LA TIGANCILA TIGANCI

Mircea Eliade

Nuvela La tiganci:Este nuvela fantasticaEste scrisa dupa al doilea razboi mondialIlustreaza opozitia dintre - real si ireal - sacru si

profan

Realizarea fantasticului se face prin imbinarea planului real cu planul ireal , secventele narative fiind dominate, pe rand, de unul dintre aceste planuri.

Tema:Tema: Hierofaniei (manifestarii sacrului in profan) Trecerea spirituala a omului dinspre viata

spre moarte Epicul dublu:Epicul dublu: Este construit din 2 planuri real - ireal Care merg in paralel si concomitent (unul este principal si celalalt secundar)

Perspectiva narativa:Perspectiva narativa:Narator omniscientNaratiune la persoana a III-aFocalizare zero spatiu :spatiu :Sacru: la tiganciProfan: bucurestiul de alta dataTimp:Timp:Sacru: 3 oreProfan: 12 ani

nuvela are 8 secvente epicesecvente epice:

Conform planului real si ireal dominanht in fiecare dintre ele

Sunt distribuite simetric

Cu intrari si iesiri din timp si din lumi paralele

Secventa I expozitiuneaSecventa I expozitiuneaEste dominata de planul real , dar

in secundar se manifesta irealul

profesorul Gavrilescu se intoarce acasa cu tramvaiul de la lectiile de pian pe o caldura incinsa si nabusitoare

fiind obsedat de colonelul Lawrence si de aventurile lui in Arabia. Cautand portofelul ca sa isi cumpere bilet, vine vorba de locul numit la tiganci despre care un calator spune ca este o rusine, dar Gavrilescu este fascinat de acest spatiu, considerand ca pe o arsita ca asta e o placere, fiind umbrit de nuci batrani.

isi aduce aminte ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia, nepoata doamnei Voitinovici din strada Preoteselor intrigaintriga coboara din tramvai cu intentia sa il ia in sens invers pentru a-si recupera servieta, dar il pierde si exclama Prea Prea tarziu! tarziu! , luandu-si astfel ramas bun de la lumea reala.

Epicul dublu este realizat de componentele realului, semnificatii ale profanului obsesia vietii banale

- palaria, banii In plan ireal , cateva elemente ce devinLaitmotive : - caldura doboritoare - obsesia colonelului Lawrence - bordeiul tigancilor - se confeseaza calatorilor

Secventele II , III, IVSecventele II , III, IV

se desfasoara in plan ireal- in locul numit la tiganci

Sugereaza pregatirea spirituala initiatica pe care Gavrilescu trebuie sa o parcurga din viata spre moarte.

Desfasurarea actiunilor se face prin nararea intamplarilor eroului

in acest spatiu.

Intrand la tiganci este intampinat de baba care-i cere trei sute ca sa il lase la bordei. Se intalneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe a treia, dar nu reuseste, adica nu trece proba initiatica.

Cele trei fete amintesc de ursitori , ele il supun pe Gavrilecu unur incercari pe care el nu le poate trece , danseaza in jurul lui , ii cer sa o ghiceasca pe tiganca , dar el le incurca mereu.

Personajul aluneca spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima incercare

Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul rateaza intrarea in domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare in real prin muzica.

Secventa IV Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu Eroul incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate,

cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati , cu paravane tot mai

misterioase , cu coridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte care il terorizeaza.

Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie-giulgiu- el simtind ca se aflaIntr-o lume necunoscuta.

Secventele V, VI, VIISecventele V, VI, VIISunt dominate de planul real in care

revin gesturile si obsesiile din prima secventa.

Secventa VSecventa V Ne apropiem de punctul culmnant , prezentandu-l pe Gavrilescu

in incercare de a-si recupera servieta cu partituri. In strada Preoteselor nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei

Voitinovici locuieste doamna Georgescu, iar Otilia plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise.

Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii.

Secventa VI- Secventa VI- punctul culminantpunctul culminantSe intoarce acasa unde afla ca Elsa, sotia lui, plecase in Germania la

familia ei in urma cu 12 ani, dupa 6 luni de la disparitia lui. Dezamagit se hotaraste sa se intoarca la tiganci.

Secventa VIISecventa VII- Descrie drumul de acasa la tiganci.Calatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera fantastica, noaptea cu un birjar care fusese dricar in tinerete, pe care Gavrilescu il simte fire de artist . Acesta ca un mesager al mortii, il ajuta pe profesor sa ajunga dincolo

trecand prin locuri impuse de traditia inmormantarii , cum ar fi biserica.

Secventa VIIISecventa VIIIIncepe cu intrarea definitiva a eroului la tiganci. Baba il asteapta, il recunoaste, ii ia vama si ii spune parola:

sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cand ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: sunt eu, m-a trimis baba.

Sleit de puteri, acesta se incurca iar si intra in prima usa, unde o gaseste pe Hildegard, care il asteptase sa il conduca pe ultimul drum.

Acestia pornesc spre padure alunecand dinspre veghe spre vis, spre moarte, condusi de birjar sub comanda: Ia-o spre padure, pe drumul ala mai lung si mana incet . Nu ne grabim.

Deznodamantul Deznodamantul Nu aduce iesirea din ambiguitate. Eroul se explica echivoc se intimpla ceva cu mine si nu stiu ce, daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez.. Fata il consoleaza la fel de echivoc toti visam, asa incepe, ca intr-un vis.

Nuvela intr-o alta interpretare Nuvela intr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului capoate sugera aventura artistului carre e aspira sa-si depaseasca conditia sa aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul, eternul.poate atinge absolutul, eternul.

