Embed Size (px)
Citation preview
1
L PAESAJE DA MONT
Chisc l’é retrac de monc che l’é te posć dalonc.
Poja n papier trasparent soravìa la foto e passa sora la
linies desche te l’ejempie.
EVEREST
MONTAGNE ROCCIOSE
SELA SASLONCH
Respon con X.
Che sort de linies él pa
soraldut ti paesajes da mont?
� torones
� sćiavezèdes � dretes
2
Sa mont se pel jir a pe dò i troes ti bosć, ti pre e enlongia i
ruves. L spiz de vèlch crepa l’é corì da neif ence d’istà
percheche l’é freit. La jent la stèsc ti pìcoi paìjes coleé da
strèdes con n muie de utèdes, o te la zitèdes che l’é tel fon
de la valèdes.
Scrif ti cartelins l’inom di elemenc de la mont.
SPIZ – PÈSCOL – GIACÉ – VAL – BAIT
Vèlch bestia la era dò a morir fora. Ades les é stravardèdes
ti parches naturèi, desche chel de Panevelge, de l’Adamel-
Brenta, del Gran Paradis e etres.
ÈGUA CERF ORS
3
SU… SU… PER I MONC
Franz l’é jit sa mont a troèr Teresa. I à fat n muie de raides
ensema. I é enscinamai rué te na utia.
Chest l’é chel che i à vedù dò strèda.
Scrif ti cartelins i inomes di elemenc e fenesc de scriver i
tesć duran chesta paroles:
saut de èga – montagnoles – crepes – cava
pèscoi - ruf – legn – paìsc – bosch - ghesć
Dai, che sion rué. Ve la utia!
Che fadìa! Miec jir en ju!
4
LA PAROLES DE LA MONT
Vèrda polito la fegura, lec la paroles de la mont e dò proa a
les scriver tel post dret te la fegura sotite.
5
L MONT
Vèrda la fegura de la piata dant e lec.
L mont l’é n col più aut che 600 metres.
I monc i é fac de crepa ma da japede fin a presciapech
3000 metres la crepa la pel esser corida da pre, bosć e
pèscoi. A n muie de monc che i é loghé un dò l’auter se ge
disc CEDENA. L pont più bas che lascia passèr da l’autra
man de la cedena l’à inom JOUF.
L spazie anter doi cedenes de monc l’é la VAL.
Segna con X l pensier dret.
L jouf l’é semper più
� aut che l piz
� bas che l piz
Sa mont i paìjes i é
� su la pontes di monc
� junfon la val o su la costes a soladif
L’èga
� la resta su la costes
� la se bina junfon la val
N mont l’é aut
� manco che 600 metres
� più che 600 metres
6
VITA SA MONT
Encoloresc l’inom de la besties col medemo color de la
cornisc de sie retrat.
GIAL SFORCEL GIAL ZEDRON ARMELIN
BOLP MÈLDER MONTAGNOLA
CERF ÈGUA SCHIERÀTOLA
PICH/BECALEGN BELORA CIAMORC
CAPRIOL STAMBECH GEVER
7
VITA SA MONT
Encoloresc l’inom de la piantes col medemo color de la
cornisc de sie retrat.
AMPÓMOLES PEC AVEZ
ÀZOLA BARANCHIES MIRÀNDOLES
SCHIOPES SANGON ZIRM
CIALVEISES BREGHES STEILA DA MONT
LÈRSC GARNETES JENEIVER
8
N PAESAJE DOI RETRAC
Claudio l’à portà a scola doi retrac con su l medemo
paesaje: un l’é stat fat chest an, l’auter l’é stat fat acà n
muie de egn da so besaf.
Colun di doi retrac él più veie? Ségnel con X.
� �
Respon a ousc e descor con ti compagnes e tia maestra.
Da che él pa che te entenes colun che l’é l retrat più veie?
I elemenc naturèi éi valives ti doi retrac?
