingea de fotbal.b) Se împarte clasa în două echipe plasate faţă în faţă la 15m una de alta. Fiecare echipă are 4-5 mingi de handbal. Între cele două echipe se pune o minge de fotbal pe care jucătorii încearcă să o lovească cu mingile lor. Astfel mingile vor ajunge mereu de la o echipă la cealaltă. Câştigă echipa care reuşeşte să lovească mingea de fotbal până când aceasta ajunge în terenul adversarilor.

Variantă:

c) Se împarte clasa în două echipe aşezate în coloană cu 3m distanţă între ele. La semnal primii jucători de la fiecare echipă pornesc în dribling şi aruncă din alergare sau săritură încercând să lovească bara porţii din dreptul echipei lui. La următorul semnal pornesc următorii jucători. Câştigă echipa care a lovit de cele mai multe ori bara din dreptul echipei sale. Dacă amândoi jucătorii au lovit bara, primeşte punct cel care a lovit-o primul.

7

Observaţii:

Acest joc se poate desfăşura sub formă de ştafetă schimbând regulile.

Joc de mişcare nr: 4


Titlul jocului: ,,Mingea bătută în cerc"

Obiective urmărite: -să-şi consolideze deprinderea de rulare a mingii,

- consolidarea alergării.

-dezvoltarea unor calităţi morale volative(cinste, corectitudine, disciplină)


Clasa: a III-a Particularităţi:

Număr de participanţi:

Materiale necesare: mingi

Descrierea jocului:

Copii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, pe perechi, cei care formează cercul din interior stau în

aşezat încrucişat, iar cei din exterior stau în picioare şi fiecare are câte o minge.

La semnalul de începere a jocului, copii din cercul exterior aleargă în jurul celor din cercul interior

bâtând mingile pe sol, iar când ajung la locurile de unde au pornit trec în poziţie aşezat încrucişat, iar

cei din cercul interior iau locul celor din exterior şi execută acelaşi lucru.

Prezentarea grafică

Variantă:

8

1.Acelaşi joc, cu deosebirea că mingea se bate de sol şerpuind printre cei din cercul interior. 2. Acelaşi joc, cu deosebirea că înainte de a trece în aşezat încrucişat bat mingea de sol de 2, 3 sau 4 ori.

Observaţii: -se va urmări corectitudinea în desfăşurarea întrecerilor, în relaţiile cu adversarii



Titlul lecţiei: ,,Vânătoarea de cerbi“

Obiectivele urmărite: - dezvoltarea unor calităţi morale-volative (cinste, corectitudine, disciplină)

- formarea deprinderii de rulare şi aruncare la ţintă a mingii

Locul desfăşurării: terenul de joc (curtea şcolii)

Grupa: mare pregătitoare

Număr de participanţi: 20 de copii

Materiale necesare: o minge

Descrierea jocului:

a)Se trasează un cerc cu diametrul de 8-12m, se formează două sau patru echipe în funcţie de efectiv.

Una din echipe se plasează în cerc (cerbii), iar cealaltă în jurul lui (vânătorii). Vânătorii pasează de la

unul la altul şi la momentul prielnic încearcă să lovească un cerb, cel mai rău plasat. După 3-5 minute,

se schimbă rolurile. Câştigă echipa care vânează cei mai mulţi cerbi.

Prezentarea grafică:

Variantele jocului:

b) Copii care reprezintă ,,cerbii“, sunt aşezaţi într-un spaţiu delimitat vizibil pe sol - ,,pădurea“. În

partea opusă a terenului de joc se desenează un cerc mic, acesta fiind ,,poiana“. Între ,,pădure“

şi ,,poiană“ se marchează, prin două linii paralele, la o distanţă de 50 cm una de alta, un ,,râu“. În

apropierea ,,râului“ se mai marchează un loc ce reprezintă ,,cabana vânătorului“. Rolul de vânător

poate fi îndeplinit de educatoare sau de un copil mai vioi. La comanda de începere a jocului dată de

educatoare, ,,cerbii“ aleargă din ,,pădure“ spre ,, poiană“, fiind obligaţi să execute o săritură în lungime

9

cu elan peste râu. Cei care reuşesc să sară sunt liberi să meargă în ,,poiană“, iar cei care nu pot sări sunt

prinşi de ,,vânător“ şi duşi în ,,cabana lui.

Jocul se poate relua de mai multe ori.

Observaţii: copii vor fi supravegheaţi permanet, educatorul va avea grijă ca copii să manifeste

corectitudine în desfăşurarea jocului.

Joc de mişcare nr: 6 Veriga jocului: Dezvoltarea calităţilor motrice

Titlul jocului: ,,Transportă sacul “

Obiective urmărite:- să exerseze deprinderea motrică învăţată prin joc

- exersarea mersului în echilibru


Grupa: mare pregătitoar

Nr. de participanţi: 24 de copii

Materiale necesare:

Specifice: aparatură de specialitate (4 saci de dimensiuni mici umpluţi cu materiale uşoare: buret,

materiale textile, 4 bănci de gimnastică L= 2 m, l= 30 cm, jucării de dimensiuni mici.

Nespecifice: echipament

Descrierea jocului

Copii sunt împărţiţi în 4 echipe a câte 6 copii.

