Judetul Buzau

  • View
    232

  • Download
    1

Embed Size (px)

Transcript

Judetul Buzau

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIRFACULTATEA de MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

JUDETUL BUZAU

Bucuresti 2008-2009CUPRINS

Cap.1LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI BUZAU

Cap.2PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI BUZAUCap.3 ANALIZA BAZEI TEHNICO MATERIALE SI A OFERTEI DE SERVICIICap.4.ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA EVOLUTIEI VIITOARECap.5 PROPUNERI DE VALORIFICARE

Cap.6EVALUAREA EFORTURILOR INVESTITIONALE,POSIBILITATILE DE REALIZARE SI EFECTELE SCONTATE IN PLAN ECONOMIC

Cap.1 LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI BUZAUScurt istoric

Teritoriul judeului Buzu, leagnul culturii i civilizaiei romne, conserv vestigii care atest existena omului n regiune din timpuri imemoriale. Unelte i arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumin n cteva locuri pe teritoriul judeului, ct i obiecte ceramice din Neolitic i Epoca Bronzului aparinnd Culturilor Boian, Gumeti i Monteoru. Vestigiile din Epoca Bronzului au fost descoperite n regiunea de dealuri, care mpreun cu ruinele campului roman de la Pietroasele i ale altor cteva aezri dacice stau mrturie a continuitii vieii i civilizaiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzu) a fost pentru prima dat menionat n scris ntr-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogea trimis lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, n anul 376 d.Hr. Scrisoarea menioneaz existena, pe malurile rului Mousaios, a unei aezri urbane (polis) numit tot Mousaios (Buzu). Documentul se gsete n Biblioteca Vaticanului.

Asezarea geografica

Judeul Buzu este situat n sud-estul Romniei, ntre 44 44' i 45 49' latitudine nordic i ntre 26 04' i 27 26' longitudine estic.

Se nvecineaz cu judeele Braov i Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brila la est, Ialomia la sud i Prahova la vest.

Judeul Buzu face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Brila.

Legturile judeului cu celelalte zone din ar:

Cai de comuncatie rutire:

Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureti sau dinspre Suceava, Bacu, Focani;

DN 1B spre Ploieti;

DN 10 spre Braov (itinerar pe Valea Buzului);

DN 2B spre Brila;

Cai de comunicatie feroviare:

Magistrala feroviar linia 500 de importan european (Bucureti-Ploieti-Buzu-Focani-Bacu-Suceava).

Cai de comunicatie fluviale, maritime si aeriene:

In judetul Buzau nu exista cai de comunicatie fluviale, maritime sau aeriene (exista un aeroport militar la Bobocu).Nivel de dezvoltare economico-sociala:Agricultura

Agricultura este a doua ramura de baza a economiei judetului, suprafata agricola fiind de 402.233 hectare, din care 255.282 hectare teren arabil. Sectorul privat detine 80,2% din suprafata agricola a judetului. In zona colinara predomina plantatiile de vii, cunoscute mai ales prin podgoriile Dealul Mare.

Conditiile favorabile existente au creat posibilitatea dezvoltarii zootehniei, remarcata prin cresterea bovinelor, porcinelor, ovinelor si pasarilor.

JudetuI dispune de o suprafata forestiera de 152.627 hectare, din care sectorul privat detine 7%. Anual, se valorifica aproximativ 303.800 me masa lemnoasa si se efectueaza lucrari de regenerare a fondului forestier pe circa 476 ha.Industria

JudetuI Buzau produce in exclusivitate aparate de cale ferata, cea mai mare parte din productia de garnituri de frane si de etansare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru constructii, electrozi de sudura, sarma zincata. Reprezentative pentru industria judetului mai sunt: productia de geam tras, utilajele tehnologice pentru chimie si metalurgie, produsele prelucrate din polietilena, sticlarie pentru menaj, sticlarie de arta, exploatarea si prelucrarea lemnului, productia de ulei comestibil si zahar.

Serviciile

Comert

In unele comune din judetul Buzau au loc targuri saptamanale unde se comercializeaza produse agricole, animale si marfuri destinate largului consum. Astfel de targuri se desfasoara in urmatoarele comune: Lopatari, Smeeni, Chiojdu, Patarlagele si Berca. Astfel de targuri se organizeaza si in orasele Buzau si Pogoanele.

In Buzau se mai organizeaza de asemenea saptamanal, in fiecare duminica targuri de masini.

Cele mai mari piete agroalimentare sunt Pietele B 90 si Piata Centrala din Buzau. In fiecare cartier din oras exista pite mai mici.

Turism

Turismul buzoian este favorizat de potenialul natural variat, complex, de atraciile istorice i culturale, de poziia geografic la rscrucea unor artere rutiere i feroviare importante. Sunt recunoscute i ocrotite ca rezervaii i monumente ale naturii urmtoarele: Vulcanii Noroioi de la Pclele Mari i Pclele Mici, Blocurile de calcar de la Bdila, Sarea lui Buzu ,Focul Viu , Balta-Alb, Platoul Meledic, Pdurea Frasinu i Pdurea Sptaru, Lacul fr Fund (Lacul Vulturilor).