I elemenc artifizièi éi valives ti doi retrac?
Che él pa che l’é mudà tel temp?
Perché pa, a to veder?
A che jóei i elemenc fac sù da l’om? Met adum co na friza.
Jir su la pontes di monc.
Passèr delà da ruf.
Stèr. Se spostèr da n post a l’auter.
9
L PAESAJE DEL COL
L paesaje del col l pel esser
desvalif.
Peissa ai coi che te ès vedù,
éi duc valives?
Él elemenc naturèi o ence
artifizièi?
Poja n papier trasparent soravìa la foto e passa sora i ores
di coi. Dò respon con X .
Che sort de linies él pa
soraldut tel paesaje del
col?
� torones
� sćiavezèdes � dretes
Te chest retrat l’é i coi de ciocolata de Bohol, na ìsola de la Filipines. Chisc coi i é fac de corèi che muda color aldò de la sajon. D’istà i somea apontin de ciocolata!
10
L COL
L col l’à la ponta torona e l’é più bas che n mont. L’é corì
da bosch e da coltivazions de ua, olif, èlbres da frut,
forment e turcheis. La jent la stèsc te pìcoi paìjes o te
vèlch mèsc. Ence sui coi, la strèdes les à n muie de utèdes,
ence se no les é n muie ertes.
Scrif ti cartelins l’inom di elemenc del col.
VIGNAL – CIAMPES COLTIVÉ – MÈSC – PAÌSC
Met ite tel cest i prodoc che te pes troèr endèna che te vès
a spas sui coi.
11
TE CAMPAGNA
Franz l’é en vacanza te la campagna. L va stroz co la roda
e ge sà n gran bel. Con el l’é ence Teo, che no ge somea
vera de poder corer a l’averta a chela vida.
Scrif ti cartelins l’inom di elemenc che i veit.
strèda – stala – paìsc – molin – mèsc – pre
ciampes coltivé – laguscel
silos (depojit de gran) – egacèl - pènt
Cotenc spazies che l’à vedù Franz te la campagna!
Scrif so inom tel post dret. SPAZIES AVERC
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
.............................................
SPAZIES SERÉ ................................................................................................................................................................................................................................
12
TEL MÈSC
Te campagna Franz l’é jit a veder l mèsc.
L’om l’à fat sù teaces per la besties.
Scrif l’inom de la besties ti cartelins.
Met adum ogne bestia coi prodoc che la ge dèsc a l’om.
13
L PAESAJE DEL MÈR
Este mai jit al mèr? Béleche
de segur te es stat te spiagia
e te es ence jit te l’èga. Ma al
mèr l’é ence i porc.
Peissa al mèr che te ès vedù
e rejona con ti compagnes:
co él pa l paesaje del mèr? E
sot l mèr?
Poja n papier trasparent soravìa la foto e passa sora l’or
del mèr. Dò respon con X .
Co éles pa la linies del
paesaje del mèr?
� torones
� sćiavezèdes � dretes
Vèrda te chest retrat l Mèr Ros te l’Egit. Co él pa l fon del mèr? Te sèl n ambient vif? Che esseres vivenc veideste pa?
14
L mèr l’é na gran desteneta de èga salèda. Dò la costes pel
esser spiages da saolon o da sasc. Ti lesc olache l’èga é più
neta su la spiages l’é ombrelons, sdraio e cabines per i
ghesć.
L’om l’à fat sù zitèdes, paìjes e porc, donca toc de mèr
atrezé per tor ite la naves. Via per la net se pel veder la
lum del far che ge segnala la costa a la embarcazions.
Scrif ti cartelins l’inom di elemenc del mèr.
SPIAGIA – PERONS – FAR
Vèrda polito e met ogne sort de bèrca adum con sie inom.
PESCHEREC TRAGHET PETROLIERA
15
SU L’OR DEL MÈR
Scrif olache carenea ti cartelins la paroles chécenes del
test.