Simboluri si semnificatiiSimboluri si semnificatii

Lumina Lumina - inainte de a patrunde in universul miraculos de la tiganci,

Gavrilescu este lovit de luminalumina ntlnirea cu lumina este anticipata prin povestea colonelului ntlnirea cu lumina este anticipata prin povestea colonelului

Lawrance, pe care aria Arabiei Lawrance, pe care aria Arabiei l-a lovit ca o sabiel-a lovit ca o sabie obsedat de aceast fraz auzit ntmpltor, Gavrilescu i obsedat de aceast fraz auzit ntmpltor, Gavrilescu i

triete experiena morii ca pe o triete experiena morii ca pe o luminlumin alb, alb, incandescent, orbitoareincandescent, orbitoare, care i declaneaz , care i declaneaz amneziaamnezia

sub imperiul luminii, Gavrilescu i aduce aminte de ziua sub imperiul luminii, Gavrilescu i aduce aminte de ziua nsorit din Charlottenburg, adica momentul n care i-a nsorit din Charlottenburg, adica momentul n care i-a abandonat adevaratul destinabandonat adevaratul destin

Lumina zilei proiecteaz fiina ntr-un univers magic i este Lumina zilei proiecteaz fiina ntr-un univers magic i este simbolul libertii individualesimbolul libertii individuale

Nucul Nucul -axis mundi - un punct al demarcatiei intre cele doua lumi - in cultura noastr nucul nu se planteaz n curte, deoarece sub

el nu crete nimic; exist i credina c cel care va planta un nuc va muri n momentul n care grosimea tulpinii sale atinge pe cea a grumazului omului.

PoartaPoarta loc al plecarilor si al sosirilor _ legatura intre lumi si intre starile fiintei

GradinaGradina proiectie a labirintului, loc de initiere_ imaginea traditionala a paradisului de dincolo de moarte

Baba Baba cerberul ce pazeste portile Infernului

Ceasul opritCeasul oprit - simbolizeaza caracterul trecator al vietii

- ceasurile oprite reprezinta moarteaCafeaua Cafeaua elixir magic, o licoare menita sa-I destepte luciditatea

Setea Setea setea topeste fiinta. O aduce in starea impersonala , nediferentiata de samanta.

Gavrilescu dei avertizat s nu bea prea mult cafea, el cere i ap, i Gavrilescu dei avertizat s nu bea prea mult cafea, el cere i ap, i potolete setea bnd direct din can, satisfcndu-i setea i intrnd n potolete setea bnd direct din can, satisfcndu-i setea i intrnd n

starea de disoluie i de moartestarea de disoluie i de moarte

Cele trei feteCele trei fete-- zeite ale destinului -- Lachesis - Lachesis - inea fusul pe care se afla firul vieinea fusul pe care se afla firul vieii ii

--Clotos hot--Clotos hotra destinul oamenilor ra destinul oamenilor --Atropos t--Atropos tia firul vieia firul vieiiii

apatenenta la mitologia anticaapatenenta la mitologia anticaGrecoaica-civilizatia antica, creatoare de legende avand coordonate

fundamentaleEvreica civilizatia misterioasa care a creat Vechiul Testament,

fundament al religiilor crestineTiganca - conotatii legate de cantec, dans, magie, libertate

Cele trei fete pot fi comparate cu iele sau parcere.

IeleleIelele

Fpturi feminine supranaturale ntalnite n mitologia romneasc.

Cel mai adesea ielele sunt descrise ca nite fecioare znatice, cu o mare capacitate de seducie si cu puteri magice, avnd atribute de Nimfe

Se crede despre iele c apar n special noaptea la lumina lunii, rotindu-se n hor n locuri retrase

Locul pe care au dansat rmne ars ca de foc. Cnd vegetaia se reface, aceasta are o culoare verde-ntunecat, animalele nu pasc acolo i se dezvolt ciuperci din specia lingura znei.

Apar uneori cu trup sau doar nluci imateriale, cu aspect de tinere femei vesele, voluptuase i seductoare, nemuritoare, zburdalnice

pn la delir.

Nu sunt conisderate genii rele. Acestea se razbuna doar atunci cand sunt provocate, ofensate sau vazute in timpul dansului.Atunci pedepsesc pe cel vinovat pocindu-l, dupa ce l-au adormit cu cantecul si cu vartejul horei jucate in jurul acestuia de trei ori

Ghicitul tiganciiGhicitul tigancii -vam (ce-a de a 3-a vam (ce-a de a 3-a ansans nainte de moarte)nainte de moarte) --arta si iubirea primele 2 arta si iubirea primele 2 anse de a panse de a ptrunde trunde n sacrun sacru;;

Labirintul Labirintul motiv mitologic grec de initiere, in lumea mortilor - interior(confuzia intre timpul trairii si cel al amintirii) - exterior(ratacire prin incaperi intunecoase)

Cifra trei Cifra trei nivele fundamentale ale existentei trecut - prezent - viitor- Gavrilesc merge de trei ori pe sGavrilesc merge de trei ori pe sptptmmnn cu tramvaiul cu tramvaiul- Sunt trei fete( grecoaica, evreica si tiganca)- Timpul din nuvela(cele trei ore petrecute la tiganci echivaleaza cu 12 ani in

lumea reala)

Timpul Timpul -cel profan este ireversibil, aluneca inevitabil spre moarte

- cel sacru este reversibil si reprezinta eternitatea

Logosul Logosul universuri paralele: sacrul si profanul

HildegardHildegard mitul luntrasului Caron (care calauzea sufletele mortilor din lumea vie in lumea cealalta, peste apa Styxului)

LA TIGANCI Mircea EliadeSlide 2Slide 3Slide 4Slide 5Slide 6Slide 7Slide 8Slide 9Slide 10Slide 11Slide 12Slide 13Slide 14Slide 15Slide 16Slide 17Slide 18Slide 19Slide 20Slide 21Slide 22