Pentru refacerea sntii, turitii pot beneficia de tratament n staiunea Srata Monteoru.Obiectivele cultural-istorice i arhitectonice de interes din judeul Buzu sunt: Castrul i termele romane de la Pietroasele, aezrile rupestre de la Aluni Coli i Fiici Bozioru, Complexul brncovenesc Adormirea Maicii Domnului din Rmnicu Srat, colecia muzeal de chihlimbar de la Coli, mnstirile de la Ciolanu, Rteti i Crnu, Palatul Comunal Buzu , Palatul Episcopal, Catedrala Episcopiei Buzu, Seminarul teologic, Tribunalul, Muzeul judeean.

Servicii financiar-bancare

In prezent, in judet functioneaza sucursale ale institutiilor bancare: Banca Comerciala Romana, Banca Romana pentru Dezvoltare, Bancpost , Banca Comerciala Ion Tiriac, Banca Transilvania, Raiffeisen BANK, ABN Amro BANK, Libra Bank.

Serviciile de posta

In prezent, in judetul Buzau serviciile de posta sunt oferite de Posta Romana. In satele din judet nu exista oficii postale, acestea functionand doar in comune si orase, in fiecare din cele 82 de comune din judet existand cate un oficiu postal plus cele 3 orase. In municipiul Buzau exista 5 oficii postale, 2 ghisee, un PJPCR Punct Judetean Prelucrare Curierat Rapid si un OPRM Oficiu Postal Rural Mecanizat. In timp ce in municipiul Ramnicu-Sarat exista un oficiu, un ghiseu, un OPRM Oficiu Postal Rural Mecanizat si un OPDC Oficiu postal de distribuire centralizata.

Telecomunicatii

In judetul Buzau exista patru distribuitori de telefonie fixa: Romtelecom, RDS.Tel Buzau, RDS, Astral Telecom.

Datorita expansiunii tehnice avansate si a dotarii localitatilor cu centrale telefonice moderne, se constata un progress in dezvoltarea legaturilor de telecomunicatii.

Arealaul zonei Buzau este complet acoperit de retele de telefonie mobila, si anume: ConnexVodafone, Orange, Zapp, Cosmote.

Cap.2 PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI BUZAU

Resurse turistice naturale

Relieful Este variat i dispus n trei trepte, care coboar de la nord-vest spre sud-est. Astfel, n nord domin nalimile Munilor Vrancei i Buzului (cu vrful Penteleu de 1.772 m, i vrful Lcui, de 1.777 m), apoi n centru dealurile subcarpatice de curbur (Burduoaia, Ciolanu-Mgura, Istria cu 754 m), i n sud zona de es a Cmpiei Romne, cu caracter piemontan i Cmpia Buzului (cu 80 m, cu nclinare vestic, pe direcia nord-vest i estica, pe direcia vest-sud), Gherghiei, Rmnicului.

Clima Este temperat continental la fel ca n toat ara, difereniat n funcie de relief (predominnd crivul, n tot cursul anului, din nord-est i sud-vest, dar i austrul, de la sud-vest, aducnd uscciune i cldur vara, temperaturi ridicate iarna, vnturi ce influeneaz clima judeului). Temperaturile medii variaz ntre 12 grade Celsius si 14 grade Celsius. Temperaturile maxime se nregistreaz n iulie, pn la 37 grade Celsius, n timp ce temperaturile minine se nregistreaz n februarie - 26 grade Celsius. Media anual a precipitaiilor este ntre 400 mm i 500 mm. Resurse naturale

Principala bogie montan o constituie lemnul. Subsolul este bogat n depozite de origine organic (petrol, crbune, chihlimbar, calcar) i mineral (sare, gresie, argil, nisipuri, pietriuri). De asemenea se mai pot aminti: gaze naturale, nisipuri cuaroase i diatomit, importante izvoare minerale, soluri fertile, pduri, pajiti, fond cinegetic, potenial hidroenergetic i eolian.

Pdurile alctuiesc una dintre importantele bogii naturale ale judeului. Zona montan concentreaz cea mai mare parte din suprafaa acoperit cu pduri i totodat cel mai nsemnat volum de mas lemnoas, flora i fauna caracteristice acestei zone. Masive forestiere nchegate se extind din vrful Lcu i pn n culmea Siriului.

Nu este de neglijat nici potenialul hidrografic, reprezentat de rul Buzu, pe cursul cruia exist dou amenajri hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectric Nehoiau i barajul Cndeti, cu amenajarea hidroenergetic Cndeti-Verneti-Simileasca (care alimenteaz cu ap Sistemul de irigaii Cmpia Buzului Est i respectiv Vest). Pe lng acestea mai exist 5 centrale hidroelectrice de mic putere, amplasate pe rurile Bsca fr Cale, Bsca cu Cale, Bsca i Slnic.

Dintre resursele subsolului, petrolul constituie n prezent principala bogie a judeului. Alturi de petrol, n sud-estul judeului sunt cantonate nsemnate zcminte de gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 de ani.

Crbunele existent este de slab putere caloric, n cantiti mici, ceea ce l face neexploatabil. Prezena n subcarpai (Istria Mgura) a calcarelor a permis de mult luarea lor n exploatare. Exist numeroase cariere, multe de interes local. Cele mai mari sunt la Ci