Teresa e Franz d’istà i é jic en vacanza te n paìsc sul mèr.
Ogne dì i jìa te spiagia: i fajea sù ciastìe de saolon su l’or
del mèr, i jìa te l’èga e i se pussèa sot l’ombrelon. Vèlch
outa co la mère de Teresa i ruèa enscin aló da la pìcola
spiagia de sasc e i se sentèa sui perons, visavì na ìsola
corida de èlbres. De retorn i passèa te n bosch de pins e i
se fermèa al camping a saludèr zeche amisc. Da sera i jìa a
spas fin al port: i fermèa a se tor n giacin, dò i se sentèa
su na banca apede l far. Dapodò i se n jìa te hotel.
Anter i elemenc che te ès scrit ite tel paesaje de mèr
valgun l’é stat fat sù da l’om.
Encoloresc chisc cartelins e dò scrif.
Elemenc fac sù da l’om:
..................................................................................
16
L MÈR
L mèr l pel esser chiet...
.....o borascous.
Al confin anter la tera e l mèr se ge disc costa.
La costa la pel esser bassa e da saolon o da giara.
La costa la pel esser ence auta e da crep.
17
TEL MÈR
Che saor èla pa l’èga del mèr?
� Doucia � Da nia � Salèda �Ègra
Co èles pa inom la erbes del mèr?
� Foarees � Mufes � Alghes � Pétai
Che él pa la cóncoles?
� Sasc sfreé da la ones del mèr.
� La crosa de vèlch animèl che à inom molusch.
� Toc de crepes da color.
Perché éla pa salèda l’èga del mèr?
� Percheche la alghes la fèsc doventèr salèda.
� Percheche l’é ite sèl, desche chel che doura la mère a
cojinèr, delegà te l’èga.
� Percheche i omegn à trat l refudames tel mèr.
18
LA PAROLES DEL MÈR
Vèrda polito la fegura, lec la paroles del mèr e dò proa a
les scriver tel post dret te la fegura sotite.
19
LA VITA TEL MÈR
Scrif i inomes de la besties del mèr tel post dret.
alga - gabian – soliola – sardela – squalo – cernia – delfin
– ciavalin del mèr – tono – pòlip – medusa – ostrica –
calamar – crebes – aragosta
20
TE ZITÀ
Chesta l’é la zità olache stèsc Maria, Laura, Marco e
Andrea.
L’é domesdì e i cater amisc se saluda, dò esser stac al
parch con Franz.
Te zità se veit ence etres lesc estra che chi nominé dai bec.
Fenesc i pensieres con chesta paroles: supermarcià –
metró – teater – banca
Per veder n spetàcol se va te _______________
Per comprèr desvalives prodoc se va te _______________
Per depojitèr scioldi se va te _______________
Per se mever te zità se doura l _____________
Lec che che disc i bec e
scrif ti cartelins l’inom di
lesc evidenzié ti comics.
Ciao amisc!
Se vedon
doman al
parch di jeghes.
Ades vae al zenter del
sport per l’alenament.
È da jir a la posta.
Gé enveze vae
te biblioteca a
me tor n liber de besties.
Gé vae con mia
mère a troèr mi
giaf a l’ospedèl.
21
VÈRDE E DESSEGNE
Dessegna vèlch element che te veides fora de fenestra e
dò scrìvel te la tabela.
ELEMENC
NATURÈI
ELEMENC
ANTROPICS
22
A CHE SÉRVEL PA?
Vèrda polito chisc elemenc antropics e scrif ite.
Chest l’é n .......................
L serf per.........................
......................................
Chest l’é n .......................
L serf per.........................
......................................
Chesta l’é na ...................
La serf per.......................
......................................
Chest l’é n .......................
L serf per.........................
......................................
Chest l’é n .......................
L serf per.........................
......................................