Cele patru echipe vor fi aşezate în şiruri, în spatele liniei de plecare. La semnalul ,,transportă sacul“,

dat de educatoare pornesc primii copii din şiruri şi transportă sacul în ambele mâini, pe palme, până în

dreptul băncilor unde îl lasă jos. Se urcă, prin păşire, pe banca de gimnastică, executând mersul în

echilibru pe plan ridicat, parcurgând suprafaţa de sprijin până la capăt, după care se întorc (tot în mers

de echilibru), coboară prin păşire, ridică sacul, transpotându-l la echipă în alergare. Acesta va fi

transmis următorului copil din echipă, care va parcurge acelaşi traseu, iar cel care a terminat va trece la

coada şirului. Va câştiga echipa a cărei jucători au parcurs traseul în timpul cel mai scut.

Prezentarea grafică

10

-copil mers obişnuit -mers în echilibru -alergare

Variante: în locul sacilor se pot folosi ate obiecte: un steguleţ, un baston de gimnastică , o căldăruşă cu

apă, pe care copii le vor transpota în locul săculeţilor cu nisip.

Observaţii:

Se va denumi jocul şi se va expune conţinutul acestuia la nivelul de înţelegere al copiilor,menţionând

principalele reguli de joc. Se vor da indicaţii cu privire la stabilirea echipei învingătoare. Se vor trasa

sarcinile pe care trebuie să le urmărească fiecare jucător, precum şi comenzile pentru începerea şi

sfârşitul jocului.

Sala de sport va fi amenajată astfel încât să corespundă din punct de vedere igienic şi al securităţii

copiilor. Se vor amplasa bănci pentru odihna jucătorilor. Se va trasa linia de plecare, iar la distanţa de 3

m de acesta vor fi puse 4 bănci de gimnastică la distanţe egale. În faţa liniei de plecare, în dreptul

fiecărei bâncă, se vor aşeza cei 4 saci.

11


Veriga lecţiei: realizarea temelor şi a obiectivelor propuse

Titlul jocului: ,,Treci peste râu“

Obiective urmărite: -să exerseze deprinderea motrică învăţată prin joc.


Grupa: mare pregătitoare


Mijloace: nespecifice- echipament.

Reguli de joc:

Se vor forma 2 echipe a câte 12 copii. La fluierul educatoare, pornesc primii copii din şiruri sărind

din cerc în cerc, pentru a nu cădea în ,,apă“, până la ,,malul“ celălalt. După ce ,,trec râul“, se întorc la

spatele rândului prin alergare pe lateralele sălii.

Pregătirea locului de joc:

Se vor plasa pe margine bănci pentru odihna jucătorilor. Se vor reprezenta râul prin două linii paralel

(malurile), la distanţă de 20-25 cm. Acestea vor reprezenta pietrele pe care va trebui să le treacă pentru

a traversa râului.

Descrierea jocului:

Se va denumi jocul şi se va expune conţinutul acestuia la nivelul de înţelegere al copiilor, se vor

menţiona principalele regui de joc. Se vor da indicaţii cu privire la stabilirea echipei învingătoare. Se

vor trasa sarcinile pe care trebuie să le urmărească fiecare jucător,precum şi comenzile pentru începerea

şi sfârşitul jocului.

Cele două echipe vor fi aşezate în şiruri, în spatele liniei de plecare. La fluierul e ducatoarei, ponesc

primii copii din şiruri din cerc în cerc, pentru a nu cădea în ,,apă“, până la malul celălalt.

Săritura se va face de pe loc pe ambele picioare cu balansarea braţelor înainte şi înapoi şi cu uşoară

flexare a genunchilor. După ce ,,trec râul“, se întorc la spatele rândului prin alergare pe lateralele sălii.

Va câştiga echipa a cărei jucători au parcurs traseul în timpul cel mai scurt.

Prezentare grafică:

12

..................................................................................

......................................................................................

13


Veriga lecţiei: dezvoltarea calităţilor motrice-alergarea

Titlul lecţiei: ,,Iepuraşii şi ursuleţii

Obiective urmărite:- consolidarea alergării

- să exerseze deprinderea motrică învăţată prin joc;

- să recunoască regulile stabilite de organizator şi desfăşurarea jocului.

Locul de desfăşurare: terenul de joacă al grădiniţei

Grupa: mică


Materiale necesare: jucării de pluş

Descrierea jocului:

Copii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr, aşezate pe şiruri, înapoia liniei de start. Înaintea

fiecărei echipe se desenează două cercuri. În primul cerc se pune un iepuraş de pluş, iar în al doilea se

pune un ursuleţ de pluş.

La semnalul educatoarei, primii din fiecare echipă aleargă spre cercuri, culeg jucării, revin la propiile

echipe, le transmit jucăria următorilor,după care se aşează la coada şirului.Următorul din echipă aleargă

aşează jucăria în cerc ş.a.m.d. Echipa care termină prima este declarată câştigătoare.

Prezentare grafică:

iepuraşii alergare ................... s t a r t alergare ursuleţii .....................

14

Variante:

În locul alergării copii vor ajunge la jucării executând săritura în lungime.

Observaţii:

Se va denumi jocul şi se va expune conţinutul acestuia la nivelul de înţelegere al copiilor,

menţionându-se principalele reguli de joc.

BIBLIOGRAFIE

1) Gherghina Mitra, Alexandru Mogoş - Metodica Educaţiei fizice şcolare, Editura Sport-

Turism, Bucureşti, 1980;

2) Toma Badiu, Gica Badiu, Laurenţiu, Carastoian- Exerciţii şi jocuri de mişcare pentru clasele I-IV,

Imprimeria Galaţi;

3) Eugenia Barcan Ticaliuc – Exerciţii şi jocuri pentru preşcolari, Editura Sport-Turism, 1976;

4) Sabău E şi colaboratorii,- Educaţia fizică la preşcolari, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1989;

5) Eugenia Barcan Ticaliuc, 1001 jocuri pentru copii, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1979

15

Documents

Jocuri de miscare