23
PROA
Scrif i elemenc olache carenea.
lech ostarìa ciuscons sasc crepes
autostrèda bèrca ciastel festil fiores
ELEMENC NATURÈI ELEMENC ARTIFIZIÈI
........................................
........................................
........................................
........................................
........................................
........................................
........................................
........................................
........................................
........................................
Olà éi pa? Al mèr o sa mont? Met adum co na friza
ma...met vèrda! Te pes fèr ence più che un coleament.
24
PROA
Met ogne element adum con so paesaje.
MONT
MÈR
PIAN
COL
Scrif sot ogne retrat che ambient che l’é.
__________________
___________________
__________________
__________________
25
PROA
Met ogne element adum con so ambient.
Colun de chisc ambienc te sèl pa più bel? Perché pa?
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
26
PROA
Met ogne mestier adum co l’ambient olache l vegn fat.
Scrif sul cuert de chesta cèses de colun ambient che les
fèsc pèrt.
27
PROA
Met ogne atività adum co l’ambient che carenea.
nodèr
jir co la roda da mont
binèr sù cialveises e garnetes
jir coi schi
jir tel bosch
jir a proveder
jir a fonghes
jir co la bèrca
veder n museo
fèr sù ciastìe de saolon
jir a veder monumenc
28
PROA: L’ENTESSEAMENT DE L’AMBIENT
Chiò l’é desvaliva rejons de entesseament di ambienc.
Met adum cauja e ambient con frizes de colores desvalives.
ZITÀ
CAMPAGNA
MÈR
Desćèries di
impianc de
sciudament
Doura de
antiparassitaries
su la coltivazions
Zentrèles idroeletriches
Naves che
desćèria refudames
Polvres da
lavèr e
solvenc che
fèsc scaoz
Desćèries
de cèsa
Trafich de
auti
29
PROA: TEL MÈSC
Chi él che ne dèsc chisc prodoc?
Vèrda la fegures e encoloresc i cadrec col color che
carenea.
30
PROA: DAL PRODUTOR AL CONSUMADOR
Fenesc de scriver la cedenes di prodoc da magnèr.
L bacan l
coltiva l
gran;
co la farina
del molin l
pech fèsc l
pan;
l pan l vegn
venù te
boteiga.
.................
.................
.................
.................
te frantoi
.................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
te becarìa
.................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
te cèvena
.................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
31
PROA
Vèrda polito la fegures e scrif ti cartelins l’inom di elemenc.
AL MÈR
SA MONT
32
PROA: BESTIES E PAESAJES
La besties dessegnèdes no les stèsc dutes tel medemo
ambient.
Met adum:
co na friza chécena la besties che stèsc tel mèsc;
co na friza verda la besties che stèsc sui monc;
co na friza bruna la besties che stèsc tel mèr.
Met vèrda, vèlch bestia la pel stèr ence te doi ambienc.
33
PROA: PAESAJES
Encoloresc i cartelins di elemenc aldò del paesaje de chel
che i fèsc pèrt.
mont
mèr
col
zità
Scrif i elemenc olache carenea.
giacé far bait frabica
bosch ruf perons pènt
ELEMENC NATURÈI ELEMENC ARTIFIZIÈI
........................................
........................................
........................................
........................................
ombrelons far utia mèsc
bait
tunel bosch troi palaz
forenadoa zenter comerzièl frabiches stadie
perons spiagia
èlbres da frut
ciampes coltivé
34
PROA Vèrda la fegures e scrif ite.
L’é n ambient de _________
percheche l’é ___________
_______________________
_______________________
_______________________
L’é n ambient de _________
percheche l’é ___________
_______________________
_______________________
_______________________
L’é n ambient de _________
percheche l’é ___________
_______________________
_______________________
_______________________
L’é n ambient de _________
percheche l’é ___________
_______________________
_______________________
_______________________
35
PROA: MÈR E MONC ELEMENC NATURÈI E ELEMENC ANTROPICS
Vèrda polito i doi paesajes, dò scrif te la tabela l’inom di
elemenc naturèi e de chi antropics (fac da l’om).
ELEMENC NATURÈI ELEMENC ANTROPICS
ELEMENC NATURÈI ELEMENC ANTROPICS
36
PROA: CAMPAGNA E ZITÀ ELEMENC NATURÈI E ELEMENC ANTROPICS
Vèrda polito i doi paesajes, dò scrif te la tabela l’inom di
elemenc naturèi e de chi antropics (fac sù da l’om).
ELEMENC NATURÈI ELEMENC ANTROPICS
ELEMENC NATURÈI ELEMENC ANTROPICS
37
PROA
Che pélel pa fèr l’om te chisc lesc?
Encoloresc col medemo color la azions e i lesc che carenea.
meter ite o tor fora sciodi marcià
se mateèr banca
vardèr na partida de balon ospedèl
se curèr parch di jeghes
comprèr libres scola
comprèr ite boteiga di libres
vardèr n film stadie
studièr chino
Olà stèjei pa i bec che disc chisc pensieres?
Encoloresc col medemo color i pensieres e i ambienc che
carenea.
Anché domesdì jie te spiagia. MÈR
Chiò l’é n muie de cerves.
Angern é vedù na schieràtola. ZITÀ
Tel zenter storich l’é na bela gejia.
Te la periferìa l’é la frabiches. MONT
Ge deide a mie giaf a coltivèr l’ort.
L’é vèlch zona verda che à inom parch. CAMPAGNA
38
PROA
Met adum, con colores desvalives, ogne ambient con sia
atività.
mont coltivèr ortames
col jir co la brea
pian nodèr
mèr pesćèr trutes
lech veder n monument storich
zità d’èrt coltivèr vignes
parch naturèl veder besties tipiches
39
I SEGNÈI DE LA STRÈDA
Lec polito e dò met adum ogne segnèl con so segnificat. I segnèi de perìcol i disc che l’é n perìcol e i comana de jir pian. I é triangolères, chécegn dintorn e daìte bienc.
I segnèi de diviet i disc che che no se pel fèr. I é torons, chécegn dintorn e daìte bienc.
I segnèi de òbligh i disc che che se cogn fèr. I é torons e bruns; la fin de n òbligh vegn segnalèda col medemo segnèl co na riga chécena de sbiech.
Canche te vès stroz dò la strèdes de paìsc te es n pedon,
se te vès co la roda te es n ziclist; aboncont te cognes cognoscer l lengaz di segnèi stradèi e respetèr la régoles.
Posć da bec Traversament pedons
Strèda sbaìsia
Percors resservà a la rodes
No se pel loghèr l’auto
No se pel jir co la roda
No se pel jir a pe
Fin percors resservà ai pedons
Òbligh de jir a man dreta
40
STROZ TE PAÌSC
Encoloresc de chécen l toron di bec che se comporta mèl e
de vert chel di bec che fèsc polito.
41
RÉGOLES TE SCOLA
Encoloresc aldò de la indicazions e dò scrif ite.
L semafer VERT disc
..............................
L semafer CHÉCEN disc
..............................
L semafer ŚAL disc
..............................
Vèrda la fegures e encoloresc l cadrat, de VERT se l
comportament l’é dret e de chécen se l’é falà.
� L bez passa via pian.
� L bez no passa.
� L bez se ferma a jièr su la
strisces.
� L bez va inant e l passa
via stradon.
� La beza se ferma a
se mateèr su la strisces.
� La beza passa.
� La beza no passa.
� La beza traversa.
42
RÉGOLES TE SCOLA Vèrda la fegures e scrif amàncol na régola che se cogn
respetèr.
....................................
....................................
......................................
......................................
....................................
....................................
......................................
......................................
....................................
....................................
......................................
......................................
....................................
....................................
......................................
......................................
